<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“30Gr. T. PopaAcademia Român\Un eveniment pu]in obi[nuit ocup\ decâtva timp aten]ia intelectualilor no[tri. Ogrupare particular\ de perso<strong>an</strong>e cu atribu -]ii didactice sau administrative s-a hot\râtdeodat\ s\-[i zic\ „Academia de {tiin]edin România“. Doi directori din Ministe -rul Instruc]iei [i doi generali, `n asocia]ie cudoi profesori de Universitate, au f\cut unpl<strong>an</strong> de adunare sav<strong>an</strong>t\, la care au a trasa poi pe unii nemul]\mi]i [i pe foarte mul]idin cei pentru cari vremea pare c\ treceprea `ncet.Pl<strong>an</strong>ul prevede o incint\ de [aptezecide membri titulari [i o galerie de membricoresponden]i nelimitat\. Scopurile acesteivaste asocia]ii ar fi: stimularea activi t\ -]ii [tiin]ifice prin acordare de premii [i prinajutorarea publica]iilor; ]inerea de [edin]eregulate, `n cari s\ se fac\ comunic\ri [i des -bateri [tiin]ifice; `ndrumarea general\ a [ti -in]elor `n România. Asocia]ia [i-a com pusrepede [i statute, pe care s-a gr\bit s\ le `n -scrie la Tribunal, pentru a dobândi per so -nalitate juridic\. Numai c\ aceste statu tereproduc aproape toate punctele din statu -tele Academiei Române (sec]ia [tiin ]ific\)[i pe deasupra se mai `mpodobesc [i cunumele vechei noastre institu]ii de cultur\.Cum era [i firesc, Academia Român\a f\cut contestare `n justi]ie `mpotriva u -zurp\rii de nume [i a arog\rii unor drepturipe care de [aptezeci de <strong>an</strong>i le are ea.Acesta-i evenimentul pu]in obi[nuit: celmai `nalt institut de cultur\ al nostru si -lit s\ intre `n proces cu o `njghebare `n -tâmpl\toare, care caut\ s\ i se substituie.Acest eveniment este caracteristic timpuluinostru [i zugr\ve[te o mentatlitate ti -pic postbelic\, de o import<strong>an</strong>]\ care impu -ne o examinare mai atent\.Prima `ntrebare pe care [i-o pune oriceom de bun\ credin]\ este asupra necesit\]iiunei asocia]ii ca aceea care se `ncearc\. E -xist\ oare `n ]ara noastr\ lips\ de prilej, pen -tru cine are voca]ie, s\ se eviden]ieze `n câm -pul [tiin]ific? Oricine are vreo atingere câtde slab\ cu [tiin]a `[i d\ seama c\ acest gende lucr\ri nu se execut\ `n Academii, ci `nlaboratoare [i institute. La catedre [i `n fa -cult\]ile Universit\]ilor, acolo se faccercet\ rile [i tot acolo se expun `nprim rând rezultatele. Avem `n Ro -mânia patru facult\]i de [tiin]e [i treide medicin\, cu peste [ap tezeci decatedre la [tiin]e [i mai mult de opt -zeci la medicin\. ~n toate acestea sefac cercet\ri. Sunt, a[adar, una sut\cincizeci de focare de concentrare amin]ii `n direc ]ia [tiin]ific\. La astease mai pot ad\uga numeroase institute,independente de Fa cul t\]i, cumsunt Institutul Geologic, InstitutulMe teorologic, Institutul de Seruri [iVaccinuri; apoi laboratoarele [coli-lor speciale: Politehnicele, {coala deArhitectur\, {colile de Agricultur\.Toate fac [tiin]\ [i `n toate se ofer\numeroase ocazii de a se re marca celorcari se desvolt\ `n aceast\ di rec -]ie. ~n leg\tur\ cu aceste focare suntcon stituite: `n Ia[i, cinci societ\]i [ti-in]ifice; `n Bucure[ti, zece (din careuna are cinci sec ]iuni); la Cluj, patru[i la Cern\u]i – dou\. S-ar putea s\fie chiar mai multe, dar atâ tea [tiu euc\ func]ioneaz\. Prin urmare, avemdou\zeci [i una de societ\]i [tiin]ifi-ce, `n care oricine este dotat poate s\se puie `n eviden]\, [i unde pot s\ seadune rezultatele din cele peste osut\ cincizeci de laboratoare ale Universit\]ilor.~n leg\tur\ cu atâtea societ\]i [ilaboratoare se publi c\: `n Ia[i, [ase reviste[tiin]ifice; 16 `n Bucure[ti; patru la Cluj [iuna la Cern\u]i – `n total 27 de publica]iiperiodice (`n care s\ se a[eze, bine orându -it, rezultatele [tiin]i fi ce dobândite).Cred c\ nimeni nu mai poate sus]ine c\exist\ o lips\ de prilej pentru eviden ]ia re[tiin]ific\, când avem 150 de laboratoa re,21 de societ\]i [i 27 de reviste [tiin]ifice!Dar s-ar putea spune c\ noua asocia]ie,care se vrea s\ se cheme Academie, ar fis\ aib\ rost `n selec]ionarea [i consacra rea[tiin]ific\ – a[a cum au toate Academiile dinlume. Dar pentru asta avem Academia Ro -mân\. Tocmai acesta-i rolul ei. De [ap te -Gustave Doré:Din ciclul B\ile de la BadenÎnsemn\ri ie[ene
zeci de <strong>an</strong>i `l `ndepline[te destul de bine.Dac\ Academia noastr\ a f\cut unele gre -[eli `n câmpul literelor (ca `n cazul lui Ca -ragiale), apoi `n [tiin]\ putem spune c\ aavut totdeauna o m\sur\ destul de sigur\.Eu nu cunosc vreun mare om de [tiin]\ ca -re s\ fi r\mas `n afara Academiei. {i Poni,[i Istrati, [i Ghica au fost academicieni, –asemeni Haret, Cobâlcescu, Brânz\, Atha -nasiu, Babe[, C<strong>an</strong>tacuzino dintre cei dis -p\ru]i. Printre cei `n via]\, foarte mul]i cumari merite [tiin]ifice se g\sesc `n Academie;d-nii: Mrazec, Racovi]\, Voinov, }i -]eica, Simionescu, Marinescu, Pompei,Bogd<strong>an</strong>, [.a., to]i sunt academicieni. Deci[i din punctul de vedere al consacr\rii [ti -in]ifice `nfiin]area unei asocia]ii academo -ide nu-[i are rost, de vreme ce avem un Institutsuprem de consacrare, care este Aca -demia Român\.Atunci ce poate s\ ni explice curioasa`ncercare de substitu]ie pe care o fac mem -brii unei asocia]ii f\r\ trecut [i (probabil) f\ -r\ viitor? Desigur c\ nemul]umirile perso -na le joac\ un rol `nsemnat `n tentativa a ceas -ta. Se vor fi g\sind unii cari au dorit in tens s\ajung\ la Academie [i n-au reu[it; [i or fi u -nia `ndrept\]i]i; iar al]ii vor fi sim]ind instinc -tiv c\ lor nu li rezerv\ soarta un loc printrenemuritori decât `n confuziile u nei d\râ m\ri.Se poate. Nemu]\mi]i au fost [i vor fi `ntotdeauna;[i nedrept\]i]i de asemeni. ~n str\ -lucita Academie Fr<strong>an</strong>cez\, Corneille a fostde dou\ ori respins; asemeni, Vol taire n-a pu -tut intra decât la a <strong>treia</strong> c<strong>an</strong>didatur\; iar Vic -tor Hugo a c\zut de trei ori. Tot a[a, Pasteurs-a v\zut refuzat de dou\ ori [i de abia a in -trat a <strong>treia</strong> oar\. Trebuia oare des fiin]at\ A -cademia Fr<strong>an</strong>cez\ [i f\cut\ alta, care s\ secheme „Academia din Fr<strong>an</strong>]a“? Nu se poa -te desbr\ca total de caracterele omene[tinici chiar cel mai `nalt institut de cultur\. {i,tocmai de aceea, `n alte cazuri, vin s\ com -penseze celelalte `nsu[iri ale o mului: gene -rozitatea, cavalerismul [i ierta rea. {i tot `nAcademia Fr<strong>an</strong>cez\ g\sim ce le mai str\ lu ci -te exemple de acest fel. A[a, `n 1693, LaBruyère a fost ales (cu lupt\, e ade v\ rat, darGustave Doré:a fost ales), de[i scrisese de spre a cade mi cie -nii care trebuiau s\-l alea g\: „... ces vi euxcorbeaux, qui ne ces sai ent pas de croas -ser autour de ceux qui, d’un vol libre etd’une plume légère, s’é levaient à la gloi -re par leurs écrits“. A fost ales [i Montes -quieu, care `n Lettres pers<strong>an</strong>es persiflaseextraordinar sav<strong>an</strong>ta a dunare. {i mai suntmulte cazuri de acestea.Dar dac\ o Academie are deficite, nu-iun motiv ca ea s\ fie desfiin]at\ sau s\ fieDin ciclul Tablouri din via]a de la ]ar\`nlocuit\ subreptal. Scopul unei Academiina]ionale este cel prev\zut de Richelieu:m\re]ia unui popor prin arte [i [tiin]e. Eatrebuie s\ fie depozitarul comorilor de spi -rit ale unui neam [i observatorul unei linii`ndep\rtate de progres. Ea trebuie, cu altecuvinte, s\ creeze [i s\ men]ie tradi]ii. Fi -in]a sufleteasc\ a unui popor nu poate [inu trebuie s\ fie spulberat\ mereu, c\ci ni -mic de seam\ nu s-ar putea `nchega astfel.Trebuie s\ avem puncte de reazem pentru<strong>an</strong>tologie „Însemnãri ieşene“Însemn\ri ie[ene31
- Page 3 and 4: ~n jurul unei anivers\riS-au `mplin
- Page 5 and 6: La ce (mai) sunt bunerevistele cult
- Page 7 and 8: inte de c\derea comunismului. Atunc
- Page 9 and 10: de un regizor rus exponen]ial, Iuri
- Page 11 and 12: Iov orfic, rus, care [i-a murmurat
- Page 13 and 14: M\ uime[te `nc\ num\ruldin noiembri
- Page 15 and 16: A[adar, cum st\m în vre -murile as
- Page 17 and 18: Revistele de cultur\ -paradox [i co
- Page 19 and 20: cultur\ vor intra din ce în cemai
- Page 21 and 22: din 1956 [i înc\ era, lapeste 80 d
- Page 23 and 24: Isanos, o poet\ în fa]a c\reia p\l
- Page 25 and 26: sei de ieri [i de azi, toate ideile
- Page 27 and 28: N. I. PopaSpirit critic,gust, „re
- Page 29 and 30: le civiliza]iei. De aici ies nepotr
- Page 31: gerea spre trecut, amintirea [i nos
- Page 35 and 36: Academia Român\, dup\ cum spune un
- Page 37 and 38: sacrificiile f\cute de particulari
- Page 39 and 40: N. I. PopaPsihologii na]ionale[i
- Page 41 and 42: telor Unite, pentru a fi izbi]i de
- Page 43 and 44: nele afirma]ii ustur\toare din Buca
- Page 45 and 46: Dar puterea de selec]ie a elementel
- Page 47 and 48: la[i element al `mprejurimii pentru
- Page 50: antologie „Însemnãri ieşene“
- Page 53 and 54: O form\ de r\zbunare, cum aminteamc
- Page 55 and 56: Gustave Doré:criptic - unul din ac
- Page 57 and 58: v\r, de la Alexandru macedoneanul p
- Page 59 and 60: umanistic“. Un ciudat me saj, o s
- Page 61 and 62: [i de-acum mai multale nelumii.Ziua
- Page 63 and 64: so]ului, determinându-[i amantul s
- Page 65 and 66: ia ta [i pe a celorlal]i într-o ma
- Page 67 and 68: cauz\? O femeie, o so]ie; [i nu o s
- Page 69 and 70: cere!“, rapid co rec tate de Cenu
- Page 71 and 72: {tefan Dimitrescu:care se afl\ acum
- Page 73 and 74: Însemn\ri ie[enede copy-paste sunt
- Page 75 and 76: care dominaser\ litera tura abbasid
- Page 77 and 78: ori vreun nume-n tre nume s\ nu fi
- Page 79 and 80: Gustave Doré:sapien]iale arabe:
- Page 81 and 82: Gustave Doré:16Iacob Scheidius, Co
- Page 83 and 84:
ne pân\ acum, dar când auzim de b
- Page 85 and 86:
astfel vorbeau, fostul ministru de
- Page 87 and 88:
Gustave Doré:[i înalt ca s\ mânt
- Page 89 and 90:
E îns\ pozitiv c\ boierii au calif
- Page 91 and 92:
Gustave Doré:Tavern\ `n Whitechape
- Page 93 and 94:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 95 and 96:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 97 and 98:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 99 and 100:
arhiva ∙ arhiva ∙ arhiva ∙ ar
- Page 101:
LEI 10 ISSN: 1221-3241