Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada ...

Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Gorj pentru perioada 2011 – 2020de producere a energiei (în special la Turceni). Târgu Jiu, ca reşedinţă de judeţ, esteun oraş cu funcţiuni complexe şi o proporţie mare a salariaţilor în servicii. Mai la nord,Bumbeşti – Jiu este un UAT de tranzit, în care industria de prelucrare este foarte binedezvoltată. Această zonă poate fi cea mai atractivă pentru atragerea de noi investitorişi decizii de localizare a afacerilor.Prin urmare, dezvoltarea de structuri de sprijin a afacerilor de-a lungul acestei axe arputea avea un grad de răspuns mai ridicat din partea agenţilor economici care și-auexprimat intenția de a investi în Gorj. Dezvoltarea acestei zone ar putea avea deasemenea şi un efect antrenant pentru localităţile adiacente.- Zona de Nord, exceptând culoarul Jiului, este o zonă în esenţă montană, ceea ceinfluenţează tipul de profil funcţional preponderent. Localităţile componente sunt înmare parte de categorie demografică peste 5,000 locuitori şi au o proporţie mai maredecât media judeţeană de salariaţi în agricultură. Predomină însă serviciile, caactivitate economică. Zona are un însemnat potenţial turistic şi concentrează aproapetoată infrastructura de cazare şi activitatea turistică a judeţului (exceptând Târgu Jiu).Fiind în mare parte o zonă montană, pe teritoriul cărora se desfăşoară mai multe ariiprotejate, este necesar un efort sporit de protejare a patrimoniului şi peisajuluinatural, în vederea asigurării unei dezvoltări sustenabile a activităţilor, atât turisticecât şi non-turistice.Dezvoltare locală şi comunitarăMediul urbanRăspunsurile autorităţilor locale din oraşele judeţului Gorj demonstrează o preocupareconstantă pentru diversificarea activităţilor economice şi pentru reabilitarea infrastructurii şiutilităţilor, ca bază pentru atragerea de investitori. Cele mai importante oportunităţi deinvestiţii la nivelul oraşelor din judeţul Gorj sunt percepute a fi exploatarea resurselornaturale (non-agricole), industria uşoară, serviciile/dotările publice/parteneriatele public-privatşi serviciile către populaţie (educaţie, sănătate etc.)Printre provocările cu care se confruntă mediul urban se numără lipsa locurilor de muncă,lipsa investiţiilor, starea drumurilor, lipsa serviciilor şi migrarea tinerilor. Pentru a oferi unrăspuns la acestea, autorităţile publice au implementat în ultimii cinci ani mai mult de 50 deproiecte, concentrate în mod special pe realizarea de reabilitări şi amenajări publice urbane,cele mai importante sume fiind alocate dezvoltării reţelelor de apă, canalizare, gaze, staţii deepurare. Sursele de finanţare au fost asigurate în mare măsură din bugetele locale sau dinbugetul național şi mai puţin din fonduri nerambursabile.Mediul ruralÎn general, priorităţile de dezvoltare identificate de comunele gorjene sunt cele legate dedrumuri/ transport, utilităţi/ dotări publice, investiţii şi cultură/educaţie/resurse umane.Se remarcă interesul scăzut faţă de susţinerea producţiei zootehnice, fapt neobişnuit pentruun judeţ cu relief montan şi submontan dominant, favorabil creşterii animalelor. Chiar dacăanaliza a reliefat acordarea unei importanţe mai scăzute la nivel local agriculturii, aceastarămâne un sector economic de bază. Printre activităţile care pot oferi o alternativă deocupare a forţei de muncă locale au fost menţionate cu precădere turismul, înfiinţarea deProiect ”Euro-Strategie, Euro-Administraţie, Euro-Cetăţeni” |43