sănătate publică, economie şi management în medicină - Şcoala de ...

ASOCIAŢIA ECONOMIE, MANAGEMENTŞI PSIHOLOGIE ÎN MEDICINĂSĂNĂTATE PUBLICĂ,ECONOMIEŞI MANAGEMENTÎN MEDICINĂrevistă ştiinţifico-practicăfondată în anul 20035(26)/2008Acest număr al revistei este consacrat Congresului VI al Igieniştilor,Epidemiologilor şi Microbiologilor din Republica Moldova, Chişinău,23 – 24 octombrie 2008, desfăşurat sub genericul Medicina preventivăla etapa de realizare a Politicii Naţionale de Sănătate.Chişinău • 2008

Revista a fost înregistrată la Ministerul de Justiţie al Republicii Moldova la 18-07-2003.Certificat de înregistrare nr. 145.Prin hotărârile Prezidiului CSA (23.01.2004 şi 3.03.2004), revista este inclusă în lista publicaţiilorde profil pentru publicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice din tezele de doctorat.Articolele prezentate sunt recenzate de către specialiştii în domeniile respective.Aducem mulţumiri sponsorilor principali:Banca Mondială, Oficiul OMS în Republica Moldova, USAID, UNICEF Moldova, UNFPA,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, Centrele de Medicină Preventivădin Republica Moldova, ÎS Aviaţia Civilă, Avon, Drancor SRL, GBG, ÎCS SanProMed SRLCofondatori:Centrul Ştiinţifico-Practic Sănătate Publică şi Management Sanitar al Ministerului SănătăţiiCentrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină PreventivăColegiul de redacţie Editorial BoardRedactor-şef Editor in ChiefCONSTANTIN EŢCOMembri MembersDumitru Tintiuc – redactor-şef adjunctMihai Ciocanu, Oleg Beneş, Ion Mereuţã, Mihai MoroşanuSecretar Secretary Ludmila GomaConsiliul de redacţieEditorial councilIon AbabiiConstantin IavorschiAndrei RoşcaConstantin Andriuţa Vladimir Kucerenko (Moscova) Gheorghe RussuGheorghe BaciuIuri Lisiţân (Moscova) Victor SavinGrigore Belostecinic Boris MelnicAurel SauleaGrigore ChetrariIon Motângă (Moscova) Dumitru SofroniOleg LozanConstantin SpânuDan Enăchescu (Bucureşti)Benoit Nautre (Franţa) Victor StasiucLudmila EţcoNicolai OpopolBoris ToporGrigore FriptuleacGheorghe OstrofeţTeodor Tulcinschi (Israel)Gheorghe Ghidirim Gheorghe PaladiiGeorghe ŢăbârnăVictor GhicavâiValeriu PanteaTeodor ŢârdeaBoris GolovinŞtefan PlugaruBregitha Vlaicu (Timişoara)Eva GudumacMihai PopoviciVladimir Hotineanu Viorel PrisăcaruAutorii poartă toată responsabilitatea pentru conţinutul articolelor publicate.Editura Epigraf S.R.L.2012, str. Bucureşti 60, of.11, Chişinăutel./fax 22.85.87, e-mail: epigraf@mtc.mdRedactor literar – Ala RusnacMachetare computerizată – Anatol TimotinAsistenţă computerizată – Rodica FărîmăCoperta – Iulian GrosuConţinutul revistei poate fi consultat pe adresa: www.public-health.mdAdresa redacţiei:Bd. Ştefan cel Mare 194 a (blocul 4, et. 4) MD-2004, Chişinău, Republica MoldovaTelefon: (3732) 22-63-56, 20-52-15. Fax: 24-23-44 E-mail: c.etco@public-health.md

CUPRINSCONTENTSMEDICINĂSOCIALĂ ŞI MANAGEMENT SANITARA. CAZACU-STRATU, Gr. FRIPTULEAC,S. ŞCIUCA, R. SELEVESTRU, T. OSTALEPParticularităţile morbidităţii generale şi prin afecţiunirespiratorii cronice la copiii din mun. Chişinău ............................. 6T. PASCARIStarea de sănătate a copiilor şi adolescenţilordin raionul Cimişlia .................................................................................. 9I. SOROCEANU, A. COTORCEA, L. PETROVStarea sănătăţii elevilor din raionul Briceni, factoriice o determină şi măsurile de prevenţie ........................................14P. CLOCUŞNEANU, N. ROŞCAMorbiditatea populaţiei prin maladiile socialmentecondiţionate (pediculo+ză, dermatomicoze, scabie)în municipiul Chişinău în anii 1999 - 2007 ....................................17V. EVTODIENCO, O. BENEŞ, R. COJOCARU,S. GHEORGHIŢANecesitatea elaborării strategiei naţionalede prevenire a rezistenţei antimicrobieneîn Republica Moldova ...........................................................................20Iu. PÎNZARU, V. GUŞTIUC,R. DUMITRAŞCIUC, L. GOMAUnele aspecte economico-financiare în activitateaCentrului de Medicină Preventivă Municipal Chişinău .............24Е. РЯБОВА, К. EЦКОEкологический менеджмент: категорияэффективности современного рыночного механизма .....28A. LEONTEEvaluarea prejudiciului economic înintoxicaţiile alimentare acute .............................................................31C. EŢCOSistemul informaţional şi managementul .....................................35А. ГРИМУТПроблема информационной готовностимедицинского персонала в Молдове .........................................38M. T. NAVROTESCU, O. VORONIUC,I. CHIRICĂRelaţia transgeneză – caracter alergic şi toxic.Reglementări legislative şi strategii de gestionare a riscului ........43T. GHEORGHIAN, T. GREJDIANU, Gr. BIVOLUnele diferenţe între specialitatea de medicinăgenerală şi specialităţile sectorialeîn activitatea medicului de familie ...................................................47Gr. FRIPTULEAC, M. LUPU, Gh. TÎRŞU, V. ŢURCANU,V. POSTOLACHIAspecte ale morbidităţii copiilor şi ale calităţiiaerului atmosferic din municipiul Bălţi .........................................49Iu. PÎNZARUEstimarea accesului ţăranilor împroprietăriţila asistenţa medicală ............................................................................52SOCIAL MEDICINE AND SANITARYMANAGEMENTA. CAZACU-STRATU, Gr. FRIPTULEAC,S. ŞCIUCA, R. SELEVESTRU, T. OSTALEPPeculiarities of general morbidity and chronicrespiratory morbidity of children in Chisinau ................................ 6T. PASCARIThe health of children and adolescentsof Cimislia rayon ....................................................................................... 9I. SOROCEANU, A. COTORCEA, L. PETROVState of health of schoolchildren from Bricheni area,defining factors and preventive measures ..................................14P. CLOCUŞNEANU, N. ROŞCAThe morbidity of population through the socialconditioned diseases in Chisinau municipalityin 1999 - 2007 ..........................................................................................17V. EVTODIENCO, O. BENEŞ, R. COJOCARU,S. GHEORGHIŢA.The used for development of the national strategyprevention of antimicrobial resistancein the Republic of Moldova .................................................................20Iu. PÎNZARU, V. GUŞTIUC,R. DUMITRAŞCIUC, L. GOMASome economic-financial aspects in activity of centreof preventive medicine of Chisinau ................................................24Е. REABOVA, C. EŢCOEcological effectiveness as a modernmarket mechanism category .............................................................28A. LEONTEThe evaluation of economical prejudicesin food intoxication ...............................................................................31C. ETCOThe System of Information and Management .............................35A. GRIMUTThe informational degree of preparationproblem of the medical staff in Moldova ......................................38M. T. NAVROTESCU, O. VORONIUC,I. CHIRICĂTransgenesis–allergenic and toxic character relation.Legislative settlements and risk management ...........................43T. GHEORGHIAN, T. GREJDIANU, Gr. BIVOLSome differences between general medicineand sectorial specialties in the a familydoctor′s activity ......................................................................................47Gr. FRIPTULEAC, M. LUPU, Gh. TÎRŞU, V. ŢURCANU,V. POSTOLACHIHygienic evaluation of influence of atmospheric air’squality upon the children‘s morbidity of Beltsy city ..................49Iu. PÎNZARUEvaluation of the access of private farmersto medical assistance ............................................................................52

C U P R I N SIu. PÎNZARU, Gr. FRIPTULEAC,V. CIOBANU, V. FANICUnele aspecte ale identificării situaţiilor de riscprofesional în activitatea ţăranilor împroprietăriţi .....................56Iu. PÎNZARU, Gr. FRIPTULEAC, V. CIOBANU, V. FANICCaracteristica sociodemografică a ţăranilorîmproprietăriţi din unele zone agricole ale ţării ..........................61IGIENĂL. ISTRATI, V. ŞATCOVSCHI, U. CHICERMANOrganizarea igienică a alimentaţiei copiilor din diferiteinstituţii de învăţământ şi starea lor de sănătate ........................64M. TUTUNARUEstimarea igienică a condiţiilor de instruire din instituţiilede învăţământ secundar profesional ..............................................69O. C. BARNA, M. TETRARU,N. FLORESCU, I. COTEAEvaluarea cunoştinţelor, atitudinilor şicomportamentelor cu risc la adolescenţi.Sunt programele educative eficiente? ............................................72L. ANTOSII, R. CEBANOV, A. CHIRLICIMonitorizarea inofensivităţii produselor alimentarecomercializate în pieţele agroalimentareale municipiului Chişinău ....................................................................75S. CEBANUMăsurile profilactice privind îmbunătăţirea condiţiilorde antrenament şi ameliorarea stării de sănătatea sportivilor ...............................................................................................78C. CROITORU, Gh. OSTROGEŢ, A. TIHONStudierea frecvenţei tremorului fiziologic al membrelorsuperioare la elevii ce utilizează computerele .............................82C. PETRESCU, N. CIUREL-ANDRECA,S. DOROFTEI, O. SUCIU, R. BAGIU,T. R. OLARIUFumatul – comportament cu risc la studenţi. .............................85В. БАТИНГигиеническая характеристика питания и некоторыхпоказателей состояния здоровья детей школьноговозраста ....................................................................................................88E. MAXIMENCOFrecvenţa alimentaţiei la adolescenţii din mediileurban şi rural ............................................................................................91EPIDEMIOLOGIEŞt. GHEORGHIŢA, V. DOBREANSCHI,V. DMITRIENCO, E. ROTARI,N. BORDENIUC, S. STRATULATInfecţia HIV/SIDA. Particularităţile procesului epidemicîn Republica Moldova. Strategii prioritareîn contracararea epidemiei ................................................................95O. TOMAMonitorizarea matricei parametrilor biochimici,hematologici şi imunologici în cazul infestărilorcu virusul HIV/SIDA ...............................................................................98P. DODIŢĂEpidemiologia infecţiilor septico-purulentenosocomiale la pacienţii de profil chirurgicalîn municipiul Chişinău ....................................................................... 101Iu. PÎNZARU, Gr. FRIPTULEAC,V. CIOBANU, V. FANICSome aspects about the identification of situationsof professional risk in activity of private farmers .......................56Iu. PÎNZARU, Gr. FRIPTULEAC, V. CIOBANU, V. FANICSociodemographic characteristics of private farmersin soma agricultural areas of the country ......................................61HYGIENEL. ISTRATI, V. ŞATCOVSCHI, U. CHICERMANHygienic catering services of children from variouseducational institutions and their state of health ......................64M. TUNUNARUThe hygienical estimation of the teachingin the vocational schools .....................................................................69O. C. BARNA, M. TETRARU,N. FLORESCU, I. COTEAThe evaluation of know ledges, attitudes andrisky behaviors of teenagers. Are the educationalprograms efficient? ................................................................................72L. ANTOSII, R. CEBANOV, A. CHIRLICIMonitoring of the inoffensiveness of foodscommercialized on the Chisinau –city’sfood – stuffs markets ..................................................................75S. CEBANUProphylactic measures accordingimproving training conditions andsportsmen health ..................................................................................78C. CROITORU, Gh. OSTROGEŢ, A. TIHONStudy of trеmоr frequency of hands at the pupilat work with the computer .................................................................82C. PETRESCU, N. CIUREL-ANDRECA,S. DOROFTEI, O. SUCIU, R. BAGIU,T. R. OLARIUCigarette smoking – risk behavior in students ............................85V.BATINThe hygienic estimation of a nutrition and some indicatorsof health of school age children .......................................................88E. MAXIMENCOFrequency of alimentation of adolescents fromurban and rural areas ............................................................................91EPIDEMIOLOGYŞt. GHEORGHIŢA, V. DOBREANSCHI,V. DMITRIENCO, E. ROTARI,N. BORDENIUC, S. STRATULATHIV/AIDS infection. Peculiarities of the epidemiologicalprocess in Republic of Moldova. Main strategiesfor epidemic counterpoise ..................................................................95O. TOMAMonitoring of the biochemical, haematologicaland immunological parameters matrixin the case of AIDS virus infestations ..............................................98P. DODIŢĂEpidemiology of nosocomial septic-purulent infectionsregistered among patients with surgical profilein Chisinau city hospitals .................................................................. 1014

C U P R I N SM. ISAC, P. IAROVOIEvoluţia procesului epidemic al hepatitei virale Aîn Republica Moldova ........................................................................ 105V. EVTODIENCO, R. COJOCARU, A. BUZATU,O. BURDUNIUC, O. COTEŢDiagnosticul microbiologic al infecţiilor intestinale acuteşi rezistenţa antimicrobiană ............................................................ 109I. CEBOTARI, Z. COROI, L. RÎBAC,N. TINTA, T. MÎNĂSCURTĂ, Z. CEBANParticularităţile procesului epidemic la parotidită epidemicăîn municipiul Chişinău în anii 1995-2007şi primul trimestru al anului 2008 ............................................... 114N. FURTUNĂ, N. CATERINCIUC,L. ŢURCAN, A. ŞERBU, N. SĂCULŢANUDatele analizei unei erupţii de oreion .......................................... 117G. HODÎREVA, V. BUCOV,N. CATERINCIUC, A. GORI, M. GUSEV,V. LEFTER, L. LUCHIANOVNivelul imunităţii la unele infecţii-ţintă ale PNI conformdatelor investigaţiilor serologice ................................................... 119V. BUCOV, A. HALACU, N. CATERINCIUC,A. GORI, A. MELNICDiagnosticul de laborator în supravegherea rujeolei,rubeolei şi oreionului ......................................................................... 122L. SERBENCO, G. RUSU,L. BÎRCA, A. ROŞCAInfecţia pneumococică în structura patologiei infecţioasela copii şi indicaţii pentru vaccinare ............................................. 125T. CHIRIAC, V. PRISACARIUnele aspecte epidemiologiceîn infecţia mixtă HIV-TB ..................................................................... 127I. LUCA, T. GREJDIANUCaracteristici epidemiologice privind diabetul zaharat ........ 129STUDII CLINICO-ŞTIINŢIFICEO. VORONIUC, M. TARCEA, D. DIACONU,I. VORONIUCCura hidrominerală în ameliorareamanifestărilor alergice ....................................................................... 131Iu. ROŞCIN, G. BĂLANElaborarea metodelor rapide de diagnostical infecţiilor tractului urinar ............................................................. 134S. GHINDA, V. RUDIC, V. CHIROŞCA, N. ROTARU,L. ZOSIM, T. CHIRIAC, V. BULIMAGA, A. PARIIStudiul acţiunii preparatului din spirulină Ferribiorasupraactivităţii funcţionale a neutrofilelor in vitro ........................... 138S. SOFRONIETratamentul chirurgical al concomitenţei canceruluişi tuberculozei pulmonare ............................................................... 142REVISTA LITERATURIIR. COROBOV, N. OPOPOLHuman health adaptation to climate change:European experience ......................................................................... 146M. ISAC, P. IAROVOIThe evolution of the viral hepatitis A epidemicprocess in the Republic of Moldova ............................................. 105V. EVTODIENCO, R. COJOCARU, A. BUZATU,O. BURDUNIUC, O. COTEŢThe microbiological diagnosis in the acute intestinalinfections and the antibacterial resistance ................................ 109I. CEBOTARI, Z. COROI, L. RÎBAC,N. TINTA, T. MÎNĂSCURTĂ, Z. CEBANSome particularities of mumps morbidityin mun. Chisinau in 1995-2007 years andthe first trimester 2008 year ............................................................ 114N. FURTUNĂ, N. CATERINCIUC,L. ŢURCAN, A. ŞERBU, N. SĂCULŢANUThe data of analysis of the outbreak of mumps ....................... 117G. HODÎREVA, V. BUCOV,N. CATERINCIUC, A. GORI, M. GUSEV,V. LEFTER, L. LUCHIANOVImmunological nivel for vaccine preventable diseasesin conform date investigations serological ................................ 119V. BUCOV, A. HALACU, N. CATERINCIUC,A. GORI, A. MELNICThe laboratory diagnosis in supervision of measles,rubella and mumps ............................................................................ 122L. SERBENCO, G. RUSU, L. BÎRCA, A. ROŞCAInfection with pneumococcus – the major causeof morbidity at children and indicationsfor immunization ................................................................................ 125T. CHIRIAC, V. PRISACARISome epidemiological aspectsof the mixt HIV/TB infection. ........................................................... 127I. LUCA, T. GREJDIANUEpidemiological characteristics of diabetes .............................. 129CLINICAL RESEARCH STUDIESO. VORONIUC, M. TARCEA, D. DIACONU,I. VORONIUCThe hydro-mineral cure in the ameliorationof the allergic manifestation ........................................................... 131Iu. ROŞCIN, G. BĂLANElaborated of rapid metods for diagnosticsof urinary tract infections ................................................................. 134S. GHINDA, V. RUDIC, V. CHIROŞCA, N. ROTARU,L. ZOSIM, T. CHIRIAC, V. BULIMAGA, A. PARIIThe study in vitro of action of the preparation fromspirulina Ferribior on functional activity of neutrophils........ 138S. SOFRONIESurgical treatment for concomitanceof lung cancer and pulmonary tuberculosis ............................. 142REVIEW OF LITERATURER. COROBOV, N. OPOPOLAdaptarea organismului uman la schimbările climei:experienţa europeană ....................................................................... 1465

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARPARTICULARITĂŢILEMORBIDITĂŢII GENERALE ŞI PRINAFECŢIUNI RESPIRATORII CRONICE LACOPIII DIN MUN. CHIŞINĂUAngela CAZACU-STRATU,Grigore FRIPTULEAC 1 , Svetlana ŞCIUCA,Rodica SELEVESTRU 2 , Trofim OSTALEP 3 ,1Catedra Igienă, 2 Catedra Pediatrie rezidenţiatUSMF Nicolae Testemiţanu, 3 Centrul de MedicinăPreventivă mun. ChişinăuActualitatea temeiProblema sănătăţii copiilor este extrem de importantă începândcu perioada precoce de dezvoltare a organismului, în care se formeazăcomportamentele, obiceiurile, ce vor avea o influenţă decisivă asuprastării de sănătate şi a longevităţii viitorului adult. Aceasta este perioadaîn care reacţia organismului la măsurile de prevenire a morbidităţiieste mult mai eficientă.OMS a definit sănătatea drept o capacitate a organismului de afuncţiona optim din punct de vedere fizic, psihologic, social, şi nu doarlipsa maladiilor, drept o particularitate a organismului uman de a îndeplinifuncţiile sale biosociale într-un mediu schimbător, suprasolicitat, fărăpierdere, în condiţiile de lipsă a maladiilor sau a unor deficienţe [2].Pentru prevenirea maladiilor şi profilaxia primară a acestora oimportanţă majoră le revine examenelor medicale, în cadrul cărora sedepistează modificările stării de sănătate a copiilor şi adulţilor [1]. Înacest context un indice de bază al stării de sănătate este morbiditateagenerală şi specifică.Studiul particularităţilor morbidităţii copiilor, îndeosebi prinmaladiile respiratorii cronice constituie o prioritate de bază a medicineicontemporane. Cunoaşterea acestor particularităţi ar permiteelaborarea măsurilor eficiente de promovare a sănătăţii şi de profilaxiea maladiilor.O astfel de metodologie de investigaţii corespunde priorităţilorstrategice ale cercetării, dezvoltării pentru anii 2004-2010 (aprobate prinHotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 566-XII din 25.12.2003),prevederilor Conferinţei a IV-a a OMS „Sănătatea copiilor în relaţie cumediul” (Budapesta, 2004), Politicii Naţionale de Sănătate (2007).SummaryPeculiarities of general morbidityand chronic respiratory morbidityof children in ChisinauThere are presented the results ofinvestigation of general morbidityand chronic respiratory morbidityof children from different sectors ofChisinau city in comparison withdata of the Republic of Moldova.It was established that the averageincidence of chronic respiratorymorbidity of children in Chisinaucity was 8,2‰, but prevalence –24,7‰.Scopul studiuluiStudierea şi analiza particularităţilor morbidităţii generale şi prinmaladii respiratorii cronice la copiii din mun. Chişinău.Materiale şi metodeActualul studiu al morbidităţii elevilor (7-17 ani) este bazat peinformaţia extrasă din Forma 12 (Raport Statistic) şi „Nota informativăcu privire la măsurile curativ-profilactice în instituţiile de învăţământsecundar din mun. Chişinău”. Algoritmul cercetării include analiza morbidităţiigenerale şi a morbidităţii aparatului respirator al copiilor dindiferite sectoare ale mun. Chişinău în comparaţie cu datele existentepe Republica Moldova (pe parcursul anilor 2002-2006).Rezultate şi discuţiiÎn perioada investigaţiilor de 5 ani, în totalitate pe RepublicaMoldova nivelul mediu al prevalenţei morbidităţii generale (tabelul 1)constituie 740,2±5,1 cazuri la 1000 de elevi, în dinamică descrescând6

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARcu 10,0‰. Incidenţa morbidităţii generale, de asemenea, a scăzut, descreştereaconstituind 17,1‰ în anul 2006 faţă de anul 2002.Morbiditatea copiilor în Republica Moldova (cazuri la 1000 copii)PrevalenţaIncidenţaTabelul 1Denumirea maladiei 2002 2003 2004 2005 2006 M±mMorbiditatea generală 750,1 723,8 735,0 751,9 740,1 740,2±5,1Bolile aparatului respirator 275,9 224,6 257,8 274,6 278,8 277,4±10,1Bronşita cronică şi neprecizată 2,91 2,49 3,3,6 3,13 3,63 3,26±0,2Astmul bronşic 1,08 0,87 1,26 1,45 1,47 1,27±0,1Morbiditatea generală 572,4 539,3 545,2 569,2 555,3 563,8±6,4Bolile aparatului respirator 254,4 207,7 233,4 254,1 259,9 257,2±9,6Bronşita cronică şi neprecizată 0,84 0,64 0,99 0,83 0,93 0,88±0,6Astmul bronşic 0,21 0,15 0,23 0,25 0,25 0,23±0,02Bolile aparatului respirator au tendinţă uşoară de creştere cu 2,9‰,constituind 37,4% din morbiditatea generală. De menţionat că prevalenţamedie a bolilor aparatului respirator este egală cu 277,4±10,1‰, iar incidenţamedie a lor constituie 257,2±9,6‰.Bolile cronice manifestate prin bronşită cronică constituie în medie1,17% din bolile aparatului respirator, iar astmul bronşic – 0,45%. Bronşitacronică şi astmul bronşic au tendinţa de creştere semnificativă. Prevalenţabronşitelor cronice constituie în medie 3,26±0,2‰, creşterea în 2006fiind de 0,7‰ faţă de anul 2002 sau cu 24,9%. De menţionat că incidenţabronşitelor cronice, de asemenea, tinde spre creştere, însă mai uşoară,cu 0,09‰ faţă de anul 2002 sau cu 10,7%. Prevalenţa astmului bronşicconstituie în medie 1,27±0,1‰ şi a crescut în 2006 faţă de anul 2002 cu0,39‰, sau cu 19,6%.E important şi faptul că atât morbiditatea generală, cât şi cea aaparatului respirator, inclusiv morbiditatea prin bronşite cronice şi astmbronşic, au diminuat semnificativ în anul 2003 faţă de anul 2002, ulteriorînsă manifestând o creştere stabilă. Aceste particularităţi se observă destulde evident din diagrama prezentată în figurile 1 şi 2.În contextul datelor prezentate şi scopului cercetărilor actuale enecesar a analiza indicatorii morbidităţii copiilor în mun. Chişinău pesectoare. Aceste date colectate de la Centrul Municipal de MedicinăPreventivă Chişinău au fost analizate pe perioada 1999-2006 şi suntprezentate în tabelul 2.Tabelul 2Prevalenţa morbidităţii copiilor repartizată pe sectoarele municipiului Chişinău(cazuri la 1000 de copii)SectoareleMaladiileMorbiditate InclusivInclusiv Bronşita Astmulmun.sistemuluigenerală cronicăcronice cronică bronşicChişinăurespiratorSec. Botanica 692,6±30,4 355,3±14,5 338,9±18,7 25,4±5,7 2,6±0,43 2,23±0,01Sec. Centru 531,0±49,8 315,0±29,6 218,7±14,4 24,5±5,27 1,75±0,13 2,5±0,09Sec. Râşcani 583,4±22,9 382,8±9,98 216,1±8,12 30,5±7,04 2,21±0,17 2,67±0,04Sec. Buiucani 540,3±11,8 388,2±18,8 197,6±6,9 34,7±2,04 2,62±0,14 2±0,11Sec. Ciocana 644,8±34,8 412,7±19,5 249,9±26,3 41,3±10,0 3,42±0,56 1,7±018În medie pemunicipiu593,8±10,7 366,8±4,7 237,6±9,46 24,7±7,2 2,42±0,26 2,25±0,02Din datele prezentate în tabelul 2 se cuantifică unele particularităţi,în special o prevalenţă majoră a morbidităţii generale şi a maladiilorsistemului respirator, inclusiv a celor cronice, şi anume, a bronşitelorcronice şi astmului bronşic întoate sectoarele mun. Chişinău.Astfel, datele obţinute denotăfaptul că morbiditatea generalăa copiilor este mai mareîn sectoarele Botanica şi Ciocana.În acelaşi timp, morbiditateagenerală cronică este plasatăpe primele locuri în sectoareleCiocana, Buiucani şi Râşcani. Însectorul Ciocana prevalează, deasemenea, maladiile cronice alesistemului respirator, inclusivbronşitele cronice. Aceste particularităţi,posibil, sunt dependentede gradul de poluare aaerului atmosferic de la uzinele,centralele termoelectrice, fabricileamplasate în aceste sectoare.Nivelul mediu al morbidităţiigenerale a copiilor din mun.Chişinău în perioada analizatăconstituie 593,8±10,7 cazuri la1000 de copii. La capitolul datelormedii se evidenţiază, de asemenea,unele diferenţe ale morbidităţiiîntre sectoarele administrativ-teritoriale.Astfel, nivelulmediu al morbidităţii generale pemun. Chişinău este superior faţăde cel înregistrat în sectorul Centrucu 10,5% şi de cel din sectorulBuiucani cu 8,9%, este inferiorfaţă de cel din sectorul Ciocanacu 7,9% şi din sectorul Botanicacu 14,2%. Morbiditatea generalăa elevilor din sectorul Râşcani seaflă aproximativ la acelaşi nivelcu morbiditatea generală mediepe mun. Chişinău, constituind583,4±22,9‰ şi plasându-se maijos cu 1,7%. Aceste particularităţisunt demonstrate în figura 3.Nivelul mediu al maladiilorsistemului respirator în municipiulChişinău în perioada analizatăconstituie 237,6±9,46 cazurila 1000 de copii şi este inferiornivelului mediu al maladiilorrespiratorii din sectorul Botanicacu 101,3 cazuri la 1000 de copii,dar superior celui înregistrat însectorul Buiucani cu 40 de cazurila 1000 de copii.7

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR8000600040002000Anii2002 2003 2004 2005 2006prevalena morbiditii generaleprevalena bolilor aparatului respiratorFig. 1. Dinamica morbidităţii elevilor în RepublicaMoldova pe parcursul anilor 2002-2006 (‰)40353025201510502002 2003 2004 2005 2006prevalna bronitei croniceprevalena astmului bronicAniiFig. 2. Dinamica morbidităţii elevilor prin afecţiunirespiratorii cronice în Republica Moldova pe parcursulanilor 2002-2006 (‰)750700650600550500Media pemunicipiuCiocanaBuiucaniFig. 3. Nivelul morbidităţii generale a elevilor în municipiulChişinău în funcţie de sectoare (‰)RâcaniCentruBotanicaPonderea maladiilor cronice ale sistemuluirespirator constituie 10,39% în medie din maladiilesistemului respirator pe municipiu. Nivelul mediual maladiilor cronice ale sistemului respirator înmunicipiul Chişinău este inferior faţă de sectoareleCiocana şi Botanica. Cel mai înalt nivel a fost înregistratîn sectorul Ciocana, depăşind nivelul mediu pemunicipiu cu 16,6 cazuri la 1000 de copii.Ponderea bronşitei cronice pe fundalul maladiilorcronice ale sistemului respirator în mun. Chişinăuconstituie 9,7%, iar ponderea astmului bronşic– 9,1%. Un nivel mai înalt al bronşitelor cronice faţăde cel din municipiu a fost înregistrat în sectorulCiocana (cu 1‰) şi cel mai redus – în sectorul Centru(cu 0,87‰). Nivelul mediu al astmului bronşicpe municipiu este mai mare decât cel înregistrat însectoarele Râşcani şi Centru (cu 15,7% şi respectiv10%) şi mai redus decât cel din sectoarele Ciocanaşi Buiucani (cu 24,4% şi respectiv 11,1%). Acesteparticularităţi sunt demonstrate în figura 4.43.532.521.51Media pemunicipius.Ciocanas.Buiucanibronita cronicas.RâcaniFig. 4. Nivelul mediu al morbidităţii prin bronşite croniceşi astm bronşic în municipiul Chişinău în funcţiede sectoare (‰)Astfel, rezultatele cercetării particularităţilormorbidităţii copiilor în mun. Chişinău permit a elaboraun complex de măsuri profilactice pentru prevenirealor şi fortificarea stării de sănătate a acesteicategorii de populaţie.Concluzii1. Bolile aparatului respirator în RepublicaMoldova au o tendinţă uşoară de creştere, prevalenţamedie a lor constituie 37,4% din morbiditateagenerală.2. Morbiditatea prin bronşită cronică şi astmbronşic are o tendinţă de creştere semnificativă.Prevalenţa bronşitelor cronice în Republica Moldovaconstituie în medie 3,26±0,2‰, iar prevalenţa astmuluibronşic – 1,27±0,1‰.3. Ponderea maladiilor cronice ale sistemuluirespirator în mun. Chişinău constituie în medie10,39%, prevalenţa bronşitelor cronice constituie2,42‰, iar a astmului bronşic – 2,25‰.Bibliografie1. Cărăuş S., Vlasov M., Starea sănătăţii copiilor din judeţulChişinău şi unii factori ce o determină. Sănătatea înrelaţie cu mediul, Chişinău, 2000, p. 230-235.2. Кучма В.Р., Формирование здоровья детейи подростков в современных социальных иэкологических условиях, Москва, 1996, с. 70-75.s. Centruastmul bronics.Botanica8

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARSTAREA DE SĂNĂTATEA COPIILOR ŞI ADOLESCENŢILORDIN RAIONUL CIMIŞLIATamara PASCARI,Centrul de Medicină Preventivă CimişliaSummaryThe health of children and adolescentsof Cimislia rayonThe morbidity assessment amongchildren populations in the rayonCimislia denote in last years andincrease of the cases of acute diarrhoeacomplaints, diseases of thethyroid gland and complaints of theheamotopoietic system.It was stated that in the structure ofsomatic morbidity prevails the diseasesof nervous system, complaintsof the osteo-articular system andcomplaints of the genital-urinarysystem.In the result of the evaluation of thesanitary and epidemiological conditionsof the educational process inthe school instructions of the district,some risk factors for health wereemphasized.IntroducerePentru fiinţa umană, sănătatea reprezintă o valoare în sine, unelement necesar pentru realizarea potenţialului său creativ pe parcursulîntregii vieţi. O naţiune sănătoasă este mai capabilă să facă faţă şocuriloreconomice, calamităţilor naturale şi altor provocări.Creşterea unei naţiuni sănătoase se poate obţine prin investiţiiprioritare în copii, primii ani de viaţă fiind cruciali. Atunci când copiiisunt bine alimentaţi şi îngrijiţi în primii ani de viaţă, ei au mai multeşanse să supravieţuiască, să fie sănătoşi şi să se dezvolte reuşit. Înacelaşi timp, numeroase publicaţii din literatura de specialitate accesibilăcitează printre factorii de risc major pentru sănătatea populaţieipediatrice condiţiile sanitaro-igienice din instituţiile preşcolare şi universitare,inclusiv suprosolicitările în procesul educaţional-instructiv[13, 14, 15, 16].Investirea în copiii proveniţi din familii mai puţin avantajate esteo politică publică cu dublă miză economică şi socială care reduce inegalitateaşi asigură viitorul prosper al ţării.Studiile recente arată ca intervenţiile oportune în cazul copiilordin mediile vulnerabile pot preveni pierderile ulterioare de potenţialuman. Pe lângă aceasta, sănătatea are şi o valoare economică intrinsecă.În primul rând, o forţă de muncă sănătoasă este în stare să utilizeze cumaximă eficienţă capacităţile sale profesionale şi să fie mai competitivăatunci când concurează pentru ocuparea unor locuri de muncăaccesibile. În al doilea rând, timpul individual alocat pentru muncăpe parcursul anului tinde să crească odată cu îmbunătăţirea stării desănătate a angajatului. În sfârşit, cetăţenii sănătoşi au o viaţă economicămai lungă şi contribuie în mod plenar la dezvoltarea economicăa naţiunii [3, 4, 5, 6].În această ordine de idei, ne-am propus aprecierea stării de sănătatea elevilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar din raionulCimişlia şi elaborarea măsurilor adecvate de profilaxie pentru păstrareaşi promovarea sănătăţii tinerei generaţii.Materiale şi metodePentru a atinge scopul urmărit am efectuat un studiu complexal stării de sănătate a elevilor din raionul Cimişlia. Estimările cuprindanaliza dinamicii şi structurii morbidităţii generale şi aprecierea stăriide sănătate a copiilor după grupele de sănătate.Obiectul de studiu l-au constituit elevii de la instituţiile educaţionalepreuniversitare din cadrul învăţământului de cultură generală, cuvârsta cuprinsă între 7 şi 17 ani.Dinamica morbidităţii a fost estimată în baza datelor documentaţieimedicale de evidenţă (f-31/e „Darea de seamă privind asistenţamedicală acordată copiilor”) pe o perioadă de cinci ani (2000-2007),calculându-se criteriile principale de evaluare (Сепетлиев Д.,1968;Jaba E., 1999).9

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARRepartizarea elevilor după grupele de sănătate s-a efectuatdupă criteriile tradiţionale de evaluare [17, 22, 20, 23]. Evaluareaaprofundată a incidenţei morbidităţii elevilor s-a efectuat înconformitate cu metodologia propusă de Сердюковская Г., 1982;Ильин А., Звездина И., 2003.Rezultate şi discuţiiÎn intervalul de timp 2003-2007, nivelul mediu al morbidităţiigenerale a elevilor înregistrat în raionul Cimişlia estede 443,4±32,03 cazuri la 1000 de elevi, variind în diferiţi ani îndiapazonul de la 403,4 până la 489,0 0 / 00(tabelul 1). Se constatămici diferenţe între nivelul înregistrat în rândul elevilor din claseleprimare şi celor din clasele mari – 478,7±103,97 respectiv446,6±7,22 0 / 00(p

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARFig. 1. Structura morbidităţii generale a elevilor, în funcţie de clasa de patologieÎn baza rezultatelor investigaţiilor cu privire la modificarea nivelului şistructurii morbidităţii elevilor, în continuare am efectuat evaluarea legăturiidintre nivelul extinderii maladiilor în diferite intervale ale perioadei aflate subobservaţie aplicând analiza corelativă. Fixarea conexiunii la nivelul r = 0,9 afăcut posibilă pronosticarea schimbărilor continue în starea de sănătate aelevilor (fig. 2).Fig. 2. Pronosticarea nivelului morbidităţii generale a elevilorDin prezentarea grafică a pronosticului morbidităţii generale a elevilordenotă că în perspectivă ne vom confrunta cu agravarea stării de sănătate aelevilor anual în medie cu 50,0 cazuri la fiecare 1000 copii (fig. 2).Matematic, acest proces este exprimat prin următoarea ecuaţie:Y = 18,75x + 387,1unde: Y – nivelul teoretic al morbidităţii, 387,1 – coeficientul independental ecuaţiei, x – numărul de ordine al anului pentru care se face pronosticarea,18,75 gradul de modificare a nivelului morbidităţii.În continuare prezentăm rezultatele estimării stării de sănătate a elevilordupă grupele de sănătate, stabilite în urma examenelor medicale de bilanţanuale. În raionul Cimişlia se examinează anual în medie 10300,3 persoane,gradul de acoperire fiindde 95,7%±1,19 din numărultotal de elevi. În perioadaaflată sub observaţie nu aufost înregistraţi copii raportaţila grupa IV de sănătate.În medie, 56,1%±1,19 elevisunt consideraţi sănătoşi,37,8%±2,44 sunt raportaţila grupa II de sănătate şi6,2%±2,19 – la grupa III desănătate (tab. 2).Datele respective relevămodificările nefavorabileale stării de sănătate a elevilorcare, în linii generale, semanifestă prin diminuareaponderii elevilor raportaţila categoria celor sănătoşi(grupa I de sănătate) şisporirea cotei-părţi a elevilorcu unele devieri morfofuncţionale(grupa II desănătate). Astfel, efectivulelevilor sănătoşi în anul2007 se cifra la 56,8% faţăde 58,8% în anul 2003, iarcelor raportaţi la grupa IIde sănătate – 40,1% faţă de33,4%. Prezintă interes micşorareade circa 2 ori a efectivuluigrupei III de sănătateîn anul 2007 în comparaţiecu anii precedenţi.Prezintă interes evaluareadinamicii modificăriiraportului dintre copiii şiadolescenţii repartizaţi ladiferite grupe de sănătatefaţă de anul de referinţă– 2003. Dinamicile decelatese caracterizează printendinţa de creştere a persoanelorraportate la grupaII de sănătate, cu rata medieanuală de 4,6% şi diminuareacelor raportate la grupaIII, cu rata medie anuală de12,6% (fig. 3).Pe parcursul aniloranalizaţi, populaţia pediatricăsănătoasă se diminueazăîn ritmul de 1,2%anual.11

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARTabelul 2Dinamica modificării stării de sănătate a elevilor raionului Cimişlia (date medii pe perioada 2003-2007)AniiNumărul de examinaţiRepartizarea elevilor după grupele de sănătategrupa I grupa II grupa III grupa IV2003 10827 58,8 33,4 6,8 02004 11098 57,4 33,4 8,3 02005 10336 55,3 37,8 6,8 02006 9501 54,8 38,7 6,4 02007 10266 56,8 40,1 3,4 0M±m 10405,6±612,30 56,1±1,19 37,8±2,44 6,2±2,19 0Fig. 3. Dinamica modificării raportului numărului de elevi repartizaţi dupăgrupele de sănătateEvaluarea rezultatelor investigaţiilor antropometrice a decelat elevi cudezvoltare fizică dezarmonioasă, în diferiţi ani ai perioadei de observaţieoscilând în limitele 11,9% – 16,5% (în medie 9,6%±6,18 ). Numărul elevilor curetard fizic este de 275,0±172,00, al celor cu deficit de masă – de 254,0±24,00,iar al celor cu surplus de masă – de 116,0±22,00.Atât nivelul, cât şi structura morbidităţii copiilor şi adolescenţilor coreleazădirect cu condiţiile, regimul şi programele suprasolicitate de instruire,fapt care dictează imperativ necesitatea rezolvării problemelor apărute lanivel de Guvern.Concluzii1. Etapa contemporană de dezvoltare socioeconomică pe care o traverseazăRepublica Moldova se caracterizează prin înrăutăţirea evidentă astării de sănătate a elevilor din raionul Cimişlia.2. Modificarea stării de sănătate a elevilor în dinamică, pe parcursul a5 ani, se caracterizează prin următoarele particularităţi: diminuarea efectivuluicopiilor sănătoşi (gr. I de sănătate cu 5%), sporirea numărului copiilorcu devieri în starea funcţională a organismului (gr. II de sănătate cu 9,8%) şidiminuarea numărului celor bolnavi cronic (cu 9,4%).3. Nivelul mediu al morbidităţii generale a elevilor constituie 545,5±0,79cazuri la 1000 de persoane şi structural este predominat de bolile sistemuluirespirator (cod J 00-J 99) – 22,0±3,60%, bolile sistemului digestiv (cod J 00-J 99)– 14,1±2,45%, bolile de ochi şi ale anexelor sale (cod H 00-H 99) – 10,0±0,58%,şi dereglările de ţinută – 6,6±2,27%.4. Majoritatea copiilorşi adolescenţilor (62,7±7,60%persoane) au dezvoltareafizică dezarmonioasă: printrediferse forme de dezarmoniiprevalează masa corporalăfoarte mică (40,3±3,49%persoane), masa corporalăsupraponderată (51,9±6,93%persoane).5. Acţiunea complexăa factorilor psihosociali arerepercusiuni asupra stăriifuncţionale a sistemului circulator,cu precădere asupra tonusuluivascular. Supraefortulintelectual în combinaţie cumodul de viaţă hipodinamicdetermină formarea „contingentuluide risc” şi terenuluifavorabil pentru dezvoltareapatologiei cardiovascularechiar la vârsta de şcolar.6. Răspândirea anemiilorprintre elevi şi dinamicalor pozitivă este un markerfoarte important, care confirmăinfluenţa mediului de traiasupra stării de sănătate.7. Legităţile evidenţiateîn starea de sănătate a elevilor,precum şi neefectuareamăsurilor de prevenţie şi asanareoportune vor favoriza:sporirea anuală a număruluicazurilor de maladii cu 50,0%cazuri la fiecare 1000 de elevi;anual numărul copiilor sănătoşise va micşora cu circa1,2%, iar al celor raportaţi lagrupa II de sănătate va sporicu 4,6%; nivelul mediu al12

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARmorbidităţii generale, conform pronosticului, cătreanul 2009 va atinge 589,1 cazuri la 1000 de elevi.Bibliografie1. Anderson, M., Materian nutrihon: prevention andtreatment, of anemia în Women of reproduction age.Pediatrics, 2000, no. 97 (5), p. 55-67.2. Anchetă asupra inadaptării şcolare. Revue de Higieneet Medecine Scolares et Universitaires. Bucureşti, 1997,vol. XIV, nr. 2, p.106.3. Apachiţei A., Iancovici F., Murgescu T., Petrescu ComanV., Popescu O., Actualităţi în pediatrie. Bucureşti, EdituraMedicală, 1979, p. 7-25, p. 47-50, p. 241-242.4. Catrinici A., Studiul privind nivelul sănătăţii tinereigeneraţii. Analele ştiinţifice ale USMF „NicolaeTestemiţanu”, Chişinău, 2001, p. 91.5. Corelaţia parametrilor biopsihosociali cu eşecul şcolar.Igiena, Bucureşti, 1997, vol. XXVII, nr. 1, p. 61-66.6. Eţco C., Pediatria socială: probleme şi perspective. Materialeleconferinţei ştiinţifice „Actualităţi în obstetricoginecologieşi pediatrie”, Chişinău, 1996, p. 206-208.7. Guidelines for the control of iron deficiency in countriesof the Eastern Mediterranean, Middle East and NorthAfrica, httm://emro.who.int/NFS/Fluor Fortification- IronDeficincy.htm8. Gîţu Lora, Incidenţa deficitului de fier la adolescente.//Materialele Congresului II al medicilor de familie dinRepublica Moldova, 23-26 octombrie 2006.9. Jaba Elizabeta, Statistica, Bucureşti, Editura Economică,1998, 464 p.10. Maistrenco Galina, Aspecte medico-sociale ale sănătăţiielevilor. Autoreferatul tezei de doctor în medicină,Chişinău, 2004, 24 p.11. Popovici Vera, Sofronie Galina, Starea sănătăţiişcolarilor şi preşcolarilor din raionul Edineţ şi uniifactori care o determină, în cartea „Profilaxia maladiilor– garanţia sănătăţii.” Materialele Conferinţeiştiinţifico-practice dedicate jubileului de 15 ani dela integrarea SSE de Stat al municipiului Chişinău. 10noiembrie 2007, p. 89-90.12. Suciu O., Doroftei S., Vlaicu B. şi coaut., Aspecte privinddezvoltarea somatică a unei colectivităţi preşcolare încorelaţie cu raportul alimentar şi obiceiurile în familie,în cartea „Profilaxia maladiilor – garanţia sănătăţii”.Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice dedicatejubileului de 15 ani de la integrarea SSE de Stat almunicipiului Chişinău. 10 noiembrie 2007, p. 72-85.13. Tulchinsky T., Varavicova E., Noua sănătate publică:introducere în sec. XXI./ trad. din engl. de A. Jalbă, P.Jalbă, Ch.: Ulysse, 2003, 744 p.14. Vasilov Marieta, Damaschin Florea, Sănătatea copiilor– indicator de sănătate al comunităţii. Constanţa, EdituraCOMANDOR, 1999, p.1-9.15. Vasilov Marieta, Damaschin Floarea, Factorii careinfluenţează dezvoltarea umană. Sănătatea copiilor– indicator de sănătate al comunităţii, Constanţa, 1999,p. 10-15.16. Vasilov Marieta, Sănătatea şcolarilor şi unii factori particularide risc pentru aceste vârste. Al VIII-lea congresnaţional de igienă. Rapoarte şi rezumatele lucrărilor,Focşani, 1999, p. 24-32.17. Громбах С.М. Социально-гигиенический аспектоценки состояния здоровья детей и подростков.Вестник Акад. Мед. Наук, 1984, №. 4, c. 75-80.18. Звездина И.В., Ильин А.Г., Эколого-социальныевопросы защиты и охраны здоровья молодогопоколения на пути в XXI век. Материалы 4-гомеждународного конгресса. М., c. 56-57.19. Ильин А.Г., Звездина И.B., Современные тенденциидинамики состояния здоровья подростков,Москва, 1999, с. 59 - 60.20. Кирилкина Т.А., Чарыева Ж.Г., Кутепов Е.Н.,Факторы риска влияющие на состояние здоровьядетей. Гигиена и санитария, 1999, №. 6, c. 43- 47.21. Сепетлиев Д., Статистические методы в научныхмедицинских исследованиях: Пер. с болгар. М.:Медицина, 1968, 420 с.22. Сердюковская Г.Н., Громбах С.М., Методикакомплексной оценки состояния здоровья, Москва,1982, c. 105-115.23. Шиган Е., Методы прогнозирования и модулированияв специальных гигиенических исследованиях,Москва, Медицина, 1988, 208 с.13

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARSTAREA SĂNĂTĂŢIIELEVILOR DIN RAIONUL BRICENI,FACTORII CE O DETERMINĂŞI MĂSURILE DE PREVENŢIEIon SOROCEANU,Alexandru COTORCEA, Liviu PETROV,Centrul de Medicină Preventivă BriceniIntroducereSănătatea copiilor este una din cele mai complexe şi mai actualeprobleme ale sănătăţii publice, fiind în acelaşi timp indicatorul obiectival stării de sănătate în general. Ea reprezintă o unitate armonioasă acriteriilor biologice şi sociale, fiind o stare a organismului ce se caracterizeazăprin lipsa maladiilor cronice, funcţionarea normală a organelorşi sistemelor, dezvoltarea normală psihică şi fizică. Astfel, sănătateaconstituie o calitate a vieţii care presupune o interacţiune dinamicăşi interdependenţa dintre starea fizică a individului, manifestările salemintale, reacţiile emoţionale şi ambianţa socială în care trăieşte.Materiale şi metodeEvaluarea indicilor ce caracterizează sănătatea copiilor a fostefectuată în baza rezultatelor examenelor medicale ale copiilor cese înscriu pentru prima dată în clasa I, ale elevilor claselor IV, VIII, X,XI, conform ordinului comun al Ministerului Sănătăţii şi MinisteruluiÎnvăţământului al RM nr. 01/01 din 03.01.02 „Privind asistenţa medico-sanitarăa elevilor din instituţiile de învăţământ preuniversitar şimăsurile de ameliorare” şi indicilor demografici.Indicii demografici ai populaţiei raionului BriceniTabelul 1Nr. d/o Denumirea indicilor 2005 2006 20071. Natalitatea 9,1‰ 9,3‰ 9,2‰2. Mortalitatea 16,4‰ 16,5‰ 15,7‰3. Sporul natural al populaţiei -7,3 -7,2 -6,5SummaryState of health of schoolchildrenfrom Bricheni area, defining factorsand preventive measuresIn this study our aim was to evaluatethe health status of children under5 years of age and of pupils of I,IV, VIII, X, XI classes. The resultsof this study showed the presenceof pathology at children, when theyenter for the first time at school, themost frequent pathologies are thoseof respiratory system, dental, anemia,and development of these diseasesduring educational process. We havedetermined some risk factors, whichinfluence pupils’ health and hygienicand epidemiologic measures, orientedto the morbidity reduction.De menţionat că în ultimii 2 ani s-a înregistrat un proces decreştere a natalităţii. Mortalitatea generală n-a suferit schimbări, eamenţinându-se la acelaşi nivel. Sporul natural al populaţiei a rămas negativ,ca şi pe parcursul ultimilor 2 ani, ceea ce nu asigură reproducereapopulaţiei. Nivelul scăzut al natalităţii este o consecinţă a condiţiilorde viaţă ale populaţiei, a crizei economice, şomajului şi îndeosebi amigraţiei. Mortalitatea generală a fost semnificativ sporită în mediulrural şi se datorează numărului mare al oamenilor de vârstă senilă.Indicii mortalităţii şi morbidităţii caracterizează sănătatea populaţiei,inclusiv a copiilor. Mortalitatea copiilor în vârstă de până la 5ani a constituit 9 decese în 2007, ceea ce alcătuieşte 13,87 la 1000 decopii. În structura sa morbiditatea perinatală constituie 29,7%, malformaţiilecongenitale – 17,3%, ponderea maladiilor sistemului respiratorconstituie 10,9%, bolile infecţioase şi parazitare – 4,7%. În ultimii aniîn r-nul Briceni a scăzut mortalitatea infantilă de la 17,5 în 2006 pânăla 11,1 în 2007 la 1000 născuţi vii. În 2007 decesele copiilor până la 1 anau fost cauzate de maladiile infecţioase şi parazitare – 12,5%, afecţiuniale sistemului respirator – 9,3%, malformaţii congenitale – 25,1%,14

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARunele cauze ale mortalităţii perinatale – 26,5, cazuriexcepţionale – 25%.Frecvenţa morbidităţii copiilor de până la 5 ania constituit 2409 cazuri în 2007, comparativ cu în2040 cazuri în 2006. Au suportat maladii ale sistemuluirespirator – 1306 copii, anemii – 494, maladiiale sistemului nervos – 107, ale sistemului digestiv– 106, maladii infecţioase şi parazitare – 70.În anul de referinţă invaliditatea copiilor de 0-6 ani a constituit 75, inclusiv cu grad de severitate I– 31 copii, II – 36, III – 8.Examenul medical de bilanţ a depistat elevibolnavi, a căror morbiditate este prezentată în tabelele2 şi 3.Tabelul 2Morbiditatea copiilor ce se înscriu în clasa I în urma examenelormedicale de bilanţNr.d/oIndicii 2005 2006 20071.Numărul de copii după listăînscrişi în cl. I783 782 7502. Numărul de copii examinaţi 743 741 7153.Numărul de copii depistaţibolnavi408 431 3324. Inclusiv cu:4.1. Maladii ale sistemului respirator 217 111 1184.2. Anemii 157 224 1104.3. Patologii dentare 154 284 1874.4. Acuitatea vizuală scăzută 62 45 464.5. Maladii endocrine 60 74 714.6. Maladii urogenitale 47 34 244.7. Maladii otorinolaringologice 113 74 564.8.Maladii ortopedice şichirurgicale37 25 274.9. Dereglări psihice 22 8 04.10. Maladii cardiovasculare 21 27 304.11. Maladii neurologice 21 19 26Rezultatele examenelor medicale ale elevilorcare se înscriu pentru prima dată în clasa I demonstreazăcă aproximativ 50% de copii din cei examinaţisunt depistaţi bolnavi. În structura morbidităţii peprimul loc se plasează patologiile dentare – 24,7%,maladiile sistemului respirator – 15,6%, anemiile– 14,6%, maladiile endocrine – 9,4%. În ultimii ani seatestă o creştere a maladiilor sistemului cardiovascular– de la 2,3% până la 3,9%; maladiilor neurologice– de la 2,3% până la 3,4%.Evaluarea în dinamică a morbidităţii elevilordin clasele IV, VIII, X, XI în anii 2005-2007 denotăcă morbiditatea totală s-a majorat de la 262,2‰ în2005 până la 280,0‰ în 2007. S-a mărit frecvenţamaladiilor sistemului respirator de la 6,5% până la8,2%, în 2007 comparativ cu 2005, a anemiilor – dela 3,54% până la 7,2%, a patologiilor dentare – de la4,6% până la 6,8%, patologiilor sistemului digestiv– de la 1,2% până la 2,2%; s-a micşorat frecvenţamaladiilor sistemului otorinolaringologic de la 3,3%până la 3,0%, ale sistemului cardiovascular – de la1,4% până la 1,3%. Astfel, în 2007 cota elevilor înprima grupă de sănătate alcătuieşte 47%, în grupaa II-a – 34%, în grupa a III-a – 19%. Cota elevilor cureţinere în dezvoltare fizică s-a micşorat de la 17,3%până la 15,9%, iar cu masă deficitară – de la 17,2%până la 16,5%, a celor cu exces de masă – de la 8,7%până la 6,0%.Tabelul 3Morbiditatea elevilor din cl. IV, VIII, X, XI în urma examenelormedicale de bilanţN r .d/oIndicii 2005 2006 20071.Numărul de elevi din cl. IV, VIII, X, XI(cifre absolute)3313 3136 30042. Din ei examinaţi (%) 99,2 99,0 98,73. Din cei examinaţi depistaţi bolnavi 881 1093 8434.Morbiditatea generală la 1000 de262,2elevi307,0 280,0Morbiditatea infecţioasă în rândul elevilor s-amanifestat prin IVRA, varicelă, cazuri solitare de BDA,iar infestarea cu helmintiaze – prin oxiuriază şi ascaridoză.S-a diminuat morbiditatea prin pediculoză,scabie, nu s-au înregistrat cazuri de rubeolă, rujeolă,HVA, maladii care afectau grav sănătatea elevilorpână la anul 2004.Morbiditatea elevilor prin maladii contagioaseTabelul 4Nr. Denumirea nozologiilord/o(cifre absolute)2005 2006 20071. Infecţii virale respiratorii acute 992 746 4982. Varicela 40 20 353. BDA 6 1 64. HVA 5 1 05. Oxiuriază 109 196 1626. Ascaridoză 22 32 237. Pediculoză 12 7 58. Scabie 6 8 3Studiile efectuate de către specialiştii CMP dinraionul Briceni au demonstrat că starea sănătăţii elevilordin raion este influenţată de următorii factori:• de mediu: 14% din probele de apă investigatela indicii microbiologici n-au corespuns normativelorigienice, 93,1% – indicilor sanitaro-chimici,având supraconţinut de nitraţi şi duritatesporită;15

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR• alimentaţia neechilibrată: valoarea caloricăa prânzului elevilor constituie 643,86 kkal,cantitatea de produse de origine animalieră,legume, fructe incluse în raţie fiind insuficientă;în 15 probe din 75 prezentate de către elevi nus-a depistat iod;• ocupaţionali: regim termic nefavorabil – 17,5%din măsurări ale temperaturii n-au corespunsnormativelor igienice; iluminat insuficient– 21,9% din măsurările nivelului iluminatuluin-au corespuns normativelor igienice; mobilierşcolar neadecvat vârstei şi taliei, ventilaţieneefectivă a sălilor de clasă; nerespectarearegimului antiepidemic, solicitarea intensă asistemului nervos;• sociali: nivelul economic al familiei, profesiuneaşi nivelul de cultură al părinţilor, urbanismul;• ereditari: defecte enzimatice, oligofrenie.Pentru diminuarea acţiunii nocive a factorilorasupra sănătăţii copiilor, specialiştii CMP raional auîntreprins următoarele măsuri:• au elaborat Programe teritoriale şi planuri interdepartamentalede acţiuni în domeniul sănătăţiiîn relaţie cu mediul ambiant, educaţie pentrusănătate şi modul sănătos de viaţă, eradicareabolilor somatice, profesionale şi infecţioase,Planul de Acţiuni pentru Sănătate în Relaţie cuMediul;• au evaluat rezultatele supravegherii sanitaroigieniceşi antiepidemice a instituţiilor preuniversitareşi au propus Planul-sarcină deperspectivă privind ameliorarea stării sanitaroigieniceşi antiepidemice, şi anume: reabilitareaapeductelor, repararea, dezinfecţia şi curăţareafântânilor de mină; reutilarea sistemelor deiluminare şi încălzire; schimbarea mobilieruluişcolar conform vârstei corespunzătoare; organizareaalimentaţiei copiilor conform normelorfiziologice;• au propus Consiliului raional înfiinţarea Centruluide plasament şi reabilitare a elevilor în s.Larga pentru tratamentul elevilor depistaţi bolnaviîn urma examenului medical de bilanţ.ConcluziiÎn baza celor menţionate putem constata căorganismul prezintă o sensibilitate crescută la acţiunilenocive ale mediului înconjurător. Rezultatele înlucrare demonstrează următoarele:1. Copiii la vârsta de 7 ani, când se încadrează înprocesul instructiv-educativ, au deja diferite patologii,cum ar fi maladiile sistemului respirator, patologiidentare, anemii etc.2. Morbiditatea totală a elevilor din clasele a IVa,a VIII-a, a X-a, a XI-a are tendinţă spre creştere, maifrecvent maladiile sistemului respirator, acuitateavizuală scăzută, anemiile, patologiile dentare;3. Starea sănătăţii elevilor este influenţată defactori de mediu, de alimentaţie, ocupaţionali şisociali;4. Măsurile întreprinse vor favoriza condiţiilesanitaro-igienice şi antiepidemice în instituţiile deînvăţământ preuniversitar şi vor diminua acţiuneafactorilor care influenţează sănătatea copiilor.Bibliografie1. I. Hăbăşescu, M. Moraru, Igiena copiilor şi adolescenţilor,Centrul Editorial-Poligrafic „Medicina” al USMF,1999.2. Aurel Gutţul, Starea sănătăţii şi dezvoltării fizice a copiilordin Republica Moldova, Editura „International Partnershipfor Humandevelopment”, Fundaţia Medicalădin Moldova, 2001.3. Aurel Gutţul, Alimentaţia copiilor, Editura „InternationalPartnership for Humandevelopment”, FundaţiaMedicală din Moldova, 2001.4. Materialele investigaţiilor laboratorului CMP raionalBriceni în anii 2003-2007.5. Rezultatele examenelor medicale de bilanţ ale elevilorefectuate de IMSP Spitalul raional Bricerni, anii 2005-2007.16

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARMORBIDITATEAPOPULAŢIEI PRIN MALADIILESOCIALMENTE CONDIŢIONATE(PEDICULOZĂ, DERMATOMICOZE, SCABIE)ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU ÎN ANII 1999 - 2007Petru CLOCUŞNEANU, Nicolae ROŞCA,Centrul de Medicină Preventivă municipal ChişinăuSummaryThe morbidity of population throughthe social conditioned diseases inChisinau municipality in 1999 -2007Cases of Dermatomycosis are recordedin the course of the whole year,the highest indicators being recorded,as a rule, in the months of September,October and November (during thecreation of groups). Among the affectedpersons children aged 1 – 17 yearsmake up 80% of the total. During thisperiod the incidence through mycosisamounted 46,9%. The epidemiologicalsurveillance of groups serves asan approach to avoid the occurrenceof large outbreaks. The treatment andprophylactic measures are carried outbased on traditional remedies.Cases of Pediculosis are also recordedin the course of the whole year, thehighest indicators being recorded inSeptember, October and Novemberas well. The most frequently affectedpersons are those from socially-vulnerablecategories and aged people(about 75 % of the total).In order to carry out antiepidemicmeasures in pestholes and groupsof people a Sanitary Filter has beenestablished in Chisinau Municipalitythat processes bedding cloths andunderwear of over 2000 persons.The epidemiological surveillance ofPediculosis is an approach aimed atavoiding the spread of typhus and recurrentfever; therefore no such caseshave been recorded lately.IntroducereCriza începută la sfârşitul secolului XX şi care a luat caractercontinuu şi în primul deceniu al sec. XXI nu putea să nu afecteze şi sădeterioreze indicii ce caracterizează sănătatea publică. Circumstanţelenominalizate au contribuit la deteriorarea standardelor de viaţă existente,amplificând gradul de incidenţă a factorilor de risc, condiţionândaugmentarea bolilor nutritive, infecţioase şi respectiv socialmentecondiţionate.Actualmente situaţia în ţară este direct condiţionată de stareaeconomică precară, care a aruncat mai mult de 2/3 din populaţie subpragul sărăciei, a avantajat apariţia păturilor defavorizate, migraţiapopulaţiei, şomajul etc.În aceste condiţii de existenţă s-a stabilit o creştere bine determinatăcu tendinţe sigure spre amplificarea morbidităţii prin maladiile socialmentecondiţionate cum sunt dermatomicozele, scabia, pediculoza.O afectare de o incidenţă substanţială a populaţiei o are pediculoza.Două specii de păduchi din familia Pediculidae pot infesta omul:– Pediculus hominis cu varietăţile Pediculus hominis capitis – păduchelede cap şi Pediculus hominis corporis – păduchele de corp;– Phtirus pubis, păduchele pubian.Importanţa epidemiologică este atribuită păduchelui de haineprin faptul că acesta, Pediculus hominis corporis, este unicul vector detransmisie a tifosului exantematic şi febrei recurente.Sporirea incidenţei prin scabie este provocată de căpuşa SarcoptesScabiei, care afectează stratul cornos al epidermei. Sursa de infecţie ascabiei o reprezintă numai omul afectat de Sarcoptes Scabiei.Dermatomicozele sunt cauzate de diferite tipuri de fungii, dermatomicete– de familia Trychophiton şi familia Microsporum. Acesteaconstituie o grupă de boli cronice, alergizante contagioase de piele.S-a stabilit că omul este cel mai des afectat de:a) Tryhophiton violaceumb) Trychophon tonsuransc) Trychophiton mentagrophitesd) Trichophiton vesrucosum: toţi aceşti fungi sunt agenţii patogeni aitrhofitiei.e) Trychophiton scholeini – agentul patogen al Favusului.f) Microsporum audoninig) Microsporum fesrugineumh) Microsporum canis: toţi aceşti fungi sunt agenţii patogeni careprovoacă microsporia.Omul sau animalele afectate prin dermatomicoze sunt contagioşipe tot parcursul bolii.Materiale şi metodeInformaţia privitor la morbiditatea populaţiei municipiului Chişinăuprin pediculoză, scabie, dermatomicoze în perioada de referinţă17

pediculoz, scabie, dermatomicoze în perioada de referin a fost colectat dinsurse statistice i în special din formularele de eviden medical F. 060/eMEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARaprobate de MS RM în 28. 05. 02 nr. 139 a cazurilor absolute înregistrate laa fost colectată din surse statistice şi în special dinCentrul formularele de Medicin de evidenţă Preventiv medicală F. 060/e mun. aprobate Chiinu. La Ponderea procesarea afectrii lor populaiei au fost mun. Chiinu pride MS RM în 28. 05. 02 nr. 139 a cazurilor absoluteutilizate metode de analiz epidemiologic retrospectiv de vârst i metode se prezint statistice. astfel: 1661 aduli, ceeaînregistrate la Centrul de Medicină Preventivă mun.RezultateChişinău.i discuiiLa procesarea lor au fost utilizate metode morbiditatea total înregistrat, copiii de 0-17 anide analiză epidemiologică retrospectivă şi metodeAgravarea statistice. situaiei economice în ultimii constituie ani s-a 24,4% reflectat . i asuprapopulaiei municipiului Chiinu prin maladiile socialmente Între copiii condiionate de 0-17 ani, cum mai afectai sunt cei deRezultate şi discuţiiAgravarea situaţiei economice în ultimii ani s-areflectat şi asupra populaţiei municipiului Chişinăuprin maladiile socialmente condiţionate cum suntpediculoza, scabia, dermatomicozele.sunt pediculoza, scabia, dermatomicozele.Fig. 1. Structura morbidităţii prin maladii socialmentecondiţionate în mun. Chişinău, anii 1999 - 2007Analizând structura maladiilor socialmentecondiţionate, constatăm că predomină pediculozacu 67,0% urmată de scabie – 20,3% şi dermatomicoze– 12,7% (fig. 1). În anii 1999-2007 supuşi studiului s-astabilit un nivel al ratei incidenţei cu valori aproapeconstante la pediculoză, o tendinţă mai puţin accentuatăspre amplificare la scabie şi dermatomicoze.Analiza datelor statistice în municipiul Chişinăupentruintensivianiinunominalizaţise schimbconfirmăesenialcă morbiditatea(fig. 2).prin pediculoză, scabie, dermatomicoze nu are tendinţăspre diminuare. După cum se poate vedea dinreprezentarea grafică, indicii intensivi nu se schimbăesenţial (fig. 2).Ponderea afectării populaţiei mun. Chişinăuprin pediculoză la categoriile de vârstă se prezintăastfel: 1661 adulţi, ceea ce constituie 75,6% dinmorbiditatea total înregistrată, copiii de 0-17 anireprezintă 537, ceea ce constituie 24,4% .Între copiii de 0-17 ani, mai afectaţi sunt cei devârsta 3-6 ani cu 46 cazuri şi constituie 8,6%; copiiide 0-2 ani cu 18 cazuri – 3,4% (fig. 3).Fig. 1. Structura morbiditii prin maladii socialmente condiionate în mun.80 75,6%Dermatomicoze Scabia Pediculoza7012,7% Chiinu, anii 1999 - 20076067,0%20,3%Analizând structura maladiilor socialmente 50 condiionate, constatm cpredomin pediculoza cu 67,0% urmat de scabie – 20,3% i dermatomicoze –12,7% (fig. 1). În anii 1999-2007 supui studiului 20 s-a stabilit un nivel al rateiincidenei cu valori aproape constante la pediculoz, o tendin 0,8% mai puinaccentuat spre amplificare la scabie i dermatomicoze.Fig. 3. Ponderea afectării populaţiei prin pediculozădupă categoriile de vârstăCotele afectării populaţiei prin scabie la categoriilede vârstă sunt aproximativ aceleaşi 2 la adulţi – 413cazuri absolute şi constituie 50,1%, la copii de 0-17ani – 411cazuri înregistrate, ceea ce reprezintă 49,9%.Între copiii de 0-17 ani, mai afectaţi sunt cei de vârsta3-6 ani – 82 cazuri, ceea ce constituie 19,9%, copiii de0-2 ani – 71 cazuri cu o rată de 17,3% (fig. 4).Analiza datelor statistice în municipiul Chiinu pentru anii nominalizaiconfirm c morbiditatea prin pediculoz, scabie, dermatomicoze nu are tendinspre diminuare. Dup cum se poate vedea din reprezentarea grafic, indicii400350300250200150100500257,548,740,6231,759,556,297,8234,753,1300,711545,1364,1116,369,1321,2107,666,5 60261,7119,64750,1% 49,9%40,4Fig. 2. Dinamica morbiditii multianuale prin pediculoz, scabie,1820dermatomicoze51,3251,2114,9255,91999 2000 2001 2002 2003 2004402005 2006 2007Fig. 2. Dinamica morbidităţii multianuale prin pediculoză, scabie, dermatomicozei constituie 8,6%; copiii de 0-2 ani cu 18 cazuri – 3,44030100vârst24,4%Fig. 3. Ponderea afectrii populaiei prin pediculoCotele afectrii populaiei prin scabie la caproximativ aceleai la aduli – 413 cazuri absolute de 0-17 ani – 411cazuri înregistrate, ceea ce reprezint742,1%Maturi 0 - 17 ani 0 - 2 ani 3 - 6 aniMicozeScabie ScabiaPediculoză Pediculoza17 ani, mai afectai sunt cei de vârsta 3-6 ani – 8219,9%, copiii de 0-2 ani – 71 cazuri cu o rat de 17,3%5030

Între copiii de 0-17 ani, mai afectai sunt cei de vârsta 3-6 ani cu 46 cazurii constituie 8,6%; copiii de 0-2 ani cu 18 cazuri – 3,4% (fig. 3).80706050403020106005040Fig. 4. Ponderea afectării populaţiei prin scabie după30categoriile de vârstă20Morbiditatea prin dermatomicoze 8,6% predomină 9,9%10esenţial la categoria de vârstă de 0-17 ani, 365 decazuri 0 din totalul de 412 cazuri înregistrate, ceea cereprezintă Maturi 88,6%. 0 Între - 17 copiii ani de 0 0-17 - 2 ani ani, întâietatea 3 - 6 aniafectării o deţin copiii de 3-6 ani cu 123 cazuri absoluteşi 29,6%, copiii de 0-2 ani – 52 cazuri absoluteşi 14,2% (fig. 5).vârst75,6%24,4%Fig. 5. Ponderea afectării populaţiei prin dermatomicozedupă categoriile de vârstă100O altă Maturi particularitate 0 - 17 ania morbidităţii 0 - 2 ani prin 3 pediculoză,scabie, dermatomicoze este caracterul sezonier- 6 anide toamnă-iarnă.ConcluziiPediculoza se înregistrează, ca şi celelalte infecţii(dermatomicozele, scabia), pe tot parcursulMEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR0,8%2,1%50,1% 49,9%Maturi 0 - 17 ani 0 - 2 ani 3 - 6 anianului, mai frecvent toamna–iarna, afectând prioritarpersoanele defavorizate. Studiul evoluţiei afectăriicategoriei de vârstă 0-17 ani în dinamică constată otendinţă sigură de descreştere.Din cele relevate se constată că dermatomicozeleinfestează preponderent categoria de vârstă0-17 ani, îndeosebi copiii de vârsta cuprinsă între 0şi 6 ani, ceea ce confirmă că anume această categoriede copii are un contact mai frecvent cu animalele(pisici, câini).Raportul afectării categoriilor de vârstă esteaproximativ acelaşi: adulţii – 50,1%, copiii de 0-17 ani– 49,9%. Dintre adulţi mai des fac scabie persoaneledefavorizate (boschetarii, şomerii, pensionarii).Astfel, constatăm că morbiditatea prin pediculozăîn special predomină la adulţi, prioritarsunt afectate persoanele defavorizate, prin scabiesunt afectate deopotrivă ambele categorii de vârstă,atât adulţii, cât şi copiii, prin dermatomicozeprimatul afectării li se atribuie destul de accentuatcategoriilor de vârstă 0-17 ani, în special copiilorde 0-6 ani.Necesitatea supravegherii epidemiologicestricte a proceselor epidemice la aceste infecţii esteactuală în scopul evitării manifestărilor epidemice deproporţii. Este importantă elaborarea unui complexde măsuri medicale, economice, administrative,culturale, educative în combaterea pediculozei,scabiei, dermatomicozelor, precum şi altor maladiisocialmente condiţionate.Fig. 3. Ponderea afectrii populaiei prin pediculoz dup categoriile deCotele afectrii populaiei prin scabie la categoriile de vârst suntaproximativ aceleai la aduli – 413 cazuri absolute i constituie 50,1%, la copiide 0-17 ani – 411cazuri înregistrate, ceea ce reprezint 49,9%. Între copiii de 0-17100ani, mai afectai sunt cei de vârsta 3-6 ani – 82 cazuri, ceea ce constituie19,9%, 80 copiii de 0-2 ani – 71 cazuri cu o rat de 17,3% (fig. 4).6060405020403002088,6%50,1% 49,9%11,4%12,6%29,8%Maturi 0 - 17 ani 0 - 2 ani 3 - 6 ani8,6% 9,9%Bibliografie1. V. Prisacari, Materialele Congresului V al Igieniştilor, Epidemiologilorşi Microbiologilor din Republica Moldova,pag. 3 – 15.2. Ordinul MS RM nr. 420 din 12.10.87 „Cu privire laintensificarea măsurilor de profilaxie a tifosului exantematicşi combaterea pediculozei”.3. Ordinul MS RM nr. 166 din 25.06.02 „Despreperfecţionarea măsurilor de profilaxie a bolilor contagioasede piele”.4Fig. 4. Ponderea afectrii populaiei prin scabie dup categoriile de vârstFig. 5. Ponderea afectrii populaiei prin dermatomicoze dupcategoriile de vârstO alt particularitate a morbiditii prin pediculoz, scabie, dermatomicozeeste caracterul sezonier de toamn-iarn.ConcluziiPediculoza se înregistreaz, ca i celelalte infecii (dermatomicozele,scabia), pe tot parcursul anului, mai frecvent toamna – iarna, afectând prioritarpersoanele defavorizate. Studiul evoluiei afectrii categoriei de vârst 0-17 aniîn dinamic constat o tendin sigur de descretere. 19

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARNECESITATEA ELABORĂRIISTRATEGIEI NAŢIONALEDE PREVENIRE A REZISTENŢEIANTIMICROBIENE ÎN REPUBLICA MOLDOVAVasile EVTODIENCO, Oleg BENEŞ, RaduCOJOCARU, Stela GHEORGHIŢA,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practicde Medicină PreventivăSummaryThe used for development of thenational strategy prevention of antimicrobialresistance in the Republicof MoldovaWe argue for the necessity of elaborationof the National Strategy ofcontrol and prevention of microbialagents resistance to the antimicrobialdrugs. We present the resultsof research from several countriesregard microbial agents resistanceto the antimicrobial drugs. It’s recognizedthe continuous growth ofessential resistance of the causativeagents to the antimicrobial drugs offirst line recommended for treatment.There are discussed internationallyrecommended strategies and activitiesto limit burden of antimicrobialresistance. It is supported the need forestablishing the national inter-sectorlegislative framework to coordinateareas for activity and research for nationalpublic authorities toward containmentof antimicrobial resistance.There are established basic principlesof the national strategy including:establishing and strengthening thesurveillance system for antimicrobialresistance and consumption of antimicrobialsin humans and animals,including time and place trendsanalysis; implementation of preventionand control measures towardprudent use of antimicrobials; developmentof prescribing standards andof evidence based usage principlesbased on good practice guidelines;optimization of the system of choiceof antimicrobials based on sensibilitymonitoring; implementation of a controlsystem for good practice on salesof antimicrobials; implementation ofstandards for hygiene and infectioncontrol in facilities and at communitylevel; expanding use of vaccines forprevention of infections.IntroducereRezistenţa agenţilor bacterieni la preparatele antimicrobienereprezintă un subiect de îngrijorare pentru societatea medicală dintoată lumea. Conform evaluărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii(OMS) [1], se constată un risc esenţial ce ameninţă sănătatea omului,risc asociat cu accelerarea evoluţiei rezistenţei agenţilor patogeni lapreparatele antimicrobiene, fapt care reprezintă principalul factor înapariţia şi reemergenţa maladiilor infecţioase.În Strategia Globală a OMS cu privire la prevenirea rezistenţeila preparatele antimicrobiene [2] se constată că decesele cauzate deinfecţii respiratorii acute, boli diareice, SIDA, malarie şi tuberculozădepăşesc nivelul de 85% din mortalitatea totală în lume. Rezistenţala preparatele antimicrobiene din grupa întâi a agenţilor cauzali aiacestor maladii poate atinge cota de 100%. În unele cazuri rezistenţala preparatele din grupele doi şi trei poate fi cauza unui eşec în terapie.Problema în cauză este agravată de faptul apariţiei şi persistenţeiagenţilor infecţioşi polirezistenţi în unităţile medicale şi limitării şiruluide preparate antivirale şi antiparazitare eficiente.Situaţia în lumeÎngrijorarea manifestată de organizaţiile internaţionale nu esteuna declarativă, fiind bazată pe fapte care demonstrează că în ultimeledecenii se manifestă o creştere semnificativă şi cu o tendinţă nefavorabilăa rezistenţei agenţilor infecţioşi la preparatele antimicrobiene.Conform datelor sistemului naţional de monitorizare a rezistenţeiantimicrobiene [3] a SUA, unde au fost iniţiate măsuri de monitorizare aantibioticorezistenţei, pe parcursul anilor 1996-2004 rezistenţa S. typhimuriuma crescut până la 50,3% la ampicilină, 55,2% la streptomicină,39,9% la chloramfenicol, 52,4% la tetraciclină. Shigella sonnei a devenitrezistentă la streptomicină (61,0%), ampicilină (77,8%), co-trimoxazol(51,5%) şi tetraciclină (57,3%).În Federaţia Rusă [4] rezistenţa E. coli la amoxicilină/acid clavulonica atins 8,6%, la cefoperazon 13,3%, ceftriaxon 11,1%, la cefotaxim8,9%, iar la co-trimoxazol 45,9%. De asemenea, s-a observat o creşterea rezistenţei Sh. flexneri şi Sh. sonnei la ampicilină – 100% şi respectiv38,1%, la ampicilină/sulbactam – 100% şi 33,3%, la co-trimoxazol– 100% şi 96,4%, la chloramphenicol şi tetraciclină – 100%. A crescutesenţial rezistenţa la preparatele antimicrobiene şi la Haemophylusinfluenzae, Str. pneumoniae, N. gonorrheae, Myc. tuberculosis.În raportul Sistemului European de Supraveghere a RezistenţeiAntimicrobiene (EARSS) [5] se constată că în statele Uniunii Europeneîn perioada 1999-2005 rezistenţa agenţilor infecţioşi la preparateleantimicrobiene este la nivel diferit, dar are tendinţă de creştere lamajoritatea preparatelor din grupa întâi. Astfel, numai în ultimii ani în12 din 29 de ţări s-a observat o creştere a numărului de tulpini de St.20

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARaureus rezistente la meticilină (în special România,Cipru, Malta, Portugalia, Belgia); tulpini de Enterococcusfaecalis rezistente la vancomicină (Israel,Grecia, Irlandia, Cehia, Germania); tulpini de E. colirezistente la aminopenicilină, cefalosporine (aproapeîn toate ţările).Rezistenţa enterobacteriilor la cefalosporineşi florquinolone a fost esenţială în Statele Unite aleAmericii, Canada, Italia, Germania, Franţa [6], îndeosebiKlebs. pneumoniae (la ciprofloxacină pânăla 9,9 în Italia şi la ceftazidimă până la 10,1% în SUA),Prot. mirabilis (la cefotaximă până la 23,4% în Italia şiciprofloxacină până 22,7% în Italia), Morg. morganii(la ceftazidimă până la 17,3% în SUA şi ciprofloxacinăpână la 20,7% în SUA); Str. pneumoniae (la penicilină(20,2% în SUA şi 17,9% în Italia); Str. viridans (la claritromicinăpână la 38,2% în SUA şi 23,8% în Italia) şieritromicină (37,7% în SUA şi 32,8% în Italia). Puţinmai mică, însă esenţială a fost rezistenţa agenţilorbacterieni în Canada, Franţa şi Germania.O problemă îngrijorătoare asociată cu răspândirearezistenţei agenţilor microbieni devine şiutilizarea tot mai largă a antibioticelor în zootehnieşi agricultură. În buletinele informative INFOSAN [7]se constată că utilizarea îndelungată a preparatelorantimicrobiene în doze mici cu furaje şi apă conducemai degrabă la apariţia fenomenului de rezistenţădecât la tratamentul eficient al animalelor bolnave.Situaţia în Republica MoldovaConform datelor anuale ale reţelei de supravegherea Centrelor de Medicină Preventivă, tulpinilede agenţi microbieni depistaţi în Republica Moldovaîn anii 2003-2007 au manifestat un grad înalt de rezistenţăla preparatele utilizate pentru tratament: laampicilină – până la 97% (Kl. pneumoniae), cefazolină– 93% (Morg. morganii), cephalothină – 93% (Ps. aeruginosa),co-trimoxazol – 55% (Sh. sonnei), chloramphenicol– 40% (Prot. mirabilis), tetracyclină – 87%(Prot. mirabilis), furazolidon – 88% (Sh. sonnei).Studiul efectuat la USMF N. Testemiţanu [8] astabilit că tulpinile depistate la pacienţi cu osteităposttraumatică posedă o rezistenţă de până la100% la peniciline, 66,8% – la macrolide, 55,0% – lalincosamide, 51,0% – la aminoglucozide, 41,4% – lacefalosporine. Microorganismele gramnegative aufost rezistente la 10 şi mai multe preparate, îndeosebiPr. vulgaris (80,0%) şi Ps. aeruginosa (78,6%).Studiul efectuat la CNŞPMP a confirmat rezistenţaesenţială a enterobacteriilor. Astfel, s-a stabilitcă 51,7% tulpini identificate sunt rezistente la 1-5preparate, 24,6% – la 6-10 preparate, 5,7% – la 11-15 preparate şi 0,7% – la 16 şi mai multe preparate.Polirezistenţă semnificativă s-a manifestat la microorganismeprecum E. coli, Kluyvera, Proteus, Citrobacter,Klebsiella, Enterobacter, Hafnia, Serratia, Edwardsiella.În 2007 rezistenţa Streptococcus pneumoniaeîn medie pe ţară a atins la erithromicină 32,0%, lavancomicină – 38,9%, la tetraciclină – 45,1%, lachloramphenicol – 59,2%, la lincomicină – 50,3%, laco-trimoxazol – 69,5%, la oxacilină 73,0%.Recomandările Organizaţiei Mondiale a SănătăţiiÎn Declaraţia OMS [9] cu privire la combaterearezistenţei antimicrobiene se recunoaşte că:– antibioticele sunt preparate cu semnificaţiesocială importantă;– preparatele antimicrobiene ţin de domeniulresurselor, care nu pot fi restabilite;– rezistenţa agenţilor microbieni corelează culipsa eficacităţii clinice;– rezistenţa agenţilor microbieni este creată înmare măsură de activitatea umană şi numaiomul este în stare să soluţioneze eficient aceastăproblemă;– utilizarea neargumentată a preparatelor antimicrobienede către societate, consumul necontrolatal acestor preparate, subapreciereaproblemei rezistenţei contribuie semnificativla răspândirea rezistenţei;– utilizarea preparatelor antimicrobiene în agriculturăşi veterinărie favorizează cumularearezistenţei la tulpinile circulante din mediulambiant.Acţiuni recomandate de Organizaţia Mondialăa Sănătăţii [9]În scopul implementării unor strategii naţionaleeficiente de prevenire a antibioticorezistenţeiOMS recomandă:– monitorizarea rezistenţei agenţilor microbienişi supravegherea epidemiologică permanenteîn unităţile medico-sanitare;– suspendarea utilizării antibioticelor pentrustimularea creşterii animalelor;– utilizarea prudentă a preparatelor antimicrobieneca măsură eficientă de reducere a rezistenţeişi necesitatea conştientizării acestui fapt decătre toată reţeaua de asistenţă medicală;– crearea programelor de instruire pentru medicişi farmacişti care facilitează prescrierea corectăa preparatelor antimicrobiene.Obiectivele Strategiei Naţionale de prevenirea rezistenţei agenţilor microbieni la preparateleantimicrobiene în Republica MoldovaStrategia Naţională de Prevenire a Antibioticorezistenţeitrebuie să urmărească următoareleobiective de bază:1) Stabilirea şi fortificarea sistemului de supravegherea rezistenţei antimicrobiene şi de consum al21

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARpreparatelor antimicrobiene la om şi animale bazatpe principii internaţionale, în scopul:a) obţinerii datelor veridice şi comparabile privindsensibilitatea agenţilor patogeni la preparateleantimicrobiene şi infecţiile cauzate de aceştia, cuanaliza tendinţelor în timp şi monitorizarea, inclusivîn regim de alertă, a răspândirii rezistenţei la nivelteritorial, regional şi naţional;b) colectării datelor despre prescripţia şi consumulpreparatelor antimicrobiene, reziduurilor deantibiotice în produse alimentare.2) Implementarea măsurilor de prevenire şicontrol în scopul utilizării raţionale (prudente) a preparatelorantimicrobiene şi contribuirii la limitarearăspândirii bolilor infecţioase prin:a) restricţionarea utilizării de preparate antimicrobieneprin sistem obligatoriu de prescriere;b) stabilirea standardelor (ghidurilor) de prescrierea tuturor preparatelor antimicrobiene;c) elaborarea principiilor bazate pe evidenţă şia ghidurilor de practici bune pentru managementulbolilor infecţioase şi menţinerea eficacităţii preparatelorantimicrobiene. Aceste practici trebuie săincludă: evaluarea semnificaţiei criteriilor clinice şi delaborator în diagnosticul bolilor infecţioase, inclusival metodelor rapide (expres); optimizarea sistemuluide alegere a medicamentului, dozei optime şi durateieficiente pentru tratamentul şi profilaxia bolilorinfecţioase; promovarea practicilor de prescriereargumentată (optimă) a preparatelor antimicrobieneîn condiţii de consum restricţionat; evaluarea necesităţilorde ajustare a standardelor medicale de terapiela preparatele antimicrobiene în conformitate cudatele monitorizării sensibilităţii;d) stabilirea şi implementarea sistemului decontrol al practicilor bune de comercializare a preparatelorantimicrobiene pentru asigurarea complianţeicu principiile bazate pe evidenţe şi ghidurilor deutilizare prudentă a preparatelor antimicrobiene înmanagementul bolilor infecţioase;e) implementarea standardelor de igienă şicontrol al infecţiilor în instituţii (spitale, maternităţi,policlinici etc.) şi la nivel de comunitate; precumşi evaluarea impactului acestora asupra preveniriibolilor infecţioase şi necesităţilor de preparate antimicrobiene;f) susţinerea şi extinderea programului naţionalde imunizări în scopul reducerii semnificative a răspândiriibolilor prevenibile prin vaccinare.Acţiuni necesare pentru realizarea Strategieiîn Republica MoldovaPentru realizarea Strategiei OMS cu privire laprevenirea răspândirii rezistenţei la antibiotice [2],Principiilor globale ale OMS privind prevenirea răspândiriirezistenţei la antibiotice la animale crescutecu scop de consum alimentar [10], RecomandărilorAlianţei Internaţionale pentru utilizarea prudentă aantibioticelor [11], Recomandărilor Consiliului UniuniiEuropene pentru utilizarea prudentă a agenţilorantimicrobieni în medicina umană [12], HotărâriiGuvernului RM nr. 886 din 06.08.2007 „Cu privire laaprobarea Politicii Naţionale de Sănătate” [13], înscopul prevenirii rezistenţei agenţilor microbieni lapreparatele antimicrobiene e necesar de a realizaurmătoarele măsuri:– crearea documentelor legislative şi normative.Pornind de la faptul că problema antibioticorezistenţeipoartă caracter interdepartamental,este necesară aprobarea Strategiei naţionale decombatere şi prevenire a rezistenţei agenţilormicrobieni la preparatele antimicrobiene prinHotărârea de Guvern. Acest document trebuiesă contribuie la:– reglementarea importului şi comercializăriiantibioticelor în republică pentru profilaxia şitratamentul bolnavilor cu maladii infecţioaseşi complicaţiilor lor;– limitarea utilizării antibioticelor cu scop de tratamental animalelor crescute pentru consumalimentar; interzicerea utilizării antibioticelorpentru stimularea creşterii animalelor pentrualimentaţia publică;– aprobarea Planului complex de măsuri cuprivire la combaterea şi prevenirea rezistenţeiagenţilor microbieni la preparatele antimicrobiene;– crearea Consiliului naţional şi departamentalde control şi coordonare a acţiunilor pentrurealizarea măsurilor de combatere şi prevenirea antibioticorezistenţei;– elaborarea şi actualizarea periodică a listei preparatelorantimicrobiene esenţiale destinatepentru profilaxie şi tratament, în conformitatecu recomandările OMS [14];– interzicerea consumului de antibiotice fărăprescrierea medicului;– organizarea monitorizării rezistenţei agenţilormicrobieni la antibiotice;– activizarea supravegherii epidemiologice asupramaladiilor infecţioase şi a complicaţiilor lor;– asigurarea controlului corespunderii antibioticelorimportate cu standardele mondiale alecalităţii, inofensivităţii şi eficacităţii;– actualizarea standardelor de diagnostic şi tratamentcu antibiotice;– administrarea prudentă a preparatelor antimicrobienepentru profilaxie şi tratament îninstituţiile medicale;22

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR– fortificarea capacităţilor de laborator pentruefectuarea controlului asupra rezistenţei laantibiotice şi efectuarea cercetărilor ştiinţificeîn domeniu;– actualizarea programului de perfecţionare amedicilor şi de educaţie sanitară a populaţieiîn problema dată;– crearea comitetelor municipale şi raionale cuimplicarea organelor publice, specialiştilor dinasistenţa medico-sanitară, din agricultură şiindustria alimentară, din medicina veterinară,a organizaţiilor obşteşti pentru planificarea, organizareaşi efectuarea măsurilor de combatereşi prevenire a rezistenţei agenţilor microbieni lapreparatele antimicrobiene;– organizarea în instituţiile medico-sanitare aconsiliilor de elaborare şi corectare a listelorde antibiotice esenţiale destinate pentru tratamentîn conformitate cu modelul preparatelorrecomandate; de organizare continuă a perfecţionăriiasistenţei medicale în problema dată; demonitorizare şi control al infecţiilor nozocomialeşi de apreciere a eficacităţii tratamentului;– indicarea tratamentului cu antibiotice în conformitatecu rezistenţa agentului cauzal.Concluzii1. Rezistenţa agenţilor microbieni la preparateleantimicrobiene este în creştere şi atinge proporţiialarmante atât în lume, cât şi în Republica Moldova,fapt ce necesită efectuarea unui complex de măsuriîndreptate spre combaterea şi prevenirea antibioticorezistenţei.2. Administrarea neargumentată a preparatelorantimicrobiene pentru profilaxie şi tratament la om,utilizarea lor în agricultură şi zootehnie cu scop destimulare a creşterii animalelor pentru produselealimentare stimulează creşterea şi cumularea rezistenţeiagenţilor microbieni în mediul ambiant.3. Măsurile de combatere şi prevenire a rezistenţeiagenţilor infecţioşi la preparatele antimicrobienetrebuie abordate ca problemă naţională prioritară şinecesită a fi realizate la toate nivelurile naţionale şiteritoriale, în instituţiile medico-sanitare, agriculturăşi industria alimentară, zootehnie.4. În scopul constituirii cadrului normativ naţionalîn vederea coordonării direcţiilor de activitate şicercetare ale autorităţilor administraţiei publice estenecesară elaborarea şi aprobarea Strategiei Naţionalede prevenire a rezistenţei agenţilor microbieni lapreparatele antimicrobiene în Republica Moldova.5. Pentru realizarea eficientă a StrategieiNaţionale urmează a fi identificate autorităţileresponsabile pentru supraveghere, monitorizareşi evaluare; elaborare de politici şi acte normative;standardizarea diagnosticului microbiologic al maladiilorinfecţioase, cu identificarea corectă şi rapidăa agenţilor patogeni şi determinarea sensibilităţii lapreparatele antimicrobiene; constituirea sistemelorde monitoring al rezistenţei antimicrobiene; organizareainstruirii; diseminarea sistematică a informaţieibeneficiarilor în scopul ajustării politicilor şi practicilorde utilizare a preparatelor antimicrobiene.Bibliografie1. WHO Global Strategy for Containment of AntimicrobialResistance Executive Summary. WHO/CDS/CSR/DRS/2001.2a2. Global Strategy for Contaiment of Antimicrobial Resistance,Toronto, 2001.3. National Antimicrobial Resistence Monitoring System:Enteric Bacteria, (NARMS). 2004, Human Isolate FinalReport.4. Практическоe руководствo по антиинфекционнойхимиотерапии. Под редакцией Л.С. Страчунского,Ю.Б. Белоусова, С.Н. Козлова. 3-е издание.5. The European Antimicrobial Resistance SurveillanceSystem (EARSS), January 1999 – December 2005.6. Jones M.E., Draghi D.C., Thomsbery C., Rarlowscry J.A.,Sahm D.F., Wenzel R.P., Emerging resistence amongbacterial patogens in the intensive care unit – a Europianand North American Surveillance study (2000-2002).Annnals of Clinical Microbiology and Antimicrobials.2004,3:14.7. WHO. International Food Safety Authorities Network(INFOSAN) 7 March 2008. INFOSAN. InformationNote No. 2/2008. Antimicrobial Resistance from FoodAnimals.8. Stoleicov Snejana, Epidemiologia osteitei posttraumaticeşi unele măsuri de combatere. Autoreferat altezei de doctor în medicină, Chişinău, 2007.9. Дек ларация по борьбе с антимикробнойрезистентностью принятая на Всемирном ДнеРезистентности (16 сентября 2000 года, Торонто,Онтарио, Канада).10. WHO Global Principles for the Containment of AntimicrobialResistance. WHO/CDS/CSR/APH/2000.4.11. Alliance for the Prudent Use of Antibiotics. (APUA) WorldHealth Organization (WHO/CDS/CSR/DRS/2001.10).12. Counsil Recommendation of 15 November 2001 on theprudent use of antimicrobial agents in human medicine(2002/77/EC)//Official Journal of the European Communities.5.2.2002. L34/1313. Hotărârea Guvernului RM nr. 886 din 06.08.2007 „Cuprivire la aprobarea Politicii Naţionale de Sănătate”.14. WHO Model List of Essential Medicines. 15 th list, March2007.23

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARUNELE ASPECTEECONOMICO-FINANCIAREÎN ACTIVITATEA CENTRULUIDE MEDICINĂ PREVENTIVĂMUNICIPAL CHIŞINĂUIurie PÎNZARU 1 , Vasile GUŞTIUC 1 , RimaDUMITRAŞCIUC 1 , Ludmila GOMA 2 ,1Centrul de Medicina Preventivă municipal Chişinău,2Universitatea de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuIntroducereAcordarea asistenţei sanitaro-epidemiologice populaţiei, în maremăsură, depinde de nivelul asigurării financiare a Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat [2]. Acest fapt ne face sa evidenţiem importanţaanalizei financiare, ca instrument de bază în luarea deciziilor privindplanificarea, organizarea şi efectuarea măsurilor sanitaro-igienice şiantiepidemice.Caracterul de stat al finanţării medicinei preventive, ca principiufundamental al ocrotirii sănătăţii, îşi păstrează importanţa şi în condiţiileactuale, când în ţară sunt implementate asigurările medicaleobligatorii [1].Aspectele economico-financiare în activitatea Serviciului Sanitaro-Epidemiologicde Stat nu au fost studiate separat sau evaluate încadrul complexului de probleme existente din serviciu, decât în contextulintegral al sistemului de sănătate [3]. Însă în condiţiile actuale,managerii instituţiilor medicinei preventive trebuie să cunoască şi săse poată adapta la legile şi principiile economiei de piaţă. Economia depiaţă, spre deosebire de cea centralizată (de până la anii ’ 90 al sec. XX),face ca instituţiile de medicină preventivă să caute activ căi alternativede asigurare cu resurse necesare şi să revadă modalităţile de utilizarea lor – mai raţional, mai efectiv, mai intensiv.Materiale şi metodeAu fost studiate bilanţurile şi rapoartele financiare ale Centruluide Medicină Preventivă Municipal Chişinău pe anii 1992 şi până înprezent, fiind utilizate metodele de calcul, de analiză matematică,comparativă şi documentară.SummarySome economic-financial aspectsin activity of centre of preventivemedicine of ChisinauIn article is estimated economicfinancialsituation of Centre of PreventiveMedicine of Chisinau, wherethere are emphasized financialprinciples from integration momentof state sanitary-epidemiologicalService of Chisinau municipality(year 1992) till present days.Rezultate şi discuţiiActivitatea economico-financiară a Centrului de Medicină PreventivăMunicipal Chişinău, de la centralizarea organizatorică-funcţională(în anul 1992) la instituţie unitară, poate fi caracterizată prindouă etape.Prima etapă include anii 1992-2000, caracterizând începutul dezvoltăriiCentrului de Medicină Preventivă Municipal Chişinău ca o instituţieintegră. În această perioadă organizarea şi efectuarea măsurilorprofilactice şi antiepidemice se datorau în mare parte doar finanţăriiefectuate din bugetul local al primăriei municipiului Chişinău şi unorsurse neesenţiale acumulate în urma prestării serviiilor contra plată. Laetapa dată instituţia nu se poate caracteriza printr-o fortificare a bazeivalorico-materiale din cauza surselor financiare limitate.Etapa a doua a demarat la 01.01.2000 şi se caracterizează printrunavânt al dezvoltării Centrului sub aspect financiar datorită treceriiServiciului la finanţarea din bugetul de stat şi sporirii volumului serviciilorprestate contra plată (fig. 1).24

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR250002000015000100005000Fig. 1. Dinamica finanţării Serviciului sanitaro-epidemiologic de stat almunicipiului ChişinăuEvident că cele menţionate au contribuit în mod direct şi la majorareanivelului alocaţiilor financiare pentru asigurarea bunăstării sanitaro-epidemiologicea populaţiei municipiului Chişinău, nivelul finanţăriiactivităţilor de supraveghere sanitaro-epidemiologică majorându-se dela 1,6 lei (per/capita) în 1998 la 27,3 lei în anul 2007 (fig. 2).2018161412108642001994 1996 1997 2001 2002 2005 2006 2007Venituri Buget Venituri Cont special Cheltuieli Buget Cheltuieli Cont special1998 1999 2000 2001 2002 2003 2005 2006 2007bugetextrabugetFig. 2. Dinamica alocaţiilor financiare pentru asigurarea bunăstării sanitaroepidemiologicea populaţiei mun. Chişinău (lei cap/locuitor)Utilizarea surselor financiare în perioada de referinţă s-a efectuatîn conformitate cu devizele de cheltuieli, care au fost aprobate anual înmodul stabilit, accentul de bază fiind pus pe salarizarea angajaţilor CMP,fortificarea bazei tehnico-materiale a instituţiei, procurarea reagenţilorchimici, mediilor nutritive, carburanţilor şi altor bunuri materiale necesarepentru susţinerea viabilităţii instituţiei şi efectuarea măsurilor de supravegheresanitaro-epidemiologică în teritoriul deservit.Unul din accentele de bază în perioada ultimilor 3-4 ani a fost pus şiasupra procurării utilajului medical performant, suplinind lista acestuia cu:spectrofotometru, dozimetru clinic DRK-1, radiometru pentru radon şi toron,dozimetru-radiometru DKC-96, 2 expres-analizatoare „Bactrac-4300”,aparat pentru recoltarea probelor de aer, 5 vibro-sonometre ШИ-01B,aparat pentru măsurarea câmpului magnetic P-9, 4 balanţe electronice,2 balanţe analitice model Adventured, 3 microscoape Kruss model MBL2000, 3 termostate Incucell V 404 etc.Concomitent a fost posibilădezvoltarea sistemului informaţional,reparaţia sediului şiamenajarea locurilor de muncăcu mobilier, dezvoltarea şi întreţinereaparcului auto al instituţiei(fig. 3).Datorită surselor extrabugetarea fost posibilă majorareasalariilor angajaţilor CMP, surselefinanciare alocate pentru salarizareapersonalului majorându-sede la 7965,0 mii lei în anul 2005 la9758,2 în anul 2007. Începând cuanul 2007 a fost iniţiat procesulde perfecţionare profesională aspecialiştilor CMPM Chişinău îninstituţiile de învăţământ postuniversitarde peste hotarele ţării,în acest scop fiind utilizate anualpeste 60,0 mii lei.Procurările care au demaratdupă 2004 s-au reflectat directşi asupra îndeplinirii planuluifinanciar şi au permis executareamai eficientă a acestuia, surselefinanciare alocate de la bugetulde stat şi acumulate în urmaprestării serviciilor contra platăfiind realizate anual la nivelul depeste 98%, iar sursele financiareparvenite în urma acordării decătre Secţia de Dezinfecţie Profilacticăa serviciilor de dezinsecţieşi deratizare variază în limitelede 73,1% în 2006 şi 95,1% înanul 2004, atestând o diminuarea executării planului financiaraprobat (fig. 4).Însă, cu toate aceste schimbăripozitive privind asigurareafinanciară, problema insuficienţeiresurselor financiare rămâneprioritară. Insuficienţa resurselorfinanciare impune managerulinstituţiei să determine pe cât debine instituţia îşi aplică resurselepentru a produce bunuri şi servicii.Aici un ajutor considerabilîl poate avea analiza financiară,care ar aprecia situaţia financiarcontabilădin trecut şi cea actualăşi care ar ajuta la luarea uneidecizii coerente de conducere.În calitate de documente pentru25

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARanaliză managerul va utiliza: bilanţul contabil, raportul privind rezultatelefinanciare, raportul privind fluxul capitalului propriu, raportul privindfluxul mijloacelor băneşti.mii leiFig. 3. Dinamica procurărilor120100806040200100009000800070006000500040003000200010000Utilaj medical MedicamenteCarb urani2004 406,4 175 136,2 116,4 118,4 1567,12005 144,2 562,3 401,3 302,5 1047,5 76952006 3603,7 925,7 263 409,7 1834,4 8424,72007 858,4 296,1 94,5 3517,2 9758,2Fig. 4. Executarea planului financiarTehnic decalculReparaiicapitaleRetribuireamuncii2004 2005 2006 2007Buget Servicii cu plat SDPAnaliza bilanţului contabilResursele de care dispune CMP municipal Chişinău şi proceseleeconomice care au loc în activitatea instituţiei pot fi reflectate printr-unsistem de indicatori economici, a căror analiză va permite planificareafinanciară eficientă a activităţii.Pentru analiza financiară a CMP, au fost analizate rapoartele financiarepe anul 2007 (buget, extrabuget) comparativ cu perioada 2004-2006.Pentru a reflecta dinamica indicatorilor din rapoartele financiare, afost folosită metoda de analiză orizontală a rapoartelor financiare, carepermite reflectarea modificărilor unor elemente într-o anumită perioadăde timp. Pentru calculul indicilor, anul 2004 se consideră de referinţă, careconstituie 100%. Ceilalţi ani sunt analizaţi comparativ cu acest an.Conform acestei analize, pe orizontală putem evidenţia că în cadrulasigurării cu finanţe din buget şi din servicii contra plată au intervenitmodificări fundamentale – există un ritm de creştere, cu anumite schimbăriîn anul 2007. Datorită surselor extrabugetare acumulate în perioadagestionară a fost posibilă organizarea reparaţiilor capitale ale CMP, ceeace s-a reflectat în mod direct asupra creşterii valorii totale a activelor nete.Ca rezultat, analiza stării patrimoniului CMP Chişinău pe anii 2006-2007atestă o îmbunătăţire considerabilăa activelor instituţiei (tab.1).Dacă analizăm ratele destructură a activelor, de exemplu,rata de imobilizare, care este maimare decât nivelul suficient, observămcă gradul de investire încapitalul fix este prea mare, ceeace duce la mărirea cheltuielilor deamortizare. Concomitent, analizândrata activelor curente, observămcă aceasta nu se încadrează înnivelul suficient, ceea ce înseamnăcă există probleme referitor lalichiditatea operaţiunilor CMP,ceea ce necesită decizii privindsiguranţa acesteia (tab. 2).Analiza fluxurilor mijloacelorbăneşti ale CMP mun. ChişinăuPrincipiile de bază ale gestiuniifluxurilor mijloacelor băneştisunt divizate în următoarelesegmente:– Pronosticul fluxurilor băneşti;– Determinarea nivelului optimal mijloacelor băneşti;– Analiza fluxurilor mijloacelorbăneşti.Metoda de prezentare araportului fluxurilor mijloacelorbăneşti este una directă, carereprezintă totalitatea încasărilorbăneşti la contul instituţiei scăzândtotalul de plăţi băneşti.Rapoartele financiare dinultimii patru ani reprezintă o utilizareîn mărime de 100% a surseloralocate, prezentând principalelecheltuieli pentru ultimii ani.În planificarea viitoarei activităţieste importantă şi analizafluxului mijloacelor băneşti prin3 rate: Rata suficienţei mijloacelorbăneşti, care trebuie să fie ≥1, apreciază capacitatea de a-şiacoperi necesităţile creşterii potenţialuluitehnic prin utilizareamijloacelor proprii (obţinute înurma activităţii operaţionale);Rata de acoperire a datoriilor cufluxul mijloacelor băneşti – pentruaprecierea credibilităţii, în specialîn cazul acordării creditelor petermen lung; Rata corelaţiei întrefluxul mijloacelor băneşti şi profittrebuie să fie ≥ 1.26

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARTabelul 1Dinamica indicatorilor din rapoartele financiare (după aplicarea metodeiorizontale)IndicatoriiAnii2004 2005 2006 2007Finanţarea din sursele bugetare(mii lei)5237 4676,2 5683,1 6471Venituri din prestarea serviciilorcontra plată (mii lei)12739,5 14305,9 13133,5 10861,4Abaterea absolută (mii lei) 0 -560,8 394 -1878,1Ritmul de creştere (%) 100 89,29 103,09 85,26Valoarea totală a activelor (mii lei) 10467,2 12101,2 20146,7 26303,6Abaterea absolută (mii lei) 0 1634 9679,5 15836,4Ritmul de creştere (%) 100 115,61 192,47 251,30Analiza ratelor de structură a activelorIndicatoriiRata de imobilizare(mijloacefixe)Rata activelorcurente (materialeşi OMV)Rata de reînnoirea mijloaceleorfixeFormula de calculActive pe termen lung--------------------------- x 100Total activeActive curente-----------------------------Total activeMijloace fixe intrate--------------------------- x 100Mijloace fixe la fineleperioadei de gestionareLa fineleanului200617737,7 /20146,6x 100 =88%2408,9 /20146,6= 0,127880,1 /17737,7 x100=44%La fineleanului200721879,6 /26303,6x 100 =83%4424,0 /26303,6= 0,175720,1 /21879,6 x100=88%Tabelul 2Nivelulsuficient50-70%0,3-0,57-8%Aspectul economic al sistemului de medicină preventivăPerformanţa Sistemului de Sănătate cere ca orice componental său, inclusiv sistemul de medicină preventivă, să fie analizat, săplanifice, să organizeze punând la bază eficienţa economica atâtdin punct de vedere tehnic, cât şi alocativ. Metodologia studiiloreconomice în cadrul instituţiilor de medicină preventivă urmăreşteşi aşteaptă construirea modelelor prin care să se poată calculacostul măsurilor profilactice, antiepidemice etc. incluse în planulanual de activitate a CMP, prin care să se expună şi să se prevadăfenomenele economice.Luând ca bază cheltuielile efectuate pe parcursul anilor2000-2007, care au permis fortificarea bazei tehnico-materialeîn cuantum de circa 40%, s-a încercat calcularea mijloacelor financiarereale necesare Centrului de Medicină Preventivă mun.Chişinău pentru anul 2008, care ar fi fost direcţionate spre fortificareacalităţii serviciilor sanitaro-epidemiologice, renovareautilajului de laborator şi aparatajului, parcului auto, întreţinereaşi reparaţia utilajului existent, îmbunătăţirea condiţiilor de muncăale angajaţilor, şi anume pentru reparaţia capitală şi curentă a încăperilor,dotarea bibliotecii cu literatură de specialitate necesară,formarea profesională a cadrelor, chiar şi în străinătate, acreditarealaboratoarelor şi, pornind de la costul acestora, estimarea surselorfinanciare necesare pentru realizarea cheltuielilor nominalizate.Suma totală a cheltuielilor s-a determinat din totalul necesar demărfuri şi servicii, ţinând cont de costul acestora.Cantitatea de mărfuri şi servicii necesară s-a format în funcţiede numărul populaţiei deservite de CMP în anul 2008 şi decalitatea serviciilor ce trebuie prestate.Tabelul 3Sursele financiare necesare CMP mun. Chişinăupentru anul 2008Articol Cod articol SumaRetribuirea muncii 111,112,116 15421,2Plata pentru mărfurişi servicii 113 4181,8Deplasări în interesde serviciu 114 40,0Procurarea mijloacelorfixe 242 3900,0Reparaţia capitală 243.03 6000,0Total 29543,0Articolele de cheltuieli nominalizateinclud necesarul de procurare autilajului modern pentru laboratoareleCMP, două unităţi de transport pentrurenovarea parcului auto, cheltuielilepentru acreditare care includ: procurareaactelor normative necesare,procurarea mobilierului, precum şicheltuielile directe ce ţin de acreditareaîn CNAS. Totodată, renovarea utilajuluimedical atrage procurarea consumabilelor,toate acestea fiind reflectate însuma totală a cheltuielilor.Activitatea în condiţiile actualepresupune nu numai majorarea cantităţiifondurilor de bază, îmbunătăţireacaracteristicilor calitative pe seamarenovării, procurării echipamentuluide laborator modern, mijloacelor detransport, dar şi folosirea lor cât maieficientă şi raţională pentru asigurareaasistenţei sanitaro-epidemiologice decalitate a municipiului Chişinău.ConcluziiTrecerea Serviciului Sanitaro-Epidemiologicla finanţarea din bugetulde stat începând cu anul 2000 şi extindereaserviciilor prestate contra platăau contribuit esenţial la îmbunătăţireacapacităţilor economico-financiareale Centrului de Medicină PreventivăMunicipal Chişinău.Este necesar de a întreprinde şi încontinuare acţiuni concrete menite săcontribuie la optimizarea cheltuielilor,care sunt posibile prin analiza şi apreciereavolumului de servicii (acţiuni desupraveghere, investigaţii şi cercetăride laborator etc.) necesare pentrumonitorizarea şi dirijarea situaţieisanitaro-epidemiologice în teritoriulmunicipiului.27

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARDeciziile din cadrul sistemului trebuie luate înbaza unor analize economico-financiare ale indiciloreconomici. Analiza rapoartelor financiare va puneîn evidenţă punctele tari şi cele slabe ale gestiuniifinanciare, va elucida cauzele dificultăţilor existenteşi va evalua capacitatea instituţiei de a-şi asigura înviitor finanţarea dezvoltării.Bibliografie1. Pînzaru Iu., 15 ani de la integrarea Serviciului sanitaroepidemiologicde stat al municipiului Chişinău. Realizărişi Perspective // Materialele Conferinţei ştiinţificopractice„Profilaxia maladiilor–garanţia sănătăţii”, p.3-12, Chişinău, 2007.2. Tighineanu C., Guştiuc V., Unele aspecte economicofinanciareîn activitatea SSES al judeţului Orhei // MaterialeleCongresului V al Igieniştilor, Epidemiologilorşi Microbiologilor din Republica Moldova, Volumul 3„Sănătate publică şi management sanitaro-epidemiologic”,p. 256-259, Chişinău, 2003.3. Aspecte economice şi financiare în reformarea sistemuluide sănătate. Materialele Conferinţei I Ştiinţifice cu participareainternaţională a specialiştilor din economie,finanţe şi organizare a activităţii instituţiilor medicaledin Republica Moldova, Chişinău, 2002, 288 pag.4. Bilanţul contabil pe perioada 1992-2007. Rapoartefinanciare forma 2, 4, 4-1 pe perioada 1994-2007.5. Ţole Marin, Zirra Daniela, Analiza economicofinanciară,Bucureşti, 2005.ЭКОЛОГИЧЕСКИЙ МЕНЕДЖМЕНТ:КАТЕГОРИЯ ЭФФЕКТИВНОСТИСОВРЕМЕННОГО РЫНОЧНОГО МЕХАНИЗМАЕлизавета РЯБОВА, Константин EЦКО,Государственный Университет Медицины иФармации им. Н. ТестемицануSummaryEcological effectiveness asa modern market mechanismcategoryThe article is dedicated tothe ecological effectivenessresearch, which isvery important for modernmarket mechanism. Wealso make attention tothe relationship betweengeneral management andquality management, aswell their links with ecologicalmanagement. Theauthers show also somecriteria of evaluation ofenvironment protectionactivity, quality norms ofenvironment and resources,ecologic efficiency indicators.ВведениеАктуальность темыВ современном мире немало благ, связанных с бурным развитием НТП,и в то же время существует возможность экологической катастрофы. Сегодняобострилось основное противоречие между ограниченностью всехвидов ресурсов и ростом человеческих потребностей; и особенно остро онопроявляется в области потребления природных ресурсов. Обострилось иантропогенное воздействие на природную среду.Проблемы возникают в результате такого взаимодействия природы ичеловека, при котором антропогенная нагрузка на территорию (ее определяютчерез техногенную нагрузку и плотность населения) превышает экологическиевозможности этой территории, обусловленные главным образомее природно-ресурсным потенциалом и общей устойчивостью природныхландшафтов (комплексов, геосистем) к антропогенным воздействиям.Обострилась и проблема экологичности производства продукции, безопасностидля людей и для окружающей среды в целом. Экономический иэкологический подходы к оценке результатов человеческой деятельностипрямо противоположны: экономисты оценивают эти результаты с точкизрения увеличения объемов производства и роста потребления, а экологи– с точки зрения ущерба, нанесенного природе и здоровью человека.Взаимосвязь показателей здоровья населения с экологическими факторами(в том числе с воздействием деятельности предприятий на экологиючеловека и среды) давно доказана и сегодня активно исследуется в рядеразвитых стран мира.Между тем для адекватной оценки степени воздействия человека наприроду должны использоваться совокупные эколого-экономические показатели.В последние годы в рамках общего менеджмента возникло новоенаправление – экологический менеджмент, который с другой стороныочень тесно связан с менеджментом качества, более того, можно дажесказать, что сам менеджмент качества является сегодня лишь другим, особымвоплощением экологического менеджмента. Качественно лишь то, чтоэкологично, а то, что экологочино – качественно, причем для всех субъектовэкономики – для производителей, для потребителей, для окружающей среды,населения, государства.28

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARМатериал и методыБыли использованы методы сравнительногоанализа, системный подход, логика, теоретическиеисследования. Изучен ряд библиографическихисточников, схем и графиков.Результаты и дискуссииПрогрессивное общественное развитие у наспрочно ассоциируется с экономическим ростом.Экономический рост углубляет экологическиепроблемы. Противодействовать прогрессу производствагубительно: производство и потреблениев смысле воспроизводства человека совпадают,их неразрывная связь закреплена в экономическихкатегориях «производительное потребление»и «потребительское производство».Выходом из этого замкнутого круга можетстать пересмотр стратегии экономического ростав пользу стратегии устойчивого развития и созданияновой прогрессивной технологии.Если проанализировать экономическуюстатистику большинства развитых стран, то оначаще всего свидетельствует о росте производстваи повышении благосостояния населения. Общемировойпоказатель производства товаров иуслуг увеличился на 20% за последнее десятилетие.Производимый на планете валовой продуктувеличился по сравнению с серединой XX векапочти в пять раз.Экономисты оптимистичны в своих прогнозахна будущее. Экологи считают, что ростэкономического развития смещается в сторонуотрицательных величин ухудшением среды обитаниячеловека и стремительной деградациейего самого. Еще сравнительно недавно медициначетко проводила грань между двумя состояниямичеловека – здоровьем и болезнью. Сейчас в медицинскойнауке появился новый термин – «третьесостояние», который относится к людям, пребывающимна грани между болезнью и здоровьем.В третьем состоянии, по данным социологов, пребывают60–70% жителей планеты. В настоящеевремя 40–50% молодых матерей не в состояниивыкормить детей своим грудным молоком.Национальная статистика Республики Молдовасвидетельствует о неуклонном увеличениивыброса вредных веществ в атмосферный воздухстационарными источниками (в том числеработающими предприятиями) с 15,2 тыс. тоннв 2000 году до 20,5 тыс. тонн в 2007 году (в томчисле, двуокиси серы, окиси азота, окиси углерода);в 2007 году на 25 тыс. тонн повысилсявыброс веществ автотранспортом; повышаетсязагрязненность воздуха городов Молдовы; всегоза три года (2004–2007 гг.) в 11,2 раза возрослочисло дней превышения предельно допустимойконцентрации вредных веществ в атмосфере городаКишинева, в несколько раз этот показательувеличился в Бельцах, Рыбнице, Тирасполе.Растет и число токсичных отходов на предприятиях,а цифры по их вторичному использованиюневелики. В то же время инвестиции наохрану окружающей среды, хоть и увеличились,начиная с 2001 года, еще не достигли уровня этогогода, т.е. 6060,0 тыс. леев. Практически не инвестируютсясредства на утилизацию и захоронениетоксичных отходов. Стоимость ОПФ (основныхпроизводственных фондов) для ООС (охраныокружающей среды) сегодня меньше, чем в 1999году, когда она составила 1089,6 млн. лей. [1; 2]Но дело не только и не столько лишь в этихмалообнадеживающих цифрах. Дело, преждевсего, в нарастании нового противоречия новойэпохи: коренном на сегодняшний день различиив экономическом и экологическом подходах коценке хозяйственной деятельности.Нам кажется, на сегодня это одно из наиболееострых глобальных противоречий рынка.Экономика не должна противоречить экологии,экологические подходы должны быть встроеныв экономические модели по схеме: «Выгодноэкономически то, что экологично».Экологический менеджмент призван статьнаукой и практикой предприятий настоящего иближайшего будущего. Конкурентоспособными вэтом будущем станут экологичные производствас качественными результатами.В Российской литературе (в том числе, впереводах документов ISO 14000) термин «экологическийменеджмент» заменен на термин«управление качеством окружающей среды»(иногда применяется термин «экологическоеуправление») [2; 3].На основе анализа существующих нормативныхдокументов, учебно-методической литературыи практики в этих понятиях можно выделитьсущественные отличия. Например, экологическоеуправление осуществляется государством иэкономическими субъектами, а экологическийменеджмент – более практическое понятие (дляэкономических субъектов).К основным функциям экологическогоуправления и менеджмента относятся:• обоснование экологической политики иобязательств;• планирование экологической деятельности;• организация внутренней и внешней экологическойдеятельности;• управление персоналом;• управление воздействием на окружающуюсреду и использованием ресурсов;• внутренний экологический мониторинг иэкологический контроль;• анализ и оценка результатов экологическойдеятельности;• пересмотр и совершенствование системыэкологического управления и экологическогоменеджмента.Понятие «система экологического менеджмента»впервые было четко определено в BS 7750(Environmental Management System) в 1992 году,как часть общей системы менеджмента, включающаяорганизационную структуру, планирование,29

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARраспределение ответственности, практическуюработу, цели, задачи, процедуры, ресурсы и т.д.(ISO 14001 – Environmental Management System– Specification with guidance for us. Definitions; 3.5– Environmental Management System) [4].Нам представляется целесообразной идеяо том, что, по аналогии с системой TQM (TotalQuality Management), выработка экологическойэффективности, как и качественных показателей,должна начинаться еще на «предстадиях» производства,т.е. еще при разработке и обоснованиипроектов нового производства и продукта.Что же такое это новое понятие «экологическаяэффективность»?«Экологическая эффективность» – это эффективностьвсего проекта в целом с экологическойточки зрения.Ее основные характеристики:– экологическая эффективность продукции:• для непосредственных производителей;• для потребителей;• для окружающей среды, общества;– экологическая эффективность производствадля тех же параметров (для непосредственныхпроизводителей, для окружающей среды,общества, для потребителей);– экологическая эффективность утилизацииотходов, степень их возвратного использования;– степень вмешательства в природу , в экосистемусо стороны производства;– нормативы и абсолютные объемы затратдефицитных природных ресурсов, субститутностьсырья;– степень ущерба окружающей среде и обществуот послепродажного использования иутилизации продукции;– степень возвратности тары, упаковки, степеньее инвертности в биотопливо и другиересурсы;– сквозной и гибкий характер методов контроляэкологической эффективности от дизайнадо послепродажного обслуживания на всехстадиях ЖЦТ;– включение экологического контроля и экспертизыв TQM на предприятии, в Системукачества;– создание максимально безотходных производств,когда недопустима ситуация:Q отх.> Q кон.пр.,где Q отх.– объем отходов,Q кон.пр.– конечный продукт;– минимизация экологических рисков какосновная цель.Количественно экологические риски представляютсобой реальные или потенциальные величиныущерба (потерь), наносимого состояниювнешней и внутренней среды предприятия, обществув целом, потребителям и производителям.Качественно они бывают обратимыми инеобратимыми, допустимыми, критическими, катастрофическими.С точки зрения ущерба самойфирмы, абстрагируясь от других элементов, вовладении фирмы – ее имущество (капитал, фонды)и прибыль. С точки зрения потери данных элементов,риски бывают допустимыми, критическими,катастрофическими. С точки зрения проявления вразных сферах, они бывают производственными,коммерческими, ссудно-банковскими.ЗаключениеВ заключении считаем целесообразнымназвать некоторые критерии оценки природоохранныхмероприятий:1. Показатели вовлечения ресурсов в хозяйственныйоборот по целевому назначению.2. Нормативы качества среды и ресурсов.3. Показатели нормативной и фактическойэффективности (продуктивности) ресурсов – ресурсоотдача– R I , и ресурсоемкость – R IIR I =Q,Pr/∑R*100%; R II =∑R/Q,Pr*100%где: Q – объем выпуска;P r– прибыль; ∑ R – сумма вовлеченныхприродных ресурсов.4. Размеры ущерба хозяйству региона истраны, фирме, потребителям.5. Сравнительная экологическая эффективность– соотношение социально-экономическогоэффекта от применения экологических мероприятийс затратами на них. Однако это подсчитатьзатруднительно, поэтому считаем возможнымприменить следующие показатели:Э 1= Чистая прибыль от реализации продукции * 100%себест. продукции до внедр. эколог. проектаАналогично подсчитывается и Э 2– эффективностьпосле внедрения экологического проекта.При этом учтем, что прибыль может увеличиватьсяза счет привлечения новых покупателей(аттрактивность «экологического качества»).6. Показатели состояния здоровья населения,работников, потребителей.В завершение скажем, что экологическоекачество, так же, как качество вообще, может рассматриваться,согласно подходу Донабедиана, стрех сторон:I – структура (ресурсы)II – процесс (технологии)III – результат (экологическое качество).Отдельным очень важным моментом для исследованияявляется система стимулирования вэкологическом менеджменте.Литература1. Anuarul Statistic al Moldovei / Статистический ежегодникМолдовы/, Chişinău, 2000, р. 21-26.2. Planul Naţional de acţiuni în domeniul protecţiei mediuluiînconjurător (Aprobat prin Hotărârea GuvernuluiRepublicii Moldova № 302 din 7.06.1996, p. 32).3. Гирусов Э.В., Бобылев С.Н. и др., Экология и экономикаприродопользования, М., Юнити, 2000 г., с.18.4. Гусева Т.В., Хачатуров А.Е. и др., Добровольнаяэкологическая деятельность: неиспользуемыевозможности, М., Эколайн, 1999 г., с. 37.5. Макаров С.В., Гусева Т.В., Экологический менеджмент,М., Эколайн, 1998, с. 45.30

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAREVALUAREA PREJUDICIULUI ECONOMICÎN INTOXICAŢIILE ALIMENTARE ACUTEAfanasie LEONTE,Centrul de Medicină Preventivă OrheiSummaryThe evaluation of economicalprejudices in food intoxicationPeople which supported food intoxicationwithout participating atsocial work leads to economicaldagages to their own families and tothe state. In the period of study years1990-2003 the prejudices supportedby the medical institutions and sanitary-epidemiologicalin the processof passing the caused epidemiologicalstate constitue 2.215.871 lei in ayear, but these damages caused by asick person constituie 8014 lei.This mentions the importance ofpromovation food hygiene, throughthe populations at the level of communityor family in the organizationof healthy alimentation.IntroducereSănătatea populaţiei este în mare măsură determinată de riscurileprovenite din mediul înconjurător, inclusiv starea nutriţională, iar erorileadmise în organizarea procesului de nutriţie conduc inevitabil ladereglări acute sau cronice ale funcţiilor organismului [5]. Îmbolnăvirileprin consum de alimente contaminate microbiologic continuă să deţinăo pondere importantă în problematica de medicină socială [2].Fiecare caz de intoxicaţie alimentară acută suportată de om areconsecinţe economice atât asupra bolnavului, cât şi a instituţiilormedico-sanitare care acordă servicii de sănătate [1; 3; 4].Studiul efectuat relevă că în Republica Moldova intoxicaţiilealimentare acute se înregistrează permanent, fiind clasificate în douăsubdiviziuni: bacteriene şi nebacteriene. Între intoxicaţiile alimentareacute de origine bacteriană se evidenţiază botulismul, iar cele nebacterienesunt în exclusivitate reprezentate de ciupercile otrăvitoare. Înperioada de 14 ani supusă studiului (1990-2003) prejudiciile suportatede instituţiile medico-sanitare publice şi sanitaro-epidemiologice înprocesul de efectuare a măsurilor pentru depăşirea stării sanitaroepidemiologicecauzate de intoxicaţiile alimentare constituie anualîn medie 2.215.871 lei.Circumstanţele create pe parcursul circuitului deplin al produseloralimentare se caracterizează prin implicarea factorilor de risc care influenţeazănegativ asupra calităţii acestora până la etapa consumuluide către populaţia umană.Factorii de risc ce pot condiţiona izbucnirea intoxicaţiilor alimentareacute includ:• materia primă insalubră;• nerespectarea cerinţelor şi normelor sanitaro-igienice şi tehnologiceîn procesul de fabricare a produselor alimentare;• păstrarea incorectă a produselor alimentare, fapt ce duce la insalubritate;• cultura nutriţională joasă a unei anumite părţi a populaţiei exprimatăprin tradiţii şi obiceiuri alimentare nesănătoase.Factorii de risc enumeraţi complică condiţiile de alimentaţie apopulaţiei exprimate prin:• accesul redus al unor categorii de populaţie la produsele alimentarede o valoare nutritivă înaltă şi inofensive;• posibilităţile limitate ale păturilor defavorizate de a beneficia deserviciile întreprinderilor de alimentaţie publică.La rândul lor, cele menţionate conduc la:• condiţii igienice precare de alimentaţie;• desfăşurarea ceremoniilor familiale de proporţii în condiţii inadecvate;• posibilităţi de apariţie a intoxicaţiilor alimentare acute;• posibilităţi de afectare a populaţiei de toate vârstele, indiferentde nivelul de trai şi mediul de reşedinţă, cu maladii prin intoxicaţiialimentare acute;• pierderi de ordin moral şi material;• creşterea numărului de victime prin intoxicaţii alimentare acuteîn condiţii de casă;31

elaie cu sntatea populaiei, Iai, 1999, p. 57-58.MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR3. Dumitrescu D., Grigorescu M., Itu I., Intoleran i agresiuni• persistenţa formelor grave ale intoxicaţiilor alimentare acute şi a cazurilorde deces;• forme grave de intoxicare a copiilor, inclusiv cu sfârşit letal.Indiferent de etiologia lor, intoxicaţiile alimentare acute nu se transmitdirect de la omul bolnav la cel sănătos, ceea ce le deosebeşte de maladiileinfecţioase acute.alimentare, Bucureti, 1984, p. 3.4. Eco C., Analiza economic a activitii instituiilor curativprofilactice.Analele tiinifice ale USMF Nicolae Testemianu, vol. II.Probleme de Sntate Public (igienice, epidemiologice i de management).Obiectivele cercetării:1. Determinarea pagubelor, inclusiv a prejudiciului cauzat de cheltuielileintegrate suportate de instituţiile medico-sanitare şi sanitaro-epidemiologicela efectuarea măsurilor pentru depăşirea stării sanitaro-epidemiologicecauzate de intoxicaţiile alimentare acute;2. Studierea intoxicaţiilor alimentare acute în Republica Moldova peparcursul a 14 ani (1990-2003).Scopul studiului l-a constituit evaluarea prejudiciului economic în intoxicaţiilealimentare acute.Zilele Universitii, 18-19 octombrie 2000, ediia I, Chiinu, 2000, p. 15-20.5. Opopol N., Suplimente alimentare biologice active ca opiuneeficient în realizarea funcional. Materialele Congresului al V-lea alIgienitilor, Epidemiologilor i Microbiologilor din Republica Moldova,Chiinu, 2003, vol. 1d, p. 229-233.Materiale şi metodeStudiul a fost efectuat în baza cazurilor de intoxicaţie alimentară acutăînregistrate în Republica Moldova în anii 1990-2003. Materialele au fostextrase din formularul statistic anual nr. 18. „Darea de seamă privind stareasanitaro-igienică şi epidemiologică în raioanele şi municipiile din RepublicaMoldova”.6. Hotrârea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din 24.05.2005,Cu privire la compensarea prejudiciului cauzat de înclcrile legislaieisanitare în vigoare.RezultateStudiul intoxicaţiilor alimentare acute produse în anii 1990-2003 indicăasupra unui caracter permanent, ele înregistrându-se anual (fig. 1).16.00%14.00%12.00%10.00%8.00%6.00%4.00%2.00%0.00%11.10%5.32%15%10%5%6%4%2.80%7.79%1.37%5.76%10.25% 10.67% 5.42%1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 141990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003Fig. 1. Distribuirea intoxicaţiilor alimentare acute în Republica Moldova în perioada1990 – 2003 (%)Examinarea datelor statistice în ordine cronologică relevă variaţianumerică permanentă a intoxicaţiilor alimentare acute, aflându-se în creşteresau scădere (fig. 1). Situaţia atestată reflectă amploarea acţiunilor de prevenirea intoxicaţiilor alimentare acute, cu rezervele ce le are în promovareaalimentaţiei sănătoase la nivel de administraţie publică centrală şi locală,producători şi furnizori de produse alimentare, comunitate şi respectiv populaţiaşi instituţiile medicale.Intoxicaţiile alimentare acute raportate au totalizat 3871 cazuri de boală,dintre care în colective organizate 33%, iar în condiţii casnice 67% (fig. 2).Maladiile nominalizate sunt repartizate după provenienţa lor: bacteriene– 24% şi nebacteriene (vegetale) – 76%. Îmbolnăvirile au decurs sub formăde toxiinfecţii, toxicoze şi intoxicaţii, manifestându-se după factorul etiologic:cele microbiene prin microflora patogenă (stafilococ auriu coagulazo pozitiv,Clostridium botulinum), condiţionat patogenă (grupele E. Coli şi enterococilor),iar cele nemicrobiene, conform rezultatelor anchetărilor efectuate decătre specialiştii în igienaalimentaţiei ai centrelor demedicină preventivă teritoriale,au fost exprimateprin ciuperci otrăvitoare(Amanita phaloides şi alteledin genul Amanita).Produsele alimentarede o calitate nutritivăînaltă se pot obţine prinaplicarea unor tehnologiiadecvate, care asigură respectareaexigenţelor igienicede rigoare în procesulde producere, asigurândastfel securitatea sub aspectmicrobian şi excluzând diverselemaladii nutriţionale,inclusiv botulismul.Cazuri de botulism aufost înregistrate în majoritateaabsolută a teritoriiloradministrative din RepublicaMoldova, cuprinzând 31dintre ele şi afectând atâtpopulaţia urbană, cât şi cearurală. Intensitatea maladieimenţionate în cadrul teritoriiloradministrative este înfuncţie de practica populaţieide a-şi face provizii princonservarea produselor alimentareîn condiţii casnice.Marea majoritate a cazurilorde botulism – peste 52%– au fost înregistrate în cinciteritorii administrative: Edineţ– 23,8%; Chişinău – 9,3%;Orhei – 7,5%; Briceni – 5,8%;Sângerei 11 – 5,8%.Rezultatele studiuluiepidemiologic al cazurilorde botulism demonstreazăapartenenţa acestora lamaladiile infecţioase nemolipsitoareprin faptul căafectează una, mai rar douăşi mai multe persoane careau consumat produsul alimentar,purtând în fond uncaracter familial.Studiul epidemiological intoxicaţiilor alimentareacute în toate zonele geograficea permis stabilireacaracterului regional al înregistrăriicazurilor de intoxicaţiialimentare cu bucate32

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARdin ciuperci. Intensitatea înregistrării intoxicaţiilormenţionate în cadrul teritoriilor administrative estediferită şi corespunde în mare parte zonelor deaflare a terenurilor forestiere – locul preponderentde creştere a ciupercilor. Ponderea maximă de 76%a acestor intoxicaţii revine următoarelor teritoriiadministrative: Chişinău – 19,1%; Străşeni – 19,4%;Călăraşi – 13,1%; Ungheni – 12,9%; Orhei – 11,5%.1 – intoxicaţii alimentareacute deorigine bacteriană– 24%2 – intoxicaţii alimentareacute deorigine chimică– 76%Fig. 2. Distribuţia intoxicaţiilor alimentare acute dupăoriginea etiologică în Republica Moldova în anii 1990– 2003 (în %)Cercetările efectuate arată că intoxicaţiile alimentareîn urma consumului de bucate cu ciuperci ridicăo serie de probleme care necesită rezolvare: nivelulscăzut de cunoaştere sau necunoaşterea ciupercilorcomestibile şi a semnelor lor distinctive, informareainsuficientă privind simptomele clinice de manifestarea bolii, solicitarea tardivă a asistenţei medicale, indiferenţaconsumatorilor faţă de propria sănătate.Manifestarea maladiilor a variat după formelelor de gravitate de la cele uşoare până la forme grave,inclusiv cu sfârşit letal.Managementul procesului de instruire înproblemele intoxicaţiilor alimentare acute şi planificareamăsurilor de prevenirePerioada de trecere la economia de piaţă înRepublica Moldova a afectat toate domeniile de activitatedin societate, în special sistemele economicşi de sănătate.Schimbările economice au o influenţă directăasupra nivelului de alimentaţie a populaţiei, posibilităţileapariţiei intoxicaţiilor alimentare acute avândun caracter pronunţat.Planificarea activităţilor de prevenire şi reducerea cazurilor de intoxicaţii alimentare acute prevedeun complex de măsuri profilactice şi informativeducaţionaleorientate spre formarea unei atitudinisigure în comportamentul alimentar, prevenireaintoxicaţiilor alimentare acute, reducerea sau neadmitereamortalităţii persoanelor cu risc sporit (copiişi persoane în etate).Serviciile comunitare trebuie să se bazeze pereţeaua de instituţii medicale. Pentru realizareaacestui scop este necesar de a dezvolta anumitelegături şi colaborarea cu diferite instituţii statale,private, organizaţii neguvernamentale.12Fiecare caz de intoxicaţie alimentară acută suportatăde om are consecinţe economice atât asuprabolnavului, cât şi a instituţiilor medico-sanitare careacordă servicii de sănătate [4].În cadrul studiului efectuat în conformitate cumetodologia existentă au fost estimate pagubelesuportate de instituţiile medico-sanitare în procesulde acordare a asistenţei medicale care revine unuibolnav cu intoxicaţie alimentară acută [6].Prejudiciul (P) se calculează prin următoareaformulă:P = Mfs + Mfa + Mft + Mfr, undeP – prejudiciul suportat de instituţia medicosanitarăpublică în cazul intoxicaţiei alimentareacute (în 1 lei).Mfs – mijloace financiare cheltuite pentru internarea2 şi tratarea în staţionar a bolnavilor (în lei);Mfa – mijloace financiare cheltuite pentru tratareabolnavilor în condiţii de ambulatoriu (în lei);Mfi – mijloace financiare cheltuite pentru efectuareamăsurilor sanitaro-igienice şi antiepidemice(în lei);Mft – mijloace financiare cheltuite pentru serviciide transport (în lei);Mfr – mijloace financiare cheltuite pentru achitareaorelor suplimentare de muncă a angajaţilorinstituţiei medico-sanitare publice, utilizate pentrudepăşirea situaţiei sanitaro-epidemiologice agravate(în lei).Mijloacele financiare cheltuite pentru tratareabolnavilor în staţionar (Mfs) se calculează prin următoareaformulă:Mfs = Cz x Ms x Nb, undeCz – costul mediu al unei zile de întreţinere şi tratamental bolnavului în condiţii de staţionar (în lei);Ms – durata medie de internare a bolnavului înstaţionar (zile);Nb – numărul bolnavilor.În cazul nostru, indicii din formulă au următoarelevalori:Cz = 384 lei Ms = 5 zile Nb = 1.Introducând datele în formulă, am obţinut:Mfs = 384 x 5 x 1 = 1920 lei.Mijloacele financiare cheltuite pentru tratareabolnavilor în condiţii de ambulatoriu (Mfa) se calculeazăprin următoarea formulă:Mfa = (Cv x Nv) + Cd x Nb, undeCv – costul mediu al unei vizite la medic (în lei);Nv – numărul mediu de vizite la medic pe perioadaîmbolnăvirii;Cd – costul mediu al investigaţiilor clinicodiagnosticeşi procedurilor fizico-terapeutice peparcursul îmbolnăvirii (în lei);Nb – numărul bolnavilor care s-au aflat la tratamentîn condiţii de ambulatoriu.Valorile indicilor sunt următoarele:Cv = 10 lei Nv = 2 viziteCd = 269 lei Nb = 1.Introducând datele în formulă, am obţinut:Mfa = (10 x 2) + 269 x 1 = 289 lei.33

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARCheltuielile pentru serviciile de transport (St) întransportarea bolnavilor cu transportul substaţiilorde asistenţă medicală de urgenţă se calculează dupăurmătoarea formulă:St = Ckm x Mkm x Nr, undeCkm – costul unui kilometru (în lei);Mkm – numărul mediu de kilometri per rută;Nr – numărul de rute efectuate.Indicii nominalizaţi au următoarele valori:Ckm = 5 lei Mkm = 76 kmNr = 1 bolnav.Introducând aceste date în formulă, obţinem:Ct =5 x 76 x 1 = 380 lei.Mijloacele financiare cheltuite de către Centrulde Medicină Preventivă (Mfi) se calculează dupăurmătoarea formulă:Mfi = Cr x Mo x S + Cil + Cd + Ct, undeCr – costul unei ore de lucru al unui specialist(în lei);Mo – numărul mediu al orelor lucrate de un specialistsuplimentar, utilizate pentru depistarea îmbolnăvirii,efectuarea măsurilor igienice, antiepidemiceşi de dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare etc.;S – numărul specialiştilor care au participat ladepistarea cazului de îmbolnăvire, efectuarea măsurilorigienice şi antiepidemice;Cil – costul investigaţiilor de laborator (în lei);Cd – costul dezinfectanţilor, dezinsectanţilor,raticidelor sau altor mijloace antiepidemice;Ct – costul serviciilor pentru transportul autoutilizat în cazul respectiv, care se calculează dupăformula menţionată mai sus.Costul investigaţiilor de laborator (Cil) se calculeazădupă următoarea formulă:Cil = Ci x Ni, undeCi – costul unei investigaţii de laborator (în lei);Ni – numărul investigaţiilor de laborator efectuate;Ci = 306 lei; Ni = 14 investigaţiiIntroducând datele în formulă, am obţinut:Cil = 306 x 14 = 4284 lei.Indicii din formula (Mfi) au următoarele valori:Cr = 5 lei Mo = 4 oreS = 8 specialişti Cil = 4284 leiCd = 63 lei Ct = 380 lei.Introducând datele obţinute în formula deestimare a mijloacelor financiare cheltuite de cătreCentrul de Medicină Preventivă (Mfi), am obţinut:Mfi = 5 x 6 x 8 + 4284 + 63 + 380 = 4977 lei.Indicii formulei de bază pentru estimarea prejudiciului(P) au următoarele valori:Mfs = 1920 lei Mfa = 289 leiMfi = 4977 lei Mft = 760 leiMfr = 72 km.Introducând datele capitale în formula de estimarea prejudiciului integral (P), am obţinut:P = 1920 + 289 + 4977 + 760 + 72 = 8014 lei.Astfel, prejudiciul determinat de cheltuielileintegrale suportate de instituţiile medico-sanitarepublice şi sanitaro-epidemioilogice la efectuareamăsurilor pentru depăşirea stării sanitaro-epidemiologicepricinuite de un caz de intoxicaţie alimentarăacută constituie 8014 lei.În baza studiului efectuat au fost elaborate şiindicaţiile metodice privind informarea, cercetareaşi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate deproduse alimentare şi aprobate la 20 ianuarie 2006de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova.Concluzii1. Reflectând nivelul de organizare a alimentaţieipopulaţiei, intoxicaţiile alimentare acute, favorizatede consumul produselor alimentare insalubre, suntexpresia economiei societăţii, culturii nutriţionaleredate în tradiţii şi obiceiuri alimentare, prezentânduseca o problemă de sănătate publică.2. Pe lângă pierderile de ordin social şi moral,intoxicaţiile alimentare acute provoacă pagubeeconomice suportate de instituţiile medico-sanitareşi sanitaro-epidemiologice la acordarea asistenţeimedicale bolnavilor şi la efectuarea acţiunilor sanitaro-igieniceşi antiepidemice, care în perioada supusăstudiului special a constituit în medie anual 2.215.871lei. Prejudiciul determinat de cheltuielile integralesuportate de instituţiile medico-sanitare publice şisanitaro-epidemiologice pricinuite de un caz de intoxicaţiealimentară acută constituie 8014 lei.3. Înregistrându-se preponderent în întreprinderilede alimentaţie publică şi colectivă, intoxicaţiilealimentare acute au scăzut treptat; totodată,a crescut numărul intoxicaţiilor înregistrate încondiţii casnice, constituind 34% în întreprinderilede alimentaţie publică şi colectivă şi 66% în condiţiicasnice. La rândul lor, intoxicaţiile microbiene aufost înlocuite cu cele nemicrobiene, alcătuind 24%şi respectiv 76%.4. Cunoştinţele insuficiente ale populaţiei privindmăsurile de prevenire a intoxicaţiilor alimentareacute constituie o problemă esenţială de rezolvareîn organizarea alimentaţiei sănătoase.5. Se evidenţiază necesitatea ridicării periodicea nivelului de cunoştinţe în rândul medicilor din verigamedicinei primare în problemele de profilaxiea intoxicaţiilor alimentare acute.Bibliografie1. Bârzoi D. et al., Toxicoinfecţiile alimentare, Bucureşti,1999, p. 41.2. Duda R. et al., Monitorizarea TIA în Moldova-România.1998. A XXXIII-a Sesiune Ştiinţifică anuală. Factori de riscdin mediul de viaţă în relaţie cu sănătatea populaţiei,Iaşi, 1999, p. 57-58.3. Dumitrescu D., Grigorescu M., Itu I., Intoleranţă şiagresiuni alimentare, Bucureşti, 1984, p. 3.4. Eţco C., Analiza economică a activităţii instituţiilorcurativ-profilactice. Analele ştiinţifice ale USMF NicolaeTestemiţanu, vol. II. Probleme de Sănătate Publică(igienice, epidemiologice şi de management). ZileleUniversităţii, 18-19 octombrie 2000, ediţia I, Chişinău,2000, p. 15-20.5. Opopol N., Suplimente alimentare biologice active caopţiune eficientă în realizarea funcţională. MaterialeleCongresului al V-lea al Igieniştilor, Epidemiologilorşi Microbiologilor din Republica Moldova, Chişinău,2003, vol. 1d, p. 229-233.6. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din24.05.2005, Cu privire la compensarea prejudiciuluicauzat de încălcările legislaţiei sanitare în vigoare.34

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARSISTEMUL INFORMAŢIONALŞI MANAGEMENTULConstantin EŢCO,Universitatea de Stat de Medicinăşi Farmacie Nicolaie TestemiţanuSummaryThe System of Information andManagementIn the article is prezented the importanceof informational and managementsystem. There is the descriptionof essential characteristics of theInformational Medical Integral System,which is waited to be acceptedin future soon.Also we show some main factors,which found the basis of societyinformatization and the types of informationalSystem, which are usedin the modern management.IntroducereÎn ultimii ani Sistemul Ocrotirii Sănătăţii din Republica Moldovatraversează o perioadă de schimbări structurale esenţiale. Acest processe referă la descentralizarea şi întărirea rolului organelor de dirijare şiurmăreşte scopul perfecţionării structurilor de dirijare a ocrotirii sănătăţiiîn teritoriu şi al creşterii calităţii asistenţei medicale. Un elementimportant în evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi în determinareaeficacităţii măsurilor întreprinse la diferite niveluri îi revine informaţieimedicale şi Sistemelor Informaţionale Medicale ca instrument de acumulare,stocare, prelucrare şi analiză a informaţiei.Construirea economiei de piaţă este un proces nou, de o complexitatedeosebită care necesită multiple mutaţii economice, sociale şipolitice. Operaţionalizarea acestora este condiţionată decisiv de conţinutulşi calitatea managementului, atât la nivel de agenţi economici– statici, particulari sau micşti, cât şi la nivel naţional.Procesele de implementare a noilor forme de organizare a serviciilorde sănătate sunt o dovadă a asumării de către stat a acestei responsabilităţi.Aplicarea în practică a asigurărilor obligatorii de asistenţămedicală produce schimbări esenţiale în domeniul managementuluifinanciar şi al serviciilor de sănătate. Unităţile medico-sanitare publicesunt obligate să se integreze în spaţiul informaţional medical universalşi să-şi creeze structuri noi, care să răspundă cerinţelor persoanelorasigurate.În noile condiţii este nevoie de dezvoltat în mod prioritar unsistem naţional corporativ de informatică medicală, care urmează săasigure medicii cu informaţii despre cele mai noi practici de tratamental maladiilor şi să furnizeze organelor de conducere centrale şi localedate autentice şi operative pentru argumentarea corectă a deciziilorde dirijare, planificare şi dezvoltare a sistemului de sănătate.În general, sistemul informaţional reprezintă multitudinea proceselor,metodelor şi structurilor îndreptate spre colectare, stocare, analizăşi distribuire a informaţiei cu scop de luare a deciziilor.Sistemul Informaţional Medical Integrat (în continuare SIMI), carese preconizează a fi implementat în viitorul apropiat, este un ansambluorganizaţional de persoane, echipamente (hardware), programe(software), algoritmi şi proceduri (metode), care asigură colectarea,transmiterea, centralizarea, stocarea, prelucrarea şi vizualizarea informaţiilormedicale în scopul soluţionării problemelor complexe deplanificare şi management al serviciilor de sănătate.SIMI funcţionează într-un mediu normativ – juridic, informaţional,funcţional şi tehnologic neomogen şi în ansamblu constituie un sistemdinamic care necesită o revizuire permanentă, pentru a-şi păstrarelevanţa. SIMI include în structura sa nu doar prestatori de serviciimedicale, dar şi alţi factori-cheie care influenţează procesul de luarea deciziilor. Acest sistem oferă posibilitatea de a întreprinde acţiuni în35

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARbaza datelor măsurabile, permiţând funcţionareamanagementului bazat pe dovezi.Caracteristicile esenţiale ale SIMI sunt:• Adaptabilitatea presupune că SIMI poate fi modificatsau ajustat rapid la schimbările de mediu saupoate să răspundă cerinţelor unei situaţii concrete.• Sensibilitatea înseamnă că SIMI trebuie sărăspundă la întrebările care conduc la un curs alternativde acţiune şi să corespundă necesităţilor decare au nevoie persoanele care colectează datele.Sistemul trebuie să permită urmărirea în timp reala pacienţilor, atât din punct de vedere medical, câtşi din punctul de vedere al costurilor. Caracteristicade a fi sensibil implică şi posibilitatea de a răspundenevoilor pentru fiecare component al sistemului.• Cost - eficienţa presupune că SIMI trebuie să fienecostisitor în ceea ce priveşte resursele materiale şiumane, dar în acelaşi timp şi eficient. Un grad înalt aleficienţei SIMI este asigurat de faptul că el este creatîn baza unui sistem deja existent. Un sistem vechi cuneajunsuri cunoscute este mai bun decât un sistemnou cu neajunsuri necunoscute.• Simplicitatea sistemului înseamnă ca SIMItrebuie să fie elementar de simplu, astfel încât să fieuşor de înţeles pentru toţi utilizatorii. El trebuie săfurnizeze informaţii nu doar pentru conducere, dar şipentru medici, asistente medicale şi alţi profesioniştidin sistemul de sănătate şi din alte departamente.Necesitatea informaţiei pentru sistemul sănătăţiieste cu atât mai mare cu cât este mai activăpolitica acestui sistem.Cerinţele generale faţă de sistemul informaţionalîn ocrotirea sănătăţii sunt următoarele:• rezultatele generale după analiză trebuie să fieuşor accesibile;• lucrătorul medical trebuie să fie responsabil derezultatele obţinute şi de informaţia generalăîn procesul de lucru;• fiecare serviciu şi departament medical necesităun sistem bine structurat de prezentare arapoartelor de evaluare cu privire la prestareaserviciilor medicale.Importanţa informaţiei este determinată defaptul în ce măsură ea răspunde la un număr de întrebări,cum ar fi:- Corespunde informaţia primită cererii noastreiniţiale? Nu s-a pierdut o parte din importanţapractică?- Ce calitate trebuie să aibă informaţia, pentru aobţine o importanţă practică?- Corespund datele primite metodelor de descriere,costurilor necesare pentru obţinerealor?- Cât de recente trebuie să fie datele? Care trebuiesă fie perioada de supraveghere, pentrua obţine un tablou adecvat al schimbărilor întimp?- Este accesibilă informaţia pentru persoanelecare au nevoie de ea? Este posibilă publicareainformaţiei primite şi sub ce formă trebuie publicată?- Este comodă forma de prezentare a informaţieipentru aplicare practică? Se pot crea grafice sautabele pentru o mai bună analiză şi generalizare?- Cât este de specifică informaţia? În ce măsurăea poate fi atribuită pentru alte analize?- Care sunt cheltuielile necesare pentru obţinereaşi prelucrarea informaţiei?E cunoscut faptul că informatizarea societăţiise bazează pe doi factori principali:- infrastructura informaţională a ţării (reţelele decomunicaţii, mijloacele tehnice etc.);- nivelul de pregătire a personalului (utilizatoriireţelelor, calculatoarelor, sistemelor informativeşi de comunicaţii etc.).În ceea ce priveşte primul factor, în RM dejaexistă infrastructura informaţională – reţelele decomunicaţii create de Moldtelecom. Rămâne caMinisterul Sănătăţii să asigure sistemul cu mijloacetehnice necesare.Al doilea factor, pentru a fi atins, nu necesitămari investiţii financiare, ci mai mult o înţelegere şio dorinţă a celor ce conduc şi a celor ce sunt conduşi,a celor ce instruiesc şi a celor ce sunt instruiţi.Sistemul informaţional al managementuluipoate fi definit ca sistem manual sau computerizat,proiectat sau aplicat cu scopul de a furniza managerilorde la toate nivelurile şi funcţiile informaţiileparvenite din sursele interne şi externe ale organizaţiei,pentru comunicarea şi utilizarea acestora înadoptarea de decizii eficiente în activităţile de previziune,organizare, coordonare şi control, conformcompetenţelor specifice.În acest context, ca „sistem de management”sau doar ca „tehnică” în etapa de luare a deciziei,sistemul informaţional al managementului prezintăurmătoarele caracteristici:- se bazează pe o circulaţie verticală a informaţiilor(de exemplu, între subordonaţi şi conducători);- este alcătuit dintr-o multitudine de subsistemecare furnizează informaţii de la cele curente,operative, până la cele strategice;- subsistemele componente sunt astfel coordonateşi integrate, încât formează un tot unitar;36

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR- necesită o bază de date bine puse la punct,actualizată şi structurată astfel încât să permităaccesul rapid al managerilor la informaţiilestocate în ea;- utilizează în mare măsură instrumentul tehnic,solicitând extinderea utilizării sistemelor automatizate;- presupune antrenarea continuă a unui personalcu o înaltă competenţă profesională.Deşi are puternicul avantaj al unor decizii rigurosfundamentate şi adoptate în timp scurt, principaladificultate în aplicarea sistemului informaţional almanagementului o constituie necesitatea existenţeipermanente a unui înalt nivel de pregătire a majorităţiicovârşitoare a personalului.Sistemul informaţional adună la un loc şi intercaleazăun set de oameni, proceduri şi resurse cecolectează, transformă şi repartizează informaţia înorganizaţie.Managementul actual foloseşte mai multetipuri de sisteme informaţionale:- manuale (hârtie şi creion);- neformale (orale);- bazate pe calculator (informatice).Indiferent de tipuri, ele au una şi aceeaşi misiune:susţinerea informaţională a deciziilor manageriale.Sistemele informaţionale joacă un rol-cheie înmanagement. Ele pot conduce la succese, la mărireaeficienţei operaţiilor, la un management efectiv şila avantaje competitive, însă, uneori, sistemele informaţionalese pot deteriora.Dacă sistemul informaţional nu-şi îndeplineştemisiunea, el poate cauza insuccesul managementului.Acest lucru relevă că promovarea managementuluisistemelor informaţionale este o cauză majorăşi serioasă pentru manageri.Din cele expuse mai sus se poate trage concluziacă sistemele informaţionale reprezintă pentrumanagement:- o arie de activitate majoră, la acelaşi nivel cucontabilitatea, marketingul etc.;- una din resursele majore;- un factor major important ce afectează eficienţa,satisfacţia;- o sursă bogată de informare în scopul luăriideciziilor;- un catalizator sau ingredient în dezvoltareaaltor produse;- o importanţă vitală.În încheiere subliniem că prelucrarea automatizatăa informaţiilor permite nu numai fluxul rapid alacestora, dar şi analiza corelativă şi sistematizarea lordupă anumite reguli pentru transformarea datelorparţiale în informaţii necesare evaluării şi luării deciziilorcorecte. Odată cu dotarea corespunzătoare aunităţilor medico-sanitare publice cu utilaje şi reţeleinformaţionale automatizate, calitatea asistenţeimedicale va creşte permanent, contribuind în măsurăimportantă la îmbunătăţirea stării de sănătatea populaţiei.Bibliografie1. Bulgaru O., Managementul sistemelor informaţionale,Chişinău, 1999.2. Eţco C., Management în Sistemul de Sănătate, Chişinău,„Epigraf”, 2008, 862 p.3. Hamish SF Fraser, P. Biondich, D. Moodley, Sh. Choi,Burke W. Mamlin, P. Szolovits, Implementing electronicmedical record system in developing countries, Informaticsin Primary Care, 2005, 13, pp. 83-95.4. E. Tomasi, L. Augusto Facchini, Maria de Fatima SantosMaia, Bulletin of the World Health Organization,November 2004, p. 867-874.5. Гусев А. В., Романов Ф. А., Дуданов И. П., Воронин А.В., Информационные системы в здравоохранении.ПетрГУ, Петрозаводск, 2002, 120 с.6. Назаренко Г. И., Гулиев Я. И., Ермаков Д.Е.,М е д и ц и н с к и е и н ф о р м а ц и о н н ы е с и с т е м ы :Монография. ПетрГУ, Петрозаводск Издательство,ПетрГУ, 2005.37

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARПРОБЛЕМА ИНФОРМАЦИОННОЙГОТОВНОСТИ МЕДИЦИНСКОГОПЕРСОНАЛА В МОЛДОВЕАлександр ГРИМУТ,Министерство Информационного РазвитияРеспублики МолдоваSummaryThe informational degree of preparationproblem of the medical staffin MoldovaUse of information technologies(IT) in medicine is an importantintegral part of effective medicalprocess. However, level of computerliteracy (e-readiness) of the medicalpersonnel is a problem whichhas an adverse effect on IT use inmedical institutions. In given articlethe analysis of level of informationreadiness of the medical personnelin the Primary Care of Republic ofMoldova is carried out. As resultsshow only 1/3 parts of the personnelis able to use effectively IT inmedicine. The analysis of the datashows that administrative methods,in particular provision with hardwareequipment, essentially raisethis indicator.ВведениеРазвитие общества все более зависит от развития информациии знания. Информатизация общества приводит к увеличению потоковинформации, интеграции различных областей человеческихзнаний, к стиранию границ национальных государств, поскольку новоепередовое общество представляет собой общество глобальныхсетей. Соответственно, различные дисциплины и сферы деятельностичеловека претерпевают значительную метаморфозу.Актуальность использования информационно-телекоммуникационныхтехнологий (ИКТ) в медицине продиктована необходимостьюбыстрого доступа к огромному объему информации опациенте. Парадокс современного здравоохранения заключаетсяв том, что по большей части врач осуществляет консультированиене пациента, а своего коллеги, которому необходимо «второемнение» или консультация более квалифицированного специалистапо вопросу определения тактики обследования или леченияконкретного пациента. С этой позиции использование информационныхтехнологий является наиболее эффективным решениемпроблемы предоставления достоверной информации в нужноевремя и в нужном месте [1, 2, 3].Информационные технологии позволяют решить ряд основныхи второстепенных задач, возникающих при организациилечебно-диагностического процесса:− сократить время, затрачиваемое на обследование и лечениепациента, оптимизировать процесс диагностики и сократитьнемотивированные госпитализации;− медицинскому персоналу, находящемуся в удаленных районах,получить доступ к информационным ресурсам и специальнымзнаниям, которые отсутствуют на местном уровне;− открыть новые перспективы для профилактической работыс пациентами и их образования, особенно в случаях хроническихзаболеваний, где требуется постоянный контрольопределенных параметров здоровья человека (гипертония,сахарный диабет);− создать новые средства для обучения и интеллектуального−сотрудничества медицинского персонала;предоставить медицинскому персоналу возможности пройтипереподготовку на рабочем месте, при этом новые технологиидистанционного обучения открывают очередные возможностидля профессионального развития [4, 5, 6].Тем не менее, серьезной проблемой в освоении информационныхтехнологий является так-называемый уровень «информационнойготовности» (в англоязычной литературе: «e-readiness»)медицинского персонала, или, иначе говоря, наличие навыковиспользования компьютеров и средств телекоммуникаций дляобмена информацией [7].Цель исследованияОценка навыков использования компьютеров и средств телекоммуникацийдля обмена информацией среди врачебного персоналамедико-санитарных учреждений первичной медицинскойпомощи в Республике Молдова.38

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARМатериалы и методыДля оценки информационной готовностиврачебного персонала медико-санитарныхучреждений первичной медицинской помощибыл проведен опрос мнения семейных врачей,работающих в амбулаторных медицинскихучреждениях. Репрезентативность исследованиядостигнута путем объема выборки для анализа– 359 анкет – что превышает минимально необходимоечисло, рассчитанное по Формуле 1 длядескриптивных исследований и за счет соблюдениясоотношения количества врачей в сельскойи городской местности.Nt2PqОбъем выборки: n (1)где:Nx2 t2Pqn – объем выборкиN – общее число врачей (≈2100, зарегистрированныхв 2007 г.)t – критерий Student (для дескриптивных исследований= 1,96)P – вероятность возникновения феномена(для дескриптивных исследований = 0,5)q – величина обратная Р (для дескриптивныхисследований = 0,5)Δx – пределы допустимой погрешности (длядескриптивных исследований = 0,05).Для исследования использована оригинальнаяанкета, разработанная таким образом, чтобыоценить такие параметры информационнойготовности как наличие компьютера на рабочемместе, использование информационных технологийв профессиональной деятельности, навыкиработы на компьютере и уровень развития этихнавыков. В рамках исследования была рассчитанадоля врачей, владеющих в той или иной степенинавыками использования компьютеров в повседневнойжизни. Помимо расчета доли врачей,владеющих навыками работы на компьютере,также, определялся уровень владения, рассчитанныйс учетом того, в каком объеме респондентывладеют навыками использования стандартногопакета офисных приложений. За основу взятаадоптированная методика, используемая в программеECDL (European Computer Driving License),подтверждающая, что владелец сертификатаECDL владеет определенными минимальныминавыками работы на компьютере. В соответствиис данной методикой, респонденты должны былиподтвердить свои знания и навыки по работе спакетом офисных приложений для компьютера(текстовый редактор, электронные таблицы,базы данных, подготовка презентаций, использованиеInternet) [8].Результаты исследованияИспользование информационных технологиймедицинским персоналом в Молдове имеетряд критических моментов, препятствующихгармоничному и эффективному использованиюпреимуществ «информационного общества», чтоотражено в анализе полученных результатов.Основным критерием оценки являлось определениедоли врачей, владеющих в той или инойстепени навыками работы на компьютере. Припроведении опроса среди врачей, респондентыдолжны были ответить на вопрос: «Владеете ли Вынавыками работы на компьютере?» и «Если ответ«ДА», в каком объеме?» Результаты опроса распределилисьследующим образом (Диаграмма 1).Владеют в той или иной степени навыками работына компьютере, в среднем, 36,2% (доверительныйинтервал 31,3%-41,4%) медицинского персонала.Причем в сельских регионах этот показательсущественно ниже, чем в городских регионах(р≤0,05). Следует отметить, что в медицинскихучреждениях Бэлць этот показатель составляеттолько 18,2%, в районе Дрокия – 14,3%.Необходимо отметить, что в процессе сборав исследование были включены два медицинскихучреждения (CMF 7, Оргеев), в которых была начатапрограмма по внедрению информационныхтехнологий и уровень владения компьютером вданных медицинских учреждениях приближаетсяк 100%. Таким образом, следует предположить,что данный показатель в других медицинскихучреждениях республики ниже.Примечательным является тот факт, что изчисла персонала, владеющего навыками работына компьютере, только 57,7% (доверительный100%90%80%70%60%50%40%30%20%10%0%63.8 67.536.2 32.555.844.266.733.342.157.975.025.010.589.581.818.252.647.476.2 80.423.8 19.660.040.085.714.328.671.471.428.663.936.170.030.0TotalruralurbanCMF1CMF2CMF6CMF7""BliCalara Călăraşi""CantemirCaueni CăuşeniCimiliaDrochiaOrheiSîngerei SângereiSorocaAlteleДиаграмма 1. Навыки работы на компьютере (%)39

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARинтервал 48,7%-66,3%) используют в своей профессиональнойдеятельности (Диаграмма 2).""42.3%""57.7%Диаграмма 2. Использование компьютера в профессиональнойдеятельности (%)Анализ уровня владения компьютером представленна Диаграмме 3. Как показывают данные,большая часть респондентов (около 2/3) владеютнавыками работы в одном или двух офисных приложениях(в большинстве случаев текстовыйредактор и Internet). Как показывает практика,этих навыков достаточно лишь для решения элементарныхзадач, связанных с использованиеминформационных технологий. В соответствии стребованиями стандарта ECDL (адоптированнымидля настоящего исследования), сертификатпозволяющий утверждать, что его обладательвладеет элементарными навыками работы накомпьютере, выдается в случае, если кандидатвладеет не менее тремя офисными приложениями(текстовый редактор, Internet и одно изоставшихся офисных приложения – электронныетаблицы, подготовка презентаций или базыданных) [8].MS Office 316.2%MS Office 49.2%MS Office 55.4%MS Office 233.1%MS Office 136.2%MS Office 1 MS Office 2 MS Office 3MS Office 4 MS Office 5Диаграмма 3. Уровень навыков работы на компьютере(%)Другим показателем, характеризующимуровень информационной готовности, являетсяобеспеченность компьютерной техникой рабочихмест врачей. Результаты, полученные приоценке данного показателя, представлены наДиаграмме 4.В соответствии с полученными данными,лишь 21,2% (доверительный интервал 17,1%-25,8%) врачей имеют компьютер на рабочемместе. Существенных различий между сельскимии городскими регионами в исследовании не отмечалось(р≤0,5). При оценке уровня обеспеченностикомпьютерами кабинетов врачей необходимотакже принять во внимание тот факт, что висследование включены 2 медико-санитарныхучреждения (CMF7, Оргеев), которые были вовлеченыв проект по разработке и внедрению медицинскойинформационной системы для учрежденийпервичной медицинской помощи. Одним изпунктов данного проекта являлось обеспечениекабинетов врачей компьютерной техникой, врезультате, в вышеназванных медико-санитарныхучреждениях уровень обеспеченности рабочихмест врачей компьютерной техникой приближаетсяк 100%. Соответственно, показатель обеспеченностиврачей компьютерной техникой вдругих медико-санитарных учреждениях нижесреднего, полученного в данном исследовании.А в некоторых регионах (CMF 6, Бэлць, Чимишлия,Дрокия) компьютерная техника в кабинетахврачей отсутствует.Анализ числа врачей, имеющих компьютерна рабочем месте и использующих его в своейдеятельности показал, что лишь 76,3% (доверительныйинтервал 65,2%-85,3%) респондентовиспользуют имеющийся у них компьютер в своейпрофессиональной деятельности (Диаграмма 5).Одной из задач исследования являласьоценка мнения респондентов относительнонеобходимости использования компьютернойтехнике в повседневной врачебной деятельности.С этой целью в анкету были включены вопросыотносительно необходимости использованияинформационных технологий в медицинской9.5100%90%5.395.2 89.5 100.094.7100.0 95.2 93.550%100.0 100.090.540%80%39.570%60% 78.8 79.9 77.030%60.520%10% 21.2 20.3 23.04.810.50.0 0.0 4.8 6.50%0.0 0.0TotalruralurbanCMF1CMF2CMF6CMF7Bli""Calara CălăraşiCantemir""Диаграмма 4. Наличие компьютера на рабочем месте. (%)Caueni CăuşeniCimiliaDrochiaOrhei92.9 94.47.1 5.6Sângerei SîngereiSoroca75.025.0Altele40

7. MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR (rural/urban, %)Ruralпрактике. Так например, при ответе на вопрос:«Считаете ли Вы необходимым использованиекомпьютеров и специализированных программво врачебной деятельности?» 90,8% (доверительныйинтервал 87,3%-93,6%) респондентовответили утвердительно (Диаграмма 6).""2.4%" "5.3%""92.3%""23.7%""76.3%UrbanДиаграмма 5. Использование компьютера нарабочем месте (%)""3.1%" "6.1%""4.4%" "8.0%""87.6%""90.8% Диаграмма 6. Мнение врачебного персоналаотносительно необходимости использованиякомпьютеров и специализированных программв профессиональной деятельности(всего, %)При этом, как показывает Диаграмма 7,существенных различий в ответах между представителямисельских и городских регионов ненаблюдалось (р≤0,5).Обсуждение результатовРезультаты исследования позволяют проследитьнекоторую зависимость между такимипоказателями как обеспеченность компьютернойтехникой медицинского учреждения и уровеньразвития навыков использования компьютеров.Одновременный анализ Диаграмм 1 и 4 позволяетутверждать, что в медицинских учреждениях, вкоторых уровень обеспеченности компьютерамиотносительно выше (CMF7, Оргеев, Калараш), доляврачей владеющих навыками работы на компьютересоответственно выше. При этом, нерешеннойпроблемой остается обеспечение медицинскихучреждений компьютерной техникой.Следует подчеркнуть, что недостаточноеобеспечение компьютерами медицинских учрежденийприводит к тому, что медицинский персоналне заинтересован в использовании ИКТ длярешения профессиональных задач. Причинойэтого является, по всей вероятности, отсутствиемотивации, как со стороны администрации медицинскихучреждений, так и недостаточногоуровня знаний персонала о возможностях современныхинформационных технологий.Диаграмма 7. Мнение врачебного персоналаотносительно необходимости использованиякомпьютеров и специализированных про- грамм в профессиональной деятельности (rural/urban, %) . , , (CMF7, , . , . , , . , , , . , , Тем не менее, потребность в методах и технологиях,способных модернизировать и оптимизироватьрутинную деятельность врача, высокая, что,в общем, было ожидаемо в настоящем исследованиии соответствует данным других авторов [9, 10].То есть, психологически, врачебный персонал медицинскихучреждений осознает необходимостьвнедрения медицинских информационных системв повседневную практику.Примечательным является тот факт, что приопределенных условиях медицинский персонал,в силу необходимости, вынужден повышать свойобразовательный уровень в сфере использованияинформационных технологий. Наиболееэффективным влиянием такого рода становитсяадминистративный ресурс, когда по инициативеруководителя медицинского учреждения начинаютиспользоваться современная вычислительнаяи компьютерная техника. В этих условиях персоналмедицинского учреждения оказывается вусловиях, когда дальнейшая работа без навыковиспользования информационных технологийстановиться затруднительной, - 7 - малоэффективнойи даже не престижной [11].ВыводыТак называемая «информационная готовность»,или совокупность навыков и факторов,позволяющих использовать информационныетехнологии, является камнем преткновения прираспространении современных информационныхтехнологий.41

