Descarca PDF - Suplimentul de Cultura

2 » actualitatePE SCURTPr\p\dul, `n regia luiLucian DanTeodorovici, la TeatrulNa]ional din Ia[iJoi, 25 aprilie, de la ora 18.00,`n Sala Studio „Teofil V`lcu“ aTeatrului Na]ional „Vasile A lec -sandri“ din Ia[i, va avea loc pre -miera piesei Pr\p\dul, semna -t\ de Attila Bartis, `n regia luiLucian Dan Teodorovici. Piesava avea alte dou\ reprezenta]ii`n zilele de 26 [i 27 aprilie, de laaceea[i or\. Din distribu]ie facparte actorii Teodor Corban,Andreea Lucaci, Catinca Tudo -se, Constantin Pu[ca[u [i Dumi -tru N\stru[nicu.Prozatorul ie[ean monteaz\ `npremier\ piesa Pr\p\dul, necunoscut\publicului din `ntrea ga]ar\. Autorul acesteia, Attila Bar -tis, este unul dintre cei mai impor -tan]i scriitori contemporani dinUngaria, n\scut `ns\ `n România,la T`rgu Mure[. Lucian Dan Teo -dorovici a fost im presionat de tex -tul tradus `n român\ de MariusTabacu [i [i-a dorit foarte mults\-l pun\ `n scen\, g\sindu-l pro -vocator. „E nevoie de mult\ ima -gina]ie regizoral\ pentru a sus -]ine `ntreaga poveste. Cred `ns\c\ este un atu, pe mine m\ moti -veaz\ lucrurile care implic\ e -fort suplimentar. Mi-am dorit foar -te mult ca piesa s\ ajung\ s\ fieacceptat\ de un teatru [i v\ da]iseama c\ m-am bucurat cu at`tmai mult fiind vorba de Tea trulNa]ional din Ia[i“, a subliniatLucian Dan Teodorovici.Biletele la spectacol pot fi a -chizi]ionate de la agen]ia tea tra -l\ din Bulevardul {tefan cel Ma recu 22 lei.Dezbatere la Bastilia:Femei albastre deGheorghe Cr\ciunMiercuri, 24 aprilie, la ora 18.30,la Libr\ria Bastilia (P]a Roma -n\ nr. 5) din Bucure[ti, va avealoc o dezbatere pornind de laFemei albastre, romanul inedital lui Gheorghe Cr\ciun – unuldintre reprezentan]ii de marc\ai postmodernismului românesc,publicat recent `n colec ]ia „Fic -tion LTD“ a Editurii Polirom, [i`n edi]ie digital\. Vor partici pa:Carmen Mu[at, Bianca Bur]a-Cer nat, Paul Cernat [i Caius Do -brescu, moderator fiind Ovidiu{imonca. Romanul r\mas `n ma -nuscris [i ne`ncheiat al cunoscutuluiscriitor optzecist Gheor -ghe Cr\ciun a fost anun]at defragmentele publicate `n revis teliterare [i a devenit deja o legen -d\ printre admiratorii s\i.Interviu cu pianista Raluca {tirb\]:O incursiune `n lumea[tiut\ [i mai pu]in [tiut\a lui George Enescu *Originar\ din Ia[i, pianista Raluca {tirb\] tr\ie[te de ani dezile la Viena [i este cumva firesc s\ se bucure de elogiispeciale `n lumea german\. Poate cel mai substan]ial i l-aadus, dup\ apari]ia primului disc al integralei muzicii depian a lui George Enescu, violonistul [i muzicologul OtfridNies, director al Arhivei Charles Koechlin din Köln, carescria: „Cine are [ansa s\ cunoasc\ mult prea pu]in c`ntatacapodoper\ enescian\ Oedipe va reg\si `n prima Sonat\pentru pian `n fa diez minor aceea[i lume a expresiei, asentimentului [i acela[i limbaj muzical care fac aceast\oper\ at`t de fascinant\ [i creeaz\ de-a dreptul depen -den]\. Interpretarea dat\ de Raluca {tirb\] Sonatei op. 24nr. 1 este cuceritoare, deplin conving\toare muzical, iartehnic impecabil\. Nu g\sim aici rubato-uri deformate,l\b\r]ate – o confuzie f\cut\ prea adesea de interpre]iimuzicii lui Enescu sau Bartók, `n c\utarea unei originalit\]iaparente [i iluzorii. Nu! ~n interpretarea Raluc\i {tirb\],muzica se na[te firesc, ca [i cum ar fi re-creat\ `n timpulactului artistic“. Un critic vienez remarca vorbind despreacela[i disc c\ „pianista reveleaz\ o virtuozitate care d\fiori“. Iar `ntr-un elogiu venit din lumea cunosc\torilorromâni, compozitorul clujean Valentin Timaru opina:„Raluca {tirb\] este, dup\ p\rerea mea, interpretul ideal. Emagicianul sub degetele c\ruia claviatura pianuluivocalizeaz\ efectiv sunetele [...], este o sensibilitatepentru care trebuie `n continuare modelat\ muzica“.Interviu realizatde Victor EskenasyCel de-al doilea disc al integraleide pian enesciene a ap\rut cu o s\p -t\m`n\ `n urm\ la aceea[i compa -nie austriac\, Gramola, `ntr-o pre -zentare de o estetic\ sobr\ [i a tr\ -g\toare pentru cei, din ce `n ce maipu]ini ast\zi, care frecventeaz\ ma -gazinele de discuri [i `[i p\s trea z\bucuria descoperirii unei impri m\rice st`rne[te curiozitatea. Iar titlul Go-Between–Zwischen Tanz und Traumeste de natur\ s\ te fac\ at`t curios,c`t [i vis\tor la promisiunea muzi -cii, `n parte bine cunoscut\ (CésarFranck, Preludiu, Choral [i Fug\,Debussy, al doilea caiet Images [iBartók cu cele {ase dansuri popu -lare române[ti pentru pian solo, Sz56). ~ntre ele, `n centrul discului, sesitueaz\ spate `n spate Pièces Impromptuespentru pian op. 18 ale luiEnescu [i incitanta mic\ bijuterie alui Mihail Jora, Joujoux pour MaDame, Cinci piese pentru pian op. 7.Am avut bucuria [i privilegiul dea primi discul Raluc\i {tirb\] prin -tre primii [i – de ce nu a[ spune-o? –s\ nu m\ mai satur ascult`ndu-l. Iarpe m\sur\ ce-l ascultam, s\-mi for -mulez `n g`nd `ntreb\rile pentruacest interviu...Dac\ nu exist\ nici o `ndoial\c\ alc\tuirea unui program via -bil [i valabil pentru un recitalsau un disc este, `n sine, o art\[i o demonstra]ie de cultur\ [icapacit\]i muzicale, este mai pu -]in frecvent\ aceast\ aborda reistoric-comparativ\ a muziciienesciene. Vreau s\ subliniez c\materia extrem de dens\, acce -sibil\ [i instructiv\ `n acela[itimp, a livretului discului v\ a -par]ine, s`nte]i autoare. Cum a -pare muzica lui Enescu scoas\astfel din carapacea reduc\ toa -re a discu]iei române[ti despregeniu [i [coal\ na]ional\?Am pornit de la ideea c\ Enescu arecuperat, practic, `ntr-o singur\via]\ [i `n crea]ia lui, toate secolelede istoria muzicii care nou\,ca popor, ne lipseau, le-a asimilat,le-a dep\[it, cre`nd mai apoi sintezalui proprie [i acel limbaj inconfundabil.Exist\ pericolul dea-l considera pe Enescu un soi de„continent necunoscut“ (ca s\ folo -sesc expresia lui Pascal Bentoiu), ungeniu `nf\[urat `ntr-o mantie stra -nie, de nep\truns, cumva exotic,care poate fi c`ntat ad libitum – cas\ nu spun „dup\ bunul-plac“ –,f\r\ reguli, f\r\ rigori stilistice...Or, aceast\ „jungl\“ a partiturilorenesciene (ca s\-l citez din nou pemaestrul Bentoiu) nu este altce vadec`t dovada unei precizii f\r\ pre -cedent a nota]iei muzicale, acribialui Enescu l\s`nd, practic, locde foarte pu]in\ libertate interpre -tativ\. Dac\ vom continua s\-l con -sider\m pe Enescu un compozitorce poate fi interpretat ad libitum,nu vom transmite mai departe me -sajul real al mo[tenirii muzicaleenesciene, ad\ug`nd riscul de a-ida o imagine deformat\, incomple -t\ [i – implicit – neconving\ toa re.De aceea, Enescu trebuie integrat`n epoca, [colile [i stilurile `n ca -re s-a format, din care [i-a tras se -va, inspira]ia, c\ut\rile, poate chiaranumite r\t\ciri ori stagn\ri. Cred[i sper – cel pu]in dup\ primelereac]ii – c\ am reu[it s\ creez ocontinuitate stilistic\, o logic\ in -tern\ a dezvolt\rii, a evolu]iei mu -zicii pe acest disc. Exist\ foarte mul -te puncte `n care aceste muzici seating, se `nt`lnesc magic, f\r\ a fipractic influen]ate direct.Discul dvs. face parte dintr-oviitoare integral\ a muzicii depian a lui George Enescu – fiindal doilea CD al seriei –, iar loculcentral `l ocup\ Pièces Impromptuespentru pian, op. 18,dintr-un ciclu compus de-a lun -gul a trei ani, la Paris [i `n România.{tiu c\ `n]elegerea com -plexit\]ii, a originalit\]ii [i a mo -dernit\]ii muzicii lui GeorgeEnescu s-a petrecut, `n cazul dvs.,nu numai intuitiv [i prin studiulpianistic, dar [i gra]ie lucr\rii dedoctorat pe care s`nte]i pe calede a o `ncheia. C`teva dintre „des -coperirile“ f\cute de-a lungul cer -cet\rii arhivelor [i a manuscri -s elor enesciene le aminti]i sumar`n livretul discului (cazul pieseiMazurK [i al Carillon-ului nocturn,de exemplu)...Din nefericire, aceste Pièces Impromptuesau avut un destin potrivnic.Un Enescu de regul\ at`t degrijuliu [i atent cu manuscrisele sa -le a reu[it s\ le r\t\ceasc\ la Ia[i,`n anii Primului R\zboi Mondial.{i am elucidat misterul `mpreju -r\ rilor `n care au fost r\t\cite `npendul\rile `ntre domiciliul s\u„oficial“, din Strada Vovidenieinr. 4bis, [i cel „real“, sau mai desfrecventat, Vila cu Turn (Neuschotz,mai t`rziu Casa Sadoveanu) din dea -lul Copoului, vil\ `nchiriat\ `n aniirefugiului la Ia[i de Maruca...Spun destin potrivnic fiindc\r\t\cirii i se adaug\, dup\ reg\sireapartiturii Pieselor `n 1957, ladoi ani dup\ moartea compozitorului,denumirile improprii, totalgre[ite, sub care au fost editate –SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

actualitate « 3de „Suit\“; pentru c\ ele nu s`nt osuit\, ci un „florilegiu“, un „buchet“(cum le nume[te Pascal Bentoiu,bun\oar\). ...[i e vorba de descifra -rea propriu-zis\ a autografului mu -zical (de altfel, scris foarte limpedede Enescu), care s-a f\cut cu unnum\r impardonabil de erori – mu -zicologul Ferenc László vorbe[techiar de „edi]ii catastrofale sub as -pectul fidelit\]ii fa]\ de autograf“.S`nt erori de text muzical, de ritm,de dinamic\, de a[ezare `n pagi n\,omisiuni [i alte neglijen]e de totfelul. Ele au fost semnalate de regreta]iiprof. Ferenc László sau dedoamna Clemansa Firca; v\ dauun exemplu simplu – pete de rugin\care devin... o doime sau, `nCarillon nocturne, confuzii gravede semne de altera]ie `ntre bemolsau becar... Aceast\ partitur\ arenevoie de o reeditare urgent\, a[acum merit\ [i a[a cum i-o dato -r\m lui Enescu.Pu]ini [tiu c\ arta altui compo -zitor moldovean, Mihail Jora,apropiat al lui Enescu, a fost a -preciat\ de timpuriu `n lumeamuzical\ european\. Eu `n sumiam avut bucuria de a descope rinota]iile dirijorului HermannScherchen. A]i publicat acum,`n premier\ absolut\ pe disc,Joujoux pour Ma Dame, op. 7,dat`nd din 1925. {i a]i deschis,astfel, o cale pentru cunoa[tereaacestei capodopere `n lumea oc -cidental\. Cum se plaseaz\ a ceas -t\ pies\ `n contextul muzical altimpului ei?Joujoux pour Ma Dame este o mi -c\-mare capodoper\ c\reia nimeninu-i poate rezista – fie c\ e vorbade public, de arti[ti interpre]i saude regizori de sunet. La fel l-a cucerit[i pe celebrul Emil Hertzka,directorul Editurii Universal Edi -tion din Viena, care a publicat-oimediat, `n acela[i an `n care a fostcompus\, 1925. La fel ca `n cazul mu -zicii lui Enescu, toat\ lumea semir\ de ce aceast\ muzic\ nu estecunoscut\ sau de ce nu exist\ celpu]in o duzin\ de variante interpretativepe disc [.a.m.d. Suita areun profil [i un concept cu totul a -parte, iar dac\ nu ar emana at`tatandre]e [i delicate]e, am puteaspune pe alocuri c\ e chiar u[orironic\ [i sarcastic\. Jora nu imi -t\ stiluri, ci arat\ c\ le st\p`ne[tecu mare m\iestrie [i aduce, astfel,un omagiu compozitorilor „ci ta]i“(Stravinski, Debussy, Ravel, Bartók[i Enescu...).Spre deosebire de un Bartók sauun Janáček, pentru a aminti doardoi dintre contemporanii luiEnescu, muzica pentru pian acompozitorului român nu aintrat `n repertoriul curent alarti[tilor din lumea larg\. C`teo pies\ apare din c`nd `n c`ndpe un disc, de regul\ a unuit`n\r care vrea s\ epateze sau l-adescoperit `nt`mpl\tor pe Enes -cu. Ce `mpiedic\ difuzarea cumar merita [i ar trebui a muziciienesciene?Cauzele s`nt multe, obiective [i su -biective, dar, `n primul r`nd, cau zaprincipal\, grav\ [i nerezolvat\de decenii – o tem\ „tabu“, incomo -d\ [i evitat\ – este LIPSA ACUT|A PARTITURILOR enesciene. Pro -blema se pune foarte simplu: nuai partituri, nu ]i se c`nt\ muzica.Acele edituri franceze nu au maieditat partiturile enesciene – con -form obliga]iilor contractuale – dinanii ’56-’57. Este o situa]ie foartegrav\ [i nedreapt\, care se cererezolvat\ urgent [i de la cel mai`nalt nivel. P`n\ atunci, arti[tiistr\ini – sau chiar unii români,mai tineri, afla]i `n str\in\tate –care vor s\ se apropie, s\ cunoas -c\ [i s\ c`nte muzica lui Enescus`nt dependen]i de bun\voin]a sau,mai degrab\, de bunul-plac al u no -ra dintre muzicienii români carede]in aceste partituri [i care – decele mai multe ori – nu le dau maideparte, din p\cate...Atingem acum un subiect ca rene preocup\ mult pe am`ndoi[i pe colegii ziari[ti de la „Suplimentulde cultur\“ [i care nest\ la inim\. S`nte]i angajat\trup [i suflet `n tentativa de asalva casa lui George Enescude la Mih\ileni, Boto[ani, `n pa -ragin\ total\ [i amenin]at\ cudemolarea. Dac\ sprijinul ar ti[ -tilor [i muzicologilor occidentalieste admirabil, r\spunsuri -le venite din lumea româneas c\las\ – `n opinia mea – de dorit.Exist\ voci care merg p`n\ la aspune c\ restaurarea, conservareacasei nu ar merita s\ fief\cut\, pe motiv c\ ea ar fi a -par]inut doar bunicilor dup\ ma -m\ ai lui Enescu [i nu, cum es teevident, dup\ moartea mameisale, direct compozitorului...Din p\cate, au existat [i asemeneavoci... Iar pentru a pune cap\t a -cestor opinii ingrate [i nedocumen -tate, a[ dori s\ v\ prezint `n premier\un document extraordinarde important, un document inedit,original, care se afl\ `n posesia dom -nului doctor {tefan Botez din Con -stan]a, nepotul dup\ veri[oar\ alcompozitorului. Dl {tefan Botezmi-a pus la dispozi]ie acest document[i am permisiunea dumnea -lui de a-l face public, `n scopul sal -v\rii [i restaur\rii urgente a caseide la Mih\ileni.A[adar, cuvintele lui Enescusun\ astfel:„Printr-acesta declar c\ pun ca -sa mea cu gr\dina ce-o `nconjoa r\,situat\ 34 Strada Florilor Mih\ i -leni, veri[oarei mele Eugenia Dimitriun\scut\ Partenie la dispo -zi]ie pe timp nelimitat, at`t c`t easau copiii s\i vor fi cu domiciliul`n Mih\ileni. Imediat ce ea saucopiii s\i vor p\r\si Mih\ilenii,casa cu gr\dina `mi vor fi restituite`n bun\ stare, ]in`nd socoteal\de vechime.George EnescuDorohoi, `n 28 august/10 septembrie,1918“Deci, `n concluzie, acest act ori -ginal, ce poart\ semn\tura lui Geor -ge Enescu, confirm\ nu doar faptulc\ el a fost proprietarul casei dinMih\ileni, dar [i c\ – mai mult deat`t – nu a renun]at niciodat\ laaceast\ cas\ [i c\ dorea s\-i fierestituit\ `n bun\ stare.Raluca {tirb\], cred c\ putem`ncheia interviul pe aceste cuvintel\muritoare pentru apar -tenen]a casei [i, implicit, valoareaei simbolic\, ambelemotive suficiente pentru intro -ducerea cl\dirii pe lista monu -mentelor istorice, `n vedereasalv\rii, a restaur\rii ei [i aintroducerii `n circuitul cultu -ral-turistic românesc. ~mi r\m`nedoar s\ amintesc c\ noul dvs.disc compact va fi lansat la Bu -cure[ti, cu ocazia recitalului pecare `l ve]i da `n sala AteneuluiRomân la 30 aprilie, iar apoi laIa[i, `n toamn\, `n ambian]aFestivalului Zilelor MuziciiRomâne[ti.(*Extrase din acest interviu au fostdifuzate la Radio Europa Liber\ la15 aprilie 2013.)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

