Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada ...

Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011 – 2020Zonele protejateProtecţia naturii şi biodiversitateaLa nivelul judeţului Gorj există 49 arii naturale protejate din care 40 de interes naţional, iarcelelalte 9 sunt de interes judeţean, alături de care s-au constituit două parcuri naţionale şi 8arii de importanţă comunitară. Printre cele mai vizitate arii naturale protejate se numărăPeştera Polovragi şi Peştera Muierii. Există o serie de activităţi care afectează aceste zone,printre care dezvoltarea rezidenţială şi comercială, mineritul şi activităţile de obţinere aenergiei, schimbările climatice, etc. însă autorităţile care pot proteja aceste zone au învedere o serie largă de măsuri pentru a reduce impactul negativ asupra zonelor protejate,cum ar fi: reabilitarea căilor de acces, reamenajarea facilităţilor pentru turişti, realizarea deacţiuni de reecologizare şi de prevenire a campărilor ilegale etc.Presiunile antropice exercitate asupra biodiversităţiiÎn ceea ce priveşte presiunile antropice, judeţul Gorj se confruntă cu probleme legate desupraexploatarea resurselor naturale realizată îndeosebi prin minerit și extragerea excesivăde masă lemnoasă din pădurile private şi de stat. La acestea se adaugă poluarea cu erbicideadministrate pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, poluarea realizată de agenţiieconomici, poluările accidentale cu ţiţei şi apă sărată, fenomene care au un impactsemnificativ asupra solului, vegetaţiei şi asupra pânzei freatice a judeţului. Nu în ultimul rând,o mare presiune asupra cadrului natural al judeţului a fost pusă şi de practicarea turismuluinecontrolat, fiind un alt factor de degradare a mediului, impunându-se implementareaconceptului de ecoturism, nu numai în ariile naturale protejate.Problemele specifice de mediuÎn judeţul Gorj o atenţie deosebită se îndreaptă către industria producătoare de energie şicătre cea extractivă, ca principali agenţi poluanţi din judeţ.Influenţa asupra atmosfereiPrintre sursele de poluare a aerului din activitatea industrială putem enumera următoarele:gazele emise în atmosferă de centralele termice; praful rezultat la excavare şi la formareahaldelor; praful produs de transporturile tehnologice. Exploatările miniere la zi influenţeazăatmosfera prin schimbări de temperatură, lumină, umiditate, precipitaţii, vânt, având impactdirect asupra microclimatului şi mezoclimatului zonei. În scopul reducerii emisiilor depoluanţi, astfel încât să fie respectate valorile limită pentru protecţia sănătăţii umane şiecosistemelor, a fost elaborat Programul integrat de gestionare a calităţii aerului,implementat în Rovinari pentru monitorizarea indicatorilor dioxid de sulf (SO 2 ) şi pulberi însuspensie (PM 10), în Târgu-Jiu pentru indicatorul pulberi în suspensie (PM 10) şi înTurceni pentru indicatorul dioxid de sulf (SO 2 ), în perioada 2010 – 2013.Influenţa asupra apelorÎn zona exploatărilor miniere la zi au avut loc modificări generale ale cursului apelor şi asistemului de drenaj al zonei ceea ce a influenţat calitatea apelor.Proiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |39