<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020principalul pol economic al ju<strong>de</strong>ţului şi totodată principala <strong>de</strong>stinaţie <strong>de</strong> afaceri a acestuia. Înanul 2010 Municipiul Târgu Jiu a cazat peste 75% din numărul turiştilor din ju<strong>de</strong>ţ.Turismul cultural (inclusiv turismul ecumenic)Turismul cultural este o formă <strong>de</strong> turism centrată pe mediul cultural (incluzând peisajele<strong>de</strong>stinaţiei), valorile şi stilurile <strong>de</strong> viaţă, patrimoniul local, arta plastică şi cea a spectacolelor,tradiţiile şi resursele comunităţii. În mod incontestabil şi bine cunoscut, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>beneficiază <strong>de</strong> o i<strong>de</strong>ntitate culturală importantă prin intermediul universului şi operelorrealizate <strong>de</strong> Constantin Brâncuşi, la care se adaugă și numeroasele obiective religioase.Turismul ruralEste un tip <strong>de</strong> turism foarte clar <strong>de</strong>finit, care se referă la petrecerea vacanţelor la ţară, înzone rurale, posibil în interiorul unei ferme. În ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> această formă <strong>de</strong> turism estepracticată în special în zona <strong>de</strong> la baza <strong>de</strong> lanţul muntos din partea <strong>de</strong> nord a ju<strong>de</strong>ţului.Ecoturismul – o formă <strong>de</strong> turism necesară <strong>pentru</strong> ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>Această formă <strong>de</strong> turism presupune a călători într-o manieră responsabilă către areale cupotenţial natural, având în ve<strong>de</strong>re interesele populaţiei locale şi a mediului înconjurător. O<strong>de</strong>scriere generală a turismului durabil poate fi prezentată foarte uşor, totuşi nu întot<strong>de</strong>aunaeste şi foarte clară în viaţa reală. Experienţa arată că, în concordanţă cu locul pe care îlocupă actorul în procesul <strong>de</strong> turism şi îndatoririle acestuia, conceptul <strong>de</strong> „turism durabil”primeşte o interpretare diferită.Infrastructură turisticăJu<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> dispune <strong>de</strong> o infrastructură turistică <strong>de</strong> cazare mo<strong>de</strong>stă, structurată în principal<strong>de</strong> două tipuri <strong>de</strong> unităţi <strong>de</strong> cazare principale, hotelurile şi pensiunile turistice. Hotelurile,pensiunile turistice şi hostelurile <strong>de</strong>ţin 83 % din numărul total <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong> cazare disponibileîn ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>.Activitatea turistică se concentrează aproape exclusiv în nordul ju<strong>de</strong>ţului, în UAT - urile dinzona montană şi sub-montană (cel mai bine reprezentante sunt Tismana, Bumbeşti-Jiu şiNovaci, <strong>de</strong> la V-E), în Târgu Jiu (care înregistrează <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte cele mai multe sosiri) şiSăcelu (turism balnear, interes local). Se observă o activitate turistică scăzută sau chiarinexistentă în zona <strong>de</strong> sud a ju<strong>de</strong>ţului, datorată atât peisajelor naturale lipsite <strong>de</strong>spectaculozitatea celor din nordul ju<strong>de</strong>ţului cât şi prezenţei exploatărilor carbonifere.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |35
<strong>Strategia</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare durabilă a ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong> <strong>pentru</strong> <strong>perioada</strong> 2011 – 2020Infrastructura tehnică şi <strong>de</strong> utilităţi publiceInfrastructura <strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> 7Dezvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> transport reprezintă o condiţie necesară <strong>pentru</strong> implementareacu succes şi a celorlalte priorităţi <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare ale ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.În cadrul Regiunii Sud – Vest Oltenia, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> are o infrastructură rutieră bine<strong>de</strong>zvoltată. În privinţa <strong>de</strong>nsităţii drumurilor publice la 100 km 2 , cea mai mare <strong>de</strong>nsitate aregiunii se înregistrează la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, <strong>de</strong> 39,3 km/100 km 2 , valoare uşor pestemedia naţională (35,8 km/100 km 2 ).Ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> este bine echipat din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al infrastructurii <strong>de</strong> transport, a căilor <strong>de</strong>comunicaţie şi accesibilitate spre porturile dunărene şi în zona turistică submontană. Unavantaj îl reprezintă distribuirea relativ armonioasă a infrastructurii <strong>de</strong> transport pe teritoriulju<strong>de</strong>ţean.Analiza stării <strong>de</strong> viabilitate a drumurilor ju<strong>de</strong>ţene şi comunale (aproape 40% din drumurileju<strong>de</strong>ţene au o stare <strong>de</strong> viabilitate redusă) a relevat faptul că, în mare parte, aceasta nucorespun<strong>de</strong> cerinţelor <strong>de</strong> capacitate portantă şi cerinţelor traficului actual. Viabilitatea redusăa drumurilor ju<strong>de</strong>ţene îngreunează mult <strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor socio-economice,mobilitatea forţei <strong>de</strong> muncă, atragerea investitorilor străini la nivelul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>.În ceea ce priveşte infrastructura feroviară, ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong> ocupă poziţia a doua la nivelulregiunii Sud – Vest Oltenia din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al <strong>de</strong>nsităţii liniilor pe 1.000 km 2 . Aceastăvaloare este apropiată <strong>de</strong> media regională şi similară cu cea a ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea, dar sesituează totuşi sub media naţională.În ciuda provocărilor cu care s-a confruntat sistemul feroviar în ultimii ani, fenomen specific şialtor ju<strong>de</strong>ţe, acesta are în continuare un potenţial important <strong>de</strong> a contribui la <strong>de</strong>zvoltareaju<strong>de</strong>ţului. Acest fapt se datorează în mod special acestei foarte bune conectivităţi din fosteleşi actualele zone miniere, infrastructura <strong>de</strong>ja existentă putând servi unor potenţiale investiţii(spre exemplu, în cazul oraşului Turceni, un<strong>de</strong> investiţia realizată <strong>de</strong> Lafarge poate fi<strong>de</strong>servită atât <strong>de</strong> infrastructura feroviară cât şi <strong>de</strong> benzile transportoare, astfel încât<strong>de</strong>plasarea mărfurilor şi al materiilor prime să nu afecteze reţeaua <strong>de</strong> transport rutieră).Dezvoltarea serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publice 8Transportul localLa nivelul localităţilor din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>, cu excepţia celor două municipii, prestarea serviciilorcomunitare <strong>de</strong> transport local se <strong>de</strong>sfăşoară doar <strong>pentru</strong> transportul elevilor, în anumiteoraşe şi comune din ju<strong>de</strong>ţ.Alimentarea cu energie termicăNumărul localităţilor în care se distribuie energie termică în sistem centralizat (SACET) s-aredus în ultimii ani din cauza costurilor ridicate şi a necesităţii i<strong>de</strong>ntificării unor soluţiialternative din partea consumatorilor, astfel încât pe teritoriul ju<strong>de</strong>ţului <strong>Gorj</strong>, doar municipiulMotru mai dispune <strong>de</strong> reţea <strong>de</strong> termoficare şi <strong>de</strong> un serviciu <strong>de</strong>dicat furnizării agentului termic7 Pe baza studiului Studiul privind <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> drumuri şi poduri din ju<strong>de</strong>ţul <strong>Gorj</strong>8 Pe baza studiului Studiul privind accelerarea <strong>de</strong>zvoltării serviciilor comunitare <strong>de</strong> utilităţi publiceProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |36