seria a treia, an III, nr. 1, ianuarie 2011 - Insemnari Iesene

antologie „Însemnãri ieşene“Gustave Doré:de o `nclinare fireasc\ (infinitesimal\), eaapare totu[i ca un produs al hazardului. A -[a se explic\ taton\rile celor mai mul]i `nvremea alegerii unei cariere.Din momentul stabilirii unui contact maisus]inut cu un grup de impresii, min tea `n -cepe a-[i construi un mediu. Din tot ce invadeaz\desordonat `m pre jurimea u nei gân -diri, aceasta alege, pe baz\ de pre ferin]\,Din ciclul Via]a `n or\[elul de provincieu ne le idei [i respinge ori r\mâ ne indiferen -t\ fa]\ de altele. Prin a le gere, ea `[i alc\ -tuie[te propriul s\u sistem, `n care pe urm\greu mai pot p\ trunde idei din tr-un sistemdeosebit. Cu cât persist\ mai mult construireaasta selec tiv\ de mediu intelectual, cuatât me diul el `nsu[i devine mai rigid [i in -divi dul se a propie de structu ra unui apa ratde radio-emisie. El nu mai este capabil s\primeasc\ `n mediul s\u de cât idei strict po -trivite pe lungi mea sa de un d\. Inte lectuls\u a junge s\ fie foar te clar, me diul strictpersonal, dar individul – o min te rigid\ –devine un haut-parleur (auto- – sau, maiales – he te ro-). De aici rezult\ c\ formareaunui mediu perfect este legat\ cu o mareprimejdie: a ceea a fix\rii, a ri gidific\rii intelectului.~n cel\lalt sens, ne pânde[te o alt\ pri -mejdie. ~ntr-adev\r, la `nce putul for m\riimediilor, contactul cu elemen te le `mpreju -rimii nu este `nc\ destul de intim pentru adetermina o pre ferin]\. Din aceast\ prici n\,acest contact va ri az\ [i, pentru un timp,mintea indivi dului plu te[te `n nehot\râre.Ea prime[te u[or impresii [i u[or le p\r\ -se[te; rezulta tul u nei astfel de atitudini esteconfuzia. Omul nu se decide [i nu ajunge s\fac\ o selec]ie `n tre multiplele solicit\ri cari`l a salteaz\. El nu reu[e[te s\-[i construias -c\ un mediu. R\mâne mereu cu o `nconju -rime haotic\, `n care nu-[i poate deter minao directiv\. El seam\n\ bine `ntr-un ast fel destadiu cu un receptor n\p\dit de pa razi]i [icare nu e `nzestrat cu un selector bun.Amândou\ sensurile acestea, `n carepoate evolua mintea omului, sunt d\un\ -toare. Atât formarea unui mediu absolut,cât [i incapacitatea de a-[i forma un mediuduc intelectul uman spre o adev\rat\ steri -lizare. Calea bun\, ca `n toate, este tot ace -ea de mijloc. Intelectul trebuie s\ trans for -me `mprejurimea spiritual\ `ntr-un mediual s\u, dar trebuie s\-[i rezerve puterea dea-l l\rgi [i de a-l modifica.Dar mediul nu se construie[te meca -nic, prin simpla selec]ie din `mprejurime aunor elemente tale quale. El se constru -ie[te [i prin felul de integrare, prin moduldiferit de utilizare a elementelor din `m pre -jurime. Von Uexküll arat\ diferen]a astade utilizare `n scopul form\rii unui mediu,dând exemple din pur\ biologie. A[a, depild\, frunza intr\ `n mediul unei omizi caelement de hran\, pe când `n mediul unuifluture ea intr\ ca loc de repaos. Fiecareindivid poate face uz diferit de unul [i ace -44Însemn\ri ie[ene