4 » actualitateFestivalul NexT — [apte anide acas\, dar `nc\ e greuFestivalul Interna]ional deFilm NexT a adus la a [ap -tea edi]ie c`teva modific\ri.Au fost 10 sec]iuni `n loc de11 (pentru c\ bugetul a fostmai mic), sec]iunile au fostacelea[i (`n afar\ de ComedyNight), iar proiec]iile s-aumutat de la cinema Scala laStudio [i Corso. De[i pu bli -cul a fost mai pu]in dec`tanul trecut, `ncas\rile aufost la fel ca `n 2011.Iulia BlagaYvonne Irimescu, coordonatorul fes -tivalului, crede c\ num\rul „sl\ bu]“de spectatori – cu excep]ia sec]iuniiComedy Night – se datoreaz\ faptu -lui c\ publicul NexT nu e obi[ nu itcu noile spa]ii de proiec]ie. Maimult, prim\vara e cel mai intens a -notimp cinematografic al Bucure[ -tilor, ceea ce dilueaz\ afluen]a lafiecare eveniment `n parte. „Credc\ s`nt deja cam multe festivaluri.Au fost [i dou\ `n aceea[i s\p t\ m` -n\ – DaKINO [i Cinepolitica. ~na in tecu o s\pt\m`n\ fusese One WorldRomânia, iar dup\ noi a `nceputB-EST“, spune Yvonne Irimescu.Organizat de Societatea Cultu -ra l\ NexT cu sprijinul CentruluiNa]ional al Cinematografiei [i alUniunii Cinea[tilor din România,Festivalul NexT a luat na[tere a -cum [apte ani, `n memoria cine a[ -tilor Cristian Nemescu [i AndreiToncu. Primul se n\scuse `n 31martie, de aceea festivalul trebuieprogramat musai `n jurul acesteidate. ~n acest an, din pricina lipseide finan]\ri, festivalul a intrat subumbrela unei ini]iative l\udabile,dar care nu s-a bucurat de ecoul do -rit – Campania de crowd fundingWe Are Here primind din partea fa -nilor aproape 400 de euro. „E tot maigreu. N-am crezut c\ peste [apte aniva fi mai greu dec`t `n primul an.N-am crezut c\ dup\ [apte ani nevom pune `ntrebarea dac\ vom maiputea continua. De ce? Pentru c\s`nt tot mai pu]ine locurile din Bu -cure[ti unde po]i ar\ta filme decent,pentru c\ institu]iile s`nt totmai pu]in interesate de evenimen -te culturale proaspete, pentru c\eventualii finan]atori au tot maimulte proiecte pe care le-ar puteasus]ine [i `i intereseaz\ mult maimult num\rul de participan]i de c`tcalitatea con]inutului, iar criza(ba t -o vina!) le sec\tuie[te [i lor buzunarele,[i tot a[a“, spune AdaSolomon, directorul FestivaluluiInterna]ional de Film NexT. Festi -valul Interna]ional de Film NexTs-a desf\[urat sub ~naltul Patronajal Alte]ei Sale Regale PrincipesaMargareta a României. Activi t\ ]i leSociet\]ii Culturale NexT se `n ca -dreaz\ `n „Viziunea pe 30 de anipentru România“ a Casei Regale.Cu toat\ criza, festivalul a ar\ -tat bine. Nu era sala plin\ c`nd `n -cepea un program, dar lumea veneape parcurs. Afi[, spot, saco[\ defestival, site, catalog etc. – toateprofi [i cochete, canapele veselede la Mobiladalin pe care s\ `]i o -dihne[ti oasele `ntre proiec]ii, fil -me alese pe spr`ncean\ de directorulartistic Andrei Gorzo, ajutatde Irina Trocan, petreceri `nfiecare sear\. Pe l`ng\ compe ti -]ie, selec]ia a cuprins sec]iunile:Cristi & Otto: Filme de CristianNemescu & Andrei Toncu, Priete -nii festivalului, {i ei au fost NexTGeneration, Short Matters! EuropeanFilm Academy Short FilmNominees 2012 On Tour, Semainede la critique, Oscars Night, Come -dy Night, Focus: Aubagne InternationalFilm Festival [i NexTKids. Ca `n fiecare an, au fost [iseminarii de regie, postproduc ]ie,sound design, marketing [i distribu]ie,av`nd invita]i români [istr\ini. Dintre filmele române[tirecente pe care le-am v\zut (am ra -tat Betoniera [i {an]ul), cel maireu[it mi s-a p\rut Wonderland,de Peter Kerek, prezentat `n sec -]iunea Prietenii festivalului – unnou film despre vechiul comunism,dar aerisit [i stilat chiar dac\ vedeperioada prin ochii unui copilghidu[ (el lanseaz\ [i un mic actor– pe simpaticul Ilie Mitulescu,fiul lui C\t\lin Mitulescu [i alAndreei V\lean). Dintre filmelestr\ine, mai deosebit mi s-a p\ -rut .srt/.sub, de Jossie Malis Alvarez(Chile), care `ntorcea pe fa -]\ c\r]ile multiculturalit\]ii [i ba -biloniei limbilor printr-un ineditclenci dramaturgic.Micul Buddha din Carpa]iPalmaresul NexT 2013 decis de juriul alc\tuit din: Chris Tidman,Roar Skau Olsen, Michèle Driguez, Hervé Le Phuez [i Radu Jude:» Trofeul NexT [i Premiul pentru cel mai bun film (`n valoare de 2.000de euro [i oferit de ArCuB) – {i viii pl`ng/Os vivos tambem choramde Basil da Cunha (Elve]ia-Portugalia), „pentru m\iestria cu care prezint\o fic]iune dramatic\ filtrat\ prin lentila documentarului, transform`ndrealitatea oamenilor [i locurilor `ntr-o experien]\ metafizic\“.CineLabs România a oferit filmului servicii digitale de postproduc]ie`n valoare de 2.000 de dolari.» Premiul „Cristian Nemescu“ pentru cea mai bun\ regie (`n valoare de1.000 de euro, oferit de ArCuB) – Chema García Ibarra (Mister/Misterio,Spania), „pentru felul `n care prezint\ un punct de vedere specific asu -pra vie]ii, folosind `n mod eficient constr`ngerile formatului de scurtme -traj, [i pentru utilizarea excep]ional\ a umorului [i a suprarealismului“.» Premiul „Andrei Toncu“ pentru cea mai bun\ coloan\ sonor\ (1.000de euro, oferi]i de ArCuB) a fost acordat sound designer-ului Ioan Filip(Treizeci), „pentru felul `n care folose[te sunetele pentru a elaborapovestea [i a o face mai consistent\ [i mai tangibil\, [i pentru modulfrumos `n care muzica diegetic\ este transformat\ `n muzic\ de film“.» Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj românesc din competi]ie –Betoniera, de Liviu S\ndulescu, „pentru felul `n care transform\ o situa]iem\runt\ [i ridicol\ din via]a real\ `ntr-o poveste relevant\ pen -tru condi]ia uman\ `n epoca modern\“. Premiul const`nd `n 1.000 de eu -ro a fost oferit de postul de televiziune ShortsTV, ad\ug`ndu-i-se servi ciide postproduc]ie `n valoare de 3.500 de euro, oferite de Abis Studio.» Men]iunea special\ a juriului – Noapte bun\/Good Night, de MurielD’Ansembourg (Marea Britanie), „pentru performan]a deosebit\ a`ntregii distribu]ii“.» Premiul publicului pentru film românesc – {an]ul, de AdrianSili[teanu. Premiul const\ `n dou\ s\pt\m`ni de promovare intensiv\pe fa]ada media Cocor.» Premiul publicului pentru film str\in – Kaiser & König, de TimonMondersohn (Germania). C`[tig\torul a primit din partea Sony o camer\video Sony HDR-AS15 Action Cam.» Andrei Luca a c`[tigat un loc `n Juriul T`n\r „Emile Cantillon“ al celeide-a 28-a edi]ii a Festivalului Interna]ional de Film Francofon de la Na -mur (27 septembrie – 4 octombrie 2013). Cronica realizat\ de t`n\rulstudent la UNATC pentru filmul Toat\ lumea din familia noastr\ `ncadrul concursului de critic\ de film a fost desemnat\ c`[tig\toare dejuriul format din Dana Duma, Ileana B`rsan [i R\zvan Penescu.La loc TELEcomandaAlex SavitescuAu existat destui `n]elep]ipe lumea asta care au g\sitrostul existen]ei dup\ ce s-auizolat de lume. Unii dintreace[ti asce]i au fost apoi ur -ma]i de milioane de adep]i[i fac parte, ast\zi, dintre fi -gurile emblematice ale reli -giilor. Domnul Adrian N\s -tase a reap\rut, dup\ 300 dezile de izolare, `n carne, oa -se [i cicatrici `n via]a publi -c\ româneasc\. D`nsul nu aplecat de bun\voie [i noap -tea, pe [estache, precum prin -]ul Siddartha, s\ caute uncopac sub care s\ mediteze.Domnia sa a fost trimis s\isp\[easc\ o pedeaps\ cu `n -chisoarea, pentru fapte decorup]ie.~ntr-o anumit\ m\sur\,`n tre prin]ul `nconjurat debo g\]iile palatului pe care-lconstruise regele, tat\l s\u,[i fostul premier al Româ ni -ei exist\ ni[te similarit\]i.Am`ndoi tr\iau `n lumi rup -te de realitate, `n ni[te super -be colivii de aur. Siddarthaavea domeniul `nconjurat deziduri, domnul Adrian N\s -tase, de tablouri. Primul nu[tia ce s`nt b\tr`ne]ea, su fe -rin]a, `ndoiala, pentru c\ ta t\ls\u avea grij\ s\-i ascund\via]a sub pre[. Al doileaera la fel de inocent, pentruc\ `n jurul s\u roiau o sumedeniede yesmeni, care, par -c\ `narma]i cu farduri invi -zibile, `nfrumuse]au totul,de la pomi vopsi]i la lici ta -]ii. A doua similaritate esteaceea c\ [i unul, [i cel\laltau vrut s\ `n]eleag\ rostulvie]ii. Fiecare, dup\ puti -rin ]\ [i dup\ dorin]\. Siddarthaa zbughit-o din coli -vie [i a f\cut, `ntr-un final, oreligie, domnul N\stase [i-afolosit subalternii, dup\propriile posibilit\]i, m\carde-un cu rent de g`ndire.Am`ndurora le-a reu[it. Siddarthaeste p\ rintele budismului.N\s ta se este tat\larogan]ei de partid [i stat.Da, compara]ia de mai suseste for]at\. For]at\ de `m -pre jur\rile recente, c`nd dom -nul N\stase a reap\rut petelevizor, la emisiunea luiMihai Gâdea de la Antena 3.Cred c\ oric\rui om s\n\ tosdin ]ara asta, cu pu]in discern\m`nt,i s-a f\cut perio -dic grea]\ de lucrurile arun -cate `n acea sear\, la aceltalk-show. Domnul AdrianN\stase este o victim\, bachiar una politic\. Pardon,domnia sa a fost un de]inutpolitic. ~nchisoarea a fost unchin, nici nu ave]i idee c`tde ur`t este s\ nu po]i bea unpahar de vin cu cei dragi des\rb\tori, afli din vorbeledomniei sale, slobozite peun ton jos, ca `n documen -tarele cu victime veritabiledin cel de-al Doilea R\zboiMondial sau din Gulagulso vietic. Domnul AdrianN\s tase este un erou, indi -ferent de m`na cu care tra -ge: a vrut s\-[i ia via]a dincauza nedrept\]ilor [i, cuultimele puteri, s\-l salve -ze pe cel care voia s\-l sal -ve ze (?!), iar destinul a vrutca glon]ul s\ `i treac\ la unmilimetru de artera vital\.Iar acum, c\ tot e `n via]\ [iplin de pilde, `l lanseaz\ `npolitic\ pe fiul s\u cel mare.Domnul Adrian N\stase es -te „un reper moral“, o spuneun alt `n]elept al patrieinoastre, fondatorul religieineocomunistoide, Ion Iliescu.Siddartha a g\sit Nirvana.Adrian N\stase a g\sitAntena 3.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

opinii « 5Din c`nd `n c`nd `ns\ avem [i noidreptul la cuv`nt. Din patru `n pa truani. Sau din cinci `n cinci c`nd evorba de pre[edintele ]\rii. A tunciputem alege ce-i mai bun din g\le -]ile cu candida]i la Senat, la Parlament,dar mai ales la func]iilelo cale. Alegem adic\ primari, con -silieri locali, consilieri jude]eni –func]ionarii cei mai apropia]i denoi, cei pe care, s\ zicem, `i cunoa[ -tem cel mai bine [i care ne pot facevia]a mai dulce, `n ciuda gloateistr`nse `n Palatul Parlamentului,aia de-i mai zice a[a, mai modest, capentru prostime, Casa Poporului.Iar dac\ parlamentarii, ba chiarconsilierii locali de pe listele de can -dida]i nu s`nt `ntotdeauna foartecunoscu]i, m\car primarii, cei maivizibili [i mai reprezentativi lideride comunitate, ar trebui s\ fieni[te oameni pe alese, capabili, se -rio[i [i demni, pe care cet\]eanuls\-i cunoasc\ [i `n care s\ poat\a vea `ncredere. A[a c\, normal,aici, la prim\rie, `i alegem pe ceimai buni.Hai s\ vedem [i care s`nt ceimai buni. Cum ar fi greu s\ lu\mtoate prim\riile din ]ar\, o s\ neRomânii e de[tep]i:Radu Pavel GheoPrimariicei mari (I)Lucrurile merg prost `n România. De ce merg prost?Iat\ misterul. Trebuie s\ fie de vin\ politicienii. Saujudec\torii. Sau afaceri[tii care dau tunuri [i ]epe. Saualtcineva. Nu noi, nu noi. Noi s`ntem ni[te mielu[eibeli]i `nceti[or de o specie de invadatori cu carnet departid, ni[te aliens cu chipuri de cet\]eni români, caresug s`ngele poporului. De-aia ne merge prost.oprim doar la c`teva, `ncep`nd, de -sigur, cu capitala. Bucure[tenii l-aureales scurt, dintr-un singur tur,`n func]ia de primar general al o ra -[ului lor pe Sorin Oprescu. S\ fifost el un primar capabil `n manda -tul anterior? A[ `ndr\zni s\ spunc\ nu. A f\cut un pasaj. {oseauazbur\toare e `nc\ `n proiect. A chel -tuit o gr\mad\ de bani a[a, ca s\fie cheltui]i (`mi vin `n minte doarpistele de biciclete), `n mandatullui serviciile s-au scumpit, s-au re -trocedat [i distrus spa]ii verzi, are[i el, ca to]i oamenii puternici, ungrup de amici [i de interese desprecare presa a tot scris, iar ora -[ul nu arat\ deloc mai bine. Dimpo -triv\, a[ zice. ~ntre timp, `n noulmandat, a d\r`mat pe [est un monumentistoric, Hala Matache, [inu a p\]it nimic. Nici nu va p\]i.E genul de primar sigur pe el, guraliv[i autoritar, adopt\ cu u [u -rin]\ c`nd tonul [mecheresc, c`ndpe cel agresiv, ca un politician ro -mân din prima lig\ (\sta nu-i uncompliment), [i eman\ for]\. Credc\ din cauza asta, ultima, a [i fostreales. E tare, frate! E mascul alfa.Ce, mai trebuie [i altceva ca s\administrezi un ora[? Din c`te separe, votan]ii bucure[teni cred c\nu. Unul dintre contracandida]iis\i, Nicu[or Dan, un om cu ade v\ -rat interesat de destinul ora[uluis\u, fondatorul Asocia]iei „Salva]iBucure[tiul“, abia a ob]inutopt procente [i ceva. A[adar, poporula ales. {tie el mai bine.S-ar putea spune c\ totu[i SorinOprescu e un administrator maibun dec`t pare la prima vedere [ic\ primarii sectoarelor au [i ei res -ponsabilitatea lor. A[a e – iar primariide sectoare s`nt ale[i tot decet\]eni, ba chiar de cet\]eni care`i cunosc sau ar trebui s\-i cunoas -c\ bine. La sectorul 5 a fost reales,de exemplu, ve[nicul Marian Van -ghelie. La sectorul 4 a devenit pri -mar Cristian Popescu „Piedone“(cu 80% din voturi!), fost v`n\torde precupe]e [i [ofer cu carnetulluat `n mod dubios. La sectorul 3,noul primar e Robert Negoi]\, cares-a eviden]iat deocamdat\ doar printr-unscandal cu „feti]e“ de lux. Darasta nu `nseamn\ c\ nu s`nt primaribuni, c\ sectoarele lor nu rivalizeaz\cu cele din Amsterdam sau c\bu cure[tenii nu au votat du p\ cumi-a dus capul. S`nt `ntr-ade v\r primaricompeten]i? Istoria ne-o va spu ne.Dar mari speran]e nu se arat\.Iar traiul de zi cu zi `n ora[ula cesta cu popula]ia unei ]\ri maimici este reflexia alegerilor sus-po -menite. Oric`t de vinova]i ar fi ale -[ii neamului sau ai sectorului, vinalor, ca [i responsabilitatea, este u -na reprezentativ\: reflect\ voin]a[i mentalitatea aleg\torilor. Dac\oamenii politici se `mbog\ ]esc dinafaceri dubioase, tr\iesc `n lux [i ad -ministreaz\ ]ara ca ni[te v\tafi pu[ipe c\p\tuial\, s\ nu ui t\m c\ noii-am pus s\ fac\ asta. Le-am dat drep -tul s\ fac\ orice au ei chef `n nume -le nostru. Cumva, particip\m la fie -care ini]iativ\ de-a lor, fie c\ e vorbade o ctitorie sau de o m\g\rie. Iarasta nu e valabil doar la centru, `ncapital\, cum ar l\sa s\ se `n]eleag\r`ndurile de mai sus. Mai s`nt [i al]iprimari, tot din cei mari, desprecare o s\ vorbim data viitoare.Pinacoteca din PetrilaIon BarbuSuplimentul lui Jup:» Dac\ oamenii politicise `mbog\ ]esc dinafaceri dubioase,tr\iesc `n lux [i ad -ministreaz\ ]ara cani[te v\tafi pu[i pec\p\tuial\, s\ nu ui -t\m c\ noi i-am puss\ fac\ asta. Le-amdat drep tul s\ fac\orice au ei chef `nnume le nostru.Cumva, particip\m lafie care ini]iativ\ de-alor, fie c\ e vorba deo ctitorie sau de om\g\rie.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

6 » muzic\Rockin’ by myselfDumitru UngureanuDelta MachineA[ min]i dac\ a[ spune c\ noulalbum Depeche Mode n-a consti -tuit o surpriz\ pentru mine. Darnumai atunci c`nd am aflat deiminenta lui apari]ie, [i-apoi `ns\pt\m`nile urm\toare, p`n\ a a -juns pe platanul pick-upului meu.Dup\ aceea...Greu de priceput nu e. Oame -nii ace[tia s`nt integra]i de mul t\vreme unui sistem showbiz cefunc]ioneaz\ dup\ legi clare.Dac\ respec]i regula jocului, m\ -car una dintre ele, ai [ansa uneicariere `ndelungate, pline de suc -ces, cu sui[uri [i cobor`[uri du -p\ cum dicteaz\ moda. Iar moda,se [tie bine, n-o stabile[te publi -cul, ci „casele de mod\“. ~n ca zuldat, grupurile cu interese financiarebine [i divers articulate pepia]a multimedia. N-a[ zice c\ er\u pentru consumatorul de r`nd,care nu pretinde mai mult de-osear\ distractiv\, petrecut\ `n -tr-o sal\ sau `ntr-un club, fie el[i de fi]e. Arta muzical\ `ns\...E chiar ultima grij\ a celor caren-au nici o grij\, `n afar\ de cums\ gestioneze [i s\ `nmul]easc\banii. {i c`nd pe coperta unuidisc nou ap\rut figureaz\ numeca Mute Rec., Sony sau Columbia,degeaba scrie cu minuscule©Venusnote Ltd. Drepturile deautor s`nt bune dac\ au consisten]\[i vin regulat `n sume delocneglijabile. Altfel, dup\ o anumi -t\ v`rst\... Vorba unei vorbe notatede ofi]erul care `l asculta peConstantin Noica sporov\ind des -pre nevoile culturii române depe la 1974, [i-n particular ale luiPaul Anghel: „Are [i el necesi -t\]i, are 6-7 amante...“. Cum s\-[imen]in\ standardul de via]\ depecherii,dac\ nu scot la fiecare2-3 ani un album, pe care s\-l pro -moveze c`nt`nd vechile hituri?Oarecum nostalgic, mi-amin -tesc de penultimul deceniu al se -colului trecut, c`nd – cine nu [tie? –Depeche Mode era cea mai taresenza]ie, suprema]ia `n materiede hi-tech pe scen\. Nu era singuraechip\ ce folosea „juc\rii“de ultim\ genera]ie, nici nu exa -gera `n produc]ii hipercolor.Totu[i, muzica DM a prins lapublicul din zone tot mai largi,diversificate ca structur\ social\.B\ie]ii au fost inventivi`n minimalism compozi]ional, aupunctat nevoia congenerilor dea umaniza cumva elementele in -dustriale printre care se vedeauobliga]i s\ tr\iasc\, au celebratmodalit\]ile de evadare din rea -litatea tern\ a individului redusla un simplu cod pe-o cartel\.Este pilduitor cum audien]aDM s-a extins odat\ cu r\sp`ndireaciviliza]iei supertehnice `ntoat\ lumea. Oare gre[esc `n observa]iac\ actualmente trupa a -re c\utare mai mult `n Europa [iSUA, mai pu]in `n Asia hiperin -dustrializat\?Tema iconografic\ aleas\ deAnton Corbijn pentru `mbr\ c\ -mintea vinilului trimite la vremeac`nd Hi-Fi-ul era `n vog\ [imediul ambiant se degrada f\r\s\ alarmeze pe mai mult de c`]i -va excentrici. Privi]i cu aten]ieruinele ro[ii de pe coperta I.Nimic nu m\ face s\ cred c\ po -za n-ar fi f\cut\ la Arpechim, a -juns azi ruina unei ruine. Casa delemn, cu potcoav\ deasupra u[ii,de pe coperta interioar\, e posibils\ fie de prin sudul SUA. Alu -zia e la perioada c`nd DM imprimaViolator [i filma clipurilebi ne cunoscute. De altfel, DavidGahan vorbea la conferin]a delansare c\ Delta Machine (2013,Mute Rec.) s-ar situa valoric `n -tre albumele de referin]\ din 1990[i 1993. Nimic de zis, nimic decontrazis. Evident `ns\ e c\ su -netul noului disc reia pe destulepor]iuni re]ete antefolosite. Ci -ne a[tepta g\selni]e inovatoare?Pl\cerea ascult\rii exist\, indiscutabil,dar eu personal n-amresim]it nevoia s\ repet audi]ia,nici m\car `n surround (deocam -dat\ n-a fost editat a[a).{i-mi amintesc iar\[i anii 1980,c`nd, prin discoteci agroindustri -ale, rivalul lui Depeche Mode eraduoul Modern Talking. Care duo,mai productiv, scotea bianualc`te o nou\ conserv\, numit\ discLP! DM se poate m`ndri abiaacum c\ egaleaz\ scorul!La dispari]ia unuidirijor gentleman:Colin Davis (1927-2013)„Dirijor [i gentleman“ `lnumea, `n 2005,realizatorul unuidocumentar al televiziuniiculturale bavareze (BRKlassik) pe dirijorulbritanic Sir Colin Davis,disp\rut la `nceputulacestei s\pt\m`ni, lav`rsta de 85 de ani. ColinDavis a condus vreme deun deceniu, `ncep`nd cu1983, Orchestra simfonic\a radiodifuziuniibavareze, una dintre celemai prestigioase [i devaloare constant\forma]iuni din Europaultimilor 50-60 de ani [i laal c\rei pupitru s-ausuccedat dirijori celebri,de la Rafael Kubelík laMariss Jansons.Colin Davis a fost respectat [i iubit`n lumea muzical\ german\,at`t la München, c`t [i la Dresda, un -de a fost dirijor principal invitat[i apoi numit, primul `n istorie,dirijor onorific. Radioul [i televiziuneamüncheneze au reac ]io natexemplar s\pt\m`na aceas ta cu serii`ntregi de emisiuni o ma gia le.Ceea ce n-am auzit s\ se fi spus(dar nu am ascultat chiar totul) es -te faptul c\ directoratul lui ColinDavis la Orchestra Radio a coinciscu momentele de glo rie ale luiSergiu Celibidache `n fruntea Filarmoniciidin München, fapt cel-a pus un timp, cumva `n firea lu -crurilor, `ntr-o umbr\ nemeritat\.V\z`ndu-l dirij`nd [i ascult`n -du-i spusele este greu s\ nu `n dr\ -ge[ti acest dirijor pentru care Mozarta fost compozitorul suprem,„care putea [i [tia totul“ [i carepleda f\r\ nici o emfaz\ pentru„pl\cerea“ de „a face muzic\“, totalneinteresat `n a-[i impune vreo„putere“ particular\ asupra orchestrei.Pentru Colin Davis, ca redirija at`t de elegant, importan t\era capacitatea de a „auzi“ [i a armonizasunetul, de a elibera ca -pacit\]ile muzicale ale membrilorunei orchestre. Gestica dirijora l\era secundar\. ~i displ\ceau men -talit\]ile timpurilor recente, `n ca -re to]i c`nt\ [i dirijeaz\ la fel, mez -zo forte. Vremuri `n care, spune elScrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)Victor Eskenasy`n interviul ce face materia prin -cipal\ a documentarului bavarezretransmis zilele acestea, intere -sul marii majorit\]i a publicului [imanagementului se concentrea z\pe lucruri facile, pe muzic\ pop [isport, `n detrimentul preocup\riipentru cunoa[tere spiritual\, pro -prie vremurilor tinere]ii sale.Colin Davis spunea tot f\r\ em -faz\ c\ `n timpul liber `i place s\ ci -teasc\, s\ g\teasc\ [i s\ lucreze `ngr\din\, c\ se simte mai bine `n com -pania unor „celebrit\]i“ ca Schillersau Shakespeare dec`t privind la te -levizor [i c\ nu [tie nici p`n\ as t\zicum a reu[it s\ ajung\ dirijor. Arfi dorit-o de la 12-13 ani, dup\ ce aascultat un disc cu Simfonia a 8-a deBeethoven, dar provenind din tr-ofamilie cu [apte copii, f\r\ mijloa -ce de a cump\ra un pian, nu a fostprimit la [coala de muzic\. ~ntrebatdespre mari dirijori care i-au mar -cat via]a, Colin Davis sur`dea `n g\ -duitor, spun`nd c\ i-a urm\rit pecei `n vog\ `n Marea Britanie `n ti -nere]ea lui, pe Thomas Beecham[i John Barbirolli, `ntre al]ii, [ic\ a f\cut p`n\ la urm\ „gula[ul“din ce era mai bun la ei...N\scut `n 1927, a c\p\tat `n ce ledin urm\ o burs\ la Royal Collegeof Music, unde a studiat clarinetul.Abia spre v`rsta de 30 de ani aveas\ fie recunoscut treptat ca un diri -jor promi]\tor, pentru unii criticichiar „de clas\“, dup\ ce `i `nlocu ia`n dou\ seri la Oper\, dirij`nd Mo -zart, pe Otto Klemperer [i pe Beecham.Din 1970, cariera sa avea s\se dezvolte treptat, ca succesor al luiSir Georg Solti la Covent Garden,dirijor principal invitat al Orches -trei BBC-ului [i, `ntre 1972 [i 1984,al Orchestrei simfonice din Boston,remarcat drept primul dirijorbritanic invitat la Bayreuth, `n 1977,cu presta]ii l\udate, ulterior, laMetropolitan [i la Viena.A fost asociat, aproape mecanicde c\tre critici, cu muzica lui Mozart,Berlioz [i Sibelius, `n ciudaunui repertoriu extrem de larg ce `iera familiar [i din care documenta -rul omagial al televiziunii bavare zear\ta s\pt\m`na aceasta extrase ab -solut remarcabile din concerte cusimfoniile lui Bruckner [i Mahler.A[a cum o spunea `ng\duitor [i cuumor, punerea sa `n... „sertare“ cucei trei compozitori aminti]i a fostmai mult o manier\ de a fi cazat [iutilizat comercial de c\tre marilecase de discuri.Istorie rar\, Colin Davis este a -mintit [i prin refuzurile sale la in -vita]ii de a prelua conducerea unororchestre prestigioase, `nt`i cea dinBoston, apoi cea din Cleveland [iFilarmonica din New York. Avea s\fie onorat t`rziu `n ]ara sa, ocu p`ndperioada cea mai lung\ de timpca dirijor principal, `ntre 1995 [i2006, la pupitrul Orchestrei Simfonicedin Londra.Discografia sa este impresionan -t\ [i `mi amintesc cumva cu emo ]iec\ l-am descoperit, venind din estulnostru s\lbatic, abia `n 1984, laLondra, pe un disc mozartian cutotul deosebit, dirij`nd-o pe Kiri TeKanawa `n arii din opere, `ntre ca -re una fantastic c`ntat\ din Zaide;un CD Philips, la care m\ `ntorcadesea. Contractul lui, de exclusivitatecu casa Philips, data dejadin 1960... Uit`ndu-m\ prin discotec\zilele acestea, l-am reg\sit penumeroasele discuri ale Edi]ieiArthur Grumiaux, acompaniindu-lpe Claudio Arrau `n concertele pen -tru pian de Beethoven, pe John Ogdonc`nt`nd Concertul pentru pianal lui Tipett, pe Janet Baker la Londra[i pe Lorraine Hunt Liebersonla New York, pe Zino Francescatti[i Pierre Fournier `n Dublul con -cert de Brahms sau, `n concerte live,la Amsterdam cu Radu Lupu [i Pa -ris cu Mihaela Ursuleasa. Toate,`n felul lor, mici tezaure ce mi-lvor aminti peste timpuri...FOTO: Harmonie Autographs and Music, Inc. NYSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

teatru « 7Anomalii bugetareDatul `n spectacolOlti]a C`ntecCei care m\ cunosc mai bine [tiu c`t de mult admirspiritul german, rigoarea [i seriozitatea care-i s`ntata[ate. Unii le numesc rigiditate, glacialitate, dar elecondenseaz\ modelul unui partener pe al c\rui cuv`ntori str`ngere de m`n\ po]i conta la fel de mult ca pe uncontract semnat [i parafat. ~nc\p\]`narea de a r\m`nefidel unui asemenea model [i str\dania de a-l promovadevin un gest sisific `ntr-un spa]iu balcanic `n carevalorile publice s`nt mult mai laxe. Riscurile s`nt risipa deenergie [i, mai grav, posibila contaminare de p\guboasa„las\ c\ merge [i a[a“ [i b\[c\lioasa „ce nu po]i face azi,las\ pe m`ine, poate nu mai trebuie f\cut!“. Realit\]ileautohtone ne ofer\ zilnic probe despre un spirit allocului, din p\cate, `n multe puncte `ndep\rtat ca stil decel nem]esc, la care personal t`njesc.Comunicam, pe la sf`r[itul luniimar tie, pe mail, cu un coleg de breas -l\ din Germania, iar printre altelepomenesc despre starea de incertitudinegenerat\ de necomunica -rea bugetului, despre expectativa`n care se afl\ institu]ii, creatori,proiecte din pricina necunoa[teriiexacte a stipendiei. ~ntrebareal\muritoare din partea conlocuto -rului a venit `n logica clasic\ a co -munic\rii: „Dar e `nc\ devreme,nici la noi nu se cunosc aloca]iilebugetare pentru 2014 dec`t `n august,septembrie!“. C`nd subliniezc\ `ngrijorarea mea e cauzat\ decon]inutul filei bugetare pe 2013,crede c\ m-am exprimat gre[it [irepet\ „2014, nu?!“.Uite bugetul, nu ebugetulOricum i-a[ explica, nu va putea`n ]elege cum poate func]iona unsistem `n acest fel. F\r\ s\ [tii cebani ai. ~i reamintesc c\ `n Româ -nia majoritatea teatrelor s`nt destat, aproape 40 la num\r, deci fun c -]ionarea lor e condi]ionat\ de sub -ven]ie. Stagiunea e `n plin\ des f\ -[urare la `nceputul fiec\rui an ca -lendaristic, iar din ianuarie p`n\la jum\tatea lui aprilie, au trecutdeja 3 luni [i jum\tate din cele 10c`te num\r\ un sezon. Anul acesta,minivacan]a de 1 mai [i Pa[ti maiadaug\ vreo zece zile de rel=chefinanciar. Dac\ mai pui [i ulti maparte a lui decembrie, de regu l\ultimele dou\ s\pt\m`ni, c`ndCr\ciunul [i finalul de an mut\centrul aten]iei publice pe s\r b\ -tori, rezult\ un total de patru luni[i jum\tate din zece `n care anomaliilebugetare `ncurc\ tare detot i]ele scenelor noastre. Amiculmeu german e `ntr-o cea]\ total\.Nu poate pricepe [i pace cum s-alucrat, totu[i, din ianuarie p`n\acum? Ce au f\cut cele 40 de teatre,at`tea sute de angaja]i? ~i explicc\ legisla]ia permite cheltuirea lu -nar\ a 1 pe 12 din cheltuielile aferenteanului trecut. Suma e direc -]ionat\ prioritar pe salarii [i utilit\]i.Ce mai r\m`ne, pe pro duc ]ie.Din acest motiv, la care se adau g\[i unul legat de anotimpuri, evenimenteleimportante s`nt evitate`n primul trimestru, c`nd `nc\ nuai bugetul, [i `n luna decembrie,c`nd nu mai apuci s\ faci deconturilela vreme. Vara e [i ea ocolit\,fiind vacan]\ `ntre stagiuni.R\m`n perioadele mai-iunie [i octombrie-noiembrie,c`nd le planific\to]i operatorii culturali. Unadup\ alta, uneori una peste alta,f\r\ posibilitatea de a evita supra -punerile. Ca s\-mi consternez definitivinterlocutorul, `i mai spunc\ adesea afli cifra exact\ pe careo ai la dispozi]ie pentru un festivalchiar dup\ desf\[urarea lui. „Nuse poate! Post festum?“ Post festum[i post factum!Cei mai siguri bani s`ntcei adu[i de acas\E de notorietate situa]ia `n care s-aaflat la ultimele dou\ edi]ii aleFestivalului Shakespeare de la Cra -iova directorul Emil Boroghin\:pentru a onora o parte dintre con -tractele cu marile companii teatraledin lume pe care le-a adus `nRomânia, a pl\tit din banii proprii.Iar Constantin Chiriac, de laFestivalul Interna]ional de TeatruSibiu, la edi]ia 2012, a fost informatcu c`teva s\pt\m`ni `na in -te de gongul deschiderii FITS c\ is-a redus finan]area promis\ [i afost nevoit s\ ajusteze programul`ntregii manifest\ri. O alt\ anoma -lie e c\, uneori, la anumite evenimente,reprezentan]ele diplomatice[i culturale ale ]\rilor invitatecontribuie cu mai mul]i banidec`t cele autohtone. Spre laudastr\inilor.Un sistem care`ndeamn\ la leneviePentru cine nu [tie, veniturile pro -prii ale oric\rui teatru se fac dinv`nz\ri bilete, chirii sal\, pres t\riservicii etc. Dup\ cum le [i zice,reprezint\ banii pe care un teatru`i `ncaseaz\ [i cu care completea -z\ felia de la buget. Capitolul e individualizat[i arat\, `n felul s\u,c`t de eficient e managementulfinanciar. Logic, firesc, nem]e[te arfi ca veniturile proprii s\ le poat\cheltui un teatru a[a cum crede c\e mai profitabil pentru folosul institu]iei.Legisla]ia consider\ `n s\altfel. Nu ai voie, de pild\, s\ sti mu -lezi salarial, cu premii sau spo ruri,personalul prin a c\rui mun c\ s`ntproduse crea]iile artistice [i adunateveniturile proprii. Teoretic,din motive de austeritate. Numaic\ asta nu `ncurajeaz\ h\rnicia,nu e concuren]ial\, nu motivea z\,ci `ndeamn\ la lenevie, la „las\ c\merge [i a[a“. Conform aceleia[i„filozofii“ bugetare, sumele ob]i nu -te de un teatru de stat din chirii se`mpart pe din dou\ cu finan]atorul:jum\tate ia calea bugetului, ju -m\tate r\m`ne la veniturile celuicare le-a `ncasat.Leg\tura dintrecontabilitate [i...arta teatral\Una [i mai tare! Banii ob]inu]i dinsponsoriz\ri, mecenat, atra[i cumare greutate `n condi]iile uneilegi a sponsoriz\rii str`mbe, carenu acord\ dec`t o scutire fiscal\ mi -nor\, pot fi cheltui]i numai dup\ce institu]ia prime[te aprobareafinan]atorului pe o suplimentarede buget. Dac\ v-am pierdut pe par -curs cu at`]ia termeni financiari,s\ conchid: banul public trebuie justificat,numai c\ actuala birocra -]ie infernal\ genereaz\ o mul]i mede anomalii bugetare. Simplificareaprocedurilor, flexibilizarea lor,o legisla]ie clar\ [i stabil\, care s\stimuleze atragerea de noi surse[i s\ motiveze angaja]ii, ar `n sem -na primi pa[i, c`]iva, spre modernizareainstitu]ional\ autohton\.Chiar dac\ la prima vedere arti -colul de ast\zi pare mai apropiatde contabilitate dec`t de arta teatral\,v\ `n[ela]i. Cultura trebuiev\zut\ [i ea `n termeni de pia]\, deofert\ [i cerere spiritual\. E o ade -v\rat\ „art\“ s\ reu[e[ti s\ navigheziprintre anomalii bugetare detipul celor enumerate. Pe care uneuropean get-beget nu le va pricepeniciodat\.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

