Satul este situat într-o ambianŃă pitorească la poalele MunŃilor Întorsurii (foto nr.1),înconjurat de pădure de fag. Prima atestare documentară despre aşezare se datează din1332. Satul are a populaŃie de 379 locuitori conform recensământului din 2002.Lângă drumul principal DJ-103 se află şcoala construită de statul maghiar, fiind unadintre cele 400 de şcoli populare construite în anul 1896. Pe faŃada ei se află placacomemorativă veche, pe care putem citi: „Cu ocazia existenŃei Ungariei de un mileniu”.Din vechea biserică reformată fortificată mai există doar turnul oval medieval şi ruinelefortăreŃei cu crenel din secolul XVI-XVII (foto nr. 3). Turnul de clopot a fost iniŃialfortificat. Cu creneii înguşti acest turn este şi astăzi unic în judeŃ. Cupola originală aturnului, numită şi cupola cu lanternă a fost schimbată în cupolă în formă de piramidă înanul 1937, conform proiectului efectuat de Debreczeni László. În locul bisericii goticemici s-a construit una nouă în anul 1863. Clopotul unic al bisericii, turnat de meşterulbraşovean Johannes Neidel în anul 1640, se mai aude şi astăzi. Ceea ce îl face pe clopotşi mai valoros, este faptul, că pe clopot s-a sculptat un text în formă circulară în limbilelatină şi maghiară. Cimitirul străvechi din faŃa bisericii s-a renovat în anul 2002, pietrelefunerare străvechi au fost curăŃate şi restabilite. Biserica ortodoxă „SfinŃii Apostoli Petruşi Pavel”, a fost construită în anul 1936, pe locul celei vechi de lemn, adusă din Mărcuş,în anul 1882.Dintre conacurile cu arhitectură frumoasă amintim casa Simon de pe strada Mare,construită în anul 1793, având o prispă din piatră, cu arcade şi coloane. Tot în aceastăstradă se află casa Jantsó, iar în strada Bisericii putem vedea casa lui Zsigmond Ödön(foto nr.4). Această casă are o prispă asimetrică, boltită, arcuită, ornată în stil baroc. Alteconacuri şi case importante: conacul lui Páll Gergely, pe strada Mare, construit în anul1830, având prispă cu arcadă şi bulumacul porŃii din piatră, ornat cu elemente baroce;conacul Molnár de pe dig, datat din anul 1822, cu prispă populară, coloane joase cuarcade, fiind unic în Bicfalău. Alte conacuri considerate monumente de artă sunt: casaBıjthe – Cseke din anul 1860, casa lui Harkó Lajos, conacul lui Vén – Ábrahám, casaZátyi, casa lui Páll Gergely etc.Turiştii pot vizita cetatea Csiga, situată în mijlocul pădurii Bicfalău, despre care bătrâniiîncă mai povestesc lucruri stranii: „În cetate era o fântână fără fund, deasupra căreiaatârna o găleată din aur”. Din cetate în pivniŃă ducea o scară în spirală. Probabil de aici îşiare originea denumirea cetăŃii. „Cetatea le-a aparŃinut uriaşilor. Ei au construit cetatea,acolo îşi ascundeau comorile. MulŃi au făcut săpături ca să găsească aceste comori”-povestesc bătrânii. Istoria cetăŃii Csiga este asociată adeseori cu piatra Décse, aflată pepăşunea numită Pójás.Pădurea din Bicfalău este foarte bogată în ciuperci şi este deasemenea este un teritoriu devânătoare excelentă.Din rândul personalităŃilor importante născute la Bicfalău numim pictorul şi gravatorul pearamă Koréh Zsigmond (1761-1793) şi discipolul lui, Bikfalvi Falka Samuel (1766-1825),tipograf şi gravator în aramă, născut însă la Făgăraşi. Aici s-a născut şi lingvistul şiscriitorul de manuale şcolare, Simon Gábor (1857-1907).Datorită posibilităŃilor de turism din zonă, turismul rural capătă importanŃă din ce în cemai mare. În ultimul timp s-au construit multe pensiuni, case de vacanŃă, reconstruite dinconacuri vechi (Öregdiófa) sau construcŃii noi (Mókus, Téglás). În clădirea fostei primăriituriştii pot vizita colecŃia etnografică permanentă a AsociaŃiei Culturale Bikkmakk.PosibilităŃi de investiŃii: meşteşuguri, artă populară şi turism, turism rural.
MăgheruşMăgheruş este un sat străvechi secuiesc. Numele lui provine probabil de la teritoriile cualune din zonă. Satul a apărut în 1512 cu numele de Monyijoros, în anul 1567 cu numelede Mogyoros iar în 1678 cu numele de Magyarós (Măgheruş). Începând cu anul 1834satul se numeşte oficial Sepsimagyarós (Măgheruş).Măgheruş este situat la marginea sudică a Depresiunii Trei Scaune, la ramura nordică aMunŃilor Întorsurii, sub Cseretetı, la o altitudine de 574 m (foto nr.1). ÎnălŃimi: creştetulBérc (567 m), creştetul Lármafa (783 m), câmpul Stânii (Esztenamezı, 718 m).Conform tradiŃiei orale „în apropierea satului se află Kuruchalom (colina curuŃilor), undese odihnesc liderii curuŃilor”. Amintirea celor care au luptat pentru libertate este păstratăde mormântul în masă, numit Kuruchalom (colina curuŃilor).PopulaŃia satului: în anul 1567 satul apare cu 9 gospodării. În 1602 sunt 11 gospodării(din care 5 răzeşi, 5 mic boieri şi un soldat domnesc; nume de familii frecvente în sat:Kese, Magyarósi, Zelke, Szıcs, Magyari, Kóré, Tartosi, Jósa), în 1614 satul a avut 31gospodării, (din care 24 persoane libere, 5 iobagi, 2 jeleri), în 1703 numărul gospodăriilora fost 27 (dintre care 1 nobil, 9 cu cal şi infanterişti, 7 iobagi, 10 jeleri; în vremea aceeaproprietarii de pământ erau contele Mikes şi Henter Mihály). Numărul locuitorilor din1786 a fost 107 persoane (18 gospodării), în 1829 în sat erau 350 grăniceri. În 1802, pelângă cei 18 grăniceri, s-au notat 12 familii civile, aparŃinând administraŃiei locale.Numărul locuitorilor din sat în 1850 a fost 561 (125 gospodării), în 1869 satul avea 612locuitori (dintre care 463 aparŃineau bisericii reformate), 443 locuitori avea satul în 1880,428 locuitori în 1910, 412 în 1930, 422 în 1941, 339 în 1956, iar în anul 1966 satul aveadoar 328 locuitori. La recensământul din 2002 satul a avut 111 locuitori.Biserica reformată din sat (foto nr.2) a fost construită în anul 1752; geamurile eihexagonale, în cercevea din plumb au rămas intacte. Pe balustrada de pe galeria orgăi sevăd ornamente de flori. Turnul de clopot şi-a păstrat caracteristicile arhitecturale aleepocii.În faŃa bisericii se află un stâlp funerar din lemn sculptat, ridicat în anul 2001 în amintireajurnalistului Kóréh Ferenc (1910-1996), editorul ziarului Székely Nép din SfântuGheorghe, colaborator la radioul Vocea Americii. Casa de cultură din sat poartădeasemenea numele lui (foto nr.3). În anul 1857, comunitatea românească din Măgheruşera formată din 124 de credincioşi ortodocşi, au construit biserica cu hramul„Adormirea Maicii Domnului”.PersonalităŃi importante: Sepsimagyarósi Bartha László, călător geografic din sec. XVIII,scriitor; Teleki Sándor (1894-1952), preot reformat, scriitor religios; Fodor János (1899-1969) şi Fodor Sándor (1902-1954) personalităŃi publice; Fodor Sándor, autorulmonografiei satului; Telch-Dancs Rózsa editor (Toronto).PosibilităŃi de investiŃii: agricultură (în special creşterea animalelor), meşteşuguri, artăpopulară, turism, turism rural.