8 » interviuRegizorul de film Tomas Vinterberg:„Cred c\ exist\ un strat de polite]e cre[tineasc\[i mediocr\ `n Scandinavia, care `i face pearti[ti s\ nu aib\ via]\ u[oar\“Cu pu]in `nainte ca Mads Mikkelsen s\ primeasc\, la Cannes, Premiul de interpretaremasculin\ pentru rolul din V`n\toarea/Jagten, regizorul filmului, Tomas Vinterberg,a povestit pentru „Suplimentul de cultur\“ cum a `nchis cu acest film despreparanoia abuzului asupra copiilor paranteza deschis\ de filmul s\u de debut, Festen,[i despre c`t de greu `i e s\ creeze `n propria ]ar\, unde „lipsa de libido“ e pe toatedrumurile. ~ntre timp, V`n\toarea a mai b\gat `n tolb\ Premiul pentru scenariu dinpartea Academiei Europene de Film [i Best International Independent Film Award laBritish Independent Film Awards, iar din 19 aprilie ruleaz\ [i `n cinematografele dinRomânia. Cu privirea lui enervant de albastr\, la ultimul etaj al unui hotel aerisitcare d\ spre Croazet\, Tomas Vinterberg poveste[te cum a ajuns la dramaticaistorie a unui educator acuzat pe nedrept c\ a abuzat o feti]\.Interviu realizat de Iulia BlagaDeci V`n\toarea `[i are origi -ni le `n Festen?Da. ~n anul 2000, un psiholog specializat`n psihologie infantil\ a b\ -tut la u[a mea [i mi-a spus: „Ai f\ -cut Festen, dar mai e un film pe ca -re trebuie s\-l faci“. Aud chestiidin astea zilnic, toat\ lumea arepove[ti care trebuie spuse. Amzis „OK“. Omul mi-a l\sat cevamaterial – c`teva cazuri de-ale lui –,dar nu l-am citit. Opt ani mai t`r -ziu am avut nevoie eu `nsumi deun psiholog, a[a c\ l-am c\utat.Se a[tepta psihologul la un aldoilea Festen? (Festen e povesteaunei reuniuni de familie lacare fiul [i fiica s\rb\torituluianun]\ c\ au fost abuza]i sexu -al de c\tre acesta `n copil\rie –n.red.)Nu, nu se g`ndea la o poveste a -nume. V\zuse un anumit gen devictim\ `n Festen, de aceea doreas\ `mi arate un alt gen de victim\[i s\ m\ fac\ s\ `n]eleg ce se `n -t`mpl\ atunci c`nd copiii cad victimepropriilor lor minciuni. Ima -gina]i-v\ un copil care, pentru afi pe placul maturilor, spune o min -ciun\. Un `ntreg teatru `ncepe –mama se pune pe pl`ns, `[i imagineaz\c\ cineva va fi trimis la `n -chisoare [i a[a mai departe. To]i,inclusiv copilul, cred c\ lucruriles`nt ceea ce par [i ajung s\ sufereca [i c`nd aceste lucruri ar fi reale.V-a]i inspirat din cazurile pecare le-a]i citit?Am citit multe, nu le mai [tiu nu -m\rul, dar trebuie s\ spun c\ filmulnu are nici o leg\tur\ cu ele. Eo pur\ fic]iune. Am preferat s\ie[im din lumea real\ [i, folosindlegile dramei [i propriile noastrereguli creative, s\ facem o povestedespre iubire, paternitate, prie -tenie, poate [i despre pierdereainstinctelor. Am crescut `n anii ’70`nconjurat de sexele maturilor,`n comunitatea (din engl. „communes“)unde locuiam `mpreun\cu p\rin]ii. Nu vedeam aceste sexedezgolite la mare, ci `n proprianoastr\ gr\din\. Dar era OK. Da -c\ doreai s\ `]i ar\]i afec]iuneafa]\ de un copil, `l atingeai, f\r\ca lumea s\ vad\ ceva sexual `nasta. Azi am pierdut acest lucru[i [tim [i de ce: pentru c\ mul]icopii au fost abuza]i.Lumea se schimb\ [i mentali -t\ ]ile odat\ cu ea.A[ merge chiar mai departe [i a[spune c\ lumea a devenit mai te -m\toare, dar c\ [i are motive s\fie a[a. E trist. De fapt, aceste temeriexistau [i `nainte. Cred c\`ntotdeauna au existat, doar c\ nueram noi con[tien]i de ele.C`t de important e pentru dum -neavoastr\ faptul c\ eroul enevinovat?Nu mi s-a p\rut interesant s\ a -runc o umbr\ de `ndoial\ pentruc\, altfel, nu am fi putut s\ ne dedic\mlui. Am vrut s\ plec\m `n -tr-o c\l\torie al\turi de el trec`ndprin experien]a prin care trece,[tiind c\ am sim]it opusul acum14 ani (`n Festen – n. red.), c`ndmi s-a p\rut mai interesant\ o an -titez\. Cred c\ realitatea e undeva`ntre cele dou\ filme. Am vrut s\fiu consecvent. Problema e c\ [ispectatorii s`nt dresa]i s\ fie suspicio[i,lucru care ne-a f\cut misiuneamai dificil\. De c`te ori a -p\rea un unghi care ar fi f\cut dinpersonaj un tip care abuzeaz\ copii,trebuia s\ schimb\m.Pentru c\ tot vorbea]i de scepti -cismul spectatorilor – s-ar puteaei `ntreba de ce directoareagr\dini]ei nu cheam\ de la `n -ceput un psiholog pentru copii?Ave]i dreptate. Interogatoriile psi -hologilor [i ale poli]i[tilor s-au `m -bun\t\]it foarte mult din anii ’90[i p`n\ azi. A trebuit s\ creez a cesta[a-zis psiholog ca un om care vinede nic\ieri (nici nu spun c\ epsiholog); el reprezint\ o gre [ea l\care s-a f\cut de multe ori [i cares`nt sigur c\ se mai face. Nu vreaus\ ar\t cu degetul nici spre po li -]i[ti, nici spre oricine altcineva.» Lumea a devenit mai tem\toare, dar are [i motives\ fie a[a. E trist. De fapt, aceste temeri existau [i`nainte. Cred c\ `ntotdeauna au existat, doar c\ nueram noi con[tien]i de ele.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

interviu « 9Insist asupra faptului c\ to]i oameniidin acest film s`nt oameni detreab\ – naivi, puri, oameni carenu [tiu ce trebuie s\ fac\, asemeniunor copii.Drumul spre iad e pavat cu buneinten]ii.Tema v`n\torii de vr\jitoare con ]i -ne at`tea nuan]e, `nc`t ochii specta -torului creeaz\ filmul, v\z`nd ce eace dore[te s\ vad\ – lucru care reprezint\,atunci c`nd func ]io nea -z\, magia cinemaului. Eu nu s`ntcon[tient de multe aspecte atuncic`nd scriu sau, cel pu]in, `ncerc s\fiu „prost“ pentru a putea fi emo -]ional. Emotivitatea fiin]ei umanenu ]ine de inteligen ]\. Emotivitateae ira]ional\, imprevizibil\.E clar c\ filmul nu e cronica u -nei v`n\tori de vr\jitoare, [i einteresant cum reac]ioneaz\ a -cest om [i cei din jurul s\u. De ces`nt orbi cu to]ii? A]i fi putut a le -ge [i alt subiect `n afara abuzuluiasupra copiilor, care e un subiectcu impact asupra oamenilor?Nu `mi place s\ calculez impactulsau s\ m\ str\duiesc s\ `l creez.Am avut un erou, un om extrem debun, care crede `n binele din ce -l\ lalt. Lucas e civilizat cu `nc\ p\ -]`nare. Nu [tiu dac\ acest lucru]ine de mine sau de felul de a fi alscandinavilor. Poate e ceva `ntrecele dou\. Aceast\ polite]e a luiLucas e pus\ la `ncercare de fiecarescen\ care `l `mpinge tot maimult spre r\bufnirea care `i face peoameni s\ aplaude `n sal\. Aceas -t\ satisfac]ie a spectatorilor ne poa -te face s\ ne `ntreb\m oare c`t deciviliza]i s`ntem [i c`t de civili za]iam fi `n condi]ii similare.Personal, m-a[ fi a[teptat ca el s\lupte de la `nceput pentru sine.Dar reac]ioneaz\ de la `nceput.Se duce la feti]\ [i o `ntreab\ ce s-a`nt`mplat, merge la prietenul lui(tat\l feti]ei – n. red.), dar cred c\reac]ia lui caracteristic\ ]ine maidegrab\ de [oc. Lucas e un nordiccivilizat [i semicastrat, iar personajelenu s`nt robo]i, ci reac]ionea -z\ ira]ional. Lucas nu e un om pu -ternic. El era obi[nuit s\ fie manipulat[i de so]ia lui, ca [i de to]iceilal]i. E un singuratic cu un c`i -ne, n-are puterea s\ se opun\.Apropo de b\rba]ii nordici...Cred c\ exist\ un strat moale depolite]e cre[tineasc\ [i mediocr\`n Scandinavia, care `i face pearti[ti s\ nu aib\ o via]\ u[oar\.E o lips\ de libido pe str\zile Danemarcei.Situa]ia e interesant\:exist\ la ora actual\ `n Scandinaviao intens\ dezbatere despre rolulsexelor. Nu [tiu dac\ vreau s\intru `n am\nunte. Subiectul aie[it cu totul din matc\, dar mi separe fascinant. O prieten\ englezoaic\venit\ la noi `n vizit\ a `n -ceput s\ r`d\ `n hohote c`nd a v\ -zut pe strad\ o danez\ superb\,bronzat\, sigur\ pe ea [i cu mobilulla ureche, iar al\turi, coc`rjat,mergea so]ul cu copilul `n c\rucior.A[a ceva e un miracol `n Danemarca,dar are [i ceva derutant.Mult\ lume `ncearc\ s\ pun\ lucrurile`ntr-o anumit\ ordine.E v`n\toarea un soi de terapiemasculin\ pentru r\ul interior?Ar putea fi.Crede]i c\ mai exist\ urme dinDogma `n filmul dumneavoastr\?Nu am f\cut acest film din dorin]ade a c\uta un nou stil. Dinacest punct de vedere cred c\ am`mb\tr`nit sau m-am `ndep\rtat deDogma, dar lucrurile pe care le-amavut `ntotdeauna `n vedere [i pecare [i acum le urm\resc s`nt puritatea,onestitatea, dorin]a de am\ identifica c`t pot cu aparatul defilmat [i s\ fac o scen\ s\ vibreze ca[i cum s-ar petrece f\r\ aparatul defilmat. Pare aproape imperceptibiluneori, dar mi se pare foarte impor -tant s\ nu am prea multe manierisme.Nu puteam face V`n\toarea`ntr-o manier\ obscen\, murda r\.Trebuia s\ r\m`n umil `n raport cusubiectul.Cum de s-a `mp\cat Lucas a[a re -pe de cu prietenul, doar `ntr-un ande zile?Ca s\ fiu sincer, scena `n care sereg\sesc un an mai t`rziu e un mo -ment complicat asupra c\ruia aminsistat pentru c\ nu puteam suportaideea c\ nu s-ar putea `m p\ -ca cu prietenul lui. Totu[i, cevar\m`ne disfunc]ional; nu se pot `m -p\ca cu totul, orice ar fi. De aceeascena a fost printre pu]inele foartegreu de montat pentru c\ trebuia s\ar\t\m c`t de buni prieteni mais`nt [i ce au pierdut `ntre timp.Nu e ceva burghez s\ `ncerci s\ascunzi sub covor?E adev\rat, dar ei to]i se str\duiesc.Ei doresc s\ se plac\...Numai c\ v`n\toarea de la finalcon]ine [i un avertisment. I setransmite: „S`ntem cu ochii petine“. {ti]i cine a tras?{eful recuzitei haha! Mi-am permiss\ fiu pu]in francez [i s\ emitla final ceva simbolic. Am vrut s\spun un lucru important: c\ a -tunci c`nd ag\]i o tinichea cuivade coad\, tinicheaua n-o s\ dispa -r\ niciodat\. Asta m\ sperie. Indi -ferent c`t de mult vreau ca aceas -t\ familie s\ fie din nou `m pre u -n\, aceast\ ru[ine n-o s\ se [tearg\niciodat\.V\ place [i dumneavoastr\ v` -n\toarea?Nu. Am crescut `ntr-o comunitate`nv\]`nd de mic c\ negrii [i feme -ile s`nt cei mai buni, c\ v`n\toriis`nt r\i [i c\ b\rba]ii s`nt OK,dar pu]in mai buni ca v`n\torii.~n ce moment a]i [tiut c\ `i ve]ida rolul lui Mads Mikkelsen?Rolul nu a fost scris pentru el. Ini -]ial f\cusem un fel de Robert DeNiro, „man of few words“, dar Madse un om foarte sufletist [i armonios,a[a c\ am r\sturnat personajulcu totul `n dialoguri – a[a aie[it toat\ zeama scandinav\. Pede alt\ parte, asta ne-a permis cael s\ evolueze, s\ devin\ o alt\ per -soan\. Din acest punct de vederepot spune c\ personajul a fost scrispentru el. Mads e un om fantastic.S-a implicat foarte mult [i a fostfoarte atent cu toat\ echipa. E unom extrem de devotat [i de inteligent– [i frumos pe deasupra.Ce a]i `nv\]at din Festen?Am `nv\]at – cred c\ pentru `n trea -ga mea carier\ – c\ nu s`nt omulexperimentului formal. Kubrick,care a murit c`nd eu f\ceam Festen,reinventa forma la fiecare film. Amcrezut c\ [i eu trebuie s\ fac lafel, p`n\ c`nd mi-am dat seama c\nu-i bine. Acum m\ ocup de fragi -litatea uman\ [i cel mai importantscop al meu e s\ creez personaje ca -re rezist\ pentru c\ astfel creezivia]\. ~ntr-un fel, s`nt azi opusulcelui care credeam c\ s`nt.V-a]i g`ndit dup\ Festen c\ a -cesta va fi blestemul dumneavoastr\pentru c\ era prea bunpentru un film de debut?A fost o problem\, dar una artistic\– nu una care s\ aib\ de-a facecu orgoliul meu sau cu aten]iacare mi se acorda. Eram terminat» Lucrurile pe care le-amavut `ntotdeauna `n ve -dere [i pe care [i acum leurm\resc s`nt puri ta tea,onestitatea, dorin]a de am\ identifica c`t pot cuaparatul de filmat [i s\fac o scen\ s\ vibreze ca[i cum s-ar petrece f\r\aparatul de filmat.[i aveam doar 30 de ani. Mi-a fostfoarte greu s\ `mi revin.Cum vede]i azi experien]a pecare a]i avut-o `n America?Nu am nici o `ndoial\ c\ s`nt `n lo -cul `n care trebuie s\ fiu. Danemar -ca e o ]ar\ curat\, mic\ [i claustro -fob\, dar c`nd fac aceste filmule]ecu gr\dini]e [i vreme ur`t\, oame -nii le bag\ `n seam\. Mi se fac `ncontinuare oferte s\ lucrez `n str\ -in\tate [i aceast\ idee m\ atragefoarte mult pentru c\, pe undeva,responsabilitatea e mai mic\. S`ntscenarii gata scrise – copiii altora.Pe de o parte m\ atrage ideea,pe de alta nici nu mi se par at`t deimportante.Dup\ Numai dragostea/It’s AllAbout Love, a]i avut senza]ia c\trebuie s\ g\si]i drumul `napoi?Era un film anti-Dogma.Da [i nu. Mi-a [i pl\cut. Mi-a pl\ -cut c\ mi-am luat o distan]\. A[ fitentat s\ iau distan]\ din nou.Despre It’s All About Love a[ puteavorbi ore `n [ir.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

10 » carteO englezoaic\ `n AmericaC`nd Grace Bright se hot\r\[te s\ plece `n America, soraei, Honor, alege s-o `nso]easc\. ~ns\, dac\ Grace pleac\s\ `nt`lneasc\ un b\rbat (quaker ca [i ea, din Bridport ca[i ea, dar `ntre timp stabilit `n Faithwell, Ohio), Honor o`nso]e[te tocmai pentru a uita de unul. Spre ru[inea ei,Samuel, logodnicul, a p\r\sit-o pentru a se c\s\tori cu oalt\ femeie care nici m\car nu e quakeri]\, iar o via]\nou\, departe de to]i cei care o cunosc ([i-ocomp\timesc), va avea poate darul s\-i `n\bu[e durereapricinuit\ de aceast\ mare dezam\gire.Florin IrimiaDe la Bristol la New York, vasulface o lun\, timp `n care Honorbo le[te aproape f\r\ `ncetare. Totu[i,odat\ debarcate, nu Honor,ci Grace va fi cea care-[i va da ob -[tescul sf`r[it, c`nd, `n drum spredestina]ia final\, se `mboln\ve[ -te de friguri galbene. {i uite a[a,`n Ohio nu mai ajung dou\ surori,ci numai una, taman cea care, da -c\ ar fi fost dup\ ea, ar fi r\mas`n b\tr`nul Dorset, unde casele s`ntdin piatr\ [i frumos `n[iruite, iarc\tunele vechi de sute de ani. Categoric,America e o ]ar\ diferit\:„t`n\r\ [i ne`ncercat\“ cu „o funda]ienesigur\“, `n cuvintele luiHonor.O ]ar\ nou\, cu mai multelucruri de prost gustPrietenii Quakeri par la fel de pri -mitori oriunde, dar nici m\car einu se aseam\n\ prea mult cu genulde oameni cu care a fost Honor o -bi[nuit\. S`nt mai g\l\gio[i, m\ -n`n c\ prea mult [i par mereu pepicior de plecare, gata oric`nd pen -tru a o lua de la cap\t. ~n plus, quil -turile lor (pe care le numesc a li n\ -toare, comforters) s`nt alc\tuitedin p\trate [i folosesc modele apli -ca te, f\r\ a avea o lucr\tur\ de pe -tice `n adev\ratul stil englezesc.Honor g\se[te aceast\ metod\ gr\ -bit\ [i cam de prost gust. Din nefericire,nu e singurul lucru de prostgust pe care-l va remarca. ~naintede a ajunge `n mica comunitatedin (fic]ionalul) Faithwell, Honorse opre[te `n pu]in mai marele ([irealul) Wellington, un sat de l`n -g\ (la fel de realul) Oberlin. Aici ocunoa[te pe modista Belle Mills,care face p\l\rii [i bonete doamnelordin localitate, dar [i din `m -prejurimi, inclusiv celor de culoare,care aici nu s`nt sclave, ca`n Sud, ci, teoretic, oameni liberi.S`ntem `n 1850, Aboli]ionismul edoar un proiect, dar emancipareanegrilor deja a-nceput. Belle e sur -prins\ de priceperea [i rapiditatealui Honor de a coase, Honor, deimensa ei bun\tate, [i `n cur`ndcele dou\ vor deveni foarte buneprietene. De la ea, dar [i de la Prie -tenii Quakeri, Honor va afla deexisten]a C\ii ferate clandestine(the Underground Railroad), un tra -seu utilizat de negrii fugari carevor s\ ajung\ `n Canada sau `n sta -te unde sclavagismul a fost desfiin]at,la fel ca `n Imperiul Britanic,`nc\ de pe la 1830.A devenit [i ea o fugar\P`n\ la venirea `n America, Honornu mai `nt`lnise oameni de cu -loare, dar aici va constata c\ esteo foarte devotat\ sus]in\toare acauzei lor. Spre deosebire de via -]a din Anglia, unde lucrurile p\ reaua se mi[ca cu `ncetinitorul, `n A -merica ele evolueaz\ prea repe de.Cel pu]in pentru albi. ~n numai unan de la sosirea ei `n Ohio, Honornu numai c\ s-a mutat de la familiaCox, cu care, dac\ Grace ar fitr\it, ar fi trebuit acum s\ se-nrudeasc\,dar s-a [i m\ritat cu JackHaywire, un t`n\r fermier din zo -n\, poate nu la fel de atr\g\tor caDonovan, fratele lui Belle, dar bl`nd[i cinstit, dornic s\-i fac\ pe plac.~n familia Haywire, pe l`ng\ Jack[i sora lui, Dorcas, nu mai tr\ ie[ -te dec`t mama acestora, Judith, so -]ul ei [i tat\l copiilor fiind o mo -r`t `n Carolina de Nord, dup\ ce`ncercase s\ ascund\ un sclav `n[ura cu f`n. Este un secret pe carefamilia nu-l dezv\luie dec`t t`r ziu,atunci c`nd Honor le cere socotea l\pentru purtarea lor la[\. ~ntr-ade -v\r, din cauza asta, nici Judith [inici Jack nu prea mai simt nevoias\ ajute fugari, mai ales c\ de cu -r`nd s-a dat o lege nou\, care te poa -te b\ga la pu[c\rie dac\ e[ti prinsf\c`nd-o. ~n schimb, Honor, continu\s\-i ajute chiar [i dup\ ce r\ -m`ne `ns\rcinat\, spre disperareatuturor celor din familie. Maimult, `nfuriat\ de ceea ce ea consi -der\ un comportament ipocrit, `n -cepe un post al t\cerii (nu mai vor -be[te cu nimeni) [i `n final plea c\,refugiindu-se la modist\ acas\.Acum a devenit [i ea o fugar\ (chiare `nso]it\ de o negres\ la un momentdat), o fugar\ pe cale s\ nas -c\, lucru care se va petrece tot `ncasa lui Belle. Astfel, pentru a-[i ve -dea copila proasp\t n\scut\, dar [ipe mama acesteia, s\rmanul Jackajunge s\ fac\ naveta `ntre cele do -u\ sate [i, de[i nu-i convine situa -]ia, o accept\ ca fiind voia lui Dum -nezeu. Comunitatea Prietenilor nueste la fel de `ng\duitoare, `ns\.Dac\ o ]ine a[a, Honor va fi excomunicat\,iar copilul i se va luapentru a fi crescut de altcineva.Ajut\-i pe negri, dar [ipe tineEste nevoie de o discu]ie cu doam -na Reed, o negres\ `n]eleapt\ dinOberlin, pentru a o convinge pe t` -n\r\ s\ revin\ la sentimente maibune. Calea ferat\ clandestin\ arenevoie de ajutorul oricui, dar vacontinua s\ existe [i f\r\ ajutorullui Honor. Nu trebuie s\ te cer]i cucei dragi pentru asta. Iube[te-]i so -]ul, `ntoarce-te la el, reintegrea z\-te`n comunitate. Sfaturi utile, de la ofemeie care a r\mas de mult f\r\so], c`t despre comunitate, ce s\ maivorbim, e vorba de ea [i de c`tevafemei asemenea ei. Honor se `n t`l -ne[te cu doamna Reed dup\ o noap -te `n care a `mp\r]it patul cu o fe ti ]\de culoare care s-a aciuat l`ng\ eaca un anim\lu] care caut\ s\ se-nc\l -zeasc\. Pentru ea, momen tul c`ndspatele acela micu] [i bol nav s-a li -pit de spatele ei a reprezentat o ex -perien]\ de neuitat, ca atunci c`nd,mai demult, bolnav\ fiind, o fugar\i-a adus o can\ de ap\ la capul patului.Mai pu]in o poveste dedragoste [i mai mult unstudiu de mentalit\]iNegrii nu s`nt cu nimic mai prejosfa]\ de albi, de ce aici, `n America,s`nt trata]i ca [i cum ar fi, `nc`tnici quakerii, care nu s`nt de a -cord cu sclavia, nu-i accept\ prin -tre ei `n casa Adun\rii? Ce fel de]ar\ e asta care `ng\duie asemeneacomportamente? Greu de datun r\spuns, dar aproape tot ce se`nt`mpl\ `n aceste State Unite plinede contraste [i paradoxuri emai presus de puterea ei de `n]e -le gere, `nc`t, chiar dac\ pare c\[i-a f\cut un rost pe p\m`nt american,spre final, Honor se g`n de[ -te dac\ nu cumva ar fi mai bines\ se `ntoarc\ `n Anglia.Ce decizie va lua, cine va muri[i cine va tr\i, cum se vor r\s fr`n -ge toate acestea asupra lui Honor[i a familiei sale, va trebui s\ a fla]isinguri.~n Ultima fugar\, volum tradus[i publicat la doar c`teva lunide la apari]ia sa `n Statele Unite,Tracy Chevalier scrie mai pu]ino poveste de dragoste [i mai multun studiu de mentalit\]i, un romanistoric, de atmosfer\ (construit\abil, [i prin intermediul corespon -den]ei dintre Honor [i prietenaei, Biddy, r\mas\ `n Anglia), a c\ -rui ac]iune nu se petrece `n t`m -pl\tor `n Oberlin [i `mprejurimi,ora[ul fiind un „focar“ important,dac\ nu cel mai important, al mi[ -c\rii aboli]ioniste.Tracy Chevalier, Ultima fugar\,traducere [i note de Ona Franz, colec]ia„Biblioteca Polirom. Actual“, EdituraPolirom, 2012SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

carte « 11~nt`mpl\ride scriitor~n paralel cu o laborioas\ activitate de cronicar devenitistoric literar (unul aplecat asupra literaturii românecontemporane, ceea ce `nseamn\ un acela[i teren deobserva]ie), Alex. {tef\nescu a ini]iat, `n ultimii ani, oserie de proiecte personale aflate la grani]a dintreistoriografie [i literatur\, exegez\ [i crea]ie propriuzis\.~n Jurnal secret, criticul, cu tot cu profesiunea lui,devine protagonist, dar unul dezeroizat [i autoironic,f\r\ obi[nuita morg\ a „personalit\]ilor“ care `[iconstruiesc un soclu [i `n papuci de cas\. ~n B\rbatadormit `n fotoliu, subintitulat\ ~nt`mpl\ri [i aflat\ la adoua edi]ie, ochiul „r\u“ al criticului literar trece de laopere la autorii lor, surprin[i, de asemenea, oriundealtundeva dec`t la masa lor de lucru, `n oficiul crea]iei.Daniel Cristea-EnacheE logic\ o asemenea abordare, fiindc\scriitorul se izoleaz\ pentrua crea [i, chiar dac\ oficiaz\acolo, nu-l poate vedea nimeni dinafara cadrului privat. ~ns\ este,aici, [i o mefien]\ critic\ fa]\ derolul de creator, jucat cu aplombtocmai de veleitari. Ace[tia au toa -te aparen]ele unor mari scriitori,ceremonialul, ticurile, maniile, po -za, lipsi]i fiind `ns\, hélas!, de `n -zestrarea pe care colegii lor maidiscre]i [i f\r\ gesticula]ie o au.Astfel c\, smul[i de la masa de lucru[i urm\ri]i `n episoade f\r\leg\tur\ cu scrisul lor, creatorii ve -ritabili s`nt ni[te oameni cu totul[i cu totul obi[nui]i, de nu chiarne ajutora]i prin compara]ie curestul nescriitoricesc al lumii române[ti.Tabletele [i `nt`mpl\riledin ele s`nt scrise, majoritatea, `ndou\ reprize. ~n prima, scriitorule „aruncat“ `n lume, `n societate[i urm\rit, cu ascu]ime caracterologic\,`n felul `n care se descurc\.{i cei mai „descurc\re]i“scriitori ai no[tri vor ap\rea cast`ngaci [i pu]in aerieni, uituci [i`mpiedica]i, timizi, retractili [i su -p\r\cio[i, ca ni[te copii mari pecare criticul `i prive[te cu `n]elegere[i duio[ie.Adeverin]a lui BrumaruDar pentru ca aceast\ `n]elegereempatic\ s\ poat\ fi infiltrat\ `ntext, e nevoie de inadecvarea scriitoruluila mediul `n care evolu -eaz\ [i la situa]iile prin care esteobligat s\ treac\. ~nainte de a fi`mbr\]i[at de criticul `n]eleg\tor[i afectuos, creatorul va fi respins(sau, [i mai grav, nerecunoscut) dec\tre personaje ignare, simbol alprostiei triumf\toare, atotputer nice.Astfel se `nt`mpl\ cu Emil Brumaru,internat la Socola [i amenin]atcu „cotonogeala“ de un paznics\n\tos tun [i inocent cultural.Adeverin]a va face dreptate mareluipoet, `ns\ `ntr-un chip ne a[ -teptat. Paznicul nu va deveni unadmirator al poetului; `l va privi`n continuare cu suspiciune. „Bol -navul“ ob]ine `ns\ o adeverin]\de la medic prin care va putea tre -ce de cerber; iar criticul va reproduceadeverin]a de poet `n a douaedi]ie a Istoriei... lui. ~n jurul scri -itorului se rotesc astfel personajeaculturale, cu care `nt`lnirea deprofunzime nu se poate face, [i per -sonaje avizate, solidare, simpatetice.Autorul tabletei valorific\deopotriv\ – literar – falia dintrescriitor [i lumea real\ [i modul `ncare `n România lucrurile, p`n\ laurm\, se rezolv\. Brumaru mai„las\“ din „nebunia“ lui, iar istori -cul literar se va alege cu pre]ioasa,incredibila adeverin]\: „St`ndpe patul lui de fier ca pe o canapea,poetul mi-a povestit, posac, o `n t`m -plare de un haz nebun (a[ putea s\reproduc cuvintele lui din aminti -re, dar prefer s\ le preiau dintr-uninterviu pe care l-a acordat ulteriorIoanei Revnic): – Bolnavii nu a -veau voie s\ p\r\seasc\, pe la poar -t\, curtea spitalului. Unul dintrebolnavi, internat de mai multe ori,mi-a spus de o alt\ ie[ire, pe la biseric\,m\ rog, reu[eai dac\ a veainoroc... Mi-a mers de vreo dou\ ori!M\ duceam la un magazin aflatpeste drum de poart\ [i cum p\ -ram lenjerie, caiete cu papagaliro[ii pe ele, ba chiar un aparat micde radio pe care mi-l at`rnam la g`t,ca Grobei, [i umblam agale pe a -leile mi[un`nd non-stop de depresive[i melancolice beton, dotate lamaximum. A treia oar\ portaruls-a prins: intram, dar nu m\ v\ zu -se ie[ind! S-a luat dup\ mine cu unbulan de cauciuc, elocvent: «Hei,[efu’, ia vino-ncoa!». I-am explicatc\ am fost medic, s`nt scriitor etc.«Ba pe pizda m\-tii, [efu’», s-a bur -zuluit el la mine, «oi fi tu AndreeaMarin sau Mihai Viteazu’, s\ nu temai prind, c\ te cotonogesc!». M-amdus amuzat la medicul meu [i i-amrelatat p\t\rania, rug`ndu-l s\-midea un bilet de voie. {i mi-a dat, a -mabil, caligrafiindu-l clar pe o foa -ie pentru re]ete: «Se adeve re[ te prinprezenta c\ scriitorul E mil Bru ma -ru, fost medic, nu este nici AndreeaMarin, nici Mihai Vi teazul. Pentrua-i servi... etc.». {tam pil\, paraf\,isc\litur\, `ntreg dichisul.L-am rugat pe Emil Brumarus\-mi d\ruiasc\ mie adeverin]a, cas\ o reproduc `n edi]ia a II-a a c\r -]ii mele, Istoria literaturii românecontemporane. Ceea ce el a [i f\ -cut“ (p. 76). Func]ia paznicului a fostnu doar aceea de a p\zi poar ta spitalului.Ignoran]a lui a avut func ]ialiterar\ de a provoca a ceas t\ suit\absurd-coerent\ [i a o rotunji `n -tr-o `nt`mplare.Timidul Nichita St\nescuPersonajele ignare [i mediul nere -ceptiv sau ostil `n care e obligat s\evolueze scriitorul dau, `n prima„repriz\“, comicul de situa]ie, delimbaj, de comportament speculatla maximum de Alex. {tef\nescu.Pe al doilea palier al (construc ]i ei)tabletei, autorul va interveni capersonaj, `n „directul“ scenei rela -tate, [i va restabili `ntr-un fel saualtul echilibrul disputei. Dac\, ini -]ial, Alex. {tef\nescu are cruzimede scriitor, pe parcurs accentul ca -de altfel, fiindc\ intr\ `n scen\ cri -ticul. Orice agresiune f\cut\ asupraunui creator afecteaz\ `nsu[imetabolismul crea]iei literare [ial criticii pe marginea ei. Scriitorulmali]ios [i dezimplicat, redeve -nit critic, se implic\ [i este parteactiv\ `n restabilirea drept\]iiaxiologice.~n aceast\ lumin\, diferit\, sce -na nu mai este relevant\ pentrucomportamentul st`ngaci al scriitoruluismuls din ale lui, ci pentruobtuzitatea mediului ca ataresau pentru „familiaritatea“ vulgar\cu un mare [i delicat creator.Umorul se [terge, fiindc\ inadecvarea,acum, este v\zut\ de la ca -p\tul cel\lalt: al societ\]ii `n carechiar [i un scriitor „r\sf\]at“ caNichita St\nescu nu-[i g\se[te locul.Vulgaritatea primirii entuzi -aste se va resorbi, ulterior, tot `nliteratur\: „~nt`lnire a lui NichitaSt\nescu cu publicul la BibliotecaMunicipal\ Mihail Sadoveanu dinBucure[ti (`n 1970). Poetul `nainteaz\timid prin mul]imea care `la[teapt\ pe coridoare. Un necunos -cut, surescitat de prezen]a `n ime -diata apropiere a unei celebri t\]i,`i d\ un pumn prietenesc `n piept: –V\ iubim! V\ iubim!Pe Nichita St\nescu `l oripilea -z\ familiaritatea vulgar\, dar sechinuie[te s\ z`mbeasc\. Protestea -z\ la persoana a III-a: – V\ ru g\m,nu-l atinge]i pe poet!Poate c\ acest episod are leg\ tu -r\ cu urm\toarele versuri din poe -mul Poetul ca [i soldatul (dintr-unvolum ap\rut `n 1972). «Dar maiales v\ conjur,/ nu pune]i m`na pepoet!/ Nu, nu pune]i niciodat\ m` nape poet!// ...Dec`t numai atunci c`ndm`na voastr\/ este sub]ire ca raza/[i numai a[a m`na voastr\ arputea/ s\ treac\ prin el»“ (p. 50).Marin Sorescu – „bibeloufragil“, Grigore Vieru –bolnav [i foarte sl\bitCriticul-scriitor este – odat\ f\ cu -t\ observa]ia [i `ncadrat\ spe]a –un complice al creatorului ne`n ]e-les, respins, ultragiat; [i un ocrotitoral lui, `n planul mai dur [i mait`mp al cotidianului pestri]. MarinSorescu `i apare ca un „bibeloufragil“, iar dup\ o `mbr\]i[are `n -tre cei doi intelectuali cu convingeripolitice diferite, criticul are„lacrimi pe obraji“. Bolnav [i foar -te sl\bit, Grigore Vieru e ajutat lapropriu s\ ridice o cup\ de [ampaniede cititorul s\u profesionistcare marcheaz\ cu italice nemaipomenita`nt`mplare. Criticul e unfel de scutier, de servant [i de bufonal Poetului, iar nu observatorulatent [i mali]ios din scenele degen: „Se putea observa c\ – din ca -uza bolii lui de inim\ – era foartesl\bit. C`nd a vrut s\ ridice cupade [ampanie, a trebuit s\-l ajut; i-amridicat m`na cu m`na mea. Aveaceva plutitor `n mi[c\ri, ar\ta ca oumbr\, [i, totu[i, din ad`ncul declinuluilui fizic radia bun\tate. Cas\ `l provoc [i s\ `l amuz...“ (p. 71).Urmeaz\ „`nt`mplarea“, care numai este una „pur\“, `n ordinea re -alului unde scriitorul e aruncat caun pe[te pe uscat, ci una de a douainstan]\, provocat\, construit\ prindialog de c\tre criticul literar.B\rbat adormit `n fotoliu e ocarte `nc`nt\toare [i profund\, aunui critic care, iubind literatura,aici o [i scrie.Alex. {tef\nescu, B\rbat adormit `nfotoliu. ~nt`mpl\ri, edi]ia a II-a, viniete deFlorin {tef\nescu, Editura CurteaVeche, Bucure[ti, 2011, 208 p.» Dac\, ini]ial, Alex. {tef\nescu are cruzime descriitor, pe parcurs accentul cade altfel, fiindc\intr\ `n scen\ criticul. Orice agresiune f\cut\asupra unui creator afecteaz\ `nsu[i metabolismulcrea]iei literare [i al criticii pe marginea ei.Scriitorul mali]ios [i dezimplicat, redevenit critic,se implic\ [i este parte activ\ `n restabilireadrept\]ii axiologice.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

12 » avanpremier\Adina Dabija — {aman„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumul{aman de Adina Dabija,care va ap\rea `n cur`nd laEditura Polirom, `ncolec]ia „Ego. Proz\“.– Fragment –Primele luni de Bucure[ti au fostca un pumn `n nas. Visasem un o -ra[ al rena[terii, un ora[-nav\spa]ial\, o galaxie a ideilor `n cares\ explodez ca o supernov\,`ns\ m\ g\seam `ntr-un ghetou alAUTOAREApierzaniei, `ntr-un purgatoriu `ncare urma s\-mi pl\tesc cu v`rf [i`ndesat nes\buin]a. Devenisemuna dintre sutele de furnici aleunei imense colonii. Fusesem a -tras\ `ntr-o curs\, `n[elat\, tras\pe sfoar\, prins\ `ntr-un complotal tuturor oamenilor mari care m\m`ng`iaser\ `n copil\rie pe cap,`ntreb`ndu-m\, cu un r`njet r\upre vestitor, ce voiam s\ m\ facc`nd voi cre[te mare. E o mare ]ea -p\. Munce[ti, pl\te[ti cu v`rf [i `n -desat luxul de a avea un corp caretrebuie s\ m\n`nce, s\ se spele,s\ doarm\ sub un acoperi[,mai torni din c`nd `n c`nd c`te unAdina Dabija locuie[te `n prezent la New York, unde practic\ medicinachinez\. {aman reprezint\ volumul s\u de debut `n proz\.A debutat `n 1997 cu volumul poezia p\pu[\, Cartea Româneasc\,distins cu Premiul pentru debut al Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti.~n 2006 a publicat volumul Stare nediferen]iat\, Brumar,distins cu Premiul pentru poezie al revistei „Tomis“ pentru ceamai bun\ apari]ie editorial\ a anului 2006. Poeziile sale au fosttraduse [i publicate `n numeroase reviste literare [i antologii depoezie din Statele Unite ale Americii, iar volumele sale de versuriau fost traduse [i publicate de NorthShore Press. Piesa de teatruManole 3D a fost nominalizat\ la premiile UNITER pentru ceamai bun\ pies\ a anului 2004. Din 2001 este editor al revistei„www.respiro.org“.gin tonic, o sear\ de poezie la Muzeusau o pies\ de teatru la Nottara,ca s\ ai putere s\ o iei, a douazi, de la cap\t. ~n weekend `]i puihai nele la sp\lat, faci o m`ncarelung\, s\ `]i ajung\ toat\ s\p t\ -m`na, deschizi o carte [i o `nchizila loc, g`ndindu-te la o povestirepe care vrei s-o scrii de nu [tiu c`ttimp, pe aripile c\reia vrei s\-]i ieizborul, `ntr-o lume mai verosimi -l\ dec`t cea din jur, `ns\ `n cas\ eagita]ie, se freac\ podeaua, se spa -l\ vase, se vorbe[te la telefon, ser`de [i se probeaz\ rochii... {i a -tunci ie[i `n parc. Te g`nde[ti laa cea povestire, dar ai un bolovanlegat de picior, un bolovan carepleac\ din inim\. Nu po]i zbura.Nu [tii ce limb\ s\ folose[ti ca s\po]i spune ceva, ceva s\ aib\ `nsf`r[it sens, care s\ te salveze petine [i `ntreaga omenire.Dup\ trei luni am ajuns, cu a -mar\ dezam\gire, la concluzia c\via]a de adult e cea mai mare ]ea-p\ a existen]ei mele. T`njisem at` -ta dup\ libertate, iar acum, c`nd `nsf`r[it dispuneam de ea din plin,`mi d\deam seama c\ era doar ocolivie c\reia nu-i vezi marginea.Singura libertate pe care a[ fi pututs-o cunosc vreodat\ r\m`neapoezia, pe care o abandonasemdeja – `n gura poe]ilor be]ivi de laMuzeu. Voiam acum s\ tr\iesc pepiele, departe de plasa de prinsnecuprinsul. {i voiam, pentru pri -ma oar\, s\ `n]eleg. Tot ce puteamface era s\ a[tept [i s\ m\ rog s\mi se deschid\ `n fa]\ vreo cale.Orice ar fi fost, nu puteam dec`ts\-mi ]in inima sus [i s\ merg`nainte, pe coridorul larg [i a -nost, plin de lume.~mi era drag G\l\]anu, `l asemuiam`n g`nd cu un bursuc cupielea tare, b\tucit\ de vremuri,dar cu inima mare [i cald\ ca op`ine, din care m`ncaser\ pe r`ndto]i, [i Grasu’, [i Pierre, [i Simonetta,[i eu. Mi-am [ters firimiturilede pe bot [i am `nghi]it `nsec. P`ine, p`ine, dar mie `mi maitrebuia [i caviar. G\l\]anu eraun adaptat, un supravie]uitor. E -ra un motan pufos [i zv\p\iat `ncare z\cea un lupt\tor de gheril\.Eu nu aveam nici un chef s\ m\bat pentru fundul meu. Mi se p\ -rea `njositor [i promiscuu s\ cucere[tilumea [i s\ o `nfuleci cape o felie de [unc\. Pentru minelumea ar fi putut fi digerat\ numaisub form\ de esen]e, prin miros,`n creier, [i nu `n stomac. Da,G\l\]anu era f\r\ `ndoial\ mai`n]elept dec`t mine. Trecuse printoate [i alesese calea de mijloc.~[i punea pielea `n b\] pentru jobulde la revist\, unde lucra ca re -porter special, scormonind ad`nc`n mormane ur`t mirositoare,apoi mai f\cea [i mici ciubucuridin colabor\ri la diverse revisteglossy – pentru c\ nu avea `ncotro,ducea `n spate toat\ familia, inclusivni[te p\rin]i `n v`rst\. Nu[tiu cum f\cea, dar `i r\m`nea [itimp de scris [i de cenacluri, la ca -re bea [i fuma cu modera]ie, spredeosebire de ceilal]i, care beaup`n\ c\deau sub mas\. Se trezeadis-de-diminea]\, la ora c`nd mie`mi cad ochii `n gur\ de somn, [iscria cu sfin]enie dou\-trei paginila calculator. Era al naibii de `n -c\ p\]`nat [i de `ncr`ncenat `n lup -ta pentru destinul lui literar, `ncare credea p`n\ la lacrimi. Eu nueram sortit\ s\ devin o mare scri -i toare. Spre deosebire de el, eu nud\deam doi bani pe chestia cu „lo -tul literar“, cu „a[ii literaturii“, cu„marca“ personal\ a scriitorului,cu genera]iile, cu venitul la Bucure[ti„ca `n cantonament“, cum`mi [optise conspirativ la urecheBoe `ntr-o sear\, dup\ un cenaclu.Toate astea erau jocuri de copii.Despre ce puteam scrie eu? Nu`n]elegeam nimic din ce se `n t`m -pla `n jur. Trebuia s\ fac uz de `n -treaga mea imagina]ie ca s\ m\dumiresc de ce naiba se agitauat`t de mult ceilal]i [i ce c\utameu printre ei. Nu `mi r\m`neaudec`t vreo dou\ ore libere dup\ce ajungeam acas\ de la serviciu,pentru c\ pe la 10 m\tu[\-mea d\ -dea stingerea (ca s\ nu-i umfl\m,eu [i cu veri[oar\-mea, factura laelectricitate). Aveam un job de la9 la 5, ca to]i sclavii, [i f\ceam oor\ dus cu tramvaiul 16 [i o or\`ntors, timp suficient ca s\ studiez`ntregul material uman aflatla dispozi]ie pe traseu. Vedeam fe -]e brutalizate de munc\ [i de oboseal\,fe]e schimonosite `n grima -se subumane, exprim`nd diferiteipostaze ale evolu]iei omului `n -cep`nd cu stadiul de reptil\. Lestudiam cu o curiozitate amestecat\cu fric\ [i cu dezgust. Tr\ -iam `ntr-un tablou de Bosch. ~mipierdusem treptat orice chef de h`r -j oneal\. Trecute pe veci erau a -cum vremurile c`nd umblam pestr\ zile Gala]iului `n rochie de p`n -z\ de sac, prev\zut\ cu c`rlige depesc\rie pentru ag\]at b\ie]ii, cas\-i s\rut [i s\ le spun poezii. Tre -cute erau vremurile c`nd lumeaputea fi iubit\, `mbl`nzit\, modelat\ca o plastilin\. Dec\zusema cum, de bun\voie, la stadiul de mu -ritor de r`nd.Fi[\ de observa]ie nr. 1Azi m-am dus cu Simonetta latuns. Am dat o mul]ime de bani[i ar\t ca dracu’. Am fost la HotelBucure[ti, la Mariana, o tip\ lacare se tunde Simonetta. La oraaceea din sear\ hotelul zumz\iade senatori [i deputa]i care cobo -r`ser\ `n hol la un coniac [i o [u-[anea, `ncep`ndu-[i astfel `n modpl\cut via]a de noapte. Mi-am cro -it drum p`n\ la mezanin, unde seafla frizeria. Prin contrast, aceastaera goal\. Mariana m-a luat ime -diat `n primire.— E[ti coleg\ cu Simonetta laParlament? a ciripit ea.— Nu... lucrez `n pres\.— Aha. La ce ziar?— La o revist\...— Cum se nume[te?Auzind cum se numea, Marianaa dat din umeri.— N-am auzit `n via]a mea derevista asta, spuse ea acru.~i disp\ruse [i ciripitul din voce[i `i ap\ruse un fel de r\gu [ea-l\ de fum\toare `nr\it\.— Se distribuie numai `n str\ i -n\tate, i-am explicat eu. E `n engle -z\, e pentru oamenii de afaceri.— Aha, a spus Mariana f\r\prea mult entuziasm. {i ce vreis\-]i fac la p\r?— Nu [tiu... m\ las pe m`na ta.Simonetta mi-a spus c\ ai m`inide aur... Nu-mi dau seama ce mis-ar potrivi.— Nici o problem\, a spus tipa.Peste dou\zeci de minute `micontemplam cu obid\ noua mu -tr\ `n oglind\, blestem`nd `n g`ndclipa nefast\ `n care o `ntrebasem,`ntr-o doar\, pe Simonetta dac\[tie pe cineva care tunde bine.— ~]i vine foarte bine, m-a `n -curajat Mariana.— A[a crezi? am b`iguit eu,complet derutat\.— Da. Stai s\ ]i-l mai aranjezpu]in cu drotul.C`nd m-am privit din nou `noglind\ am avut un [oc. Ar\tamca o bombonic\ sau poate ca obomboan\ Kojak, a[a, tuns\ cucastron `n cap [i slab\ ca un b\].— Cred c\ asta va fi tunsoareavie]ii tale, a conchis Mariana,SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

avanpremier\ « 13CARTEA» Un roman despre aventur\ [i `nfruntareaproblemelor cu optimism [i curaj, desprereinventare [i determinare, cu un personaj care,trec`nd prin toate etapele maturiz\rii pe ritm depoezie, str\bate lungul drum dintr-un sat dinArdeal p`n\ `n Nordul `nghe]at al Canadei.b\t`ndu-m\ `ncurajator pe um\r.Ce zici, `]i place?— Nu [tiu, nu-mi dau seama...— Ei, o s\ te obi[nuie[ti tu!Nu mi-am revenit din [oc dec`tc`nd Mariana mi-a v`r`t, numaiz`mbet [i miere, nota de plat\ subnas. Aceasta reprezenta o treimedin salariul meu pe o lun\. Am `n -]eles atunci c\, `n urm\toarele s\p -t\m`ni, poate chiar luni, urma s\fac foamea.Am cobor`t `n holul hotelului.~ntr-un t`rziu a ap\rut [i Simonetta,`ntr-o rochie sexy [i cu o -chii sclipind de idei n\stru[nice.— ~mi place tunsoarea asta.Ar\]i ca o lady.Nu m\ min]ea. Simonettei `i pl\ -cea orice schimbare [i cu c`t costamai mult [i era operat\ `ntr-un locmai cu ifose, cu at`t `i pl\cea maitare.— Pe naiba, am spus eu. ~mi st\ -tea de o mie de ori mai bine cup\rul meu ca un m\turoi. M\caraveam personalitate. A[a ar\t caun c\]elu[.— Fii, fat\, serioas\, mi-a t\ -iat-o ea scurt. Hai, vino, vreau s\-]iprezint pe cineva.Am intrat `n barul hotelului. Si -monetta [i-a croit drum printre me -se. Pulpele ei dezgolite atr\ geauprivirile ca un magnet. ~ntr-un t`r -ziu s-a oprit `n dreptul unei mese lacare doi b\rba]i discutau a prins.Unul era slab, palid, cu p\rul cre],cu ochi de [arpe care studia atentprada prin ramele aurii [i cu un nasascu]it cu care p\rea s\ adulmece`ncontinuu, iar cel\lalt era ro[u,gras [i mirosea de la o po[t\ atranspira]ie. Sl\b\nogul ne-a f\ -cut semn imediat ce a v\zut-o peSimonetta, z`mbind cu gura p`n\la urechi.— Pofti]i, doamnelor, haide]i,lua]i loc, a spus el. V\ a[teptam.— Ea e prietena mea despre ca -re v-am vorbit. D`nsul este domnuldeputat Priz\, a spus Simonetta`ntorc`ndu-se spre mine [i z`m bin -du-mi fermec\tor cu buzele ei pline[i str\lucitoare.— ~nc`ntat, a spus Priz\ pompos,aplec`ndu-se ad`nc s\-mi pupem`na. Cu aceast\ ocazie am remarcat`n mijlocul claiei de p\rcre] un `nceput discret de chelie.Ne-am a[ezat cu to]ii la mas\.Ridic`nd un deget spre fata careservea, Priz\ ne-a `ntrebat ce doreams\ bem. Simonetta a coman -dat un Campari, iar eu mi-am luatun gin tonic.— Acum m\ scuza]i pu]in, aspus deputatul, cu un aer vinovat.Trebuie s\-mi termin discu]ia cuacest domn pe care mi l-au trimisde la jude] pe nepus\ mas\.Cei doi s-au retras s\ [u[o teas -c\ `ntr-un col].— Cine e Priz\, \sta? am `ntrebat-ope Simonetta.— E deputat la noi. Tocmai [i-a`nceput mandatul de c`teva s\pt\ -m`ni. Vine la serviciu doar trei zi -le pe s\pt\m`n\, c`nd se voteaz\legile, `n rest st\ la el, la Cucu ie -]ii din Deal, `nv`rte ni[te afaceri.— {i ce naiba c\ut\m noi aici, lamasa lui?— Uite ce e... Tipul e cam dezorientat,nu cunoa[te pe nimeni `nBucure[ti. M-a rugat Popescu s\-lscot `n lume, ca s\-i mai treac\ fri -ca de Bucure[ti.— De ce nu-l scoate Popescu `nlume?— E plecat `n delega]ie `n Suedia.M-am g`ndit la tine... M\ g`n deamc\ ai putea s\-i dai ni[te ore de en -glez\, c\ nu vorbe[te nici o limb\str\in\. El, s\racul, ar vrea s\ mear -g\ `n delega]ii `n str\in\tate, darn-avem cum s\-l trimitem a[a, mutca un pe[te, c\ ne face de r`s. }i-arprinde bine, mai c`[tigi [i tu un ban...P`n\ s\ apuc s\ r\spund, Priz\a revenit la mas\, radios.— Dom’le, e ceva de speriat, spu -se el pe un ton pl`ng\cios. Toat\ lu -mea e `nnebunit\ s\ fac\ afaceri.To]i \[tia care stau la mas\ `n jurulnostru, uita]i-v\ pu]in la ei. Uite, \lacu ochelari cu rame de aur are nu[tiu c`te terenuri. Cel\lalt, \sta grascu dou\ ghiuluri pe deget, a cum p\ -rat acum c`teva zile ni[te fabrici deciment. A vrut s\ m\ ia [i pe mine,dar mi-a fost fric\. {i b\iatul deadineaori, pe care mi l-au trimis pecap de la jude], vrea s\-l ajut. Profit\to]i de mine c`t pot, c\ [tiu c`ts`nt de dr\gu]. Ce s\ fac, nu pot s\-irefuz, c\ a[a s`nt eu, dr\gu]... Zi [itu, Simonetta, `nva]\-m\ [i pe mi ne,c\ e[ti fat\ de[teapt\, `n ce s\-mi bageu banii? Nu m\ `nva]\ nimeni ce s\fac cu ei. ~n cine s\ am `ncredere?Nu-mi d\ nimeni nici un sfat.— Nu [tiu ce s\ v\ spun, domnu -le deputat... spuse Simonetta, `n -curcat\ de turnura nea[teptat\ adiscu]iei. Ave]i r\bdare, o s\ cunoa[te]itreptat pe toat\ lumea,inclusiv pe cei care v-ar putea daun sfat `n privin]a asta, a ad\u gatea cu diploma]ie.— Ei, dar s\ l\s\m afacerile a -cum, spuse Priz\ schimb`nd tonul.Ce norocos s`nt s\ stau la mas\ cudou\ domni[oare at`t de simpatice,a spus el z`mbind cu gura p`n\la urechi. Unde mergem?~mi venea s\ sar de g`tul lui Pri -z\ [i s\-l pup. Nu m-a[ fi a[teptat s\mi se serveasc\ pe tav\ cu at`tagenerozitate ni[te informa]ii at`tde picante. M\ vedeam deja publi -c`nd pe prima pagin\ a unui coti -dian na]ional o anchet\ zgudu i toa re.Am hot\r`t s\ c`[tig `ncrederea a -cestui gur\-spart\ [i s\ aflu c`t maimulte detalii despre afacerile par -la mentarilor. Ne-am urcat `n Por -sche-ul gri metalizat al lui Priz\ [iam pornit, la propunerea Simonettei,spre un pub irlandez. Ur\sc puburi -le irlandeze. E at`ta h\rm\laie a co lo,`nc`t trebuie s\ urli unul la cel\ laltca s\ te po]i `n]elege. Dar pentru caPriz\ s\ se simt\ bine `n companiaa dou\ tinerele era f\r\ `ndoial\ lo -cul ideal. Afl`nd c\ lucrez la oare cerevist\, Priz\, care nu era complet`ncuiat, [i-a ]inut gura `n ce pri ve[ -te afacerile personale [i ale cole gi lors\i pe tot restul serii. Dup\ ce a dat peg`t c`teva scotch-uri a devenit, cumera de a[teptat, romantic. Mi-a m\r -turisit c\ nevast\-sa se `mboln\viserecent [i era deprimat. Ar fi avutnevoie de cineva care s\-l `nveseleasc\,o fat\ t`n\r\ [i nostim\, cusuflet bun, a[a ca mine, de la care arfi putut eventual `nv\]a [i engle z\.Am v\zut atunci cu imens\ p\re rede r\u cum reportajul spectaculosde pe prima pagin\ a marelui coti -dian `ncepe s\-[i piard\ conturul [ieste `nlocuit de imaginea propriu -lui meu nud cu titlul „C`[tig\ toa reaconcursului Cea mai }epar\ Zia ris -t\ din aceast\ s\pt\m`n\ este...“.N-am mai a[teptat s\ apar\ nume le[i l-am abandonat subit pe Priz\, l\ -s`ndu-l `n seama altor suflete ge ne -roase care se g\seau din bel[ug `nacel bar, [i m-am urcat `n primultaxi – singura mea [ans\ de a sc\ -pa la acea or\ din noapte de col]iimaidanezilor de la m\tu[\-mea dela bloc, cheltuindu-mi astfel [i res -tul salariului pe luna aceea.SEMNALEGabriel Andreescu, MISA. Radiografia unei represiuni, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\,colec]ia „Document“, Editura Polirom, 408 pagini, 37.95 lei~nceput\ `n anii ’80 odat\ cu mult discutatul „scandal al Medita]iei Transcendentale“,reprimarea mi[c\rii yoga a continuat [i dincolo de momentul decem -brie 1989. Dup\ c\derea comunismului, asist\m la o h\r]uire la `nceput discre -t\, apoi din ce `n ce mai brutal\ a fostelor victime [i a noilor aderen]i la Mi[ ca -rea pentru Integrare Spiritual\ `n Absolut. ~n baza unei ample document\ri ce apresupus studierea dosarelor de urm\rire informativ\ [i a m\rturiilor celorimplica]i, autorul investigheaz\ cauzele [i semnifica]iile acestui fenomen.Rezultatul este o carte-document `n care cei interesa]i g\sesc at`t istorii individualecutremur\toare, c`t [i o analiz\ din perspective multiple a ac]iunilor`ntreprinse `mpotriva MISA.Din cuprins: Anii ’80: de la supraveghere la represiune • Dosarul lui Grego -rian Bivolaru • Brutalit\]i, rele tratamente, tortur\ • Stigmatizarea [i h\r ]u -i rea adep]ilor MISA. Negarea de drepturi • Conspira]ia autorit\]ilor statului`n `ncercarea de anihilare a {colii MISAAdrian Popescu, Costumul negru, carte publicat\ [i `n edi]ie digi -tal\, colec]ia „Poezie“, Editura Cartea Româneasc\, 64 de pagini,17.95 leiNoul volum de versuri al lui Adrian Popescu aduce o schim -bare surprinz\toare de stil [i limbaj, pentru un autor con -sacrat, considerat de critici mai degrab\ un neomodernist,manierist, cu obsesia unui spa]iu italic, dec`t un postmodernist,atras de experimentarea limbajului cotidian. Avemaici c`teva poeme ample, structurate de un fir epic, scene dinvia]a poetului, transpuse `ntr-o rememorare tandru-ironic\,unde vechiul strat al amintirilor fabuloase `nt`lne[tescepticismul bine temperat, o luciditate care nu devine cinism,o de-solemnizare care-i d\ poeziei autenticitate.„Remarcabil poet, `ntr-o limb\ de extrem\ fine]e, artist deli -cat, suav [i ardent, Adrian Popescu este `ndeosebi `n poe -me le `nalt-spiritualiste, deloc desc\rnate, `n pofida foculuimistuitor al imagina]iei religioase.“ (Nicolae Manolescu)SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

14 » interna]ional{ase decenii de c`ndJames Bond a jucatla Casino RoyalePe 13 aprilie s-au `mplinit exact 60 de ani de c`nd Ian Fleming a publicatprimul roman din seria James Bond, Casino Royale, carte `n care [i-a f\cutapari]ia unul dintre cele mai populare personaje de fic]iune ale secoluluiXX. „Am s\ scriu cea mai grozav\ poveste cu spioni“, spunea Ian Flemingunui prieten `n timp ce lucra la Casino Royale. Nu avea cum s\ [tie c\acest roman, urmat de o serie de alte c\r]i [i adaptate ca filme de maresucces, avea s\ `i transforme pe scriitor [i personaj `ntr-un fenomen.~nc\ din timpul celui de-alDoilea R\zboi Mondial, IanFleming le spunea prieteni -lor c\ vrea s\ scrie un romancu spioni, dar s-a apucat s\lu creze la el abia `n 1952, cupu]in\ vreme `nainte de nun -ta cu prie tena lui, Ann Char -t eris, mai mult ca s\ nu seg`ndeasc\ la apropiata c\s\ -torie. L-a `nceput pe 17 febru -arie, pe proprietatea lui dinJamaica, numit\ Golden -eye, scriind cam 2.000 decuvinte `n fiecare diminea -]\, baz`ndu-se doar pe ima -gina]ie [i pe experien]a sa`n domeniu. Manuscrisul afost terminat `n dou\ luni,iar primul lui cititor, ClareBlanchard, o fost\ iubit\ alui Fleming, l-a sf\tuit fie s\nu-l publice niciodat\, fie s\foloseasc\ un pseudonim. CasinoRoyale a ap\rut pe 13aprilie 1953, iar primul tiraj,de 4.728 de copii, s-a v`ndut `nmai pu]in de o lu n\. Alte do -u\ tiraje au urmat imediat,pentru a face fa]\ cererilor.Criticii au fost [i ei cuce -ri]i de Bond, de[i primele ro -mane din serie au fost v\ zutemai mult drept ni[te „thrilleruriun pic peste me die – undivertisment elegant [i str\ -lucitor –, dar care nu trebuieluate `n seri os“, spu ne JamesChapman, profesor la UniversitateaLeicester din An glia.„~n 1958, c`nd a fost publicatromanul Dr. No, cri tica a devenitacerb\, mai ales dup\ ceBond a fost a cu zat c\ pro mo -veaz\ sexul vulgar, snobismulde clas\ [i chiar sadismul.“„Pentru Britania post be -lic\, `ncovoiat\ sub povaraausterit\]ii economice, a hraneira]ionalizate, a pute rii `ndeclin pe scena mondial\,Bond s-a dovedit un an tidotla aceast\ atmosfe r\ `ntunecat\“, scrie „Interna tionalBusiness Times“. „Agentul 007e ra chintensen]a eroului «upperclass» britanic, masculin[i heterosexual ca re `n vingedu[manii str\ ini, mai alesru[i, germani, din centrulEuropei sau Asia.“„C\r]ile cu James Bond e -rau foarte diferite de prime lethrilleruri britani ce cu spi -oni, precum 39 de trepte sauc\r]ile cu Bulldog Drummond,prin faptul c\ ac]iunea se pe -trecea `n locuri minunate, e -xotice [i `ndep\rtate, pe caremajoritatea englezilor nici nuvisau s\ le viziteze vreodat\“,explic\ Alan J. Porter, autoral unui lexicon James Bond.„~n ciuda faptului c\ Bond pro -venea dintr-o clas\ superioar\,aventurile lui pl\ceau cititorilordin toate mediile socialedin Marea Britanie.“Casino Royale [i celelaltec\r]i din serie au p\truns pu -]in mai greu pe pia]a ameri ca -n\, dar `n 1961, c`nd `ntr-unarticol din revista „Life“, pre -[edintele John F. Kennedy ainclus From Russia with Lo vepe lista c\r]ilor favorite, v`n -z\rile au crescut sim]itor.Un an mai t`rziu, ap\rea pemarile ecrane primul filmBond, Dr. No, cu Sean Connery`n rolul principal. Afost un mare succes, c`[ti g`nd,`n banii de azi, 441 de mili -oa ne de dolari. Dup\ `nc\ unan, From Russia with Lovese dovedea un succes [i maimare. Reu[ita filmelor a im -pulsionat v`nzarea c\r ]i lor,[i astfel lua na[tere un a -dev\rat fenomen mondial.Shining, un prequel care `l deranjeaz\ pe Stephen KingDe ceva vreme, stu diourile Warner Bros. se g`ndesc s\realizeze un prequel al celebrului The Shining. {anseleacestui proiect de a vedea lumina ecranului au crescutde c`nd pro du c\torii l-au contactat pe autorul se ri eiThe Walking Dead pentru a scrie scenariul.Ideea nu este `ns\ pe placul lui Stephen King, autorulromanului The Shining, cu at`t mai mult cu c`t nu efoarte clar ce drept au studiourile War ner Bros. – careau produs adaptarea semnat\ de Stanley Kubrick `n1980 – de a face acest lucru.Se pare c\ studiourile se bazeaz\ pe un text care documenteaz\evenimentele s`ngeroase petrecute `n HotelulOverlook, fragment ce a fost t\ iat din romanul original.Asta fiin d c\, explic\ „Entertainment Weekly“, laHollywood se obi[nuie[te ca, a tunci c`nd drepturile deadaptare a unei c\r]i s`nt v`ndute, contractul s\ includ\ [idrepturile asupra notelor, fragmentelor eliminate sau pri -melor versiuni ale c\r]ii `n chestiune. Problema, `n a -cest caz, este c\ a trecut foarte mult\ vreme de c`nd drep -turile pentru Shinning au fost cump\rate de Warner Bros.[i nimeni nu [tie sigur cui apar]in `n acest moment.„Fragmentul intitulat Before the Play a fost prologult\iat din roman“, explic\ Stephen King pentru „EntertainmentWeekly“. „S`nt dornic s\ `l v\d adaptat? Nu,nu s`nt. {i mai e [i chestiunea de copyright...“Cu toate acestea, King sus]ine c\ nu va `mpiedica re -alizarea proiectului, fiindc\ este „un tip de treab\“, darc\ „ar fi fericit dac\ acest film nu ar fi f\cut“. ~n acela[itimp `ns\, celebrul autor american se preg\te[te s\ lan -se ze `n septembrie romanul Doctor Sleep, continuareacelebrului The Shining.SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

interna]ional « 15Cum `nva]\ francezii s\ oiubeasc\ pe vedeta din AmélieLuna viitoare, actri]aAudrey Tautou va fi gazdaceremoniei de deschiderea Festivalului de laCannes, onoare de care numul]i au parte. „Va reu[iea, `n sf`r[it, s\ `nfr`ng\blestemul celui mai desucces film `n care ajucat?“, se `ntreab\ ziarul„The Guardian“.Fabulosul destin al lui Amélie Pou -lain a fost un redutabil succes in -terna]ional, dar asta nu a `nsemnatautomat c\ interpreta rolului prin -cipal a fost [i acceptat\ de o anumeparte a publicului francez. „Oa -menii obi[nui]i o ador\ pe Audrey,dar ceea ce a]i putea numi «pres\intelectual\» a detestat-o pe A mé lie[i a demolat filmul. {i fiindc\ Audreya fost simbolul [i starul acestuifilm, au demolat-o [i pe ea“, ex -pli c\ Thierry Chèze, de la revista„Studio Ciné Live“. „O anume par -te a presei franceze nu a `n]eles cumsau de ce Amélie a pl\cut at`t demult. Faptul c\ filmul [i Audreys-au dovedit [i un imens succescomercial a `nr\ut\]it lucrurile [iau lovit-o [i mai tare pe actri]\.“Lucrurile n-au fost deloc re zol -va te de faptul c\ Tautou a ap\rut a -l\turi de Tom Hanks `n Codul lui DaVinci. Dimpotriv\. C`nd s-a aflat c\actri]a a fost aleas\ ca „ma`tressede cérémonie“ la cea de-a 66-a edi -]ie a Festivalului de la Cannes, uncomentator de la „Nouvel Observa -teur“ a amintit mali]ios c\ Amélieeste „de neprivit ast\zi“, iar Codullui Da Vinci este o „t`mpenie tragi -c\“. A notat, `n schimb, c\ actri]a aremeritul de a fi supravie]uit „stari -fic\rii sale“ [i c\ s-a „reciclat `n -tr-un cinema mai anonim [i mai«de autor», p\str`ndu-[i capitalulde simpatie `n fa]a publicului“.Audrey Tautou va veni la Cannesdup\ premiera, din 24 aprilie, anou lui ei film, adaptarea dup\ Spumazilelor (romanul lui Boris Vian),semnat\ de Michel Gondry, filmcare este posibil s\ aib\ un maresucces. „Rolul“ de la Cannes s-arputea dovedi `ns\ dificil pentru oactri]\ „discret\ [i introvertit\“precum Tautou, crede ThierryChèze. „N-o s\-i plac\, dar cred c\a acceptat fiindc\ toat\ lumea tre -buie s\ `[i `nfrunte temerile [i fiind -c\ Spielberg este pre[edintele juriului,deci este o mare onoare!“Iar o asemenea onoare, crede„The Guardian“, sugereaz\ faptulc\ Tautou a reu[it `n sf`r[it s\ajung\ pe lista comorilor na]iona -le ale cinemaului francez, al\turide Catherine Deneuve.Premiere la domiciliu pentru ceiputred de boga]i~n mare, ideea acestui serviciu este urm\toarea: s\ po]i vedea unfilm acas\, `n cele mai bune condi]ii, `n chiar ziua premiereisale la cinema. Pentru asta ai nevoie de un echipament de proiec]iecare cost\ 35.000 de dolari, iar pre]ul unui spectacol este de500 de dolari.Acesta este noul serviciu oferit de Prima Cinema `mpreun\ custudiourile Universal (primii care au intrat `n aceast\ hor\) pen -tru o clientel\ de lux din care fac parte, `n special, vedetele super -bogate [i alte celebrit\]i, scrie „The Guardian“. Condi]ia este caPrima s\ verifice locuin]a pentru a se asigura c\ exist\ loc pentrudoar 25 de spectatori.Se sper\ ca, dac\ acestserviciu se va dovedi viabildin punct de vedere co mer -cial, el s\ fie o fe rit [i de al -te mari studiouri. Deo cam -dat\, spune „The HollywoodReporter“, Seth MacFarlane[i ni[te de]in\tori defran cize sportive s-au abo -nat la acest cinema de luxla domiciliu.500de titluridisponibileMurakami [i Houellebecqconcureaz\ pentru premiulImpac 2013Zece „titani ai literaturii interna]ionale“, printrecare Haruki Murakami [i Michel Houellebecq, se`nfrunt\ pe lista scurt\ a premiului Impac Dublin,`n valoare de 100.000 de lire sterline, anun]\„The Guardian“.Impac – oferit de ora[ul Dublin [i companiaIMPAC – este un premiu literar „unic“ [i datori t\sumei oferite c`[tig\torului, explic\ ziarul brita nic.Lista nominaliza]ilor este votat\ de librari din `n -treaga lume, iar un juriu selecteaz\ „lista scur -t\“ de zece nominaliza]i [i, `n final, c`[tig\torul.~n acest an, Murakami a fost selectat pentruromanul 1Q84, iar Houellebecq pentru Harta [iteritoriul. Cei doi autori se „lupt\“ pentru premiucu Tommy Wieringa, norvegianul KjerstiSkomsvold, Andrew Miller, Kevin Barry [i al]iscriitori foarte aprecia]i.At`t Andrew Miller, c`t [i Houellebecq au maic`[tigat acest premiu `n trecut, al\turi de autori pre -cum Colm Tóibín, Orhan Pamuk [i Herta Müller.C`[tig\torul va fi anun]at pe 6 iulie.Pagini realizate de Drago[ Cojocaru„Mentalistul“ nu are timp s\se uite la TVCu toate c\ TheMentalist, serialula c\ruivedet\ este, `iia foarte mul -t\ vreme, acto -rul de origineaustralian\ Si -mon Baker spu -ne c\ a g\sit su -ficient timp s\joace [i `n c` te -va lungmetraje.„La The Mentalistlucrez camzece luni pe an;e incredibil faptul c\ am avut vreme s\ joc [i `n c`tevafilme. {i, `n plus, s`nt [i tat\, am trei copii...“, a spusactorul `n cursul unei vizite recente `n Fran]a, undeserialul este extrem de popular. „O serie ca The Men -talist este ideal\: `mi permite s\-mi `ntre]in familia[i s\ fiu aproape de ea, s\ merg acas\ `n fiecare sea -r\. F\r\ a pune la socoteal\ faptul c\ succesul serieiofer\ numeroase oportunit\]i.“Baker sus]ine c\ din cauza muncii nu are timp s\ va -d\ alte seriale TV. „Ca s\ v\ da]i seama de ignoran]amea, afla]i c\ n-am v\zut niciodat\ Clanul Soprano[i nici un episod din Friends!“ Anul acesta, fiindc\ avotat la Oscar, Baker a avut `ns\ vreme s\ vad\ filme[i „a adorat“ Amour, pe care `l prefer\ altui film deMichael Haneke, Das weiße Band.Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan TeodoroviciRedactor-[ef:George OnofreiRedactor-[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r),Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo,Luiza Vasiliu.Carte:Doris Mironescu, C. Rogozanu,Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu„Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\cu „Ziarul de Ia[i“.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.Caricatur\:Lucian Amarii (Jup).Grafic\:Ion Barbu.TV:Alex Savitescu.Actualitate:Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.Publicitate: tel. 0232/ 252294Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112Abonamente: tel. 0232/214100Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luniTipar: Print MulticolorResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro

16 » fast foodEn]iclopediaEncartaLuiza VasiliuPunctul de fierbereLini[teA ap\rut prima dat\ duminica tre -cut\, c`nd eram la Cinema Studio[i m\ uitam la scurtmetrajele dela „Semaine de la critique“. Erautoate foarte slabe [i `n mod normalm-a[ fi enervat [i-a[ fi bom -b\nit, dar, `n timp ce m\ a[ezammai bine pe scaun, cu genunchiisprijini]i de sp\tarul din fa]\ [icoatele fiecare la locul lui, pe cotiere,am sim]it a[a, cum s\ v\spun, o mare lini[te.O lini[te ca un organ internaflat `n partea opus\ inimii, carepompeaz\ prin artere calm [i voluptate,o lini[te din dimine]ilede var\, `n care te treze[ti `n camerade oaspe]i a bunicilor [i evacan]\, o lini[te ca blana pisiciitale, o lini[te cu totul neru[inat\,mai ales c\ tocmai ai citit desprec`teva masacre [i o sinucidere, arputea foarte bine s\ te `ngrijorezelucrurile astea, a[a cum se`nt`mpl\ de obicei, dar de dataasta doar te `ntristezi pu]in [ir\m`i la fel de lini[tit, pentru c\[tii c\ nu se mai poate face nimic[i-a[a va fi mereu.Lini[tea asta a continuat toat\s\pt\m`na, [i c`nd cineva mi-a f\ -cut o surpriz\ `ntr-o mar]i [i m-amplimbat prin ora[ cu un cadoumare `n bra]e (o cutie imens\ `ncare se g\se[te, sub form\ de pli -ante, ziare, h\r]i, cel mai extraordinarroman grafic din ultimiiani), [i c`nd am stat la o teras\,joi dup\-mas\, [i-am b\ut ni[teprosecco f\r\ s\ simt nevoia s\fac conversa]ie, fiindu-mi binepur [i simplu, [i-n restul tuturorcelorlalte zile, `n asemenea hal,`nc`t am ajuns s\ cred c\ lini[teae o grip\ care nu mai trece.De fapt, nici n-a[ vrea s\ trea -c\, a[ asculta You Go To My Heada lui Armstrong p`n\ n-ar mai rezistanervos vecinii mei, a[ mergela cinematec\, unde nu-s a proa -pe niciodat\ mai mult de cincispectatori, a[ inventa un vaccinanti-nelini[te pe care l-a[ testamai `nt`i pe prieteni [i rude, a[fredona pe strad\.Sigur, poate c\ lini[tea asta n-avenit de nic\ieri: duminic\ dup\-amiaz\, `nainte s\ plec la film,am terminat de citit teribila Pantarhei a lui Vasili Grossman.Poate c\ a[a se explic\ totul.FilmIulia BlagaPentru c\ am scris deja des -pre Beasts of the SouthernWild c`nd a fost nominali zatla patru Oscaruri, nu mairevin dec`t pentru a spunec\, din fericire, filmul a fostachizi]ionat (de Macondo)[i a intrat deja pe ecraneleromâne[ti cu titlul T\r`mulvisurilor. E de v\zut! – ceeace nu pot spune despreOblivion, adic\ Planetauitat\, pentru care mi-ampierdut 124 de minuteimportante din via]\.De fapt, Oblivion – care a intrat `nfruntea box office-ului românesc `nweekendul premierei, `ncepe inte -resant, amintindu-]i de Solaris.~ntr-o locuin]\ izolat\, dar igienic\[i minimalist\, care se i]e[te ca ociuperc\ deasupra norilor, locuie[ -te o echip\ de tehnicieni – un el (TomCruise, „ve[nic t`n\r [i ferice“) [i oea (Andrea Riseborough, cu morg\britanic\, dar coafur\ ruseasc\).Cei doi alc\tuiesc o celul\ famili a -ro-profesional\, el repar\ drone, ea(ca femeia) e cu comunicarea. Zil -nic, femeia d\ raportul [efei (Me -lissa Leo), care serve[te ca pe om`ncare tot mai rece acelea[i lozinci`nsufle]itoare.~ntre kitsch [i filosofieCe p\rea o introducere lent\ se con -tinu\ `ntr-o poveste propriu-zis\Viii cu viii— I-auzi, Froso, cescrie aici. Zice c\, „`n a -plauzele mul]imii, sicriullui Margaret Tha... Tha...tcher a ple cat de la CatedralaSf`n tu’ Paul la SpitalulRegal Chel sea, undeva sta p`n\ va fi cremat`n aceast\ sear\“.— Tecer, Lenu]o, Te -cer o cheam\. O fost primministr\reas\la engleji.— {tiu ce-o fost, i se zi -cea Doamna de fier, cred c\avea ]`]ele foarte tari. Darnu `n]eleg un lucru: cum a -dic\ sicriul va fi cremat?— A[a e la engleji, dausi criele cu crem\, le ornea -z\ frumos.tot mai plicticoas\ pentru c\ regi -zorul Joseph Kosinski (care a de -butat cu TRON: Mo[tenirea [i careacum adapteaz\ propriile lui benzidesenate) nu are chef nici de actorimul]i, nici de o intrig\ mai sub -stan]ial\. El vrea, te prinzi repede,ceva mai filosofic dec`t filmele deac]iune create la Hollywood – [i deunde s\ ia filosofie dec`t tot de laal]ii, adic\ din bornele genului –Solaris [i 2001: Odiseea spa]ial\?Ca s\ sporeasc\ atmosfera clasic\,`mprumut\ [i de la R\zboiul stelelor,bag\ totul la mixer (cu tot cucoad\, a[a cum `i place lui JamieOliver), iar rezultatul `l orneaz\ cudou\ frunze de ceap\ verde. Nu[tiu ce e mai kitsch – Tom Cruisecu mu[chii umfla]i sub du[ (nu`nt`mpl\tor, agen]iile de pres\anun]au c\ a vorbit pentru primaoar\ de Katie Holmes taman`n preajma premierei) sau momentulerotic cu Andrea Riseborough`ntr-o piscin\ suspendat\deasupra h\ului. Trece o jum\ ta tede film p`n\ apar Morgan Freeman[i Olga Kurylenko, iar apari]ia lorcomplic\ definitiv povestea [i `]i a -runc\ mintea `ntr-un h\]i[ pe c`tde des, pe at`t de inutil legat de temaidentit\]ii [i de trecerea timpului(p`n\ [i simpla enun]are m\face s\ v\d c\ n-am `n]eles nimicdin trama filosofic\ – ba[ca dinpovestea `n sine).Imaginea [i scenografiap\lesc `n fa]a stupizenieiAm v\zut Oblivion dup\ ce aflasemdin „Evenimentul Zilei“ c\, din ca -uza oscila]iei Schumann, ziua de24 de ore este ast\zi doar de 16 ore.{tiam c\ timpul se mic[oreaz\,dar Oblivion m-a prins pe picior— Da’ ce, Doamne iar -t\-m\, `i mort sau `i tort?— Cred c\ `i face un steagdin fri[c\.— Fri[c\ de post, sper.Ar trebui [i la praznic s\dea m`ncare de post, nu?C\ doar mai este p`n’ laPa[ te. Stai s\-]i citesc maideparte: „Regina Elisa -beta a ajuns la CatedralaSf` n tul Paul al\turi de ban -che rul Roger Gifford, ca -re a c\ rat o sabie ceremonial\folo si t\ [i la `nmor -m`n tarea lui Churchill `n1965“.— Oare c`t a pus reginape piept? M\ g`ndesc c\ mi -lioane grele, dac\ a venit cutot cu bancher [i \la ap\ rabanii cu sabia.— ~]i dai seama c\, la cepensie are, `[i permite. To -tu[i nu `n]eleg de ce zice c\sabia a fost fo lo sit\ [i la `n -morm`ntarea lu’ Cer cel? Oa -re \[tia sa p\ groapa cu sa -bia?Dac\ se `m bat\ gro parii[i se ta ie `ntre ei? I-a uzi cezice mai departe: „Pre mierulDavid Came ron [i nepoatalui Margaret Thatcher,Amanda, au citit pasajedin Biblie `n timpul sluj -bei“. Bravo lor, s\ citeasc\Biblia ca s\ fie cinsti]i.— Oare Victor Ponta ci -te[te Biblia?— Sigur o cite[te, c\ eb\iat de[tept.— Da’ oare se roag\?— Nu [tiu. Uau, fii a ten -t\ ce zice mai jos: „Pes te2.300 de invita]i, `ntre ca rePlaneta uitat\/Oblivion. Regia: Joseph Kosinski.Cu: Tom Cruise, Andrea Riseborough, Morgan Freemangre[it. S\ m\ fac critic de filme bu -ne? S\ scriu numai de la festivaluri?Exist\ un nivel de satu ra ]iepe care ]i-l dau filmele comerciale,iar cineva care vrea s\ vad\ a proa -pe tot ce ruleaz\ ajunge de maimulte ori `ntr-un an la punctul c`ndsimte c\ nu mai poate duce. Filme -le se repet\ tot mai mult [i nu `l maisurprinde nimic (de aceea spuneamdespre Beasts of the Southern Wildc\ e o surpriz\ pl\cut\ – p`n\ [i peOprah Winfrey a surprins-o!). Deci,ca s\ termin cu mior]\iala, dac\vre]i s\ vede]i Oblivion, singurulmotiv ar fi scenografia lui DarrenGilford [i imaginea lui Claudiodemnitari reprezent`nd a-proa pe 170 de ]\ri din lu me,au asistat la funeralii“.Tu `]i dai seama c`te sarmaleau f\cut \[tia?— Vreo 7.000, cred, s\dea c`te trei la fiecare. Aut\ iat cel pu]in trei porci.Sau nu, c\ dac\-s de post aupus numai orez [i ceap\.— {i bulion, c\ f\r\ bu -lion ies seci. Da’ tu-]i daiseama c\ [i ciorba a fost depost? Probabil c\ de faso -le. M\iculi]\, cred c\ s-aumplut Londra de b\[ini!— Auzi, da’ ce scrie, le-adat la to]i pomeni?Mi randa, aflat la primul proiect dedup\ Oscarul pentru Via]a lui Pi/Life of Pi. Dar imaginea & scenografiap\lesc `n fa]a stupizeniei fil -mului. Dac\ vre]i s\ v\ drege]i, nuintra]i la Admis pe pile/Admissiondec`t dac\ din cele 117 minute aleacestei comedii f\r\ umor care seleag\n\ pe umerii necharismaticeiTina Fey vre]i s\ decanta]i cele a -proximativ 10 minute `n care apa -re Lily Tomlin.T\r`mul visurilor/Beasts of the SouthernWild. Regia: Benh Zeitlin. Cu: QuvenzhanéWallis, Dwight HenryAdmis pe pile/Admission. Regia: PaulWeitz. Cu: Tina Fey, Paul Rudd, Lily TomlinVoi n-a]i `ntrebatF|R| ZAH|R v\ r\spundeBobi— Nu zice nimic de po -meni.— Cum s\ nu dea? Un pro -sop cu un colac se d\ o bli ga -toriu. |[tia-s chiar calici?— Uite aici [i poze, nu sevede nimic.— Vai de mine, s-au f\ -cut de r`s `n fa]a lumii. S\nu dai tu la regin\ m\car ofa]\ de mas\, dac\ nu ai pla -pum\... oare c`]i popi aufost, se vede `n poz\?— Nu se vede. Dar m\ g`n -desc c\ vreo trei tot au fost.Trei ori cinci, iaca cin[pemilioane...— Plus `nc\ cinci sutela dasc\l...SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 396 » 20-26 aprilie 2013www.suplimentuldecultura.ro