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARСтатистика показывает, что в среднем,менее трети врачебного персонала медицинскихучреждений Молдовы владеют навыкамииспользования информационных технологий.Следует отметить, что уровень использованияинформационных технологий в повседневнойпрактике среди этой категории медицинскогоперсонала крайне низкий. Лишь пятая часть изних имеют достаточные знания для эффективногоиспользования существующих технологий сцелью доступа к различным видам медицинскихинформационных ресурсов.Подобное состояние дел оказывает негативноевлияние не только на развитие информационно-коммуникационнойотрасли в республике,но и на уровень развития здравоохранения.Неоспоримым является тот факт, что последниедостижения и наиболее актуальные знания в медицинев первую очередь становятся доступнымиблагодаря современным средствам телекоммуникаций,то есть, акцент в современном научноммире постепенно смещается с печатных изданийв сторону цифровых средств распространенияинформации. В результате применения информационныхи коммуникационных технологиймедицинский персонал не будет ограничен пространственнымии временными рамками.Как следствие, возникает пропасть междутем, какие знания являются доступными в современноминформационном мире и что фактическидоступно, принимая во внимание уровеньинформационной готовности медицинского персоналав Молдове. Такое положение, безусловно,оказывает тормозящий эффект на всю системуздравоохранения Республики Молдова.Практические рекомендацииМетодологии «информационного общества»,технологии, обеспечивающие доступ к информациии обмен ею, развиваются значительно быстрее,чем способности медицинского персоналаиспользовать эти технологии. Увеличивается разрывмежду возможностями доступа к технологиии способностью ее использования, поэтому ужесегодня должна идти речь об установлении минимальныхтребований к подготовке медицинскогоперсонала в сфере использования информационно-коммуникационныхтехнологий.Ниже представлены наиболее действенные,по мнению автора, мероприятия, способные повлиятьна динамику использования информационныхтехнологий в медицинских учреждениях:1. На уровне Министерства Здравоохранениянеобходимо принятие последовательнойдолгосрочной Программы по развитию информационныхтехнологий в здравоохранении.2. Преподавание медицинской информатикистудентам медицинского университетадолжно сопровождаться подтверждением приобретенныхнавыков посредством сертификата,аналогичного ECDL.3. В программу постуниверситетского повышенияквалификации необходимо включитьопределенное количество часов, в рамках которыхпреподавались бы методики использованияразличных программных продуктов для медицинскихцелей.4. Необходимо стимулирование руководителеймедико-санитарных учреждений к использованиюИКТ в руководимых ими учрежденияхиспользуя административные и экономическиемеханизмы.Подобные мероприятия могут дать толчок кразвитию в первую очередь информационно-телекоммуникационнойинфраструктуры. Процессинформатизации различных отраслей экономики,в том числе и здравоохранения, создаст условияинформационной самореализации каждого членаобщества для раскрытия творческих возможностейи способностей в обстановке свободногодоступа к любой информации на базе новейшихинформационных технологий.Литература1. Фролов С.В., Фролова М.С., Современные направлениятелемедицинских технологий, Врач иинформационные технологии, Москва, 2006, №1,стр. 45-52.2. Frank Sullivan, Jeremy C. Wyatt, How computers helpmake efficient use of consultations, British MedicalJournal, 2005; 331:1010-1012.3. Frank Sullivan, Jeremy C. Wyatt, How informatics toolshelp deal with patients’ problems, British Medical Journal,2005; 331:955-957.4. Ецко К., Гримут А., Информационно-коммуникационныетехнологии – инструмент оптимизацииперинатальной помощи в Республике Молдова// Sănătate Publică, Economie şi Management înMedicină, 2006, nr. 3 (14), p. 17-20.5. David M. Lam, Colin Mackenzie, Human and organizationalFactors affecting telemedicine utilizationwithin U.S. military forces in Europe // Telemedicineand e-Health, Vol. 11, №1, p. 70-78.6. Парахонский А.П., Венглинская Е.А., Медюха О.С.,Модернизация медицинского образования наоснове информационных и коммуникационныхтехнологий // Врач и информационные технологии,Москва, 2008, №3, стр. 64-67.7. Доклад: Оценка состояния электронной готовностиРеспублики Молдова (e-Readiness Moldova2004), Кишинэу, 2004.8. Официальный сайт Фонда ECDL: www.ecdl.org9. Джордана Брумини и соавт. Отношение медицинскихсестер к компьютерам: профильное анкетноеисследование // Врач и информационныетехнологии, Москва, 2006, №1, стр. 66-70.10. Kawamoto K., Houlihan C.A., Balas E.A., Lobach D.F.,Improving clinical practice using clinical decision supportsystems: A systematic review of trials to identifyfeatures critical to success, British Medical Journal,2005; 330(7494):765.11. Marion Sobol, Edmund Prater, Differences in computerusage of U.S. group medical practices: 1994 vs. 2003,International Journal of Healthcare Information Systemsand Informatics, January-March 2006, Vol.1, №1,p. 64-77.42

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARRELAŢIA TRANSGENEZĂ –CARACTER ALERGEN ŞI TOXIC.REGLEMENTĂRI LEGISLATIVEŞI STRATEGII DE GESTIONARE A RISCULUIMioara Tinca NAVROTESCU 1 , OtiliaVORONIUC 2 , Ioan CHIRILĂ 11Institutul de Sănătate Publică, Iaşi2Universitatea de Medicinăşi Farmacie Gr. T. Popa, IaşiSummaryTransgenesis–allergenic and toxiccharacter relation. Legislative settlementsand risk managementThe achievements in the biotechnologyarea, based on the geneticengineering, technological and biologicalprogressing with good effectsin the most of activities, creating ananxiety related to the potential riskfor the humane health, biological diversityand the ecological stability.The authors present in this contextthe alimentary risks generated bythe products obtained from the plantstransformed genetically. They insistupon the difficulties in evaluatingthe risk of allergies, because nowadaysdoesn’t exist a prevent methodregardless of the product type, thenecessity of studying about the organismsrecognized as the allergicfactors and the legislative settlementregarding the obtaining, testing,using and commercialization theorganisms genetically transformed,and also the prevention, eliminatingand reducing the risks – the riskmanagement.IntroducereIngineria genetică mai este numită uneori şi modificare genetică,transformare genetică sau transgeneză, iar produsele obţinute poartănumele de organisme modificate genetic (OMG). Această tehnologie– ingineria genetică – presupune intervenţia artificială în procesul deselecţie a caracteristicilor plantelor prin introducerea unor caracteristicinoi, preluate de la organisme cu totul diferite, caracteristici imposibilde selecţionat prin mijloace naturale.Astfel, organismele nou rezultate conţin în codul lor genetic caracteristicicomplet noi pentru specia receptoare, care se distanţeazăde prototipul de bază. Această diferenţiere semnificativă este cea carestârneşte atâtea îngrijorări, deoarece nu se poate cunoaşte dinaintecare vor fi consecinţele (pe termen lung) introducerii pe scară largăîn alimentaţia umană.Temerile oamenilor faţă de plantele modificate genetic sunt justificatepe de o parte de climatul de neîncredere pe care îl întreţin mediilede informare (publicaţii pro şi contra), cât şi lipsa unor tehnici amelioratede evaluare a riscului, mai ales de metode globale pentru determinareacompoziţiei exacte a organismelor transgenice [1, 2, 3].Metodele toxicologice validate pe plan internaţional, singureleutilizate în procedurile oficiale de evaluare, sunt însă adesea inadaptabilela alimentele provenite din OMG.Principalii producători de OMG sunt SUA, Canada şi Argentina,Uniunea Europeană (UE) este principalul opozant, o opoziţie care totuşimenajează sensibilitatea marilor producători, prin considerareareducerii / interzicerii importurilor acestor produse în Europa (măsurăcu caracter temporar). Atâta timp cât nu există suficiente date ştiinţificecare să conducă la o concluzie certă privind posibilitatea evaluăriipotenţialelor riscuri, temerile, neliniştea populaţiei sunt justificate.Dezbaterile asupra OMG nu sunt finalizate. Există opinii pro şiopinii contra. România este o ţară care, cel puţin deocamdată, nu areresurse europene pentru controlul producţiei şi valorificării OMG. Fărăun sistem de control, nu putem însă avea o trasabilitate a produsului(în speţă produsul modificat genetic).ObiectivePătrunderea pe piaţa europeană a OMG este o problemă carepreocupă tot mai mult atât importatorii europeni, consumatorii, câtşi cercetătorii din acest domeniu.Autorii prezintă ca o necesitate informarea publicului despre:• potenţialele riscuri alimentare generate de consumul produselorobţinute din plantele modificate genetic (efecte secundare sauneprecizate);• dificultăţi de evaluare a riscului – în special apariţia alergiilor;• rezultatele unor studii de toxicitate;43

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR• necesitatea aprofundării studiilor de toxicitatedespre organismele recunoscute ca producătoride factor alergeni;• opinii pro şi contra;• reglementări legislative cu privire la obţinerea,testarea, utilizarea şi comercializarea produselormodificate genetic;• măsuri de gestionare a riscului – de prevenire,eliminare şi/sau reducere a riscului.Evoluţia problemei organismelor modificate genetic(OMG)Istoria cultivării plantelor modificate geneticîncepe în 1994, în SUA. Principalele plante cultivateastăzi sunt porumbul şi soia.Biotehnologiile aplicate în agricultură au condusla OMG din necesitatea obţinerii unei productivităţimari, dat fiind cerinţele pentru hrană ale populaţieidin diverse zone, dar şi pentru îmbunătăţirea calităţiirecoltelor, pentru creşterea rezistenţei, creştereaunor însuşiri dorite, rezistenţa la secetă, reducereaadministrării pesticidelor, creşterea conţinutului devitamine. Pentru toate aceste cercetări s-au alocat şise alocă fonduri financiare impresionante de milioanede dolari.Investiţiile în Cercetare şi Dezvoltare ale principalelorcompanii de biotehnologii (% din profitultotal) sunt prezentate în tabelul 1.Tabelul IInvestiţiile în cercetare şi dezvoltare ale principalelor companiide biotehnologii (% din profitul total)Compania 1998 1999 2000 2001Aventis 12 13 11 9Delta şi Pine Land 9 7 7 6Dow / Mycogene 11 5 6 6Du Pont / Pioneer Hi - Brend 8 8 8 7Monsanto 15 15 14 13Syngenta 12 12 11 10Sursa: The Freedonia Group Inc.În acest context remarcăm o creştere spectaculoasăa suprafeţelor cultivate cu PMG (plantemodificate genetic). Remarcăm că primul loc esteocupat de SUA cu 72%, urmat fiind de Argentina18% şi Canada 6% (fig. 1).Prognoza cultivării OMG după rapoartele OCDEşi FAO relevă o creştere de la 52,6 mil. ha / 2006 la 151mil. ha în 2011, pe primul loc situându-se SUA – 23%din totalul suprafeţelor cultivate cu PMG (fig. 2).În România se cultivă peste 80.000 ha de soiamodificată genetic, dintr-un total de 130.000 ha,fiind plasată printre primii 11 cultivatori din lumede plante transgenice.China2%Fig. 1. Suprafeţe cultivate cu plante modificate geneticîn 2001 (52,6 mil ha)Altele37%Altele27%Argentina13% Canada4%India11%Brazilia5%SUA23%China12%SUA54%Canada5%Argentina7%Fig. 2. Prognoza cultivării PMG în 2011 (151 mil. ha)Efectele potenţial dăunătoare ale produselortransgeniceMajoritatea companiilor de cercetare a produselortransgenice recunosc ca potenţiale efectedăunătoare următoarele:• toxicitatea şi alergenitatea produselor genelorinserate;• efectele neintenţionate (pleiotrope) la nivelulorganismului receptor determinate de inserţie;• eventualul transfer orizontal al transgenelor (încelule bacteriene sau de mamifere);• modificarea într-un sens nedorit a valorii nutritivesau a concentraţiei unor compuşi toxiciîn raport cu nivelurile caracteristice planteiparenterale.Sursele acestor efecte se regăsesc în:• linia parenterală sau receptorul;• gena / genele donorului;• produsul / produsele transgenei / transgenelorsau orice alt metabolit sintetizat ca efect neintenţionatal modificării genetice;• planta modificată genetic (3).Potenţiale riscuri asupra sănătăţiiCare ar putea fi riscurile alimentare generatede consumul produselor transgenice (fig. 3)? Este oîntrebare care apare tot mai des în rândul consumatorilor:consumul de OMG ar putea expune sănătateaoamenilor la următoarele riscuri: toxic, alergen, alteefecte secundare neprevăzute. Numeroase voci (cercetători,oameni de ştiinţă) susţin că riscurile utilizăriialimentelor provenite din plantele modificate geneticnu se cunosc cu certitudine, dar se bănuiesc că ar fitoxicitatea şi alergenitatea care, potrivit specialiştilor,44

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARentelor provenite din plantele modificate genetic nu se cunosc cu certitudine, dar seiesc c ar fi toxicitatea i alergenitatea care, potrivit specialitilor, vor fi eliminate tot prinvor fi eliminate tot prin inginerie genetică. Astfel, la întrebarea mai importante măsuri de gestionarenerie genetic. Astfel, la întrebarea privind posibilitatea reducerii potenialului alergen alprivind posibilitatea reducerii potenţialului alergen al alimentelora riscului.entelor prin inginerieprin ingineriegeneticgeneticăunii specialitiunii specialiştidin tabradin tabăra„opinii„opiniipro”pro”rspund afirmativ,rece modificarea răspund genetic afirmativ, poate deoarece servi modificarea atât la includerea, genetică cât poate i la servi excluderea atâtNecesitatea unei proteine aprofundării şi studiilorin coninutul la unei includerea, plante cât cultivate. şi la excluderea unei proteine în/din conţinutulde toxicitatePrin intervenia unei plante ingineriei cultivate. genetice persoanele expuse alergenilor alimentari Studiile vor putea de toxicitate trebuie realizateconform protocoalelor standar-e versiunile nealergene Prin intervenţia sau hipoalergene ingineriei genetice ale alimentelor persoanele [4]. expuse alergeniloralimentari vor putea alege versiunile nealergene sau hipoalergeneale alimentelor [4].internaţionale, respectând principiiledizate recomandate de organismeleGood Laboratory Practice (GLP) descriseîn Directiva Consiliului Europei 87/18/EEC) (fig. 4).Comitetul Ştiinţific pentru Alimenterecomandă efectuarea studiilortoxicologice in vivo şi in vitro şi testelede hrănire pe termen lung, pentru a seurmări evoluţia în timp a efectelor.Metodele toxicologice validate peplan internaţional – singurele utilizateîn procedurile oficiale de evaluare – suntînsă adesea inadaptabile la alimenteleFig. 3. Riscuri asupra sntii generate de consumul produselor transgenice provenite din OMG. Din această cauză,efectele neprevăzute ale transgenezeiFig. 3. Riscuri asupra sănătăţii generate de consumul produselorLa noi înnu pot fi încă evaluate. Este nevoie detransgenice ar în ultimii ani alergia alimentar are o inciden i o prevalen în cretere,tehnici ameliorate de evaluare a risculuialimentar, mai ales de metodelece determin ca numeroase voci din grupul „opinii contra” s susin c produseleLa noi în ţară în ultimii ani alergia alimentară are o incidenţăsgenice sunt factori de risc ce conduc la apariia unei varieti noi de proteine cuşi o prevalenţă în creştere, fapt ce determină ca numeroase voci globale pentru determinarea compoziţieiexacte a organismelor transgenice.ionalitate divers. Predicia potenialelor riscuri se poate face prin: aprofundarea studiilordin grupul „opinii contra” să susţină că produsele transgenice suntoxicitate ifactorialergenitatede risc ceprinconducmetodela apariţiade evaluareunei varietăţivalidatenoi depeproteineplan internaional,Aceste metodepringlobale (cromatografia,atere, informaie cu funcţionalitate bogat i diversă. diversificat, Predicţia etichetarea potenţialelor corect riscuri a produselor se poate i studiul crearea proteomului unor sau cel al profiluluicturi de control face tiinific, prin: aprofundarea ce reprezint studiilor cele de mai toxicitate importante şi alergenitate msuri de prin gestionare ARN mesager), a riscului. care vizează toate moleculeleprezente în aliment, permitNecesitatea metode aprofundrii de evaluare i validate studiilor pe de plan toxicitate internaţional, prin cunoaştere,Studiile de informaţie toxicitate bogată trebuie şi diversificată, realizate conform etichetarea protocoalelor corectă a produselor standardizate realizarea recomandate unei adevărate „amprente”organismele şi crearea internaionale, unor structuri respectând de control principiile ştiinţific, Good ce reprezintă Laboratory cele Practice şi constituie (GLP) singura posibilitate derise în Directiva Consiliului Europei 87/18/EEC) (fig. 4).decelare a unei modificărineprevăzute [6, 7].În evaluarea produselorgenice, secvenţa de aminoaciziva fi compensată cubaza de date pentru alergenicunoscuţi, în vederea screeninguluipentru similarităţilesecvenţelor cu semnificaţieimunologică. Produşii genicidin surse fără istoric alergenicşi care nu prezintă identitatecu secvenţa având semnificaţieimunologică alergenă vorfi supuşi evaluării fizico-chimice.Dacă un produs genicare caracteristicile genice aleunui alergen, trebuie avut învedere principiul precauţiei, înFig. 4. Cerinţe impuse pentru testarea alimentului (după Good Laboratory comisiile de control se pot luaPractice)4în considerare unele acţiuni45

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARcorespunzătoare. Atenţia deosebită trebuie să fieîndreptată asupra alergenităţii, care va fi observatăprin expunerea unui număr corespunzător de indiviziai populaţiei.Specialiştii, cercetătorii din multe companii debiotehnologii („opinii pro”) (Monsanato, Du Pont,Pionner Hi-Bred, Aventis, Syrgenta ) susţin că plantelemodificate genetic aflate deja în culturi comerciale şialimente derivate din ele posedă transgene ai cărorproduşi au o eşalonare îndelungată de consum sigur.Rezultatele unor studii de toxicitate sunt prezentateîn literatura de specialitate pentru informarea consumatorilor,cu respectarea cerinţelor impuse pentrutestarea alimentului Good Laboratory Practice (GLP)– Directiva CE 87/18 [5, 8].Reglementări legislativeApariţia produselor alimentare transgenice,folosirea aditivilor alimentari şi alte modificări aduseau impus şi impun necesitatea unor reglementări lanivel naţional şi internaţional.În Uniunea Europeană, începând cu anul 1990,a fost elaborată o legislaţie specifică, îmbunătăţităşi extinsă ulterior, având ca scop protecţia sănătăţiioamenilor şi a mediului, dar şi crearea unei pieţeunice în domeniul biotehnologiei.În perspectiva aderării la UE legislaţia Românieieste armonizată cu reglementările (selecţionate),prezentate mai jos:Directiva CEE nr. 219/1990 (modificată prinDirectiva nr. 81/1998) – reglementează utilizarea încondiţii de izolare a microorganismelor modificategenetic în scopuri de cercetare şi industrializare.Directiva CEE nr. 220/1990 privind introducereadeliberată în mediu a OMG – reprezintă principalulact normativ în acest domeniu, fiind completată întretimp de mai multe Decizii ale Comisiei.1993 – OCDE elaborează protocoalele pentrutoxicitate acută şi subcronică, genotoxicitate, imunotoxicitate,toxicitatea reproducerii şi dezvoltării.1993 – OCDE formulează conceptul echivalenţeipentru evaluarea alimentelor derivate din OMG.1996 – Reglementări pentru testarea alergenităţii.1996 – OCDE stabileşte deosebirile dintre nivelurilede echivalenţă substanţială.1997 – CE 258/97 – reglementări privind siguranţanoilor alimente derivate din OMG.2000 – FAO şi OMS – în cadrul comisiei CODEXALIMENTARIUS elaborează standardele, reglementărileşi alte recomandări referitoare la „alimentul modificatgenetic”. Sunt stabilite definiţiile pentru „evaluareariscului” şi „analiza riscului”. Este organizată în comiteteşi funcţii sub egida FAO şi OMS. Comitetele suntconcentrate pe probleme de alergie alimentară.2001 – FAO şi OMS – consultarea experţilor pe temaevaluării alergenităţii alimentului modificat genetic.2002 – Legea 214/02 privind regimul de obţinere,testare, utilizare şi comercializare a OMG şi aproduselor rezultate.2003 – Legea 52/03 privind siguranţa transferului,manipulării şi utilizării OMG.2005 – O.G. 195/05 – Evaluarea riscurilor ce leimplică utilizarea OMG.Recent au fost adoptate şi publicate în JurnalulOficial al UE două acte legislative ce stabilesc unsistem armonizat de trasabilitate a OMG şi întărescreglementările actuale de etichetare a alimentelormodificate genetic.Concluzii1. Este necesară manifestarea unei atenţiiparticulare faţă de consumul produselor transgeniceatunci când se evaluează siguranţa alimentelorobţinute prin biotehnologii moderne;2. Se impune ca o necesitate continuarea şiaprofundarea studiilor privind riscurile potenţialelegate de toxicitate, alergenitate, stabilitatea genelorinserate şi rezistenţa acestora la multe antibiotice,efecte legate de nutriţie sau alte posibile efecte neintenţionate.3. Necesitatea etichetării corespunzătoare aproduselor modificate genetic şi informarea corectăa consumatorilor.4. Interesul fiinţei umane trebuie să prevalezeasupra interesului ştiinţei şi societăţii.Bibliografie1. Damian Claudia: Influenţa organismelor modificategenetic. www.Roamania.indymedia.org, 2008.2. Dunwell JL: Transgenic crops: The next generation oran example of 2020 vision. Ann. of Bot.84; 269-275,1999.3. Mikkelsen T.R., Andersen B., Jorgensen R.B., The risk oftransgenes spread, Nature 380, 31, 1996.4. Sweet J.B., Novis C.E., Sipson E., Assessing the impactand consequences of the release and comercialisation ofgenetically modified crops. Sympsium Procced no.72,Relevance for transgenic crops, 241-247, 1999.5. xxx Directiva CE 87/18, 258/97.6. xxx Lg. 214/02 privind regimul de obţinere, testare, utilizareşi comercializare a OMG şi a produselor rezultate.7. xxx Lg. 52/03 privind siguranţa transferului, manipulăriişi utilizării OMG.8. xxx O.G. 195/05 – Evaluarea riscurilor ce le implicăutilizarea OMG.46

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARUNELE DIFERENŢEÎNTRE SPECIALITATEA DE MEDICINĂGENERALĂ ŞI SPECIALITĂŢILE SECTORIALEÎN ACTIVITATEA MEDICULUI DE FAMILIETatiana GHEORGHIAN, Tudor GREJDIANU,Grigore BIVOL,Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuSummarySome differences between generalmedicine and sectorial specialties inthe a family doctor′s activityIn this article are described the differencesbe hid general medicineand sectorial specialties in the familydoctor′s activity. The doctor of generalmedicine and can’t doesn’t haveto know the specific of each sectorialspecialty. He has to know every thing,but more often he has to know the essentialthing.Actualitatea temeiÎn timp ce specialistul sectorial este competent în problemelespecialităţii sale, pătrunzând în profunzimea fenomenelor, mediculgeneralist posedă o competenţă orizontală, având sarcina şi şansasă observe toate sau aproape toate problemele de sănătate alepacienţilor săi. De aceea, el trebuie să se aştepte la un spectru largal tulburărilor de sănătate şi trebuie să găsească metode adecvatede stabilire a diagnosticului şi căi potrivite de tratament. În timp cespecialistul sectorial modern tinde să devină un impresar ştiinţific saumedic savant bazat pe tehnologia medicală, medicul generalist rămâneancorat în imaginea unei profesii profund umane care foloseşte cuprecădere „instrumente de modă veche: ochii şi mintea omului”.Medicul de medicină generală nu poate şi nici nu trebuie săcunoască domeniul fiecărei specialităţi sectoriale. El trebuie să ştiede toate, dar mai ales să ştie esenţialul.Amândouă aceste dezvoltări sunt necesare.Specializarea în profil sectorial trebuie să meargă mână la mânăcu “specializarea în nespecializare”.Medicul generalist trebuie să fie, ca medicul de familie de altădată,gata întotdeauna să răspundă la chemarea bolnavului, adevăratsfătuitor, prietenos, confident şi sprijinitor moral al acestuia.S-a amintit că există două direcţii de dezvoltare a ştiinţelor:diviziunea şi integrarea. Îmbinarea dialectică a celor două tendinţereprezintă în mod cert o condiţie a progresului cunoaşterii.Studiul cuceririlor ştiinţei şi tehnicii şi aplicarea lor în practicasocială se realizează prin procesul de specializare.În specialităţile sectoriale, abordarea patologiei dintr-un unghi cudeschidere mică poate conduce la simplism, steriotipie şi dogmă.În medicina generală, specialitate de largă deschidere, existăriscul de superficialitate, pseudoştiinţă, chiar empirism.Mai aproape de cerinţele medicului generalist este afirmaţia luiB. Pascal: „Odată ce nu poţi fi universal şi să ştii tot ce se poate asupratuturor lucrurilor, trebuie să ştii câte puţin din toate, căci e mult mai frumossă ştii câte ceva despre tot decât totul despre un singur lucru”.În acest context, deviza medicului generalist ar putea fi: să ştii detoate, cât poţi cuprinde şi să cultivi sănătatea, binele şi frumosul.Să nu uităm riscul ce-l pândeşte pe medicul odată ajuns specialist.El transmite din aprecierea lui Nicolae Iorga: „Specialistul – om care cuîncetul ajunge a uita că mai sunt pe lume şi alte lucruri decât aceleape care crede că le ştie el”.Spitalul este centrul dominant al practicii şi puterii medicale. Elcontrolează cea mai mare parte a tehnologiei moderne şi consumăo mare parte din fondurile alocate sistemului sanitar.Rolul medicului generalist în spital nu este clar în prezent. Medicinagenerală şi asistenţa spitalicească s-au dezvoltat separat cu avanspentru spital. Tradiţionalul lor „separatism” trebuie reevaluat.47

MEDICINà SOCIALà ŞI MANAGEMENT SANITARCea mai mare parte a oamenilor îşi petrec viaţaîn afara spitalului, iar internarea reprezintă pentruei un accident, un eveniment temporar. Oamenii auun trecut şi speră să aibă un viitor; în ambele situaţii,medicii de medicină generală au fost şi vor fi implicaţi.Nu are nici un sens ca medicii generalişti să nuparticipe la evenimentele prin care trec pacienţii lorcând sunt internaţi.În ţările în care profilul medicinei generale a fostneglijat, s-a constatat o aglomerare nejustificată aspitalelor cu bolnavii al căror diagnostic şi tratamentnu necesitau internarea, ei fiind rezolvabili de cătremedicul generalist. Se ştie că îngrijirea bolnavuluila domiciliu costă de 3-4 ori mai puţin decât aceadin spital.Internarea în spital este justificată în următoarelesituaţii:• afecţiunea implică îngrijiri terapeutice deosebite;• boala reprezintă un pericol pentru colectivitate(boală infecţioasă, psihoză);• este necesară separarea bolnavului de mediulsău de viaţă obişnuit din cauză că acesta agraveazăprocesul patogen (mediu ostil), ori dininadecvarea reacţiilor subiectului la necesităţileactului terapeutic (refuz de colaborare);• incapacitatea bolnavului (tulburări ale cunoştinţei,lipsa familiei etc.) de a rezolva problemelelegate de îngrijirea sa.Am convingerea, mărturisea Th. Burghele, cămedicul generalist trebuie să aibă un contact câtmai strâns cu spitalul, iar în timp se va realiza oadevărată integrare a practicii medicinei generaleşi spitaliceşti.Spitalul trebuie să-şi pună de acord obiectivelecu prerogativele, aşa cum rezultă din definiţiaOMS. Spitalul este şi va trebui să rămână un centrude învăţământ, de asistenţă curativă intensivă, decercetare.Tipuri de asistenţă medicalăÎn asistenţa medicală fiinţează într-o înlănţuirelogică şi necesară trei tipuri de asistenţă medicală:• asistenţa primară;• asistenţa secundară;• asistenţa terţiară.Această eşalonare reflectă, pe de o parte, trecereagradată de la sănătate la boală, în paralel cuevoluţia proceselor patogene, iar pe de altă parte,dezvăluie limitele cunoaşterii şi posibilităţile acţionaleale medicinei.În consens cu datele prezentate, propunem şapterepere pentru diferenţierea tipurilor enunţate.Importanţa propusă are o valoare practică înevaluarea şi asigurarea calităţii serviciilor sistemuluisanitar, ea permiţând aprecierea nevoilor populaţiei(nevoi de asistenţă primară, nevoi de asistenţăsecundară, nevoi de asistenţă terţiară) şi activităţilenecesare pentru satisfacerea acestor nevoi.Prin medicina populară înţelegem o colecţiede concepţii şi practici terapeutice care aparţinanumitor pături ale populaţiei vizavi de problemelesănătăţii, care s-au transmis şi perfecţionat din generaţieîn generaţie.Medicii generalişti, fiind strâns legaţi de populaţiaasistată, au avut posibilitatea să cunoască, săîmprumute, să dezvolte şi să recomande o serie deremedii populare, care aveau un substrat ştiinţific.Medicii generalişti au avut grijă să-şi arate limiteleşi ei nu cred că este posibil un medic universal,atotştiutor. Orice medic însă face mai puţin decât ştie,iar uneori limitele noastre sunt impuse din afară.Când vorbim despre viziunea largă a mediculuigeneralist, avem în vedere numai raportul dintreceea ce este cunoscut şi ceea ce cunoaşte mediculgeneralist, şi mai degrabă înţelegem bunăvoinţa luide a se apropia de pacient, pentru a-l cunoaşte maibine şi a-l ajuta să-şi învingă sentimentele de alienareşi depersonalizare induse de boală, inclusiv implicareapentru a-i controla suferinţa organică şi psihică.Tratarea pacientului în medicina generală înseamnămultiplicitate în unicitate şi presupune ştiinţă,conştiinţă, umanism.Concluzii1. Medicul de medicină generală nu poate şi nicinu trebuie să cunoască domeniul fiecărei specialităţisectoriale. El trebuie să ştie de toate, dar mai ales săştie esenţialul.2. Spitalul este centrul dominant al practicii şiputerii medicale. El controlează cea mai mare partea tehnologiei moderne şi consumă o mare parte dinfondurile alocate sistemului sanitar.3. Prin medicina populară înţelegem o colecţiede concepţii şi practici terapeutice care aparţinanumitor pături ale populaţiei vizavi de problemelesănătăţii, care s-au transmis şi perfecţionat din generaţieîn generaţie.Bibliografie1. Duţescu B., Funcţia integratorie şi umanistă a medicineigenerale, în Muncitorul sanitar, nr. 23/1761, 10 iunie1986.2. Popescu G.R., Rădulescu S., Medicina şi colectivităţileumane, Ed. Medicală, Bucureşti, 1981.3. Voiculescu M., De veghe pe frontul vieţii, Ed. Medicală,Bucureşti, 1984.4. Buşoi G.R., Medicina familiei, o disciplină cu adânciimplicaţii medico-sociale, în Viaţa medicală, 1983, nr.8, p. 369-374.48

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARASPECTE ALE MORBIDITĂŢIICOPIILOR ŞI ALE CALITĂŢII AERULUIATMOSFERIC DIN MUNICIPIUL BĂLŢIGrigore FRIPTULEAC 1 , Marina LUPU 2 , GheorgheTÎRŞU 2 , Vasile ŢURCANU 3 ,Valeriu POSTOLACHI 4 ,1Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae Testemiţanu, 2 Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, 3 Centrul de MedicinăPreventivă, Bălţi, 4 Centrul Medicilor de Familie, BălţiSummaryHygienic evaluation of influenceof atmospheric air’s quality uponthe children‘s morbidity of Beltsy– cityThere are presented results of investigationsof the degree of atmosphericair’s pollution in Beltsy – city during2004 – 2006 years, the general morbidityand morbidity of respiratorysystem. It was established that thelevel of atmospheric air’s pollutioncorrelates directly with increase ofsome morbid forms.IntroducereÎn ultimii ani cercetările ştiinţifice au demonstrat că compoziţiachimică a atmosferei este în continuă schimbare datorită cauzelornaturale sau celor provocate de om [2, 6, 7, 10]. Această situaţie explicăfaptul că atenţia unor savanţi este focalizată pe impactul activităţiiumane asupra atmosferei. În acelaşi timp, trebuie conştientizat faptulcă aerul atmosferic constituie condiţia primordială a bunăstării şisănătăţii umane. Conform evaluării OMS privind povara bolilor, condiţionatăde poluarea aerului atmosferic, mai mult de două milioanecazuri de deces prematur anual sunt cauzate de poluarea aeruluiatmosferic în oraşe şi a aerului din încăperi. Mai mult de jumătate dinaceste consecinţe revine ţărilor dezvoltate [1, 5, 8].Un organism sănătos nu întotdeauna se poate adapta la schimbăriledin mediul ambiant. Aceasta se referă îndeosebi la copii. Înliteratura de specialitate se menţionează că din multitudinea factorilorcu acţiune nocivă asupra organismului uman, un rol deosebit îi revinestării aerului atmosferic [3, 4, 6, 9].Planul European pentru Sănătatea Copiilor în relaţie cu Mediul,aprobat la Conferinţa IV Interministerială Europeană pentru Sănătateşi Mediu de la Budapesta din 2004, a stabilit Prioritatea Regională nr. 3:prevenirea şi reducerea substanţială a maladiilor cauzate de poluareaaerului atmosferic prin implementarea unor măsuri profilactice.Maladiile organelor respiratorii sunt condiţionate în cea mai mareparte de calitatea aerului, au o incidenţă mai mare comparativ cu altegrupe de maladii, din aceste considerente Planul Naţional de Acţiunipentru Sănătate în relaţie cu Mediul (2001) prevede realizarea unuicomplex de măsuri de prevenţie.La ora actuală constatăm lipsa unor cercetări ştiinţifice fundamentaleîn problema sănătăţii populaţiei în relaţie cu calitatea aeruluiatmosferic. În Republica Moldova au apărut unele publicaţii în acestdomeniu [5, 7], însă ele sunt fragmentare, nu reflectă problema încomplex, măsurile de profilaxie, ceea ce ne-a determinat să iniţiemun studiu ştiinţific în acest domeniu.Scopul studiuluiEvaluarea igienică a stării de sănătate a copiilor din mun. Bălţi înrelaţie cu calitatea aerului atmosferic.Materiale şi metodeS-au utilizat metodele de cercetare: sociale, sanitaro-chimice,igienice, epidemiologice, statistice. S-a determinat gradul de poluarea aerului atmosferic cu pulberi, NO 2, SO 2, CO şi formaldehidă.În grupul de indicatori ai sănătăţii s-a studiat morbiditatea copiilordupă clase şi structură. Obiectul de studiu l-au constituit copiii din mun.Bălţi (raza de deservire a Centrelor de Sănătate (CS) nr. 2 şi nr. 5), fişele49

MEDICINà SOCIALà ŞI MANAGEMENT SANITARmun.Bli.Moldovamedicale, calitatea aerului atmosferic de la posturilede observaţii asupra poluării POP 1 şi POP 3.Rezultate şi discuţiiAnaliza morbidităţii copiilor (0-17 ani) în mun.Bălţi în perioada 2003–2006 a evidenţiat caracteristiciimportante, care au permis evidenţierea unordirecţii de cercetare. De menţionat că populaţia infantilăreprezintă categoria cu risc majorat de îmbolnăviredatorită particularităţilor biologice (organismîn creştere, sistem imunitar insuficient dezvoltat) [3,4]. Aceasta se referă în primul rând la morbiditateagenerală a copiilor (fig.1).R.Moldovamun.Bli10000,08000,06000,04000,02000,00,07238,69212,808962,8 8560,10 8608,307350,007519,24Fig.1. Dinamica morbidităţii generale a copiilor (0-17ani) prin prevalenţă la 10000 de locuitoriDatele prezentate în fig.1 demonstrează o creşterecontinuă a nivelului morbidităţii generale a copiilordin mun. Bălţi, care depăşeşte media pe RepublicaMoldova. Spre exemplu, morbiditatea generală acopiilor prin prevalenţă în mun. Bălţi a crescut de la8962,8‰o în anul 2003 la 9212,8‰o în 2006, mediape republică fiind egală în 2003 cu 7238,6, iar în 2006– cu 7401,29 cazuri la 10000 de locuitori.Evident, una din caracteristicile principale alestării de sănătate este structura morbidităţii, a căreidinamică este prezentată în tabelul 1.În structura morbidităţii copiilor prin prevalenţă(la 10000 de locuitori) în perioada 2003-2006 pe loculI se menţin bolile aparatului respirator (tabelul 1). Arborelebronşic şi plămânii constituie hotarul numărulunu de protecţie a organismului contra substanţelortoxice care pătrund cu aerul atmosferic. În condiţiilecrizei ecologice bronhiile şi plămânii acumuleazăsubstanţe alogene. Se dereglează imunitatea locală,7401,292003 2004 2005 2006mun.BliR.Moldovase activizează microorganismele patogene şi virusurile.Se dezvoltă patologii bronho-pulmonare [6, 9].Aceste particularităţi influenţează asupra structuriişi nivelului morbidităţii copiilor (tabelul 2).Tabelul 2Particularităţile nivelului morbidităţii copiilor (0-17ani) dinmun. BălţiIndicatori 2003 2006Morbiditatea generală6433,8 7413,4prin incidenţa la 10000 de locuitoriInclusiv, prin:Bolile aparatului respirator 2707,5 3220,81Bolile aparatului circulator 36,6 216,78Bolile sângelui şi organelor hematopoietice58,8 88,93Bolile SNC 129,4 223,83Bolile ochiului 670,3 695,64Malformaţii R.Moldova congenitale 70,3 120,13mun.BliOdată cu implementarea asigurărilor medicaleobligatorii a sporit adresabilitatea, care modificănivelul patologiilor.Datele prezentate în tabel denotă faptul că asporit morbiditatea generală prin incidenţa copiilorde la 6433,8‰o în 2003 la 7413,4‰o în 2006. Morbiditateacopiilor din mun. Bălţi în perioada 2003-2006 s-a caracterizat prin incidenţa preponderentăa bolilor aparatului respirator (2707,5 cazuri la 10000de locuitori în 2003), care s-a majorat cu 513,31‰în 2006. În această perioadă a crescut considerabilnivelul bolilor aparatului circulator de la 36,6‰o înanul 2003 la 216,78‰o în 2006. Aproape s-a dublatnivelul malformaţiilor congenitale de la 70,3 în 2003la 120,13‰o în 2006.Este importantă analiza nivelului morbidităţiicopiilor din oraşe influenţaţi de aerul atmosfericpoluat în comparaţie cu cel mediu pe RepublicaMoldova (tabelul 3).Datele din tabelul 3 relevă că nivelul unor grupede patologii ale copiilor din mun. Bălţi este atât deînalt, încât depăşeşte cu mult mediile acestora perepublică, printre ele fiind şi nivelul bolilor aparatuluirespirator – cu 621,44 cazuri mai mult la 10000 deStructura morbidităţii copiilor (0-17ani) în mun. Bălţi prin prevalenţă (la 10000 de locuitori)Tabelul 12003 2004 2005 2006I Bolile ap. respirator I Bolile ap. respirator I Bolile ap. respirator I Bolile ap. respirator III Bolile ochiului II Bolile ochiului II Bolile ochiului II Bolile ochiului IIIII Bolile infantile +Bolile infantile + Bolile infantile +Bolile infantile +IIIIIIIIIIIIparazitareparazitareparazitareparazitareIV Bolile ap. digestiv IV Traume IV Traume IV Bolile ap. digestiv IVV Bolile ap. genito-urinar V Bolile pielii V Bolile SNC V Bolile ap. circulator V50

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARlocuitori de vârsta respectivă, aparatului circulator – de 5 ori maimare, tumorilor – de 2,6 ori mai înalt, malformaţiilor congenitale– cu 77,77 cazuri mai mult la 10000 de locuitori etc.sunt mai frecvente în luna aprilie, ceea ceprobabil are loc din cauza particularităţilormeteorologice şi a traficului auto.iunienuluiiulieaugustTabelul 3Structura morbidităţii copiilor (0-17 ani) în mun. Bălţi în comparaţie cumedia pe Republica Moldova în anul 2006 prin incidenţă (la 10000 delocuitori de vârsta respectivă)R. Moldova mun. Bălţi1. Tumori 4,96 13,092. Bolile sângelui, ale org. hematopoietice 200,95 88,933. Bolile sistemului nervos 112,10 223,834. Bolile ochiului şi anexelor sale 134,70 695,645. Bolile urechii şi apofizei mastoide 142,05 172,156. Bolile aparatului circulator 37,07 216,787. Bolile aparatului respirator 2599,37 3220,818. Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat 432,25 293,299. Afecţiuni cu origine în perioada perinatală 72,22 215,1010. Malform. congenitale şi anom. cromozomiale 42,36 120,13La copiii din mun. Bălţi se constată o tendinţă de creşterea bronşitelor cronice şi a astmului bronşic. Este în creştere, îndeosebi,incidenţa şi prevalenţa astmului bronşic, ceea ce indicăpredominarea maladiilor cronice.Nivelul prezentat al morbidităţii copiilor din mun. Bălţi esteinfluenţat de gradul de poluare a aerului atmosferic. Poluanţiiprincipali ai aerului sunt: pulberi, NO 2, SO 2, CO, formaldehidăetc.Pulberile sau particulele în suspensie constituie un poluantatmosferic care constă dintr-un amestec complex de substanţeîn suspensie organice şi minerale în aer, sub formă solidă şi /sau lichidă. Aceste particule sunt de mărime, compoziţie şiorigine diversă.În mun. Bălţi calitatea aerului atmosferic s-a studiat în bazadatelor de la 2 puncte de observaţii asupra poluării (POP) 1 şi 3.Gradul de poluare se schimbă pe parcursul anului (fig.2).mg/m30,60,50,40,30,20,10decembrieianuariefebruariemartieapriliemaiFig. 2. Dinamica poluării aerului atmosferic cu pulberi în mun. Bălţi,2006 (concentraţii medii lunare)Urmărind datele din fig. 2, constatăm că în raza POP 1 nivelulpulberilor este mai înalt în comparaţie cu cel din raza POP 3.Concentraţia cea mai înaltă de pulberi s-a depistat în luna apriliela ambele posturi şi a constituit la POP 1 – 0,56 mg/m 3 (CMA 0,5mg/m 3 ), respectiv la POP 3 – 0,48 mg/m 3 .Ponderea conţinutului de pulberi în probele de aer cedepăşesc CMA variază în funcţie de anotimp (fig. 3). DepăşirileseptembrieoctombrienoiembriePOP1POP3iunielunileanuluiiulieaugustseptembrieoctombrienoiembrie% probe cu depiri CMAmm6050403020100ianuarieaprilielunileiulieoctombrie200620052004Fig. 3. Ponderea probelor (%) cu depăşiri aleCMAmm pentru pulberi, mun. Bălţi, 2004-2006 (POP1)Ponderea cea mai înaltă de necorespunderea concentraţiei de pulberi s-aînregistrat în aprilie 2006 şi a constituit52,1%, practic fiecare a doua zi s-au înregistratdepăşiri ale concentraţiei maximeadmisibile momentane.Concluzii. Morbiditatea generală acopiilor creşte pe parcursul anilor 2003-2006. În structura morbidităţii lor predominăbolile sistemului respirator. Pe parcursulanilor 2004-2006 în or. Bălţi s-a înregistratsporirea concentraţiilor unor poluanţi (pulberi)în aerul atmosferic. Nivelul de poluarea aerului atmosferic corelează direct cusporirea unor forme nozologice.Bibliografie1. Air quality guidelines for Europe, 2nd ed.Copenhagen, World Health OrganizationRegional Office for Europe, 2000(WHORegional Publications, European Series,No. 91)2. POP1 Ambiente/Environnement ,,Mieux vivrePOP3ensemble’’ N˚1, juin 2004. Environnementurbain: une proposition de méthodologie.pag. 243-251.3. Balaceanu M., Nitescu M. şi coaut., Impactulpoluării aerului asupra sănătăţii populaţieidin mun. Bucureşti //Volumul de lucrărial Congresului cu tema Aerul şi aeroionii,elemente de mediu cu impact pe starea desănătate, Cluj-Napoca, 2006, p. 215-226.4. Enăchescu D., Marcu Gr.-M., Marcu A. ş. a.,Cercetarea stării de sănătate şi a principalilorfactori care o influenţează – în vedereafundamentării strategiilor de intervenţie.//Jurnal de Medicină Preventivă, vol. 4, nr.2, 1998, p. 9-24.anii51

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR5. OMS, 2005: Dans l’Union européenne la réduction dunombre de décès dus à la pollution atmosphériquepermettrait d’économser jusqu’à 161 milliards d’euros.Communiqué de presse EURO /08/05 Berlin, Copenhague,Rome, 14 avril 2005.6. Pope A., Thun M. et al., Particulate air pollution as a predictorof mortality in a prospective study of US. adults.//Am J Respir Crit Care Med 1995; 151:669-674.7. Tîrşu Gh. şi coaut., Sănătatea populaţiei urbaneasociată poluării mediului ambiant, MaterialeleConferinţei Ştiinţifice Internaţionale Centenarul de lanaşterea ilustrului savant, Omului Emerit al RepubliciiMoldova, dr. hab. şt. med., profesor universitar IacovBoris Reznic, Chişinău, 2002, p. 89-91.8. Доклад о состоянии здравоохранения в мире, 2002год. Уменьшение риска, содействие здоровомуобразу жизни. Женева, Всемирная ОрганизацияЗдравоохранения 2002 год, 118с.9. Куриева Ф., Препараты эндо-экологическоймедицины. Серия Левинасан. // Materialeleconferinţei şt.-pract. cu participare internaţionalăActualităţi în ftiziopneumologie. Metode de limfologieclinică şi reabilitare endoecologică în pneumologie,ftiziologie şi terapie generală, 19-20 septembrie 2006,Chişinău, 2006, p. 36-38.10. Опополь Н., Коробов Р., Эколого-гигиеническиймониторинг. Проблемы и решения.// Кишинёв,2001, 238 с.ESTIMAREA ACCESULUI ŢĂRANILORÎMPROPRIETĂRIŢI LA ASISTENŢA MEDICALĂIurie PÎNZARU,Centrul de Medicină Preventivă municipal ChişinăuIntroducereUna din priorităţile de bază ale cadrului legislativ şi instituţionaleste sănătatea publică, domeniu orientat în primul rând spre estimareastării de sănătate în relaţie cu factorii mediului ambiant şi ocupaţional[1, 3, 4, 5] şi spre elaborarea măsurilor de profilaxie [2, 6, 8].Starea de sănătate a oricărei categorii de populaţie se caracterizeazăprin mai mulţi indici. O particularitate specifică la ora actualăconstă în problemele stringente ale sănătăţii ţăranilor împroprietăriţideterminate de accesul lor la serviciile medicale, fapt care a argumentatdirecţionarea studiului spre aprecierea capacităţii Centrelor Medicilorde Familie de a acorda servicii medicale calitative populaţiei.Reformele sistemului de sănătate publică din Republica Moldovacare au demarat după anul 1997 au apreciat la etapele iniţiale proceselede reorganizare şi trecere la conceptul medicinei de familie ca temelie aasistenţei medicale de care se bucură populaţia ţărilor avansate. Pentruţara noastră, aceste procese au început anume în spaţiul rural, undeconcomitent au apărut problemele specifice care necesitau soluţionare.Ele constau în diagnosticarea precoce a bolii, asigurarea succesului cureide tratament şi nu în ultimul rând în elaborarea măsurilor de prevenţie şievaluare a eficacităţii lor. Aceste prevederi depind de calitatea asistenţeimedicale şi de accesul populaţiei la ea (7).SummaryEvaluation of the access of privatefarmers to medical assistanceThere are presented the results ofquestionnaire of family doctors concerningthe attitude of the privatefarmers to health problems, their attitudeto prophylactic and therapeuticmeasures. It was established that thequality of medical assistance directlyinfluences the process of forming ofhealth state of rural population.Materiale şi metodeStudiul a inclus chestionarea organizată a medicilor de familie din6 localităţi rurale, câte 2 din raioanele Edineţ (Alexandreni, Lopatnic),Cahul (Colibaşi, Manta) şi Căuşeni (Opaci, Tocuz), în vederea aprecieriiatitudinii lor faţă de profesie, faţă de măsurile profilactice şi curativeorganizate în rândurile ţăranilor împroprietăriţi din localitate, expuneriiopiniei proprii faţă de elaborarea şi implementarea măsurilor de îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale la sate.Rezultate şi discuţiiÎn ultimul deceniu s-a agravat problema cadrelor în sistemul ruralde sănătate. Estimarea asigurării locuitorilor din localităţile rurale cu52

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARcadre medicale denotă că la 10000 locuitori le revine de la 2,3 medici în s. Tocuz (Căuşeni) până la 7,8 mediciîn s. Colibaş (Cahul). Numărul de asistenţi medicali cu studii medii la 10000 locuitori constituie între 17,1 în s.Opaci (Căuşeni) şi 33,3 în s. Colibaş (Cahul) (fig. 1). Comparativ cu datele medii pe urbe şi chiar pe raioane, înlocalităţile rurale se atestă o insuficienţă acută de cadre medicale, ceea ce în multe cazuri îşi lasă amprentaasupra rezultatelor diagnosticului precoce al stărilor morbide.80,0070,0060,0050,0040,0030,0020,0010,000,00Lopatnic Alexandreni Opaci Tocuz Coliba MantamediciFig. 1. Asigurarea populaţiei din localităţile rurale cu lucrători medicali (la 10000 locuitori)Dintre indicii de evaluare a asistenţei medicale, de o importanţă majoră este atitudinea medicilor defamilieFig.faţă de1.problemeleAsigurareasănătăţiipopulaieidin comunitate.din localitileUnele din răspunsurilerurale cumedicilorlucrtoridemedicalifamilie la întrebăriledin chestionar în ordinea stabilită de ei sunt prezentate în tabelul 1.(la 10000 locuitori)Media pe raion:__ _ __ mediciasisteni medicaliRezultatele chestionării medicilor de familieasisteni medicaliDintre indicii de evaluare a asistenei medicale, de o importan majoreste atitudinea medicilor de familie fa de problemele sntii din comunitate.Tabelul 1Numiţi activităţile medicului de familie referitoare la acordarea asistenţei medicale ţăranilor împroprietăriţi:a. cu scop de profilaxie:Unele din rspunsurile medicilor de familie la întrebrile din chestionar înLocalităţileNr.ordinea stabilit Lopatnic de ei Alexandreni sunt prezentate Opaci în tabelul 1. Tocuz Colibaş Mantad/o1 2 3 4 5 6 7Tabelul 1Vaccinarea VaccinareaVaccinarea şiPromovarea moduluiVaccinarea Vaccinarea1 profilactică la profilacticărevaccinareasănătos de viaţăprofilactică profilactică100% populaţie obligatorie Rezultatele chestionrii medicilor profilactică de familieExamenul ExamenulDispensarizarea DispensarizareaPromovarea modului2 Numii activitile medicului de Vaccinarea familie profilactică referitoare la acordarea asistenei medical medicale medicalanuală a ţăranilor anuală a ţăranilorsănătos de viaţăprofilactic profilacticranilor împroprietriiDepistarea precoce aExamenul medical Măsuri de Măsuri deLucrul profilactic Examinarea TBC şi examinarea3 a. profilactic, conform profilaxie a TBC profilaxie a TBCcucuTBCscop de profilaxie:radiologică persoanelor aflate înprogramului unic şi ISTşi ISTcontactExaminarea LocalitileExamenul medicalNr. 4contingentelor de riscLopatnic Alexandreni profilacticla Opaci HIV, SIDA Tocuz Coliba Mantad/oProfilaxia TBC şi a1 5 2bolilor3infecţioase4 5 6 7VaccinareaVaccinareab. cu scop curativ: Vaccinarea Promovareaprofilactici Vaccinarea Vaccinarea1 Acordarea profilactic Acordarea modului sntos dela 100%Consultaţia ţăranilorAcordareaStabilirea diagnosticului revaccinarea profilactic Acordarea profilactic6. ajutorului medical obligatorie ajutorului medical viaîmproprietăriţi deajutoruluipopulaieşi tratarea pacienţilorajutorului medicalşi de urgenţă şi de urgenţăprofilacticcătre MFmedicalDispensarizareaajutorului medicalPromovarea AcordareaDispensarizareaDispensarizareaExamenul Examenul7.2 bolnavilor bolnavilor croniciVaccinarea moduluiarea anualanual aprofilacticşi de urgenţă medical medicalsntos dea ranilorprofilactic profilacticranilorvia3 Lucrul Examinarea Depistarea precoce Examenul Msuri de Msuri de53

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITAR8.Consultaţiamedicilor de profilşi examinareamedicală îninstituţiilerepublicaneCe propuneţi pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate ţăranilor împroprietăriţi?1.2.3.4.5.Achitareacostului poliţeide asiguraremedicală în rateAsigurareamedicilor cuutilajul medicalnecesar pentruacordareaasistenţeimedicaleSă fie asiguraţi100% cu poliţe deasigurare medicalăAsigurareamedicilor cumedicamente şiutilaj medicalnesecar pentruacordarea asistenţeimedicaleAsigurarea ţăranilorcu tratament şimedicamentenecesare prinintermediulProgramelornaţionaleDe asigurat mediculde familie şiasistentele medicalecu echipament delucru calitativDeschiderealaboratorului clinic şibiochimic la Centrulde sănătateOrganizarea deplasăriispecialiştilor(radiolog, ginecolog,oftalmolog etc.) înOMF de cel puţin 2ori pe anAsigurarea OMF cu ounitate de stomatologAsigurarea OMF cuambulanţăEliberarea poliţelorde asiguraretuturor ţăranilorîmproprietăriţiEvidenţapersoanelorasigurate şiacordarea asistenţeimedicale conformprogramului unicAsigurareamaterială şifinanciară aOMFAsigurareamaterială şifinanciară a OMFCare, în viziunea Dvs., ar fi locul medicului de familie în acordarea asistenţei medicale primare ţăranilor împroprietăriţi?1.2.Acordareaasistenţeimedicale calificateprimare şi deurgenţăLucrul profilacticde prevenţie aboliiNu au răspunsDotat cu echipamentmodern, rolulmedicului de familieva fi acordareaasistenţei medicaleprimareAsistenţa medicalăprimară şi deurgenţăNu au răspunsNu au răspunsNotă: TBC – tuberculoză; IST – infecţiile sexual-transmisibile; OMF – oficiul medicului de familie; MF – medicul de familie.Din materialele prezentate în tabel se observă mai multe particularităţi. De exemplu, la întrebarea„Numiţi activităţile medicului de familie referitoare la acordarea asistenţei medicale ţăranilor împroprietăriţi”,la compartimentul „cu scop profilactic”, toţi respondenţii au menţionat vaccinarea profilactică; 2 răspunsuriau indicat „dispensarizarea ţăranilor (OMF Lopatnic şi OMF Alexandreni); 5 răspunsuri – „profilaxia TBC şi IST”(OMF Lopatnic, Alexandreni, Opaci, Colibaş, Manta); 2 răspunsuri – „examenul medical profilactic” (OMF Alexandrenişi OMF Manta) şi doar un singur răspuns – „promovarea modului sănătos de viaţă” (OMF Tocuz).La întrebarea „Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale acordate ţăranilor împroprietăriţi?”toţi medicii de familie au menţionat asigurarea OMF cu utilaj modern, asigurarea materială şi financiarăcorespunzătoare, asigurarea cu medicamente. Medicul de familie din s. Opaci a menţionat necesitatea unuilaborator clinic şi biochimic, unei ambulanţe, unei unităţi de stomatolog, necesitatea organizării examenuluimedical al ţăranilor cel puţin de 2 ori pe an. Totodată a fost menţionată necesitatea rezolvării problemeiasigurării ţăranilor cu poliţe medicale.La întrebarea „Care, în viziunea Dvs., ar fi locul medicului de familie în acordarea asistenţei medicale primareţăranilor împroprietăriţi?” medicii de familie din satele Alexandreni, Colibaş şi Manta au întâmpinat dificultăţişi nu au răspuns. Medicii de familie din celelalte 3 sate au menţionat necesitatea acordării asistenţei medicale54

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARprimare şi urgente şi numai medicul de familie dins. Lopatnic a menţionat activitatea profilactică deprevenţie a maladiilor.Rezultatele obţinute în urma chestionării medicilorde familie din localităţile rurale denotă insuficienţade cunoştinţe a lor în domeniul elaborării şiimplementării măsurilor de profilaxie, îndeosebi amaladiilor neinfecţioase, a noţiunilor de factori derisc pentru sănătate, a măsurilor de ameliorare şifortificare a stării de sănătate. Agravarea condiţiilorsocioeconomice în localităţile rurale au determinatdificultăţile sistemului de asistenţă medicalăîn comunitate. Asigurarea lucrătorilor medicali cuechipament şi utilaj învechit, lipsa surselor informaţionalede specialitate, refuzul specialiştilor tineri dea activa în localităţile rurale, imposibilitatea acordăriispaţiului locativ pentru tinerii specialişti au redusbrusc calitatea serviciilor medicale acordate. Odatăcu implementarea Sistemului de Asigurare MedicalăObligatorie din 2004 s-au pus bazele asigurăriiaccesului populaţiei la asistenţa medicală, însă dacăţinem cont de ponderea ţăranilor are posedă poliţede asigurare, se evidenţiază poziţia lor practic înafara acestui sistem.ConcluziiCalitatea asistenţei medicale în localităţile ruralesupuse studiului nu diferă esenţial de la o localitate laalta şi, deşi pare a nu fi un factor specific de influenţăasupra procesului de evaluare a stării de sănătatea ţăranilor împroprietăriţi, totuşi, este un factor cuimpact direct asupra procesului de formare a stării desănătate a lor. Evident, aceste particularităţi sunt caracteristicepentru majoritatea comunităţilor rurale şitrebuie luate în considerare la elaborarea politicilorstatale şi comunitare în domeniul sănătăţii.Bibliografie1. I. Băhnărel, Dezvoltarea activităţilor de promovarea sănătăţii şi profilaxia maladiilor în RepublicaMoldova. Materiale Conf. şt.-pract. a CNŞPMP „MedicinaPreventivă – strategie oportună a sistemuluide sănătate”, Chişinău, 2005, p. 234-242.2. Gr. Friptuleac, Evaluarea igienică a factorilor exogenideterminanţi în geneza litiazei urinare şi elaborareamăsurilor de prevenţie a ei. Autoref. al tezei de dr. hab.în medicină, Chişinău, 2001, 42 p.3. Gr. Friptuleac, Particularităţi ale sănătăţii populaţiei înrelaţie cu indicii de calitate ai mediului înconjurător. Materialeconf. şt.-pract. „Profilaxia maladiilor – garanţiasănătăţii”, Chişinău, 2007, p. 23-27.4. V. Meşina, Estimarea stării de sănătate a angajaţilorîntreprinderilor vinicole în relaţie cu condiţiile de muncă.Autoref. al tezei de doctor în medicină, Chişinău, 2007,23 p.5. N. Opopol, I. Băhnărel, V. Pantea, Sănătatea populaţiei– scop primar al dezvoltării durabile. Tot acolo, p.243-246. Materiale Conf. şt.-pract. a CNŞPMP „MedicinaPreventivă – strategie oportună a sistemuluide sănătate”, Chişinău, 2005, p. 234-242.6. Gh. Ostrofeţ, Exigenţe igienice privind condiţiile demuncă şi de odihnă ale persoanelor care lucrează lacomputere, în Curierul medical, 2006, nr. 5, p. 41-45.7. Politica Naţională de Sănătate a Republicii Moldova2007-2021 aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.886 din 06.08.07.8. R. Sîrcu, T. Stratulat, P. Socoliuc, Estimarea impactuluichimizării agriculturii asupra stării unor procese metabolicedin organismul uman în condiţiile economicenoi. Materiale Conf. şt.-pract. a CNŞPMP „MedicinaPreventivă – strategie oportună a sistemului desănătate”, Chişinău, 2005, p. 95-100.55

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARUNELE ASPECTE ALE IDENTIFICĂRIISITUAŢIILOR DE RISC PROFESIONAL ÎNACTIVITATEA ŢĂRANILOR ÎMPROPRIETĂRIŢIIurie PÎNZARU 1 , Grigore FRIPTULEAC 2 ,Victor CIOBANU 3 , Veaceslav FANIC 4 ,1Centrul de Medicină Preventivă municipal Chişinău,2Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae Testemiţanu, 3 Centrul de Medicină PreventivăEdineţ, 4 Centrul de Medicină Preventivă CăuşeniIntroducereDezvoltarea actuală a societăţii, specificul progresului tehnic şitehnologic determină o nouă etapă de dezvoltare a ramurii agriculturii,prin evidenţierea unui grup de mici producători ţărani împroprietăriţi(fermieri), care activează în Republica Moldova începând cu anul 1996[8, 12]. Este vorba despre o categorie nouă de ţărani, care s-au încadratîn numeroase domenii şi au declanşat reacţii în lanţ în domeniuleconomiei şi al societăţii în ansamblu, producând o serie de schimbăriale mentalităţii, atitudinii şi relaţiilor sociale.Asigurarea sănătăţii agricultorilor, în special a ţăranilor împroprietăriţi,expuşi unor situaţii periculoase şi riscuri profesionale, devine opreocupare tot mai importantă a specialiştilor din medicina preventivă,dat fiind faptul că, odată cu diversificarea şi sporirea complexităţiiproceselor de muncă pe care ei le practică în decursul unui sezonagricol, cresc riscurile de accidente de muncă şi de apariţie a bolilorprofesionale (acestea din urmă se depistează foarte rar în ţară). Realizareadezideratului dat impune în principal necesitatea monitorizăriicontinue a expunerii la situaţii periculoase şi riscuri profesionale aţăranilor împroprietăriţi [1, 3, 4, 7, 17, 19]. De menţionat că în altedomenii, cum ar fi construcţiile [7], utilizarea computerelor existăstudii privind situaţiile periculoase şi riscurile profesionale, pe cândîn domeniul agriculturii atât în ţările UE, cât şi în Republica Moldovaasemenea studii lipsesc.SummarySome aspects about the identificationof situations of professionalrisk in activity of private farmersThere are characterized the dangeroussituations, the risks in workof private farmers, sources of risk,steps of assessment The analysis ofsteps of identification and classificationof risk allows elaboration of anecessary measures’ complex formanagement of risk.Scopul lucrăriiEvidenţierea situaţiilor periculoase şi riscurilor profesionale legatede activitatea în condiţie de câmp a ţăranilor împroprietăriţi.În acest context, s-au trasat ca obiective urmărirea dinamiciifortificării şi utilizării tehnologiilor moderne la cultivarea planteloragricole pe terenurile ţăranilor împroprietăriţi, îndrumarea ţăranilorîmproprietăriţi şi familiilor lor în evaluarea corectă a expunerii la situaţiilepericuloase şi riscurile profesionale, cum ar fi factorii fizici, chimicişi biologici, care prezintă pericole majore pentru sănătate.Situaţia periculoasă este în cazul dat o stare la un loc de muncăîn care există cel puţin o sursă de risc. Cât de repede se va transformao asemenea situaţie într-un eveniment care să influenţeze starea desănătate şi cât de mari vor fi urmările depinde de mărimea riscului[3, 4, 7, 18]. Identificarea situaţiilor periculoase şi estimarea risculuipresupune efectuarea de către ţăranul împroprietărit a verificărilorperiodice în timpul îndeplinirii diferitor lucrări pe baza unor procedurisau metode adecvate, astfel încât să fie puse în evidenţă surselede risc (fig.1) de natură climaterică (temperaturile joase sau ridicate,radiaţiile solare, umiditatea excesivă etc.), tehnică (starea plugului,boroanei, uneltelor agricole utilizate manual) sau umană (utilizareamuncii copiilor, femeilor gravide etc.), existente în timpul efectuăriidiverselor procese de muncă în câmp.56

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARSurse umane de riscSurse climatericede riscOrganizareaproceselor demunc încâmpSituaiepericuloasîn muncSurse tehnice de riscFig. 1. Sursele de risc la organizarea proceselor de muncă efectuate de ţăranii împroprietăriţiFig.1. Sursele de risc la organizarea proceselor de munc efectuate deAvând în vedere cele expuse,s-a convenit asupra aplicăriiunor activităţi practice de identificarea situaţiilor periculoaseîn timpul organizării diferitorprocese de muncă în condiţiilede câmp, astfel încât nivelul realde securitate să fie determinatîn mod facil şi pentru acest grupde producători.Aceste orientări prevăd utilizareachestionarelor [2, 6, 15,16], prin care se vor determinaîn viziunea micilor producătorisituaţiile periculoase şi descrisesituaţiile în care, datorită riscului,este necesară luarea pe loca unor măsuri posibile. Poate finecesară şi sistarea activităţiiţăranilor în câmp, cu toate căacest fapt practic este neacceptatde ei. Pentru prevenireaevenimentelor, de regulă, trebuieluate măsuri suplimentare,de natură organizatorică saude supraveghere a proceselorde muncă până la înlăturareadeficienţelor existente.În urma evaluării procesuluide organizare a activităţiiţăranilor împroprietăriţi încondiţiile de câmp rezultă cănivelul de securitate şi protecţiasănătăţii ţăranilor împroprietăriţinu sunt în concordanţă cu prevederile sistemului de protecţie amuncii rani instituit împroprietriiprin directivele UE, care prin Directiva 89/392/CCE stabilesccerinţele esenţiale de securitate a echipamentelor tehnice, iar prinDirectiva 89/391/CCE – condiţiile minimale de securitate la locurile demuncă şi de protecţie a sănătăţii.În literatura de specialitate nu sunt descrise metodele cu privire laproblemele riscului determinat de activităţile în condiţiile de câmp şi nicimetodele managementului riscului în sfera de producere cu implicareaţăranilor împroprietăriţi, cu toate că ar fi posibilă o structurare a matriceide risc (fig. 2).Având în vedere cele expuse, s-a convenit asupra aplicrii unor activitipractice de identificare a situaiilor periculoase în timpul organizrii diferitorprocese de munc în condiiile de câmp, astfel încât nivelul real de securitates fie determinat în mod facil i pentru acest grup de productori.Aceste orientri prevd utilizarea chestionarelor [2, 6, 15, 16], prin careAriaprotejatăNivelulde riscAmeninţărilese vor determina în viziunea micilor productori situaiile periculoase idescrise situaiile, în care, datorit riscului, este necesar luarea pe loc a unormsuri posibile. Poate fi necesar i sistarea activitii ranilor în câmp, cuFig. 2. Elementele matricei de riscPentru obţinerea matricei de risc, se determină zonele protejate,în special cele vitale, se evidenţiază consecinţele în cazurile influenţeireuşite şi se calculează valoarea riscului asumat prin însumare ponderatăa tuturor valorilor evidenţiate. Aplicarea metodei matricei de 3risc contribuiela obţinerea unor valori ale riscului asumat, care determină nu numaitoleranţa selectivă, cu măsurile de prevenire sau atenuare a efectelor, ci şineacceptabilitatea, cu măsurile de asigurare a securităţii.Riscul îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii vieţi [5, 9, 10, 11, 17] şieste generat atât de fenomenele naturale (ex: climaterice), cât şi de activitateaumană tehnogenă. Riscurile sunt persistente în toate domeniileactivităţii umane. Ele se manifestă continuu, sub diferite forme şi aspecte,prin efecte esenţiale asupra sănătăţii umane. Acelaşi lucru se întâmplă şireferitor la ţăranii împroprietăriţi. De menţionat în primul rând factoriide risc în mediul lor ocupaţional (tabelul 1), care afectează unele organe,provocând stări morbide şi care necesită anumite măsuri de prevenţie.toate c acest fapt practic este neacceptat de ei. Pentru prevenirea57

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARRiscul pentru ţăranii împroprietăriţi este determinatde o multitudine de cauze obiective:• schimbarea condiţiilor economice;• modificările tehnologice rapide;• atitudinea optimistă sau pesimistă a lor faţă despecificul activităţii;• erorile de ordin tehnic sau economic;• intervenţiile statului;• impactul mediului înconjurător;• impactul mediului ocupaţional etc.Aceste cauze pot determina transformări cuefecte pozitive sau negative asupra rezultateloreconomice aşteptate, asupra condiţiilor de muncă şistării lor de sănătate. În felul acesta, riscul se referă laposibilitatea apariţiei şi manifestării evenimentelornefavorabile [13, 14]. Evaluarea riscului ţăranilorîmproprietăriţi poate fi prezentată în formă deschemă (fig. 3).Evaluarea riscurilor profesionale constă în identificareaşi clasificarea riscurilor la care sunt expuşiţăranii împroprietăriţi în vederea implementării unoracţiuni adecvate de prevenţie. Această evaluareconstituie etapa iniţială a politicii de securitate şi desănătate în munca ţăranilor împroprietăriţi. Ea poatecontribui la îmbunătăţirea funcţionării pe parcursulîntregii sale evoluţii, consolidând controlul riscurilorRiscurile din mediul ocupaţional al ţăranilor împroprietăriţicunoscute, dar, mai ales, cuantificând apariţia riscurilorcu efecte diferite sau a noilor riscuri, în special a aceloracare pot fi legate de noile gospodării ţărăneşti.Evaluarea riscurilor profesionale constituie unconcept rezultat din Directiva-cadru europeană din12.06.1989 ce pune bazele principiilor de prevenţie.Făcând parte din categoria acestor principii generale,evaluarea riscurilor reprezintă un element-cheie.Evaluarea riscurilor profesionale constituie un demersstructurat ce cuprinde următoarele etape [7]:• pregătirea pentru evaluarea riscurilor;• identificarea riscurilor;• clasificarea riscurilor;• propunerea acţiunilor de prevenţie.Pregătirea pentru evaluarea riscurilor constăîn definirea cadrului de evaluare şi a mijloacelordisponibile în acest scop, în special a posibilităţiide desfăşurare. În consecinţă, din această fază depregătire fac parte:– câmpul de intervenţie (denumit şi unitate delucru);– instrumentele utilizate în vederea evaluării;– resursele financiare;– comunicarea.Identificarea riscurilor constă în reperarea pericolelorşi estimarea gradului de expunere la acestepericole.Tabelul 1FactorulnocivOrganele afectateStarea morbidăRemedireastării1 2 3 4PlămâniiPneumoniiBronşiteAstm bronşicUtilizarea măştilor de protecţiea organelor respiratorii, inclusivimprovizatePulberiOchii Conjunctivite Utilizarea ochelarilorPesticideZgomotVibraţiePieleaFicatulTractul digestivRinichiiAparatul auditivSistemul osteoarticularExemeDermatiteNevusHepatită cronicăCancer primar al ficatuluiGastrite, ulcer gastric, duodenite,dischineziiNefrită toxicăHipoacuzie sonorăNeurită cohlearăSurditate (neurită cohleară)Stres ocupaţionalBoala de vibraţieDereglări ale capilarelor sanguineUtilizarea hainelor cu mâneci lungi,mănuşilorUtilizarea mijloacelorde protecţie individualăUtilizarea căştilor________Poziţia forţată acorpului şi suprasolicitareafizicăSistemul osteoarticularRadiculiteOsteocondrozăMioziteArtriteEfectuarea exerciţiilor de relaxare58

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARIdentificareahazarduluiMunca sezonier Munca la aer deschis Îndeplinirea diverselorprocese de muncEstimarea factorilorde riscCaracteristici alesezonului de munc(temperaturileexterne, radiaiasolar etc.)DiversitateatemperaturiiPulberi,remanene depesticideRadiaia solarPoziia forata corpuluiCaracterizarearisculuiExtenuri fizicePericolultraumatismuluiIrascitabilitateBronite,pneumoniiD I R I J A R E A R I S C U R I L O RElaborarea iimplementareamsurilor de prevenieStudiul real al strii desntateExcluderea munciicopiilorCrearea condiiilor demuncElaborarea aciunilorde identificare ariscurilorBoli de pieleStresFig. 3. Schema evaluării riscurilor în activităţile ţăranilor împroprietăriţi din Republica MoldovaFig. 3. Schema evalurii riscurilor în activitile ranilor împroprietrii dinRepublica MoldovaIdentificarea riscurilor are la bază următoarelecomponente [14, 18]:• cunoştinţe tehnice;• cunoaşterea producerii potenţiale a unui prejudiciuasupra sănătăţii;• observaţiile privind posibilele pericole.Procesul de identificare trebuie să se bazezepe competenţele interne şi, în cazurile necesare, pecompetenţele externe.Următoarea pregtirea etapă spre de evaluarea – riscurilor;clasificareariscurilor – este o operaţie ce poate avea următoarelecaracteristici: identificarea riscurilor;– clasificarea “subiectivă” (realizată de indivizi clasificarea riscurilor;pornind de la ideile pe care şi le formeazăasupra propunereariscului bazându-seaciunilorpedeexperienţaprevenie.şicunoştinţele lor);– “obiectivă” (plecând de la date statistice, ancheteetc.);– clasificarea “calitativă” (stabilirea unui sistem deordin comparativ);- “cantitativă” (calculul probabilităţilor).Pe baza analizei de identificare şi clasificare ariscurilor este necesară întocmirea listei posibilelorriscuri profesionale care persistă în mediul de muncăal ţăranilor împroprietăriţi, efectuarea urmăririişi continuitatea acţiunii de evaluare a lor (aceastăoperaţie trebuie efectuată pentru fiecare anotimpşi pentru fiecare proces de muncă) în scopul determinăriicoerenţei în raportul de evaluare, care estedinamic şi evolutiv.din categoria acestor principii generale, evaluarea riscurilor reprezint unelement-cheie. Evaluarea riscurilor profesionale constituie un demersstructurat ce cuprinde urmtoarele etape (7):Concluzii1. Pentru evaluarea problemelor de sănătate aţăranilor împroprietăriţi este preferabil a neconduce de orientările tradiţionale cu etapizareacomponentelor principale.2. Aplicarea schemelor existente de evaluare a risculuiprivind sănătatea ţăranilor împroprietăriţi7permite etapizarea activităţilor şi elaborareamăsurilor necesare pentru managementulriscului.59

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARBibliografie1. Andeol B., Guillemy N., LE Roy A., Evaluarea riscurilorprofesionale. Intrebări şi răspunsuri asupra documentuluiunic, ED 887, 2002, 20 p.2. Centre de ecarisaj. Din ce cauză şi cum se evalueazăriscurile biologice, ED 890, 2002, 12 p.3. Durand E., Lafon D., Serviciile de sănătate în muncă şievaluarea riscurilor în întreprinderile mici. SimpozionINRS, Grenoble, iunie 2002. TD 121 Documente pentrumedicul de medicina muncii, nr. 91, trim. III, 2002, p.283-295.4. Evaluarea riscurilor profesionale. Principii şi practicirecomandate de CNAMS, CRAM-uri, CGSS-uri şi INRS,ED 886, oct. 2002, 12 p.5. Ghid de evaluare a riscurilor, ED 840, 2000, 20 p.6. Favaro M., Monteau M., Bilanţul metodelor de analizăa priori. 2. Metodele principale ale securităţii sistemelor,ND 1779, 1990, 27 p.7. Fulea E., Identificarea situaţiilor periculoase la locurilede muncă din întreprinderile mici şi mijlocii cu profil deconstrucţii. Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu,E-mail: itm.sb@rdslink.ro.8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 619 din30 iunie 2000 Cu privire la organizarea şi efectuareacercetărilor statistice selective ale activităţii agricoleşi gospodăriilor personale auxiliare ale cetăţenilor şigospodăriilor ţărăneşti (de fermier) (Monitorul Oficialal Republicii Moldova, nr. 81-83/719 din 13.07.2000).9. Larane A., Provocările evaluării riscurilor, în Travail etsecurite. Nr. 610, 2001, p. 19-33.10. Maximum de cunoştinţe privind evaluarea riscurilor ED5018, nov. 2003, 4 p.11. Monteau M., Favaro M., Bilanţul metodelor de analizăa priori. 1. De la controale la ergonomia sistemelor, ND1768, 1990, 32 p.12. Pînzaru Iu., Aspecte ale igienizării condiţiilor de muncăşi menţinerii sănătăţii ţăranilor împroprietăriţi (ghidpractic), Chişinău, 2006, 77 p.13. Richez J.P., Andeol B., Evaluarea riscurilor profesionale.Un element-cheie în prevenire. Travail et securite. Nr.622, oct. 2002, p. 28-38.14. Stoenescu T., Identificarea riscurilor şi managementulacestora, Timişoara, 2002, 10 p.15. Калинин Я., Профилактика травматизма присельскохозяйстве-нных работах, Ленинград, 1977,99 с.16. Обзор состояния окружающей среды и здоровья встранах Европы в 90-х годах (3-я Конференция науровне министров окужающей среды и охранездоровья, Лондон), 16-18.06.99, c. 9-21.17. Г. Г. Онищенко, С. М. Новиков, Ю. А. Рахманин, С. Л.Авалиани, К. А. Буштуева, Основы оценки риска дляздоровья населения при воздействии химическихвеществ, загрязняющих окружающую среду //Москва, 2002, 407 c.18. Реакции организма человека на воздействиеопасных и вредных производственных факторов.Под редакцией Б.В. Бирюкова, Москва, 1990, 350 c.19. Руководство по оценке риска для здоровья населенияпри воздействии химических веществ,загразняющих окружающую среду // р. 2.1.101920-04 Москва, 2004, 142 c.60

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARCARACTERISTICASOCIODEMOGRAFICĂ AŢĂRANILOR ÎMPROPRIETĂRIŢI DINUNELE ZONE AGRICOLE ALE ŢĂRIIIurie PÎNZARU 1 , Grigore FRTIPTULEAC 2 ,Victor CIOBANU 3 , Veaceslav FANIC 4 ,1Centrul de Medicină Preventivă municipal Chişinău,2Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie N.Testemiţanu, 3 Centrul de Medicină Preventivă Edineţ,4Centrul de Medicină Preventivă CăuşeniIntroducereÎn plan istoric, atât populaţia Republicii Moldova, cât şi populaţiaaltor ţări, care actualmente se consideră dezvoltate, au trecut printrunşir de reforme, inclusiv în ramura agriculturii, care au contribuitla formarea gospodăriilor ţărăneşti (de fermier). A apărut o formă aactivitătii de antreprenoriat desfasurată în baza utilizării terenului şipatrimoniului aflat în proprietate privată ce se ocupă de producerea,prelucrarea şi vânzarea producţiei agricole [1]. La gospodăriile ţărăneşti(de fermier) se atribuie producătorii care lucrează suprafaţa terenurilorde pamânt mai mică de 10 hectare [2].Estimarea dinamicii populaţiei umane cuprinde studiul structuriişi distribuţiei populaţiei, precum şi modul în care populaţia se modificăîn urma naşterilor, deceselor, migraţiei şi îmbătrânirii [3]. Analizademografică se poate referi la întreaga societate sau la grupuri definitecum ar fi ţăranii împroprietăriţi după diferite criterii: vârstă, sex,naţionalitate, genul de ocupaţie etc.Indicii demografici şi datele statistice privind incidenţa şi prevalenţastărilor morbide necontagioase denotă unele particularităţi alesănătăţii populaţiei Republicii Moldova la etapa de tranziţie la relaţiileeconomice noi.Scopul studiuluiEvaluarea structurii sociodemografice a ţăranilor împroprietăriţidin 3 teritorii administrative ale Republicii Moldova amplasate în zoneleagricole de nord, centru şi sud.Materiale şi metodeÎn studiu au fost incluse rezultatele sondajului ţăranilor împroprietăriţiprivind atitudinea faţă de sănătatea proprie. Studiul a incluschestionarea unui eşantion de 241 persoane, inclusiv 78 persoane(32,3%) din raionul Edineţ (40 din s. Lopatnic şi 38 din s. Alexandreni),92 (38,3%) – din raionul Căuşeni (31 s. Opaci şi 61 s. Tocuz) şi 71 (29,4%)din raionul Cahul (38 din s. Colibaş şi 33 din s. Manta).SummarySociodemographic characteristics ofprivate farmers in soma agriculturalareas of the countryThere are presented the results ofdata’s analysis concerning socio– demographic structure of privatefarmers from different areas of thecountry: north, center and south.It was evaluated the categories ofpersons that had become privatefarmers.Rezultate şi discuţiiChestionarea ţăranilor împroprietăriţi a permis cuantificarea unorparticularităţi demografice şi sociale esenţiale, care ar putea sugeraanumite ipoteze privitor la organizarea asistenţei medicale, îndeosebila capitolul profilaxie. Sub acest aspect, importanţă primordială s-aacordat unor astfel de indici ca sexul, vârsta, localitatea, vechimea înmuncă, profesia anterioară etc.La etapa iniţială ţăranii împroprietăriţi au fost divizaţi în grupe înfuncţie de sex şi vârstă (fig.1).Astfel, în s. Tocuz, r-nul Căuşeni printre ţăranii împroprietăriţi, cuo pondere neînsemnată, predomină femeile. Acest fenomen este maiexprimat în s. Manta, r-nul Cahul şi s. Lopatnic, Edineţ. În celelalte sate(Opaci, Colibaş, Alexandreni) predomină bărbaţii.61

%MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARDacă analizăm repartizarea ţăranilor intervievaţi dupăgrupele de vârstă pe localităţi (fig. 3) observăm că, deşipredomină persoanele de vârsta cuprinsă între 41 şi 60 deani, totuşi, se constată o pondere înaltă a persoanelor cuvârsta de peste 60 de ani. În raionul Edineţ aceste persoaneconstituie: 32,5% în s. Lopatnic şi 23,7% în s. Alexandreni; în60r-nul Căuşeni: 29,1% în s. Opaci şi 19,7% în s. Tocuz; în r-nul50Cahul: 7,9% în s. Colibaş şi 27,3% în s. Manta.6050403020%403020100B F 15-19 20-25 26-30 31-40 41-50 51-60 peste60Nr.10Fig. 1. Structura grupelor de rani împroprietrii intervievai în funcieLocalitatead/o0de sex i grupa de vârst: B – brbai, F–- femei80604020080604020B F 15-19 20-25 26-30 31-40 41-50 51-60 peste600Tocuz Tocuz Opaci Opaci Manta MantaColiba Coliba Lopatnic Lopatnic Alexandreni Alexandrenipeste 6051-6041-5031-4026-3020-2519-15Fig. 3. Repartizarea ponderii ţăranilor intervievaţi după grupelede vârstă şi localităţiCaracteristica ţăranilor împroprietăriţi,participanţi la studiu din fiecare comunitateîn funcţie de sex este prezentată în fig.2.Este important de menţionat că în s. Colibaş,r-nul Cahul majoritatea ţăranilor (52,6%)au vârsta cuprinsă între 51 şi 60 de ani.Un alt factor important ce influenţeazăsănătatea şi care este necesar de analizateste vechimea în muncă în profesia dată(tabelul1).Tabelul 1Ponderea ţăranilor împroprietăriţi după vechimeaîn muncă< 5aniVechimea în muncă5-10ani> 10aniAu avutdificultăţi laapreciere1 Lopatnic 2,5 82,5 12,5 2,52 Alexandreni 5,3 76,3 0 18,4DateleFig. 1. Structuraprezentategrupelorîn fig.1de ţăranidenotîmproprietăriţic printre raniiintervievaţiîmproprietrii 3 Opaci 0 83,9 16,1 0în funcţie de sex şi grupa de vârstă: B – bărbaţi, F– femei 4 Tocuz 1,6 62,3 32,8 3,3prevaleaz brbaii cu o pondere de 51,5 la sut fa de 48,5 la sut femei. 5,5%5 Colibaş 0 44,7 55,3 0dintre ranii Datele împroprietrii prezentate fac în parte fig.1 denotă din grupul că printre de vârst ţăranii de 31-40 împroprietăriţi– de 41-50 prevalează de ani, 31,5 bărbaţii % – de cu 51-60 o pondere ani de i 22,8 51,5 % la sută din grupul dede 6ani,Manta37,8%3 45,5 48,5 3faţă de 48,5 la sută femei. 5,5% dintre ţăranii împroprietăriţi Acest indice al ţăranilor împroprietăriţivârst de peste 60 de ani. Deci, majoritatea ranilor împroprietrii au vârstafac parte din grupul de vârstă de 31-40 de ani, 37,8% – de a fost evaluat din momentul de când li s-aucuprins 41-50 între de 41 ani, i 31,5 60 ani. % – Aceast de 51-60 legitate de ani se şi 22,8 menine % din în grupul toate localitile repartizat cotele de teren echivalent conformstudiate de cu vârstă unele de nuane peste în 60 vederea ani. repartizrii Deci, majoritatea ranilor dup ţăranilor sex. împroprietăriţiau vârsta cuprinsă între 41 şi 60 de ani. Această împroprietăriţi. Aşadar, către ianuarie 2007art.12 al Codului Funciar şi ei au devenit ţăraniCaracteristica ranilor împroprietrii, participani la studiu din fiecarelegitate se menţine în toate localităţile studiate cu unele ponderea ţăranilor împroprietăriţi cu o vechimecomunitate nuanţe în vederea funcie repartizării de sex ţăranilor este după prezentat sex. înfig.2. în muncă mai mică de 5 ani este foartejoasă şi se repartizează în felul următor: în s.70Lopatnic – 2,5%, respectiv în s. Alexandreni60– 5,3%, s. Opaci – 0%, s. Tocuz – 1,6%, s. Colibaş50– 0%, s. Manta – 3%, ceea ce demonstrează40că majoritatea ţăranilor au început să lucreze30pământul în gospodării proprii după privatizarealui şi pe parcursul acestei perioade nu au20100mai apărut doritori de a se ocupa de lucrareaTocuz Opaci Manta Coliba Lopatnic Alexandrenipământului în gospodăriile ţărăneşti. DespreB Facest fapt denotă şi prevalenţa vechimii înFig. 2.Fig.Repartizarea2. Repartizareaţăranilorranilorîmproprietăriţiîmprorietriidupădupsexsex(%) muncă de 5-10 ani a ţăranilor împroprietăriţi(%)din raioanele Edineţ şi Căuşeni şi de peste100 10010 ani, îndeosebi în raionul Cahul. Faptul căun număr de respondenţi au avut dificultăţipeste la 60indicarea 3vechimii în muncă în calitate de51-6041-50 ţăran împroprietărit indică asupra vârstei31-40înaintate şi probabil asupra unor probleme26-3020-25 de sănătate.19-15În baza structurii ţăranilor împroprietăriţidupă grupele de vârstă (41-60 ani) putemconcluziona că această categorie de populaţieare experienţă într-o anumită profesie pecare a practicat-o anterior. Odată cu reformele62

MEDICINÃ SOCIALÃ ŞI MANAGEMENT SANITARsocioeconomice care au avut loc în ţară,aceste persoane, locuitori ai spaţiului rural,au fost nevoite să se ocupe cu agriculturapentru a-şi întreţine familiile. Aceste particularităţiau influenţat rezultatul studiuluiefectuat de noi, prin care s-a constatatcă 48,1% din cei intervievaţi anterior auactivat în calitate de colhoznici, 14,5%– tractorişti, 10% – şoferi, 4,9% – lucrătorifigura prezentată, au devenit proprietari de pământ în primulrând foştii colhoznici şi angajaţi din sovhozuri (47,9%±4,6),în al doilea rând – persoanele care au deţinut profesii detractorişti şi şoferi, care anterior au activat în ramura agricolăşi care, de asemenea, au fost nevoiţi să se ocupe de lucrareapământului (14,8%±3,4 şi 9,4%±2,1 respectiv), lucrătorii dela ferme (5,3%±1,7), persoanele care aveau deprinderi înconstrucţii (ca rezultat al perioadei de stagnare în construcţiişi de pierdere a locului de muncă) cu o medie de 4,6% ±0,1.la fermele de vite şi avicole, 4,7% – constructorirepartizarea şi 17,8% pmântului au fost în deţinători proprietate de privat împroprietăriţi deineau alte profesii a persoanelor (17,6±3%) care până la repartizarea pămân-Totodată, s-a constatat o anumită pondere printre ţăraniialte i profesii. care în activitatea Tendinţe asemănătoare profesional aveau de repartizarea mai puin tului în tangen pmântului proprietate cu agricultura, în proprietate privată deţineau dar privat alte deineau profesii alte (17,6±3%) profesii (17,6±3%) şirepartizarelocuiauaînprofesiilorlocalitilepracticaterurale i aveauanteriorloturicare în activitatea profesională aveau mai puţină tangenţă cui care de pmânt în activitatea pe lâng profesional cas. aveau mai puin tangen cu agricultura, darde către ţăranii împroprietăriţi se observă agricultura, dar locuiau în localităţile rurale şi aveau loturi deîn toate localităţile 60 studiate. În special în s. locuiau pământ în localitile pe lângă rurale casă. i aveau loturi de pmânt pe lâng cas.Lopatnic 55% 50 din respondenţi au menţionatcă anterior au fost colhoznici şi doar40au continuat activitatea lor în agricultură,30câte 5% din respondenţi au afirmat căanterior au 20deţinut profesiile de tractorişti,60504030mMşoferi, lucrători 10 de fermă, 2,5% anterior au20fost constructori şi 27,5% – alte profesii. În010s. Alexandreni Colhoznici 44,7 la sută Tractoriti din respondenţioferi Lucrtori la ferm Constructori Alteleanterior au fost colhoznici, 13,2% – tractorişti,15,8% – şoferi, 5,3% – lucrători la0Colhoznici Tractoriti oferi Lucrtori la ferm Constructori Altelefermă, Fig. 7,8% 4. Repartizarea – constructori, ranilor 13,2% împroprietrii – deţinătoriFig. dup 4. Repartizarea categoriile ţăranilor de profesii împroprietăriţi după categoriile deai altor profesii. În s. Opaci 48,4% din profesii deţinute anterior (%)deinute anterior (%)Fig. 4. Repartizarea ranilor împroprietrii dup categoriile de profesiirespondenţi anterior au fost colhoznici, Notă: M – media; m – devierea medie standard.12,9% au practicat M- media; profesia de tractorişti, deinute anterior (%)6,4% m –- şoferi, devierea 12,9% medie – constructori standard. şi 18,1% Concluzii M- media;– alte profesii. În s. Tocuz 52,5% au fostm - devierea 1. medie S-a stabilit standard. că în structura sociodemografică a populaţieilocalităţilor rurale şi ţăranilor împroprietăriţi, cuprinşi încolhoznici, câte 13,1% – tractorişti şi respectivConcluzii şoferi, câte 1,6% – lucrători la fermă studiu, predomină grupele de vârstă de la 41 de ani şi mai mult,şi constructori, 1. S-a stabilit 18,1% c în structura – alte profesii. sociodemografic În s. Concluzii o a pondere populaiei neesenţială localitilor rurale a femeilor i faţă de bărbaţi, o pondereColibaş ranilor 28,9% împroprietrii, din respondenţi cuprini anterior în studiu, au1. S-a predomin a stabilit pensionarilor c grupele în structura mai de vârst mare sociodemografic la 10%. a populaiei localitilor rurale ifost colhoznici, 26,3% – tractorişti, 13,3% 2. Satele Lopatnic şi Alexandreni se caracterizează prin– şoferi,41 de10,5ani%i–mailucrătorimult,laofermă,pondere2,6%neesenial ranilor a împroprietrii, femeilor fa cuprini de brbai, în studiu, o predomin grupele de vârst de laîmbătrânirea populaţiei cu o pondere a pensionarilor de 25-– constructori pondere a pensionarilor şi 18,4% – deţinători mai mare ai de altor 10%. 41 de 30%. ani i mai mult, o pondere neesenial a femeilor fa de brbai, oprofesii. 2. Satele În s. Manta Lopatnic 57,6% i din Alexandreni respondenţi se pondere caracterizeaz a pensionarilor 3. Au devenit prin mai „îmbtrânirea”ţărani mare împroprietăriţi de 10%. preponderent persoanelecare anterior au activat în agricultură, dar totodată ţăranianterior au fost colhoznici, 18,2% – tractorişti,3% – şoferi, 9,1% – lucrători la fermă, 2. 25-30%. Satele Lopatnic i Alexandreni se caracterizeaz prin „îmbtrânirea”populaiei cu o pondere a pensionarilor deîmproprietăriţi au devenit şi locuitorii localităţilor rurale care3% – 3. constructori Au devenit rani şi 9,1% împroprietrii – deţinători preponderent ai populaiei anterior cu persoanele o pondere au deţinut care a pensionarilor profesii anterior din au de alte 25-30%. domenii.altor activat profesii. în agricultur, dar totodat rani 3. împroprietrii Au devenit rani au devenit împroprietrii i locuitorii preponderent persoanele care anterior auDeci, se observă o legitate clară Bibliografielocalitilor rurale care anterior au deinutîn exercitarea profesiei de ţăran împroprietăritactivat profesii1. în din agricultur, Pînzarualte domenii.Iurie, dar Aspecte totodatale rani igienizării împroprietrii condiţiilor au devenit muncă i locuitorii şiîn Republica Moldova, care nu localitilor menţinerii rurale care sănătăţii anterior au ţăranilor deinut profesii împroprietăriţi din alte domenii. (ghid practic),depinde de zona geografică de amplasareChişinău, 2006, 74 p.2. Legea nr.1353-XIV din 11.06.02 „Privind gospodăriile ţărăneştiBibliografiea localităţii, mai mult însă depinde dedeprinderile anterioare ale proprietarilorBibliografie(de fermier)” (MO nr.14-15 din 08.02.01).3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Demografiede pământ (fig. 4). După cum se vede din7mM763

I G I E N ÃORGANIZAREA IGIENICĂA ALIMENTAŢIEI COPIILORDIN DIFERITE INSTITUŢIIDE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI STAREA LOR DE SĂNĂTATELarisa ISTRATI, Valentin ŞATCOVSCHI,Ulita CHICERMAN,Centrul de Medicină Preventivă GlodeniSummaryHygienic catering services of childrenfrom various educational institutionsand their state of health.It was studied the real nourishmentor children from preschool andschool institutions in Glodeni duringthe last 4 years (2003-2006). Itwas established, that the energeticvalue of children daily diet dind’tcorrespond to hygienic norms andit decreased the period of study.The energetic value decreased,especially, at the expense of lowcontests of proteins and lipids. Thewe offered measures on improvementof the situation.IntroducereStarea de sănătate a generaţiei în creştere este în vizorul guvernelordin majoritatea statelor lumii şi a organismelor internaţionalenotorii – UNICEF, OMS, FAO, ONU etc. Într-un număr mare de stateeconomic dezvoltate promovarea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor afost ridicată la rang de strategie politică, prin conştientizarea faptuluică „măsura tuturor valorilor este omul”, iar prosperitatea statului estedirect dependentă de beneficiile aduse de persoanele sănătoase.Este incontestabil faptul că din multitudinea de factori existenţialideterminanţi ai stării de sănătate umane, alimentaţia deţine un locde frunte. Problema fundamentală a alimentaţiei umane o constituierealizarea unui bilanţ echilibrat între necesităţile alimentare ale organismuluişi satisfacerea acestor necesităţi prin aport corespunzător.Având în vedere rolul plastic, energetic şi catalitic al alimentelor înorganism, aportul de substanţe nutritive trebuie să se realizeze în cadrulunei alimentaţii raţionale, care presupune asigurarea echilibratăa necesităţilor organismului. Cu atât mai mult, această problemă esteimportantă (actuală) pentru generaţia în creştere, deoarece nerespectareaacestui echilibru are repercusiuni asupra creşterii, dezvoltării,capacităţii de muncă, a stării de sănătate în general.De menţionat faptul că producerea şi repartizarea produselor alimentareactualmente este una dintre problemele globale, determinatede OMS şi plasate pe locul III în topul pericolelor globale în Raportultehnic intitulat „Planeta noastră – sănătatea noastră” [5, 7, 12, 14].După cum se menţionează în literatura de specialitate, gamaproblemelor legate de alimentaţia copiilor diferă de la o ţară la altaşi este influenţată de gradul de dezvoltare economică, tradiţii, zonageografică etc. [7, 12, 14]. Cele mai grave consecinţe ale alimentaţieineraţionale sunt proprii ţărilor sărace, în tranziţie, război etc., repercusiunileasupra sănătăţii manifestându-se prin diferite stări carenţiale,distrofii, retard fizic şi mental [6, 7, 9, 12].În acelaşi timp, şi ţările industrializate se confruntă cu problemelealimentaţiei dezechilibrate, care se manifestă prin răspândirea largăa reţelelor fast-food, utilizarea produselor rafinate, bogate în glucideuşor asimilabile şi care constituie cauza supraponderabilităţii, obezităţii,diabetului zaharat etc.Pe parcursul ultimilor 15 ani Republica Moldova a trecut printr-operioadă foarte grea şi ireversibilă, de la o formaţiune social-economicăspre alta, absolut diferită sub aspect calitativ, construită pe principiiabsolut diferite. Transformările respective sunt foarte relevante dinpunctul de vedere al impactului negativ asupra stării de sănătate a populaţiei,inclusiv a copiilor şi adolescenţilor [3, 5, 6, 8, 9, 11, 13, 14].Cele menţionate ne-au determinat să efectuăm actualul studiu,în care ne-am propus estimarea igienică a alimentaţiei copiilor şiadolescenţilor instituţionalizaţi din raionul Glodeni.64

I G I E N ÃMateriale şi metodeEstimarea igienică a alimentaţiei copiilor instituţionalizaţis-a efectuat în baza meniurilor derepartiţie şi a rezultatelor analizelor de laboratorale raţiei alimentare, efectuate în cadrul supravegheriisanitaro-epidemiologice curente. În total aufost evaluate 25 meniuri de repartiţie şi 30 de raţiialimentare din 35% de grădiniţe şi 30% de şcoli din18 localităţi ale raionului.Perioada de observaţie cuprinde 4 ani – 2003-2006.Analiza rezultatelor obţinute s-a efectuat cuaplicarea metodelor statistice tradiţionale [4, 16,17].Rezultate şi discuţiiÎn raionul Glodeni, ca şi în întreaga republică,până în anul 2003 alimentaţia copiilor instituţionalizaţiera acoperită (realizată, organizată) mai mult cuproduse provenite din ajutoare umanitare, şi anume:paste făinoase, ulei, fulgi de cartofi ş.a.Rezultatul activităţii specialiştilor CMP în problemadată, la nivel de consilii săteşti şi comunale,consilii raionale, inclusiv la şedinţele de pe lângăpreşedinţii raioanelor, este ameliorarea situaţiei înceea ce priveşte asigurarea copiilor instituţionalizaţicu produse animaliere [8, 11, 13].Începând cu ianuarie 2003, alimentaţia copiilordin şcoli şi grădiniţe a fost diversificată, inclusiv cuproduse de origine animalieră, actualmente incluzândtoate grupele de produse alimentare. Înperioada 2003-2006 s-a majorat consumul cantitativla unele grupuri de produse alimentare, carese încadrează în limitele de la 18,1±17,08% pentrubrânză, până la 57,5±14,8% pentru cartofi, în raportcu anul de referinţă 2002. Cotele majorării au fost de50,0±15,64% pentru fructe, 49,5±12,66% pentru legume,40,7±9,91% pentru lapte, 39,4±15,36% pentruunt şi 28,5±23,50% pentru carne (tabelul 1).Tabelul 1Majorarea consumului cantitativ de produse alimentare,% în raport cu anul 2002Grupurile de produse 2003 2004 2005 2006 M ±mCarne 7,0 11,0 56,0 40,0 28,5 23,50Brânză 0,1 11,0 21,0 40,3 18,1 17,08Unt 27,0 27,0 45,0 58,6 39,4 15,36Ouă 0,1 13,0 55,0 23,5 22,9 23,44Lapte 27,0 40,0 48,0 48,0 40,7 9,91Legume 32,0 49,0 56,0 61,0 49,5 12,66Fructe 28,0 53,0 54,0 65,0 50,0 15,64Cartofi 36,0 60,0 65,0 69,0 57,5 14,80În acelaşi timp, se constată o neuniformitatea dinamicii de diversificare a raţiei alimentare a copiilorinstituţionalizaţi din raion, astfel încât putemdistinge 2 subperioade – 2003-2004 şi 2005-2006.La prima etapă diversificarea raţiei s-a efectuat preponderentpe contul produselor de origine vegetală,iar la cea de-a doua – şi pe contul produselor deorigine animalieră (fig. 1). Pentru toate produsele seconstată o tendinţă de sporire cu rata medie anualăde 9,3±2,00% anul, variind de la 6,9% (carne şi derivateleei) până la 11,3% (unt).Fig. 1. Dinamica majorării consumului cantitativ deproduse alimentareStructura produselor alimentare este dominatăde pâine, crupe şi produse de panificaţie (31,98,80%), urmate de lapte şi derivatele lui (12,54,31%), legume şi cartofi (11,3 1,79%), carne şiderivatele ei (2,9 2,31%), peşte (2,7 2,51%), ouă(2,3 2,40%) etc. (figura 2). Această structură se încadreazăîn tabloul mediu pe Republica Moldova[8, 11, 13].Pe parcursul anilor 2003-2006, raţia alimentarăasigură acoperirea cheltuielilor de energie cu101±16,3% şi 107±19,6%, respectiv la preşcolarişi elevi. În ceea ce priveşte acoperirea cu trofineleprincipale, situaţia este estimată nefavorabil dinpunct de vedere igienic, acoperirea necesaruluide proteine constituie 74,0±10,77 şi 82,0±9,71%,de lipide – 72,0±24,04 şi 77,0±17,36%, de glucide– 127,0±8,05 şi 120,0±20,14% corespunzător pentrupreşcolari şi elevi (fig. 3).Raportul dintre proteine, lipide şi glucide estede: 0,6: 0,76: 8,5 pentru preşcolari şi 0,8:0,7: 6,4 pentruelevi, norma fiind de 1:1:3 sau 1:1:4.Din punctul de vedere al igienei alimentaţiei copiilorşi adolescenţilor, acoperirii necesarului energetical produselor alimentare îi revine un rol important65

I G I E N ÃFig. 2. Structura produselor alimentare folosite în instituţiile preşcolare şi preuniversitaredin raionul GlodeniFig. 3. Evaluarea acoperirii necesarului de energie şi principiile nutritive esenţiale (valorimedii, anii 2003-2006)Acoperirea necesarului de produse alimentareTabelul 2AniiProduseM ±m2003 2004 2005 2006Carne şi produse din carne 6,7 11,3 56,4 40,3 28,7 23,72Lapte 26,7 40,3 47,5 47,6 40,5 9,83Produse lactate 4,5 16,6 12,9 42,2 19,1 16,24Peşte 0,2 13,1 44,7 60,1 29,5 27,66Ouă 0,6 7,8 22,2 76,4 26,8 34,30Pâine 108,2 101,7 86,7 102,1 99,7 9,15Crupe 138,3 219,3 99,7 150,8 152,0 49,85Făină 75,6 80,0 95,5 98,4 87,4 11,26Paste făinoase 90,7 119,4 74,2 85,7 92,5 19,22Fructe 28,2 53,1 54,3 64,6 50,1 15,45Legume 32,3 48,7 56,2 60,8 49,5 12,50Cartofi 63,6 40,1 65,1 68,9 59,4 13,08în raţia alimentară.În această ordine deidei menţionăm căraportul acopeririinecesarului în energieşi nutrimenteleprincipale diferă dela un an la altul (tabelul2). De menţionatcă raţia alimentarăa copiilor instituţionalizaţidin raionulGlodeni acoperă necesarulde produsede origine animalierăîn proporţie denumai 28,8±7,70%,c u v a r i aţii d e l a19,1±16,24% (peşte),până la 40,5±9,83(lapte). În acelaşitimp, şi carenţa defruc te şi legumeeste considerabilă,în medie constituind47,0±5,57%. Cea maiînsemnată acoperireeste caracteristicăpentru pâine şi produselede panificaţie– 107,9±29,85%,c a r e s e a s i g u r ăcu precădere pecontul crupelor –152,0±49,85%.C e l e r e l a t a -te anterior pun înevidenţă un şir deargumente desprealimentaţia dezechilibratăa copiilor instituţionalizaţidinraionul Glodeni, cutoate optimizărilecare au avut loc înperioada aflată subobservaţie. Dezechilibrulîn alimentaţiepoate avea repercusiuniasupra stării desănătate a generaţieiîn creştere [7, 8, 11,10].În continuaream considerat oportunăanaliza stării de66

I G I E N Ãsănătate a copiilor instituţionalizaţi, după indicii demordibitate înregistraţi printre elevi, în baza raportuluistatistic (f-12A).Nivelul mediu al morbidităţii generale a elevilorînregistrat în raion în perioada 2003-2006 este de50,1±3,05 cazuri la 1000 elevi, fiind determinat înproporţie de 10,8±2,796% de cazurile de patologiecronică (tabelul 3). Printre clasele de patologie cunivel maxim al incidenţei se numără bolile sistemuluirespirator (J00-J99) – 97,4±8,78 0 / 00, maladiileendocrine, de nutriţie şi metabolism (E00-E90)– 48,3±7,72 0 / 00, bolile ochiului şi anexelor sale (H00-H59) – 41,3±2,26/ 00şi maladiile parazitare (B65-B83)– 40,3±6,73 0 / 00.Indicii structurali practic repetă tendinţele caracteristicepentru indicii intensivi (tabelul 3).Nivelul incidenţei principalelor clase de boalăeste determinat de prevalarea unor anumite formenozologice. Astfel, patologia respiratorie esteprezentată de amigdalite cronice (43,4±13,38%) şibronşite cronice (15,6±4,39%); patologia aparatuluidigestiv – de gastrite, duodenite (48,4±1,34%), patologiaoftalmologică – de scăderea acuităţii vizuale(82,8±0,04%), afecţiunile sângelui şi organelor hematopoietice– de anemiile feroptive (97,9±12,02%),bolile endocrine – de obezitate (24,8±4,11). Cu toatecă patologia sistemului circulator ocupă locul VI înstructura morbidităţii generale, a fost relevat un faptfoarte alarmant – 32,9±21,97% cazuri de boală suntprezentate de cardiopatia reumatică cronică. Analizacorelativă dintre nivelul de înregistrare a amigdalitelorcronice şi cardiopatiilor reumatice a decelatexistenţa unei conexiuni directe vădite (r=0,73).Din an în an creşte numărul copiilor frecventbolnavi şi se micşorează numărul elevilor care nu s-auîmbolnăvit nici o dată (indicele„Sănătăţii”).Tabelul 3Nivelul şi structura morbidităţii generale a elevilor (datemedii, anii 2003-2006)Clasa patologieiintensivi,per 1000eleviIndicii de morbiditateRangulextensivi,%M ± m M ± m1 2 3 4 5 6Morbiditatea generală464,0 13,11 100 0,00Inclusiv cronică 100,2 23,02 21,6 4,70Maladiile infecţioase(A00-B64) 4,7 1,89 1,1 0,44 XVIMaladiile parazitare(B65-B83) 40,3 6,73 8,3 1,13 IVBoli ale sistemuluirespirator (J00-J99) 97,4 8,78 21,0 1,86 IBoli ale sistemuluidigestiv (K00-K99) 47,9 9,95 11,0 1,89 IIGastrită, duodenită(K29) 23,2 5,86 5,3 1,34 XBoli ale sistemuluinervos (G00-G99) 37,7 3,99 8,1 0,82 VBolile ochiului şi anexelorsale (H00-H59) 41,3 2,26 9,0 0,60 IIIAcuitate vizuală acută(f31-san) 34,2 5,35 7,3 1,36 VIITulburări mentale şide comportament(F00-F99) 4,9 0,62 1,0 0,17 XVIIBoli ale sângelui(D50-D89) 33,5 5,46 7,1 1,16 VIIIAnemii ferodeficitare(D50) 32,8 6,12 6,9 1,35 IXMaladiile endocrine,de nutriţie şi metabolism(E00-E90) 48,3 7,72 11,0 1,37 IIObezitatea (E66) 12,0 1,64 2,5 0,32 XIVBoli de piele şi aleţesutului celular subcutanat(L00-L99) 14,4 3,08 3,2 0,83 XIIIBoli ale sistemului genitourinar(N00-N99) 17,8 2,39 4,0 0,40 XIIBoli ale sistemuluiosteoarticular (M00-M99) 23,6 5,45 4,8 1,10 XIDereglări de ţinută(F31-san) 12,6 3,79 2,5 0,64 XIVBoli ale sistemuluicirculator (I00-I99) 34,1 3,63 7,4 0,99 VITraume (T00-T98) 7,5 1,31 1,5 0,16 XVBoli ale urechii şiapofizei mastoidiene(H60-H95) 6,8 0,27 1,5 0,05 XVTrezeşte foarte mari îngrijorări ritmul şi scorulsporirii anemiilor, miopiilor şi tulburărilor mentale, cuatât mai mult că această tendinţă este caracteristicăşi pentru or. Chişinău şi majoritatea raioanelor dinrepublică (Maistrenco G., 2003).Un indice integral de evaluare a stării de sănătatea copiilor şi adolescenţilor este grupa de sănătate.În perioada de observaţie nu au fost copii divizaţiîn grupa IV de sănătate. În medie 55% elevi suntconsideraţi practic „sănătoşi” în grupa I de sănătate,41% în grupa a II-a de sănătate. Numai 4% din copiiau fost atribuiţi la grupa a III-a de sănătate.Evaluarea rezultatelor investigaţiilor antropometricea evidenţiat o pondere considerabilă a elevilorcu dezvoltare fizică dezarmonioasă, în diferiţiani ai perioadei de observaţie oscilând în limitele11,9–16,5% (în medie 9,6±6,18 %). Numărul elevilorcu reţinere în dezvoltarea fizică a fost de 275,0±67

I G I E N Ã172,00, al celor cu deficit de masă – de 254,0±24,00,iar celor cu surplus de masă – de 116,0±22,00.Atât nivelul, cât şi structura morbidităţii copiilorşi adolescenţilor corelează direct cu alimentaţia, condiţiile,mediul, regimul şi programele suprasolicitatede instruire, fapt care dictează imperativ necesitatearezolvării problemelor apărute.Concluzii1. Necesarul fiziologic de lapte, lactate, carne,peşte, ouă, legume, fructe şi cartofi al copiilor instituţionalizaţidin raionul Glodeni este asigurat subnormele fiziologice.2. În raţia alimentară a copiilor din grădiniţe şişcoli predomină bucatele cu un conţinut sporit deglucide sub formă de produse de panificaţie, pastefăinoase în detrimentul proteinelor şi lipidelor.3. Repercusiunile alimentaţiei neraţionale semanifestă prin nivelul sporit al incidenţei bolilor sistemuluidigestiv, al maladiilor endocrine, de nutriţieşi metabolism (E00-E90), inclusiv al obezităţii.Bibliografie1. Corduneanu Rodica, Voitcu Mariana, Chimie sanitară,Iaşi, Editura Litografia, USM Gh. Popa, 1996, 300 p.2. Guidelines for the control of iron deficiency in countriesof the Eastern Mediterranean, Middle East and NorthAfrica, httm://emro.who.int /NFS/Fluor Fortification-Iron Deficincy.htm3. Gîţu Lora, Incidenţa deficitului de fier la adolescente. //Materialele Congresului II al Medicilor de Familie dinRepublica Moldova, 23-26 octombrie 2006.4. Jaba Elizabeta, Statistica, Bucureşti, Editura Economică,1998, 464 p.5. Louis A. Kasal, J.R., M.D., Prevention of Iron deficiencyin Infants and Toddlers Navajo Health Foundation,Ganado, Arizona. American Academy of Family Physicians,October 1, 2002/ volume 66, number 7, p.1217-1224.6. Maistrenco Galina, Aspecte medico-sociale ale sănătăţiielevilor. Auroreferatul tezei de doctor în medicină,Chişinău, 2004, 24 p.7. Opopol N., Cebanu Angela, Obreja Galina, Nutriţia însănătatea publică, Chişinău, Editura Bons Offices, 2006,190 p.8. Popovici Vera, Sofronie Galina, Starea sănătăţiişcolarilor şi preşcolarilor din raionul Edineţ şi unii factoricare o determină, în cartea „Profilaxia maladiilor– garanţia sănătăţii”. Materialele Conferinţei ştiinţificopracticededicate jubileului de 15 ani de la integrareaSSE de Stat al municipiului Chişinău, 10 noiembrie2007, p. 89-90.9. Rezultatele studiului asupra sănătăţii populaţiei înRepublica Moldova/ Rezults of survey of health statusof populatin in the Republic of Moldova/ Biroul Naţ. deStatistică al Rep. Moldova, Chişinău, Editura Statistica,2006 (tipogr. SA “CRIO”), 286 p.10. Suciu O., Doroftei S., Vlaicu B. şi coaut., Aspecte privinddezvoltarea somatică a unei colectivităţi preşcolare încorelaţie cu raportul alimentar şi obiceiurile în familie,în cartea „Profilaxia maladiilor – garanţia sănătăţii” .Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice dedicatejubileului de 15 ani de la integrarea SSE de Stat almunicipiului Chişinău, 10 noiembrie 2007, p. 72-85.11. Tcaci Eudochia, Cojocaru Iu., Gherciu Svetlana, OstalepT., Balan E., Evaluarea igienică a alimentaţiei copiilordin instituţiile preşcolare ale municipiului Chişinău,în cartea „Profilaxia maladiilor – garanţia sănătăţii”.Materialele Conferinţei ştiinţifico-practice dedicatejubileului de 15 ani de la integrarea SSE de Stat almunicipiului Chişinău, 10 noiembrie 2007, p. 91-94.12. Tulchinsky T., Varavicova E., Noua sănătate publică:introducere în sec. XXI. Trad. din engl. de A. Jalbă, P.Jalbă, Chişinău, Editura Ulysse, 2003, 744 p.13. Volneanschi Ana, Tutunaru Mariana, Iziumov Nina,Estimarea alimentaţiei elevilor în şcolile-internat dinRepublica Moldova, în cartea „Profilaxia maladiilor– garanţia sănătăţii”. Materialele Conferinţei ştiinţificopracticededicate jubileului de 15 ani de la integrareaCMPM al municipiului Chişinău, 10 noiembrie 2007,p. 71-72.14. Бабаш Г.В., Малаховский Ю.В., Протопонов В.А.,Селихова А.М., Распространенность, клиникаи причины латентного дефицита железа ушкольников // Педиатрия, 1980, №5, стр. 39-42.15. Железодефицитные анемии у детей и подростков.Современный взгляд на проблему. Методическиерекомендации, Киев, 2003, 17 стр.16. Мерков А.М., Поляков Л.Е., Санитарнаястатистика, Л., Медицина, 1974, 383 с.17. Сепетлиев Д., Статистические методы в научныхмедицинских исследованиях. Пер. с болгар., М.,Медицина, 1968, 420 с.68

I G I E N ÃESTIMAREA IGIENICĂA CONDIŢIILOR DE INSTRUIREDIN INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNTSECUNDAR PROFESIONALMariana TUTUNARU,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practicde Medicină PreventivăSummaryThe hygienical estimation of theteaching in the vocational schoolsThe study was effected in the workshop-stailor in the vocational institutions.It was effected: 126 checksof the size of microclimatic (thelevel of temperature, of relative wetand the speed of current of air), 165determinations of the level of naturaland artificial lighting, 99 tests of airfor to estimate the quantity of powder,4320 checks of level equivalentof noise and 64 of vibration at placeof instruction professional.The size of microclimatic (the levelof temperature, of relative wet, ofspeed of current of air), the level ofnatural and artificial lighting doesn´t correspond of hygienical needs.The quantity of powder in the placesof work, the level equivalent of noiseand the level of vibration generatedof sewings machines correspondwith the hygienical needs.IntroducereOrganismul adolescentului se caracterizează printr-o reactivitatecrescută, oboseală şi un antrenament redus la factorii mediuluiocupaţional [11].Adolescenţii manifestă o sensibilitate sporită faţă de factoriimicroclimatului (temperatura, umiditatea relativă şi viteza curenţilorde aer) [2].Asigurarea locului de instruire profesională cu un nivel suficientde iluminare contribuie la sporirea capacităţii de muncă şi prevenireatraumatismelor. Datele literaturii denotă că în atelierele de croitorienivelul iluminatului artificial trebuie să fie de 750 lx [3], iar conformcerinţelor igienice în vigoare – de 600 lx [8].Acţiunea pulberilor asupra învelişului cutanat al adolescenţilor areconsecinţe negative, deoarece organismul lor este mai puţin protejatcontra efectelor nocive ale acestora [7]. În atelierele de croitorie uneleprocese tehnologice sunt însoţite de generarea pulberilor cauzate depardosirea, croirea, cusutul şi curăţarea hainei [3].Normele igienice prevăd concentraţiile maxime admisibile alepulberilor de origine vegetală şi animală în aerul zonei de muncă – 2-6 mg/dm³ [5].Organismul adolescentului este destul de sensibil la acţiuneazgomotului [12,13]. Sursa principală de zgomot în atelierele de croitorieşi cusătorie o reprezintă maşinile de cusut. Intensitatea zgomotului depindede numărul de maşini şi de starea lor tehnică. Nivelul zgomotuluiîn atelierele de croitorie oscilează între 75 şi 95 dB [1, 3].Conform Regulilor şi normativelor sanitaro-epidemiologice„Igiena instituţiilor de învăţământ secundar profesional”, aprobateprin Hotărârea Medicului-şef sanitar de stat nr. 23 din 29 decembrie2005 (Monitorul Oficial nr. 158-160, 6 octombrie, 2006), principiilede reglamentare a zgomotului din ateliere se bazează pe: caracterulacţiunii zgomotului (permanent sau neregulat), vârsta adolescentului.Nivelul echivalent al zgomotului constituie 70-90 dBA.Organismul adolescenţilor este destul de sensibil la influenţavibraţiei [4]. Nivelul vibraţiei în atelierele de croitorie şi cusătorie constituie52-72 Hz [3], iar conform cerinţelor igienice, vibraţia de tip generală,categoria a 3-a (tehnologică) (ГОСТ 12.1.012-90 Вибрационнаябезопасность. Общие требование) constituie 92-108 dB [6 ].Numeroase surse bibliografice descriu etapele proceselor tehnologiceşi condiţiile mediului ocupaţional al adolescenţilor în diferiteramuri ale economiei naţionale: construcţii, lăcătuşerie, industrie uşoară,agricultură, metalurgie etc. Studii recente ale condiţiilor mediuluiocupaţional în atelierele de croitorie din instituţiile de învăţământsecundar profesional lipsesc sau sunt depăşite.Scopul studiului este de a efectua o evaluare igienică a condiţiilorde instruire ale adolescenţilor în atelierele de croitorie din instituţiilede învăţământ secundar profesional.69

I G I E N ÃMateriale şi metodeStudiul dat a fost realizat în atelierele de croitoriedin cadrul instituţiilor de învăţământ secundarprofesional cu aplicarea metodelor fizice de laborator.Au fost efectuate 126 de determinări ale parametrilormicroclimatului (temperatura, umiditatearelativă şi viteza curenţilor de aer), 165 de măsurăriale iluminatului natural şi artificial, 99 probe de aerpentru aprecierea cantităţii de pulberi, 4320 de măsurăriale zgomotului şi 64 ale vibraţiei.Rezultate şi discuţiiÎn perioada rece a anului au fost determinaţi următoriiparametri al microclimatului în atelierele decroitorie, care indică următoarele valori: temperaturaaerului – 18,2±2,3 ºC, umiditatea relativă – 82±2,0%şi viteza curenţilor de aer – 0,3±0,2 m/sec. ConformCаH ПиН 2.2.4.548-96 «Гигиенические требованияк микроклимату производственных помещений»,parametrii optimali ai microclimatului (categoria Ide muncă) constituie: nivelul temperaturii aerului– 22-24 ºC, al umidităţii relative – 40-60%, vitezeicurenţilor de aer – 0,1 m/sec (tabelul1).Tabelul 1Parametrii microclimatului în atelierele de croitorie din instituţiilede învăţămînt secundar profesionalnr.d/oPerioadaanului1. Perioadarece aanuluiTemperatura, ºCM±mniveluldeterminatniveluloptimalUmiditatearelativă,%M±mnivelul niveluldeterminatoptimalViteza curenţilorde aer,m/sec M±mnivelul niveluldeterminatoptimal18,2±2,3 22-24 82±2,0 40-60 0,3±0,2 0,1Coeficientul de iluminare naturală la masa decusut varia între 0,2-20,8 %, (media constituind 4,7 ±3,1), la maşina de cusut – 0,8-19,2 % (media – 5,1 ± 3,7),la masa de călcat – 0,8-20% (media – 5,0 ± 1,7), conformСHиП II-4-79 „Естественное и искусственноеосвещение”, coeficientul de iluminare naturală înatelierele de croitorie constituie 1,5%.Parametrii iluminatului artificial şi natural aufost apreciaţi la următoarele locuri de muncă: masade cusut, maşina de cusut şi masa de călcat. Niveluliluminatului artificial la masa de cusut din atelierelede croitorie varia între 190-1000 lx (media constituind290,2 ± 80,7 lx), la maşina de cusut – 250-1000 lx(media – 389 ± 142,0 lx), la masa de călcat – 150-800lx (media – 625 ± 375,0 lx).Coeficientul de reflecţie a fondului (CR) apreciatla locurile de muncă se caracterizează prinfond luminos la masa de cusut – 0,6, iar la maşinade cusut şi masa de călcat – 0,3 – fond mediu. Coeficientulde contrast dintre obiectul de distincţie şifond (K) la masa de cusut constituie 0,5, la masa decălcat – 0,4 – contrast mediu (piesa se distinge clarpe fond), iar la masa de cusut – 0,6 – contrast mare(piesa lucrată se distinge foarte bine pe fond), ceeace corespunde cerinţelor igienice în vigoare (СНиПII-4-79 Естественное и искусственное освещение)(tabelul 2).Tabelul 2Parametrii iluminatului natural şi artificial în atelierele decroitorie din instituţiile de învăţământ secundar profesionalnr.d/o1. Masa decusut2. Maşinade cusut3. Masa decălcatLocurilede muncăCoeficientuldeiluminarenaturalăă,% (CIN)M±mIluminatulartificial,lxM±m4,7±3,1 290,2±80,75,1±3,7 389,6±142,05,1±3,7 625,0±375,0Coeficientuldereflecţie afondului(CR),M±mCoeficientulde contrastdintre obiectulde distincţieşi fond(K), M±m0,6±0,3 0,5±0,20,3±0,1 0,6±0,30,3±0,05 0,4±0,1Cantitatea medie a pulberilor la masa decusut a constituit 1,1 ± 0,8 mg/dm³, la maşina decusut – 1,0 ± 0,8 mg/dm³ şi la masa de călcat – 1,3±0,8 mg/dm³, conform ГОСТ 12.1.005-88 «Общиесанитарно-гигиенические требования к воздухурабочей зоны», сoncentraţia maximal admisibilă(CMA) a pulberilor de origine vegetală şi animală înaerul zonei de muncă constituie 2-6 mg/dm³, ceeace corespunde cerinţelor igienice (tabelul 3).Tabelul 3Cantitatea medie a pulberilor în atelierele de croitorie dininstituţiile de învăţământ secundar profesional (mg/dm³)nr.Cantitatea de pulberi, mg/Locurile de muncăd/odm³, M±m1. Masa de cusut 1,1±0,52. Maşina de cusut 1,0±0,83. Masa de călcat 1,3±0,8Zgomotul generat de maşinile de cusut, conformcaracteristicii spectrale, este de amplitudă largă,iar conform celei temporare – instabil, oscilator. Vibraţiadupă sursa de provenienţă este de tip general, dincategoria a 3-a (tehnologică), iar după componenţaspectrală – de tip înalt (52-54 Hz). Nivelul echivalental zgomotului din atelierele de croitorie variază între52-90 dBA, iar nivelul vibraţiei – 92 dB.ConcluziiRezultatele studiului relevă următoarele:– nivelul mediu al temperaturii, umidităţii relativeşi vitezei curenţilor de aer în atelierele de croitorie70

I G I E N Ãdin instituţiile de învăţământ secundar profesionalnu corespunde cerinţelor igienice [9];– parametrii iluminatului natural (CIN) şi artificialapreciaţi la masa de cusut, maşina de cusut şila masa de călcat din atelierele de croitorie nucorespund cerinţelor igienice, iar coeficienţiide reflecţie a fondului (CR) şi de contrast dintreobiectul de distincţie şi fond (K) corespundcerinţelor igienice [10];– cantitatea medie de pulberi în atelierele decroitorie nu depăşeşte concentraţia maximaladmisibilă (CMA) a pulberilor de origine vegetalăşi animală în aerul zonei de muncă ceconstituie 2-6 mg/dm³ [5];– nivelul echivalent al zgomotului în atelierele decroitorie şi cel al vibraţiei generat de maşinilede cusut corespund cerinţelor igienice [6, 8].Bibliografie1. Арнольди И.А., Груева Л.Г., Режим труда и отдыхаработающих подростков.// Швейная промышленность,Москва, „Медицина”, 1973, с. 43-44.2. Арнольди И.А., Груева Л.Г., Режим труда и отдыхаработающих подростков.// Возрастная чувствительностьфактором производственной среды ивопросы адаптации, Москва, 1980, с. 7-36.3. Арнольди И.А., Гигиена труда подростков в различныхотраслях народного хозяйства//Гигиенатруда подростков в швейной промышленности,Москва, „Медицина”, 1967, с. 262-275.4. Гайворонских О.Н., Гигиена трудового обучения ипроизводительного труда учащихся, 2004, с. 1-6(http://www.fago.ru).5. ГОСТ 12.1.005-88 Общие санитарно-гигиеническиетребования к воздуху рабочей зоны, Москва, 1988,с. 20.6. ГОСТ 12.1.012-90 Вибрационная безопасность.Общие требования, Москва, 1990, с. 28.7. Елочкинa E.И., Руководство по гигиене детей иподростков, în Гигиенические основы воспитанияи обучения подростков в профессионально-техническихучилищах, Москва, „Медицина”, 1964.8. Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice „Igienainstituţiilor de învăţământ secundar profesional”, aprobateprin Hotărârea Medicului-şef sanitar de stat nr. 23din 29 decembrie 2005 (Monitorul Oficial nr. 158-160,6 octombrie, 2006), p. 37.9. Cан ПиН 2.2.4.548-96 Гигиенические требованияк микроклимату производственных помещений,Москва, 1996, с. 9.10. СНиП II-4-79, Естественное и искусственное освещение,Москва, 1980, с. 8.11. Cердюковская Г.Н., Громбаха С.М., Гигиена детей иподростков, în Вопросы гигиены труда подростковна современном этапе, Москва, „Медицина”,1965, с.129-147.12. Сухарева Л.М., Павлович К.Э., Рапопорт И.К., ШубочкинаЕ.И., Медицинские и психофизиологическиеаспекты профориентации, Москва, 1996, с. 3.(zttp://www.nedug.ru)13. Сухарева Л.М., Дружинин П.В., Гигиенические проблемыпрофессионально-технического обученияподростков. Влияние теплового фактора наорганизм подростков разного возраста, Москва,1981, с. 25-33.71

I G I E N ÃEVALUAREACUNOŞTINŢELOR, ATITUDI-NILOR ŞI COMPORTAMENTELORCU RISC LA ADOLESCENŢI. SUNTPROGRAMELE EDUCATIVE EFICIENTE?Oana Cătălina BARNA, cercetător ştiinţific,Maria TETRARU, medic primar igienă,Nicoleta FLORESCU, medic primar igienă,Iuliana COTEA, medic primar igienă, Institutul deSănătate Publică, IaşiSummaryThe evaluation of know ledges, attitudesand risky behaviors of teenagers.Are the educational programsefficient?This work shows the results of astudy concerning the acquaintanceabout frequency and motivation ofrisky behaviors for teenagers’ health,and the efficiency of the campaignsregarding the studied behaviors:smoking, consumption of alcoholand drugs.The research is done on a 262 pupilsbatch in basis of an anonymousquestioner used before and after acomplex informing campaign.The results shows levels about 45,2%(smoking), 60,5% (alcohol consumption),11,8% (drugs’ consumption)and a low level of teens’ know ledgesabout the involved risks.Keeping sight of these results, a greatnumber of pupils (91,6%) consider asuseful the introduction of such kindof educational lessons about thesetopics. So, an educational programwas achieved and the first beneficiarywas one of the studied batch,composed by 108 pupils, which wereinvolved in know edging, educatingand counseling activities.Thus was satisfied the request ofinformation regarding the level ofdanger, thus was tried to change theopinions, attitudes and behaviorsof teenagers and thus was obtainedsome acquirements: the acknowledgeof risky situations, ways to refusean to resist in front of a group pressure.IntroducereÎntre cei patru factori determinanţi ai sănătăţii: factorul biologic,mediul ambiant, sistemul serviciilor de sănătate şi stilul de viaţă, ultimulare ponderea cea mai însemnată (51%). Ca atare, cea mai mare contribuţiela îmbunătăţirea stării de sănătate revine promovării stilului deviaţă sanogen, respectiv a comportamentelor benefice sănătăţii.Fiecare individ este protagonistul unui anumit stil de viaţă propriuşi constant, precum şi al unor “subvariante” proprii fiecărei etapede viaţă parcurse. Dacă la copil nu se poate vorbi încă de un stil deviaţă propriu-zis, odată cu adolescenţa, cu procesul de cristalizare apersonalităţii, începe să se contureze şi un stil de viaţă propriu, pe caretinereţea şi maturitatea îl vor desăvârşi.Scopul studiului a fost cunoaşterea frecvenţei şi motivaţiei unorcomportamente cu risc pentru sănătate la adolescenţi şi a nivelului decunoştinţe privind aceste riscuri.Material şi metodeInvestigaţia s-a efectuat pe un lot de 262 subiecţi cu vârsta cuprinsăîntre 15 şi 18 ani, 89 de băieţi şi 173 de fete, elevi ai unui liceuteoretic din municipiul Iaşi, pe baza unui chestionar anonim aplicatînainte de şi după un program complex de informare.Rezultatele se interpretează ca frecvenţe ale diferitor comportamentecu risc (consumul de alcool, fumatul, consumul de droguri)pe vârste şi sexe.Rezultate şi discuţiiConsumul de tutunDupă aprecierile OMS, tabagismul este pe cale să devină principalacauză evitabilă de morbiditate şi mortalitate din lume.Cea mai mare parte a fumătorilor încep la adolescenţă, la o vârstăcând boala şi moartea par mult prea îndepărtate pentru a li se acordavreo importanţă.Din lotul de 262 elevi chestionaţi, 45,2% sunt fumători. Pentrucele două sexe, 58,9% dintre băieţi şi 39,3% dintre fete fumează.Fumătorii cotidieni reprezintă 18,4% dintre elevi, cu o uşoarăpredominanţă a băieţilor, 23,1%, faţă de fete, 16,4%.Fumătorii ocazionali deţin un procentaj de 26,8% din totalulelevilor chestionaţi. Pe sexe, 35,9% dintre băieţi şi 22,9% dintre fetesunt fumători ocazionali.Elevii nefumători, dar care au încercat cel puţin o dată să fumeze,reprezintă 23,0% din lotul chestionat, 19,2% dintre băieţi şi 24,6%dintre fete. Elevii care nu au fumat niciodată reprezintă 31,8% dinlotul cercetat. 21,8% dintre băieţi şi 36,1% dintre fete nu au fumatniciodată.72

I G I E N ÃUrmărind vârsta la care s-a produs prima încercare,şi băieţii, şi fetele menţionează vârsta de6 ani ca cea mai scăzută (4,8% dintre băieţi şi 0,9%dintre fete).28,6% dintre băieţi şi 21,2% dintre fete au începutsă fumeze la 12-13 ani. Intervalul de 14-15 anieste menţionat cel mai frecvent de fete, 42,5%, cafiind vârsta la care au început să fumeze şi de 21,4%dintre băieţi.Dacă la fete vârsta de 16-17 ani este de asemeneafrecvent menţionată, 22,1%, la băieţi numărulcelor care încep să fumeze de la această vârstă estemai scăzut (14,3%). În intervalul de vârstă 18-19 aniau început să fumeze 1,8% dintre fete şi 4,8% dintrebăieţi.Referitor la numărul de ţigări fumate pe zi, majoritateabăieţilor fumători – 46,1% – fumează între1 şi 5 ţigări pe zi, 17,9% fumează 6-10 ţigări pe zi,iar 30,8% fumează între 11 şi 20 de ţigări pe zi. Dinanchetă rezultă că 5,1% dintre băieţi fumează peste20 de ţigări pe zi.La fete, 48,2% fumează 1-5 ţigări pe zi, 21,4%fumează între 6 şi 10 ţigări pe zi, iar 26,8% fumează11-20 de ţigări pe zi. Din totalul de fete chestionate,3,6% indică un consum de peste 20 de ţigări pe zi.Referitor la consumul de ţigări în sediul şcolii,36,9% dintre băieţi şi 54,2% dintre fete au răspunsafirmativ.46,6% dintre elevii fumători menţionează că auîncercat să renunţe la fumat, 36,9% băieţi şi 52,8%fete.Motivul principal pentru care se fumează, invocatde peste o treime dintre elevii fumători (34,7%),este plictiseala, urmat de exemplul anturajului cu19,5% şi de obţinerea plăcerii (14,4% din totalul fumătorilor).Fumează din obişnuinţă 7,6% dintre elevi(2,2% dintre băieţi şi 11,1% dintre fete), în timp ce6,8% dintre aceştia (8,7% dintre băieţi şi 5,5% dintrefete) consideră fumatul o modalitate de calmare.Din totalul fumătorilor, 16,9% (23,9% dintre băieţişi 12,5% dintre fete) nu au indicat nici un motiv.Consumul de alcoolConsumul de alcool la adolescenţi poate ficonsiderat o posibilă deschidere spre abuzul altorsubstanţe. Probleme grave de sănătate legate deconsumul de alcool la adolescenţi există în întreagalume şi s-a constatat că adolescenţii cu astfel deprobleme prezintă o tendinţă crescută spre alte problemede sănătate, în special de sănătate mintală.Consumul de alcool devine astfel un factor deperturbare a trecerii adolescentului spre maturitate.Prelucrarea datelor obţinute din răspunsurile elevilorla întrebările din chestionar a dus la următoarele rezultate:60,5% dintre elevii de 15-18 ani chestionaţiconsumă băuturi alcoolice. Pe sexe, 74,3% dintrebăieţi şi 54,6% dintre fete consumă alcool.Consumatorii frecvenţi de băuturi alcoolicereprezintă 38,6% dintre băieţii chestionaţi şi 18,3%dintre fete. Vârsta minimă la care s-a încercat consumulde alcool este de 6 ani pentru băieţi şi de 7 anipentru fete (5%, respectiv 0,6%). Cu cea mai marefrecvenţă se menţionează vârsta de 11-12 ani pentrubăieţi şi 15-16 ani pentru fete.Din răspunsurile elevilor chestionaţi referitoarela sortimentele de băuturi alcoolice consumate rezultăcă şi băieţii, şi fetele preferă băuturile nedistilate(bere, vin).La întrebarea referitoare la ocazia cu care s-aconsumat prima oară alcool, răspunsurile au indicat:– cu ocazia participării la o petrecere: 66,2% dintrefete şi 50,9% dintre băieţi;– în familie: 23,7% dintre fete şi 30,9% dintrebăieţi;– cu prietenii: 2,4% dintre fete şi 3,6% dintrebăieţi;– din curiozitate: 3,1% dintre fete şi 1,8% dintrebăieţi.Prieteni care consumă alcool au 36,4% dintrebăieţi şi 34,1% dintre fete. La întrebarea: “Bei singur?”,16,4% dintre băieţi şi 5,2% dintre fete au răspuns pozitiv.Din răspunsurile elevilor chestionaţi rezultă că60,3% dintre băieţi s-au îmbătat, procentajul pentrufete, 37,2%, fiind inferior celui pentru băieţi.Consumul de droguriDrogurile sunt substanţe naturale sau sinteticefolosite de consumatori pentru acţiunea lor psihotropă.Ele modifică funcţiile psihice prin influenţa lorasupra atenţiei, calităţii senzaţiilor, vieţii afective şiemoţionale şi imaginaţiei.Consecinţele sociale ale consumului de drogurisunt multiple şi dramatice pentru adolescentşi colectivitate. Ele se manifestă în principal prin:malnutriţie (mai ales când drogul este scump şi greude procurat), sărăcie, eşec şcolar, nerealizare profesională,conflicte cu familia, pierderea legăturilorde prietenie şi deteriorarea relaţiilor sociale, comportament”sociopatic” şi deviant ce poate ajungela delincvenţă din nevoia procurării drogului (furt,prostituţie, crimă), sinucidere, comportament sexualimpulsiv, accidente de circulaţie şi profesionale etc.Din lotul de elevi chestionaţi 11,8% au consumatdroguri. Pe sexe, procentele sunt următoarele:21,7% pentru băieţi şi 7,6% pentru fete.Vârsta minimă la care s-a încercat consumulde droguri este de 14 ani pentru băieţi şi de 12 anipentru fete (5,5%, respectiv 14,3%). Intervalul de 15-16 ani este menţionat cel mai frecvent şi de băieţi,73

I G I E N Ã61,1%, şi de către fete, 71,4%, ca fiind vârsta la careau experimentat consumul de droguri. Numărulcelor care au încercat să consume droguri la vârstade 17-18 ani este mai scăzut: 33,3% dintre băieţi si14,3% dintre fete.Drogul consumat:– haşiş/marijuana: 81,2% dintre elevii consumatoride droguri (72,2% dintre băieţi si 92,8%dintre fete);– extasy: 18,7 % (27,8% dintre băieţi si 7,1% dintrefete).În legătură cu frecvenţa consumului, majoritateaelevilor (53,1%) declară o frecvenţă scăzută(o dată sau de două ori); 37,5% dintre elevi au consumatdroguri de 3-9 ori, iar 9,4% s-au drogat de10-19 ori.Drogul a fost consumat în grup (100% dintre cazuri).25,7% dintre elevii chestionaţi au menţionat căau prieteni care consumă droguri: 30,8% dintre băieţişi 23,5% dintre fete. În majoritatea cazurilor (93,8%),consumul de droguri a fost asociat cu fumatul tutunului.Ca motive ale consumului de droguri au fostinvocate: curiozitatea (56,3% dintre consumatori)şi exemplul anturajului (43,7% dintre elevii care auconsumat droguri).Nivelul cunoştinţelor sanitare ale elevilor, legate deaspectele comportamentale luate în studiuChestionarul a cuprins şi întrebări ale căror răspunsurine permit să apreciem nivelul informaţiilorpe care le deţin elevii din lotul cercetat, vizavi de fumatultutunului, consumul de alcool şi de droguri.Majoritatea elevilor chestionaţi – 51,4% au precizat,ca principală sursă de informare, mass-media.Alte surse menţionate: şcoala (18,3%), cercul deprieteni (9,6%), familia (12,3%), reviste de specialitate/campaniieducative (8,4%). Rezultatele arată unnivel scăzut de cunoştinţe ale adolescenţilor privindriscurile. Efectele negative asupra sănătăţii sunt recunoscutede 63,4% dintre elevii investigaţi (în cazulfumatului), 41,6% (în cazul consumului de alcool) şi32,3% (în cazul consumului de droguri).Pe sexe, se constată o mai bună informare afetelor, rezultatele obţinute de acestea la testul decunoştinţe fiind superioare rezultatelor obţinutede băieţi. Ţinând seama de aceste rezultate şi denumărul mare de elevi (91,6%) care consideră utilăintroducerea de lecţii educative pentru astfel deteme, a fost realizat un program educativ, de care abeneficiat unul din loturile investigate. Acesta a cuprinsun număr de 108 elevi cu care s-au desfăşuratactivităţi de informare, educare şi consiliere. Astfels-a răspuns cererii de informaţii privind pragul depericulozitate, s-a încercat schimbarea (în opiniile,atitudinile şi comportamentul adolescenţilor) şi s-audobândit anumite deprinderi: recunoaşterea unorsituaţii riscante, modalităţi de a refuza, de a rezistapresiunii grupului. Retestarea a indicat creştereanivelului de cunoştinţe deţinute de elevi, precumşi modificarea atitudinii faţă de fumat, consum dealcool şi droguri.ConcluziiCunoaşterea factorilor de risc şi a efectelor pecare le generează constituie una din premisele realizăriiunui control al stilului de viaţă şi al limitării şichiar stopării acestor factori.Conform studiului, 45,2% din elevii chestionaţisunt fumători; aproape 1/5 din elevi sunt fumătoricotidieni. Băuturi alcoolice au consumat 60,5% dintreelevi, iar 11,8% au experimentat consumul dedroguri. S-a remarcat un nivel scăzut de cunoştinţeprivind riscurile.Rezultatele anchetei au arătat că, şi în condiţiileunei mai bune informări în privinţa efectelornegative cauzate de consumul de tutun, un numărînsemnat de elevi continuă să consume acest produs,ceea ce conduce la ideea că este foarte importantmodul în care se transmite informaţia, pentru caaceasta să aibă un impact cât mai puternic asupratinerilor şi să-i determine să adopte un stil de viaţăfavorabil sănătăţii. Nu este suficient să deţină informaţia;este necesar ca ei să conştientizeze pericolulla care se expun.Programele de educaţie pentru sănătate trebuiesă urmărească creşterea capacităţii adolescenţilor dea-şi cunoaşte şi optimiza stilul propriu de viaţă, dea corija deficienţele constatate în structurarea lui,de a opera modificări în sensul realizării unui stil deviaţă sănătos.74

I G I E N ÃMONITORIZAREAINOFENSIVITĂŢII PRODUSELORALIMENTARE COMERCIALIZATEÎN PIEŢELE AGROALIMENTARE ALEMUNICIPIULUI CHIŞINĂULudmila ANTOSII, Raisa CEBANOV,Alexei CHIRLICI,Centrul de Medicină Preventivă municipal Chişinău,Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuIntroducereCele 23 de pieţe agroalimentare care activează actualmente înmunicipiul Chişinău asigură o mare parte din populaţia urbei cu diferitealimente, de aceea respectarea cerinţelor de igienă şi controlul respectăriiacestor cerinţe, problema inofensivităţii produselor alimentarecomercializate în pieţe sunt şi importante, şi actuale.Scopul lucrăriiEvaluarea eficienţei monitorizării inofensivităţii produselor alimentarecomercializate în pieţele municipiului Chişinău, aprecierearespectării condiţiilor igienico-sanitare şi trasarea măsurilor respectivede ameliorare a situaţiei.SummaryMonitoring of the inoffensiveness offoods commercialized on the Chisinau– city’s food – stuffs marketsThere have been described the hygienicconditions on the Chişinău– city’s food – stuffs markets duringa period of 5 years(2003 – 2007).Themost frequent and grave infringementsof sanitary rules were the activityof different objectives withoutpermission of sanitary authority,the absence of documents about thequality and origin of food – stuffs,the absence of hygienic certificates.There have been analyzed the resultsof laboratory investigations of food– stuffs’ samples that had been collectedin markets. Generally, the partof food – stuffs samples, that didn’tcorrespond to hygienic norms wasin the range of 3,54 – 9,2% withthe average of 6,25% during thewhole period of time. There wereproposed the measures to improvethe situation.Material şi metodeAu fost folosite materialele controalelor efectuate de către secţiaIgiena alimentaţiei a Centrului de Medicină Preventivă MunicipalChişinău în cadrul supravegherii igienice a pieţelor municipiului peparcursul ultimilor 5 ani (2003 –2007). Evaluarea situaţiei sanitaro-epidemiologiceîn pieţe a fost efectuată atât planificat, cât şi neplanificat.O parte din controale au fost efectuate în complex cu reprezentanţiialtor servicii şi departamente. Pe lângă metoda descriptivă, au fostfolosite metode de laborator şi instrumentale. Probele de produseagroalimentare prelevate în pieţe au fost cercetate după indicatoriiorganoleptici, fizico-chimici şi sanitaro-microbiologici în scopul aprecieriiinofensivităţii acestora. Rezultatele obţinute au fost prelucratestatistic prin metodele tradiţionale.Rezultate şi discuţiiFiind nişte obiective complexe, pieţele agroalimentare, conformactelor oficiale în vigoare, trebuie să corespundă anumitor cerinţe deigienă. Acestea sunt stipulate în „Regulile de funcţionare a reţelei decomerţ în pieţele din Republica Moldova”, aprobate prin HotărâreaGuvernului nr. 517 din 18.09.96; Legea nr. 78-XV din 18.03.2004 „Privindprodusele alimentare’’, Dispoziţia Ministerului Sănătăţii al RM nr.306-d din 03.11.2003 „Privind Intensificarea activităţii de supravegheresanitaro-epidemiologică de Stat a pieţelor agroalimentare din ţară”;HG RM nr. 955 din 21.08.2004 ,,Despre aprobarea Regulamentului-tipde funcţionare a pieţelor’’.În general, situaţia privind respectarea cerinţelor de igienă înpieţe poate fi considerată satisfăcătoare şi este ţinută într-o anumitămăsură sub control. Tododată, în majoritatea pieţelor agroalimentarepe parcursul anilor, chiar şi în pofida eforturilor susţinute din parteaServiciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat, a diferitor măsuri complexe,inclusiv cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, se comit, totuşi,diverse contravenţii sanitare. Aceste contravenţii vin în contrazicerecu Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105-XV din 13.03. 200375

I G I E N Ãşi dictează necesitatea luării unor măsuri de rigoaredin partea Serviciului Sanitaro-Epidemiologic deStat. Dintre contravenţiile depistate pe prim-planpoate fi plasată una dintre cele mai grave, şi anumeactivitatea obiectivelor care nu au fost autorizatesanitar pe teritoriul pieţelor. Spre regret, contravenţianominalizată a fost depistată în fiecare an. Practicîn toate pieţele una din problemele primordialerămâne a fi comercializarea produselor alimentareîn lipsa certificatelor de provenienţă, a celor decalitate şi igienice, altor documente de însoţire. Oparte din produsele vegetale şi unele alimente deorigine animală sunt comercializate fără expertizaveterinar-sanitară prealabilă. În unele pieţe n-au fostamenajate sectoare speciale pentru comercializareapeştelui viu. Pe alocuri nu este amenajat suficientatât teritoriul pieţelor, cât şi cel adiacent. În halele decomercializare a produselor alimentare, inclusiv celoruşor perisabile, în perioada caniculară a anului nu serespectă parametrii microclimatici, nu se ţine contde factorii meteorologici. Dotarea suplimentară cuutilaj frigorific şi funcţionarea celui existent excludecomercializarea în condiţii neigienice a cărnii, lapteluişi produselor lactate obţinute în gospodăriileţărăneşti.Pe teritoriul pieţelor se admit cazuri de comercializarede către persoanele fizice a ciupercilor depădure şi de câmp, conservelor pregătite în condiţiicasnice, vinului la pahar, plantelor medicinale, ouălorla temperaturi mai ridicate de 20 0 C. Aceasta are locîn pofida faptului că anual Serviciul Sanitaro-Epidemiologicde Stat elaborează măsuri concrete privindameliorarea condiţiilor igienico-sanitare.În scopul aprecierii inofensivităţii produseloragroalimentare anual, în conformitate cu planurileaprobate, în pieţele municipiului Chişinău au fostprelevate probe pentru investigaţii de laborator.Numărul probelor prelevate a fost în creştere din2003 până în 2005, iar în ultimii 2 ani ai studiului s-amicşorat. Astfel, la începutul studiului, în anul 2003,numărul acestora a fost de 360 probe, în anul următor– 561, iar în 2005 numărul probelor prelevate afost maximal, ajungând la 769, ca mai apoi să scadăla 688 probe în 2006 şi la 620 probe în 2007. Pe parcursulanilor a sporit numărul grupelor de alimentesupuse examenului de laborator. Dacă în anul 2003au fost analizate 5 grupe de produse alimentare(lapte şi produse lactate, carne, mezeluri din carnetocată, peşte şi produse din peşte, legume şi fructeîmpreună), apoi în următorii ani s-au mai adăugat4 grupe: ouă, salate condimentate, băuturi răcoritoare,sare de bucătărie. În structura grupelor dealimente analizate pe prim-plan s-au plasat fructeleşi legumele, cota-parte a acestora fiind într-o creştereconsiderabilă în 2006 şi cu o scădere în 2007 (59,7%din numărul total de probe în 2003; 53,5% – în 2004,60,6% – în 2005, ajungând la 72,2% în 2006 şi 58,7%în 2007). Într-o scădere stabilă a fost cota-parte aprobelor de lapte şi produse lactate supuse analizelorde laborator (20,8% în 2003; 10,7% în 2004; 9,5%în 2005; 6,5% în 2006, 8,7% în 2007). Şi cota-parte aprobelor de alte produse alimentare a fost în scădere.Cota-parte a probelor de carne şi produse din carne,cu excepţia mezelurilor din carne tocată, a scăzut dela 10,6% în 2003 până la 3,9% în 2006, cu creşterealor în 2007 – 10,9%; a probelor de mezeluri a scăzutde la 6,7% până la 4,2%, fiind mai sporită doar în anul2005 – 8,2%, apoi iar a scăzut în 2007, cota-parte constituind6,6%. Probele de ouă, salate condimentate,băuturi răcoritoare, sare de bucătărie au fost ridicatepentru investigaţii de laborator în anii 2004-2006.În aceşti ani cota-parte a probelor de ouă prelevatepentru analizele de laborator a constituit 7,6%, 6%,3,1% şi 4%, respectiv; a sării de bucătărie – 5,3%,3,8%, 1,7% şi 2,7%. În structura probelor analizatealta a fost situaţia în ceea ce priveşte cota-parte aprobelor de salate condimentate şi băuturi răcoritoare.Astfel, în anii 2004-2007 cota-parte a probelor desalate condimentate prelevate pentru analizele delaborator a fost de 2,6%, 2,2%, 4,7% şi de 1,7%.În urma analizelor de laborator, în special acelor sanitaro-microbiologice s-a constatat o situaţiemai nefavorabilă la probele de lapte şi produselactate (fig. 1). Astfel, la începutul studiului, în anul2003, din 75 de probe analizate 10 sau 13,3% n-aucorespuns normativelor în vigoare după indicatoriisanitaro-microbiologici. În anul 2004 cota-parte aprobelor nesatisfăcătoare de lapte şi produse lactatea scăzut semnificativ, fiind de 5,4%, ca mai apoi săcrească cu mult în anul 2005, dar în special în anii2005 şi 2006 –21,9% şi respectiv 53,3%, cu o scădereconsiderabilă în 2007 – 7,4%. Probele de mezeluridin carne tocată, care n-au corespuns cerinţelor învigoare după indicatorii sanitaro-microbiologici,au fost depistate numai în ultimii 3 ani ai studiului,cota-parte a acestora fiind stabilă – 8,3% în 2005,2006, cu o scădere de până la 7,3% în 2007 (fig. 1). Înprobele de alimente menţionate mai sus care n-aucorespuns cerinţelor normative în vigoare au fostdepistate, în special, bacterii coliforme şi St. aureus.Aceleaşi microorganisme s-au plasat pe prim-plan şiîn alte investigaţii sanitaro-microbiologice efectuatecu probele de alimente prelevate în municipiul Chişinău,inclusiv în pieţele agroalimentare (1, 2).Cantităţi supralimită de nitraţi au fost depistateanual în probele de legume. Astfel, cota-parte aacestor probe a fost în anii de studiu de 5,1%; 4,3%;2,4%, 6,0% şi 4,12%, (fig. 1). Ca şi în investigaţiile efec-76

tuate anterior (3, 4), cantităţi sporite de nitraţi au fostdepistate mai frecvent în bostănoase, unele legume(sfeclă roşie, ridiche de lună, varză etc.) şi cartofi.60.00%50.00%40.00%30.00%20.00%10.00%0.00%lapte, produse lactatelegumemezeluri2003 2004 2005 2006 2007Fig. 1. Ponderea probelor unor grupe de produse alimentarecare n-au corespuns normativelor în vigoareÎn general, cota-parte a tuturor probelor dealimente prelevate în pieţele municipiului Chişinăucare n-au corespuns cerinţelor documentelor normativeîn vigoare a fost pe parcursul anilor de 9,2%,4,5%, 5,1% , 8,9% şi 3,54%, respectiv, media pentruperioada menţionată de 5 ani fiind de 6,25% (fig. 2).Poate fi menţionat faptul că pe parcursul ultimilorani a avut loc o ameliorare considerabilă a situaţieiprivind inofensivitatea produselor alimentare deorigine animală comercializate în pieţele municipiuluiChişinău. Astfel, într-un studiu efectuat în 1996normativelor în vigoare(1) s-a constatat că în medie, conform indicatorilorsanitaro-microbiologici, nu corespundeau cerinţelorîn vigoare 49,1% probe de alimente nominalizateprelevate în pieţe, iar probele neconforme de pastramăşi smântână aveau o pondere de 78,3% şirespectiv 93,0%.I G I E N ÃConcluziiSituaţia sanitaro-epidemiologică în pieţeleagroalimentare din municipiul Chişinău, în general,este ţinută sub control de către Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi majoritatea produseloralimentare comercializate aici pot fi considerate inofensive,totuşi, mai rămân nesoluţionate un şir deprobleme. În vederea ameliorării situaţiei, ServiciulSanitaro-Epidemiologic de Stat din municipiul Chişinăua elaborat, a argumentat şi a recomandat un şirde propuneri. Printre acestea se enumeră:1. neadmiterea comerţului neautorizat;2. neadmiterea comercializări alimentelor în lipsadocumentelor necesare menţionate mai sus;3. crearea condiţiilor necesare pentru comercializareaalimentelor uşor perisabile;4. interzicerea comercializări produselor alimentarede origine vegetală şi a celor uşor perisabilefără expertiza veterinar-sanitară prealabilă.Se impune şi necesitatea unei restructurări privindprobele prelevate pentru analizele de laborator,a unui control mai riguros privind comercializareaproduselor uşor perisabile, în special, a laptelui şiproduselor lactate.Bibliografie1. Galina Kontz, I. Bahnarel, Margareta Kordonski ş. a.,Despre inofensivitatea unor produse alimentare deorigine animalieră comercializate în pieţele or. Chişinău.// Congresul IV al Igieniştilor, Microbiologilor şi Parazitologilordin Republica Moldova. Teze , vol. I., Igiena,p. 65-66.2. P. Pojar, V. Nahaba, Inga Brînzilă ş. a., Calitateaproduselor alimentare după indicii bacteriologici înultimii 5 ani. // Medicina Preventivă. Probleme şirealizări, Chişinău, 1998, p. 86.3. Н. И. Опополь, Е. В. Добрянская, Нитраты,Кишинёв, Штиинца, 1986, 116 стр.4. Gr. Friptuleac, Paulina Caraman, T. Munteanu ş. a.,Particularităţile igienico-ecologice ale conţinutului denitraţi în produsele agroalimentare. // Bioetica, Filosofia,Economia şi Medicina în strategia de asigurare asecurităţii umane, Chişinău, 2007, p. 269- 273.Fig. 1. Ponderea probelor unor grupe de produse alimentare care n-au corespuns877

I G I E N ÃMĂSURILEPROFILACTICE PRIVINDÎMBUNĂTĂŢIREA CONDIŢIILORDE ANTRENAMENT ŞI AMELIORAREASTĂRII DE SĂNĂTATE A SPORTIVILORSergiu CEBANU,Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuIntroducereApariţia stărilor patologice la sportivi este cauzată mai frecventde influenţa anumitor factori de risc şi mai puţin este determinată deocupaţiile cu sportul. Studierea factorilor de risc, luând în considerarespecificul fiecărui tip de sport, evidenţierea, prevenirea şi înlăturarealor, are scopul de a micşora esenţial morbiditatea sportivilor şi de a leda acestora posibilitatea să-şi păstreze sănătatea chiar şi în cazul unorantrenamente încordate [1, 5]. Astfel, devine posibilă perfecţionareaprocesului de antrenament, ridicarea performanţelor sportive şi importanţeisociale a sportului [2, 3, 4].Scopul lucrăriiS-au urmărit argumentarea şi elaborarea măsurilor profilacticeprivind asanarea condiţiilor mediului ocupaţional şi fortificarea stăriide sănătate a sportivilor.SummaryProphylactic measures accordingimproving training conditions andsportsmen healthIt was determined that in interiorsportive buildings there are a complexof risk factors that may lead tonegative functional change of thesportsmen body and morbidity manifestsat sportsmen. To reduce theserisk factors had been elaborated andare presented in this research somepreventive measures: legislative,administrative, sanitary-technicaland public health.Materiale şi metodePentru a atinge scopul urmărit, în condiţii de antrenament al sportivilors-au efectuat investigaţii igienice în următoarele edificii sportive:Liceul Internat Republican de Profil Sportiv (sala de lupte greco-romane,sala de lupte libere), Stadionul Republican (sala de atletică grea, salade judo), Sala Polivalentă (sala de box). Alegerea sălilor de sport pentrucercetare a fost în funcţie de gradul dezvoltării acestor tipuri de sportîn republica noastră şi specificul de desfăşurare a antrenamentelor.Pentru caracteristica igienică a condiţiilor de antrenament s-a efectuat:avizarea edificiilor sportive de tip închis; avizarea regimurilor deantrenament; investigarea instrumentală şi de laborator a microclimatului,nivelului poluării sonore, iluminatului, nivelului poluării chimiceşi bacteriologice; evaluarea morbidităţii şi traumatismului sportiv. Întotalitate, cercetările efectuate s-au bazat pe metode moderne igienice,fiziologice, sanitaro-chimice, microbiologice, statistice.Rezultate şi discuţiiMicşorarea numărului de edificii şi şcoli sportive, în condiţiilesocioeconomice contemporane, privatizarea centrelor sportive aucontribuit la scăderea activităţii fizice a diverselor grupe de populaţie,îndeosebi a copiilor şi adolescenţilor, la sporirea factorilor de risc,apariţia şi dezvoltarea îmbolnăvirilor şi defectelor fizice etc. În uneleedificii sportive specializate din ţară nu funcţionează cabinetele medicaledin cauza lipsei specialiştilor respectivi, iar managerii instituţiilorsportive şi instituţiilor de învăţământ nu întotdeauna asigură la timpefectuarea examenelor medicale în centrele de medicină sportivă. Deasemenea, există probleme în privinţa respectării cerinţelor igienicefaţă de alimentaţie, de regimul şi condiţiile de antrenament. Situaţiacreată relevă actualitatea problemei legate de starea de sănătate a78

I G I E N Ãlarităţilor morfofuncţionale ale organismuluisportivilor (vârstă, sex, dezvoltarea fizică);– asigurarea edificiilor sportive cu anexe socialsanitare.Măsuri de sănătate publicăAsistenţa medicală necesară pentru supraveghereastării de sănătate şi a condiţiilor de antrenamentinclude două compartimente de bază, orientatespre prevenirea maladiilor şi traumatismuluisportiv: igienice şi medico-profilactice.Măsurile igieniceMăsurile igienice prevăd asigurarea celor maifavorabile condiţii de antrenament al sportivilor şirespectarea unui regim corect de viaţă şi de activitatea lor. Aici se includ practic toate măsurile enumeratemai sus (administrative, legislative, tehnico-sanitare).Serviciul de Medicină Preventivă în colaborare cucel de Medicină Curativă sunt obligate să studiezesituaţia în ceea ce priveşte morbiditatea şi traumatismulsportiv, să evidenţieze factorii nefavorabili carecondiţionează apariţia acestor maladii şi să realizezemăsurile de prevenţie în conformitate cu prevederilesistemului de monitoring socioigienic.Centrele de Medicină Preventivă (CMP) vor efectuasupravegherea igienică preventivă şi curentă. Întimpul autorizării edificiilor sportive CMP vor efectuainvestigaţii instrumentale şi de laborator necesarepentru a aprecia condiţiile în care au loc antrenamentelesportivilor (parametrii microclimaterici, niveluliluminatului, regimul de ventilare, calitatea aeruluietc.), vor elabora măsuri pentru ameliorarea condiţiilorigienice şi stării de sănătate a acestora conformsistemului de monitoring prezentat în fig. 1.Este importantă realizarea căilor şi mijloacelorde promovare a sănătăţii şi educaţiei igienicea sportivilor în ceea ce priveşte efectele negativeprovocate de nerespectarea condiţiilor igienice deantrenament şi de comportament, corespundereacapacităţilor organismului cu tipul de sport practicat,realizarea metodelor de ameliorare a acestora,precum şi organizarea şi desfăşurarea examenelormedicale preventive în vederea selectării tipului desport şi a examenelor curente de către specialiştiiSupraveghereaindicilor strii desntateSupraveghereafactorilor cauzaliMorbiditateaTraumatismulIndicii fiziologiciComportamentaliAlimentariBacteriologiciFiziciChimiciPrelucrarea statistic a datelorCalculul valorilormedii, erorilor,devierilor,veridicitiiAnaliza corelativdintre factoriicauzali i indicii desntateClasificareafactorilor de mediuEstimarea risculuiPronosticulElaborarea i implementarea msurilor de prevenie1. Msuri legislative, administrative, tehnico-sanitare i de sntate public2. Conlucrarea cu alte structuri (ministere, direcii, agenii, federaii etc.)3. Activitatea serviciului curativ: profilaxie, tratament, reabilitare, selecie4. Informare, educaie i instruire5. Dirijarea proceselor de realizare a msurilor elaborate6. Evaluarea eficacitii implementrii msurilor profilacticeFig. 1. Structura monitoringului factorilor mediului ocupaţional şi indicilor stării de sănătateFig. 1. Structura monitoringului factorilor mediului ocupaional i indicilor strii de80sntate

I G I E N Ãinstituţiilor curative-profilactice la care este atribuitsportivul.Măsurile medico-profilacticePrincipala activitate de profilaxie primară a stărilorpatologice la sportivi va fi realizată de specialiştiiîn medicina sportivă şi este axată pe evidenţiereaşi prioritizarea grupelor de factori cauzali specifici:factorii ce ţin de asigurarea locurilor de antrenamentşi particularităţilor specifice ale sportului practicat,condiţiile de mediu ocupaţional nefavorabile în timpulantrenamentelor, factorii ce ţin de organizareaantrenamentului, încălcarea exigenţelor faţă de asistenţamedicală a antrenamentelor, comportamentulneregulamentar al sportivilor în timpul antrenamentelor,cantonamentelor şi competiţiilor.Măsurile medicale vor fi îndreptate spre diagnosticulşi tratamentul stărilor premorbide, prevenireaşi tratamentul traumelor sportive, efectuareacalitativă a examenelor medicale şi a asistenţeimedico-sportive, evidenţa morbidităţii sportivilor,inclusiv a morbidităţii cu incapacitate temporară deactivitate sportivă (ITAS).Profilaxia traumatismului sportiv include perfecţionareapermanentă a principiilor metodicoorganizatoriceîn pregătirea de durată a sportivilor.Numărul traumelor sportive trebuie să fie redus laminim. Profilaxia traumatismului sportiv include respectareacu stricteţe a tuturor cerinţelor de desfăşurarea antrenamentelor, luând în considerare nivelulde dezvoltate fizică şi antrenament, elaborarea unorregimuri raţionale de antrenament, îmbunătăţireacondiţiilor de desfăşurare a activităţilor sportive,respectarea regulilor examenului medical. Studiereade lungă durată va identifica impactul traumelorsportive asupra sănătăţii publice. Sportul nu trebuiesă devină o aventură sau un experiment nereuşitasupra propriei sănătăţi, ci un element de satisfacţiesufletească şi de revigorare a sănătăţii.ConcluziiÎn scopul unificării şi coordonarii mai adecvatea activităţii instituţiilor medicale sportive din ţară amrecurs la elaborarea unor recomandări îndreptatespre perfecţionarea asigurării medicale a sportivilor,sporirea nivelului şi eficacităţii măsurilor profilactice.Astfel, una din direcţiile de bază ale medicineipreventive este îmbunătăţirea condiţiilor mediuluiocupaţional şi ameliorarea stării de sănătate a sportivilor.Considerăm că problemele legate de asigurareamedicală a persoanelor ce practică sportul, defortificarea stării de sănătate a sportivilor şi profilaxiamorbidităţii generale a întregii populaţii, inclusiva morbidităţii şi traumatismului sportiv necesită orezolvare cât mai rapidă şi raţională.Bibliografie1. Cebanu S., Friptuleac Gr., Particularităţile igienice aleunor factori de risc din edificiile sportive de tip închis,în Sănătate publică, Economie şi Management înmedicină, nr. 3, 2006, p. 30-33.2. ***Committee on Sports Medicine and Fitness. MedicalConditions Affecting Sports Participatio, în Pediatrics,Volume 94, Number 5, November, 1994, p, 757-760.3. Schneider S., Seither B., Tonges S., Schmitt H., Sportinjuries: population based representative data on incidence,diagnosis, sequelae, and hight risk groups. BritishJournal of Sports Medicine, 2006, Apr; 40(4): 334-9.4. Vuori I. La role du sport dans la societe y sante, socialisation,economie, Lisbon, 1995, 214 p.5. Weaver NL., Marshall SW., Miller M.D., Preventing sportsinjuries: oportunities for intervention in youth athletics,Patient Education and Counseling. 2002, Mar, 46 (3):199-204.81

I G I E N ÃSTUDIEREAFRECVENŢEI TREMORULUIFIZIOLOGIC AL MEMBRELOR SUPERIOARELA ELEVII CE UTILIZEAZĂ COMPUTERELECătălina CROITORU,Gheorghe OSTROFEŢ, Aliona TIHON,Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae Testemiţanu,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practicde Medicină PreventivăSummaryStudy of trеmоr frequencyof hands at thepupil at work with thecomputerAdvertising new tothe information useof computer technologies,computer gamesinfluences educationof children and perceptionof the world.This work is based onresearch of a physiologicaltremor of handat schoolboys whichfor a computer. Researcheshave shownthat frequency of atremor below norms inthe middle, of day, ofweek, of year, were itis necessary correctlyto include a lesson ofcomputer science.IntroducereDezvoltarea vertiginoasă a tehnologiilor informaţionale computerizate şiimplementarea lor în procesul de studiu au lăsat amprente considerabile asuprapersonalităţii copilului contemporan. Fluxul informaţional nou, masiv, reclamele,utilizarea tehnologiilor computerizate, răspândirea jocurilor pe calculator influenţeazăeducaţia copilului şi perceperea lumii înconjurătoare.În cabinetele de informatică şi tehnică de calcul, centrele de computere se formeazăun complex specific de factori ai mediului intern. Mai frecvent se manifestăfactorii de intensitate mică (parametrii microclimatului, nivelul câmpului electromagneticşi electrostatic, nivelul iluminatului şi zgomotul), dar, după cum se ştie,acţionând permanent şi timp îndelungat, aceşti factori pot influenţa starea fiziologicăa organismului [1, 5].Printre multiplele acuze ale utilizatorilor computerelor pot fi enumerate şi senzaţiilede tremor, prurit, înghimpături în degete. Deseori aceste simptome survin pestecâteva ore după finisarea lucrului. Din acest motiv majoritatea nu presupun legăturadintre aceste acuze şi utilizarea computerului. Mai târziu se asociază amorţirea mâinilor,dereglarea sensibilităţii, greutatea, durerile. Acuzele numite sunt simptome ale„sindromului de tunel carpian”. Acest sindrom are un şir de factori formatori (factorigenetici, starea de sănătate şi modul de viaţă, traume), însă cauza de bază este dependentăde durata prelungită a mişcărilor uniforme ale mâinii şi degetelor. Starea seînrăutăţeşte în cazul amplasării incorecte a mâinii pe masa de lucru în timpul lucruluicu tastatura şi mausul [4, 6].Scopul cercetării constă în evaluarea modificărilor funcţionale ale sistemuluineuromuscular în dinamică.Metode şi materialeObiectul de studiu a fost constituit din elevii claselor a 7-a, lotul experimental– elevii la lecţia de informatică, lotul de control 1 – elevii la lecţiile cu un grad sporitde complexitate (matematică, limbi străine) şi lotul de control 2 – elevii la lecţiile cuun grad redus al complexităţii (educaţia tehnologică şi educaţia plastică). Clasificarealecţiilor este efectuată în conformitate cu scara de apreciere a gradului de complexitatea obiectelor [3].Cercetările au fost efectuate la începutul şi sfârşitul lecţiei I, a III-a şi a VI-a de informatică;luni, miercuri şi vineri, în semestrele I-IV de studii. Pentru determinarea indicilorfiziologici ai sistemului neuromuscular a fost utilizată metoda tremometriei.Această metodă asigură măsurarea nivelului tremorului fiziologic al mâinilor,specific stării fiziologice normale a omului [2].Rezultate şi discuţiiÎn procesul muncii cu solicitări neuropsihice indicii fiziologici ai sistemului neuromuscularsuferă unele modificări. Aceşti indici pot fi utilizaţi în estimarea graduluide solicitare a muncii, a regimurilor de muncă şi odihnă [1, 4].Dinamica zilei este studiată prin caracterizarea nivelului frecvenţei tremoruluifiziologic al membrelor pe parcursul lecţiei, fiind în majoritatea cazurilor, la sfârşitulfiecărei lecţii, mai mare ca la începutul ei.Astfel, valorile sumare pe toate semestrele relevă că la elevii din lotul experimentalfrecvenţa atingerilor creşte pe parcursul primei lecţii (la începutul zilei de muncă)cu 1, 2 atingeri, pe parcursul lecţiei a treia (la mijlocul zilei) cu 1,0 şi pe parcursul lecţieia şasea cu 1,4 atingeri pe secundă. Respectiv se atestă modificări şi la elevii din loturile82

I G I E N Ãde control (1 şi 2), fiind puţin mai mici la elevii dinlotul de control 1: la lecţia întâi – 1,1 atingeri; la lecţiaa treia – 1,0 şi la lecţia a şasea – 1,3 atingeri. La eleviidin lotul de control 2 mărirea nivelului frecvenţeide atingere este pronunţat mai mică decât la lotulexperimental, constituind 0,9 la prima lecţie, 0,8 lalecţia a treia şi 1,1 la lecţia a şasea.O analiză mai desfăşurată ne permite caracteristicafiecărui semestru în parte. În semestrul I destudiu la prima lecţie tremorul se măreşte cu 1,3atingeri pe secundă la elevii din lotul experimental,cu 1,2 la elevii din lotul de control 1 şi cu 1,1 atingeripe sec. la elevii din lotul de control 2. La cea de atreia lecţie, numărul de atingeri pe secundă se măreştede la începutul până la sfârşitul lecţiei cu 1,2la elevii lotului experimental, cu 1,1 – la cei din lotulde control 1 şi cu 1,0 – la cei din lotul de control 2.Pe parcursul lecţiei a şasea valoarea tremorului semăreşte considerabil – cu 1,6 atingeri la elevii lotuluiexperimental, cu 1,4 şi 1,3 la elevii loturilor de control1 şi respectiv 2.În semestrul doi nivelul frecvenţei tremorului,de asemenea, creşte pe parcursul fiecărei lecţii. Laprima lecţie frecvenţa tremorului se măreşte cu 1,1la elevii din lotul experimental, cu 1,0 la elevii dinlotul de control 1 şi numai cu 0,8 la elevii din lotulde control 2. Pentru lecţia a treia valorile cresc cu– 1,0; 0,9 şi respectiv 0,7, iar pentru lecţia a şasea– cu 1,4; 1,2 şi 0,9.Cea mai mică frecvenţă a tremorului în dinamicaanului este în semestrul III, când frecvenţa atingerilorcreşte numai cu 0,8 la elevii din lotul experimental laprima lecţie şi cu 0,7 şi 0,5 pentru loturile de control,la aceeaşi lecţie. Pe parcursul lecţiei a treia frecvenţase micşorează faţă de prima lecţie. La elevii din lotulexperimental tremorul creşte cu 0,7 atingeri, la eleviidin lotul de control 1 – cu 0,6 şi la cei din lotul decontrol 2 – cu 0,4 atingeri pe secundă. Pe parcursullecţiei a şasea tremorul este, de asemenea, mai mareîn dinamica zilei, ceea ce este caracteristic pentrusfârşitul zilei de activitate în toate semestrele, şicreşte cu 1,0 la elevii din lotul experimental, cu 0,9la elevii din lotul de control 1 şi cu 0,7 la elevii dinlotul de control 2.Cea mai redusă capacitate de muncă se atestăîn semestrul IV. La sfârşit de an şcolar, pe parcursullecţiei de informatică elevii posedă cea mai scăzutăcapacitate de muncă şi se menţine aceeaşi caracteristicăcu valori mai mari pentru elevii incluşi în lotulexperimental – 1,4 (la prima lecţie), 1,3 (la lecţia atreia) şi 1,8 (la lecţia a şasea). La elevii din lotul decontrol 1 creşterea frecvenţei tremorului este de 1,4(la lecţia întâi şi a treia) şi 1,7 (la lecţia a şasea). Pentruelevii din lotul de control 2 valorile respective sunt1,2, 1,1 şi 1,4 atingeri pe secundă.După cum se observă, atât în caracteristica fiecăruisemestru separat, cât şi în caracteristica sumarăa semestrelor se menţine aceeaşi dinamică a zilei cumodificări mai slab pronunţate la lecţia a treia, cândorganismul elevului a reuşit să se încadreze în muncăşi posedă o capacitate mai mare de muncă şi modificărivădit mai mari pe parcursul ultimei lecţii, ceea ceargumentează scăderea capacităţii de muncă.Descrierea anterioară argumentează concludentoboseala pe parcursul lecţiilor. Pentru lecţia deinformatică (modificările lotului experimental) estecaracteristic faptul că elevii sunt mai concentraţi şisistemul nervos este mai solicitat.Se stabilesc modificări ale capacităţii de muncăşi în dinamica săptămânii. O capacitate de muncăscăzută se înregistrează la începutul săptămânii(luni), când organismul elevului este în perioadade încadrare în muncă. Astfel, frecvenţa tremoruluifiziologic al mâinii la elevii lotului experimental creştecătre sfârşitul lecţiei întâi, în semestrul I cu 1,3, lalecţia a treia cu 1,2 şi la lecţia a şasea cu 1,7. La eleviidin lotul de control 1 frecvenţa creşte cu 1,1, atât peparcursul lecţiei întâi, cât şi a treia, iar pe parcursullecţiei a şasea – cu 1,5. Mai puţin însemnată este creştereafrecvenţei tremorului pentru elevii din lotul decontrol 2 – cu 1,1 la începutul zilei, cu 1,0 la mijloculzilei şi cu 1,3 la sfârşitul zilei de muncă.În semestrul doi modificările tremorului fiziological mâinii reprezintă valori mai mici, în bazaadaptării organismului şi includerii în procesul destudiu, însă, ca şi în primul semestru, valori maimari predomină la elevii lotului experimental. La eifrecvenţa tremorului se măreşte către sfârşitul primeizile cu 1,1, zilei de miercuri – cu 1,0 şi vineri – cu 1,4atingeri. Pentru elevii din lotul de control 1 frecvenţacreşte cu 1,1 pe parcursul zilei de luni şi vineri, iarmiercuri – cu 0,9. Mai puţin însemnat este nivelultremorului la elevii din lotul de control 2 – 0,8 (luni),0,7 (miercuri) şi 0,9 (vineri).Manifestările celei mai bune capacităţi demuncă în semestrul III se menţin şi pentru dinamicasăptămânii. Pe parcursul zilei de luni frecvenţa tremoruluicreşte cu 0, 8 în lotul experimental, cu 0,7şi respectiv 0,6 în loturile de control 1 şi 2. Miercurifrecvenţa tremorului creşte cu 0,6 atingeri identicpentru loturile experimental şi de control 1, iarpentru lotul de control 2 – cu 0,5. Pe parcursul zileide vineri creşte frecvenţa cu 1,0 la elevii din lotulexperimental, cu 0,9 la elevii din lotul de control 1 şicu 0,7 la elevii din lotul de control 2.În semestrul IV frecvenţa tremorului creşte laînceput de săptămână, însă la elevii din lotul experimentalvaloarea este mai mică (1,3) decât la lotulde control 1 (1,4) şi egală cu valoarea acestui lot dinsemestrul I, care indirect poate demonstra interesulsporit al elevilor faţă de noul obiect studiat şi o moderatăadaptare a organismului datorită acestui fapt.Către mijlocul săptămânii valoarea nu se modifică,rămânând la acelaşi nivel ca la începutul ei la elevii dinlotul experimental şi, de asemenea, egală cu valoare83

I G I E N Ãînregistrată la elevii din lotul de control 1 (pentrucare ea este mai mică faţă de luni) – 1,3. La elevii dinlotul de control 2 creşterile frecvenţelor atât luni, câtşi miercuri sunt moderate în comparaţie cu lotul experimental,astfel indicând o solicitare mai mică dinpartea sistemului nervos la aceste obiecte cu gradredus de solicitare [3]. Valorile creşterii tremoruluisunt egale pe parcursul zilei de vineri la elevii din lotulexperimental şi la cei din lotul de control 1 (1,8 atingeri)şi mai mici la lotul de control 2 (1,4 atingeri).Modificările frecvenţei tremorului mâinii laelevi pot fi caracterizate şi în baza analizei valorilormaxime şi minime ale tremorului înregistrate înfiecare grup. Pentru o caracteristică autentică acestevalori se clasează în grupe: tremor cu frecvenţă mică(1–5 atingeri pe secundă), cu frecvenţă medie (5–7atingeri pe secundă) şi cu frecvenţă mare (7–10 şimai multe atingeri pe secundă) [2].Pe parcursul unei zile tremorul cu frecvenţămare (înregistrat după valorile maxime) predominăla elevii din lotul experimental (58,3%), după careurmează cei din lotul de control 1 (47,2%), la care estepe prim-plan. La elevii din lotul de control 2 frecvenţamare a tremorului este pe planul doi, constituind25%, iar pe prim-plan trece tremorul cu frecvenţămedie şi constituie mai mult de jumătate din cazuri(55,6%). O cotă-parte echivalentă se înregistrează laelevii din loturile experimental şi de control 1 dupăvalorile cu frecvenţă medie a tremorului mâinii(câte 36,1%). Astfel, tremorului de frecvenţă micăîn lotul experimental îi revine cota-parte cea maimică (5,6%), lotului de control 1 – 16,7% şi lotului decontrol 2 – 19,4%. Analizând frecvenţa tremorului îndinamica zilei separat pentru fiecare lecţie, observămurmătoarele modificări: la elevii din lotul experimentalla prima şi a şasea lecţie predomină tremorul cufrecvenţă mare – 19,4% şi respectiv 25,0% din cele58,3% calculate pe zi, iar la lecţia a treia predominătremorul cu frecvenţă medie – 16,7% din cele 36,1calculate sumar pe zi, iar la prima lecţie nu se înregistreazănici un caz de tremor cu frecvenţă mică.La elevii din lotul de control 1 nivelul tremorului lalecţia întâi şi a şasea, de asemenea, predomină celcu frecvenţă mare, iar la lecţia a treia predominătremorul de frecvenţă mică. Tremorul cu frecvenţămedie predomină la toate lecţiile în dinamica zilela elevii din lotul de control. După valorile minimeînregistrate la elevii din toate cele trei grupe predominătremorul cu frecvenţă mică, iar tremorul cufrecvenţă mare nu s-a înregistrat. La elevii din loturilede control 1 şi 2 tremorul cu frecvenţă medie are ocotă-parte considerabil de mică (5,6% şi respectiv2,8%) şi este înregistrat numai la lecţia a şasea, pecând la elevii din lotul experimental se înregistreazăla toate cele trei lecţii cercetate.În dinamica săptămânii, analizând tremorulmembrelor superioare după valorile maxime înregistrate,stabilim că tremorul cu frecvenţă mare ocupăprimul loc la elevii din lotul experimental şi lotul decontrol 1, la lotul experimental fiind mai mult dejumătate din cazuri (66,7%). Tremorul cu frecvenţămică se înregistrează numai în 5,6% cazuri, şi anumemiercuri. La elevii din lotul de control 2 predominătremorul cu frecvenţă medie (47,2%), tremorul cufrecvenţă mare se înregistrează luni şi vineri (câte16,7%). La analiza tremorului membrelor dupăvalorile minime înregistrate observăm că la toatecele trei loturi nu se întâlneşte tremor cu frecvenţămare, iar cel cu frecvenţă mică deţine cea mai marecotă-parte. Lotul experimental înregistrează 80,6%pentru tremorul cu frecvenţă mică, repartizat egalpentru zilele de luni şi miercuri (câte 33,3%); vineri,pe lângă cele 13,9% de tremor cu frecvenţă mică, seînregistrează şi tremor cu frecvenţă medie – 19,4%cazuri din totalul de 19,4% de tremor cu frecvenţămedie pe săptămână. La elevii din lotul de control1 tremorul cu frecvenţă medie de 5,6% cazuri pesăptămână se repartizează egal (câte 2,8%) luni şivineri. Tremorul cu frecvenţă mică de 94,4% cazuripe săptămână se repartizează egal luni şi vineri (câte30,6 %) şi 33,3% miercuri. Elevii din lotul de control 2înregistrează cea mai mare cotă-parte de tremor cufrecvenţă mică pe săptămână (97,4%) şi doar 2,8%tremor cu frecvenţă medie care este vineri.Modificările apropiate după valorile maxime şiminime ale tremorului mâinii la elevii din lotul experimentalşi cei din lotul de control 1 argumenteazăo dată în plus gradul de complexitate al lecţiei deinformatică şi implicarea activă a sistemului nervosal elevilor pe parcursul acestei lecţii.ConcluziiModificările fiziologice ale tremorului mâinilorconfirmă practic dinamica proprie zilei, săptămâniişi anului de studii şi dependenţa dintre activitatea lacomputer şi manifestările din partea organismului.În conformitate cu cercetările efectuate, considerămnecesar ca ora de informatică să fie preconizatăpentru lecţiile a II-a – a V-a, iar în dinamicasăptămânii – de marţi până vineri.Bibliografie1. Croitoru C., Ostrofeţ Gh., Tihon A., Tafuni O., Evaluareaigienică a interdependenţei dintre sistemul neuromuscularşi utilizarea computerelor la elevi, în Bioetica,filosofia, economia şi medicina în strategia de asigurarea securităţii umane, Chişinău, 2007.2. Vangheli V., Rusnac D., Igiena muncii, Chişinău, 2000,475 p.3. Hăbăşescu I., Moraru M., Igiena copiilor şi adolescenţilor,Chişinău, Centrul Educaţional-Poligrafic Medicina alUSMF, 1999, 404 p.4. Воловик Е., Внимание: ваши руки в опасности //Монитор-Аспект, 1994, № 1, c. 88-90.5. Психологические проблемы применения ЭВМ впроцессе обучения: тез. докл. к зонал. семинару /Пенз. отд-ние О-ва психологов СССР; под ред. Л.М.Дубового, Пенза, 1990, 46 с.6. Компьютер и кисти рук, www.comp-doctor.ru/hands.php84

I G I E N ÃFUMATUL – COMPORTAMENTCU RISC LA STUDENŢICristina PETRESCU, Nicoleta CIUREL-ANDRECA,Sorina DOROFTEI, Oana SUCIU, Radu BAGIU,Tudor RAREŞ-OLARIU,Universitatea de Medicină şi Farmacie Victor Babeş,TimişoaraSummaryCigarette smoking – risk behaviorin studentsIn the effected study we followedthe cigarette smoking investigationand the psycho-social features of thestudents. The study was performed ina sample, aleatory chosen, formedfrom 50 students at the “VictorBabeş” University of Medicineand Pharmacy Timişoara, using anepidemiological transversal inquirywith a specific questionnaire applying,consisting on 20 items aboutphysical and psycho-social developmentand cigarette smoking phenomenon.The obtained results showedphysical and psycho-social developmentspecific to the age group,with a high level of discontent aboutfinancial situation of the family, andthe cigarette smoking phenomenonwas present in more than half of theinvestigated students, with a beginwhich increases proportional withthe age, the nicotine dependenceinstalling (daily smoking of 10-20cigarettes, in all the place which thestudents visit them), passive smokingin no smoking students through notrespecting the law, recognizing ofthe dependence phenomenon by thesmoking students in family, friends`group and at colleagues.IntroducereFumatul tutunului este o problemă de sănătate publică şiprezintă multiple inconveniente atât pentru cei care îl practică, câtşi pentru ceilalţi membri din familie, consideraţi fumători pasivi [1].Studenţia, perioadă a dezvoltării care continuă perioada şcolară mare,se caracterizează prin învăţare ca formă de activitate fundamentalăşi prezenţa comportamentelor cu risc specifice, de altfel, perioadeianterioare de dezvoltare. Rolul grupului în viaţa tânărului este major,iar influenţa parentală se reduce foarte mult, limitându-se la nevoibazale: hrană şi susţinere financiară. Tânărul student nu mai are dea face de această dată cu limitele şi îngrădirile impuse de părinţi.Statutul lui de elev performant se schimbă, permiţându-i astfel unnou început şi o evaluare realistă a propriilor capacităţi [4]. Fumatulca şi comportament cu risc întâlnit la studenţi este mult mai frecventşi mai intens decât în perioada anterioară. Deşi studenţii au o maibună educaţie în ceea ce priveşte riscurile fumatului, le ignoră. Tot înaceastă perioadă se instalează şi dependeţa de nicotină la cei cu undebut precoce al fumatului şi cu un număr mare de ţigări fumate [3].Procesul de formare a personalităţii se află în faza de definitivare şipersistă anumite probleme legate de imaginea de sine, precum şi ooarecare labilitate emoţională [2].Material şi metodăPrin studiul efectuat am urmărit la studenţi fenomenul fumatuluişi caracteristici ale dezvoltării fizice şi psihosociale. Studiul a constatîn efectuarea unei anchete epidemiologice transversale prin aplicareaunui chestionar format din 20 de întrebări cu referire la dezvoltareafízică, aspecte psihosociale ale climatului familial, debutul, dimensiuneafumatului, locul unde se fumează, grupul de fumători, modalităţide procurare a ţigărilor şi posibilităţi de finanţare. Acest chestionar afost aplicat pe un eşantion format din 50 de studenţi de la Universitateade Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara, cu respectareaanonimatului. Administrarea chestionarului a fost individuală.Rezultate şi discuţiiPentru aprecierea dezvoltării fizice s-a folosit Indicele de MasăCorporală (IMC). Marea majoritate a studenţilor (76%) au prezentatun indice de masă corporală în limite normale (18,5-25), 16% au prezentatun indice de masă corporală de 16% (17-18,5), iar 6% au fostsupraponderali (25-30) (fig. 1).Familiile din care provin studenţii sunt organizate în majoritateacazurilor (80%), dar şi dezorganizate (14%) sau monoparentale (6%),un procent însemnat dintre studenţi locuind cu familia (58%), şi doar10% în căminele studenţeşti, iar 10% singuri, în apartamente proprietatepersonală. Familia dezorganizată este o cauză a apariţiei comportamentelorcu risc, printre care fumatul, prin impactul negativ al85

I G I E N Ãdivorţului asupra copiilor, absenţa sau prezenţa doartemporară a unui părinte şi incapacitatea părinteluirămas de a acoperi două modele parentale. Adeseorinu indeplineşte nici unul dintre rolurile parentale înmod corespunzător, impactul asupra copilului sauadolescentului fiind foarte nociv. Chiar dacă locuieşteîn casa părintească sau separat, tânărul are tendinţade a alege grupul în cadrul procesului de relaţionaresocială. Familia organizată reprezintă locul undetânărul se găseşte în siguranţă, îşi regăseşte linişteaşi echilibrul. Faptul că doar 20% dintre studenţilocuiesc singuri ne oferă indicii asupra modului lorde relaţionare, existând un control al părinţilor doaratunci când aceştia îi vizitează sau când studenţiimerg acasă. 22% dintre studenţi locuiesc în gazdă,această situaţie fiind diferită de cazul în care locuiescsinguri sau cu familia. Există posibilitateaunei influenţe asupra comportamentului tânăruluidin partea gazdei, cel puţin atât timp cât acesta seaflă în locuinţă.80706050403020100IMC 17-18,5 IMC 18,5-25 IMC 25-30Fig. 1. Distribuţia studenţilor în funcţie de Indicele deMasă CorporalăStudenţii investigaţi provin din familii cu nivelsuperior (52%) şi mediu (28%) al pregătirii profesionale.Nivelul de pregătire profesională a mamei şia tatălui au fost găsite ca fiind similare. Pregătireasuperioară şi medie a părinţilor este un factor caredă posibilitatea reducerii comportamentelor cu risc.Accesul copiilor şi tinerilor la informaţie este maimare, veniturile familiei sunt mai ridicate. Programulincărcat al părinţilor foarte activi profesionaldetermină însă diminuarea timpului petrecut înfamilie şi suplinirea unei bune relaţii familiale curecompense financiare. În asemenea situaţie existăposibilitatea creşterii frecvenţei comportamentelorcu risc, printre care şi fumatul.Cei mai mulţi studenţi afimă că sunt foartemulţumiţi de relaţia pe care o au cu părinţii lor (70%),20% nu se pot pronunţa, iar 10% dintre studenţi suntnemulţumiţi.Relaţia cu părinţii reprezintă un aspect importantîn ceea ce priveşte prevenirea apariţiei comportamentelorcu risc. Procentul ridicat al studenţilorcare sunt mulţumiţi indică o bună relaţie cu familia.Problemele relaţionale în cadrul familiilor studenţiorinvestigaţi sunt prezente prin existenţa unui procentde 24% de studenţi cu un nivel mai mic sau mairidicat al nemulţumirii.Impunerea regulilor reprezintă un aspect importantde care este legată nemulţumirea studenţilor,40% dintre studenţi afirmând impunerea regulilorîntotdeauna, iar 20% afirmă absenţa impuneriiregulilor. Modul de apreciere privind “impunerearegulilor” depinde destul de mult şi de percepţiatinerilor vizavi de necesităţile lor. Când nu le considerănecesare sau contravin intereselor lor imediate,tinerii consideră solicitarea părinţilor de respectare aregulilor ca fiind brutală. În legătură cu respectarearegulilor impuse, 28% dintre studenţi afirmă că nurespectă niciodată regulile impuse, iar 34 % afirmăcă le respectă întotdeauna. Se pare că deşi nu suntîntru totul de acord cu regulile impuse, recunoscândnecesitatea lor, un procent însemnat de studenţi lerespectă. Chiar şi cei care afirmă că nu le respectăniciodată, prin desconsiderarea indusă de cuvântul“niciodată”, intră în categoria rebelilor sau a pasivagresivilorcare reprezintă până la urmă o formă deluptă împotriva regulilor, deci de recunoaştere aacestora. Acelaşi lucru reiese din răspunsurile dateîn legătură cu informarea părinţilor privind modul depetrecere a timpului liber. Astfel, studenţii susţin căîşi informează întotdeauna părinţii asupra moduluide petrecere a timpului liber (38%), iar 12% nu îi informeazăniciodată.Gradul de mulţumire a studenţilor privindsituaţia financiară a familiei creşte pornind de la nemulţumire(10%) la mulţumire, nivelul mai ridicatal mulţumirii fiind prezent la 33% dintre studenţiiinvestigaţi, urmat de mulţumit la 27% (fig. 2).35302520151050FoartemulumitMulumitNici mulumitnici nemulumitNu prea suntmulumitNu suntmulumitFig. 2. Distribuţia studenţilor (%) în funcţie de satisfacţiaprivind situaţia financiară a familieiRata studenţilor care afirmă că sunt nemulţumiţisau parţial nemulţumiţi de situaţia financiarăa familiei este de 24%, mai mare decât procentul86

I G I E N Ãstudenţilor nemulţumiţi de relaţia cu părinţii (10%).De aici rezultă implicarea părinţilor în asigurareanevoilor materiale ale studenţilor în această perioadăa studenţiei şi necesităţile crescute ale studenţilor.Aceste necesităţi includ şi cumpărarea ţigaretelorîn cazul prezenţei fumatului, ca şi comportamentcu risc.Debutul fumatului la studenţii investigaţi s-arealizat la vârsta de 17 ani (34% din cazuri), 15-16ani (26%), 13-14 ani (18%) şi 11-12 ani (12%). Acesterezultate sugerează faptul că pe măsură ce adolescentulînaintează în vârstă riscul de a se apuca de fumatcreşte. Motivaţia fumatului este buna dispoziţieşi înlăturarea stresului. Frecvenţa fenomenului esteridicată în rândul studenţilor, 40% dintre ei afirmândcă au fumat zilnic în ultima lună. Există însă şi unprocent însemnat de nefumători (48%) în ultimalună. Numărul de ţigări fumate pe zi este de 11-20de ţigări/zi la 26% dintre studenţii investigaţi (fig. 3).Un sfert dintre studenţii investigaţi fumează zilnic dela jumătate la un pachet de ţigări pe zi. Acest lucruarată instalarea fenomenului dependenţei, cel puţina celei psihologice, de nicotină.50454035302520151050Nu amfumat1 igar/zi 2-5 igri/zi 6-10 igri/zi 11-20igri/zipeste 20igri/ziFig. 3. Distribuţia studenţilor (%) în funcţie de numărulde ţigări fumate în medie pe zi în ultima lunăUn procent însemnat de studenţi afirmă căfumează acasă (52%), la altcineva acasă (38%), la facultate(40%), pe stradă/parc (40%), la discotecă, clubsau restaurant (52%), în condiţiile în care procentulde nefumători rămâne acelaşi (fig. 4).Rezultă că fumatul la majoritatea studenţilorfumători este prezent în toate locurile pe carele frecventează. Deşi afirmă că sunt nefumători,studenţii nefumători, fiind colegi cu cei fumători,devin fumători pasivi prin expunerea lor la fumul deţigară în locurile pe care le frecventează împreună.Fumatul în cadrul grupului de prieteni (52%) susţineexpunerea nefumătorilor la fumul de ţigară. 40%dintre studenţi afirmă că fumează când sunt singuri.Prezenţa fumatului în locurile frecventate, în grupulde prieteni şi atunci când sunt singuri susţine, de asemenea,instalarea fenomenului dependenţei, la fel,cel puţin psihologice, dacă nu chiar şi a dependenţeifizice. 52% dintre studenţi (toţi fumătorii) îşi cumpărăsinguri ţigările, pentru că, depăşind vârsta majoratului,nu mai sunt restricţii legislative privind vânzareaţigărilor. Faptul că 48% dintre studenţi au încercat sărenunţe la fumat şi nu au reuşit susţine de asemeneafenomenul dependenţei de nicotină. Atât studenţiifumători, cât şi cei nefumători afirmă că au membriîn familie care sunt fumători – un alt argument privindexpunerea studenţilor la fumul de ţigară atâtprin intermediul fumatului pasiv, cât şi al celui activ,la fumători.6050403020100Nu fumez Acas La altcinevaacasLa facultate Pe strad/înparcDiscotec,club,restaurantAlte locuriFig. 4. Distribuţia studenţilor (%) în funcţie de locurileunde au fumat în ultima lunăO analiză a nivelului de cunoaştere a persoanelordependente de nicotină a arătat prezenţa fenomenuluidependenţei în familie (afirmată de 38%studenţi), grupul de prieteni (40%) şi la colegi (22%).Studiul efectuat evidenţiază prezenţa fenomenuluidependenţei de nicotină la vârsta imediat următoareşcolarităţii mari, perioada studenţiei, care având caactivitate fundamentală învăţarea şi nu munca poatefi considerată o continuare a acestei perioade. Dinpăcate, câteva limite ale studiului (numărul mic desubiecţi şi limitele metodei aplicării chestionarului)nu ne permit generalizarea acestor rezultate. Drepturmare ne propunem realizarea unui studiu ulteriorcu folosirea mai multor metode şi corelarea lor învederea validării rezultatelor obţinute.Concluzii1. Dezvoltarea fízică a studenţilor investigaţieste armonică prin prezenţa indicelui de masă corporalăîn limite normale la majoritatea studenţilor.2. Studenţii provin în majoritatea cazurilor dinfamilii organizate şi mai mult de jumătate dintre eilocuiesc împreună cu părinţii. Doar 22% dintre studenţilocuiesc singuri.3. Există o formă de adaptare a studenţilor înceea ce priveşte relaţionarea cu familiile lor, în sensul87

I G I E N Ãcă un procent însemnat afirmă că respectă regulileşi un procent uşor mai scăzut afirmă că nu respectăregulile “niciodată”, intrând astfel tot în categoria“adaptat”, dar sub forma luptei împotriva regulilor.Acest lucru este confirmat şi prin frecvenţa crescutăa celor care îşi informează sau nu îşi informează “niciodată”părinţii privind petrecerea timpului liber.4. Există un grad crescut de nemulţumire astudenţilor investigaţi privind situaţia financiară afamiliei lor.5. Există un procent însemnat (48%) de studenţicare sunt nefumători. Debutul fumatului lastudenţii fumători s-a realizat între 11 şi 17 ani cucreşterea frecvenţei proporţional cu vârsta. Un sfertdin numărul studenţilor investigaţi şi jumătate dintrefumători au fumat zilnic în ultima lună, între 10-20 deţigări/zi, iar ceilalţi fumători mai mult de 2 ţigări/zi.6. Studenţii fumători au fumat în ultima lunăîn toate locurile pe care le frecventează atât ei, câtşi studenţii nefumători. Sunt posibile fenomenuldependenţei de nicotină (cel puţin psihologice) şiexpunerea studenţilor nefumători la fumul de ţigară.Studenţii recunosc această dependenţă în familie, laprieteni şi colegi şi recunosc eşecul încercării lor dea renunţa la fumat.7. Legislaţia românească este limitată în ceea cepriveste vârsta la care este interzisă comercializareaţigărilor, 18 ani, şi nu 21 ca în alte state, şi ineficientăprivind interzicerea fumatului în spaţiile publice.Răspunsul studenţilor privind locurile unde fumeazăarată nerespectarea legii.Bibliografie1. Anastasatu C., Riscurile fumatului pentru fumători şinefumători, Editura Medicală, Bucureşti, 1992.2. Antal A., Igiena şcolară, Editura Medicală, Bucureşti,1978.3. Caras T., Durerile celor două plăceri: alcoolul şi fumatul,Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1993.4. Vlaicu B., Doroftei S., Petrescu C., Putnoky S,Fira-Mlădinescu C., Elemente de Igiena copiilor şiadolescenţilor, Editura Solness, Timişoara, 2000.ГИГИЕНИЧЕСКАЯХАРАКТЕРИСТИКА ПИТАНИЯИ НЕКОТОРЫХ ПОКАЗАТЕЛЕЙ СОСТОЯНИЯЗДОРОВЬЯ ДЕТЕЙ ШКОЛЬНОГО ВОЗРАСТАВадим БАТИН,Национальный Научно-Практический ЦентрПревентивной МедициныSummaryThe hygienic estimation of a nutritionand some indicators of healthof school age childrenThe presented work is a result ofhygienic estimation of a nutritioncondition of school age children fromcountryside’s. At which performancethe purpose of an establishmentcommunication between insufficientconsumption of food and a state ofhealth.As a result was establishments ofinfluence of irrational consumptionof nutrients on a health state ofchildren.АктуальностьЗдоровье детей и подростков в любом обществе, в любыхэкономических и политических условиях является актуальнойпроблемой и предметом первоочередной важности, так как этотфактор в значительной степени определяет будущее страны,генофонд нации (1). Организм ребенка, находящийся в процессероста и развития, в большей степени подвержен влиянию какблагоприятных, так и неблагоприятных факторов, более быстро иостро реагирует на изменение окружающей среды. При изучениивлияния различных факторов на организм важно определить ихкомплексы воздействия, выяснить, каким образом при их комбинациимодифицируется влияние каждого фактора (2, 3).Одним из ключевых факторов, определяющих не только качествожизни, но также условия роста и развития ребенка являетсяпитание. В литературе отмечается, что любая, особенно белковая ивитаминная недостаточность питания, способна резко затормозитьпроцессы роста и развития, а в наиболее тяжелых случаях дажепривести к серьезным и неизлечимым впоследствии недугам,связанным с нарушением созревания нервной ткани (4).В Республике Молдова, в силу ее экономических особенностей(аграрная страна), большая часть населения живет в сельской местности.Проведенные ранее исследования в отношении здоровьядетей и факторов, определяющих его [4, 6, 7, 2, 1], устарели, требуютпродолжения и дополнений, переосмысления. В особенности это88

I G I E N Ãкасается питания детей. Поэтому в настоящеевремя возникла необходимость в новых исследованияхсостояния здоровья детей и характера ихпитания, в разработке конкретных и эффективныхпрофилактических мероприятии.Целью исследования является комплексноеизучение влияния социально-экономических факторов,а также качества и количества питания насостояние здоровья детей школьного возраста.Материалы и методы исследованияВ настоящей работе использовались следующиеметоды исследования: гигиенические(дневник питания), социальные (анкетированиео социально-экономическом положении), антропометрические(соматометрия, физиометрия),эпидемиологические (ретроспективный анализзаболеваемости), статистические (определениесредних показателей, ошибки достоверности,относительного риска).Исследование проводилось среди детей ввозрасте от 7 до 18 лет, лицея «N. Bălcescu» коммуныЧиореску, мун. Кишинэу, охват составил210 детей. Изучалось социально-экономическоесостояние семей, физическое развитие детей(рост, масса тела, окружность грудной клетки, ЖЕЛмышечная сила), заболеваемость по форме №12(Статистический отчёт (годовой): О числе заболеваний,зарегистрированных у больных, проживающихна территории обслуживания лечебногоучреждения). Детям были предоставлены дляежедневного заполнения дневники питания.Результаты и дискуссииИсследование охватило 210 учащихся,различных возрастов, обоих полов. Такой методическийподход в исследовании позволяетшире и глубже отразить особенности здоровьянаселения и характера питания. Характеристикаотобранных детей для исследования приведенав табл. 1.Таблица 1Характеристика исследуемых детей по возрасту иполу (%)Возраст7-10лет11-13лет14-16лет17-18летВсегоМальчики 15,7 14,3 9,5 9,5 49Девочки 17,6 13,8 7,2 12,4 51Всего 33,3 28,1 16,7 21,9 100Данные, представленные в табл. 1, свидетельствуюто более или менее равномерном охватев исследовании детей по полу и возрасту.Из всех опрошенных школьников оцениваютсебя здоровыми 80% (83% мальчики и 77% девочки),в то же время 20% таковыми себя не считают.Вредные привычки, такие как курение, отмеченыу 11% мальчиков и 2% девушек, а алкоголь употребляютредко 39% и 24% соответственно.Установлено, что при возникновении проблемсо здоровьем чаще обращаются к врачебнойпомощи девочки (76%).Доминирующим временем отдыха у обоихполов является: общение с друзьями – 72% мальчикови 74% девочек. Много времени занимаетпросмотр телевизора – 50% и 62% соответственно.Следующим по значению для мальчиковявляется занятие спортом – 60%, а для девочек– чтение художественной литературы – 41%.В отношении частоты приёма пищи былоустановлено, что школьники питаются от одногодо пяти раз в день, большинство опрошенных(оба пола) – три раза.В течение дня в школе принимают пищуутром 19% мальчиков и 13% девочек, обед соответственно– 33% и 44%.С целью оценки качественных и количественныххарактеристик питания школьники заполнялидневники питания, в которых они (106)в течение недели записывали свой ежедневныйрацион. Полученные данные были обработаныс использованием Программы Excel. В рационепитания были подсчитаны количества основныхпищевых ингредиентов (белков, жиров, углеводов),минеральных солей (Na, K, Ca, Mg и др.),витаминов (А, В 1, В 2, РР, С), с итоговым расчетомколичества ежедневных и недельных kkal. Результатыисследования, касающиеся питательныхвеществ, представлены в табл. 2.Таблица 2Среднее количество питательных веществ, потребляемыхдетьми в среднем за день (гр)УглеводыКлассы Белки Жиры Моно-, дисахаридыКрахмал2 28,5 41,9 59,7 67,73 27,1 38,9 53,2 52,66 28,9 45,8 77,8 55,37 31,8 52,7 71,2 53,210-12 25,2 47,0 70,6 45,1Сопоставление полученных данных с физиологическиминормами выявило существенноенедостаточное питание детей. В частности, поперечисленным показателям дети не получаютнеобходимое количество таких питательных веществ,как белки, жиры и углеводы. Это означает,что у детей не обеспечивается достаточный уровеньсинтеза белков в тканях в течение процессовроста и развития организма.89

I G I E N ÃВ отношении витаминов была получена аналогичнаяситуация, т.е. по всем исследованнымвитаминам – выявилось, что школьники не получаютнеобходимую суточную норму (табл. 3). Вчастности, это касается витаминов А, группы В, С.Таблица 3Среднее потребление витаминов детьми за деньВитамины (мгмг)Классы β - каротинAВ ¹В ²РР С2 0,1 0,6 0,5 0,5 4,4 17,43 0,2 0,8 0,5 0,5 4,2 14,66 0,1 0,6 0,5 0,6 4,6 21,67 0,3 0,7 0,5 0,5 5,3 20,310 - 12 0,2 0,7 0,4 0,4 4,6 24,8Необходимо отметить также недостаточноеполучение детьми микроэлементов. Исключениемявляется потребление натрия, часть которого поступаетв организм с поваренной солью (табл. 4).Таблица 4Среднее потребление минеральных веществ детьмиза день (мг)Минеральные веществаКлассы Na K P Ca Mg Fe2 1945,2 845,2 540,2 315,2 103,5 5,83 1768,6 787,6 517,0 265,1 85,4 4,96 1613,0 852,3 544,0 321,9 89,7 5,47 2043,3 908,6 529,8 252,5 105,3 7,010 – 12 1923,5 958,8 409,9 167,3 95,1 6,3Объективное антропометрическое обследованиепроводилось у 209 школьников всехвозрастных групп. Были проведены измерениясоматометрические (рост, масса тела, окружностьгрудной клетки), физиометрические (ЖЕЛ, мышечнаясила), клинико-физиометрические функциональногосостояния сердечно-сосудистойсистемы. Полученные результаты соматометрическихисследований представлены в табл. 5.Из таблицы следует, что во всех возрастныхгруппах, у обоих полов полученные данные соответствуютпо росту, массе тела и окружностигрудной клетки нормативам для соответствующеговозраста и пола.Рассмотрев данные физиометрических измерении,можно сделать выводы, что жизненная емкостьлегких (ЖЕЛ) в возрастных группах 7-10 лет,11-13 лет соответствует нормативам для данноговозраста по обоим полам. Однако в возрастнойгруппе 14-18 лет показатель ЖЕЛ у девочек ниженормы на 0,8 литра.Таблица 5Характеристика соматометрических показателейдетейВозраст7-10лет11-13лет14-18летРост, смПолПол. НормаданныеМальчики148110-133,85Девочки131,30 110-152Мальчики176131-156,48Девочки157,08 133-168МальчикиДевочки176,19 151-186162 147-178Масса тела,кгПол.данные29,7627,1546,9846,2864,4154,3Окружностьгрудной клетки,смПол. Нормаданные62,4-61,9173,653,9-58,8274,161,4-73,0584,457,9-84Норма21,6-39,715,3-25,633,6-64,125,9-52,1 77,7084,1143,8-73,438,9-67,369,5-9684,83 61,6-91,8На основании данных соматометрии и физиометриибыли рассчитаны масс-ростовой индекс(Кетле), жизненный индекс, должная величинаЖЕЛ (индекс Кверга). С помощью этих методов вовторой и третьей возрастных группах выявленадисгармония между отношением ЖЕЛ к массетела, что в свою очередь указывает на сниженноепоступление воздуха в организм на килограмммассы тела, в результате чего уменьшается поступлениекислорода в органы и ткани.Данное исследование продолжается.ВыводыПо физическому развитию дети всех возрастныхгрупп соответствуют нормативам развития.Однако выявлено несоответствие отношенияобъема ЖЕЛ в мл, к массе тела, что указывает наслабую физическую подготовку детей.Во всех исследованных возрастных группахдетей отмечается недостаточное суточное потреблениебелков, жиров, углеводов, витаминов,минеральных веществ.Литература1. A. Gutţul, Alimentaţia copiilor, Chişinău, 20012. UNICEF Moldova, Starea de nutriţie în Republica Moldova.Raport 1996-2000, Chişinău, 2002.3. Вангели В.С., Опополь Н.И., К вопросам о витаминнойценности рациона детского питания вМолдавии. Гигиенические исследования, Кишинев1970, с. 57-624. Европейская стратегия «Здоровье и развитиедетей и подростков», ВОЗ, 2005 г.5. Опополь Н.И., Гигиеническая характеристикапитания сельского населения Молдавии, автореферат,дисс. канд. мед. наук, Кишинев, 1971, 17 с.6. Опополь Н.И., Материалы по изучению отдельныхсторон питания школьников МССР, Кишинев,фонд ННПЦПМ, 1980, 9 с.90

I G I E N ÃFRECVENŢA ALIMENTAŢIEILA ADOLESCENŢII DIN MEDIILEURBAN ŞI RURALElena MAXIMENCO,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practicde Medicină PreventivăSummaryFrequency of alimentation of adolescentsfrom urban and ruralareasThe study included 553 pupils ofseventh year of studies (Edinet rayon– 130, Orhei rayon – 222, Cahulrayon – 201) from 15 schools, selectedthrough a voting procedure:6 – from urban areas and 9 – fromrural areas. A self-administeredquestionnaire has been used to assessgeneral data and frequency ofalimentation (breakfast, dinner, andsupper) during working days andweekend.Study results demonstrated that:1. Approximately 1/3 of respondentsfrom urban and rural areas do nothave daily breakfast and 1/4 of respondentsdo not have daily dinnerand supper during working days;2. Respondents have meals morefrequently during weekend, and approximately3/4 have daily breakfast,dinner, and supper;3. Respondents from urban areasmore frequently have daily dinnerduring working days as compared tothose from rural areas. On weekends,respondents from urban areas havedaily dinner and supper more frequentlyas compared to breakfast;4. Girls from Cahul rayon havedaily supper more frequently duringworking days as compared to boysfrom the same rayon and girls fromOrhei rayon.IntroducereSănătatea populaţiei în mare măsură este determinată de stilulde viaţă.Un mod sănătos de viaţă include activitatea fizică, alimentaţiaraţională, normoponderabilitatea, echilibrul dintre muncă şi odihnă,igiena personală, relaţiile interpersonale armonioase şi un mediu sigurde viaţă [1]. Alimentaţia înseamnă asigurarea cantitativă şi calitativă cualimente a organismului. Adolescenţa este o perioadă de dezvoltareaccelerată, care generează prezenţa anumitor factori de risc pentrusănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor [2, 3]. Această perioadă devârstă se caracterizează frecvent prin abateri de la regimul tradiţionalde alimentaţie, cu repercusiuni asupra sănătăţii [4, 5, 6, 7, 8, 9]. Pentrua asigura o dezvoltare mintală şi fizică sănătoasă, adolescenţii trebuiesă se alimenteze de 3-4 ori pe zi [6, 7, 8].Materiale şi metodeStudiul a fost efectuat în baza investigaţiilor cantitative. Grupulţintăal studiului l-au constituit 553 de elevi ai claselor a 7-a din 15 scoli(raioanele Edineţ, Orhei şi Cahul), selectate prin vot: 6 – din mediulurban, şi 9 – din cel rural.În scopul efectuării studiului s-a folosit chestionarul autoadministrativ,care include informaţii privind date generale despre intervievatşi frecvenţa aportului alimentar (dejunul, prânzul şi cina) în zilele delucru şi de odihnă (la sfârşitul săptămânii).Pentru a asigura o completare corectă a chestionarului, fiecareîntrebare a fost amănunţit discutată. După completarea chestionaruluis-a efectuat verificarea de corectitudine a datelor, ulterior acestea fiindprocesate în programul SPSS.Rezultatele studiuluiAspecte generaleDin numărul total de 553 de respondenţi (lotul general), 130(24±1,9%) locuiesc în raionul Edineţ, 222 (40±2,1%) – în raionul Orheişi 201 (36±2,1%) – în raionul Cahul (loturile diferenţiale în funcţie deraion). Conform mediului de trai, 218 (40±2,1%) intervievaţi sunt dinmediul urban (oraşele Edineţ, Orhei, Cahul) şi 335 (60±2,1%) – din celrural (p

I G I E N Ãsemnificative în repartiţia băieţilor sunt atestate înraioanele Edineţ (băieţi – 39±4,3% [51] din 130) şiCahul (băieţi – 53±3,5% [107] din 201) (p0,05) (fig. 1).100%80%60%40%20%0%Edine; 68%Orhei; 78%Cahul; 76%TOTAL; 75%Edine; 83%Orhei; 87%Cahul; 84%TOTAL; 85%Edine; 84%Orhei; 78%Cahul; 82%TOTAL; 81%Fig. 1. Distribuţia intervievaţilor, în funcţie de locul dereşedinţă, care au afirmat că zilnic iau masa (dejunul,prânzul, cina) în zilele de lucru (%)Diferenţe considerabile sunt sesizate în lotulgeneral în ceea ce priveşte obişnuinţele alimentarela elevi din mediul urban (80±2,7% – 174 din 218)şi din cel rural (72±2,5% – 240 din 335) (p0,05) (fig. 3).81%61%41%21%1%Biei; 74%Fete; 75%Biei; 83%Fig. 3. Distribuţia intervievaţilor din lotul general, înfuncţie de sex, care au afirmat că zilnic iau masa (dejunul,prânzul, cina) în zilele de lucru (%)2. Prânzul. 470 (85±1,5%) elevi din 553 au raportatfaptul că iau prânzul zilnic în zilele de lucru, nefiindatestate diferenţe semnificative: Edineţ – 83±3,3%(108 din 130), Orhei – 87±2,3% (194 din 222) şi Cahul– 84±2,6% (168 din 201) (p>0,05) (fig. 1).Nu sunt sesizate diferenţe semnificative înobişnuinţele alimentare la elevii din mediul urban(85±2,4% – 185 din 218) şi din cel rural (85±2,0%– 285 din 335) (p>0,05) la acest capitol în lotul generalşi în cele diferenţiale: Edineţ (mediul urban– 81±4,8%; 54 din 67; mediul rural – 86±4,4%; 54 din63) (p>0,05), Orhei (mediul urban – 85±4,2%; 60 din71; mediul rural – 89±2,5%; 134 din 151) (p> 0,05) şiCahul (mediul urban – 89±3,5%; 71 din 80; mediulrural – 80±3,6%; 97 din 121) (p>0,05) (fig. 2).Deprinderile alimentare la elevii din mediulrural, raionul Orhei (89±2,5% – 134 din 151) suntsemnificativ mai bune în comparaţie cu cele aleelevilor din mediul rural, raionul Cahul (80±3,6% – 97din 121) (p0,05) şi în cele diferenţiale: Edineţ(băieţi – 82±5,4%; 42 din 51; fete – 84±4,1%; 66 din79) (p>0,05), Orhei (băieţi – 86±3,4%; 88 din 102;fete – 88±3,0%; 106 din 120) (p>0,05) şi Cahul (băieţi– 79±3,9%; 88 din 107; fete – 88±3,4%; 83 din 94)(p>0,05) (fig. 3).3. Cina. Majoritatea respondenţilor din lotulgeneral, 447 din 553 (81±1,7%) au raportat faptul căîn zilele de lucru iau zilnic cina: 84±3,2% (109 din 130)– Edineţ, 78±2,8% (173 din 222) – Orhei şi 82±2,7%(165 din 201) – Cahul (p>0,05) (fig. 1).Deprinderile alimentare la respondenţii din mediulurban nu diferă semnificativ de cele înregistrate înmediul rural în lotul general (mediul urban – 82±2,6%;178 din 218; mediul rural – 80±2,2%; 269 din 335)(p>0,05) şi în loturile diferenţiale: Edineţ (mediul urban– 84±4,5%; 56 din 67; mediul rural – 84±4,6%; 56 dinFete; 87%Biei; 78%Dejunul Prânzul CinaFete; 83%92

I G I E N Ã63) (p>0,05), Orhei (mediul urban – 77±5,0%; 55 din71; mediul rural – 78±3,4%; 118 din 151) (p>0,05) şiCahul (mediul urban – 84±4,1%; 67 din 80; mediulrural – 81±3,6%; 98 din 121) (p>0,05) (fig. 2).Obişnuinţele alimentare la băieţi şi fete nu diferăsemnificativ în lotul general (băieţi – 78±2,6%;204 din 260; fete – 83±2,2%; 243 din 293) (p>0,05).Deprinderile alimentare înregistrate la fete suntsemnificativ mai bune decât cele înregistrate la băieţinumai în raionul Cahul (băieţi – 77±4,1%; 82 din 107;fete – 88±3,4%; 83 din 94) (p0,05) şi Orhei (băieţi – 77±4,2%; 79din 102; fete – 78±3,8%; 94 din 120) (p>0,05), undediferenţe semnificative nu sunt depistate. De asemenea,obişnuinţele alimentare atestate la fete înraionul Cahul (88±3,4%) sunt semnificativ mai bunecomparativ cu cele atestate la fetele din raionul Orhei(78±3,8%) (p0,05) (fig. 3).Deprinderile alimentare la adolescenţi în zilelede odihnă (la sfârşit de săptămână)1. Dejunul. 461 din 553 (83±1,6%) elevi din lotulgeneral au raportat faptul că iau micul dejun zilnic în zilelede odihnă (sfârşit de săptămână), nefiind înregistratediferenţe marcante în raioanele Edineţ – 82±3,4%(106 din 130), Orhei – 85±2,4% (189 din 222) şi Cahul– 83±2,6% (166 din 201) (p>0,05) (fig. 4).100%80%60%40%20%0%Edine; 82%Orhei; 85%Cahul; 83%TOTAL; 83%Edine; 85%Orhei; 87%Fig. 4. Distribuţia intervievaţilor, în funcţie de loculde reşedinţă, care au afirmat că zilnic iau masa(dejunul, prânzul, cina) în zilele de odihnă (sfârşit desăptămână) (%)Cahul; 82%TOTAL; 85%Edine; 84%Orhei; 86%Cahul; 85%Dejunul Prânzul CinaTOTAL; 85%Obiceiurile alimentare ale respondenţilor dinmediile urban şi rural nu se deosebesc semnificativîn lotul general (mediul urban – 85±2,4%; 184 din216; mediul rural – 83±2,1%; 277 din 335) (p>0,05) şiîn raioanele Edineţ (mediul urban – 82±4,7%; 55 din67; mediul rural – 81±4,9%; 51 din 63) (p>0,05), Orhei(mediul urban – 89±3,7%; 63 din 71; mediul rural– 83±3,1%; 126 din 151) (p>0,05) şi Cahul (mediulurban – 83±4,2%; 66 din 80; mediul rural – 83±3,4%;100 din 121) (p>0,05) (fig. 5).Deprinderile alimentare la fete în lotul general(88±1,9% – 257 din 293) sunt semnificativ mai bunedecât cele atestate la băieţi (79±2,5% – 204 din 258)(p0,05), Orhei(băieţi – 80±4,0%; 82 din 102; fete – 89±2,9%; 107din 120) (p>0,05) şi Cahul (băieţi – 78±4,0%; 83 din107; fete – 88±3,4%; 83 din 94) (p>0,05) referitor laaceastă întrebare.81%61%41%21%1%Mediul urban;85%Mediul rural;83%Mediul urban;89%Mediul rural;82%Mediul urban;83%Mediul rural;76%Dejunul Prânzul CinaFig. 5. Distribuţia intervievaţilor din lotul general, înfuncţie de mediul de trai, care au afirmat că zilnic iaumasa (dejunul, prânzul, cina) în zilele de odihnă (sfârşitde săptămână) (%)2. Prânzul. 469 de elevi (85±1,5%) din numărultotal de respondenţi (553) iau prânzul zilnic în zilelede odihnă (sfârşit de săptămână), demonstrând următoareadistribuţie pe raioane: Edineţ – 85±3,1%(111 din 130), Orhei – 87±2,3% (193 din 222) şi Cahul– 82±2,7% (165 din 201) (p>0,05) (fig. 4).Obiceiurile alimentare ale elevilor din mediulurban (89±2,1% – 195 din 218) sunt semnificativ maibune în comparaţie cu mediul rural (82±2,1% – 274din 335) în lotul general (p0,05), Orhei (băieţi – 84±3,6%; 86 din 102;fete – 89±2,9%; 107 din 120) (p>0,05) şi Cahul (băieţi– 80±3,9%; 86 din 107; fete – 84±3,8%; 79 din 94)(p>0,05) la acest capitol (fig. 6).3. Cina. Majoritatea elevilor, 469 din 553(85±1,5%), au afirmat că iau zilnic cina în zilele deodihnă (sfârşit de săptămână): Edineţ – 84±3,2% (109din 130) respondenţi, Orhei – 86±2,3% (190 din 222)şi Cahul – 85±2,5% (170 din 201) (p>0,05) (fig. 4).Obişnuinţele alimentare atestate la elevii dinmediul urban sunt semnificativ mai bune în comparaţiecu cele înregistrate în mediul rural în lotul general(mediul urban – 83±2,5%; 182 din 218; mediulrural – 76±2,3%; 254 din 335) (p0,05), Orhei(mediul urban – 86±4,1%; 61 din 71; mediul rural– 85±2,9%; 129 din 151) (p>0,05) şi Cahul (mediul93

I G I E N Ãurban – 84±4,1%; 67 din 80; mediul rural – 85±3,2%;103 din 121) (p>0,05) nu diferă considerabil.De asemenea, nu sunt sesizate diferenţe marcanteîn obişnuinţele alimentare la băieţii şi fetele din lotulgeneral (băieţi – 84±2,3%; 218 din 260; fete – 86±2,0%,251 din 293) (p>0,05) şi din loturile diferenţiale: Edineţ(băieţi – 80±5,6%; 41 din 51; fete – 86±3,9%; 68din 79) (p>0,05), Orhei (băieţi – 87±3,3%; 89 din 102;fete – 84±3,3%; 101 din 120) (p>0,05) şi Cahul (băieţi– 82±3,7%; 88 din 107; fete – 82±4,0%; 82 din 94)(p>0,05) la acest capitol (fig. 6).81%61%41%21%1%Biei; 79%Fig. 6. Distribuţia intervievaţilor din lotul general,în funcţie de sex, care au afirmat că zilnic iau masa(dejunul, prânzul, cina) în zilele de odihnă (sfârşit desăptămână) (%)ConcluziiFete; 88%Biei; 83%1. În zilele de lucru, majoritatea respondenţilordin lotul general iau masa zilnic: dejunul – 75±1,8%(414 din 553), prânzul – 85±1,5% (470 din 553) şi cina– 81±1,7% (447 din 553). Elevii mai rar iau dejunuldecât prânzul (p

EPIDEMIOLOGIEINFECŢIA HIV/SIDA.PARTICULARITĂŢILEPROCESULUI EPIDEMICÎN REPUBLICA MOLDOVA. STRATEGIIPRIORITARE ÎN CONTRACARAREA EPIDEMIEIŞtefan GHEORGHIŢA, Valerie DOBREANSCHI,Valeria DMITRIENCO, Ecaterina ROTARI,Nicolae BORDENIUC, Silvia STRATULAT,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de MedicinăPreventivă, Centrul SIDASummaryHIV/AIDS infection. Peculiaritiesof the epidemiological process inRepublic of Moldova. Main strategiesfor epidemic counterpoiseHIV/AIDS infection continues to bethe main problem of public healthin Republic of Moldova. Since 1987and till 2007, there were registered4201 people with HIV/AIDS infection(prevalence 98.73 to 100000 ofpopulation). In the period till 2001the epidemic process was mostlydescribed by spreading betweenintra-venous drug consumers (IDC).During last years we can noticethe trend of decreasing the quoteof IDC between the HIV-positivepeople, and the raise of the quote ofpeople infected during heterosexualcontact (20.26% in 2001 and 68.67in 2007). Between 2005 and 2007we have taken measures to improvethe legislative base, strategic planningof activities, organization andmonitoring of these activities. TheNational Program for prophylaxisand control of HIV/AIDS infectionand STD for the 2006-2010 was ratified.We have developed the territorialprograms. We have developed,and the Parliament of the Republichas ratified on 16.02.2007 the law“About HIV/AIDS infection”Infecţia HIV/SIDA într-un termen relativ scurt a afectat toatecontinentele şi ţările. Pandemia de HIV/SIDA prezintă un pericol realpentru omenire, securitatea unor state, aducând cele mai mari prejudiciimorale, sociale şi economice. Conform datelor Programului UNAIDS,în lume numărul de persoane care trăiesc cu HIV/SIDA este de 33,2milioane, din ele maturi 30,8 milioane (inclusiv femei 15,4 milioane) şicopii 2,1 milioane. Numai pe parcursul anului 2007 au fost depistate2,5 milioane: maturi 2,1 milioane şi copii până la 15 ani 420 mii. Dela debutul epidemiei au decedat din cauza maladiei SIDA peste 25milioane de oameni, inclusiv 2,1 milioane în 2007. Permanent creştenumărul femeilor şi fetelor afectate de infecţia HIV/SIDA. O particularitatea pandemiei de HIV/SIDA din ultimii ani este creşterea cu un ritmvertiginos a numărului de persoane afectate în ţările Europei de Est şiAsiei Centrale. Numărul cazurilor HIV noi diagnosticate pe parcursulanilor 1999-2006 şi raportate în ţările Europei de Vest şi Europei Centraleconstituie 302492, în ţările Europei de Est – 503766. Un teritoriu cu riscînalt de răspândire a devenit Federaţia Rusă, unde au fost depistate73,3% din numărul total al persoanelor depistate în această regiune.Pe parcursul a 10 ani epidemia infecţiei HIV/SIDA în Ucraina a cuprinszeci de mii de persoane (în 1994 au fost oficial înregistrate 183 cazuri,la mijlocul anului 2004 – 68000). În Ţările Baltice pe parcursul ultimilor2-3 ani numărul persoanelor HIV pozitive depistate s-a majorat de 5-6ori. Creşte numărul cazurilor infecţiei HIV noi diagnosticate în alte ţări,inclusiv în Uzbekistan, în care ia proporţii cea mai serioasă epidemieîn Asia Centrală. În Europa de Est şi Asia Centrală numărul de persoanecare trăiesc cu HIV/SIDA este de 1,6 milioane.În linii generale, procesul epidemic al infecţiei HIV/SIDA în ţărileEuropei de Est se caracterizează prin următoarele particularităţi:– în majoritatea ţărilor epidemia se află în faza iniţială de dezvoltareşi intervenţiile oportune, eficace şi operative pot reduce răspândireaei şi impactul socioeconomic;– peste 80% din numărul persoanelor infectate sau bolnave sunt lavârsta de până la 30 de ani (în ţările Europei de Vest cota acestuigrup de vârstă constituie doar 30%);– creşterea rolului căii heterosexuale de răspândire şi a tendinţei deextindere a infecţiei în rândurile populaţiei generale;– existenţa factorilor sociali şi comportamentali (situaţia socioeconomicănefavorabilă, migraţia intensivă a populaţiei, utilizarea decătre tineret a drogurilor intravenos), care favorizează răspândireainfecţiei HIV/SIDA.Infecţia HIV/SIDA constituie o problemă prioritară de sănătatepublică în Republica Moldova. În 2007 au fost înregistrate 731 de cazurinoi (17.41 la 100000). În perioada 1987- 2007 au fost depistate 4131persoane infectate cu HIV, inclusiv în teritoriile de pe malul drept (MD)al republicii 2939 şi în teritoriile de est – 1192 persoane (fig. 1).95

EPIDEMIOLOGIE8007006005004003002001000199619971998199920002001200220032004200520062007Cazuri infecieiHIV noidiagnosticatetotalInclusiv teritoriilede pe malul dreptTeritoriile de EstFig. 1. Infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova. Depistareacazurilor noiProcesul epidemic a cuprins toate teritoriileadministrative. Ca şi în anii precedenţi, răspândireainfecţiei în mun. Chişinău s-a stabilizat la un nivelidentic cu media pe republică, cea mai înaltă răspândirefiind caracteristică pentru mun. Bălţi şi raioanelesuburbane ale acestui municipiu: Glodeni, Sângerei.Esenţial s-a activizat procesul epidemic în raioaneleCăuşeni, Donduşeni, ANUL 2001 Basarabeasca. În teritoriile deest ale republicii cea mai înaltă răspândire a infecţieiHIV s-a înregistrat în oraşul Tiraspol şi raionul Râbniţa(fig. 2).8007006005004003002001000685.63113.52Or.Tiraspol325.66 339.59 110.62 105.34 66.31 66.31 64.18 66.2898.73Drogarea i/v Heterosexual NedeterminatMun.BălţiMun.ChişinăuOr.BenderR-nul GlodeniR-nul BasarabeascaR-nul SîngereiMedia RMoldovaFig. 2. Infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova. Prevalenţaîn teritoriile administrative (datele cumulative peanii 1987–2007)Până în anul 2000 procesul epidemic a fost determinatde răspândirea infecţiei HIV/SIDA în rândulutilizatorilor de droguri intravenos (UDI). În ultimii anise manifestă scăderea ponderii UDI de la 78,57% în2001 la 30,37% în 2007 şi sporirea proporţiei celorinfectaţi pe cale heterosexuală de la 18,10 % în 2001la 68,67% în 2007 (fig. 3). A sporit ponderea femeilorinfectate cu HIV de la 26,72% în 2001 la 41,58%în 2007. Implicarea femeilor în procesul epidemiccreează premise de infectare perinatală. În perioada2002–2007 au fost depistate 300 de femei gravide4HIV pozitive. Frecvenţa răspândirii infecţiei HIV înrândul gravidelor a constituit 0,03% în anul 2003,0,13% – în 2004, 0,17% – în 2005, 0,18% – în 2006şi 0,19% – în 2007. La 42 de copii a fost confirmatăinfecţia HIV perinatală.Pe parcursul anilor 2001–2007 esenţial s-a măritnumărul persoanelor cu infecţia HIV/SIDA, grupul C,Fig. 2. Infecia HIV/SIDA în Republica Moldova. Prevalena în teritoriile administrative(datele cumulative pe anii 1987 – 2007)Pân în anul 2000 procesul epidemic a fost determinat de rspândireainfeciei HIV/SIDA în rândul utilizatorilor de droguri intravenos (UDI). Înultimii ani se manifest scderea ponderii UDI de la 78,57% în 2001 la 30,37%în 2007 i sporirea proporiei celor infectai pe cale heterosexual de la 18,10 %în 2001 la 68,67% în 2007 (fig. 3). A sporit ponderea femeilor infectate cu HIVde la 26,72% în 2001 la 41,58% în 2007. Implicarea femeilor în procesulepidemic creeaz premise de infectare perinatal. În perioada 2002-2007 au fostdepistate 300 de femei gravide HIV pozitive. Frecvena rspândirii infeciei HIVîn rândul gravidelor a constituit 0,03% în anul 2003, 0,13% – în 2004, 0,17% –în 2005, 0,18% – în 2006 i 0,19% – în 2007. La 42 de copii a fost confirmatinfecia HIV perinatal.Or.TiraspolR-nul RîbniţaOr.BenderR-nul GlodeniR-nul CăuşeniR-nul DonduşeniR-nul BasarabeascaR-nul Sângereimedia RMoldovasimptomatologie severă, SIDA fiind diagnosticată la528 de persoane. Cea mai frecventă maladie asociatădiagnosticată este infecţia cu Mycobacterium tuberculozispulmonară (255 persoane – 48,3%). În 2007a fost confirmat diagnosticul SIDA la 214 persoaneinfectate cu HIV. Numărul maladiilor SIDA indicatoarediagnosticate la pacienţi cu diagnosticul SIDA: 1 – la149 pacienţi; 2 – la 34; ANUL 3 – la 2001 6 şi 4 – la 4 pacienţi. La 24pacienţi diagnosticul a fost stabilit în baza aprecieriiconţinutului limfocitelor CD4 (stadiul clinic A3). Audecedat de SIDA 155 de persoane.Anul 2001ANUL 2007Drogarea i/v Heterosexual NedeterminatAnul 2007Drogarea i/v Heterosexual PerinatalFig. 3. Infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova. Distribuţiacazurilor noi diagnosticate în funcţie de caleade infectareInfecţia HIV/SIDA în Republica Moldova serăspândeşte rapid datorită situaţiei socioeconomicedificile, prevalenţei narcomaniei şi infecţiilor cutransmitere sexuală, migraţiei sporite, traficului ilicital fetelor şi femeilor tinere, creşterii numărului prostituatelor,a comportamentului sexual degradant,scăderii valorilor familiale, toate acestea condiţionândun pronostic nefavorabil.În scopul controlului răspândirii infecţieiHIV/SIDA în grupurile de populaţie cu risc sporit deinfectare, sistematic se efectuează supraveghereaepidemiologică de santinelă. În 2007 supraveghereaepidemiologică de santinelă (SES) s-a realizat în rândulutilizatorilor de droguri injectabile, deţinuţilor,minorităţilor sexuale, prestatorilor de servicii sexuale.Conform rezultatelor SSE, în rândul UDI (lotul 630beneficiari) s-a constatat că răspândirea infecţiei HIVeste de 21%, a hepatitei virale C – 42,7%, a hepatiteivirale B – 6,8% şi a treponemei palide – 12,1%.Datele supravegherii epidemiologice, inclusivde santinelă, permit a conclude că în Republica Moldova,conform clasificării UNAIDS (Guidelines for Ge-96

EPIDEMIOLOGIEneration HIV Surveillance, UNAIDS, 2000, 5), infecţiaHIV/SIDA se află în stadiul concentrat al epidemiei:infecţia se concentrează într-un grup de populaţiecu comportament de risc – UDI, răspândirea întrefemei gravide nu depăşeşte 1%.În scopul ameliorării situaţiei, activizării măsurilorde contracarare a epidemiei HIV/SIDA în republicăa fost efectuat un complex de activităţi îndreptatespre reglementarea legislativă, de măsuri profilactice,perfectarea actelor normative. S-a efectuat analizasituaţiei create şi s-a estimat impactul epidemiei asuprapopulaţiei, a fost elaborat Programul Naţional deprofilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilorcu transmitere sexuală pe anii 2006-2010, aprobatprin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 948din 05.09.2005, şi programele teritoriale. Este creatsistemul de monitorizare şi evaluare a Programuluicare permite efectuarea analizei permanente a situaţiei,utilizarea surselor financiare şi tehnice, corectareaunor măsuri şi activităţi în funcţie de tendinţeleprocesului epidemic şi efectuarea măsurilor epidemiologicede intervenţie. Prin Hotărârea Guvernuluinr. 825 din 03.08.2005 a fost constituit şi activeazăConsiliul Naţional de Coordonare al programelornaţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDAşi de control al tuberculozei (CNC), în componenţacăruia activează reprezentanţii organelor statale,organizaţiilor internaţionale, ONG în domeniu, inclusivpersoane care trăiesc cu HIV/SIDA.În baza evaluării cadrului legislativ în infecţiaHIV/SIDA, inclusiv a drepturilor omului, în scopularmonizării actelor normative cu comunitateaeuropeană a fost elaborată şi aprobată Legea nr.23.-XVI din 16.02.2007 „Cu privire la profilaxia infecţieiHIV/SIDA”. Legea reglementează raporturilejuridice ce ţin de activitatea de profilaxie a infecţieiHIV/SIDA prin reducerea cazurilor noi de infectare,prin stoparea creşterii exponenţiale a epidemiei şidiminuarea impactului acesteia, prin asigurarea cuasistenţă medicală, socială şi psihologică a persoanelorcu HIV/SIDA şi a membrilor familiilor lor, pringarantarea respectării drepturilor acestora, precumşi prin consolidarea eforturilor de prevenire şi combaterea infecţiei în cauză. Legea este îndreptată sprelărgirea ariei de aplicare în realizarea activităţilorstrategice de prevenire, democratizare, realizare aobligaţiunilor ţării şi ajustarea la normele legislativeinternaţionale.În vederea executării Legii şi Programuluinaţional au fost elaborate, aprobate de MinisterulSănătăţii şi se implementează un şir de acte normative,standarde de ramură: „Îngrijirea paliativăa persoanelor infectate cu HIV şi bolnave cu SIDA”(2001), „Tratament cu preparate antiretroviralespecifice pentru persoanele infectate cu HIV şibolnave de SIDA şi profilaxia transmiterii infecţieiHIV materno-fetale, expunerii profesionale” (2001şi 2003), „Supravegherea epidemiologică a infecţieiHIV/SIDA” (2007); Ordinul nr. 314 din 30.07.2007„Cuprivire la regulile de examinare şi supravegheremedicală pentru depistarea contaminării cu virusulimunodeficienţei umane (maladia SIDA)”, Ordinul nr.344 din 05.09.2007 „Cu privire la crearea Serviciuluide Consiliere şi Testare Voluntară”. Au fost aprobateConceptul privind serviciile de consiliere şi testarevoluntară la infecţia HIV şi hepatitele virale B, C, Regulamentul-tipal Cabinetului de consiliere şi testare,formele de evidenţă, monitorizare şi raportare statistică,Ghidul metodic pentru consilieri şi formatori.Au fost aprobate instrucţiuni, recomandări metodiceşi ghiduri: „Cu privire la organizarea regimului antiepidemicîn laboratoarele şi secţiile de diagnostical infecţiei SIDA, hepatitelor şi altor infecţii virale"(2004), „Cu privire la implementarea testelor rapide însupravegherea epidemiologică a infecţiei HIV şi testareagravidelor”, „Privind profilaxia intraspitaliceascăa infecţiei HIV/SIDA în practica medicală”, „Cu privirela măsurile de prevenire a infectării cu virusulimunodeficienţei umane (HIV), în caz de expunereprofesională accidentală a lucrătorilor medicali”,Ghidul „Infecţia HIV şi SIDA cu transmitere materno-fetală”(2004), Modulul „Infecţia HIV şi SIDA cutransmitere materno-fetală” (2004), Ghidul metodic„Consilierea pre- şi post-test HIV” (2005) etc.În scopul susţinerii financiare şi tehnice înrealizarea strategiilor prioritare, determinate înProgramul Naţional în adresa Fondului Global decombatere SIDA, Tuberculoză şi Malarie şi BănciiMondiale au fost prezentate proiecte de grant careau fost acceptate şi s-au realizat. Pentru asigurareadurabilităţii şi continuităţii măsurilor în perioada2008–2012 a fost acceptată runda a VI-a de finanţarea Fondului Global „SIDA/TB/Malarie” în valoare de15,94 mil. dolari SUA.Activităţile Ministerului Sănătăţii, instituţiilormedico-sanitare republicane şi teritoriale vor fi îndreptatespre realizarea strategiilor prioritare aleProgramului naţional, asigurarea accesului populaţieila informaţie, la consiliere şi testare benevolă,la diagnosticarea calitativă şi precoce a infecţieiHIV/SIDA, asigurarea accesului bolnavilor de SIDA şipersoanelor infectate la tratament specific antiretroviral,tratamentul maladiilor concomitente, inclusivinfecţiei mixte HIV/TB. O atenţie deosebită se acordăcomplexului activităţilor de prevenire a infecţiei HIVmaterno-fetale, excluderii discriminării şi încălcăriidrepturilor omului. În scopul efectuării supravegheriiepidemiologice, activităţilor de control al infecţieiHIV/SIDA vor fi asigurate modificări de evidenţă,raportarea şi informaţia reciprocă în conformitate cu97

EPIDEMIOLOGIE800700600500400300200Cazuri infeciei HIV noidiagnosticate total Tendinţa (Cazuri infecieiHIV noi diagnosticate total)100019961997199819992000200120022003200420052006200720082009201020112012Fig. 4. Infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova. Tendinţa procesului epidemiccerinţele Centrului European de Prevenire şi Controlal Maladiilor (ЄCDPC).În rândul grupurilor-ţintă se vor prelungi activităţileprofilactice, inclusiv bazate pe strategiareducerii noxelor.Vor fi întreprinse măsuri pentru dezvoltareacapacităţilor şi extinderea activităţilor de educare,informare şi comunicare pentru publicul larg, tineretşi grupurile vulnerabile în profilaxia HIV/SIDA. Scopulactivităţilor este formarea comportamentului inofensiv,schimbarea atitudinii faţa de problema HIV/SIDA,crearea unui mediu tolerant pentru persoaneleafectate de HIV/SIDA, prevenirea stigmatizării şidiscriminării, cultivarea simţului de responsabilitatea individului faţă de propria sănătate.Concluzii şi propuneri1. Activizarea transmiterii infecţiei HIV/SIDA pecale sexuală, care se manifestă în ultimii ani, sporeşteriscul răspândirii maladiei în păturile largi ale populaţiei.2. În răspândirea infecţiei HIV/SIDA, la etapaactuală, un rol important îl are comportamentulsexual cu risc sporit de infectare a unor grupuri depopulaţie.Rezultatele analizei situaţiei epidemiologice,recomandările organizaţiilor internaţionale propunasigurarea implementării actelor legislative şi normativeîn vigoare pe problema HIV/SIDA şi efectuareasupravegherii epidemiologice de generaţia a doua.MONITORIZAREAMATRICEI PARAMETRILORBIOCHIMICI, HEMATOLOGICIŞI IMUNOLOGICI ÎN CAZUL INFESTĂRILORCU VIRUSUL HIV/SIDAOvidiu TOMA,Facultatea de Biologie, Universitatea Al.I. Cuza, IaşiSummaryMonitoring of the biochemical,haematological and immunologicalparameters matrix in the caseof AIDS virus infestationsAIDS is the most critical pandemyin the modern history of the humanity.Monitoring of the matrixof biochemical, haematologicaland immunological parameters atthe level of HIV/AIDS infestationsis necessary. The transparency ofinformations as well as preventionmeasures are required.IntroducereSpre deosebire de alte virusuri care produc boli la plante, animaleşi om, virusul imunodeficienţei umane – HIV – se individualizează prinmodul unic de manifestare a infecţiozităţii sale, prin faptul că boalapropriu-zisă, sindromul imunodeficienţei umane dobândite (“sindromed’immunodeficience acquise”) – SIDA – nu este cauzat numai de simplaprezenţă a virusului în organism, ci, mai ales, de infecţiile oportunistemultiple care apar în urma instalării imunodepresiei severe.Infecţia HIV/SIDA constituie, categoric, cea mai gravă pandemiecunoscută în istoria modernă a omenirii, care ameninţă însăşi existenţaspeciei umane.Generalizând, SIDA a determinat nu o singură epidemie mondială,ci trei: infecţia HIV, boala SIDA, reacţia şi răspunsul social, cultural,economic şi politic la primele două.98

EPIDEMIOLOGIETeama şi ignoranţa produc efecte grave pe planpersonal, familial şi social. De aceea, transparenţainformaţiilor şi măsurilor de prevenire sunt absolutnecesare şi esenţiale (1-4).Material şi metodeDeoarece infecţia HIV/SIDA intră în categoriabolilor incurabile, iar monitorizarea spitalicească petermen lung a persoanelor infestate este mai multdecât benefică din punct de vedere ştiinţific, s-auluat în considerare elemente şi repere pe perioada1992 – 2008, pentru a analiza o matrice a variaţieiparametrilor timp de 16 ani.Investigaţiile biochimice au avut rolul de a urmărinu atât evoluţia clinică a bolii, cât mai ales capacitateade a reacţiona la tratamentul antiretroviral.De aceea, urmărirea GTP, a creatininei, ureeişi fracţiilor proteice s-a efectuat după fiecare perioadăde tratament, deoarece unele antiretroviralemanifestau acţiune hepatotoxică sau toxicitaterenală. Astfel, medicaţia specifică a fost corelată cuadministrarea de polivitamine. În categoria antiretroviraleloradministrate la Secţiile contagioase dinRomânia se numără următoarele: abacavir, combivir,efavirenz, nevirapine, delarvidine, saquinavir, ritonavir,indinavir, nelfinavir, amprenavir. Valoarea GPT afost urmărită şi datorită faptului că imunodepresiacauzată de virus determină şi afecţiuni hepatice careapar, mai ales, în stadiul tardiv al bolii.Astfel, la copiii asimptomatici s-a observat hepatomegalie,la cei cu simptomatologia moderată aapărut hepatita, iar cei diagnosticaţi cu boala SIDApropriu-zisă au manifestat infecţii hepatice multiple,necroze. Din analiza comparativă a valorilorparametrilor la pacienţii încadraţi în cele trei categoriiimunologice au reieşit diferenţe caracteristicefiecărei categorii, care au ilustrat gradul de afectarea ficatului şi rinichiului în funcţie de gradul de imunodepresie.Indicii hematologici au fost urmăriţi în strânsăcorelaţie cu evoluţia infecţiei HIV, deoarece anomaliilehematologice asociate infecţiei cu virusul HIVau fost numeroase şi diverse. În afară de limfopenie,modificarea biologică clasică evidenţiată în infecţiacu HIV/SIDA, s-a semnalat şi prezenţa pancitopenieietc. Interpretarea fiziopatologică a acestor anomaliia implicat considerarea factorilor intercurenţi, acarenţei de vitamină B12 şi fier, a bolii Kaposi, a tratamentelorchimioterapeutice şi antivirale utilizateanterior incriminării virusului HIV ca responsabil de“hemopatia HIV”. Existenţa unei hemopatii HIV a fostsugerată de prezenţa anomaliilor sanguine şi medulare,în afara deficitului imunitar existent. Acesteanomalii s-au concretizat în două repere distincte:citopenie periferică / citopenie centrală şi/sau aspectde măduvă dishematopoietică. Citopeniile au fostcvasiconstante, dar moderate, nefiind acompaniatede caractere specifice, anemia apărând în proporţiede 70%, neutropenia – 50% şi trombocitopenia– 30% din totalul cazurilor cu infecţie HIV. Acesteanomalii hematologice au fost date şi de către infecţiileoportuniste şi sarcomul Kaposi. Manifestărilehematologice au fost reprezentate, în esenţă, deanemie, leucopenie (cu neutropenie şi limfopenie)şi trombocitopenie (4-6).Rezultate şi discuţiiÎn cazul copiilor infectaţi cu HIV s-au semnalat,mai rar, diasteze hemoragice prin anomalii dobânditeale coagulării. Manifestările hematologice la copiiau fost mai frecvente faţă de adulţi şi, în plus, auprezentat, în general, o evoluţie foarte severă. Astfel,sub aspectul severităţii, cele mai frecvente manifestăriîntâlnite au fost: anemia şi leucopenia, în timpce trombocitopenia, deşi uneori gravă, a fost de celemai multe ori benignă sau asimptomatică. Referitorla mecanismele de producere a acestor manifestări,în cazul copiilor în general, dar mai ales al celor lacare contaminarea cu HIV se produsese intrauterin,s-a semnalat posibilitatea efectului direct al virusuluiasupra celulelor stem hematoformatoare.Anemia a reprezentat anomalia cea mai frecventă,fiind întâlnită la aproximativ 90% din cazuri,de conotaţie în general monocromă, normocitară şi,posibil, consecinţă a infecţiei cu HIV a precursorilormedulari, care determină o hematopoieză prin diseritropoieză.În proporţie de 40 % din cazuri, anemiaa fost hipocromă. Anemia hipocromă carenţialăa fost susţinută de faptul că subiecţii cu infecţieHIV/SIDA prezentau deficienţe nutriţionale şi de îngrijire,aveau frecvente parazitoze digestive. Gradulanemiei s-a accentuat odată cu evoluţia bolii, prinsupraadăugarea infecţiilor profunde către fazelefinale şi cu imposibilitatea alimentării bolnavului.Tratamentul anemiei din HIV/SIDA s-a realizat înfuncţie de cauzele ei, precum şi de stadiul bolii.În stadiul I s-au corectat deficienţele de îngrijireale copilului, s-au tratat parazitozele supraadăugate,s-a procedat la administrarea orală a preparatelor cufier, acid folic, vitamina C şi s-a gestionat o alimentaţiehiperproteică, prin adăugarea la raţia dieteticărecomandată pentru segmentele de vârstă monitorizatede 1-2 g proteine/kg/zi.În stadiul II, când alimentaţia orală a copiluluinu se mai poate realiza, s-a procedat la administrareaintravenoasă de masă eritrocitară: 2-10 ml/kg/zi. Înfuncţie de cazuistică, s-a apelat şi la întreruperea99

EPIDEMIOLOGIEchimioterapiei hematotoxice până la echilibrareabolnavilor.Studiul variaţiei parametrilor biochimici, hematologicişi imunologici s-a realizat pe loturi depacienţi cu supresie imunologică de tip clinic A1 şiB1, cu supresie imunologică moderată de tip clinicB2 şi C2, precum şi cu supresie imunologică severăde tip clinic C3. Au fost studiaţi şi pacienţii fără dovezide supresie imunologică. La aceştia din urmăs-au observat unele aspecte generale care exprimăcaracteristica de bază a acestei clase, şi anume faptulcă, deşi pacienţii sunt infestaţi, ei nu dezvoltă simptomeleparticulare ale bolii, neputând fi suspectaţi deinfecţie HIV în urma analizelor biochimice şi hematologicede laborator. Studiul dinamicii parametrilora oferit informaţii foarte utile pentru evaluarea stăriipatologice, dar nu în coordonate definitorii pentrua caracteriza strict grupa imunologică din care faceparte.În cazul infecţiei cu HIV/SIDA, rezultatele analizelortrebuie corelate nu numai cu gradul de imunodepresiea pacienţilor, ci şi cu o multitudine dealţi factori, atât fizici, cât şi psihici, mai ales în cazulcopiilor, care manifestă – în majoritatea cazurilor– depresii psihice, lipsa poftei de mâncare, tendinţaactuală de izolare, toate acestea provocând influenţenefaste asupra sistemului imunitar şi accentuând, înfinal, efectele negative ale infecţiei.Observarea variaţiei parametrilor la pacienţiiasimptomatici a relevat o bună toleranţă la medicamente,prin menţinerea – în special – a valorilorindicilor biochimici în limite fiziologic normale,deoarece era vorba de stadiul de primoinfecţie, încare simptomele nu erau concludente sau chiarlipseau aproape în totalitate, iar imunodepresia nuera sesizată, s-a remarcat absenţa anomaliilor cantitativeale parametrilor hematologici, anomalii carear fi putut fi corelate direct cu infecţia HIV. În acelecazuri, diagnosticarea cu virusul HIV nu s-a făcut decâtprin teste imunoenzimatice de tip ELISA şi testede confirmare de tip Western Blot.Analiza valorilor înregistrate la pacienţii cu supresiemoderată a condus la observarea unor modificări,comparativ cu grupa anterioară, diferenţe careau reflectat categoric agravarea infecţiei HIV/SIDA.La pacienţii cu simptomatologie severă s-a constatat– ca şi specificitate – hemopatia generalizată,caracterizată prin valori foarte scăzute ale hemoglobinei,parametri care nu se redresau în urma niciuneiformule de terapie, iar gradul de imunodepresie aorganismului era foarte accentuat, conducând laafecţiuni renale şi hepatice cronice (4-8).ConcluziiDin studiul variaţiei în timp a indicilor biochimici,hematologici şi imunologici monitorizaţi s-aupus în evidenţă unele aspecte individuale sau degrup/clasă de pacienţi care pot orienta investigaţiileulterioare către direcţii mult mai precise prin analizecomparative.Analizele comparative între grupele imunologicepot oferta informaţii cu privire la gradul deinfluenţă pe care îl manifestă stadiul clinic al infecţieiHIV/SIDA asupra parametrilor hematologici, princomparaţie cu cei biochimici, şi, mai ales, asupra parametrilordefinitorii în evaluarea imunodepresiei.SIDA nu poate fi eradicată în mod absolut, darpoate fi controlată epidemiologic, clinic şi terapeuticla nivel comunitar.În prezent, o gamă largă de teste de laboratoreste disponibilă pentru diagnosticarea şi monitorizareacontinuă a pacienţilor cu infecţie HIV/SIDA.Transparenţa informaţiilor, informările ştiinţificeşi măsurile practice de prevenire sunt absolut necesareşi esenţiale.Bibliografie1. Cernescu Costin, Virusologie medicală, Edituramedicală, Bucureşti, 1998, p. 9-109, 186-218.2. Collier L., Oxford J., Human virology, Oxford UniversityPress, 1993, p. 6-9, 17-27, 60-73, 281-295, 347-360.3. Fauci A.S., The human immunodieficiency virus: infectivityand mechanisms of pathogenesis, Science, 1993, p.239, 617-622.4. Doroftei M., Toma O., Observarea variaţiei parametrilorbiochimici, hematologici şi a limfocitelor T-CD4 în cazulinfestării cu virusul HIV/SIDA. Teză de licenţă. UniversitateaAl.I. Cuza, Iaşi, 2004, p. 4-138.5. Mathy B.J.W., Virology: a practical approach, IRL, Oxford,1985.6. Pleşca D., Infecţia HIV la copil, Editura medicalăAmaltea, Bucureşti, 1998.7. Popovici R., Toma O., Investigaţii biochimice în contextpatologic HIV/SIDA. Teză de licenţă. Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi, 2008, p. 5-15.8. Roitt I., Essential immunology, Blackwell SceintificPublications, 1991, p. 35-58, 115-120, 245-250.100

EPIDEMIOLOGIEEPIDEMIOLOGIAINFECŢIILOR SEPTICO-PURULENTENOSOCOMIALE LA PACIENŢII DE PROFILCHIRURGICAL ÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂUParascovia DODIŢĂ,Centrul de Medicină Preventivă municipal ChişinăuSummaryEpidemiology of nosocomialseptic-purulentinfections registeredamong patientswith surgical profile inChisinau city hospitalsAs a result of studyingseptic-purulent infectionsin Chisinau cityit was determined thatmainly these one areregistered among patientswith surgical profileand represents from41, 6% to 62, 9% fromgeneral morbidity.The nosologic structureis predominated bypus wounds (34,3%),post operation abscess(21,8%), phlegmon(11,6%), osteitis (9,7%),pneumonia, bronchopne u m o n i a ( 7 , 7 % ) ,peritonitis (5,9%). Thehighest share of HSPIwas determined at abdomencavity bodies- 57,3%. The ratio ofcordial - vascular systeminfections decreasedfrom 6,7% in 2000 to1,9% in 2007. HSPIare determined by alarge spectrum of microorganisms: E.coli,S.aureus, S.epidermidis,P.aeruginosa, Klebsiella.Micro organisms areresistant to antibiotic in60,8% of cases. HSPIappear due to internaland external factors, aswell due to infringementof sanitary regulationsby public medical institutions.IntroducereÎn prezent infecţiile septico-purulente nosocomiale (ISPN) sunt considerate oproblemă majoră de sănătate populaţională pentru toate instituţiile de asistenţămedicală [1, 7, 10, 15]. În ultimul secol, ca urmare a dezvoltării impetuoase a progresuluitehnico-ştiinţific şi crearea instituţiilor medico-sanitare de proporţii, încare sunt concentrate un număr mare de pacienţi cu statut imun diminuat, aparcondiţii prielnice pentru formarea tulpinilor microbiene spitaliceşti, contribuindla răspândirea infecţiilor nosocomiale. Pe lângă mecanismele şi căile naturale(aerogenă, parenterală, hematogenă) de transmitere a infecţiilor nosocomiale, înlegătură cu dotarea instituţiilor medico-sanitare cu tehnică medicală sofisticatăşi posibilităţile colosale în utilizarea multiplelor şi diverselor manopere invaziveirascibile, tot mai evidentă devine formarea unui mecanism artificial puternic întransmiterea infecţiilor nosocomiale, care a scos la iveală şi problema metodelordeosebite de dezinfecţie şi sterilizare a aparatajului medical. Acestea pun problemaaplicării tehnicilor medicale inofensive în tratamentul pacienţilor [10, 15]. Un altfactor ce contribuie la dezvoltarea ISPN în instituţiile medico-sanitare, îndeosebiîn staţionarele de profil chirurgical, este utilizarea iraţională a preparatelor antimicrobiene[7]. Conform datelor experţilor mondiali în problema dată [4, 12], încirca 50% cazuri antibioticele sunt utilizate neargumentat. În Republica Moldovainfecţiile nosocomiale reprezintă una din cele 10 probleme prioritare pentru sănătateapublică. Ele se deosebesc prin incidenţă înaltă şi consecinţe grave, careconduc la majorarea valorii tratamentului şi a pagubelor economice, morale şisociale [3, 7, 13]. În patologia nosocomială la etapa actuală domină infecţiile septico-purulente,care constituie circa 85% [7]. Conform estimărilor OMS efectuateîn 14 ţări ale lumii, nivelul de înregistrare a infecţiilor nosocomiale constituie 8,7- 21,0% din numărul bolnavilor internaţi şi variază în funcţie de ţară [7, 14].Conform datelor oferite de statistica oficială, în Republica Moldova morbiditateaprin infecţii nosocomiale în 2007 a constituit: la bolnavii de profil chirurgical– 1,9 la 1000 operaţi, infecţii congenitale la copiii nou-născuţi – 3,7 la 1000 nounăscuţi,la lăuze – 3,3 la 1000 naşteri. Paguba economică anuală în urma ISPNnumai în Chişinău constituie cel puţin 16.038.000 - 23.328.000 lei, fără constatareacazurilor letale, remunerarea suplimentară a muncii personalului medical [7].Totodată, nivelul înregistrat al morbidităţii prin infecţiile intraspitaliceşti estesubapreciat, mai cu seamă, în secţiile chirurgicale. Cercetătorii din Federaţia Rusă[15] au demonstrat că anual apar 2-2,5 milioane cazuri de ISPN, pe când oficialse înregistrează numai 30 mii cazuri. În Republica Moldova, în urma unui studiuaprofundat a fost demonstrat că morbiditatea reală prin ISPN în staţionarele chirurgicaleconstituie 83,6 la 1000 de operaţii [6, 7].Materiale şi metodeÎn scopul evaluării particularităţilor procesului epidemic în ISPN, au fostfolosite datele privind cazurile de infecţii nosocomiale înregistrate în formularelestatistice de evidenţă medicală – 60/e, 003/e, 357-1/e şi materialele evaluării sanitaro-epidemiologicea instituţiilor medico-sanitare din mun. Chişinău în perioada2000-2007. În prelucrarea materialului a fost utilizată metoda clasică de analizăepidemiologică.101

EPIDEMIOLOGIERezultatele obţinuteÎn urma analizei epidemiologice retrospective amorbidităţii prin ISPN, înregistrată în mun. Chişinăupe parcursul anilor 2000-2007 la pacienţii de profilchirurgical, s-a constatat că ponderea acestora în incidenţagenerală variază de la 41,6% până la 62,9%.Aceasta se explică prin scăderea vădită a ISPN la copiiinou-născuţi, datorită implementării tehnologiiloroportune în asistenţa perinatală.În scopul evidenţierii particularităţilor epidemiologiceale ISPN la pacienţii de profil chirurgicalau fost analizate retrospectiv 2030 de cazuri înregistrateîn anii 2000-2007. Evaluarea morbidităţii (M.)prin ISPN la pacienţii de profil chirurgical în mun.Chişinău şi în RM denotă că în această perioadă incidenţamorbidităţii în municipiu a fost comparativmai înaltă decât în general pe republică, depăşindmedia anuală cu 1,24 la 1000 de pacienţi operaţi(M. Chişinău = 4,05; M. RM = 2,81 şi constituie 3,75şi respectiv 2,91 la 1000 de operaţii).la 1000 operatii65432105.31.35.4 5.42.12.5Fig. 1. Dinamica multianuală a morbidităţii prin ISPNîn staţionarele de profil chirurgical din mun. Chişinăuşi din RM, 2000-20073.21.72000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007anii5.63.23.21.5Chiinu Moldova Tendina3.11.83.11.9În dinamica multianuală se observă o diminuarea morbidităţii prin ISPN. Aceasta se datoreazăimplementării şi utilizării mai frecvente şi pe larg înpractica medicală chirurgicală (toraco-abdominală,traumatologică, neurologică, cardiovasculară) a tehnicilorchirurgicale endoscopice invazive cu risc epidemiologicredus de apariţie a ISPN. Este demonstratfaptul că în urma acestor intervenţii chirurgicale rataincidenţei prin ISPN s-a redus de la 14,9 până la 9,7la 1000 de operaţii [11, 15]. De asemenea, în ultimiiani în instituţii cum ar fi Centrul de Chirurgie a Inimii,Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie, SpitalulClinic Republican este utilizată cu succes tactica deantibioticoprofilaxie preoperatorie în cazul intervenţiilorchirurgicale sofisticate, irascibile, cu o durată depeste 6-9 ore. O altă explicaţie ar fi utilizarea largăîn instituţiile sanitare a preparatelor dezinfectante şiantiseptice performante în efectuarea lucrărilor dedezinfecţie şi sterilizare a diverselor articole medicale,prelucrarea chirurgicală a plăgilor postoperatorii,a mâinilor chirurgilor şi a pielii din raza câmpuluioperator. Totuşi, indicii relataţi nu corespund morbidităţiireale prin ISPN, fapt explicat prin dificultăţileîn diagnosticarea acestora, înregistrarea insuficientăa tuturor cazurilor de ISPN, în special ascundereaconştientă a lor [2, 6, 7]. În ultimii 5 ani situaţia datăeste influenţată şi de faptul că aceste cazuri de infecţiinu sunt asigurate de Compania Naţională deAsigurări Medicale. O altă cauză se consideră şi lipsadefiniţiilor de caz standard a nosoformelor de infecţiinosocomiale [7]. Toate acestea se confirmă şi prindeosebirea vădită a incidenţei morbidităţii prin ISPNîn cadrul aceleeaşi instituţii medico-sanitare publiceşi între diferite instituţii. Pe parcursul perioadei analizateISPN au fost înregistrate în toate staţionarelede profil chirurgical din teritoriu (tab. 1).În urma analizei epidemiologice s-a constatat căinfecţiile septico-purulente nosocomiale afecteazătoate sistemele de organe. Cea mai înaltă ponderea infecţiilor septico-purulente a fost atestată laorganele cavităţii abdominale, constituind 57,3%din morbiditatea generală. Infecţiilor sistemului dereproducere le revin 10,4%, sistemului osteomuscular– 10,3%, infecţiilor pielii şi ale ţesuturilor moi– 6,9%, căilor respiratorii inferioare – 5,4%, sistemuluinervos – 2,4% din cazuri. S-a micşorat rata infecţiilorsistemului cardiovascular de la 6,7%, în anul 2000,până la 1,9%, în anul 2007. La alte organe ISPN aufost determinate în 4,3% din cazuri. Până în prezentrămâne o problemă diagnosticarea şi înregistrareanesatisfăcătoare a cazurilor de infecţii nosocomialea căilor urinare, cărora le revin numai 1,1%.Se atestă o diversitate de manifestări clinice, cupredominarea următoarelor forme nozologice: plăgisupurate (34,3%), abcese postoperatorii (21,8%), flegmoane(11,6%), infecţii osteomielitice (9,7%), pneumonii,bronhopneumonii (7,7%), peritonite (5,9%),endometrite, epididemite (4,6%), meningoencefalitepurulente (2,3%) şi altele (2,1%). Diversitatea formelornosologice în structura ISPN provoacă deficienţeîn diagnosticarea precoce a acestora. Astfel, la a 5-9-azi din momentul intervenţiei chirurgicale, ISPN s-audeterminat în 41,2% din cazuri, la a 10-a zi şi mai mult– în 36,6% şi numai în 22,2% cazuri – în primele 4 ziledin momentul intervenţiei chirurgicale.În funcţie de vârstă, cea mai mare rată prinISPN s-a determinat la pacienţii cu vârsta de 50-59de ani, constituind 26,9%, şi cu vârsta de 60-69 deani, constituind 26,5% din numărul total de cazuri înregistrate.Acest fenomen este condiţionat de faptulcă pacienţii de vârsta dată cel mai frecvent au fost102

EPIDEMIOLOGIEsupuşi intervenţiilor chirurgicale şi deci şi riscului de a face o complicaţiepostoperatorie. Cea mai mică pondere a ISPN s-a determinat la copiiipână la 17 ani şi constituie 6,4% din cazuri.Incidenţa morbidităţii prin ISPN în IMSP Chişinău, în perioada 2003-2007Nr.d/oInstituţia ia medicală2003Numarul de ISPN2004200520062007Tabelul 1Indicele la 1000 operatii1 Spitalul ClinicRepublican87 121 19 53 50 6,4 6,7 1,3 3,9 3,42 Institutul Cardiologic 0 1 0 0 0 0 3,1 0 0 03 Centrul de Chirurgiea Inimii4 3 4 5 3 9,8 7,7 12,2 8,6 4,84 Institutul Oncologic 2 108 29 22 38 0,2 12,9 3,8 2,9 4,85 Institutul FP “Ch.Draganiuc”0 3 1 0 0 0 4,6 1,1 0 06 ICŞDOSMC 6 7 3 5 2 1,6 0,8 0,6 0,8 0,37 Institutul deNeurologie şi 4 15 4 6 7 3,3 11,8 6,6 3,9 3,9Neurochirurgie8 Centrul Naţional ŞPMedicină de Urgenţă36 34 28 36 32 4,2 3,3 2,9 2,9 3,19 Spitalul ClinicTraumatologie şi 3 4 10 11 17 0,8 1,9 2,9 3,3 5,1Ortopedie10 Spitalul Clinic alMinisterului Sănătăţii3 0 0 1 0 3.9 0 0 1,9 011 SCM - 1 4 13 37 23 30 3,6 5,9 4,5 4,1 4,812 SCM “Sf. ArhanghelMihail”8 12 10 8 10 4,0 4,2 6,7 2,9 3,313 SCM “Sf. Treime” 15 21 18 32 16 2,7 2,9 2,4 4,3 2,114 SCM - 4 6 6 3 4 1 4,7 5,4 5,5 5,0 1,215 SCR de Copii “Em.Coţaga”3 9 15 5 3 0,4 3,0 3,6 0,9 0,516 SCM de Copii “V.Ignatenco”8 4 6 6 9 2,3 1,6 1,2 1,5 2,317 Depistate activ - 23 39 32 11 - - - - -18 Total mun. Chişinău 189 384 226 249 229 3,2 5,6 3,2 3,1 3,1De menţionat faptul că materialul patologic, în cazul pacienţilor cuinfecţii septico-purulente, a fost examinat microbiologic doar în 56,3%din cazuri. Aşadar, 43,7% din pacienţii cu ISPN au primit tratament fărădeterminarea agentului cauzal.În structura etiologică peisajul florei microbiene a ISPN s-a dovedita fi foarte variat. În perioada analizată infecţiile septico-purulente maifrecvent au fost generate de 17 specii de microorganisme grampozitive,gramnegative şi asocieri a câte 2-3 microorganisme. Mai frecvent ISPNchirurgicale au fost provocate de E. coli – 22,4%, S. aureus – 21,8%, S.epidermidis – 11,8%, K. pneumoniae – 5,9%, asocieri de 2-3 specii au fostdepistate în 6,8% cazuri. De menţionat că, comparativ cu perioada 2000-2005, în ultimii 2 ani esenţial a crescut ponderea bacilului piocianic caagent cauzal al infecţiilor septico-purulente, de la 4,1% în 2000 pânăla 12,9% în 2006 şi 11,2% în 2007. Ponderea altor specii de microorganisme(Acinetobacter, E. cloace, E. faecalis, S. saprofiticus, S. pyogenes)constituie 1-2%. Agenţii microbieni s-au dovedit a fi polirezistenţi laantibiotice. Analiza sensibilităţii a 12620 tulpini izolate în anul 2007 dinbiosubstraturi a demonstrat că din ele 7673 (60,8%) sunt rezistente laantibioticele utilizate în instituţiile medico-sanitare de profil chirurgical.În această perioadă, în majoritatea instituţiilor medico-sanitare publiceau fost utilizate 34 denumiri de antibiotice din 11 grupuri. Ponderea20032004200520062007grupurilor de antibiotice utilizatea constituit: din grupul cefalosporinelor– 62,3%; penicilinelor– 12,6%; flurochinolonelor – 8,1%;macrolidelor – 4,2%; nitrofuranelorşi nitroimidazolelor fiecarea câte 3,9%; aminoglicozidelor– 1,7%; carbopenemelor – 0,8%;lincozamidelor – 0,7%; tetraciclinelor– 0,5%; din alte grupuri– 1,3%. În acest context a fost analizatărezistenţa tulpinilor cel maifrecvent izolate (E. coli, S. aureus, S.epidermidis, P. aeruginosa, Klebsiella)la preparatele antimicrobienecu cea mai mare pondere de utilizare.S-a dovedit că antibioticeledin grupul cefalosporinelor au fostrezistente la microorganismeleizolate în 41,1%, inclusiv la E. coli– 50,3%, P. aeruginosa – 45,3%,K. pneumoniae – 39,1%, S. aureus– 38,8% şi S. epidermidis – 31,8%.Cea mai înaltă rezistenţă a microorganismelorizolate s-a observatla antibioticele din grupul penicilinelor– 64,0%. Cele mai rezistentetulpini sunt P. aeruginosa – 74,4%,K. pneumoniae – 72,5%, S. aureus– 62,1%, E. coli – 58,1%, S. epidermidis– 55,9%. Microorganismeledate au manifestat o rezistenţămai joasă la antibioticele dingrupul flurochinolonelor – 18,7%,inclusiv S. aureus – 7,1%, S. epidermidis– 14,1%, E. coli – 21,1%, K.pneumoniae – 29,7%, P. aeruginosa– 33,7%. O sensibilitate suficientăo au microorganismele (excepţieP. aeruginosa) faţă de antibioticeledin grupul aminoglicozidelor,fiind rezistente în circa 28,0%,pe când P. aeruginosa – în 59,4%.Cele relatate denotă pondereamică de utilizare a antibioticelorsensibile la microorganismele izolateîn tratamentul pacienţilor cuISPN şi efectuarea tratamentuluiempiric.Morbiditatea prin ISPN lapacienţii cu profil chirurgical îninstituţiile medico-sanitare estecondiţionată de mai mulţi factori:utilizarea tehnicilor medicalesofisticate şi irascibile cu scop deinvestigaţii şi tratament, prezenţaaltor maladii predispozante(diabet zaharat, neoplasme, bolidegenerative). De asemenea, înapariţia ISPN sunt semnificativi103

EPIDEMIOLOGIEşi aşa factori cum ar fi gravitatea maladiei de bază,activizarea microflorei organismului pacientuluişi imunitatea diminuată a pacienţilor [1, 7, 8, 10,14, 15, 16]. O altă categorie de factori se referă laarhitectonica funcţională a staţionarelor (circuitenecorespunzătoare), ignorarea măsurilor igienicoepidemiologice.Rezultatele supravegherii sanitaro-epidemiologiceşi anchetării cazurilor de infecţii septico-purulenteau relevat carenţe în respectarea regimuluisanitaro-epidemiologic în instituţiiie medico-sanitare.Cea mai semnificativă s-a dovedit a fi lipsa apeicalde în instituţiile medicale. În majoritatea blocurilorde operaţii nu funcţionează filtrele sanitare. Rămâneproblematică funcţionarea sistemelor artificiale deventilare a aerului în sălile de operaţii, pansamente,terapie intensivă şi reanimare. Numai în anul 2007,17 (17,7%) din 96 probe de aer investigate la indiciimicrobiologici în sălile de operaţii s-au dovedit a finesatisfăcătoare. În ultimii ani persistă problema necompletăriistatelor scriptice cu asistente medicale,îndeosebi cele de operaţii, constituind în medienumai 45-50%. Cele constatate conduc la încălcareacerinţelor de regim sanitaro-epidemiologic în sălile deoperaţii. Rezultatele analizelor de laborator din perioada2004-2007, efectuate în secţiile de profil chirurgical,au demonstrat că din 6605 mostre de articole medicaleexaminate 384 sau 5,8% probe s-au dovedit a finesterile. În structura lor cea mai mare pondere revinemâinilor chirurgilor – 11,3% (14 din 124 probe). Acestfapt confirmă încă o dată rolul mâinilor personaluluimedical ca una din cauzele principale în apariţia infecţiilorseptico-purulente nosocomiale.Concluzii1. În mun. Chişinău, incidenţa prin ISPN lapacienţii de profil chirurgical, conform datelor deînregistrare oficială pentru perioada 2000-2007, constituie4,05 cazuri la 1000 de operaţii; ea depăşeştemedia pe ţară, dar nu corespunde morbidităţii realedatorită diagnosticării şi înregistrării insuficiente acazurilor de ISPN.2. Din totalul de ISPN postchirurgicale 57,3%sunt infecţii ale organelor cavităţii abdominale,10,4% – ale sistemului de reproducere, 10,3% – alesistemului osteomuscular, 6,9% – ale pielii şi ţesuturilormoi, 5,4% – ale căilor respiratorii , 2,4% – alesistemului nervos.3. În structura ISPN postchirurgicale predominăplăgile supurate (34,3%), abcesele postoperatorii(21,8%), flegmoanele (11,6%), infecţiile osteomielitice(9,7%), pneumoniile şi bronhopneumoniile (7,7%),peritonitele (5,9%), endometritele şi epididemitele(4,6%), meningoencefalitele purulente (2,3%) şialtele (2,1%).4. Mai frecvent fac infecţii postchirurgicalepacienţii de vârstă înaintată (50-69 ani). Cota-partea acestui contingent în morbiditatea generală constituie53,4%.5. O particularitate a ISPN postchirurgicale oconstituie structura polietiologică şi rezistenţa înaltă laantibiotice. Predomină E. coli (22,4%) şi S. aureus (21,8%).Rezistenţa generală la antibiotice constituie 60,8%.6. Apariţia ISPN la pacienţii de profil chirurgicaleste condiţionată atât de factori endogeni, cât şiexogeni, inclusiv admiterea carenţelor în respectareacerinţelor regimului sanitaro-epidemiologic îninstituţiile medicale.7. În IMSP tratamentul pacienţilor cu antibioticese efectuează preponderent empiric, şi nuetiotropic.Bibliografie1. Deac Liana Monica, Infecţiile nosocomiale – opermanentă realitate medicală, România, 1997.2. Dodiţa P., Şuşu V., Paraschiv A., Unele aspecte epidemiologicedin morbiditatea septico-purulentă nosocomialăla pacienţii de profil chirurgical în mun. Chişinău, Mater.Cong. V al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilordin R. Moldova, Chişinău, 2003, vol. 2B, p. 142 - 144.3. Ivan A., Infecţii nosocomiale: trecut, prezent şi viitor, înBacteriologia, virusologia, parazitologia, epidemiologia,1994, vol. 39, nr. 3, 4, p. 161-167.4. Mandell E.L., Benett J.E., Dolin R., Priciples and Practiceof Infectious Diseases, 2000.5. Paraschiv A., Prisacari V., Aspecte epidemiologice aleinfecţiilor septico-purulente nosocomiale pe modelulmun. Chişinău. Analele ştiinţifice ale USMF „NicolaeTestemiţanu”, Chişinău, 2003, vol. 1, p. 337 - 342.6. Paraschiv A., Epidemiologia infecţiilor septico-purulentenosocomiale la etapa contemporană (pe modelul mun.Chişinău). Teză de doctor în medicină, Chişinău, 2006.7. Prisacari V., Problema infecţiilor nosocomiale, în Curierulmedical, 2005, nr. 3, p. 47-52.8. Prisacari V., Paraschiv A., Jucovschi C., Evaluareaepidemiologică a factorilor de risc în infecţiile septicopurulentenosocomiale, în Buletinul Academiei de Ştiinţea Moldovei. Ştiinţe medicale, 2005, nr. 2, p. 73-86.9. Prisacari V., Stoleico V.S., Particularităţi epidemiologiceşi etiologice în osteita posttraumatică, în Buletinul AŞM.Ştiinţe Medicale, 2006, nr. 3 (7), p. 261-270.10. Акимкин В.Г., Эпидемиология и профилактикавнутрибольничных инфекций – важная проблемасовременной отечественной медицины. РЭТ-инфо,Nr. 1 март 2007, с. 20-23.11. Бодрова Н.Г., Ющенко Г.В., Влияние эндовидеохирургическихопераций на уровень гнойно-септическихинфекций в хирургическом отделении, înЭпидемиология и инфекционные болезни, nr. 3,2007, с. 25 – 28.12. Иванов Д.В., Крапивина И.В., Этиология внутрибольничныххирургических инфекций, вызванныхграмотрицательными бактериями, и профиль ихантибиотикорезистентности, în ЖМЭИ, 2007 nr.5, с. 90 – 93.13. Ковалева Е.П., Семина Н.А., Проблема эпидемиологическогонадзора за ВБИ, Materialele Congresului Val Igieniştilor, Epidemiologilor, Microbiologilor din RepublicaMoldova, Chişinău, 2003, vol. 2b, p. 137-139.14. Семина Н.А., Ковалева Е.П., Галкин В.В., Актуальныевопросы, în Внутрибольничные инфекции, М., 2002,с. 53-58.15. Семина Н.А., Ковалева Е.П., Акимкин В.Г., СидоренкоС.В., Особенности эпидемиологии и эпидемиологическогонадзора за внутрибольничными инфекциямина современном этапе, în Эпидемиология иинфекционные болезни, nr. 4, 2006, с. 22-25.16. Основы инфекционного контроля. Практическоеруководство. Издание второе. American InternationalHealth Aliance, 2003.104

EPIDEMIOLOGIEEVOLUŢIAPROCESULUI EPIDEMICAL HEPATITEI VIRALE AÎN REPUBLICA MOLDOVAMaria ISAC, Petru IAROVOI,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic deMedicină PreventivăIntroducereMorbiditatea prin hepatita virală A (HVA) în Republica Moldova afost şi rămâne a fi o problemă social-medicală importantă. Pondereaîn numărul total de hepatite virale acute constituie de la 60% până la80% în diferite perioade ale procesului epidemic. HVA se caracterizeazăprintr-o răspândire ubicuitară şi practic se înregistrează pe toate continentele.Este considerată o infecţie, al cărei nivel de răspândire depindede o vastă gamă de factori naturali, biologici şi, în special, sociali. În acestcontext mulţi autori menţionează că HVA este o infecţie a ţărilor, localităţilor,grupurilor de populaţie, colectivităţilor şi familiilor cu condiţiide viaţă sărace din punct de vedere igienic. Cele mai afectate de HVAsunt ţările din Africa, Asia Centrală, America de Sud, Irlanda, care suntconsiderate regiuni cu o endemicitate înaltă a HVA (7).Metode şi materialeAu fost folosite metode epidemiologice, analitice, statistice, programelecomputerizate EXEL. Au fost analizate şi evaluate materialelelaboratorului Epidemiologia hepatitelor virale, datele statistice lunareşi anuale ale CNŞPMP şi ale CMP teritoriale.SummaryThe evolution of the viral hepatitisA epidemic process in the Republicof MoldovaThe morbidity through viral hepatitisA in Republic of Moldova remainsan important socio-medical problem.The epidemiologic analysis andasesment during the last 27 yearsshow that the highest morbidity wasregistered in 1982- 439,4 o / oooo. During1981-2007 were registered fourperiodic growths. The highest morbiditywas registered in the northernzone. The intensification of the HAVepidemic proces dependens of manyfactors and social-conditions andpreventive measures.Rezultate şi discuţiiAnalizei şi evaluării epidemiologice au fost supuşi indicii morbidităţiiprin HVA pe parcursul ultimilor 27 de ani. Rezultatele obţinutedenotă tendinţa de scădere treptată a nivelului de morbiditate. Dateleprezentate în fig. 1 ne demonstrează că cea mai înaltă morbiditate a fostînregistrată în anul 1982 – circa 17576 cazuri sau 439,4 o / oooo. De menţionatcă această “explozie” a morbidităţii din anul 1982, după părereanoastră, se datorează faptului că, începând cu anul 1981, n-a mai fostefectuată profilaxia specifică pasivă presezonieră cu imunoglobulină,administrată în anii precedenţi copiilor de vârstă preşcolară şi şcolarăconform cerinţelor directivelor respective din acei ani. Această măsurăprofilactică a contribuit la acumularea unui număr mare de copiifără imunitate naturală. Dinamica morbidităţii prin HVA, începând cuanul 1982, prezintă evoluţia naturală a procesului epidemic al acesteimaladii, care a pus în evidenţă şi unele particularităţi ale procesuluiepidemic al HVA în Republica Moldova. Estimările efectuate de maimulţi specialişti privind periodicitatea multianuală a acestei infecţii audemonstrat că în diferite teritorii durata fazelor de creştere-descreşterea morbidităţii variază foarte semnificativ – de la 3 până la 10 ani. Dupăcum reiese din fig. 1, în Republica Moldova periodicitatea multianualăa HVA constituie 4-6 ani.Morbiditatea pe parcursul ultimilor 27 de ani (în condiţiile evoluţieinaturale a procesului epidemic) a scăzut foarte mult – de la 439,4 o / oooo(17576 cazuri) în anul 1982 până la 5,52 o / oooo(188 cazuri) în anul 2007.Pe parcursul acestei perioade au mai avut loc trei creşteri periodice – în105

EPIDEMIOLOGIE5004504003503002502001501005000/0000439,4Morbiditatea anul 1986 până pe parcursul la 318,1 o ultimilor / oooo(13360 27 cazuri), de ani (în anul condiiile 1989 până evoluiei la 270,naturale a 4 o procesului / oooo(11823 epidemic) cazuri), în a sczut anul 1995 foarte până mult la – 235,6 de la o / 439,4 oooo(10229 o / oooo (17576 cazuri) şianul 2002 până la 203,85 o / oooo(8685 cazuri).cazuri) în anul 1982 pân la 5,52 o /Luând în consideraţie oooo (188 cazuri) în anul 2007. Pe parcursuldurata acestui fenomen epidemiologicacestei perioade –periodicitatea, au mai avut era de loc aşteptat trei creteri ca în periodice anul 2000 – să în aibă anul loc 1986 o declanşare pân 318,1 o / ooooa creşterii (13360 cazuri), morbidităţii. în anul Pe 1989 parcursul pân la anilor 270, ce 4 o / au oooourmat (11823 morbiditatea cazuri), în acrescut până la 204,0 o / oooo(8685 cazuri) în anul 2002, indice ceva maianul 1995 pân la 235,6 o /mic decât cel pronosticat oooo (10229 cazuri) i anul 2002 pân la 203,85 o /– 229,5 o / oooo, calculat în baza programului oooo(8685 cazuri). computerizat EXEL (1).Luând De în menţionat consideraie că această durata creştere acestui de fenomen vârf a morbidităţii epidemiologic nu este – atâtde semnificativă ca în anii precedenţi. Probabil, acest fenomen poate fiperiodicitatea, era de ateptat ca în anul 2000 s aib loc o declanare a creteriiparţial explicat şi prin influenţa unor factori demografici şi sociali, la caremorbiditii. ne vom Pe parcursul referi în continuare. anilor ce au Estimarea urmat morbiditatea evoluţiei procesului a crescut epidemic pân la al204,0 o / ooooHVA (8685 a facilitat cazuri) pronosticarea în anul 2002, indice unei morbidităţi ceva mai mic comparativ decât cel pronosticat înalte în anul2003 (fig. 1). Aşadar, analiza şi evaluarea procesului epidemic al HVA pot– 229,5 o / oooo , calculat în baza programului computerizat EXEL (1).servi în mare măsură la pronosticarea dinamicii morbidităţii în republică,De raion, menionat municipiu, c aceast localitate. cretere Din de fig. vârf 1 reiese a morbiditii că procesul nu epidemic este atât al de HVAsemnificativ în ultimii ca în 4 anii parcurge precedeni. faza Probabil, ciclică acest de reducere fenomen naturală poate fi a parial niveluluiexplicat imorbidităţii,prin influenaajungândunor factorila celdemograficimai micinivelsociali,al morbidităţiila care ne vomînregistratreferivreodată – 5,52 o / ooooîn anul 2007. Această situaţie denotă că în rândulîn continuare. populaţiei, Estimarea în special evoluiei al copiilor, procesului se acumulează epidemic o al pătură HVA semnificativăa facilitatpronosticarea fără imunitate, unei morbiditi ce poate comparativ contribui înalt la o în creştere anul 2003 semnificativă (fig. 1). Aadar, a morbidităţiianaliza i evaluareaîn viitorulprocesuluiapropiat.epidemic al HVA pot servi în mare msur laRepartizarea teritorială a morbidităţii prezintă un interes atât teoretic,cât şi practic. Analiza şi evaluarea acestei particularităţi epidemiologicepoate contribui la aprecierea zonelor şi teritoriilor administrative,care pe parcursul a mai multor ani au fost afectate de această maladie,şi, în consecinţă, la elaborarea măsurilor preventive adecvate condiţiilorşi factorilor ce contribuie la sporirea morbidităţii.Tabelul 1318,1229,8218,3270,4103,3Morbiditatea prin HVA în zonele de Nord, Centru şi Sud ale Republicii Moldova înanii 1996-1999235,6121,7204,9857,7 841981 1983 1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005Fig. Fig. 1. Dinamica morbiditatii morbiditatii prin HVA în prin Republica HVA Moldova în Republica (anii 1981 – Moldova 2006) (anii1981 – 2006)30,74Zonele Numărul de cazuri Incidenţa la 100 miipopulaţieNord 436 46,8 ± 2,2Centru 855 39,2 ± 1,3Sud 194 40,6 ± 2,910,02În tabelul 1 sunt prezentatedatele morbidităţii prin HVA înanii 2004-2006 în cadrul celor treizone (Nord, Centru, Sud). Dupăcum rezultă din datele prezentateîn tabel, cea mai înaltă morbiditatea fost înregistrată în zona de Nord– 46,8 o / oooo, după care urmeazăzona de Sud – 40,6 o / ooooşi zona deCentru – 39,2 o / oooo. Aşadar, putemconstata o diferenţă puţin relevantăîntre morbiditatea prin HVA înzona de Nord şi zona de Centru(t=3,0) şi în zona de Nord şi cea deSud (t=1,7). Nivelul morbidităţii înzona de Centru şi în zona de Sudpractic nu se deosebeşte.În cadrul aceleiaşi zone deNord în perioada creşterii morbidităţii(1989) indicii intensivi fluctuaude la 543,6 o / ooooîn raionul Drochiapână la 204,7 o / ooooîn raionul Briceni,în zona de Centru – de la468,0 o / ooooîn raionul Ungheni pânăla 102,6 o / ooooîn raionul Nisporeni şiîn zona de Sud – de la 399,5 o / ooooîn raionul Cahul până la 150,7 o / ooooîn raionul Vulcăneşti. În perioadadescreşterii morbidităţii în anul2007 indicii intensivi au constituitde la – 33,82 o / ooooîn raionul Floreştipână la 3,53 o / ooooîn raionul Ocniţa,în zona de Centru – de la 5,81 o / ooooîn raionul Hânceşti până la 1,03 o /în Ialoveni şi în zona de Sudoooo– de la 7,21 o / ooooîn raionul Cahulpână la 1,83 o / ooooîn raionul Leova(P

economici, cum ar fi numrul copiilor înindicii intensivi fluctuau de la 543,6 o familii, numrul i funcionarea/ oooo în raionul Drochia pân lainstituiilor precolare i colare, numrul copiilor ce le frecventeaz, regimulEPIDEMIOLOGIE204,7 o / oooo în raionul Briceni, în zona de Centru – de la 468,0 o / oooo în raionullocalităţilor şi nivelul I de cultură generalăUngheni pân la 102,6 o I500 /şi sanitară a populaţiei, tipul şi calitatea oooo în raionul Nisporeni i în 1000 zona de Sud – de laXIIIIXIIIIsurselor de apă potabilă, regimul sanitaro-igienic399,5 o 400/ oooo în instituţiile în raionul de alimentaţie Cahul pân la 150,7 o 800/ oooo în raionul Vulcaneti. În300600XIIIIXIIIIpublică şi nu în 200 ultimul rând operativitateaşi calitatea măsurilor profilacticeperioada descreterii morbiditii în anul 2007 indicii intensivi400au constituit de laşi antiepidemice – 33,82 o 100/aplicate (1, 7).oooo în raionul Floreti pân la 3,53 o 200X0IV / oooo în raionul Ocnia, în zona deCaracterul sezonier. Un alt fenomenX0IVCentruepidemiologic– de la 5,81caracteristic /pentruoooo în raionul Hânceti pân la 1,03 o / oooo în Ialoveni i înmorbiditatea prin HVA este caracterulIXsezonier. Pentru a caracteriza acestzona de Sud – de la 7,21 o V/fenomen, au fost supuse analizei oooo în raionul Cahul pân la 1,83 o IXV/şioooo în raionulVIIIVIevaluării Leova cazurile (P15 ani – 25,4%. Morbidităţiicopiilor de vârstă preşcolară (0-6 ani) îi revin 18,7%. Distribuţiacazurilor a arătat că copiii deţin 74,6%, iar adulţii constituie 25,4%din morbiditatea medie din anii indicaţi.Un interes teoretic şi practic prezintă ponderea morbidităţiiîn diferite grupe de vârstă în perioadele de creştere şi descreşterea procesului epidemic. În tabelul 3 sunt prezentate în acest sensIII107

EPIDEMIOLOGIEdatele a doi ani de cea mai înaltă morbiditate şi a doi anide cea mai joasă morbiditate.În perioada creşterii ponderea hepatitei virale A (anii1989,1985) în grupa de vârstă 0-2 a constituit 8,1±0,3, iarîn anii descreşterii – 2% ori de 4 ori mai mică, diferenţafiind semnificativă t = 4,4). Aceeaşi situaţie e caracteristicăşi pentru grupa de vârsta 3-6 ani. În grupa de vârsta 7-14ani s-a constatat o situaţie inversă – cea mai mare pondere(52%) în anii descreşterii nivelului de morbiditate.Discuţii şi recomandăriDatele prezentate denotă că în Republica Moldovamorbiditatea prin HVA are o tendinţă de reducere treptatăcu oscilaţii maxime de la 439,4 o / ooooîn anul 1982 până la5,5 o / ooooîn anul 2007. Acest indice depăşeşte cu mult indiciirespectivi din ţările economic dezvoltate (SUA – 5-20 o / oooo(2,3), Danemarca –1,5-1,7 o / oooo(4), Italia, Spania – 3,0 o / oooo),este aproximativ la acelaşi nivel cu morbiditatea din ţărileEuropei de Sud-Est – 200-250 o / oooo(5) şi semnificativ maimic decât în ţările Asiei Centrale – circa 1000 o / oooo(6).Analiza şi evaluarea datelor prezentate denotă că în RepublicaMoldova morbiditatea prin HVA rămâne a fi relativînaltă. Ţinând cont de posibila influenţă pozitivă asupraprocesului epidemic al HVA a unor factori demograficosocialimenţionaţi mai sus, precum şi de evoluţia ciclică aprocesului epidemic al acestei infecţii, se poate pronosticao creştere a morbidităţii în anii ce vor urma. Pentru a diminuanivelul acestei creşteri, e necesar de a ameliora stareasanitară a localităţilor, a aproviziona populaţia cu apă potabilămicrobiologic garantată, a proteja sursele acvaticede poluare biotică, a ridica cultura sanitară în instituţiilepreşcolare, şcolare şi a populaţiei în general.Tabelul 3Morbiditatea prin HVA pe grupe de vârstă în anii creşterii şi descreşteriimorbidităţiiGrupele de vârstăAniiNumărulca-0-2 ani 3-6 ani 7-14 ani 0-14 ani Adulţizurilor1989 1364 4138 3004 8506 3317 118231995 424 3526 3573 7523 2706 10229media 894 3832 3289 8015 3012 11026% 8,1±0,3 34,8 ±0,5 29,8±1,3 72,7±0,4 27,3±0,4 1002006 10 78 197 285 138 4232007 1 28 120 149 39 188media 6 53 159 217 89 306% 2,0±1,4 17,3±3,8 52,0±5,0 70,9±0,3 29,1±4,5 100Concluzii1. Morbiditatea populaţiei prin HVA în RepublicaMoldova rămâne a fi în continuare o problemă socialmedicalăactuală, dat fiind faptul că indicii înregistraţi îndiferite perioade ciclice sunt relativ înalţi.2. Evoluţia procesului epidemic al HVA pe parcursulmultor ani poartă un caracter ciclic cu o periodicitate de4-6 ani, factor natural ce poate servi la pronosticareamorbidităţii.3. În numărul total de HVA ponderea copiilorcu vârsta de până la 17 ani constituie 77,7%.Cea mai înaltă morbiditate se înregistrează îngrupa copiilor de vârsta 7-14 ani (55,9%) şi de3-6 ani (16,9%).4. Repartizarea teritorială a morbidităţiidiferă semnificativ în funcţie de influenţa unorfactori naturali, demografici, social-economici,comunali şi sanitaro-igienici.5. Pentru HVA este caracteristic caracterulsezonier de toamnă-iarna, factor naturalce poate fi luat în consideraţie în procesul deplanificare a măsurilor antiepidemice.6. Intensificarea procesului epidemic alHVA depinde esenţial de multipli factori şi condiţiide ordin social-comunal, principalii din eifiind nivelul culturii sanitare a localităţilor, gospodăriilorindividuale şi a populaţiei, calitateaigienico-microbiană a apei potabile şi produseloralimentare, starea sanitară a instituţiilor preşcolareşi şcolare, instituţiilor de alimentaţie publică,activitatea şi gradul de calificare a serviciilor medicineipreventive şi de familie, factori ce necesităa fi luaţi în consideraţie în procesul de planificarea măsurilor preventive, inclusiv vaccinarea contrahepatitei virale A.Bibliografie1. Isac M., Iarovoi P., Rîmiş C., Evoluţia procesului epidemicprin hepatita virală A în Republica Moldova,în Sănătate Publică şi Manangement, 2005, nr. 4,p. 30-33.2. A.M. Wasley and B.P. Bell, Epidemiology of hepatitisA in the USA, 1987-1997. 10 th InternationalSymposium on Viral Hepatitis and Liver Disease.Abstract Book. Atlanta, SUA, 2000, p.A.9.3. A.H. Christiansen, M.S. Nielsen. EPI-NEWS, nr. 45,2001.4. P.L. Lopalco, P. Malfait, C. Germinario and all, Anepidemic of hepatitis A due to raw seafood consumptionin Italy. 10 th International Symposiumon Viral Hepatitis and Liver Disease.AbstractBook. Atlanta, SUA, 2000, p. 4.5. M.B. Sharapov and M.O. Favorov, Hepatitis Aoutbreak in Tashkent. 10 th International Symposiumon Viral Hepatitis and Liver Disease.Abstract Book. Atlanta, SUA, 2000, p. A.5.6. Santa Peralta, C. Varela Martinez, Angela Domingnezet. al., Hepatitis A Epidemiology in Spain,including molecular epidemiology and outbreakinvestigation. J. Viral Hepatitis, May 2007, Vol. 15,nr. 2, Madrid, Spaian.7. C. Spînu, C. Rîmiş, P. Iarovoi, M. Isac et. al.,Etiologia, epidemiologia, tabloul clinic, diagnosticul,tratamentul şi profilaxia hepatitei virale A(indicaţii metodice), Chişinău, 2004, 42 p.108

EPIDEMIOLOGIEDIAGNOSTICUL MICROBIOLOGICAL INFECŢIILOR INTESTINALE ACUTEŞI REZISTENŢA ANTIMICROBIANĂVasile EVTODIENCO, Radu COJOCARU,Ana BUZATU, Olga BURDUNIUC, Olga COTEŢ,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic deMedicină PreventivăSummaryThe microbiological diagnosis inthe acute intestinal infections andthe antibacterial resistanceThere are presented the results ofexamination of 8511 patients: forthe pathogenic flora – 2685, forintestinal microflora – 5380 andfor intestinal dysbacteriosis – 446in this article. The pathogen agentswere detected in 18,7% patients investigatedfor pathogenic flora andin 9,5% investigated for conditionpathogenic flora. The causal factorsfor the patients examined for theintestinal flora were determined in71,5%, for those with dysbacteriosis– in 72,9% cases, including themicrobian associations.It was defined the high level of resistancefor different antibiotics ofpathogen and the same for conditionpathogen agents. Only 11,8%of cultures were sensible for the allutilized preparations. The resistancefor 1-5 preparations was observedin 57,1%, for 6-10 – in 24,4%, for11-15 – in 5,7% and for more then15 preparations – in 0,7% cultures.For the purpose to prevent the polyresistanceit is necessary to improvethe microbiological diagnosis, toelaborate and realized the NationalStrategy in these problems.IntroducereBoala diareică acută (BDA) în Republica Moldova rămâne a fi oproblemă actuală de sănătate publică datorită persistenţei unui nivelsemnificativ al morbidităţii. Astfel, în anul 2007, în comparaţie cu anul2000, s-a majorat de 2 ori morbiditatea generală şi a atins: la 100 miipopulaţie pentru salmoneloze – 29,3, pentru dizenterie – 33,2, pentruenterite, colite, gastroenterocolite acute şi toxiinfecţii alimentare provocatede agenţi determinaţi – 187,6, prin infecţii intestinale acute cuetiologie nedeterminată – 265,4.Sporirea morbidităţii prin BDA este asociată de mai mulţi factori,printre care mai importanţi sunt: orientarea investigaţiilor microbiologicespre depistarea unui spectru limitat de agenţi patogeni(Shigella, Salmonella), indicarea terapiei cu antibiotice fără realizareadiagnosticului de laborator şi utilizarea neargumentată a antibioticelorîn tratament.Materiale şi metode de cercetareÎn scopul determinării sensibilităţii agenţilor cauzali ai infecţiilorintestinale acute în anii 2005-2007 au fost examinaţi 8511 pacienţi,inclusiv la flora patogenă – 2685, la microflora intestinală (condiţionatpatogenă) – 5380 (toţi internaţi în Spitalul clinic de boli infecţioase lacopii, mun. Chişinău) şi la dismicrobismul intestinal – 446 (maturi şicopii).A fost utilizată metoda clasică de investigaţii [1-4], mediile decultură şi preparate de diagnostic comerciale.Profilul rezistenţei agenţilor cauzali la preparatele antimicrobienea fost determinat prin metoda difuzimetrică recomandată de OrganizaţiaMondială a Sănătăţii [5-7], cu utilizarea mediului Muller-Hintonşi discurile cu antibiotice produse de HiMedia.Rezultate şi discuţiiInvestigaţiile cu scop de diagnostic al infecţiilor cauzate de agenţiipatogeni au dat rezultate pozitive în 18,7% cazuri: la 10,6% bolnavi afost depistată Shigella spp. (în majoritatea absolută – S. sonnei) şi la 8,1%– Salmonella spp. (în majoritate – S. enteritidis şi S. typhimurium).Investigaţiile microbiologice efectuate în scopul stabilirii factoriloretiologici ai BDA au confirmat datele enunţate deja [8-11], conformcărora la bolnavii cu BDA se depistează nu numai agenţii patogeni, ci şicondiţionat patogeni, iar BDA poate fi condiţionată de asociaţiile microbiene(1-5 agenţi). Eficacitatea investigaţiilor prin metoda cantitativă aconstituit 71,2%, iar la disbacterioza intestinală – 72,9%. La bolnavii cudereglări intestinale cronice, de asemenea, s-au depistat atât un singuragent, cât şi asociaţii microbiene (1-4 agenţi).Genurile agenţilor depistaţi sunt prezentate în tabelele 1 – 3.Factori cauzali ai BDA s-au dovedit a fi Shigella spp. (5,8%), Salmonella109

EPIDEMIOLOGIEspp. (3,7%), E. coli patogenă şi hemolizantă (10,2%),agenţii condiţionat patogeni, mai frecvent genurileCitrobacter spp. (3,2%), Klebsiella spp. (7,2%), Enterobacterspp. (6,5%), Kluyvera spp. (4,8%), Proteus spp.(2,5%), Serratia spp. (3,0%), Pseudomonas spp. (1,0%bolnavi). Staphylococcus spp. s-a depistat de la 386bolnavi (10,1%).Unele comunicări [11, 12] estimează că din 838de bolnavi internaţi în Spitalul clinic de boli infecţioasela copii, mun. Chişinău, la etapa prespitalicească,38,1% bolnavi au fost trataţi cu antibiotice, inclusiv9,2% – cu două preparate; că indicii depistării agenţilorcauzali la aceşti pacienţi nu s-au deosebit (80,8%)de indicii celor netrataţi cu antibiotice (78,1%). Labolnavii trataţi cu antibiotice s-au depistat aceiaşireprezentanţi: Shigella spp. (1,1%), Salmonella spp.(5,5%), Citrobacter spp. (5,0%), Enterobacter spp. (8,8),Klebsiella spp. (14,1%), Kluyvera spp. (3,3%), Proteusspp. (5,4%), Serratia spp. (0,8%), Aer. hydrophila (1,3%),Ps. aeruginosa (0,6%), St. aureus (8,0%), E. coli cu particularităţide hemoliză (8,2% bolnavi).În baza celor relatate mai sus putem concluzionacă tratamentul preventiv cu antibiotice nueste argumentat, iar tratamentul etiotrop trebuieindicat în conformitate cu datele determinării factoriloretiologici şi aprecierii rezistenţei acestora laantibiotice.Rezultatele determinării sensibilităţii la antibioticea agenţilor depistaţi la bolnavii cu infecţiiintestinale acute în anii 2005-2007 sunt prezentateîn tabelul 1. Aceste date denotă următoarele:a) Majoritatea agenţilor cauzali depistaţila bolnavii cu BDA posedă o rezistenţă esenţială lapreparatele antimicrobiene recomandate de OMSpentru testarea primară şi raportare (grupa A). Dinnumărul total de tulpini testate 10,2% au fost rezistentela gentamicină, 25,4% – la cefazolină, 50,0%– la ampicilină şi 59,1% – la cephalothină.La ampicilină mai sensibili au rămas reprezentanţiiShigella şi Salmonella şi semnificativ rezistenţiau devenit agenţii condiţionat patogeni, îndeosebiKlebsiella spp., Serratia spp., Kluyvera spp. şi Pseudomonasspp. O rezistentă esenţială a demonstrat şiE. coli.Importantă a fost rezistenţa agenţilor cauzali lacefazolină (în comun 25,4%), în special Citrobacterspp., Enterobacter spp., Klebsiella spp., Proteus spp.,Serratia spp., Pseudomonas spp.Agenţii depistaţi au manifestat rezistenţă semnificativăla cephalothină (în comun 59,1%), în specialShigella spp. (61,0%), Serratia spp. (65,4%), Pseudomonasspp. (65,5%), Citrobacter spp. (74,5%), Klebsiellaspp. (59,9%), Kluyvera spp. (80,2%), Enterobacter spp.(71,2%), E. coli (70,8%).Majoritatea agenţilor depistaţi au fost relativmai sensibili la gentamicină, cu excepţia E. coli, Citrobacterspp., Klebsiella spp. şi Serratia spp.b) La preparatele grupei B (testarea primară şiraportarea selectivă) agenţii depistaţi au manifestatrezistenţă diferită. În totalitate ei au fost mai rezistenţila cefoperzon, cefamandol şi co-trimoxazol (inclusivSh. sonnei) şi mai sensibili la cefotaxim, cefepim, meropenem,ciprofloxacină şi piperacilină/tazobactam.Din această grupă de preparate antimicrobieneo raportare deosebită necesită preparatele derezervă (cephalosporinele din generaţia 4, carbopenemele,ftorchuinolone), în funcţie de sensibilitateaagentului cauzal la alte preparate antimicrobiene,precum şi de situaţia epidemiologică. Agenţii patogenicare au rămas relativ mai sensibili la cefepimsunt Sh. sonnei, Enterobacter spp., Citrobacter spp.,Proteus spp. Rezistenţa E. coli inactivă, Klebsiella spp.,Serratia spp. şi Pseudomonas spp. la acest preparat adevenit destul de mare.Agenţii depistaţi au rămas sensibili la meropenem,cu excepţia Proteus spp.Aproape toate tulpinile depistate au fost sensibilela ciprofloxacin, piperacilină/tazobactam (preparatcu inhibitor al β-lactamazei) şi acid nalidixic.c) Din preparatele grupei C (testare suplimentarăşi raportare selectivă) agenţii depistaţi au fostmai sensibili la ceftazidim, care, ca şi aztreonam, esterecomandat pentru aprecierea activităţii β-lactamazeicu spectru extins. Din această grupă de preparatetulpinile depistate au fost semnificativ rezistente lakanamicină (în comun 30,4%), tobramicin (22,0%),tetraciclină (35,3%) şi moderat rezistente la chloramphenicol,cu excepţia Salmonella spp. şi Shigella spp.Rezistenţa Staphylococcus spp. este prezentatăîn tabelul 2.Din datele tabelului 2 se poate constata căreprezentanţii acestui gen au rămas mai sensibili lagentamicină, ciprofloxacină, oxacilină şi azitromicină,moderat sensibili la eritromicină, clindamicină şirifampicină. Acest agent a devenit esenţial rezistentla vancomicină şi streptomicină.Rezistenţa agenţilor cauzali izolaţi la bolnavii cuboala diareică acută la preparatele antimicrobiene,cu unele excepţii, reflectă situaţia antibioticorezistenţeiîn alte ţări şi regiuni.Astfel, în Federaţia Rusă [12] în anii 1998-2000rezistenţa reprezentanţilor Shigella spp. la ampicilină,co-trimoxazol, tetraciclină şi chloramphenicol a atins100% din tulpinile examinate; rezistenţa tulpinilornozocomiale de S. aureus a atins 10% la rifampicină,29% – la levofloxacină, 39% – la clindamicină, 41%– la oxacilină, 42% – la gentamicină, 48% – la tetraciclină,50% – la eritromicină, 54% – la levomicitină.110

EPIDEMIOLOGIERezistenţa la antibiotice a agenţilor cauzali ai IIA în anii 2005-2007 (% din numărul tulpinilor examinate)Tabelul 1AminoglucozidePenicilineβ-lactaFolateNitrofuranePheni Tetrcole acycGeneraţiile cephalosporinelorI II III IVCarba-Quinolonepe-nemAgentulTotal tulpiniAmpicilină aPiperaciliil/tazoGentamicină aAmikacină bKanamicină cTobramicină cCo-trimoxazol bFurazolidonăChloramphenicolcTetraciclină cCefazolină aCephalothină aCephamandol bCephoperazonă bCefotaxim bCeftazidim cCefepim bMeropenem bAcid nalidixic bCiprofloxacină bTotal 5441 50,0 0,9 10,2 14,1 30,4 22,0 26,3 37,6 16,8 35,3 25,4 59,1 24,9 18,0 5,2 5,8 6,3 0,2 5,2 1,2b– Grupa A – testare primară şi raport, b – Grupa B – testare primară şi raport selectiv, c – Grupa C – testare suplimentară şiraport selectiv.Rezistenţa Staphylococcus spp. la preparatele antimicrobiene (% din numărul tulpinilor examinate)Tabelul 2DenumireatulpiniiTotaltulpiniTetraciclinăTotal 535 3,6 3,9 0,6 15,9 16,4 10,1 9,3 15,5 12,1 27,3 10,3 29,9St. aureus 498 3,8 3,0 0,6 9,6 16,3 10,0 9,4 14,7 11,0 28,1 9,3 30,1St. epidermitidis 37 0 16,2 0 100 18,9 10,8 8,1 27,0 21,6 16,2 13,5 27,0OxacilinăSalmonella366 26,8 1,4 10,1 9,6 23,2 17,2 8,5 54,4 6,0 23,2 16,9 33,3 13,1 12,6 7,4 4,9 8,2 1,4 4,6 0,5Shigella 634 33,1 0,3 3,9 10,6 8,0 12,9 49,8 45,0 8,0 22,9 8,2 61,0 9,5 7,7 1,1 1,1 1,6 0,2 6,0 0Citrobacter161 59,6 0 13,7 16,8 23,0 15,5 14,3 59,0 18,6 38,5 55,3 74,5 31,1 16,8 5,0 12,4 5,6 0 19,2 1,2Enterobacter306 53,3 1,3 9,5 15,7 33,7 24,8 17,7 41,5 13,1 33,7 35,9 71,2 25,5 18,3 3,9 4,3 4,9 4,3 2,3 1,3Klebsiella 274 79,9 2,2 12,4 13,9 33,2 23,4 24,5 38,3 21,9 40,9 33,6 59,9 31,8 22,3 10,2 12,8 12,8 6,6 5,1 2,2Kluyvera 373 65,2 0,5 10,5 21,7 42,6 31,4 27,9 37,0 21,7 40,2 29,0 80,2 37,8 26,8 5,1 6,4 6,4 3,0 3,2 1,0Proteus 158 53,2 0 10,1 15,8 28,5 15,2 33,5 84,2 34,2 74,7 38,6 52,5 29,8 12,0 7,0 6,3 5,7 10,8 5,7 2,5Serratia 254 81,1 2,8 16,9 14,2 37,0 29,5 18,1 43,3 18,9 44,9 46,1 65,4 31,5 20,9 12,2 12,6 13,8 6,7 3,9 0,8Pseudomonas119 64,7 0 6,7 4,2 42,0 6,7 40,3 52,9 14,3 41,2 56,3 65,5 43,7 8,4 9,2 14,3 16,0 5,0 5,9 0,8E. coli,inclusiv2042 54,8 1,2 13,2 20,2 41,5 30,3 29,5 33,7 19,1 36,1 26,1 70,8 31,8 35,2 5,7 5,8 6,9 0,2 0 1,7normală 1675 59,8 1,9 13,1 21,3 42,8 31,8 29,6 34,3 19,6 36,3 25,9 69,8 32,1 26,9 5,5 5,2 5,9 3,1 5,0 1,9inactivă187 61,5 1,6 16,0 24,1 37,4 24,1 25,7 31,6 15,5 27,3 30,5 74,3 36,9 31,6 8,6 9,1 12,8 4,3 3,7 8,6hemoliz. 521 52,0 0 8,1 15,0 31,9 22,3 28,4 24.4 19,2 30.5 19,0 53,2 23,0 19,8 4,4 6,1 7,5 1,5 1,9 6.7GentamicinăCo-trimoxazolCiprofloxacinăChloramphenicolAzithromicinăErithromicinăClindamicinăVamcomicinăRifampicinăStreptomicinăUn studiu similar din Ucraina [13] relevă că rezistenţa(şi multirezistenţa) tulpinilor intraspitaliceştide microorganisme aerobe şi facultativ anaerobe, inclusiva microflorei normale depistate în maternitatela nou-născuţi a atins 73%.În acelaşi context rezistenţa esenţială a agenţilorbacterieni la antibiotice se constată în ţările-membreale Uniunii Europene şi în America de Nord [14].În tabelul 3 sunt prezentate datele privindpolirezistenţa agenţilor depistaţi. Datele tabeluluidemonstrează că în totalitate numai 11,8% tulpiniau rămas sensibile la toate preparatele antimicrobienerecomandate pentru testare. Acest indice afost mai favorabil la Staphylococcus spp. (32,2%),Providencia spp. (21,4%), S. yphimurium (19,2%), S.enteritidis (14,0%), Shigella spp. (13,7%). Indici maireduşi au fost observaţi la Citrobacter spp. (5,2%),Enterobacter spp. (7,8%), Klebsiella spp. (6,9%),Kluyvera spp. (4,7%), Morganella morganii (3,6%),Proteus spp. (1,9%), Pseudomonas spp. (4,1%) şiSerratia spp. (5,1%).Rezistente la 1-5 preparate antimicrobiene audevenit 57,1% tulpini studiate, cu o variaţie cuprinsăde la 42,0% (la Pseudomonas spp.) până la 76,9% (laS. enteritidis).111

EPIDEMIOLOGIERezistente la 6-10 preparate au devenit întotalitate 24,6% tulpini studiate, mai frecvent Citrobacterspp. (29,1%), Kluyvera spp (33,6%), Morganella(41,1%), Proteus spp. (31,2%), Serratia spp. (34,9%),Pseudomonas spp. (48,7%).La 11-15 preparate antimicrobiene au devenitrezistente 5,6% tulpini studiate. Acest indice a fostmai semnificativ la S. typhimurium (25,0%), Citrobacterspp. (12,2%), Hafnia alvei (15,4%), Klebsiella spp.(6,0%), Serratia spp. (8,2%) şi E. coli (7,1%).La mai mult de 15 preparate antimicrobiene audevenit rezistente 37 (0,7%) tulpini studiate. Acestindice a fost mai semnificativ la Citrobacter spp.(1,2%), Kluyvera spp. (1,3%), Serratia spp. (1,6%) şi E.coli inactivă (0,9%).Rezultatele obţinute diferă de datele obţinuteîn România [15], unde în perioada 2002-2003 peste78% de tulpini de Salmonella izolate au fost rezistentela două, trei sau mai multe antibiotice, comparativcu 60% din tulpinile izolate în perioada 1980-1985.Conform datelor Institutului „Matei Balş”, se constatăniveluri de rezistentă importante la P. aeruginosade 32% pentru piperacilină/tazobactam, 38% pentruceftazidimă, 36% pentru cefepim, 25% pentrumeropenem, 38% pentru imipenem, 27% pentruamikacină şi 43% pentru ciprofloxacină.Polirezistenţa agenţilor depistaţi necesită a fianalizată suplimentar. În studiul actual putem constatacă polirezistenţa factorilor cauzali ai infecţiilorintestinale acute este esenţială la diferite clase deantibiotice. În anii studiului rezistenţa la o clasă şi maimulte de antibiotice a fost stabilită la 88,2% tulpini.Rezistenţa la 5 şi mai multe clase a fost stabilită la1134 tulpini (20,8%), inclusiv la toate generaţiile decephalosporine (4 clase) – la 235 (4,1%) tulpini, latoate generaţiile de cephalosporine cu peniciline(ampicillină) – la 221 (4,1%), la toate preparatele deaminoglicozide – la 92 (1,7%), la toate generaţiile decephalosporine cu unul din aminoglicozide – la 196(3,6%), la peniciline (ampicilină), toate generaţiilede cephalosporine şi unul din aminoglicozide – la91 (1,7%), la toate generaţiile de cephalosporine şico-trimoxazol – la 38 (0,7%), la toate generaţiile decephalosporine, co-trimoxazol şi chloramphenicol– la 19 (0,3%), la toate generaţiile de cephalosporine,co-trimoxazol şi tetraciclină – la 22 (0,4%), la toategeneraţiile de cephalosporine, chloramphenicol şitetraciclină – la 69 (1,3%) tulpini.La 37 tulpini rezistenţa a fost stabilită la 12 din14 clase de preparate antimicrobiene utilizate, inclusivE. coli – 19, Citrobacter spp. – 2, Klebsiella spp. – 2,Kluyvera spp. – 5, Proteus spp. – 5, Serratia spp. – 4.Rezistenţa la preparatele antimicrobiene a tulpinilor microbiene depistate la bolnavii cu BDA în anii 2005-2007Tabelul 3GenulmicrobianTotalexaminateNumărul preparatelor antimicrobiene0 1-5 6-10 11-15 ≥16Total % Total % Total % Total % Total %Total 5441 642 11.8 3106 57,1 1337 24,6 309 5,7 37 0,7S. enteritidis 242 34 14.0 186 76,9 17 7,0 4 1,7 0 0S. typhimurium 72 10 19.2 35 48,6 9 12,5 18 25,0 0 0Salmonella spp 52 9 17.3 30 57,7 10 19,2 3 5,8 0 0Shigella 635 87 13.7 478 75,3 66 10,4 4 0,6 0 0Citrobacter 172 9 5.2 90 52,3 50 29,1 21 12,2 2 1,2Enterobacter 306 24 7.8 191 62,4 75 24,5 16 5,2 0 0Hafnia 26 3 11.5 12 46,2 7 26,9 4 15,4 0 0Klebsiella 274 19 6.9 152 55,5 67 24,5 34 12,4 2 0,7Kluyvera 384 18 4.7 209 54,4 129 33,6 23 6,0 5 1,3Morganella 56 2 3.6 31 55,4 23 41,1 0 0 0 0Proteus 160 3 1,9 93 58,1 50 31,2 9 5,6 5 3,1Providencia 28 6 21,4 20 71,4 2 7,1 0 0 0 0Serratia 255 13 5,1 128 50,2 89 34,9 21 8,2 4 1,6Pseudomonas 119 5 4,2 50 42,0 58 48,7 6 5,0 0 0Staphylococcus 531 171 32,2 314 59,1 43 8,1 3 0,6 X XE. coli total 2075 232 11.2 1053 50,7 628 30,3 143 6,9 19 0,9normală 1675 182 10.9 865 51,6 524 31,3 119 7,1 15 0,9inactivă 187 17 9.1 96 51,3 51 27,3 18 9,6 3 1,6patogenă 521 80 15.4 289 55,5 131 25,1 21 4,0 1 0,2Altele 55 X* X* X* X* X** – nu se apreciază din cauza lipsei parametrilor de apreciere a sensibilităţii112

EPIDEMIOLOGIEConcluzii1. Rezistenţa agenţilor cauzali ai infecţiilor intestinaleacute la preparatele antimicrobiene atingeproporţii îngrijorătoare.2. Polirezistenţa semnificativă a agenţilorpatogeni (Salmonella spp., Shigella spp. şi E. coli hemolizantă),agenţilor condiţionat patogeni necesităreexaminarea rolului diagnosticului microbiological infecţiilor intestinale acute în vederea aprecieriicomplexe a rolului lor în patogenia maladiei diareiceşi necesitatea monitorizării sensibilităţii acestora lapreparatele antimicrobiene.3. Rezistenţa importantă a agenţilor cauzali aiinfecţiilor intestinale acute la preparate antimicrobienesugerează necesitatea elaborării şi realizăriiStrategiei Naţionale de combatere a rezistenţeiagenţilor bacterieni la preparatele antimicrobiene.Bibliografie1. Методические указания по микробиологическойдиагностике заболеваний, вызываемых энтеробактериями,Nr. 04-723/3 din 17.12.1984.2. Лабораторная диагностика сальмонеллезовчеловека и животных, обнаружение сальмонелл вкормах, продуктах питания и объектах внешнейсреды, М., 1990.3. Бактериологическая диагностика дисбактериозакишечника (Mетодические указания), М., 1977.4. Об унификации микробиологических (бактериологических)методов исследования, применяемых вклинико-диагностических лабораториях лечебнопрофилактическихучреждениях. Приказ МЗ СССРNr. 535, 22.04.1985.5. Peformance Standards for Antimicrobial SusceptibilityTesting: Twelfth Informational Suplement. M100-S12.Vol.22, No 1, Replaces M100-S11, Vol. 21, No. 1 (NCC-LS).6. Практика определения антибиотикочувствительностимикроорганизмов. XайМедиа ЛабораториисЛтд., Индиа.7. Методические указания по определению чувствительностимикроорганизмов к антибактериальнымпрепаратам, МУК 4.12.1890.04.8. Evtodienco V., Coteţ Olga, Sliusari V., Infecţiile intestinaleacute în Republica Moldova, Conferinţa a V-aa Infecţioniştilor din Republica Moldova „Problemeactuale în patologia infecţioasă” (4-5 octombrie 2001),p. 115-118.9. Evtodienco V., Coteţ Olga, Sliusari V., Unele aspecteele supravegherii epidemiologice la maladiile diareiceacute în Republica Moldova, Conferinţa ştiinţifică“Supravegherea epidemiologică în maladiile actualepentru Republica Moldova” consacrată jubileului de80 de ani de la naşterea prof. universitar E.N. Şleahov,Chişinău, 2000.10. Evtodienco V., Rusu Galina, Coteţ Olga, Halacu Ala,Neaga Maria, Galeţchi Axenia, Vămăşescu Angela,Lîsaea Zinaida, Danii Gabriela, Bîrca Ludmila, IaconiVera, Alexeev Tatiana, Mîţa Liliana, Politica diagnosticuluide laborator în bolile diareice acute, MaterialeleCongresului V al Igieniştilor, Epidemiologilor şi Microbiologilordin Republica Moldova, în Epidemiologia,microbiologia, parazitologia, 2003, v. 2a, p. 28-30.11. Evtodienco V., Coteţ Olga, Halacu Ala, Particularităţileclinico- epidemiologice ale infecţiilor intestinale acute.Medicina preventivă – strategie oportună a sistemuluide sănătate. Volum de articole şi teze ale Conferinţeiştiinţifico-practice consacrate jubileului de 60 de aniai Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi 10 anide activitate a CNŞPMP, 2005, p.135-140.12. Страчунский Л.С., Богданович Т.М., Состояниер е з и с т е н т н о с т и к а н т и и н ф е к ц и о н н ы мхимиопрепаратам в России. Практическоеруководство по антиинфекционным препаратам.Под ред. Л.С. Страчунского, Ю.Б. Белоусова, С.Н.Козлова. М., 2002.13. Полищук Е.И., Чувствительность к антибиотикамграмотрицате льных бактерий, Украiскiiхіміотерапевтiческii журнaл, 1999, nr.1, p.49-54.14. Jones M.E.,.Draghi D.C, Thomsbery C., RarlowscryJ.A., Sahm D.F., Wenzel R.P., Emering resistence amongbacterial bacterial patogens in the intensive care unit– a Europian and North American Surveillance study(2000-2002), Annnals of Clinical Microbiology andAntimicrobials, 2004,3:14.15. Studierea sensibilităţii la antibiotice a tulpinilor de P.aeruginosa în IBI „Matei Bals”. PulsMedia/infectio.ro /Revista Infectio.ro nr. 3 / Studii originale.16. Evtodienco V., Mutoi Ludmila, Cojocaru R., Coteţ Olga,Halacu Ala, Pruteanu Lilia, Infecţiile intestinale la copiişi antibioticorezistenţa agenţilor patogeni. Sănătateacopiilor în relaţie cu mediul, Materialele ConferinţeiŞtiinţifico-Practice Naţionale (dedicate Conferinţeia IV-a Interministeriale Europene în problemeleSănătăţii şi Mediului), Budapesta, 23-25 iunie 2004.2004, p.110-113.17. Evtodienco V., Mutoi Ludmila, Cojocaru R., BuzatuAna, Coteţ Olga, Halacu Ala, Gore Ala, Rezistenţaagenţilor bacterieni la preparatele antimicrobiene înRepublica Moldova, în Medicina preventivă – strategieoportună a sistemului de sănătate. Articole şi teze aleConferinţei ştiinţifico-practice consacrate jubileuluide 60 de ani ai Serviciului Sanitaro-Epidemiologicde Stat şi 10 ani de activitate a CNŞPMP, 2005, p.146-151.18. National Antimicrobial Resistence Monitoring System:Enteric Bacteria (MARMS), 2004, Human Isolates FinalReport, CDC.19. James A. Karlowsky, Mark E.Jones. Clyde Thomsberry,Ian R. Friedland, Daniel F. Sahm. Trends in AntimicrobialSusceptivilities among Enterobacteriaceae Isolates fromHospitalized Patients în the United States from 1998 to2001. Antimicrob Agents Chemother. 2003 May; 47(5):1672–1680.113

EPIDEMIOLOGIEPARTICULARITĂŢILE PROCESULUIEPIDEMIC LA PAROTIDITĂ EPIDEMICĂÎN MUNICIPIUL CHIŞINĂU ÎN ANII 1995-2007ŞI PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2008Ion CEBOTARI, Zinaida COROI, Ludmila RÎBAC,Nina TINTA, Tamara MÎNĂSCURTĂ,Zinaida CEBAN,Centrul de Medicină Preventivă municipal ChişinăuSummarySome particularities of mumps morbidityin mun. Chisinau in 1995-2007 years and the first trimester2008 yearIn this article was analysed themorbidity of mumps in mum. Chisinaufor 1995-2007 years and thefirst trimester of 2008 year. Cohortimmunization radically changedthe (longstanding) periodicity ofmany years of mumps, duration ofepidemic cycle and age structure ofdiseased ( ill persons).There are was showed the bases factors, which determined beginningstwo outbreaks of the mumps in thisperiod.The level of morbidity the presentinfection, depend on immunizationcoverage. The incidence of mumpsconsiderable was reduced, when wasintroduced immunization in masses,but after a long period of reducing,since October 2007 year, morbidity ofmumps drastic ( suddenly) increasedand essentially have chanced the agestructure of ill people.IntroducereOreionul este o maladie virală, care se manifestă prin tropismglandular şi nervos. Deşi este în special o maladie benignă de copilărie,virusul oreionului îi poate infecta şi pe adulţi, la care meningitaşi orhita sunt complicaţii destul de frecvente. Elaborarea vaccinuluicontra oreionului şi introducerea lui în programele de vaccinare înanii ′70 ai secolului trecut au condiţionat reducerea morbidităţii prinaceastă maladie, însă în ultimii ani procesul epidemic în SUA, stateleeuropene şi alte regiuni ale lumii s-a intensificat [1-5]. De menţionatcă morbiditatea majorată prin oreion apare chiar şi în colectivităţilede copii şi adolescenţi cu acoperire vaccinală înaltă [6, 7]. În ultimeleerupţii de parotidită epidemică s-a observat modificarea tabloului clinical maladiei respective şi distribuţia bolnavilor pe grupe de vârstă [8, 9].În prezent, oreionul a devenit o maladie reemergentă, ceea ce necesităo analiză detaliată a particularităţilor lui contemporane, elaborareaşi realizarea măsurilor specifice de supraveghere şi prevenţie [10]. Înacest context, scopul prezentului articol este de a analiza morbiditateaprin parotidita epidemică în municipiul Chişinău şi cauzele declanşăriiepidemiei curente.Materiale şi metodePentru estimarea morbidităţii prin parotidita epidemică în mun.Chişinău în perioada 1995 – 2007 şi I trimestru al anului 2008, au fostfolosite datele din surse statistice, inclusiv formulare medicale deraportare. La prelucrarea lor au fost utilizate metode de analiză epidemiologicăretrospectivă şi operativă, metode statistice.Rezultate şi discuţiiÎn baza datelor supravegherii morbidităţii prin oreion în mun. Chişinău,începând cu luna septembrie 2007 şi în primul trimestru al anului2008 se observă o creştere avansată a incidenţei. În perioada indicatăau fost înregistrate 6467 cazuri de oreion (în 2007 – 85,8 la 100000 populaţie).În primul trimestru al anului 2007 s-au depistat 4,2 cazuri, iarîn primul trimestru al anului 2008 – 693,5 cazuri la 100000 populaţie,cu un total de 5596 cazuri, adică se observă o majorare de circa 170 orifaţă de primul trimestru al anului 2007. Majorarea morbidităţii a începutîn luna septembrie, odată cu începutul noului an de studii în instituţiilede învăţământ, cu înregistrarea a 16 cazuri de oreion. În lunile octombrie-noiembrieale anului 2007 au fost înregistrate 192 cazuri de oreion(creşterea avansată mai mult de 12 ori faţă de luna septembrie), în lunadecembrie au fost înregistrate 406 cazuri şi afectate 124 colectivităţi,în care au fost înregistrate 570 de cazuri (82,4%), faţă de 614 cazuri înlunile septembrie-decembrie. Preponderent au fost afectaţi elevii dela şcolile polivalente şi de la colegii, care locuiau în cămine.De menţionat că ultima creştere avansată a morbidităţii prin oreiono avut loc în anii 1995 – 1999, care a durat cinci ani, timp în care au114

25720.01.0811521-27.01.08431EPIDEMIOLOGIEfost înregistrate 9514 cazuri de oreion. În erupţia precedentă,cea mai afectată a fost grupa de vârstă 7-14 ani (fig. 1). Copiiide vârsta dată au fost imunizaţi, după calendarul de imunizăridin perioada respectivă, cu o doză de monovaccin împotrivaoreionului la vârsta de un an. Cu trecerea unei anumite perioade,nivelul de protecţie faţă de maladia dată a scăzut, formândun procent mare de persoane susceptibile, care au susţinutdeclanşarea erupţiei de oreion.40035030025020015010050093,2 63,238,9a.1992a.1993a.1994248,1a.1995350 333,7a.1996a.1997a.1998244,9a.1999Fig. 1. Morbiditatea multianuală prin oreion în anii 1999-2007 înmun. ChişinăuÎn primul trimestru al anului 2008 morbiditatea creştevertiginos de la o săptămână la alta. Datele (săptămânale) despreînregistrarea cazurilor de oreion şi spitalizarea pacienţilorcu oreion în primul trimestru al anului 2008 sunt prezentate înfigura 2. Pentru toate cele patru decenii de înregistrare a parotiditeiepidemice este specific caracterul sezonier (fig.5793).41690047838080070060024-30.12.200746631.12.07-06.01.087-13.01.0814-20.01.0821-27.01.0843128.01-03.02.084164-10.02.08Fig. 2. Monitorizarea săptămânală a cazurilor de oreion înregistrateşi numărul bolnavilor spitalizaţi în primul trimestru al anuluispitalizai în primul tremestru a. 2008 în mun. Chiinu2008 în mun. ChişinăuMajoritatea cazurilor se înregistrează în lunile de toamnă,iarnă, primăvară.În erupţia actuală cea mai avansată morbiditate este îngrupul de vârstă 15–17 ani (anul naşterii 1990-1993), înregistrându-se1805 cazuri, inclusiv anterior imunizate împotrivaoreionului 769 persoane sau 42,3%, indicele intensiv la 1000 populaţieconstituie 5362,3. Printre adolescenţii de 18-19 ani (anul94,8478a.2000ea sptmînal a cazurilor de oreion înregistrate i numrul bolnavilorlizai în primul tremestru a. 2008 în mun. Chiinu52147547937111-17.02.0825,9 75 43,2 24,8 14,8 14,5 12,785,8a.2001Incidenţa la 100 mii populaţie500Numrul de cazuri înregistrate371Numrul de bolnavi spitalizai400268257 278246220 228226 228192 174 30016720014226827894246220 228226192 17410074 7694 115028.01-03.02.084-10.02.0811-17.02.0818-24.02.0825.02-02.03.083-9.03.0810-16.03.0817-23.03.0824-31.03.08Fig. nr. 2 Monitorizarea sptmînal a cazurilor de oreion înregistrate i numrul bolnavilor38046618-24.02.08a.200225.02-02.03.08a.20035213-9.03.08a.2004475a.200557910-16.03.08a.200617-23.03.08479228a.200737137124-31.03.08naşterii 1988-1989) au fost afectate 1438persoane, dintre care 376 persoane au fostvaccinate în copilărie, ceea ce constituie26,1%; indicele intensiv la 1000 populaţieeste de 4385,0. Cea mai mică intensitatea procesului epidemic la oreion a fost îngrupul de vârstă 0-2 ani şi 3-6 ani, cu indicele0,2 şi respectiv 1,66 la 1000 populaţie.Aşadar, se manifestă o evidentă maturizarea morbidităţii prin oreion, comparativ cuperioada prevaccinală (fig. 4).1190406 I3000XII160 2000XI100034 X 016 IXV18VIII VI92 VII8Fig. 3. Caracterul sezonier al morbidităţii prinoreion în anul 2007 şi în primul trimestru alanului 2008 în mun. ChişinăuEste constatată o intensitate mai înaltăa procesului epidemic în urbe, care se reflectăparţial asupra celorlalte localităţi. Încadrul ultimului puseu epidemic al oreionului,indicele mediu al incidenţei morbidităţiiprin oreion în municipiul Chişinău aconstituit 251,1% 000, această particularitatese observă şi în primul trimestru al anului2008 (fig. 5).Morbiditatea avansată este cauzatăde erupţiile ce au avut loc în colectivităţilede învăţământ. În total în primul trimestrual anului 2008 în colectivităţi s-au înregistrat4748 de cazuri (85%) din numărultotal de cazuri de oreion înregistrate înmunicipiul Chişinău. Astfel, în 17 şcolipolivalente s-au înregistrat 483 de cazuri(8,6%), în 21 de colegii s-au înregistrat 1024de cazuri (18,3%), în 22 instituţii universitare– 1332 de cazuri (23,8%), în 111 licee,şcoli generale – 941 de cazuri (16,8%), în24 de instituţii preşcolare – 42 de cazuri,inclusiv în 4 cazuri au fost afectaţi colaboratoriiacestor instituţii (fig. 6).Mai frecvent sunt afectate persoanelede sex masculin, circa 60%, ceea ce estecaracteristic pentru oreionul clasic.Fig. Nr.3 Sezonalitatea morbiditoreion în a.2007 i primul tremestru amun.ChiinuNumrul de cazuri înregistrateNumrul de bolnavi spitalizaiII1189IIIIV24176115

EPIDEMIOLOGIE,518,318,4600050004000300020001000021 165.90-2ani3-6ani684.77-14ani5362.315-17ani438518-19ani1617.320-24ani299 40725-29ani30 iFig. 4. Morbiditatea prin oreion la 100 000 populaţiedupă vârstă, în mun. Chişinău în primul trimestru alanului 2008180016001400120010001422.6 1117.51063.3800546.8618.1554.7693.5489.8576.3 536.3600396.6271.8381.8417.4242.4250.6400306.9133.6 87.4 144.7143.4172.7020080.8 60.6 15.341.7 100.2 71.888.7023.636.3 76.400 0 0 0 0or.Codruincidena la 100 mii populatie în a.2008incidena la 100 mii populatie în a.2007or.Cricovaor.VatraOr.Sîngeracom.Bacioicom.Bubuecicom.CiorescucomTogatincom.GhidighiciFig. 5. Morbiditatea 18,1 prin oreion în anul 2007 i primul trimestru al31,7Fig. 5. Morbiditatea anului 2008 prin în oreion mun. Chiinu în anul 2007 şi primultrimestru al anului 2008 în mun. Chişinău8,613,7 40353025205,5 23,80,835,518,318,413,716,815 8,88,65,5100,8. 7 Ponderea (%) numrului de cazuri de oreion07 - I trim. a.2008 5 în colectivitile mun.ChiinuLiceeor. Chişinăuor. Codru016,8Universităţior. Cricovaor. Durleştior. V. VodăAlteleColegiiColegiior. Vatraor. Sângeracom. Băcioicom. Bubuiecicom. BudeştiŞc. prof.Liceecom. Ciorescucom. Cruzeşticom. Coloniţacom. Grătieşticom. Stăucenia.2007I tr. a.2008Altelecom. Togatincom. Truşeni18,1com. Ghidighicicom. Condriţamun. Chişinău31,7Fig. nr. 7 Ponderea (%) numrului de cazuri de oreionîn a.2007 - I trim. a.2008 în colectivitile mun.ChiinuFig. 6. Ponderea (%) numărului de cazuri de oreion înanul 2007 – primul trimestru al anului 2008 în colectivităţiledin mun. ChişinăuLiceeGrădin.AlteleConcluzii1. Din cele relatate rezultă că oreionul ca oinfecţie transmisibilă îşi păstrează legităţile epidemiologicecaracteristice, şi anume: caracter sezonier– lunile de toamnă-primăvară; afectarea persoaneloratât vaccinate, cât şi nevaccinate. Grupul cu risc majorde îmbolnăvire îl constituie persoanele de vârsta15-17 ani.2. Revaccinările împotriva oreionului, introduseîn Programul Naţional de Imunizări, au contribuitsemnificativ la diminuarea riscului de îmbolnăvire deoreion.3. Este necesară organizarea campaniei devaccinare împotriva oreionului atât a adolescenţilor,cât şi a tinerilor adulţi.Bibliografie1. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. // Outbreak of measles,San Diego, California, January-February 2008. 2008Feb. 29.-57(8). p. 203-206.2. Ortuondo E.M., Sancristóbal I.G., Soria L.L. et al., Outbreakof viral parotiditis in a school in Bizkaia, Spain, in2006. Rev. Esp. Salud. Publica. 2007 nr. 81(1), p. 33-42.3. Prato R., Chironna M., Caputi G., Sallustio A. et al., Anoutbreak of measles in Apulia, Italy, November 2006-January 2007. Euro Surveill. 2007, Apr. Nr. 5; 12(4).E070405.14. Szomor K., Molnár Z., Huszti G. et al., Local mumpsoutbreak in Hungary, 2007. Euro Surveill. 2007, Mar.29; 12(3). E070329.4.5. Kojouharova M., Kurchatova A., Marinova L., GeorgievaT., Mumps outbreak in Bulgaria, 2007: a preliminaryreport. Euro Surveill. 2007, Mar., nr. 22; 12(3).E070322.4.6. Ong G., Rasidah N., Wan S., Cutter J., Outbreak ofmeasles in primary school students with high first doseMMR vaccination coverage. Singapore Med. J., 2007,a.2007Joule; nr. 48(7). p. 656-661.I tr. a.20087. Park D.W., Nam M.H., Kim J.Y. et al., Mumps outbreak in ahighly vaccinated school population: assessment of secondaryvaccine failure using IgG avidity measurements.Vaccine, 2007, Jun., nr. 11; 25(24), p. 4665-4670.8. Stock I., Mumps-infectious disease with various faces.Med Monatsschr Pharm. 2007, Jul; nr. 30(7), p. 249-256, 257-258.9. Shanley J.D., The resurgence of mumps in young adultsand adolescents, Cleve Clin. J. Med., 2007, Jan.; nr.74(1), p. 42-44, 47-48.10. Miller C., Mumps resurgence prompts revised recommendations.Minn Med., 2007, Feb.; nr. 90(2), p. 41-43.116

EPIDEMIOLOGIEDATELE ANALIZEI UNEI ERUPŢII DE OREIONNicolae FURTUNĂ, Natalia CATERINCIUC, LauraŢURCAN, Aurelia ŞERBU,Nicolae SĂCULŢANU,Centrul de Medicină Preventivă Ungheni, CentrulNaţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă,Chişinău, IMSP SR UngheniSummaryThe data of analysis of the outbreakof mumpsThis article deals with the analysis ofoutbreak of mumps with the majoritycases (88,7%) in groups of teenagersand young adults. The persons vaccinatedwith one dose of monovaccinagainst mumps showed the classicclinical symptoms. The tardy adressof infected individuals for treatment,in average 2,5 days after onset theillness, assist for dissemination ofinfection. The clinical diagnosisof mumps in 66,7% of cases wasconfirmed with the determination ofspecific IgM via ELISA. The populationdid not know the informationabout their vaccination, the majoritydid not know the doses and the termsof immunization, 45,2%-50,5% and85%-92,7%, respective.The development of outbreak ofmumps among teenagers and youngadults was conditioned with thereducing of postvaccinal immunityafter the immunization with one doseof vaccin 10-14 before. The highspread of dissemination of mumpswas depend of the late izolation ofinfected persons. It is nessasarythe supplementary measures for informationthe population about theimminization programmes for theiractive participation in the preventiveactions.IntroducereOreionul face parte din maladiile transmisibile prevenibile prinvaccinare, având un caracter ciclic al procesului epidemic. Vaccinareacontra oreionului în mai multe ţări, inclusiv în Republica Moldova, a fostiniţiată la începutul anilor ’80 ai secolului trecut, cu o doză de vaccin lavârsta de 12-18 luni. Ulterior, la aplicarea trivaccinului împotriva rujeolei,oreionului şi rubeolei, a fost introdusă revaccinarea la vârsta de 5-7ani. Toate acestea au condiţionat o reducere importantă a morbidităţiiprin maladia dată, dar în ultimii ani în majoritatea statelor care realizauvaccinarea contra oreionului au început să se înregistreze erupţiide oreion [1]. În anii 2000-2006 morbiditatea înaltă prin oreion a fostconstatată în SUA, în majoritatea statelor europene şi în alte regiunide pe glob [2, 3].Cele mai multe cazuri de oreion au fost înregistrate la adolescenţi şitineri adulţi [4, 5], în colectivităţi cu nivel înalt de acoperire cu imunizări[2, 6]. Totodată, eficienţa epidemiologică a vaccinărilor a fost destul demare – 83-91% în caz de vaccinare cu o doză de vaccin şi 93-96% cudouă doze [7].Aşadar, desfăşurarea procesului epidemic la oreion preponderentîn colectivităţile de tineri determină necesitatea analizei detaliate acauzelor acestor erupţii, mecanismelor şi condiţiilor de răspândire a infecţieiurliene în vederea elaborării măsurilor de prevenire şi combaterea maladiei date. În articolul de faţă sunt prezentate materialele analizeierupţiei de oreion în liceul din localitatea M., raionul Ungheni.Materiale şi metodePentru analiza erupţiei de oreion a fost folosită metoda epidemiologicăoperativă şi retrospectivă. Cu suportul financiar şi metodic al OMSa fost realizată chestionarea privind cunoştinţele elevilor şi părinţilordespre vaccinările şi maladiile precedente, la acelaşi compartimentau fost colectate date din formularele medicale respective. În total aufost analizate 528 de chestionare. În cazul a 15 persoane suspectatede oreion au fost investigate seruri sanguine în scopul depistării anticorpilorspecifici IgM prin analiza imunoenzimatică (AIE).Rezultate şi discuţiiÎnregistrarea majorităţii cazurilor de oreion în s. M., preponderentla elevii din liceu, a început în prima decadă a lunii octombrie şi acontinuat până la mijlocul lunii noiembrie a anului 2007. După data deîmbolnăvire pot fi evidenţiate trei perioade de apariţie a cazurilor: 3-10octombrie – 15 cazuri, 19-29 octombrie – 17 cazuri şi 4-15 noiembrie– 21 de cazuri, în total 53 de cazuri, inclusiv 47 (88,7%) la elevi. În cadrulcercetării epidemiologice a fost stabilită posibila sursă de infecţie: pedata de 22.07.2007 în s. M. a fost înregistrat un caz de oreion la o persoanăvenită în vizită de la Chişinău, spitalizată în secţia boli infecţioase117

EPIDEMIOLOGIEa IMSP SR Ungheni, iar mai apoi transferată la IMSPSRBI „T. Ciorbă”. La 14.08.2007 de oreion se îmbolnăveşteprietenul persoanei date. Următorii bolnavidin lanţul epidemic n-au fost depistaţi. Ulterior s-astabilit că un elev din clasa a 8-a a liceului din localitateaM. la sfârşitul lunii septembrie a suportat oreion,dar nu a solicitat asistenţa medicală şi a continuatfrecventarea lecţiilor.Distribuirea bolnavilor după vârstă este următoarea:anii de naştere 1990-1994, adică elevidin clasele superioare – 47 de persoane (88,7%),1985-1988 – 3 persoane (5,6%) şi câte o persoanănăscută respectiv în anii 1971, 1975 şi 1997. Rata deatac calculată la numărul total de elevi este egală cu8,5%, calculată pentru numărul elevilor din claseleVII-XI – în medie 17,3% (de la 10,0% până la 34,75%).Cele mai multe cazuri de oreion au fost înregistrateîn clasa X B – din 24 elevi 15 au suportat oreionul,rata de atac fiind de 62,5%, adică egală cu indicatorulmediu în perioada prevaccinală.Analiza antecedentelor vaccinale la bolnavii deoreion este prezentată în tabelul 1.Antecendentele vaccinale la bolnavi de oreionTabelul 1Anamneza vaccinală:O doză de monovaccin contra oreionului înurmă cu --Numărul %± m10 ani 12 22.6±5,713-14 ani 22 41,5±6,715-16 ani 8 15.1±4.917 şi mai mult 3 5,7±3,2Două doze de vaccin, peste 3 ani după 1 1.9±1,6revaccinareNevaccinat 5 9,4±4,0Datele lipsesc 2 3,8±2,6Total 53 100,0Se poate constata că durata rezistenţei la oreiondupă vaccinare cu o doză de vaccin este mai micăde zece ani.Solicitarea asistenţei medicale în prima zi deîmbolnăvire a fost constatată numai în 37,7% cazuri,termenul mediu de adresare de la debutul bolii aconstituit 2,5 zile.Majoritatea bolnavilor (51 – 96,2%) au fost spitalizaţi,2 pacienţi cu forme uşoare de boală au primittratament la domiciliu. În tabelul 2 sunt prezentatedate privind frecvenţa diferitor simptome clinice labolnavii de oreion.Din datele prezentate în tabel se vede că celemai frecvente simptome la bolnavi de oreion (la maimult de 50% din pacienţi) sunt edemul în regiuneaglandelor parotidiene, durerile şi/sau disconfortul lamasticaţie, uscăciunea în cavitatea bucală, semnelede afectare a pancreasului, febra. În funcţie de gravitateatabloului clinic, toate cazurile de oreion au fostdistribuite în felul următor: cazuri uşoare – 28,9%, degravitate medie – 50,0% şi grave – 21,1%. Aşadar,tabloul clinic de oreion la persoanele vaccinate cu odoză de vaccin cu peste zece ani în urmă nu diferăde cel clasic.Tabelul 2Caracteristica simptomelor clinice la bolnavi de oreionNumărul % ±Simptome clinicem din nr. totalde bolnavi (53)Edem în regiunea glandelor parotidiene, 51 96,2±2,6majoritatea bilateralDureri şi/sau disconfort la masticaţie 43 81,1±5,4Submaxilită 6 11,3±4,3Semne de afectare a pancreasului (nivelul α 35 66,0±6,5amilazei sângelui în limitele 100,5 - 982,3);Uscăciune în cavitatea bucală 43 81,1±5,4Febră (limitele 37,7 - 40,0) 36 67,9±6,4Cefalee 21 39,6±6,7Orhite 4 7,5±3,6Astenie 15 28,3±6,2Dureri abdominale 4 7,5±3,6Ameţeli 5 9,4±4,0Greţuri7 13,2±4,6Diaree 3 5,7±3,1Vomă 1 1,9±1,8Artralgie 1 1,9±1,8Din 15 bolnavi investigaţi în vederea depistăriianticorpilor specifici urlieni IgM, la 10 persoane(66,7%) diagnosticul clinic de oreion a fost confirmatşi prin examenul de laborator, ceea ce este comparabilcu datele altor autori [6].În cadrul studiului demografic au fost colectateşi examinate 528 de chestionare, care au inclus întrebăriprivind statutul imun la rujeolă, rubeolă şioreion şi suportarea acestor maladii şi care au fostcompletate de elevi/părinţi şi lucrătorii medicali.Conform documentelor medicale, din lotul examinat,în cazul a 24 de copii (4,5%) lipseau datele privindantecedentele vaccinale: este vorba de un refuz, ocontraindicaţie şi 22 de sosiţi din alte localităţi fărădocumentele respective. Datele chestionării elevilor/părinţilorsunt prezentate în tabelul 3.Din datele tabelului este evident că gradul deinformare a părinţilor şi elevilor în privinţa vaccinăriloreste redus, majoritatea din ei nu cunosc nicifaptul, nici anul realizării imunizărilor, 45,2%-50,5%şi respectiv 85%-92,7%, nu sunt preocupaţi de problemeleatinse. Din această cauză copiii veniţi dinalte localităţi n-au prezentat datele despre vaccinare118

EPIDEMIOLOGIEîn instituţii medicale teritoriale. De menţionat cănumai angajarea activă a populaţiei în realizareaprogramelor de vaccinare asigură o acoperire înaltăla maladiile cuprinse în PNI.Tabelul 3Rezultatele chestionării privind starea de imunizare împotrivarujeolei, rubeolei şi oreionuluiTipul răspunsuluiTotal abs.%Da abs.%Nu abs.%Nu se ştie abs.%Anul abs.%Vaccinare împotriva:rujeolei rubeolei oreionului526 526 520100,0 100,0 100,082 83 18515,6±3,2 16,0±3,2 35,6±4,2192 177 10036,5±4,2 33,5±4,1 19,2±3,5252 266 23547.9±4,4 50,5±4,3 45,2±4,479 72 3815,0±3,1 13,7±2,9 7,3±2,3În concluzie se poate constata că declanşareaerupţiei de oreion, în majoritatea cazurilor la adolescenţişi tineri adulţi, este legată de scăderea niveluluide rezistenţă specifică la oreion după vaccinare cuo doză de vaccin cu 10-14 şi mai mulţi ani în urmă.Răspândirea infecţiei este favorizată de solicitareatardivă a asistenţei medicale şi izolarea întârziată abolnavilor. Sunt necesare măsuri suplimentare deinformare a populaţiei în privinţa programelor deimunizare în vederea participării la realizarea măsurilorpreventive.Bibliografie1. Savage E., Ramsay M., White J. et al., Mumps outbreaksacross England and Wales in 2004: observational study,BMJ, 2005, 330, p.1119-1120.2. Ortuondo E.M., Sancristóbal I.G., Soria L.L. et al., Outbreakof viral parotiditis in a school in Bizkaia, Spain, in 2006, Rev.Esp. Salud Publica, 2007, Jan-Feb; 81(1), p. 33-42.3. Centers for Disease Control and Prevention (CDC)//Brief report: update: mumps activity, United States,January 1-October 7, 2006, MMWR Morb Mortal WklyRep, 2006 Oct 27;55(42), p. 1152.4. Park D.W., Nam M.H., Kim J.Y. et al., Mumps outbreakin a highly vaccinated school population: assessmentof secondary vaccine failure using IgG avidity measurements,în Vaccine, 2007, 25(24), p. 4665-70.5. Mackenzie D.G., Craig G., Hallam N.F. et al., Mumpsin a boarding school: description of an outbreak andcontrol measures, Br. J. Gen. Pract., 2006, Jul; 56(528),p. 526-9.6. Schaffzin J.K., Pollock L., Schulte C. et al., Effectivenessof previous mumps vaccination during a summer campoutbreak, în , 2007, Oct; 120(4), p. 862-8.7. Cohen C., White J.M., Savage E.J. et al., Vaccine effectivenessestimates, 2004-2005 mumps outbreak,England, Emerg Infect Dis,- 2007 Jan; 13(1), p. 12-7.NIVELUL IMUNITĂŢII LAUNELE INFECŢII-ŢINTĂALE PNI CONFORM DATELORINVESTIGAŢIILOR SEROLOGICEGalina HODÎREVA, Victoria BUCOV, NataliaCATERINCIUC, Ala GORI, Maria GUSEV, VeronicaLEFTER, Lidia LUCHIANOV,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de MedicinăPreventivă, Chişinău; Centrul de Medicină PreventivăStrăşeni; Centrul de Medicină Preventivă Călăraşi;Centrul de Medicină Preventivă Ştefan-VodăSummaryImmunological nivel for vaccine preventable diseases inconform date investigations serologicalThe examination of serosurveillance data shows, that intotal 99,9±0,2%, 100% and 95,9±1.2%, of 924 childrenand adolescents investigated had a high protective level fortetanus, diphtheria and measles antibodies, respectively. Theproportion of negative measles antibody (

EPIDEMIOLOGIEScopul lucrării date constă în evaluarea stăriide imunitate la copiii, adolescenţii şi tinerii sănătoşidin RM la unele infecţii-ţintă, incluse în PNI.Materiale şi metodeÎn lucrare sunt expuse rezultatele investigaţiilorserologice a 924 de seruri sanguine privind stareaimunităţii la tetanos, difterie şi rujeolă, efectuate prinreacţia de hemaglutinare indirectă (RHAI), privindprezenţa anticorpilor specifici de tip IgG la oreionîn analiza imunoenzimatică (ELISA).În procesul analizei rezultatelor obţinute în RHAIau fost calculate: pătura imună generală – numărulpersoanelor cu titrul de antitoxină tetanică ≥0,1 UI/ml, difterică ≥0,03 UI/ml şi pătura imună garantată– cu titrele ≥0,8 UI/ml şi ≥0,12 UI/ml, respectiv, păturaimună la rujeolă – numărul de persoane cu titrul deanticorpi ≥1:10. Prezenţa anticorpilor parotidieni afost determinată în baza densităţii optice a seruluisanguin investigat comparativ cu mostrele de control,rezultatele obţinute fiind apreciate ca echivoce– corespunzătoare nivelului minim de protecţie aanticorpilor, negative şi pozitive.Persoanele investigate au fost împărţite în 3grupe, în funcţie de anamneza vaccinală.Prima grupă au constituit-o copiii de vârsta 5-6ani (271 de persoane) până la revaccinarea cu RORşi DT; grupa a II-a – copiii de vârsta 8-12 ani (360 depersoane), cărora li s-au administrat două doze devaccinuri (iar contra oreionului o doză de monovaccinparotiditic şi o vaccinare cu vaccin ROR) la 2-4 anidupă revaccinare; grupa a III-a – adolescenţii de 13-18 ani (293 de persoane), majoritatea dintre care aufost revaccinaţi cu vaccinul Td, două doze de vaccinrujeolic, o doză de vacccin rubeolic şi doar o singurădoză de monovaccin antiurlian în copilărie.Rezultate şi discuţiiAnaliza imunităţii postvaccinale la tetanos şi difterie,în baza rezultatelor investigaţiilor efectuate, ademonstrat un nivel înalt de protecţie faţă de acesteinfecţii în toate cele trei grupe cercetate (tabelele 1 şi2). Proporţia persoanelor cu titru protectiv constituieîn lotul total 99,9%, variind de la 99,6% până la 100%în diferite grupe de vârstă.Tabelul 1Nivelul de anticorpi antitetanici la diferite grupe de vârstăContingent TotalPătura imună, % ±2m≥ 0,1 UI/ml ≥ 0,8 UI/mlCopii 5- 6 ani 271 100 96,7 ± 2,18-12 ani 360 100 98,3 ± 1,213-18 ani 293 99,6± 0,3 96,6 ± 2,0Total 924 99,9 ± 0,2 97,3 ± 1,0De asemenea, s-a constatat un nivel înalt deprotecţie vizavi de pătura imună garantată: constituind97,3 ± 1,0% în lotul total la tetanos şi 99,4±0,4%– la difterie.Tabelul 2Nivelul de anticorpi antidifterici la diferite grupe de vârstăContingent TotalPătura imună % ±2m≥ 0,03 UI/ml ≥ 0,12 UI/mlCopii 5-6 ani 271 100 99,6 ± 0,38-12 ani 360 100 99,7 ± 0,213-18 ani 294 100 98,9 ± 0,6Total 924 100 99,4 ± 0,4În cadrul evaluării indicatorilor protecţiei specificela rujeolă s-a stabilit că, în general, în grupele devârstă analizate se menţine un nivel înalt de anticorpi(tabelul 3). Proporţia persoanelor cu titru protectival hemaglutininelor rujeolice a constituit în medie95,9±1,2%, iar a celor receptive se determină înlimitele 2,2%-5,5%, cea mai înaltă pondere a persoanelorneimune (5,5%) fiind în grupul adolescenţilorde 13-18 ani.Totodată, la analiza detaliată a distribuirii titrelorde anticorpi s-a constatat că 28,1±2,8% persoaneinvestigate au titre de anticorpi minimale (1:20),ceea ce nu exclude că infectarea cu virusul rujeolicîn present şi în viitor poate conduce la apariţia uneisituaţii de risc sporit al infecţiei respective.Tabelul 3Nivelul de anticorpi rujeolici la diferite grupe de vârstăContingent TotalPătura imună % ±2m≥10 UI/ml =20 UI/mlCopii 5-6 ani 271 97,8± 1,6 28,0±5,48-12 ani 360 96,9 ± 1,8 27,8±4,613-18 ani 293 94,5 ± 2,6 28,6±5,2Total 924 95,9 ± 1,2 28,1±2,8Investigaţiile serologice ale cazurilor de parotidităepidemică au evidenţiat că rezultate pozitiveîn ceea ce priveşte prezenţa anticorpilor urlieni detip IgG s-au înregistrat la 69,3±3,0% persoane investigate(tabelul 4).Un nivel comparativ înalt de protecţie specifică– 76,1 ± 4,4% s-a constatat la copiii de vârsta 8-12 anivaccinaţi cu 2 doze de vaccin antiurlian (I – monovaccin,II – ROR), fiind mai mare comparativ cu grupelede vârstă 5-6 şi 13-18 ani (P

EPIDEMIOLOGIEO diferenţă statistic veridică a nivelului imunităţii la oreionla copiii de 5-6 ani vaccinaţi cu o doză de vaccin ROR şi la tineriide 13-18 ani care au primit o doză de monovaccin antiurliann-a fost determinată ( Р >0,05).Nivelul de anticorpi la oreion la diferite grupe de vârstăTabelul 4Pătura imună % ±2mContingent TotalPozitiv P Negativ P SuspectCopii 5-6 ani 271 66,4 ± 5,6

EPIDEMIOLOGIEDIAGNOSTICULDE LABORATOR ÎN SUPRAVEGHEREARUJEOLEI, RUBEOLEI ŞI OREIONULUIVictoria BUCOV, Ala HALACU,Natalia CATERINCIUC,Ala GORI, Anatolie MELNIC,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practicde Medicină PreventivăSummaryThe laboratory diagnosis in supervisionof measles, rubella andmumpsThe objective of this work is toanalyse the rezults of some laboratoryinvestigation for confirmationthe clinical diagnosis of measles,rubella and mumps. The level ofconfirmation via the detection of IgMspecific antibodies is depends of theperiod of the serum collecting , thevaccinal anamnesis and was equalto 12,8±3,3% for measles, 6,3±2,4%for rubella, 66,3±5,8 for mumps. Therezults “equivoc” have to be consideras a “pozitiv” for confirmation ofa clinical diagnosis. În the period ofmeasles and rubella elimination andthe reduction of mumps morbidity forconfirmation of clinical diagnosis itis necessary to use the complex of differentlaboratory methods, includingexamination of IgM and IgG, avidity,the genetic and molecular examinationof viruses.IntroducereRealizarea imunizărilor sistematice în majoritatea statelor lumii acondiţionat diminuarea importantă a morbidităţii prin maladii transmisibileprevenibile prin vaccinare şi a permis Organizaţiei Mondialea Sănătăţii să formuleze sarcini de eliminare a cazurilor indigene demaladii respective sau de diminuare bruscă a morbidităţii. Printre acesteinfecţii se află rujeola, rubeola şi oreionul, împotriva cărora vaccinareaeste realizată cu vaccinul combinat ROR. În materialele OMS şi în multelucrări ştiinţifice este subliniat rolul investigaţiilor de laborator în perioadaeliminării rujeolei şi rubeolei, reducerii morbidităţii prin oreion[1, 2]. Diagnosticul clinic la rubeolă şi rujeolă în perioada vaccinărilorsistematice este dificil, apar multe cazuri cu tabloul clinic modificat, ceeace condiţionează necesitatea confirmării faptului de îmbolnăvire prinmetode de laborator [2, 3]. În literatura de specialitate este subliniatănecesitatea standardizării metodelor de laborator pentru confirmareadiagnosticului clinic prin examinarea anticorpilor de tip IgM şi IgG,standardizării metodelor de detectare a ADN specific sau de izolarea virusului [4, 5]. Se constată că la persoanele vaccinate proporţia cazurilorconfirmate de rujeolă, rubeolă şi oreion este la un nivel reduscomparativ cu cele nevaccinate, fiind necesară utilizarea unui complexde metode pentru obţinerea rezultatelor mai precise [6, 7].Programul Naţional de Imunizări (CPNI) al Republicii Moldova pe2006-2010 prevede următoarele obiective în prevenirea maladiilornominalizate: menţinerea statutului de ţară în care au fost eliminatecazurile indigene de rujeolă; către 2008 va fi atins stadiul de eliminarea cazurilor indigene de rubeolă, reducere şi menţinere a nivelului demorbiditate prin oreion sub 6 cazuri la 100000 populaţie. În vederearealizării acestor obiective este preconizată investigarea de laboratora fiecărui caz suspect la rujeolă şi rubeolă, implementarea investigaţiilorde laborator în confirmarea diagnosticului de oreion. Activităţilenominalizate au fost iniţiate în baza secţiei Epidemiologie generală înanul 2003, laboratorul respectiv fiind acreditat de OMS.Scopul articolului prezent este analiza rezultatelor investigaţiilorde laborator realizate în vederea confirmării diagnosticului clinic derujeolă, rubeolă şi oreion.Material şi metodeAu fost analizate în total rezultatele a 418 investigaţii la IgM rujeolicişi rubeolici din 2003-2007, IgM urlieni din 2007-2008 în probelesanguine colectate de la persoanele suspectate de maladiile respective.Investigaţiile au fost efectuate prin metoda de analiză imunoenzimaticăcu preparate diagnostice comerciale, la testarea IgM rujeolicisensibilitatea fiind de 100%, la cei rubeolici – de 98%, urlieni – >95%,specificacitatea de 100%, 97,3%, şi respectiv >95%. Datele obţinute aufost prelucrate cu utilizarea metodelor statistice.122

EPIDEMIOLOGIERezultate şi discuţiiRezultatele examinării probelor sanguine prelevate de la bolnavicu diagnosticul clinic preliminar de rujeolă şi rubeolă colectate peste4-28 zile după apariţia erupţiilor sunt prezentate în tabelele 1 şi 2. Din398 de probe majoritatea au fost colectate la copii, comparativ cucontingentul de adulţi – 354 (88,9%) şi 44 (11,1%), respectiv.Tabelul 1Rezultatele examinării persoanelor suspectate de rujeolă la anticorpi IgM specificiContingentNr.probeCopii abs % 354100,0Adulţi abs % 44100,0Total abs % 398100,0Rezultat, IgMNegativ Echivoc Pozitiv30987,3±3,52352,3±15,033283,4±3,7133,7±2,024,5±3,1153,8±1,9329,0±3.01943,2±14,95112,8±3,3Anamneza vaccinalăla IgM+ (32 copii,19 adulţi)O doză de 2vaccin dozeNu se ştie29 - 390,29,84 - 1521,178,933 - 1864,7±13,2 35,3±13,2Proporţia persoanelor cu titruri IgM rujeolice pozitive în lotul totaleste egală cu 12,8±3,3% şi este semnificativ mai mare la adulţi decâtla copii – P0,05. Majoritatea copiilor care auarătat rezultate pozitive sunt vaccinaţi contra rujeolei numai cu o dozăde vaccin (90,2%).Din totalul persoanelor examinate 6,3±2,4% au fost depistatecu titruri IgM pozitive la rubeolă şi 8,3±2,8% cu titruri echivoce, la unnivel egal în grupele de copii şi maturi, P>0,05. În 96,0±3,9% cazuri ceiexaminaţi cu rezultatele pozitive au fost vaccinaţi împotriva rubeoleinumai cu o doză de vaccin.De menţionat că, comparativ cu alţi autori, datele prezentate deconfirmare a diagnosticului clinic de rujeolă şi rubeolă prin determinareatitrului de IgM specifice se află la un nivel mai redus – 42-83% [7, 8], ceeace se explică prin faptul că în lotul examinat majoritatea persoanelor cutitruri pozitive sunt vaccinate, la care, după cum am menţionat, nivelulde depistare a IgM specifice este redus [6, 7]. În cazul dat, după părereanoastră, atât rezultatul echivoc, cât şi cel pozitiv trebuie considerate caun titru care confirmă faptul suportării maladiei respective.Tabelul 2Rezultatele examinării persoanelor suspectate de rubeolă în vederea depistăriianticorpilor IgM specificiContingentNr.probeCopii abs. % 354100,0Adulţi abs. % 44100,0Total abs. % 398100,0Rezultat, IgMNegativ Echivoc Pozitiv30485,9±3,73681,8±11,634085,4±3,5287,9±2,9511,4±9,6338,3±2,8226,2±2,636,8±6,0256,3±2,4Anamneza vaccinalăla IgM+ (22 copii, 3 adulţi)O dozăde vaccin 2 doze Nu seştie21 1-95,5 4,53- -100,024 1-96,0±3,9 4,0±3,9În perioada epidemiei de oreion din 2007-2008 au fost colectateprobe sanguine de la bolnavi la diferite termene după debutul bolii.Unii autori consideră că termenul de colectare a materialului pentruexaminare influenţează rezultateleinvestigaţiilor şi colectarea timpuriereduce numărul probelor curezultat pozitiv [9]. În tabelul 3 suntprezentate datele examinării anticorpilorIgM specifici la bolnavii deoreion.Din datele prezentate în tabelrezultă că numărul rezultatelorpozitive depinde de termenul decolectare a probelor şi semnificativcreşte odată cu mărirea lui – dela 37,9±9,0% la 1-7 zile până la65,7±6,6% la 8-10 zile (P

EPIDEMIOLOGIETabelul 3Rezultatele investigaţiilor bolnavilor de oreion în vederea anticorpilor IgM specificiRezultatulexaminăriiPozitiv abs. %±mNegativ abs. %±m 2756,2Echivoc abs. %±m 714,6Termenul de colectare a probelor, zile1-3 4-7 1-7 8-10 11-20 21-28 8-2014 30 44 132 96 11 22829,2 44,1 37,9±9,0 65,7 67,1 57,9 66,3±5,835 62 59 36 7 9551,5 53,5±9,3 29,3 25,2 36,8 27,6±4,83 10 10 11 1 214,4 8,6±5,2 5,0 7,7 5,3 6,1±2,6Total28359,1±4,516434,2±4,3326,7±2,3anticorpilor IgM specifici depinde de termenul de colectare a probelorsanguine şi de statutul vaccinal al persoanelor examinate;– atât rezultatul echivoc, cât şi cel pozitiv trebuie considerate ca oconfirmare a suportării maladiei respective;– în perioada eliminării rujeolei şi rubeolei şi reducerii incidenţeiprin oreion confirmarea diagnosticului clinic al acestor maladiitrebuie să fie bazată pe utilizarea unui complex de metode, inclusiva metodelor genetice şi moleculare la examinarea agentuluicauzal, depistarea IgM şi IgG specifici.Bibliografie1. Leydon J., Curley S., Karapanagiotidis T. et al., Report on a workshop onthe laboratory diagnosis of measles, Pac. Health Dialog, 2005, Sep;12(2),p.159-63.2. Warrener L., Samuel D., Evaluation of a commercial assay for the detectionof mumps specific IgM antibodies in oral fluid and serum specimens, J. ClinVirol., 2006 Feb; 35(2), p. 130-4.3. Vijaylakshmi P., Muthukkaruppan V.R., Rajasundari A. et al., Evaluation ofa commercial rubella IgM assay for use on oral fluid samples for diagnosisand surveillance of congenital rubella syndrome and postnatal rubella, J.Clin. Virol., 2006 Dec; 37(4), p. 265-8.4. Mosquera M.M., de Ory F., Gallardo V. et al., Evaluation of diagnosticmarkers for measles virus infection in the context of an outbreak in Spain,J. Clin. Microbiol., 2005 Oct; 43(10), p. 5117-21.5. Featherstone D., Brown D., SandersR., Development of the GlobalMeasles Laboratory Network, J. InfectDis., 2003 May 15; 187 Suppl 1, p.264-9.6. Sanz J.C., Mosquera Mdel M., EchevarríaJ.E. et al., Sensitivity andspecificity of immunoglobulin G titerfor the diagnosis of mumps virus ininfected patients depending on vaccinationstatus, APMIS, 2006 Nov;114(11), p. 788-94.7. Nigatu W., Nokes D.J., Afework A.et al., Serological and molecularepidemiology of measles virus outbreaksreported in Ethiopia during2000-2004, J. Med. Virol., 2006 Dec;78(12), p. 1648-55.8. Mosquera Mdel M., Sanz J.C., EchevarríaJ.E. et al., Diagnostic performanceof specific IgM detection andgenomic amplification in rubella,Enferm. Infecc. Microbiol. Clin., 2006Apr; 24(4), p. 251-3.9. Cunningham C., Faherty C., CormicanM., Murphy A.W., Importanceof clinical features in diagnosis ofmumps during a community outbreak,Ir. Med. J., 2006 Jun; 99(6), p.171-3.10. Krause C.H., Molyneaux P.J., Ho-YenD.O. et al., Comparison of mumps-IgMELISAs in acute infection, J. Clin Virol.,2007 Feb; 38(2), p. 153-6.124

EPIDEMIOLOGIEINFECŢIA PNEUMOCOCICĂÎN STRUCTURA PATOLOGIEIINFECŢIOASE LA COPII ŞI INDICAŢIIPENTRU VACCINARELudmila SERBENCO, Galina RUSU,Ludmila BÎRCA, Angela ROŞCA,Universitatea de Stat de Medicinăşi Farmacie Nicolae Testemiţanu,Centrul Naţional Ştiinţifico-Practicde Medicină PreventivăSummaryInfection with pneumococcus – themajor cause of morbidity at childrenand indications for immunizationInfection with pneumococcus isa major cause of morbidity andmortality worldwide. Pneumoniawith empyema and/or bacteraemia,febrile bacteraemia and meningitisconstitute the commonest manifestationsof invasive pneumococcaldisease. WHO considers thatpneumococcal conjugate vaccineshould be a priority for inclusionin national childhood immunizationprogrammes.Infecţiile pneumococice reprezintă un grup de maladii provocatede către pneumococi, tipul Streptococcus pneumoniae, care se manifestăclinic prin variate forme morbide (pneumonii, meningite, septicemii,bacteriemii, otite etc.). Conform datelor OMS, în lume anual se înregistrează1,6 mln decese în urma maladiilor provocate de pneumococ,inclusiv 0,7-1,0 mln – la copii cu vârsta de până la 5 ani. În Europa şi înSUA S. pneumoniae este responsabil pentru circa 80% dintre pneumoniilebacteriene. În aceste regiuni incidenţa anuală prin maladii invaziveprovocate de către S. pneumoniae constituie 10-100 cazuri la 100000populaţie, cu predominare la copii de până la 2 ani, adulţi, bolnavi cuHIV/SIDA şi alte stări imunodeficitare.Pneumococul (Streptococcus pneumoniae) este un diplococgrampozitiv din genul streptococilor, care a fost izolat pentru primadată de către Louis Pasteur în anul 1881, în Franţa. El are o răspândireuniversală, este un saprofit al cavităţii bucale şi al căilor respiratorii superioare,fiind şi principalul agent etiologic al infecţiilor pneumocociceinvazive şi non-invazive la copii. Sunt cunoscute circa 90 de serotipuride pneumococi. La nivel mondial, circa 20 de serotipuri sunt asociatecu 80% din infecţiile pneumococice invazive.Transmiterea se realizează pe cale aeriană, directă (prin strănut,tuse, contact cu un purtător asimptomatic) sau indirect prin praf contaminat.Purtătorii de pneumococ contribuie la răspândirea infecţiei(mai ales în instituţiile de îngrijire şi în alte spaţii comune), având un rolimportant în transmiterea tulpinilor rezistente la antibiotice.Ponderea purtătorilor sănătoşi de pneumococ este în funcţie de vârstă– la copiii de până la 4-5 ani poate să ajungă până la 90%, la adulţi acestindice poate fi de 5-10%. Infecţia pneumococică are caracter sezonier: înzonele temperate, incidenţa atinge nivele ridicate iarna şi primăvara.Factorii de risc pentru infecţia cu pneumococ sunt: splenectomiasau disfuncţiile grave ale splinei, imunodeficienţa sau imunosupresia(inclusiv toate stadiile infecţiei cu HIV), vârsta, copiii mai mici de 2 anişi bătrânii fiind mai frecvent afectaţi. În calitate de factori favorizanţipot fi menţionaţi instituţionalizarea (risc major pentru transmitereainfecţiilor pneumococice rezistente la antibiotice), apartenenţa la ungrup socioeconomic defavorizat, poluarea aerului. Expunerea copiilorla fumul de ţigară este asociată cu creşterea incidenţei otitei medii.Alăptarea este strâns asociată cu scăderea riscului de contractare aotitei medii în primul an de viaţă. Infecţiile pneumococice evolueazăendemic şi epidemic în colectivităţile închise.Conform surselor bibliografice de specialitate, pneumococul estecea mai frecventă cauză (76%) a pneumoniilor comunitare la adulţi,iar în 94% cazuri – a complicaţiilor la copii. Formele complicate depneumonie pneumococică la copii sunt provocate de serovarianteleînalt virulente (3, 9, 14 etc.), faţă de care copiii nu sunt imuni. Cea maifrecventă formă clinică a infecţiei pneumococice – otita medie acută– poate fi constatată aproape la fiecare copil bolnav şi nu rareori înformă recidivantă. Meningita pneumococică – o altă formă clinică – se125

EPIDEMIOLOGIErealizează prin diseminarea hematogenă sau princontiguitatea pneumococilor (de la un focar purulentotita medie supurativă, sinusita, osteomielitaoaselor craniene spre S.N.C.) şi este o formă severăde meningită purulentă, cu o rată de mortalitatesporită la copiii de 0-5 ani – 8-12 cazuri la 100000copii şi la adulţi 20-40%.Stările septice determinate de pneumococi înpeste 80% cazuri au în debut febră, fără focare binedeterminate de infecţie. La copiii de vârstă şcolarăşi la adolescenţi nivelul morbidităţii prin infecţia cuStreptococcus pneumoniae scade treptat, dar dupăseveritate maladiile menţionate rămân printre celemai periculoase. Un pericol aparte îl prezintă infecţiapneumococică pentru pacienţii cu imunodeficit,persoanele care suferă de diabet zaharat, cele care ausuportat splenectomia, bolnavii de tuberculoză. Infecţiagripală creşte susceptibilitatea la forme invazive aleinfecţiei pneumococice. Astfel, în epidemia de gripă5%-20% din cazuri evoluează cu complicaţii sub formăde pneumonii bacteriene, dintre acestea până la 50%sunt pneumonii pneumococice (după CDC).Rezistenţa pneumococului la preparate antimicrobiene,cum ar fi penicilinele, cefalosporinele,cotrimoxazolul, macrolidele şi fluorochinolone esteo problemă importantă cu un progres rapid. Dateleistorice arată astfel: în 1943 s-a constatat rezistenţa lasulfamide, în 1963 – rezistenţa la tetraciclină, 1967 – rezistenţala penicilină şi eritromicină, 1970 – rezistenţala cloramfenicol, 1974 – prima meningită cu pneumococrezistent la penicilină, 1977 – multirezistenţapneumococului (rezistenţa la minimum 3 clase diferitede antibiotice), la începutul anilor ‘90 – rezistenţa lacefalosporine de generaţia a 3-a. În ultimul timp, aufost semnalate cazuri de eşec terapeutic în infecţiilecu tulpini rezistente la fluorchinolone.Actualmente, ţinând cont de creşterea semnificativăa frecvenţei de depistare a tulpinilor antibioticorezistentede S. pneumoniae, în special printrecopii, incidenţa sporită a maladiilor provocate depneumococi (1 caz la 500 de persoane anual în SUA),precum şi de severitatea evolutivă – letalitatea generalăde 5-10%, iar în cazurile de bacteriemie – de20-30%, se revine la recomandările OMS privindvaccinarea ca cea mai eficientă metodă în reducereamorbidităţii şi respectiv a letalităţii prin infecţiapneumococică. Ca argumente pentru justificareavaccinării au servit: severitatea formelor invazive,mortalitatea crescută la grupele cu risc, frecvenţa infecţiei,prezenţa purtătorilor, rezistenţa la antibiotice(penicilină, cefalosporine, cotrimaxazol, eritromicină,macrolide şi quinolone).Etapa vaccinurilor corpusculareIdentificarea ca specie a pneumococului (în1881) şi demonstrarea ulterioară a rolului său înproducerea pneumoniei au determinat demarareacercetărilor pentru producerea unui vaccin. Spresfârşitul secolului XIX, experimentele efectuate peanimale au arătat că vaccinarea iepurilor cu pneumocociîntregi omorâţi (vaccin corpuscular) îi protejeazăîmpotriva infecţiilor cu pneumococi vii. Studiile ulterioareau arătat că factorul care conferă pneumococuluirezistenţă la fagocitoză este capsula acestuia.Primul vaccin polizaharidic capsular fracţionat, careacoperea 14 serotipuri de pneumococ, a intrat în uzîn anul 1977, fiind urmat în scurt timp (1979) de introducereavaccinurilor 23-valente, a căror utilizares-a extins după 1983. Prin numărul suficient de marede serotipuri cuprinse în vaccinurile 23-valente,acestea ofereau o bună acoperire vaccinală, faţă devariabilitatea distribuţiei geografice a serotipurilormai virulente. Ele se folosesc şi astăzi pentru imunizareaactivă antipneumococică la grupele de vârstăde peste 2 ani. Dar aceste vaccinuri polizaharidice nuinduc memorie imunologică de durată, stimuleazăfoarte puţin imunitatea la nivelul mucoaselor şi suntneimunogene la grupa de vârstă sub 2 ani, grupă curisc major de infecţii pneumococice invazive.Cercetările de la sfârşitul secolului XX audemonstrat că prin conjugarea cu proteine a polizaharidelorcapsulare se poate extinde capacitateaimunogenă a vaccinurilor pneumococice, inclusivla grupa de vârstă sub 2 ani. În anul 2000 a intratîn uz primul vaccin polizaharidic conjugat heptavalent,destinat imunizării sugarilor şi copiilor mici,până la vârsta de 5 ani, singurul care s-a dovedit areduce incidenţa infecţiilor pneumococice la copii cuaproximativ 75% după trei ani de utilizare extensivă.Aceste date au fost obţinute în Statele Unite, undeutilizarea sa este recomandată începând din 2000,iar în 2005 s-a ajuns la un grad de acoperire vaccinalăde 80% la grupa de vârstă sub 3 ani.În Europa, deşi înregistrarea s-a produs în 2001,până în 2003 nici un stat nu inclusese acest vaccin înprogramele naţionale. O statistică efectuată la fineleanului 2006 a arătat ca 10 din statele Uniunii Europeneşi Norvegia au introdus vaccinarea universalăa copiilor cu PCV-7; alte opt state recomandă PCV-7doar pentru categorii speciale de copii (infecţie HIV,asplenie), iar nouă state (inclusiv România) nu aupână în prezent o poziţie oficială în raport cu aceastăvaccinare.Cercetările actuale vizează producerea unorvaccinuri celulare (cu pneumococi omorâţi, neîncapsulaţi),pentru administrare nazală. Se crede căaceasta ar îmbunătăţi eficacitatea vaccinurilor şi arlimita, de asemenea, numărul de injecţii. Alte direcţiide cercetare vizează dezvoltarea unor tipuri devaccinuri pneumococice fracţionate axate pe componentemicrobiene proteice, cum ar fi antigenul126

EPIDEMIOLOGIEproteic comun. Continuă de asemenea cercetărileîn domeniul vaccinurilor conjugate plurivalente vizândincluderea a cât mai multor serotipuri într-unsingur vaccin (sunt în curs de omologare vaccinuriconjugate 9-valente).ConcluziiMaladiile determinate de pneumococ – pneumoniile,otitele, meningitele, septicemia – continuăsă aibă o importanţă majoră atât ca morbiditate, câtşi ca mortalitate în special la copiii de până la 5 aniîn practica pediatrică mondială. La etapa actuală,începând cu anul 2007, pentru soluţionarea acesteiprobleme, OMS a recomandat pentru implementarevaccinul pneumococic, iniţial vaccinul conjugatheptavalent, pentru imunizare în ţările în curs dedezvoltare în vederea salvării a milioane de vieţiomeneşti, ceea ce impune studii de perspectivă inclusivîn spaţiul geografic al Republicii Moldova.Bibliografie1. Dr. Felicia Toma Săcărea, UMF Tg. Mureş, Bacteriologiegenerală, University Press, Târgu Mureş, 2006.2. Conf. Dr. Sonia Drăghici, Universitatea din Oradea,Infecţiile pneumococice – probleme de diagnostic şitratament, în revista Medic. ro, nr. 28.3. OMS: Pneumoccocal vaccines, în Weekly epidemiologicalrecord / Relevé épidémiologique hebdomadaire, nr.12 / 2007, p. 93-104.4. British Columbia Center for Disease Control BritishColumbia’s pneumococcal immunization program– Questions and Answers for Physicians and PublicHealth Nurses.5. Lisa A. Jackson & colab., Effectiveness of PneumococcalPolysaccharide Vaccine in Older Adults, în The New EnglandJournal of Medicine, 2003, nr. 348: pag. 1747-55.6. Leeds NHS – Primary Care Trust: Patient Group Directionfor the administration of Pneumococcal PolysaccharideVaccine.7. Francesc Asensi, Conxa Carles, Història de les vacunescontra infeccions bacterianes Invasores, Fundació Alsinai Bofill (ed.), Valencia 2004.8. Таточенко В., Пневмококковая инфекция –современный взгляд на проблематику, журналВопросы современной педиатрии, №. 1, 2007.9. Чичалин А.Г., Информационное письмо – Вакцинопрофилактикапневмококковой инфекции, 2007.UNELE ASPECTE EPIDEMIOLOGICEÎN INFECŢIA MIXTĂ HIV/TBTatiana CHIRIAC, Viorel PRISACARI,Centrul de Medicină Preventivă municipal Chişinău,Catedra Epidemiologie a USMF Nicolae TestimiţanuSummarySome epidemiological aspectsof the mixt HIV/TBinfectionThe article includes mixedHIV/TB infection analizedcases, that constitutes noless more than 35% frompacients with AIDS. Durationof the infected personswith HIV during HIV/TBinfection finding, constitutesin medium 6 months. Tuberculosisocupies the secondplace after candidosis inthe grup of opportunisticinfections.The mixed HIV/TB infectioninformation it is not enough,les been established.Actualitatea temeiÎn întreaga lume tuberculoza (TB) este principala cauză de deces în rândulpersoanelor infectate cu HIV[1]. Studiile statistice au demonstrat creştereaspectaculoasă a ratei îmbolnăvirilor prin tuberculoză pulmonară a persoanelorinfectate cu HIV[5]. În acelaşi timp, s-a constatat o frecvenţă înaltă a subiecţilorseropozitivi la HIV printre pacienţii cu tuberculoză.Epidemia HIV/SIDA/TB/malaria în lume duce la pierderea a circa 6 mln. devieţi omeneşti anual [7]. Asocierea SIDA-tuberculoza pulmonară sau extrapulmonarăse consideră ca o complicaţie infecţioasă a SIDA deja cunoscută.Ori de câte ori este diagnosticată tuberculoza sau micobacterioza atipicăeste necesar a se căuta existenţa unui substrat de deficit imun generat de oinfecţie cronică cu HIV încă nediagnosticată [3].În mai multe surse bibliografice a fost remarcată utilitatea vaccinării cuBCG la pacienţii cu boala HIV cronică. Există opinia că bolnavii seropozitivitrebuie să evite la maximum contactul cu micobacterii de orice tip. Studiilestatistice conturează ideea că, deşi capacitatea de protecţie faţă de tuberculozapulmonară şi extrapulmonară a BCG-ului este mai redusă la persoanele pozitivepentru infecţia HIV, totuşi ea reduce riscul complicaţiilor prin meningitătuberculoasă sau tuberculoza miliară la pacienţii vaccinaţi comparativ cu ceinevaccinaţi [2].În multe cazuri infecţia HIV/TB evoluează fulgerător sub formă generalizată.În cazul bolnavilor de tuberculoză seropozitivi la HIV este indicată instituireasistematică a chimioprofilaxiei tuberculostatice [4]. Infecţia HIV contribuie larăspândirea tuberculozei [6].127

EPIDEMIOLOGIEMaterialeÎn studiu au fost incluse 108 persoane cu infecţieHIV în stadiul SIDA, inclusiv 38 de pacienţi cuinfecţie mixtă SIDA/TB, înregistrate în mun. Chişinăuîn perioada 1992 -2007.Rezultatele obţinuteÎn urma analizei epidemiologice a cazurilorde infecţie HIV/SIDA în mun. Chişinău s-a constatatcă din 794 de persoane cu infecţie HIV, înregistratepână la 01.01.2007, 108 sau 13,6 % au progresat înstadiul SIDA.Infecţia mixtă HIV/TB oficial a fost declarată la38 de persoane (35,0%), din care au decedat 21 depersoane (55,0 %). Totodată s-a constatat că n-au fostdeclarate încă cel puţin 62 de cazuri de infecţie mixtăHIV/TB, dintre care 27 persoane decedate.Analiza minuţioasă a arătat că CMF din mun.Chişinău deţin informaţie despre 34 cazuri de infecţiemixtă HIV/TB. Totodată, CMP a fost informat oficialnumai privitor la 13 cazuri. Aşadar, 21 cazuri deinfecţie mixtă HIV/TB n-au fost declarate de cătremedicii de familie la CMP. Totodată, n-au fost expediateextrasele de boală la Centrul SIDA.Datele privind persoanele decedate de SIDA,prezentate de către Centrele Medicilor de Familie lasolicitarea CMP Chişinău, au confirmat 27 cazuri noide TB, nedeclarate anterior (în anul 1999 – un caz,2000 – 2 cazuri, 2002 – 4 cazuri, 2003 – un caz, 2004– 6 cazuri, 2005 – 5 cazuri, 2006 – 8 cazuri).În urma prezentării informaţiei respective de cătreSpitalul Clinic Municipal de Pneumoftiziologie, la solicitareaCMP Chişinău, s-a constatat că în instituţie aufost internate 23 de persoane cu infecţie mixtă HIV/TB.Totodată, CMP a fost informat numai privitor la 9 cazuri,(informaţie oficializată de Centrul SIDA şi DDVR). În14 cazuri cu infecţie mixtă HIV/TB informaţia n-a fosttransmisă în CMP Chişinău şi n-au fost expediate niciextrasele de boală la Centrul SIDA.Din numărul total de cazuri de infecţie mixtăHIV/TB declarate oficial, 30 constituie bărbaţi (79,0%)şi numai 8 femei (21,0 %), coraportul fiind de 3:1.Din totalul de 38 persoane cu infecţie mixtă HIV/TB,73,7% au fost depistate în urma investigaţiei HIV/SIDA ca indicaţie conform grupului de risc, 44,7%aparţin contingentului de vârstă 20-30 de ani şi34,2% contingentului de vârstă 31-40 de ani.Aşadar, având în vedere indicele înalt deafectare prin tuberculoză a pacienţilor cu infecţieHIV/SIDA din numărul total de 108 cazuri de SIDA,nu mai mic de 35,0 %, ea poate fi inclusă în şirul deinfecţii oportuniste, ocupând locul doi după candidoză(58,0%).S-a constatat că în 27,0 % cazuri tuberculozadevine cauza principală de deces al pacienţilor cuSIDA. Persoanele infectate cu virusul HIV care audecedat pe motiv de tuberculoză au trăit în medie6 luni după depistarea ei (tabelul 1).Tabelul 1Durata vieţii persoanelor decedate de infecţie mixtă HIV/TBInclusivDurata vieţiipersoanelorcu infecţieDe la datadepistăriiinfecţiei HIVDe la datastabilirii infecţieimixte HIV/TBHIV/SIDA Numărul deNumărul de%cazuricazuri%o lună – un an 3 14,3 17 81,0un an – 3 ani 6 28,6 4 19,04 ani – 6 ani 9 43,0 - -7 ani – 9 ani 4 14,3 - -Total 22 100,0 21 100,0Durata medie 4,2 ani 6 lunia vieţiiAşadar, durata vieţii persoanelor cu infecţiaHIV/SIDA agravată de tuberculoză nu depăşeşte 3ani, în medie 6 luni, pe când a celor fără tuberculozăîn 43,0% este de 4-6 ani, iar în 14,3% – de 7-9 ani.Concluzii1. Infecţia mixtă HIV/TB ocupă locul doi, dupăcandidoză, în grupul de infecţii oportuniste la pacienţiicu infecţie HIV/SIDA.2. Tuberculoza scurtează vădit durata vieţii persoanelorcu infecţie mixtă HIV/SIDA, care constituieîn medie 6 luni după depistarea ei.3. Nu mai puţin de 35,0 % din persoanele infectatecu virusul HIV contractează şi tuberculoza.4. În aceste condiţii, devine imperios necesarăluarea măsurilor de urgenţă în respectarea actelornormative de declarare şi supraveghere a persoanelorcu infecţie mixtă HIV/TB.Bibliografie1. Curriculum Controlul tuberculozei la nivelul asistenţeimedicale primare, ediţia a II-a , USAID, Chişinău, 2005,p. 17.2. Vaccinarea persoanelor seropozitive la HIV. Ghid terapeuticîn infecţia HIV. Ministerul Sănătăţii şi Familiei.Comisia Naţională de luptă anti-SIDA, Bucureşti, 2001,p. 121.3. R. Bărbuţa, V. Sofrone, R.Găţu, P.Alexandriuc, L.Ţurcanu,Particularităţile patologiei pulmonare la bolnavii cu HIV/SIDA, spitalizaţi în Dispensarul Ftiziopulmonologic Bălţi.Conferinţa ştiinţifico-practică a Ftiziopulmonologilordin R. Moldova, 18.09.02, Chişinău, 2002, p. 81.4. А.И. Щелканова, Ф.А. Батыров, В.И. Чуканов,Туберкулёз, сочетанный с ВИЧ – инфекциейв Московском регионе. //Эпидемиология иинфекционные болезни, 2006, Nr. 6, с.13.5. Б.И. Кочетов, СПИД и заболевания лёгких. Проблемытуберкулеза. Медицина, 1991, №9, с. 51.6. Г.Г. Онищенко, Борьба с инфекционными болезнями– приоритетная тема представительстваРоссийской Федерации на саммите группы восьмив 2006 г. //Журнал микробиологии эпидемиологиии иммунобиологии, 2006, Nr. 7, с. 6.7. С. И. Ковалева, В. И. Туганова. СПИД у больныхту беркулезом. Проблемы ту беркулеза. //Медицина, 1991, №6, с. 73-74.128

EPIDEMIOLOGIECARACTERISTICI EPIDEMIOLOGICEPRIVIND DIABETUL ZAHARATIulia LUCA, Tudor GREJDIANUUniversitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuSummaryEpidemiologicalcharacteristics ofdiabetesIn this articleare described theepidemiologicalcharacteristics ofdiabetes. Thereare shows specificsick factors whichinclude: heredity,obesity, some infections,atherosclerosis,pancreaticdestructiveprocesses, the profession,medium,age and etc.Actualitatea cercetărilor în acest domeniu este determinată de creşterea continuăa incidenţei, complicaţiilor şi cazurilor de deces prin diabet zaharat în majoritateaţărilor lumii.Prin incidenţa şi prevalenţa sa (aproximativ 1,5 - 2%) din populaţia globului şi 7-9%la grupele de vârstă de peste 45 de ani, diabetul afectează un număr total de peste 60milioane de persoane.Date epidemiologice recente pentru ţara noastră au pus în evidenţă o rată de3,5% diabetici din populaţia totală (50 000 - 60 000 persoane), din care 10 - 12% suntinsulinodependenţi.Studii în domeniu estimează că riscul de-a lungul vieţii de a face un diabet zaharateste de circa 10 - 15%, cu valori mai înalte la copii şi la populaţia vârstnică.Deşi boala este cunoscută de peste 3000 de ani, cauza ei rămâne încă neprecizată.Se cunosc însă în prezent o serie de circumstanţe care favorizează apariţia diabetuluizaharat. Acestea sunt cunoscute sub denumirea de “factori de risc diabetogen”. Unii dinaceştia se întâlnesc în mediul înconjurător, iar alţii fac parte din însăşi structura organismuluipersoanelor la care se va dezvolta în timp diabetul zaharat.Factorul genetic şi ereditar este considerat la ora actuală cel mai important factorde risc diabetogen. Ereditatea cuprinde, aşadar, o serie de caractere de ordin fizic şibiologic, pe care o persoană le moşteneşte de la părinţii, bunicii sau străbunicii săi.Studiile statistice au arătat că diabetul zaharat apare mai mult în familiile în careexistă deja diabetici. Analiza arborelui genealogic (rudelor de sânge apropiate) aratăcă în familia unui diabetic apar, în timp, noi cazuri de diabet.De aceea în prezent prioritare sunt cercetările care caută să precizeze tulburărilemetabolice iniţiale transmise ereditar şi defectele ereditare în funcţia celulelor secretoarede insulină.Ereditatea, recunoscută în prezent de majoritatea autorilor drept cauza cea maifrecventă a diabetului zaharat, nu explică apariţia tuturor cazurilor de boală, mai importantfiind faptul că nu se transmite boala ca atare, ci numai “predispoziţia” la boală.Obezitatea ocupă locul doi în rândul factorilor de risc diabetogen, după ereditate.Se încadrează în obezitate toate persoanele a căror greutate corporală depăşeşte cupeste 20% greutatea ideală.Rolul infecţiilor în declanşarea diabetului zaharat este de multă vreme luat înconsiderare. Cercetările s-au referit în special la acele infecţii cunoscute ca interesând şipancreasul în cursul evoluţiei lor. Pe baza acumulării unui bogat material de observaţieclinică, a cercetărilor epidemiologice şi experimentale s-a conturat în prezent ipotezacă unele virusuri joacă un rol în apariţia diabetului zaharat.Unele intoxicaţii pot favoriza, de asemenea, apariţia diabetului zaharat: alcoolul,tutunul, intoxicaţiile cu oxid de carbon. Alcoolul producând pancreatite, hepatite croniceşi ciroze, poate duce la apariţia diabetului zaharat. Fumatul creşte pe de o parte secreţiade adrenalină, iar pe de altă parte concentraţia oxidului de carbon din sânge, ambelecu rol favorizant în producerea diabetului.Ateroscleroza, fără să joace un rol deosebit de important, este admisă ca putândsă participe la apariţia diabetului zaharat la vârstnici. Prin îngroşarea peretelui arterelorcare irigă pancreasul, îl poate lipsi de materialul necesar formării insulinei, iar prin îngroşareamembranei bazale a capilarelor insulelor Langerhans împiedică trecerea insulineiformate de pancreas în circulaţia sanguină.Procese distructive pancreatice. J. von Mehring şi Oscar Minkowski au obţinutexperimental diabetul zaharat scoţând pancreasul din corpul unui câine. Prin aceastaau demonstrat că pancreasul joacă un rol capital în producerea diabetului zaharat.129

EPIDEMIOLOGIEUnele cazuri de diabet pot fi produse de bolicare, dezvoltându-se în pancreas, duc la distrugereaunor părţi importante ale acestuia (cancer, chist,hemocromatoză).Pentru unele cazuri de diabet pot fi luate înconsideraţie şi traumele psihice. Stresul sau şoculpsihic, chiar moderat, dar repetat poate favorizaîmbolnăvirea prin diabet la persoanele predispuseereditar sau atunci când se adaugă la alţi factori de“risc diabetogen”.Profesiunea. Ocupaţii sedentare – funcţionari,casnice etc. –, cele expuse unor emoţii mari sau cumare responsabilitate – medici, conducători de instituţii,contabili, ca şi cele expuse unei supraalimentaţii– bucătărese, cofetari, ospătari, brutari prezintăo frecvenţă semnificativ mai crescută a diabetuluizaharat.Factorul emotiv. Reprezentat fie de provocareaunui şoc stresant, fie de unele situaţii emotive continuerepetate, prin faptul că favorizează hiperfuncţiaglandelor adrenergice şi simpaticotonice, poate aveauneori un rol etiologic.Mediul geografic. Fără îndoială că, în ceea cepriveşte morbiditatea prin diabet zaharat, influenţamediului geografic, privită în întreagă sa complexitate,nu poate fi ignorată. Sunt cunoscute studii careconstată raritatea diabetului zaharat la eschimoşi, lamalaiezi, la indienii din Africa de Sud, după cum suntalte zone, mai ales cele europene şi cele din Americade Nord, unde diabetul zaharat este frecvent.Vârsta. Diabetul zaharat poate surveni la oricevârstă, prezentând însă o serie de variaţii în raport cuaceasta. Astfel, sub aspectul incidenţei, diabetul estemai rar în copilărie, creşte uşor în pubertate, atingândo frecvenţă maximă la vârsta adultă, pentru ca apoisă continue progresiv. În ceea ce priveşte indicelede prevalenţă, datorită supravieţuirii îndelungate adiabeticilor, aceasta prezintă o directă proporţionalitatecu vârsta, valorile maxime fiind întâlnite la grupa60-70 de ani, după 75 de ani fiind în scădere.Sexul. Se pare că sexul ar avea un rol importantîn etiologia diabetului zaharat. Dacă în trecutulapropiat, în ţările în curs de dezvoltare exista o predominanţăa diabetului zaharat la bărbaţi, în prezentîn ţările dezvoltate se înregistrează o frecvenţă mairidicată la femei. După o statistică efectuată la Bucureştipe 1000 de cazuri, proporţia pe sexe este de58,8% bărbaţi şi 41,2% femei.Se pare că în prezent frecvenţa diabetului zaharatla femei este în creştere continuă. Cauzele acesteicreşteri ar fi multiple. Între acestea menţionăm:modificarea modului de viaţă printr-o participaredin ce în ce mai activă în procesul de producţie şi înviaţa socială, viaţa cotidiană mai stresantă, creştereaduratei medii de viaţă.Mediul rural şi urban. În marea majoritate acazurilor de diabet zaharat, incidenţa bolii este maicrescută în mediul urban decât în rural. Este şi aceastao consecinţă nu numai a unei mai bune depistări şia stabilirii unui diagnostic mai prompt în urban, darşi o reflectare a vieţii citadine mai stresante şi maitrepidante, asociate cu prezenţa mai pregnantă laoraş a unor factori de risc: obezitate şi sedentarism,alimentaţie neraţională.Factorii specifici femeii. Avorturile spontanerepetate, naşterile de macrosomi (copii cu greutateade peste 4 kg) sunt un indiciu de prezumţie privindexistenţa unui diabet.Factorul iatrogen. Administrarea unor medicamenteca sulfamide, diuretice, neuroleptice, cortizoletc. prin faptul că provoacă o hipersecreţie de adrenalinăşi secundar o diminuare a insulinei sunt incriminateîn producerea diabetului zaharat, mai ales lapersoanele ce prezintă o predispoziţie ereditară.Managementul diabetului. Managementuldiabetului implică atât persoana cu diabet, cât şimedicul specialist şi personalul medical specializat înîngrijirea diabetului. Tratamentul optim al diabetuluiimplică strânsa colaborare a acestor părţi.Obiectivele managementului diabetului tip 1şi tip 2 sunt:• Eliminarea simptomelor asociate hiperglicemiei;• Îmbunătăţirea controlului glicemic pe termenlung în vederea prevenirii sau reducerii complicaţiilortardive;• Tratamentul simptomelor precum hipertensiuneaşi dislipidemia;• Îmbunătăţirea calităţii vieţii;• Dezvoltarea normală din punct de vedere fizicşi psihic a copiilor cu diabet.Concluzii1. Factorii genetic şi ereditar reprezintă la oraactuală cel mai important factor de risc diabetogen.Ereditatea cuprinde, aşadar, o serie de caractere deordin fizic şi biologic, pe care o persoană le moşteneştede la părinţii, bunicii sau străbunicii săi.2. Studiile statistice au arătat că diabetul zaharatapare mai mult în familiile în care există dejadiabetici. Analiza arborelui genealogic (rudelor desânge apropiate) arată că în familia unui diabeticapar, în timp, noi cazuri de diabet.3. Dacă în trecutul apropiat, în ţările în cursde dezvoltare exista o predominanţă a diabetuluizaharat la bărbaţi, în prezent în ţările dezvoltate seînregistrează o frecvenţă mai ridicată la femei.Bibliografie1. Annaswamy R., Gordon H. et al., Rosiglitazone ImprovesInsulin Sensitivity and Lowers Blood Pressure in HypertensivePatients. Diabetes Care, vol. 26, Nr.1, January2003, p.172-178.2. David G., Gary J., Effect of Rosiglitazone on InsulinSensitivity and Body Composition in type 2 DiabetesPatients. Obesity Research, vol. 10, Nr. 10, oct. 2002,p. 1009-1015.3. Hâncu N. et al., Insulinoterapia ambulatorie în DZ tip Işi 2. Jama Ro, sept. 2003, vol.1, Nr.1, p. 91-95.4. Hâncu M., Obezitatea şi dislepidemiile, Bucureşti, Ed.Infomedica, 1999.130

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C ECURA HIDROMINERALĂÎN AMELIORAREAMANIFESTĂRILOR ALERGICEOtilia VORONIUC 1 , Monica TARCEA 2 ,Diana DIACONU 1 , Iulia VORONIUC 3 ,1Universitatea de Medicină şi Farmacie Gr. T. Popa, Iaşi;2Universitatea de Medicină şi Farmacie, Tg. Mureş;3Universitatea de Medicină şi Farmacie, Rouen, FranţaSummaryThe hydro-mineral cure in theamelioration of the allergic manifestationThrough unspecific mechanism,the ingestion of the bicarbonatesmineral waters in cure has sensibleeffects of amelioration on the allergicmanifestation and on the installationof allergic tolerance too. From 29bottled minerals waters exploitedby the Romanian National Society ofthe Minerals Waters, 65,51% has thebicarbonate ion below 1000 mg/L,27,5% between 1000-2000 mg/l and6,89% over 3000 mg/l. The magnesiumbicarbonate mineral watersspeed the gastrointestinal transit onthe people with chronic constipation,impede the resorbtion of the toxicfood compounds including allergensetc. The hydro-mineral cure withamelioration effect on the chronicgastrointestinal diseases, impedethe allergic crossing to the systemiccirculation. Among the medicinalmineral water, on recommend thefollowing: Sangeorz-Bai, Slanic-Moldova, Calimanesti, Olanesti,Borsec etc.IntroducerePrin mecanism nespecific, ingestia în cure interne a apelor mineralebicarbonatate are efect sensibil de ameliorare a manifestăriloralergice, de instalare a toleranţei alergice.Clinic, s-a constatat că apele minerale de tip bicarbonatat, administrateîn cure, ameliorează manifestările alergice cutanate, digestivesau respiratorii [5].Reacţia antigen–anticorp diminuează ca urmare a intervenţieiunor mecanisme tisulare pe lângă cele umorale.Rolul ficatului în acest sens este major.Reactivitatea intestinală faţă de histamină sau acetilcolină a scăzut,conform unor studii experimentale, prin administrarea unor curede ape minerale bicarbonatate timp de trei săptămâni [2].România se numără printre cele mai bogate ţări în resurse minerale,îndeosebi în ape minerale naturale carbogazoase, datorită condiţiilorgeologice, hidrogeologice şi structural-tectonice favorabile [3].Marea majoritate a apelor minerale de masă sunt ape bicarbonatatecalcice-magneziene şi carbogazoase.Consumul apelor minerale de masă în România a crescut continuumai ales în ultimii 15 ani, conform datelor Societăţii Naţionale a ApelorMinerale, iar alegerea tipului este importantă [6].Material şi metodeLucrarea are la bază informaţiile furnizate de către SocietateaNaţională a Apelor Minerale Române privind 29 de tipuri de apeminerale pe care le administrează, datele fiind prezente şi pe site-ulsocietăţii [6].Pentru fiecare din cele 29 de ape minerale de masă îmbuteliates-a precizat sursa de exploatare, iar dintre parametrii chimici, ionul bicarbonat,important în conferirea caracteristicilor şi a efectelor pozitiveasupra consumatorilor cu manifestări alergice.Rezultate şi discuţiiCaracterizarea fizică şi compoziţia chimică a apei este condiţionatăde structura geologică a scoarţei terestre, fapt care se reflectă înmodificarea compoziţiei în funcţie de foraj, precum şi modificarea eiîn timp.Pentru consumatorul sănătos, efectele unei ape minerale naturaleasupra organismului se discută în principal în funcţie de concentraţiaîn Ca, Mg, raportul Ca/Mg şi Na [1, 4].Caracterizarea chimică a unei ape minerale se face numai dupădate analitice.De obicei, apele minerale conţin:– dintre cationi: Ca, Mg, Na, K etc.;2-– dintre anioni: SO 4, Cl - , HCO 3-, CO 2liber etc.;– şi mai rar, dar importante: Fe, Mn, Li, Al – dintre cationi, iar dintre2-anioni: SiO 3, NO 3-,NO 2-,HS - ,PO 4-, Br _ , I - , F - etc.131

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C EÎn afară de substanţele fixe, apa minerală maiconţine gaze, şi anume: dioxid de carbon, oxigen,azot, hidrogen sulfurat, gaze nobile, radon etc.Se cunosc două moduri de clasificare a apelorminerale:– după constituţia fizică şi chimică a apei, condiţionatăde structura geologică a scoarţeiterestre;– după acţiunea lor terapeutică.În funcţie de concentraţia ionului bicarbonat,o ierarhizare a apelor minerale româneşti analizateeste prezentată în continuare.Din cele 29 de ape minerale luate în studiu,un număr de 19 (65,51%) au HCO 3-(mg/l) sub 1000mg/l (tabelul 1).Se remarcă prin valori extreme în acest intervalal concentraţiei de HCO 3-apele minerale :• Bucovina plată (sursa Dorna Candreni / IzvorulDracului) şi Izvorul Minunilor, apă mineralănaturală carbogazeificată şi plată (sursa Stânade Vale / Izvorul Minunilor), care prezintă ceamai mică valoare, de 122 mg/l HCO 3-;• Perla Covasnei, apă minerală naturală naturalcarbogazoasă (sursa Malnaş / Forajul F1bis), careprezintă cea mai mare valoare, de 976 mg/l HCO 3-.Ape minerale cu HCO 3-(mg/l) sub 1000 mg/lTabelul 1Numele mărciiLocaţia / Sursa-HCO 3Tipul de(mg/l) apăPerla Covasnei Malnaş/ Forajul F1bis 976 NCAlpina Borşa/ Izvoarele Vinişoru 915 NCBăile Lipova Lipova / Forajul F11 915 NCHarghita Sâncrăieni/ Forajul F8 915 NCLipovaLipova/ Forajul F9bis 915 NCBriza LipoveiLipova/ Forajul F8E 854 NCStânceni Stânceni / Forajul F1; F2 793 NCZizin Zizin / Forajul F1bis; F2 732 C+PAmfiteatru Iaşi / Copou Izvorul 3 708 C + PPerla Sâncrăieni/Forajul F1 702 NC+PDPerlaHarghiteiSâncrăieni/ Forajul FI;F4 702 NCBucovinaRoşu/Izvorul DraculuiForajul F2674 CCarpatina Toşorog/ Forajul F1 671 NC+PDBuziaşBuziaş/ Forajul F2 610 NCBorsecBorsec/ Forajul F5 305 PIzvorulMinunilorRieni/ Forajul F2 274 CHerculaneBăile Herculane/IzvorulDomogled183 P+CBucovina Dorna C./ Izvorul Dracului 122 PIzvorul Stâna de Vale/ IzvorulMinunilor Minunilor122 P+CLEGENDĂ:NC = apă minerală naturală natural carbogazoasă;C = apă minerală naturală carbogazeificată;P = apă minerală naturală plată;PD = apă minerală naturală parţial degazeificată.În categoria cu conţinut de HCO 3-, cuprins între1000 şi 2000 mg/l, se încadrează 27,56% din cele 29de ape minerale analizate (tabelul 2).Remarcăm valorile extreme în intervalul de concentraţie1000 – 2000 mg/l (tabelul 2) a ionului HCO 3-:– Păstarăvul, apă minerală naturală natural carbogazoasă(sursa Certeze/ Izvorul Mihai); areconcentraţia cea mai mică, de 1006 mg/l HCO 3-;– Tuşnad, apă minerală naturală natural carbogazoasă(sursa Tuşnad / Forajul F2) înregistreazăconcentraţia cea mai mare, de 1952 mg/l HCO 3-.Ape minerale cu HCO 3-(mg/l) între 1000 – 2000 mg/lTabelul 2NumeleHCO3- Tipul deLocaţia / Sursamărcii(mg/l) apăTuşnad Tuşnad / Forajul F2 1952 NCBodoc Bodoc / Forajul F13 1830 CBiborţeni Biborţeni / Forajul F7; 8; 9 1769 NC+PDBorsecBorsec / Izvorul principalForajul F41647 NCCristalina Dorna Cândreni / Forajul F1 1250 NCDorna Poiana Vinului / Forajul F5 1220 NCPoianaNegriiPoiana Negrii / Forajul Fd 1159 NCPăstrăvul Certeze / Izvorul Mihai 1006 NCApe minerale cu HCO 3-, cuprins între 2000 şi3000 mg/l, reprezintă 6,89% şi sunt, conform tabeluluiurmător (tabelul 3), Boholt şi Vâlcele:Ape minerale cu HCO 3-(mg/l) între 2000 şi 3000 mg/lTabelul 3Numele mărciiLocaţia / Sursa HCO3-(mg/l)Tipul deapăVâlcele Vâlcele / Forajul Elisabeta 3416 NCBoholt Boholt / Forajul F4750 2867 NCConţinutul în bicarbonat conferă apei caracterulde apă alcalină, dacă este de cel puţin 1g de săruri/litru de apă.Sărurile sunt predominant bicarbonatul desodiu, în timp ce bicarbonatul de potasiu este înconcentraţie mai mică.Dacă apa bicarbonatată conţine cel puţin 60mEq% sodiu, este bicarbonatată sodică, iar dacăsuma ionilor Ca 2+ şi Mg 2+ este mai mare decât 60mEq%, sunt ape teroase.Ca urmare, apele bicarbonatate sunt de douătipuri:• apele bicarbonatat-sodice;• apele bicarbonatat calcice şi magneziene.Apele bicarbonatat calcice şi magneziene suntcele mai numeroase şi reprezintă categoria în care seîncadrează majoritatea apelor de masă româneşti.Apele minerale alcalin-teroase şi teroase suntcarbogazoase, clorurate, calcice, magneziene, dacăconţin cel puţin 1g/l din aceste săruri şi sunt considera-132

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C Ete cele mai bune ape de masă, având efecte stimulanteale secreţiei digestive, mai ales gastrice [7, 8].Dintre principalele efecte gastrointestinalecităm:1. Efecte asupra secreţiei gastrice:• neutralizare directă a acidului clorhidric şi inhibaremoderată a pepsinei: Poiana Negri, Tuşnad;• inhibare puternică a pepsinei în cazul apei mineraleBorsec şi Malnaş;2. Stimulează secreţia gastrică: Biborţeni, Lipova;3. Toate apele minerale alcaline au efect destimulare a motilităţii gastrice şi intestinale;4. Efecte asupra colerezei:• au efect coleretic: Biborţeni, Tuşnad, Borsec;• reduc colereza: Lipova, Poiana Negri, Şaru Dornei.5. Efecte în tratarea litiazei biliare;6. Efecte asupra metabolismului general: mineral,glucidic, lipidic, protidic:• Borsec – scade uricemia şi creşte uricuria;• Vâlcele – creşte uricuria şi azoturia;• Borsec, Zizin, Tuşnad – scad albuminele plasmatice.Prin ameliorarea gastroenteropatiilor croniceeste împiedicată trecerea alergenilor prin mucoasadigestivă în circulaţia sistemică.Se citează şi un grad de protecţie faţă de şoculanafilactic, oferit de consumul unor ape mineralesub formă de cură hidrominerală, ce se aplică zilnic,în 5-6 prize.În studii experimentale pe porci guinea, comparativcu un lot-martor, diferenţele au variat între 45 şi65%, în ordine descrescătoare, rezultatele publicatefiind obţinute cu ape provenind de la Slănic-Moldova,Poiana Vinului, Poiana Negri, Zizin, Malnaş [1].Este posibilă intervenţia unor mecanismetisulare, pe lângă cele umorale, având ca rezultatdiminuarea reacţiei alergen-anticorp.Cura hidrominerală de 21 de zile cu ape mineralebicarbonatate, aplicată zilnic în 5-6 prize, contribuiela instalarea toleranţei alergice, prin efectulfavorabil asupra funcţiei de neutralizare a antigenilorla nivelul ficatului [8].În cantitate de 1,5 litri pe zi, cura de ape mineralebicarbonatate, are efect de accelerare a tranzituluiintestinal, în special la bolnavii cu constipaţiecronică, favorizând astfel eliminarea prin scaun aalergenilor şi altor produşi toxici şi împiedicândresorbţia lor [2].Concluzii1. Din cele 29 de ape minerale analizate, un-număr de 19, adică 65,51%, au HCO 3sub 1000 mg/l,valoarea cea mai mică, de 122 mg/l HCO 3-, caracterizândapele Bucovina plată (sursa Dorna Candreni/ Izvorul Dracului) şi Izvorul Minunilor, apă mineralănaturală carbogazeificată şi plată (sursa Stâna deVale/ Izvorul Minunilor).2. Cu conţinut de HCO 3-cuprins între 1000 şi2000 mg/l, se încadrează 8 din cele 29 de ape minerale,prin urmare, 27,58%.3. Apele minerale cu HCO 3-cuprins între 2000 şi3000 mg/l reprezintă 6,89% şi sunt Boholt şi Vâlcele,valoarea cea mai mare, de 3416 mg/l HCO 3-, fiindcaracteristică pentru apa minerală Vâlcele, apă mineralănatural carbogazoasă (sursa Vâlcele/ ForajulElisabeta).4. Se citează şi un grad de protecţie faţă de şoculanafilactic, oferit de consumul unor ape mineralesub formă de cură hidrominerală ce se aplică zilnicîn 5-6 prize. În ordine descrescătoare, rezultatelepublicate au fost obţinute cu ape provenind de laSlănic-Moldova, Poiana Vinului, Poiana Negri, Zizin,Malnaş.5. Cura hidrominerală de 21 de zile cu apebicarbonatate, aplicată zilnic în 5-6 prize, contribuiela instalarea toleranţei alergice, prin efectul favorabilasupra funcţiei de neutralizare a antigenilor la nivelulficatului.6. Cura de ape minerale, alcaline clorurosodice,teroase, feruginoase, în cantitate de 1,5 litri pezi, cu efect de accelerare a tranzitului intestinal, înspecial la bolnavii cu constipaţie cronică, favorizeazăeliminarea prin scaun a alergenilor, împreună cu alţiproduşi toxici, împiedicând resorbţia lor.7. Datorită modificării compoziţiei apelorminerale în funcţie de foraj, precum şi în timp, seimpune actualizarea compoziţiei periodic pe ambalaj,pentru ca în acest fel consumatorul sa aibăla dispoziţie date reale, iar alegerea tipului de apăminerală pentru consum să se facă şi în funcţie decompoziţia chimică.Bibliografie1. Garzon P., Eisenberg B., Variation in the mineral contentof commercially available bottled waters: implicationsfor health and disease American Journal of Medicine,1998, Vol. 105, pag.125-130.2. Mogos V.T., Cura hidrominerală în alimentaţie, în bolilede nutriţie şi metabolism, Vol. II, Ed. Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1998, pag. 78-79.3. Pricăjan A., Airinei S.T., Apele minerale de consumalimentar din România (Drinking Mineral Waters inRomania), Scientific and Encyclopaedic PublishingHouse, Bucharest, 1979.4. Sabatier M., Arnaud J., et al., Meal effect on magnesiumbioavailability from mineral water in healthy women//American Journal of Clinical Nutrition, 2002, Vol.75, No. 1, pag. 65-71.5. Stoicescu C., Farmacodinamica apelor minerale de curăinternă din România, Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti,1982.6. site-ul Societăţii Naţionale a Apelor Minerale Românehttp://www.snam.arexim.ro/snam 1.htm7. Teleky N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodoreanu E.,Grigore L., SPA Treatment in Romania, Publishing HouseSport-Turism, Bucharest, 1985, pag. 22-26.8. Teleky N., Munteanu L., Bibicioiu S., România balneară,Ghid pentru medicii de familie şi medicii specialişti,OPTBR, Bucureşti, 2004.133

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C EELABORAREA METODELORRAPIDE DE DIAGNOSTICAL INFECŢIILOR TRACTULUI URINARIurie ROŞCIN, Greta BĂLAN,Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuSummaryElaborated of rapidmetods for diagnosticsof urinary tract infectionsUnder laboratory conditions,the followingwere developed andperfected: a nutrientmedia which allowsa rapid cultivationand indication of thepathogenic agentscaused urinary tractinfections; microreactiveagents for rapidanalysis of oxidaseand nitratreductaseof microbes; nutrientmedia for rapid testedof susceptibility to antibiotics.As a result, wasdeveloped a scheme forrapid microbiologicaldiagnosis of urinarytract infections whichpermit indication anddetermined of susceptibilityto antibioticswithin 24 hours.IntroducereInfecţiile tractusului urinar (ITU) aparţin maladiilor infecţioase cel mai des întâlniteîn practica medicală. Un număr apreciabil de ITU evoluează asimptomatic,iar la copiii sub vârsta de 2 ani simptomatologia ITU este nespecifică. De aceea, celmai mare număr de probe care aglomerează laboratorul clinic sunt cele de urină, acăror examinare microbiologică cere un anumit discernământ pentru a nu epuizaresursele laboratorului în investigaţii fără finalitate sau chiar cu rezultate eronate,dăunătoare pentru pacient [1, 8, 9].Statisticile mondiale menţionează faptul că infecţiile urinare sunt cele mairăspândite infecţii, mai des întâlnite chiar decât infecţiile respiratorii cu tuse şi expectoraţie.Specialiştii susţin că una din două femei au suferit cel puţin un episod deo formă a infecţiei urinare. Infecţiile urinare sunt foarte frecvente în sarcină, datorateîn special hipotoniei ureterale induse de progesteron şi presiunii exercitate de uterulgravid asupra ureterelor [12,15].În ultimul timp s-a majorat rolul microorganismelor condiţionat patogeneîn declanşarea infecţiilor nespecifice ale tractusului urinar. O mare importanţă seatribuie factorului bacterian în apariţia şi declanşarea pielonefritei, cistitei, uretriteişi altor uroinfecţii [2, 6].Mai mult de 95% cazuri de ITU reprezintă o monoinfecţie, cel mai des cauzatăde microorganismele din familia Enterobacteriaceae (dintre care 80-95% E. coli,mai rar Proteus sau Klebsiella), de P. aeruginosa cca 5%, de stafilococi, candide etc.Evidenţierea în ultimii ani a unor factori deosebiţi de virulenţă (verocitotoxina,intimina, hemolizina etc.) face din E. coli unul dintre cei mai redutabili germeni aimomentului, implicat în infecţii urinare recurente, sindromul hemolitic-uremic etc.Datele bibliografice privind peisajul microflorei în ITU diferă în funcţie de specificulinstituţiei curative, de vârstă, sex, maladiile asociate etc. [3, 4, 5 ].Actualmente, diagnosticul microbiologic al ITU se bazează pe metoda bacteriologică,rezultatele fiind obţinute peste 4 zile. Metodele rapide şi sistemele-testexpres sunt costisitoare şi inaccesibile pentru cele mai multe laboratoare, iar mareamajoritate sunt orientate spre determinarea numărului total de microorganisme,veridicitatea fiind de 70% [1, 7, 15].Tratamentul ITU de origine bacteriană constă în administrarea preparatelorantibacteriene. Avantajele utilizării unei terapii eficiente sunt evidente, dar apare şiproblema utilizării adecvate a agenţilor antimicrobieni. Un studiu privind utilizareaantibioticelor demonstrează că mai mult de 50% din prescripţii sunt inadecvate. Acestfapt demonstrează că antibioticele sunt administrate în situaţii, cum ar fi infecţiile viralesau atunci când agentul selectat, doza, calea de administrare sau durata utilizării suntnecorespunzătoare. Utilizarea clinică a agenţilor antimicrobieni trebuie să se bazezepe principii care să asigure eficienţa şi siguranţa în administrare [7,10].Determinarea sensibilităţii agenţilor ITU la preparatele antibacteriene seefectuează după metoda clasică, rezultatele fiind obţinute peste 4 zile, fapt ce nuîntotdeauna permite aplicarea unei terapii antimicrobiene adecvate, la timp şieficiente.Materiale şi metodeCercetările au fost efectuate cu materiale şi reactive standarde înregistrate deMinisterul Sănătăţii al Republicii Moldova. Studiul comparativ ce include metodeleclasice şi cele elaborate a fost efectuat în laboratoarele bacteriologice ale SCMC „V.Ignatenco”, SCR, SCMU, CMP Căuşeni, CMP Hânceşti, CMP Călăraşi, CMP Făleşti.134

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C EPentru diagnosticul microbiologic al infecţiilortractusului urinar au fost utilizate metodele bacterioscopicăşi bacteriologică descrise în surselebibliografice 11, 13, 15.Rezultatele cercetăriiA fost elaborat un mediu de cultură selectivpentru cultivarea şi multiplicarea rapidă a enterobacteriilor(MSD-Ent), care reprezintă o micropeliculăcristalizată şi autofixată la fundul unui flaconcu volumul de 10,0 ml. Mediul de cultură includeîn componenţa sa bulion peptonat, nitrat de sodiu(potasiu), cristal violet, fosfat monopotasic, fosfat disodic,glucoză, jelatină, hidrolizat de cazeină, roşu defenol în raport optim. MSD-Ent permite urgentareaindicării enterobacteriilor datorită bulionului peptonat,glucozei, hidrolizatului de cazeină şi nitratuluide sodiu (potasiu). Selectivitatea relativă a mediului,preponderent pentru enterobacterii, se datoreazăprezenţei cristal violetului, iar soluţia tampon fosfatpH 7,2 creează condiţii optime de multiplicare aenterobacteriilor.MSD-Ent permite indicarea enterobacteriilortimp de 5-6 ore, până la 9-24 ore în funcţie de concentraţialor iniţială într-un ml prelevat (celulele unice– peste 9-24 ore; iar concentraţiile 10 4 -10 5 c.m./ml timpde 5-6 ore de incubare la temperatura de 37 ºC). S-aconstatat veridicitatea statistică a indicilor estimăriiselectivităţii MSD-Ent în asocierea microorganismelorE. coli 10 4 /ml + S. aureus 10 6 /ml; E. coli 10 4 /ml + P.aeruginosa 10 6 /ml; P. vulgaris 10 4 /ml + S. epidermidis10 6 /ml; K. pneumoniae 10 4 /ml + S. saprophyticus 10 6 /ml(P

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C Elele unice – peste 9-24 ore; iar concentraţiile 10 3 -10 4c.m./ml – timp de 4-5 ore de incubare la temperaturade 37 0 C). S-a constatat veridicitatea statistică a indiciloraprecierii selectivităţii MSD-Cand în asocierea microorganismelorC. albicans 10 5 /ml + S. aureus 10 6 /ml;C. albicans 10 5 /ml + E. coli 10 6 /ml; C. albicans 10 5 /ml + P.aeruginosa 10 6 /ml în comparaţie cu celelalte asociaţiide microorganisme, în care concentraţia stafilocociloreste de 10 2 , 10 3 , 10 4 într-un ml (P

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C E2. În cadrul cercetărilor efectuate a fost perfecţionatmediul de cultură pentru indicarea rapidă astafilococilor. Mediul propus dispune de selectivitateşi sporeşte semnificativ indicarea stafilococilor, permitecultivarea, acumularea şi indicarea stafilococilortimp de 5-6 ore până la 8-9, în funcţie de concentraţialor iniţială într-un ml sau g de produs. Mediul esteieftin (0,477 lei pentru o analiză), simplu în utilizare,accesibil pentru laboratoarele microbiologice dediverse niveluri. Termenul de păstrare este de 12 luni(termen de observare).3. A fost elaborat mediul de cultură sub formă demicropeliculă pentru cultivarea şi multiplicarea rapidăa bacteriilor P. aeruginosa, care permite determinareagermenilor timp de 5-6 ore până la 9-24 ore, în funcţiede concentraţia lor iniţială într-un ml prelevat. Mediuldispune de selectivitate relativă, preponderent pentrubacteriile P. aeruginosa (P

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C ESTUDIUL ACŢIUNIIPREPARATULUI DIN SPIRULINĂFERRIBIOR ASUPRA ACTIVITĂŢIIFUNCŢIONALE A NEUTROFILELOR IN VITROSerghei GHINDA 1 , Valeriu RUDIC 2 ,Valentina CHIROŞCA 1 , Natalia ROTARU 1 ,Liliana ZOSIM 3 , Tatiana CHIRIAC 2 ,Valentina BULIMAGA 3 , Angela PARII 41IMSP Institutul de Ftiziopneumologie Ch.Draganiuc, Chişinău, 2 Institutul de Microbiologieşi Biotehnologie al AŞM, 3 Universitatea de Stat dinMoldova, 4 Centrul Naţional Sănătatea Reproducerii şiGenetică Medicală, ChişinăuSummaryThe study „in vitro” of actionof the preparation from spirulinaFerribior on functionalactivity of neutrophilsThe influence of the newpreparation from „Spirulina”biomass – „Ferribior” whichcontaining the immune activeamino acids and iron on thecontent of neutrophils, phagocitaryand functional activityof neutrophils „in vitro” wasinvestigated. There were examined40 patients of different age,both male and female sex withdiverse forms of pulmonary tuberculosisand 50 healthy persons(control group), where „invitro” means that preparation„Ferribior” has both stimulatoryand suppressive action onthe containing of neutrophilsand their phagocitary andfunctional activity.The action of the preparation„Ferribior” is dependentof the initial parameters ofthe natural resistance. Thus,the preparation „Ferribior”has stimulatory action at thepatients with the low initialparameters (subnormal), suppressiveaction at the patientswith increased parameters andthe preparation has no action,when parameters are situatedin normal limits.As a result, such a mechanismof action on the changed parametersof natural resistanceis characteristic for immunomodulatorsfrom the adaptogensgroup that permits toclassificate the preparation„Ferribior” to the group ofimmunomodulators of vegetalorigin (adaptogens).IntroducereÎn procesele imune din organismul uman şi animal, ce se derulează atâtîn condiţii fiziologice normale, cât şi în cazul unor patologii, un rol importantrevine macro- şi microelementelor [15].Fierul este un microelement cu semnificaţie „imună”. Carenţa luiîn organism conduce la scăderea nivelului de saturaţie a ţesuturilor cugranulocite şi macrofage, la supresia fagocitozei, precum şi la micşorareaproducerii de către macrofage a interferonului. Cantităţile acestui bioelementsub „nivelul optim” induc o activitate joasă a enzimelor, proteinelorfierocomponente etc.De mai mult timp, cercetătorii ftiziopneumologi sunt preocupaţi de aspectele„relaţiei” microelementelor cu infecţia tuberculoasă, dat fiind faptul că însângele bolnavilor afectaţi, concentraţia acestora este supusă unor modificăripronunţate. Pentru menţinerea la un nivel normal a sistemelor fermentative,oxido-reducătoare şi de protecţie în organismul bolnavilor de tuberculoză, estenecesară aplicarea corecţiei concentraţiei microelementelor [8].Astfel, un rol important în terapia complexă contemporană a tuberculozeieste atribuit preparatelor imunotrope, printre care pot fi menţionateplantele medicinale şi suplimentele cu conţinut de microelemente [9,11,12,14,16].Numărul de surse vegetale cu proprietăţi de stimulare a funcţiei imunitaredepreciate a organismului în caz de boală este însă foarte redus, interacţiunileconcurente dintre microelemente, nivelul scăzut de asimilare a lorîn cazul suplimentelor cu conţinut al acestora, sunt printre cauzele eficienţeireduse a utilizării lor.În decursul ultimelor decenii, în calitate de surse nonconvenţionale decompuşi cu diverse proprietăţi sanogene, inclusiv imunostimulente, sunt valorificatemicroalgele şi cianobacteriile. Dintre acestea, un dosar farmacologicamplu sumarizează cianobacteria Spirulina platensis [1-4, 6].Operarea cu modele biotehnologice de producere dirijată a biomaseide spirulină, de sinteză orientată, de extragere şi purificare a principiilor bioactives-a soldat cu elaborarea a noi remedii medicamentoase polifuncţionaleşi stabilirea domeniilor terapeutice de utilizare a lor [6].Includerea unor compuşi chimici ai metalelor (inclusiv fierul) în calitatede surse de bioelemente antioxidante, antiradicalice şi imunostimulente înprocesele tehnologice de cultivare controlată a spirulinei permite diversificareaspectrului remediilor din spirulină şi amplificarea efectelor sanogenepromovate de acestea [7].Sub aspect terapeutic, prezintă interes elucidarea mecanismelor deimunocorecţie realizate de către un nou preparat – Ferribior, obţinut înbaza biomasei de spirulină şi caracterizat printr-un conţinut prognozat deaminoacizi imunoactivi şi fier în cazul maladiilor cu dereglări ale reactivităţiiimunologice şi rezistenţei naturale în vederea stabilirii perspectivei utilizăriilui în calitate de remediu imunomodulator.Astfel, scopul cercetărilor l-a constituit studierea in vitro a acţiuniipreparatului Ferribior asupra parametrilor rezistenţei naturale la bolnavii cutuberculoză pulmonară.138

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C EMateriale şi metode de investigareStudiul a inclus 40 de bolnavi de sexe şi vârstediferite, cu diverse forme de tuberculoză pulmonară,grupul-martor – 50 de persoane sănătoase (martorulde laborator). Numărul total al investigaţiilor – 80(una la internare şi una la externare).Preparatul Ferribior a fost utilizat în doză de0,01mg/ml. Pentru comparaţie a fost luat preparatulBioR, forma medicamentoasă „BioR, sol. injectabilă0,5%”(Certificat de înregistrare Nr. 9217 din29.09.2005), utilizat în aceeaşi concentraţie. După30 de min. de incubare cu preparatele incluse înstudiu, a fost determinat conţinutul neutrofilelorfagocitare după numărul fagocitar (NF), activitateade fagocitare a neutrofilelor după indicele fagocitar(IF), activitatea funcţională a neutrofilelor (AFN) dupătestul cu Nitro-Blue-Tetrazoliu (NBT). În calitate demartor a servit proba fără preparate.Pentru a aprecia caracterul acţiunii Ferribior-uluiasupra indicilor rezistenţei naturale a fost calculatindicele modulării (IM) lor, după raportul probei cupreparat la proba fără preparat. La valori mai mici de0,8 acţiunea preparatelor a fost estimată ca supresivă,pentru valorile mai mari de 1,2 – stimulativă şipentru valorile cuprinse între 0,8-1,2 – fără schimbări.Acelaşi indice a fost calculat şi pentru BioR.Numărul fagocitar şi indicele fagocitar au fostdeterminaţi prin metoda propusă de Pavlovich(1997) [13].Activitatea funcţională a neutrofilelor în testulcu NBT (Nitro-Blue-Tetrazolium) a fost determinatăprin metoda propusă de Park (1968)[5].Procesarea statistică a materialelor a fost efectuatăprin metode operante de evaluare statistică,inclusiv criteriul Student, metoda varierii alternativeşi utilităţi ale Microsoft Office Excel 2000.Rezultate şi discuţiiNeutrofilele sunt foarte mobile şi de aceea dintrealte celule ele sunt primele care ajung în focarulinflamaţiei acute, constituind, astfel, prima barierăde rezistenţă celulară contra mai multor bacterii, pecare ele le fagocitează şi le digeră [10].Preparatul Ferribior este obţinut printr-o tehnologieoriginală de separare, extragere şi purificare asubstanţelor bioactive cu efecte sanogene din biomasacianobacteriei Spirulina platensis cultivate încondiţii controlate. Partea activă a preparatului esteredată de un complex de aminoacizi liberi şi legaţiîn componenţa oligopeptidelor (până la 10kDa),dintre care cel puţin până la 60% constituie aşanumiţiiaminoacizi imunoactivi (nonesenţiali: acidulglutamic, cisteina, glicina, acidul aspartic, alanina,serina, arginia, acidul gama aminobutiric; esenţiali:treonina, triptofanul şi valina). Preparatul mai conţineproduşi intermediari ai metabolismului glucidic şilipidic, macro- şi microelemente. Cantitatea fieruluibioconvertit (în fracţiile aminoacide ale preparatului)este de circa 0,05-0,1%.Pornind de la compoziţia preparatului şi de laefectele prognozate, au fost analizate schimbărileşi stabilit caracterul acţiunii lui asupra conţinutului,activităţii de fagocitare şi activităţii funcţionale aneutrofilelor in vitro în caz de tuberculoză pulmonară.Astfel, conţinutul neutrofilelor fagocitare invitro, conform analizei generale (la numărul total debolnavi), nu a înregistrat o tendinţă pronunţată de ase reduce la acţiunea preparatului Ferribior (de altfel,ca şi în cazul preparatului BioR) (tab.1).Analiza individuală a scos în evidenţă, însă,„reacţia” diferită a bolnavilor la acţiunea preparatelor.Efectul de stimulare a fost stabilit în 18 probe (lotulI – stimulare), cel de supresie – în 27 probe (lotul II– supresie) şi nu au fost depistate schimbări în 35 deprobe (lotul III – fără schimbări) (tab. 1).În continuare, a fost efectuată analiza separatăa fiecărui lot, pentru a determina specificul acţiuniipreparatului Ferribior.În lotul cu semne de stimulare conţinutul neutrofilelorfagocitare s-a majorat semnificativ faţă deproba-martor la acţiunea preparatelor, atât dupăacesta, cât şi după indicele de modulare. După intensitate,acţiunea preparatului Ferribior nu s-a deosebitde cea a preparatului BioR, ceea ce poate fi explicat,probabil, prin numărul mic de observaţii şi dispersiamare a datelor. Conţinutul iniţial al neutrofilelor(până la suplimentarea preparatelor) în acest lot afost cel mai înalt (tab. 1).În lotul cu semne de supresie, conţinutulneutrofilelor fagocitare la acţiunea preparatelor s-amicşorat accentuat faţă de proba-martor. Indicelemodulării demonstrează că acţiunea ambelor preparates-a produs cu aceeaşi intensitate. În lotul dat,conţinutul iniţial al neutrofilelor fagocitare a fost celmai mic (tab. 1).În lotul fără schimbări, conţinutul neutrofilelorfagocitare in vitro şi indicii de modulare, atât înproba-martor, cât şi în prezenţa preparatelor, nu s-amodificat (tab. 1). E de menţionat faptul că conţinutuliniţial al neutrofilelor fagocitare în acest lot a fost maiînalt decât în lotul cu stimulare.Activitatea de fagocitare a neutrofilelor in vitro,conform tabloului general al valorilor determinate, afost supusă unei deprecieri nesemnificative sub acţiuneapreparatelor Ferribior şi BioR. Diferenţa dintreacţiunea preparatelor este fără concludenţă statistică(tab. 2).139

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C ETabelul 1Acţiunea preparatelor „Ferribior” şi „BioR” (în doza de 0,01 mg/ml) asupraconţinutului de neutrofile fagocitare „in vitro”IndiciiNumărulfagocitarIndicelemodulăriiNumărulfagocitarIndicelemodulăriiNumărulfagocitarIndicelemodulăriiNumărulfagocitarIndicelemodulăriiPersoanesănătoaseLotul(numărulde probe)Martor „Ferribior” „BioR”76,9±0,86 Total84,0±1,29 81,9±1,44 82,6±1,11-(80)- 0,97±0,031 0,98±0,02976,9±0,86 Stimulare73,6±2,19 93,6±1,44 91,2±1,62-(18)- 1,27±0,22 1,23±0,02176,9±0,86Supresie94,3±1,06 75,9±1,14 76,3±1,17-(27)- 0,79±0,027 0,81±0,01576,9±0,86 Fără 85,9±1,12 84,2±0,69 84,8±0,72schimbări- (35) - 0,98±0,024 0,99±0,018Тabelul 2Acţiunea preparatelor „Ferribior” şi „BioR” asupra activităţii de fagocitarea neutrofilelor „in vitro”IndiciiIndicele fagocitarIndicelemodulăriiIndicelefagocitarIndicelemodulăriiIndicele fagocitarIndicelemodulăriiIndicelefagocitarIndicele modulăriiP e r s o a n esănătoaseLotul(numărulde probe)Martor „Ferribior” „BioR”4,61±0,17Total6,42±0,39 5,91±0,21 6,03±0,27-(80)0,92±0,018 0,94±0,0244,61±0,17Stimulare3,72±0,24 4,61±0,24 4,31±0,27-(21)1,24±0,018* 1,16±0,0214,61±0,17-Supresie114,61±0,17 Fărăschimbări(48)9,27±1,05 6,99±0,660,75±0,015*7,11±0,630,81±0,0126,81±0,21 6,33±0,16 6,39±0,120,93±0,019 0,94±0,021∗ – diferenţa autentică dintre "Ferribior" şi "BioR".La analiza individuală a acţiunii preparatului Ferribior asupraactivităţii de fagocitare a neutrofilelor, stimularea a fost relevatăîn 21 de probe (lotul I – stimulare); supresia – în 11 probe (lotul II– supresie), nu au fost determinate schimbări în 48 de probe (lotulIII – fără schimbări).În lotul cu semne de stimulare, activitatea de fagocitare aneutrofilelor s-a intensificat la acţiunea preparatelor, atât dupăindicele fagocitar, cât şi după indicele modulării. După indicelemodulării stimularea a fost, însă, mai concludentă în cazul preparatuluiFerribior (р

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C Eprobei-martor, iar nivelul iniţial al activităţii funcţionale a neutrofilelora fost mai înalt decât în grupul cu stimulare (tab. 3).Tabelul 3Acţiunea preparatelor „Ferribior” şi „BioR” asupra activităţii funcţionale aneutrofilelor „in vitro”IndiciiPersoanesănătoaseLotul(numărulde probe)Martor „Ferribior” „BioR”Testul NBT 0,14±0,006 0,13±0,009 0,14±0,010 0,14±0,010TotalIndicele- (80)1,07±0,018 1,09±0,021modulăriiTestul NBT 0,14±0,006 Stimulare0,12±0,009 0,141±0,012 0,136±0,011Indicele-modulării(27)1,19±0,015* 1,13±0,012Testul NBT 0,14±0,006 Supresie0,16±0,009 0,126±0,012 0,133±0,011Indicelemodulării-(26)0,79±0,015* 0,83±0,012Testul NBT 0,14±0,006 Fără 0,14±0,009 0,145±0,012 0,143±0,011Indiceleefect-modulării(27)1,04±0,015 1,02±0,018* – diferenţa autentică dintre Ferribior şi BioR.Rezumând rezultatele analizei acţiunii preparatului Ferribiorasupra diverşilor parametri ai neutrofilelor fagocitare in vitro, deducemspecificul multidirecţional al acesteia (tab. 4).Schimbarea neutrofilelor sub acţiunea preparatului „Ferribior”NeutrofileTipul de acţiuneStimulare (n)Supresie (n)Direcţia schimbăriiTabelul 4NF 18 27 ↓↓ ↑ - predomină supresiaIF 21 11 ↑↑ ↓ - predomină stimulareaAFN 27 26 ↑↑ ↓↓ - stimulare şi supresieLa acţiunea preparatului Ferribior conţinutul neutrofilelor fagocitareîn majoritatea cazurilor scade, activitatea de fagocitare aneutrofilelor se intensifică, iar activitatea funcţională a neutrofileloratât creşte, cât şi scade.În toate variantele analizate acţiunea preparatului Ferribiordepinde de valorile iniţiale ale neutrofilelor. În cazul valorilor iniţialescăzute preparatul Ferribior manifestă acţiune imunostimulentă,în cazul valorilor iniţiale sporite – acţiune imunosupresivă, iar încazul indicilor aproape de limita normei, lipseşte efectul imunomodulator.Specificul stabilit al acţiunii preparatului Ferribior asupraindicilor modificaţi ai neutrofilelor îl plasează în rangul imunomodulatorilorde origine vegetală (adaptogeni).Concluzii1. Preparatul Ferribior manifestă in vitro o acţiune de normalizareasupra conţinutului, activităţii fagocitare şi activităţii funcţionalea neutrofilelor, modificate în caz de tuberculoză pulmonară.2. Mecanismul de modulare exercitatde către Ferribior asupra indicilordeterioraţi ai rezistenţei naturale a organismuluiîn caz de tuberculoză pulmonarăse declanşează în raport cu stareainiţială a lor. În cazul conţinutului iniţialredus, al unor activităţi scăzute de fagocitareşi funcţionale ale neutrofilelor,Ferribior se manifestă ca un imunostimulent;în cazul unui conţinut iniţial înalt alneutrofilelor, al activităţii de fagocitare şiactivităţii funcţionale majorate a acestora,preparatul acţionează imunosupresiv,iar în cazul când parametrii nominalizaţisunt în limitele normei, preparatul nuproduce schimbarea lor.3. Preparatul Ferribior poate fi inclusîn studiul clinic în vederea stabiliriieficacităţii şi utilizării lui în schemelede profilaxie şi tratament complex altuberculozei pulmonare, precum şi alaltor maladii asociate cu dereglări alerezistenţei naturale (după efectuarea analizeiimunologice preventive individualea bolnavilor).Bibliografie1. Belay A., The potential application atSpirulina (Arthrospira) as a nutritional andtherapeutic supplement in health management.// JANA. 2002; 5 (2):28-45.2. Chamorro G., Salazar M., Araujo K.G.,dos Santos C.P., Ceballos G., Castillo L.F.,Update on pharmacology of Spirulina(Arthrospira), an unconventional food.//Arch. Latinoam. Nutr. 2002; 52(3):332-40.3. Mazo V.K., Gmoshinskii I.V., ZILOVA I.S.,Microalgae Spirulina in human nutrition.//Вопросы питания. 2004; 73:45-53.4. Moohread K. and Capelli B. withCysewki G., Spirulina Nature’s superfood.2nd edition. //Published by CyanotechCorporation, 2006.5. Park B.H., Infection and Nitroblue-tetrazoliumReduction by Neutrophils. // TheLancet. 1968, nr. 11(7567), p. 532-534.6. Rudic V., BioR – Studii biomedicale şiclinice. // Chişinău: Elena VI, 2007.7. Rudic V., Cojocari A., Cepoi L. ş.a., Ficobiotehnologia– cercetări fundamentaleşi realizări practice. // Chişinău: Elena VI,2007.8. Бабурина Е.А., Влияние химиотерапиив комплексе с мареполимиэломна содержание микро- и макроэлементову больных туберкулезомлегких. // Проблемы туберкулеза,1997; nr. 5, p. 26-27.141

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C E9. Гинда С.С., Круду В.Я., Постолати Н.Г. и др., Влияниепрепарата из группы иммуномодуляторов растительногопроисхождения на иммунологическуюреактивность больных туберкулезом легких. //Украïнський пульмонологiчный журнал, 2003; nr.2, p. 144.10. Дейл М.М., Нейтрофильные лейкоциты. // Руководствопо иммунофармакологии (под ред. М. М. Дейла иДж. К. Формена), Москва, Медицина, 1998; p. 32-48.11. Дранник Г.М., Гриневич Ю.Я., Дизик Г.М., Иммунотропныепрепараты, // Киев: Здоров´я, 1994.12. Манько В.М., Петров Р.В., Хаитов Р.М., Иммуномодуляция:история, тенденции развития, современноесостояние и перспективы. // Иммунология.2002; 23(3):132-8.13. Павлович С.А., Основы иммунологии, // Минск: Вышейшаяшкола, 1998.14. Плескановская С.А., Фитоиммуномодуляция– возможности и перспективы. // Аллергологияи иммунология, 2005; 6(3):323.15. Хацкель С.Б., Аллергология в схемах и таблицах. //Санкт-Петербург: СпецЛит, 2000.16. Яременко К.В., Иванова С.А., Иммуномодуляторырастительного происхождения. // Справочник поиммунотерапии. Москва: Диалог, 2002; 197-200.TRATAMENTUL CHIRURGICAL ALCONCOMITENŢEI CANCERULUI ŞITUBERCULOZEI PULMONARESilviu SOFRONIE,IMSP Institutul de FtiziopneumologieChiril DraganiucSummarySurgical treatment for concomitanceof lung cancer andpulmonary tuberculosisThe paper presents the resultsof operated on 1708 patientswith lung cancer, of them 47(2,8%) were diagnosed ashaving concomitance of lungcancer and tuberculosis. Histologyrevealed squamous celltumors in 25 (53,2%) patients,adenosquamous cell carcinomosin 11 (23,4%) patients.Stages I establismhed in 11(23,4%), II-12 (25,5%) and III24 (51,1%) patients.Pulmonectomy was performedin 17 patients (30,2%), 12 patientsunderwent lobectomy12(25,5%), bilobectomy and 6(12,8%) segmentectomy. Insuch patients survival averaged27±3 monts. Surgery isthe method of choice in thetreatment of concomitanceof lung cancer of pulmonarytuberculosis.IntroducerePe parcursul mai multor decenii interesul faţă de cancerul şi tuberculozapulmonară – una dintre cele mai controversate patologii asociate – reprezintăun punct de discordii. Unii autori susţin că tuberculoza facilitează apariţia şidezvoltarea cancerului bronhopulmonar, alţii că tuberculoza şi cancerul suntantagonişti înveteraţi. Totodată, în literatura de specialitate apar publicaţii carenotifică creşterea incidenţei cancerului bronhopulmonar şi tuberculozei [6, 9].Perfecţionarea metodelor paraclinice de diagnostic, apariţia unor posibilităţiinstrumentale deosebite au condiţionat faptul că tot mai mulţi cercetătoriafirmă cu certitudine că terenul fibro-secelar cicatrizat posttuberculos creeazăcondiţii destul de favorabile pentru dezvoltarea cancerului bronhopulmonar,apariţia aşa-numitului „cancer în cicatrice”. De menţionat că tuberculoza, caşi alte maladii cronice bronhopulmonare, majorează destul de mult risculevoluţiei ulterioare a cancerului bronhopulmonar [4, 5, 8].Pe baza studiilor pe necropsii, cercetătorii N.A. Dacosta şi G.G, Kinere(1991) au notificat concomitenţa cancerului şi tuberculozei pulmonare în13,1% cazuri deces la suferinzii de cancer bronhopulmonar [2].A. Wotanobe şi colaboratorii au analizat 748 de pacienţi cu cancerbronhopulmonar, la care au înregistrat concomitent şi tuberculoza în 2,1%cazuri [7].Cicatricele posttuberculoase intrapulmonare rezultate în urma unorvindecări ale diferitor forme de tuberculoză pot constitui fundalul de bazăşi definitoriu în apariţia şi dezvoltarea cancerului bronhopulmonar [10]. Înacelaşi timp, se observă o creştere evidentă a incidenţei patologiei pulmonareîn majoritatea ţărilor europene [1, 6], în mare măsură datorate ponderiisemnificative a cazuisticii de cancer bronhopulmonar [3], fapt ce reclamă oatitudine deosebită în dispensarizarea, monitoringul, evidenţa, examinareaactivă şi de lungă durată a pacienţilor ce au suferit de tuberculoză, îndeosebia celor care prezintă consecinţe lezionale posttuberculoase evidenţiate radiologic.Vigilenţa oncologică contribuie la depistarea precoce a canceruluibronhopulmonar în stadii incipiente, majorând astfel considerabil speranţade viaţă a pacienţilor.142

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C EMaterial şi metodeÎn secţia chirurgie toracică a IMSP Institutulde Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc şi în secţiachirurgie toracică plastică şi reconstructivă a InstitutuluiOncologic, din 1997 până în 2007, au fostsupuşi intervenţiilor chirurgicale 1708 pacienţi cucancer bronhopulmonar, din care 47 (2,8%) au fostdiagnosticaţi cu tuberculoza pulmonară asociată.Examenul clinic şi paraclinic a inclus metodeclasice şi tradiţionale de diagnostic al afecţiunilor organelorrespiratorii şi explorări speciale funcţionaleîn determinarea posibilităţilor şi riscului anestezicochirurgicalale principalelor modificări fiziopatologice.Complexul de investigaţii determină stabilireapreoperatorie a speranţei de viaţă şi prognozareacalităţii vieţii pentru perioada postoperatorie, posibilitateaefectuării intervenţiilor chirurgicale de exerezăpulmonară: radiologia, tomografia computerizată(inclusiv spiralată), fibrobronhoscopia, bacteriologia(bacterioscopia), citologia sputei, morfologia şibacteriologia pieselor pulmonare postoperatorii,probele funcţionale respiratorii, examenul ECG. Înurma explorărilor preoperatorii, în cazul a 19 (40,4%)persoane asocierea cancerului bronhopulmonar cutuberculoza pulmonară a fost stabilită preoperator,în rest diagnosticul a fost atestat în baza examinăriimorfologice a pieselor pulmonare de exereză chirurgicalăcurativă sau de diagnostic, a fost stabilităpatologia asociată, prezenţa a două entităţi distinctecu cerinţe curative intra- şi postoperatorii diferite. Încazurile-limită, atunci când diagnosticul de cancer nua fost stabilit preoperator (4 pacienţi), a apărut necesitateade a efectua intraoperator un examen rapid„extemporaneu” prin secţionarea piesei pulmonarerezecate (la congelare) şi examinarea la microscopdupă obţinerea unei coloraţii rapide.Diagnosticul extemporaneu este unul orientativ,imperios necesar pentru deciderea tacticiichirurgicale, orientarea atitudinii operatorii în timpulintervenţiei chirurgicale. Acest examen apreciazăprezenţa sau absenţa leziunii tumorale, prezenţamalignităţii, tipul histologic general al formaţiuniitumorale, precum şi invazivitatea acesteia.În acelaşi timp, 14 (29,8%) pacienţi au fost depistaţiBAAR pozitivi la etapa preoperatorie şi la 5din ei s-au menţinut eliminările bacilifere pe fundalde tratament standardizat antituberculos cu chimiopreparatede linia I sau II, conform formei clinice detuberculoză.Evaluarea preoperatorie a terenului pulmonarprin examen radiologic, endoscopic şi morfologic apermis stabilirea coexistenţei patologice asociate acancerului bronhopulmonar şi tuberculozei, astfel,la 33 (70,2%) pacienţi, prezenţa tumorii a fost atestatăîn zonele şi pe fundalul unor leziuni sau focareposttuberculoase intrapulmonare, la 9 (19,4%) pacienţi– în acelaşi plămân unde se depistează leziunituberculoase, dar în regiuni neafectate de procesulpatologic specific, şi la 5 (10,6%) pacienţi cancerulbronhopulmonar a fost depistat în plămânul neafectatcontralateral procesului specific tuberculos.În tabelul 1 este prezentată caracteristica clinică destadializare a maladiei oncologice.Tabelul 1Stadializarea clinică a cancerului bronhopulmonar asociattuberculozei pulmonareStadiuNr. de pacienţiabs. %Stadiul I (T 1-2N M 0)011 23,4Stadiul II (T N M 2)1 012 25,5Stadiul III (T N M 3)1 024 51,1Total 47 100În concordanţă cu forma, stadiul şi invazivitateacancerului bronhopulmonar, forma şi răspândireaprocesului specific tuberculos trecute prin prismaterenului somatic preoperator, au fost efectuate intervenţiilechirurgicale, expuse în tabelul 2.Tabelul 2Intervenţiile chirurgicale la pacienţii cu cancer şi tuberculozăpulmonară asociatăOperaţiaNr. de pacienţiabs. %1. Pneumonectomia 17 36,22. Lobectomia 12 25,53. Bilobectomia 12 25,54. Segmentectomia 6 12,8Total 47 100Examenul histologic al pieselor operatorii a stabiliturmătorul spectru al formelor clinico-morfologicede tuberculoză pulmonară: la 15 (31,9%) pacienţi– forma fibro-cavitară, la 13 (27,6%) – infiltrativă; la4 (8,6%) – diseminată şi la 15 (31,9%) s-au stabilitleziuni pneumoscerotice metatuberculoase specifice,asociate cu incluziuni calciforme, tuberculoamesolitare sau multiple, ciroză pulmonară delimitată.Formele morfologice ale cancerului bronhopulmonarsunt prezentate în tabelul 3. Cancerul bronhopulmonarapărut în zona leziunilor şi sechelelor post- şimetatuberculoase în 13 (27,6%) cazuri s-a caracterizatprin progresare rapidă şi se prezenta în varianta cavitarăcu distrucţia focarului tumoral şi diseminarea tuberculozeiîn regiunile adiacente (tabelul 3).Tabelul 3Formele morfologice ale cancerului bronhopulmonar lapacienţi operaţiForma morfologicăNr. de pacienţiabs. %Carcinom pavimentos 25 53,2Adenocarcinom 11 23,4Carcinom dimorf adenopavimentos 11 23,4Total 47 100143

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C ERezultate şi discuţiiInvestigaţiile paraclinice radiologice, morfologiceşi bacteriologice au rezultat cu determinareaformei şi fazei procesului tuberculos, stabilireavariantei topografice şi morfologice a canceruluibronhopulmonar.Volumul şi tipul actului chirurgical au fost stabiliteîn concordanţă cu gradul de răspândire a ambelorpatologii – oncologică şi tuberculoasă, în funcţiede terenul somatic şi rezervele respiratorii restantecalculate şi prognozate preoperator, ţinând cont decanoanele contemporane operatorii oncologice,conform cărora radicalismul exerezei este completatde o limfodisecţie (limfadenectomie) minuţioasăhilară-mediastinală.Prezentăm unul din cazurile de concomitenţăa carcinomului şi tuberculozei pulmonare. PacientulP., 56 de ani, diagnosticat cu tuberculoză pulmonară,a urmat tratamentul specific cu 4 preparate de bazătimp de 4 luni. Pe fundalul unei medicaţii bacterioscopicese menţine bacteriemia, radiologic leziunileinfiltrative din lobul superior pe stânga sunt evidentgrupate; se prefigurează un focar delimitat cu marginineregulate, neomogene. A fost suspectat cancerulbronhopulmonar, efectuată fibrobronhoscopia,braş-biopsia. Examenul morfologic a relevat celuleatipice, carcinom pavimentos. Pacientul a fost supusintervenţiei chirurgicale. Intraoperator, în segmentulS3, a fost determinată o formaţiune elastic-dură neregulatăovală de 2,5-3,0 cm, în segmentele 2 şi 6 sepalpau câteva formaţiuni mici, până la 0,5-0,6 cm,dure, bine conturate, delimitate, în hilul pulmonarnodulii limfatici erau fără schimbări evidente. S-aefectuat lobectomia superioară pe stânga cu toracoplastiesuperioară de corecţie a 4 coaste.Examenul morfologic postoperator a relevatcarcinom pavimentos (p T1 N0 M0), tuberculoză infiltrativăpulmonară. A urmat tratamentul specific TBCtimp de 6 luni, radioterapia pe hilul pulmonar stâng.Examenul microscopic postoperator al piesei deexereză a relevat un carcinom pavimentos pulmonarpe fundalul leziunilor tuberculoase în diferite faze aleprocesului inflamator specific, o infiltraţie activă lagraniţa dintre focarele de tuberculoză şi carcinomulbronhopulmonar (fig. 1, 2).De menţionat faptul că reactivarea sau exacerbareaprocesului tuberculos în perioada postoperatorieagravează situaţia, sporeşte riscul şi ratacomplicaţiilor postoperatorii, care au fost înregistrateîn 26 (55,3%) cazuri (tab. 4).Letalitatea postoperatorie a constituit 10% – 5pacienţi. Tratamentul asociat chimioterapeutic oncologicsau prin radioterapie a fost urmat de 24 (50%)pacienţi, în funcţie de caracterul tumorii şi gradul,stadiul şi faza procesului tuberculos coexistent. Înfazele active ale procesului tuberculos la pacienţii culeziuni tuberculoase în plămânul contralateral sau lobulhomolateral restant suntem nevoiţi să renunţămla tratamentul oncologic adjuvant în favoarea uneichimioterapii specifice antituberculoase.Tabelul 4Complicaţiile postoperatorii la lotul de pacienţi operaţiComplicaţiile postoperatoriiNr. de pacienţiabs. %Dehiscenţa suturii bronşice 2 7,6Pneumonia 10 38,7Insuficienţa cardiorespiratorie 9 34,6Emfizem subcutanat 3 11,5Supurarea plăgii operatorii 2 7,6Total 26 55,3Fig. 1. Tumoarea obturează lumenul bronhului (macropreparat)Fig. 2. Celule tumorale şi focare de tuberculoză (macropreparat)Ulterior toţi pacienţii s-au aflat sub observaţia adoi specialişti pneumologi-oncologi. Supravieţuireapacienţilor în lotul examinat a fost sub nivelul cifrelormedii la pacienţii cu cancer bronhopulmonar fărăasocieri TBC şi a constituit 27+ 3 luni.De menţionat prezenţa unor dificultăţi specificeîn diagnosticul carcinomului pulmonar care a apărutla un pacient cu tuberculoză activă sau pe fundalulleziunilor posttuberculoase în diferite perioade dupătratamentul specific TBC. Stabilirea diagnosticuluiprezintă anumite particularităţi condiţionate de osimptomatologie clinică „încărcată”, unde sindromulbronho-pulmonar şi patologia asociată pulmonară(mixt) cancer-TBC se manifestă în funcţie de faza şi144

S T U D I I C L I N I C O - ŞT I I N Þ I F I C Eforma fiecărei nazologii sau corespunzător suprapuneriilor, de evoluţia clinică a cancerului şi localizareacarcinomului (în aceleaşi zone pulmonaresau în zone diferite) etc. În cazurile când cancerulbronhopulmonar apare pe fundalul tuberculozeiactive, de obicei, se atestă o agravare „nejustificată”a stării generale a bolnavului caracterizată prin febră,dispnee, hemoptizii repetate.Sub aspect bacteriologic, se înregistrează conversiasputei prin determinarea BK la pacientul dejanebacilifer. În aceste cazuri, un răspuns neeficientla tratamentul antituberculos standard presupuneo vigilenţă oncologică deosebită şi efectuarea unormanopere diagnostice indispensabile concretizăriidiagnosticului [2].Leziunile pulmonare posttuberculoase scleroticeşi cicatricea provoacă deformarea vaselor sanguineşi limfatice, urmate de limfostază, astfel se creeazăcondiţii de depunere a substanţelor cancerigene şideclanşarea apariţiei atipiilor celulare şi ca rezultatdezvoltarea procesului tumoral malign. Diagnosticulconcomitenţei cancerului şi tuberculozei pulmonareeste destul de dificil şi din punct de vedere pur tactic.Odată stabilit diagnosticul, notificând tuberculozasau cancerul în cazul unui proces patologic pulmonar,nu mai presupunem o altă patologie, o nozologiedistinctă. Vigilenţa asocierii, prezenţei unei patologiimixte este diminuată. În pofida faptului că odată custabilirea diagnosticului unei nozologii se neglijeazăpresupunerea coexistenţei alteia, atenţionăm asupranecesităţii indispensabile de a concretiza (dublu asigurat)rezultatul bacteriologic-morfologic, îndeosebi încazurile patologiilor pulmonare cronice, inclusiv TBC.Astfel, complexul de investigaţii paraclinice şiinstrumentale va include obligativitatea explorărilorendoscopice care presupun prelevarea obligatoriea materialului bioptic (fibrobronhoscopia,toracoscopia), puncţia transtoracică sau biopsiadirectă pulmonară (intervenţia chirurgicală dediagnostic). Cazuistica concomitenţei canceruluişi tuberculozei pulmonare, după părerea noastră,poate fi divizată în 3 grupuri:1. Carcinomul şi tuberculoza reprezintă douănozologii distincte autonome.2. Există corelaţia etiopatogenică dintre ambeleprocese patologice, atunci când factorul de fond (sau„cauza”) (pe prim-plan) este reprezentat de leziunileposttuberculoase, deformarea bronhiilor, bronhiolelorşi alveolelor. Displazia epitelială şi dereglăriletransformative de dezvoltare atipică creează complexulfactorial al riscului declanşării dezvoltării locale aunui proces malign bronho-pulmonar.3. Progresarea procesului malign bronhopulmonarreactivează focarele de tuberculoză, iarexacerbarea diseminară acutizează situaţia prin eliminareaactivă a micobacteriilor patologice specificede tuberculoză.Împărtăşim aceeaşi părere cu majoritatea cercetărilorcare atenţionează asupra faptului că pacienţii careau suferit de tuberculoză pulmonară reprezintă grupulspecific de risc al carcinomului bronhopulmonar şinecesită periodic examen medical specializat axat peexplorările diagnostice, concretizarea imaginii radiologice,inclusiv tomografia computerizată. Totodată,în caz de suspiciune a concomitenţei cancerului, estenecesară fibrobronhoscopia, citologia sputei ş.a.Concluzii1. Concomitenţa tuberculozei şi carcinomuluipulmonar reprezintă o problemă serioasă, cu specificdiagnostic şi curativ medico-chirurgical. Din 1708pacienţi supuşi intervenţiilor chirurgicale pentrucarcinom pulmonar, această coexistenţă a fost înregistratăîn cazul a 47 dintre ei (2,8%).2. În majoritatea cazurilor a fost atestat carcinomulpavimentos – 25 pacienţi (53,2%), procesultumoral malign a apărut în plămânul afectat specifictuberculos, diagnosticat relativ tardiv (51,1%– stadiul III A).3. Tratamentul chirurgical rămâne metodade bază în terapia concomitenţei carcinomului şituberculozei pulmonare, în care complexul cureimedico-chirurgicale include chimioterapia specificăantituberculoasă, iar în indicaţii speciale – chimio- şiradioterapia specifică oncologică, durata medie desupravieţuire fiind de 27±3 luni.Bibliografie1. Cicenas S., Vencevicius V., Lung cancer in patients withtuberculosis. // World J Surg Oncol. 2007, nr. 19, 5:22.2. Dacosta N. A., Krinare S. G., Association of lung carcinomaand tuberculosis. // J. Postgrad. Med. 1991; vol. 37, p.185-189.3. Jaraczewska I., Usiekniewicz J., Lung carcinoma inpatient with previously excised tuberculoma. // Pneumonol.Alergol. Pol., 2008; nr. 76(1), p. 53-57.4. Marel M., Mericka O., Krejbich F. et al. Treatment oflung carcinoma patients at the First Department ofTuberculosis and Respiratory Diseases. // Cas Lek Cesk.2007, nr. 146(12), p. 928-933.5. Kobayashi K., Horiguchi T., Hata H., Sasaki Y., HiroseM., Shiga M., Kondo R., Tachikawa S., A Patient whosufferred pulmonary tuberculosis with syndrome ofinappropriate secretion of antidiuretic hormone, afterradiotherapy for pulmonary adenocarcinoma. // NihonKokyuki Gakkai Zasshi. 2007, nr. 45(12), p. 947-951.6. Schuurmans M.M., Ellmann A., Bouma H., Diacon A.H.,Dyckmans K., Bolliger C.T., Solitary pulmonary noduleevaluation with 99mTc-methoxy isobutyl isonitrile in atuberculosis-endemic area. // Eur. Respir. J., 2007; nr.30(6), p. 1090-1095.7. Watanabe A., Tokue Y., Takashi H. et al., Management ofmycobacteriosis in general hospital with out isolantionword for tu berculosis patients. Clinical study on pulmonarytuberculosis as-sotiated with lung cancer patients,// Kekkaku.1999; vol. 74, p. 157-162.8. Беленькая Т.Ю., Федоровых В.С., О сочетаниитуберкулеза и рака легких. // Пробл. туб. 1989; №9, c. 68-69.9. Брауде В.И., Об учащении бронхогенного рака притубер кулезе легких. // Пробл. туб. 1984; № 8, c. 55-58.10. Житель И.П., Циммеринов И.Е., Диагностикарака легкого у больных туберкулезом и лиц спосттуберкулезными изме нениями в легких. //Пробл. туб. 1998; № 6, c. 26-29.145

R E V I S T A L I T E R A T U R I IHUMAN HEALTH ADAPTATIONTO CLIMATE CHANGE:EUROPEAN EXPERIENCERoman COROBOV, Nicolae OPOPOL,Universitatea de Stat de Medicină şi FarmacieNicolae TestemiţanuRezumatAdaptarea organismului umanla schimbările climei: experienţaeuropeanăSchimbarea climei este însoţită demanifestări meteo tot mai frecventeşi mai puternice.Fenomenul în cauză afectează productivitateaagricolă, calitatea apeipotabile şi componenţa aerului atmosfericşi are deja un impact nefastasupra sănătăţii. Această tendinţăpoate să devină mai pronunţată.Astfel, dezvoltarea şi implementareastrategiilor privind protecţiasănătăţii capătă o importanţă tot maimare. În lucrarea dată sunt prezentateunele practici, oportunităţi şiincertitudini în domeniul adaptăriiomului (din punctul de vedere alsănătăţii) la schimbarea climei înregiunea europeană în ultimeledecenii.IntroductionToday there is a strong scientific consensus that warming of theclimate is unequivocal as is now evident from observations of increasesin global average air and ocean temperatures, widespread melting ofsnow and ice, and rising global average sea level [24]. Twelve of the lastthirteen years rank among the thirteen warmest observed since 1850;the global temperature trend over the second part of 1906-2005 period(0.13°C per decade) is nearly twice that for the first 50 years. AverageNorthern Hemisphere temperatures in the second half of the last centurywere very likely higher than during any other analogous period inthe last 500 years and likely the highest in at least the past 1,300 years.During the 21st century a warming of about 0.1°C per decade wouldbe expected if all radiative forcing agents will be held constant at levelsin 2000 and about twice as much based on the emissions in modeledemission scenarios. Climate change is expected to be accompanied byan increase in frequency and intensity of extreme weather events. Theseevents, as such that society is unable (at least in the near future) to copewith, were usually considered as rare stochastic events by definition.However, in recent time they are occurring with increasing frequency,affecting all continents and causing the loss of property and humanhealth [25, 28].Expected changes in climate and new climatic phenomena areexpected to affect agriculture productivity, water quantity and quality,air composition, and so on, which already affect health and are likely tocontinue to do so [5]. For example, heat-, flood- and drought-relatedmortality and morbidity are likely to increase; changes in the temperature/precipitationregime as well as in the distribution of plant speciesand animals are likely to contribute to changing ranges of infectiousdiseases and allergic disorders; the higher concentrations of groundlevelozone and particulate matter increase the frequency of cardiorespiratorydiseases. The capacity to develop and implement strategiesto protect health from climate change is critical for a national healthsystem – from disease surveillance and control to research.There is a very complex relationship between regional weatherchanges, exposures and health (Fig.1), that imposes some measures ofadaptation both in health system and in other sectors and systems.Effective climate policy aimed at reducing the risks of climatechange to natural and human systems involves a portfolio of diverseadaptation actions 1 . Adaptation is needed now in order to reduce currentvulnerability to the change in climate that has already occurredand additionally – to address the health risks projected to occur overcoming decades. Current levels of vulnerability are a function both of1According to IPCC definition [25, p. 869], adaptation is “Adjustment in natural or humansystems in response to actual or expected climatic stimuli or their effects, which moderatesharm or exploits beneficial opportunities”.146

R E V I S T A L I T E R A T U R I IFigura 1. The relationships between regional weather changes, exposures and health outcomesSource: Health and Climate Change: the “now and how”. A policy action guide. WHO, Regional Office for Europe, 2005, 32p.the programmes and measure in place to reduce burdensof climate-sensitive health determinants andoutcomes, and a result of the success of traditionalpublic-health activities [5].The main goal of this paper is to present somepractices, options and uncertainties in human healthadaptation to climate change that were observed inEuropean region over last decades. The authors haveno intention to discuss the problem of adaptationas such, or to show the recent evidences of climatevariability and change impacts on human health.The comprehensive discourse on these issues canbe found in [5, 25, 36, 38]; some results for Moldovaare presented in [6-8; 44-46].Adaptations practices and optionsBy the opinion of some experts [27], the populationof Europe has adjusted successfully to meansummer temperatures ranging from 13.5°C to 24.1°Cand can be expected to adjust to their changes predictedfor the next half century, with a little sustainedincrease in heat related mortality. However, thesociety needs to prepare for an increased frequencyof weather extremes. Last-years events showed thatmany countries are not sufficiently ready to meethigh heat, flooding and other disaster that causenecessity to take preventive actions and to monitorimprovements [53]. The European heat waves haveclearly demonstrated that even in wealthy countriespopulations may be susceptible to extremes, and wecannot assume that physiologic adaptation will besufficient to avert the health effects of rising temperatures.For example, France’s health authoritieswere overwhelmed by the influx of patients, and thecrematoria/cemeteries were unable to deal with theinflux of bodies. Few nursing homes were equippedwith air-conditioning, and a large number of elderlypeople were living alone without a support systemand guidelines for appropriate responses to heat[40,52]. In 2005, the German Meteorological Serviceintroduced, as a first measure of adaptation, a heatwarningsystem, but measures to redesign city andbuilding architecture (fresh air ventilation, insulation,cooling systems) by that time were mainly only discussedand were very far from being implemented.As a result, Germany is assessed as relatively underpreparedwith regard to heat-related health impacts,since such problems appeared massively and widelyin its history for the first time in 2003 [58].Alberini et al. [1] carried out the ranking ofcountries in the WHO European Region by theiradaptive capacity, where income, equality, type ofhealth care system, and quick access to informationwere chosen as most important factors enablingan effective response to climate change. This studyshows tremendous variations in the nations’ responsecapacities, and the proposed adaptive capacityindex varies from above 4-5 for nine developedcountries to 1-2 for five FSU countries, includingRussia. That is why, considering the evolution andtrends, the approach to weather hazards preventioncauses the change of adaptation paradigm from defensiveactions against hazards to management of therisk [11, 37, 38]. In other words, there is necessity to147

R E V I S T A L I T E R A T U R I Itranspose accents in the theory of responses that issometimes categorized [18] as: (a) dealing with theeffects; (b) identifying and dealing with the causes;(c) establishing processes to sustain and adapt boththese types of efforts over the long periods requiredfor managing the climate change.The recently proposed adaptation measuresare mainly a response to the last-years weatherextremes and could be reduced to the followingconclusions:1. In preparedness to heat waves, the developmentof heat health warning systems (HHWS), efficientpreventive plans and mortality monitoring prevails.For example, the different public health actionssuch as educational programs to change population’sbehaviour along with social and sanitary measuresdamped heat wave impacts in the Netherlands andPortugal [23,41]; existence of a risk management planfor hospitals and a public communication strategy,based on heatwave-1983 experience, may have ledto deaths excess of only 26% in Marseille against53% for nearby Nice [48]. Following the heat eventsin 2003, the heat-wave plans were developed in theUK (http://www.dh.gov.uk) and, partially, in France[4]. Many European countries declared availabilityof HHWS [30]; French, Germany, Spain, Lisbon, andRome have comprehensive ones; the similar are underdevelopment in Budapest, London and other countriesand cities; additional daily mortality surveillanceis applied in Portugal [41, 48, 58].Methodology for heat warning was underdevelopment by WMO [56] and PHEME [47]. Koppeand Jendritzky [29] proposed a forecast method,which apart from a thermo-physiologically relevantevaluation of the environment takes into accountshort-term adaptation processes of human beingsto the thermal environment. The method differs fromthe previously used in its basing on a combination ofabsolute and relative thresholds, thus including thelocal adaptation to thermal conditions of previousweeks. New researches in urban thermal environmentpropose downscaling of climate models tocities’ level and climate change considerations inurban planning to fit it to local climate, culture andsettings and thereby to reduce “heat islands” andheat load on buildings in summer. Here, the pollutionand air quality control systems can be added[2,30]. Any reliance only on energy-intensive technologiessuch as air-conditioning is unsustainable,being considered as maladaptation [52]. Moreover,air-conditioning takes away all natural stimuli thatinduce acclimatization and are beneficial in preventingheat-related illnesses [19, 20]. Proceedingfrom a substantially greater winter excess mortalityamong people living in cold homes, the programmesto improve heating systems should be developed[43, 57]. More intense cooperation among climateresearchers, health and social services, and urbanplanners is intended in Finland [35]. The costs ofinaction are large: for example, those of mortalityfrom heat waves in Rome, in the absence of effectivepreventive action, were estimated to reach €281million for the year 2020 [1].2. In emphasis associated with flooding, therecent years have shown a shift from disaster responseto preparedness and mitigation, and fromthe provision of services to more community-driveninitiatives. Strategies to lessen the risks include theimprovement of flood forecasting, establishment ofearly warning systems and attraction of health actorsto a communication flow [52, 55]. Structural (such asdams, room for river, etc.) and non-structural floodprotection measures, e.g. early warning or risk communication,may have contributed to decreases infatal casualties per flood events in Europe over recentdecades [12, 52, 54, 55]. Finland’s experience showedthat anti-flood networks of developed countries areable, in principle, to protect the population againstimmediate health flood hazards [35].Determinants of adaptation to fllods are bothlocation specific and path dependent. To protecthuman health, the primary and secondary preventivemeasures are necessary [53]. Primary measuresinclude: building codes; legislation to relocate structuresaway from flood-prone areas; planning of appropriateland use; adequately designed floodplainsand flood-control structures; early-warning systems.Secondary preventive measures, as actions taken inresponse to early evidence of health impacts, includeall types of flood response, but also guidelines onhow populations are to act during floods, as well asdisease monitoring and correct risk communication.The health-related issues in flood emergency planningand vulnerability risk mapping should addressthe following lessons: (1) the health community needsto be prepared to address potential public hygieneissues; (2) hospital equipment must be assembledin a waterproof manner; and (3) for effective generalcrisis management a decision hierarchy betweenhospitals and administrative authorities should beestablished before an extreme event. Proceedingfrom other publications [10, 12, 17, 21, 42], it is importantto determine who is adapting and to whichtype of flooding event (coastal, riverine, pluvial; staticvs. dynamic, etc.). In many areas, policies to restrictdevelopment in floodplains may be needed. As thelast examples of adaptation one could name theCentralized prevention actions against flood hazardsin France, the UK National Flood Forum, the publicwarning systems and watershed protection, the148

R E V I S T A L I T E R A T U R I Ibeach closings and evacuation from lowlands, andso on. Climate factors should be included in the riskassessment for outbreaks of water borne diseases,and pre-planning and strengthening of effectiveinitiatives to prevent drinking water rationing areessential [13, 26].3. To reveal the impact of human activities andlocal ecology on infections, there are proposed thelong-term stationary monitoring of natural habitatsof vectors, carriers and reservoirs hosts, as well ascareful pre-planning and strengthening of effectiveanti-epidemic initiatives for conditions of drinkingwater rationing. Climate change impacts should beincluded in risk management plans for public watersupply systems. Active cooperation between theveterinary and health services is essential to detectearly signs of climate-induced changes [13, 26, 32,38].4. Mitigation of climate change by reducing theuse of fossil fuels and increasing the use of a numberof renewable energy technologies should improvehealth in the near term by reducing exposure to airpollution [15, 16].5. A successful planned adaptation to climatechange to a large extent depends on five preconditionsthat were formulated by Füssel and Klein [14]:• Awareness of the problem• Availability of effective intervention measures• Availability of resources to implement thesemeasures• Information about these measures• Incentives to implement these measures actually.For successful adaptation, all five preconditions,to a certain degree, have to be met. Since the mainobstacles to do this vary from one context to another,it is important to analyze each of these preconditions,and to validate the level of adaptation actions as apolitical decision. A political will and support of publichealth approaches are considered as a prerequisiteto reducing health risks and instability [52]. Fromthis viewpoint, “A policy action guide” [53] shouldbe mentioned that summarizes the findings andrecommendations of the “Climate change andadaptation strategies for human health” (cCASHh)research project and identifies a range of optionsthat have been or could be taken by Europeanpolicy-makers to prevent, prepare and respond tothe effects of weather and climate variability on humanhealth. As opposed to other publications onclimate change and health, the focus here is on “nowand how.” Awareness building based on the scientificfacts of the climate-health relationship is probablythe best alternative to tackle climate induced healthrisks [18].Key uncertainties and research prioritiesUncertainty about future changes in healthrisks varies significantly across climate-sensitivehealth issues and regions, depending on the complexityof the causal web linking climate and disease,the availability of projections for relevant climaticand non-climatic risk factors (for example, suchprincipal baseline indicators as future health statusof population or innovations in medicine) as well asof relevant epidemiological data on the cause-effectrelationships and the resources for assessments. Thisvariation has important implications for the choice ofquantitative or qualitative assessment methods, andfor the design of adaptation strategies [14].By the opinion of European scientists, the remaininguncertainties and research priorities in understandingof processes and interactions betweenclimate change and human health include:• The science does not know enough aboutthe epidemiology of many infectious diseases toadequately predict the full climate change impacts,and there is no idea how many potential pathogensare sharing our planet, waiting for right conditionsto become the disease emerging. Majority prognosisrelates to morbidity but not to biological or ecologicalaspects of the problem [22]. The unresolvedquestions are differences between the comparativelysmall changes in infectious and non-infectious diseaseprevalence driven by climate variability withinrather short time periods and the long-term effectsof climate change [12,16,26]. Further research isneeded to elucidate the relationships among climatechange, rodents, viruses and humans, as well as there-emergence of West Nile fever. The European Regionneeds to be vigilant on new potential climatesensitive diseases and the expansion of existing onesin relation with other environmental changes [51].• The perceptions of health risks vary accordingto the method used for assessment and themodels’ limitations. Most predictions are based onsimulations, which contain only a subset of linksbetween climate and diseases and generally do notconsider the effects of non-environmental variables,although for some diseases the climate variabilityhas rarely been the principal determinant of theirprevalence or range: human activities and impactson local ecology are generally more significant [34,49, 50].• There is a lack of long-term representativedata on disease and vector distributions in areaswhere climate change has been observed and wherea response is most likely to have occurred. Currentvector-monitoring systems are often unable toprovide a reliable measurement of changes even149

R E V I S T A L I T E R A T U R I Iin the limited number of parameters suggested[31, 33] that leads to impossibility to distinguish astable change from isolated evidences and to lackof understanding what information is needed forsound analysis, projections and how it should becommunicated to motivate appropriate changes inhuman behavior.• To prevent the heat and cold related mortality,Ballester et al. [2] proposed to clarify: (1) thepopulation at risk; (2) the lag time of the effect; (3)the effect on cardiovascular and respiratory morbidity;(4) the role of respiratory infections; (5) thesignificance of other meteorological variables. Newresearches are needed on heat-waves morbidity toanalyze the health-threatening characteristics ofheat-wave episodes as opposed to more generalassessment of the overall relationships between temperatureand health [53]. So, during the heat wave in2003, heat stroke was not recognized and promptlytreated, particularly with cooling, and guidelinesfor the diagnosis and management for heatstrokepatients are needed. There is no consensus as towhat baseline for mortality should be used, and it isdifficult to have a correct estimate of excess deathsduring a specific heat-wave period. Questions thatare important to be addressed include also how theeffect of heat-waves is estimated. It needs to be investigatedwhether we observe the effect of heat ora heat-wave and to define the term ‘heat wave’ andits indicators. While much of the indirect evidencepoints to the notion that cold is somehow involvedin explaining excess winter deaths, the mechanismby which seemingly mild exposure to cold ambientconditions can increase the risk of death remainsunclear [39].• Although evidences for possible synergisticeffects of high temperatures and high air pollutionare accumulating, currently available data are toolimited to actually take measures. The inclusion ofspecific air pollutants and the definition of theirvariables are important for the analysis. More researchtaking into account air pollution under differentclimatic conditions and interactions betweenharmful air pollutants and extreme weather eventsneeds to be undertaken in order to identify effectsof synergy or confounding [37]. There are many researchchallenges along the road to a more completeunderstanding of the impacts of climate change onaeroallergens and allergic diseases [3].• Adaptation to climate change requires public-healthstrategies and improved surveillance,although it is not yet clear how much the acclimatizationprovided with a range of physiological, behaviouralor technological mechanisms will diminishthe adverse effects [16], and seasonal fluctuationsin some deaths remain a significant problem [9].Further research is also needed to determine if themental health effects of being flooded respondbetter to psychological and/or pharmacologicalinterventions, or whether the interventions wouldbest be targeted at providing financial or other assistancewith recovery [10].ConclusionIn general, knowledge on health impactsthrough a deterioration of environmental conditionsdue to climate change largely relies onexperts’ assumptions, and more detailed studiesof this issue are still sparse in Europe. There is anespecially great uncertainty in the specific impacts,particularly concerning indirect ones. Climatechange may affect health through a range of pathways,but the overall balance of effects is likely to benegative. Populations in low-income countries areto be particularly vulnerable, although the experienceof last-years heat waves and floods in Europeshows that high-income countries might also beadversely affected.Referencies1. Alberini A. and A. Chiabai, 2005: Urban EnvironmentalHealth and Sensitive Populations: How Much are theItalians Willing to Pay to Reduce their Risks? FEEMworking paper 112.05, Milan, Italy.2. Ballester, F., P. Michelozzi, and C. Iniguez, 2003: Weather,climate, and public health. J Epidemiol CommunityHealth, 57, 759–760.3. Beggs P.J., 2004: Impacts of climate change on aeroallergens:past and future. Clin Exp Allergy, 34(10):1507-13. doi:10.1111/j.1365-2222.2004.02061.x4. Bosch X., 2004: France makes heat-wave plans toprotect the elderly people. Lancet, 368: 1708.5. Confalonieri, U., B. Menne, R. Akhtar, K.L. Ebi, M.Hauengue, R.S. Kovats B. Revich and A. Woodward,2007: Human health. Climate Change 2007: Impacts,Adaptation and Vulnerability. Contribution of WorkingGroup II to the Fourth Assessment Report of the IntergovernmentalPanel on Climate Change, M.L. Parry,O.F. Canziani, J.P. Palutikof, P.J. van der Linden and C.E.Hanson, Eds., Cambridge University Press, Cambridge,UK, 391-431.6. Corobov R., 2005: Climate change and human healthin Europe: last evidences and expectation. CurrierMedical, 1: 47-52.7. Corobov R., 2005: Climate change and human health:key vulnerabilities and uncertainties. Proceeding ofthe 17 th Int. Congress on Biometeorology, 5-9.09.05,Garmish-Partencirchen.8. Corobov R. M., 2003: Use of the Polish approachesfor assessment of Moldova bioclimate. In: Progressin climatic and bioclimatic research, Polska AkademiaNauk, Warsaw, 188: 247-251.9. Crawford V.L.S., M. Mccann and R.W. Stout, 2003:Changes in seasonal deaths from myocardial infarction.Q J Med, 96: 45-52.150

R E V I S T A L I T E R A T U R I I10. Ebi K.L., 2006: Floods and human health. In: MenneB. and Ebi K.L. (eds): Climate change and adaptationstrategies for human health. Springer, Berlin, Heidelberg,New York, pp. 99-120.11. Ebi K.L., 2005: Improving public health responses toextreme weather events. In: Extreme weather eventsand public health responses [Kirch, W., B. Menne, and R.Bertollini (eds.)]. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg,pp. 47-56.12. EEA, 2004: Impacts of Europe’s changing climate: Anindicator-based assessment. EEA Report No 2/2004,European Environment Agency, Copenhagen, Denmark(or: Luxembourg, Office for Official Publicationsof the EC), 107 pp.13. Ekdahl K., 2004: European Centre for Disease Preventionand Control to Stockholm. EpiNorth, 5(1): 13.14. Füssel H-M., R.J.T. Klein, 2004: Conceptual frameworksof adaptation to climate change and their applicabilityto human health. PIK Report No. 91, PotsdamInstitute for climate impact research (PIK), Potsdam,93 p.15. Haines A, Kovats RS, Campbell-Lendrum D, andCorvalan C., 2006: Climate change and humanhealth: impacts, vulnerability, and mitigation. TheLancet 367(9528): 2101-2109. DOI:10.1016/S0140-6736(06)68933-216. Haines, A. and J.A. Patz, 2004: Health Effects of ClimateChange. JAMA 291(1): 99-104.17. Hajat S., K.L. Ebi, S. Kovats, B. Menne, S. Edwards, andA. Haines, 2003: The human health consequences offlooding in Europe and the implications for publichealth: a review of the evidence. Applied EnvironmentalScience and Public Health, 1/1:13-21.18. Hassi J. and M. Rytkönen, 2005: Climate warming andhealth adaptation in Finland. FINADAPT WorkingPaper 7, Finnish Environment Institute Mimeographs337, Helsinki, 28 pp. Accessed 1.10.2006: http://www.environment.fi/default.asp?contentid=165486&lan=en19. Havenith G., 2005: Temperature regulations, heat balanceand climatic stress. In: Extreme weather eventsand public health responses [Kirch, W., B. Menne, and R.Bertollini (eds.)]. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg,pp. 69-80. [Global; human health] [Global; humanheat balance]20. Havenith G., 2001: Individualized model of humanthermoregulation for the simulation of heat stressresponse. Journal of Applied Physiology, 90: 1943-1954.21. Hedger M., 2005: Learning from experience: Evolvingresponses to flooding events in the United Kingdom.In: Extreme weather events and public health responses[Kirch, W., B. Menne, and R. Bertollini (eds.).]. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, pp. 225-23422. Hunter P.R., 2003: Climate change and waterborne andvector-borne disease. Journal of Applied Microbiology,94, 37S–46S.23. Garssen J., C. Harmsen, J. de Beer, 2005: The effectof the summer 2003 heat wave on mortality in theNetherlands. Euro Surveill 10(7): 165-8.24. IPCC, 2007a: Climate Change 2007: The Physical ScienceBasis. Contribution of Working Group I to the FourthAssessment Report of the Intergovernmental Panel onClimate Change [Solomon, S., D. Qin, M. Manning, Z.Chen, M. Marquis, K.B. Averyt, M. Tignor, H.L. Miller(eds.)]. Cambridge University Press, Cambridge, UK,996 pp.25. IPCC, 2007b: Climate Change 2007: Impacts, Adaptationand Vulnerability. Contribution of Working Group II tothe Fourth Assessment Report of the IntergovernmentalPanel on Climate Change [Parry M.L., O.F. Canziani, J.P.Palutikof, P.J., van der Linden and C.E. Hanson (eds.)],Cambridge University Press, Cambridge, UK, 1000pp.26. Izmerov N.F., B.A. Revich and E.I. Korenberg (eds.),2004: Climate Change and Public Health in Russia inthe XXI century. Proceeding of the workshop, April 5-6,2004, Moscow, Publishing Company “AdamantЪ”, 260p.27. Keatinge W.R., G.C. Donaldson, E. Cordioli, M. Martinelli,A.E.Kunst, J.P. Mackenbach, S. Nayha, I. Vuori,2000: Heat related mortality in warm and cold regionsof Europe: observational study. BMJ, 321, 670 –673.28. Kirch W., Menne B. and Bertollini R. (eds.), 2005: ExtremeWeather Events and Public Health responses.Springer, 303p.29. Koppe C, Jendritzky G (2005). Inclusion of short-termadaptation to thermal stresses in a heat load warningprocedure. Meteorologische Zeitschrift, 14 (2):271-278.30. Koppe C., S. Kovats, G. Jendritzky, and B. Menne, 2004:Heat-waves: risks and responses, Health and GlobalEnvironmental Change, SERIES, No. 2, WHO RegionalOffice for Europe, 123 p.31. Korenberg E.I., 2004: Ecological preconditions ofthe possible influence of climate change on naturalhabitats and their epidemic manifestation. In: ClimateChange and Public Health in Russia in the XXI century[Izmerov, N.F., B.A. Revich, and E.I. Korenberg (eds.)].Proceeding of the workshop, April 5-6, 2004, Moscow,Publishing Company “AdamantЪ”, pp. 54-67 (in Russian)32. Kovats R.S., and C. Tirado, 2006: Climate, weather andenteric diseases. In: Menne B., Ebi K.L., eds. Climatechange and adaptation strategies for human health.Springer, Berlin, Heidelberg, New York, pp. 269–296.33. Kovats, R.S., D.H. Campbell-Lendrum, A.J. McMichael,A. Woodward, and J. St H. Cox, 2001: Early effects ofclimate change: do they include changes in vectorbornedisease? Phil. Trans. R. Soc. Lond. B, 356: 1057-1068.34. Kuhn, K.G., D.H. Campbell-Lendrum, and C.R. Davies,2004: Tropical Diseases in Europe? How we can learnfrom the past to predict the future. EpiNorth, 5(1):6-1335. Marttila V., H. Granholm, J. Laanikari, T. Yrjölä, A.Aalto, P. Heikinheimo, J. Honkatukia, H. Järvinen,J. Liski, R. Merivirta, and M. Paunio, 2005: Finland’sNational Strategy for Adaptation to Climate Change.Publications of the Ministry of Agriculture and Forestry1a/2005, 280 p.36. Menne B., F. Apfel, S. Kovats and F. Racioppi (eds.),2008: Protecting health in Europe from climate change.World Health Organization Regional Office for Europe,51 pp.151

R E V I S T A L I T E R A T U R I I37. Menne, B., 2005: Extreme weather events: What canwe do to prevent health impacts. In: Extreme weatherevents and public health responses [Kirch, W., B. Menne,and R. Bertollini (eds.).]. Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg,pp. 265-271.38. Menne, B. and K.L. Ebi (eds), 2006: Climate Change andAdaptation Strategies for Human Health, Steinkopff,Darmstadt, 449 p.39. Mercer, J.B., 2003: Cold--an underrated risk factor forhealth. Environ Res, 92(1): 8-13.40. Michelon, T., P. Magne, and F. Simon-Delavelle, 2005:Lessons from the 2003 heat wave in France and actiontaken to limit the effects of future heat wave. In:Extreme Weather Events and Public Health Responses.Springer-Verlag, Berlin, pp. 131-140.41. Nogueira PJ, Falcão JM, Contreiras MT, Paixão E,Brandão J, Batista I., 2005: Mortality in Portugal associatedwith the heatwave of August 2003: Earlyestimation of effect, using a rapid method. Euro Surveill10(7): 150-153.42. Ohl, C.A. and S. Tapsell, 2000: Flooding and humanhealth, BMJ, 321:1167–8.43. Olsen N.D., 2001: Prescribing warmer, healthierhomes. BMJ, 322, 748–9.44. Opopol N., R. Corobov, I. Bachnarel, 2007: To the necessityof creation of heat health warning system. Curiermedical 2 (296):77-82.45. Opopol N. and Nicolenco A., 2004: Climate change andhuman health: impacts, consequences, adaptationand prevention. In: Moldova’s climate in XXI century:the projections of changes, impacts, and responses[Corobov R. (ed.)], Chisinau, pp. 254-283 (In Russian)46. Opopol N., Corobov, R., Nicolenco A. et al., 2003: Climatechange and potential impacts of its extrememanifestations on health. Curier Medical 5: 6-9 (inRomanian)47. PHEME, n.d.: Assessment and Prevention of Acute HealthEffects of Weather Conditions in Europe. Accessed:http://www.epiroma.it/phewe/48. Pirard P., S. Vandentorren, M. Pascal, K. Laaidi, A. LeTertre, S. Cassadou, and M. Ledrans, 2005: Summaryof the mortality impact assessment of the 2003 heatwave in France. Euro Surveill 10(7): 153-6.49. Reiter P., C.J. Thomas, P.M. Atkinson, S.I. Hay, S.E. Randolph,D.J. Rogers, G.D. Shanks, R.W. Snow, and A.J.Spielman, 2004: Global warming and malaria: a callfor accuracy, THE LANCET Infectious Diseases, 4, 323-324.50. Sutherst, R.W., 2004: Global Change and Human Vulnerabilityto Vector-Borne Diseases, Clinical MicrobiologyReview, 17(1): 136–173.51. WHO-2006: 1st Meeting of the Project: Improving PublicHealth Responses to Extreme Weather/Heat-waves– EuroHEAT. Report on a WHO meeting, Rome, Italy,20-22 June 2005. WHO Regional office for Europe,Copenhagen, Denmark, 51 p.52. WHO, 2005: Health and climate change: the “now andhow”→ A policy action guide. The Regional Office forEurope, Copenhagen,, Denmark, 32 p.53. WHO, 2004: Extreme weather and climate events andpublic health responses. Report on a WHO meeting,Bratislava, Slovakia, 09–10 February 2004, WorldHealth Organization, Regional Office for Europe, 48p.54. WHO, 2003: Extreme weather events: health effectsand public health measures, Fact Sheet EURO/04/03,Copenhagen, Rome, 29 September 2003.55. WHO-2002: Floods: Climate change and adaptationstrategies for human health. Report on a WHO meeting,London, UK, 30 June–2 July 2002. WHO RegionalOffice for Europe, Copenhahen, Denmark, 49 p.56. WMO, 2006: Expert Teams on Operational Heat/HealthWarnings and on Health-related Climate Indicesand their Use in Early Warning Systems. Availableat: http://www.wmo.ch/web/wcp/ccl/opag/opag3.html#caips3757. Wilkinson P, M. Landon, B. Armstrong, S. Stevenson,and M. McKee, 2001: Cold comfort: the social andenvironmental determinants of excess winter deaths inEngland, 1986–96. York: Joseph Rowntree Foundationor London: The Policy Press, 40p.58. Zebisch, M., T. Grothmann, D. Schrцter, C. Hasse, U.Fritsch, and W. Cramer, 2005: Climate Change inGermany: Vulnerability and Adaptation of climatesensitive sectors. 4.5. Human health. Climate Change,10: 124-139.152

J U B I L E EŞTEFAN PLUGARU,PEDAGOG DE EXCELENŢĂ ŞI SAVANTREMARCABILOMAGIU LA 70 DE ANILa 26 iulie, doctorul în medicină,conferenţiarul universitarŞtefan Plugaru, şefal Catedrei Microbiologie,Virusologie şi Imunologie aUniversităţii de Stat de Medicinăşi Farmacie NicolaeTestemiţanu, a sărbătorit 70de ani de la naştere.Stimate coleg, Dle doctorconferenţiar Ştefan Plugaru,colegiul de redacţie alrevistei Sănătate Publică,Economie şi Management înMedicină Vă felicită cordialcu împlinirea a 70 de ani şivă doreşte multă sănătate,prosperitate, mari succeseîn continuare, căldurăsufletească de la familie şiprieteni.Constantin EŢCO,redactor-şefŞtefan Plugaru este originar din satul Bardar, r-nul Hânceşti, dintr-ofamilie de ţărani cu zece copii.După absolvirea şcolii medii din satul natal, face studii la Colegiul pedagogicdin or. Călăraşi (1955-1957), apoi urmează serviciul militar.După demobilizarea din armată în 1960 devine student la Institutul deStat de Medicină din Chişinău. Din primul an de studii s-a manifestat ca unbun activist şi organizator al tineretului. Între 1964 şi 1967 a fost preşedinteal sindicatului studenţesc din Institut.În 1966 absolveşte Institutul şi apoi activează ca asistent, lector superiorşi conferenţiar la Catedra Microbiologie, Virusologie şi Imunologie. În perioada1975-1988 a fost decan al Facultăţii Medicină Preventivă.În 1993 este numit director al Colegiului Republican de Medicină, pecare îl conduce cu succes 10 ani. Din 2002 este din nou conferenţiar, şef destudii, iar din 2004 – şef de catedră.Pe parcursul a peste 40 de ani de activitate, dl Ştefan Plugaru a publicatpeste 120 de lucrări ştiinţifice şi metodico-didactice, a înregistrat succeseremarcabile în dezvoltarea învăţământului medical, manifestând calităţiexcelente de pedagog şi savant în domeniul microbiologiei.Iată ce au spus colegii, prietenii şi elevii despre dl conferenţiar ŞtefanPlugaru:„Parcă mai ieri am intrat la facultate noi, feciori de ţărani veniţi din patruvânturi. Unii eram cu totul verzi, proaspeţi absolvenţi, alţii – copţi, dejaavând satisfăcut serviciul militar. Eraţi dintre cei din urmă; purtaţi pe umereexperienţa unui prestigios colegiu pedagogic, urmată de trei ani de cătăniesovietică, aşa că deja aveaţi prerogativele unui adevărat lider pentru noi.Calculat în vorbe şi în fapte, harnic la carte, înţelept şi filosof în problemede viaţă, v-aţi impus prin omenescul cultivat în cei „şapte ani de acasă”, deacolo, din acea familie de ţărani gospodari cu zece copii”.Ion ABABII, rector, academician„Este un pedagog de mare talent şi are un stagiu mare de activitatepedagogică. A absolvit pe timpuri un colegiu de profil; totuşi se pregăteşteminuţios pentru fiecare prelegere, lecţie practică, foarte conştient, de parcăpăşeşte pentru prima dată pragul aulei universitare. Această responsabilitate,poate chiar puţin exagerată, pentru munca încredinţată include o atitudineexemplară faţă de profesiune, dar şi un respect nesimulat pentru studenţi,rezidenţi etc. De aceea, generaţii de medici în devenire i-au frecventat cumultă plăcere şi interes lecţiile, i-au preţuit la justă valoare harul, principialitateaşi consacrarea. Acelaşi respect l-a avut (şi îl are) din partea colegilor demuncă. E mare lucru, poate mai mult decât un noroc, să ai în fruntea echipei(căci activăm în spirit de echipă) un om chibzuit, loial, bun la inimă, săritor lanevoie, dar şi cu caracter. Domnia Sa se implică în toate treburile Catedrei,cuvântul şi atitudinea sa au totdeauna pondere – acea şcoală bogată a vieţii,activitatea obştească de mulţi ani, felul său de a fi sincer şi obiectiv, a cântăribine şi apoi a proceda îi ridică autoritatea prindere colegi şi nu numai”.Alexandru CALANCEA, şef de studii la Catedră153

J U B I L E E„Ai fost şi ai rămas un pedagog cu harul de laDomnul, un savant adevărat, un pilon al Universităţiinoastre. Mai multe generaţii de studenţi ţi-au ascultatşi apreciat prelegerile, au beneficiat de sfaturilepreţioase pe care cu dăruire le-ai oferit. Ai fost şi airămas un om foarte calculat, cumpătat, cântărindu-lepe toate cu înţelepciune. De altfel, acea poreclă de„Înţeleptul” vine anume din aceste considerente. S-alipit porecla de dumneata, pentru că-ţi venea ca omănuşă. Directoratul de zece ani la Colegiul Naţionalde Medicină şi Farmacie a scos în evidenţă noicapacităţi şi virtuţi, accentul căzând pe cele legatede organizarea sistemului, managementul medicalîn general”.Gheorghe GHIDIRIM, academician„Zece ani de muncă cot la cot la Colegiul Medicalne determină să recunoaştem, fără rezerve, că amîmprumutat multe lucruri bune din stilul dumneavoastrăde activitate, acea atitudine umană faţă deprofesia aleasă. Aţi avut şi aveţi calităţi deosebite demanager şi pedagog ilustru; sunteţi corect şi exigent;pe Dvs. se poate conta oricând, deoarece vă sprijiniţipermanent pe adevăr şi dreptate!”.Ala MANOLACHE, director al ColegiuluiNaţional de Medicină şi Farmacie„A fost un decan vrednic, care a dat dovadă deonestitate, sinceritate, principialitate, responsabilitateşi verticalitatea în activitatea sa de conducătorde facultate.Se deosebea prin simplitate şi prin capacitateade a comunica, prin felul de a-i asculta pe alţii. E oadevărată artă să ştii a asculta oamenii, a le intra învoie, a-i înţelege corect”.Tudor GREJDIANU,dr. hab., profesor universitarION CORCIMARU, PROFESORUNIVERSITAR, MEMBRUCORESPONDENT AL AŞ RMOMAGIU LA 70 DE ANIÎn 1938, la 22 mai sau florar,Într-o familie nobilă de gospodarS-a născut un odoraş,Cu numele de Ionaş.Frageda copilărie i-a trecut în vremuri grele –Ani de război, secetă, foamete şi alte rele,Dar toate suferinţele le-a rezistatŞi din ele cu mare noroc a scăpat!Şcoala a absolvit-o cu menţiune în satul natal Baraboi,Care-i foarte vestit în ţară la noi,Fiind o forjerie de personalităţi marcante,Ce-au desfăşurat în Moldova o vastă activitate!Deşi în adolescenţă Ion înclinaţii de agrarian avea,Părinţii şi pedagogii l-au sfătuit medicina a o îmbrăţişa,Pe care cu înţelepciune i-a ascultatŞi actele la Institutul de Medicină a înaintat.Concursul de şase candidaţi pe un loc cu brio l-a luatŞi la Facultatea de Medicină Generală a fost înmatriculat.Chiar din primul an de studii l-am cunoscut, l-am admirat,El fiind într-un palton nou de culoare neagră îmbrăcat,Lăudându-mă şi eu că un astfel de palton am cumpărat,Dar îl mai cruţam, căci studiul la medicină e destul de-ndelungat.Ulterior cu badea Ion ne-am împrietenit,Iar în ultimii ani de studii într-o odaie am trăit.154

J U B I L E EEl era foarte capabil, deştept, perseverent şi cumpătat,În toţi şase ani de studii doar cu note foarte bune a fost apreciat.Având un comportament rafinat, cu nimeni niciodată nu s-a contrat,Fiind de către toţi la justa valoare apreciat.În 1961 Facultatea de Medicină Generală cu menţiune a finisat,Fiind apoi la spitalul din Pârjota, Râşcani, la lucru îndrumat,Unde un an în calitate de medic generalist a activat,Apoi în postul de medic-şef a fost avansat,Astfel, o practică bogată în medicina rurală a acumulat.În 1963 face doctorantura la Institutul Moscovit Central de Hematologie,Unde specialist de forţă în hematologie peste trei ani avea să devie.Dumnealui specialitatea nominalizată profund a studiat,Dar şi de cercetările în domeniu energic şi sârguincios s-a ocupat.În 1966 teza de doctor în medicină cu mare succes a apăratŞi colaborator ştiinţific superior în Institutul Oncologic a fost angajat,Unde în 1968 secţia de hematologie a fondat,Devenind şi şef al secţiei cu multe probleme organizatorice de rezolvat.În 1969-1974 ca Secretar ştiinţific al Institutului Oncologic a activat,Unde cu organizarea cercetărilor ştiinţifice energic s-a ocupat.Ulterior, iarăşi şef de secţie hematologie a fost angajat,Ce mai apoi în secţia de Hematologie a Institutului de Medicină Preventivă şi Curativă s-a transformat,Căreia 16 ani fructuoşi i-a dedicat.În 1989 a devenit în hematologie doctor habilitatCu alte multe probleme noi de rezolvat.Pe scara ierarhică treptat a avansat,Muncind în Institutul Ştiinţific Oncologic de Stat.A crescut de la doctorand, doctor în medicină, colaborator ştiinţific superiorPână la doctor habilitat, şef catedră hematologie, universitar profesor,Specialist principal al MS, Preşedinte al societăţii Hematologie, membru corespondent al AŞ,Ridicând specialitatea de hematologie la un nou nivel de cunoştinţe.A publicat 389 lucrări ştiinţifico-metodice,Inclusiv 7 monografii şi 5 recomandaţii metodice.Cursurile Hematologie clinică şi manualul în specialitate a editat,Cu tezele a 9 doctori în medicină a dirijat;Încă două lucrări pentru susţinere s-au înaintat.Pentru eforturile depuse şi meritele saleA fost menţionat cu multiple diplome, insigne şi medalie,Cu ordinele Drapelul Roşu de Muncă şi Gloria muncii a fost onorat.De fapt, cam puţin i s-a acordat, drăguţă frate,Pentru aşa prodigioasă activitate!Bade Ioane, să-ţi dea Domnul sănătate,Iar şefilor – iertare de păcate!Sperăm că meritele jubiliarului pe viitor vor mai fi apreciateŞi bunul Dumnezeu îi va face mai multă dreptate!Încă o dată îţi dorim sănătate un carŞi-n actualul centenar!La mulţi-mulţi ani, dragă bădie,Fii mereu Luceafărul strălucitor în Hematologie!22.05.08Cu profund respect, prietenul şi profesorul universitar laCatedra Boli infecţioase, tropicale şi parazitologie medicală, Om EmeritConstantin Andriuţă155

J U B I L E E156

J U B I L E E157

IN MEMORIAMVLADIMIR KANT – PASIUNE PENTRUCIFRE, VOCAŢIE PENTRU MEDICINĂ80 DE ANIDE LA NAŞTERESummaryVladimir Kant – passion fornumber, vocation and medicineIn this year, 80 years from thebirth of the remarkable scientist,university professor hasturned. He was a theorist inthe social medicine field anda manager of public health,having an example behavior.He was able in the economicmathematics and modelingmethods wising field in theplanning of the health protectionsystem from Moldova. Thismeans the using of diseasesplanning in medical management.The name of VladimirKant professor remains in thememory of many disciples,piends and felloxs by his kindheart, devotion and responsibility.În vara aceasta s-au împlinit 80 de ani de la naşterea remarcabilului savant,profesor universitar şi organizator al ocrotirii sănătăţii Vladimir Kant. Afost un mare teoretician în domeniul medicinei sociale, un adevărat manageral sănătăţii publice; se deosebea printr-o conduită inteligentă şi exemplară.Vladimir Kant s-a născut la 14 iunie 1927 în oraşul Taşkent (Uzbekistan),Tatăl său, Ilie Kant, originar din Chişinău, agronom de profesie, a lucrat un timpîntr-un sovhoz din preajma Taşkentului. După cel de al II-lea Război Mondialconducerea Moldovei îl invită acasă, pentru a-şi aduce obolul la renaştereaeconomiei ţării.Vladimir Kant absolveşte nişte cursuri pentru contabili şi lucrează îndomeniu la o instituţie de lângă Taşkent. La Chişinău, însă, studiază iarăşi unan contabilitatea, învăţând concomitent în clasa a zecea a şcolii medii nr. 37.Cu atestat de maturitate este admis (1947) la Institutul de Stat de Medicină,unde demonstrează capacităţi excelente la învăţătură, făcând totodată primiipaşi de activitate investigaţională.Ca absolvent eminent este repartizat la lucru în cadrul MinisteruluiOcrotirii Sănătăţii al republicii, apoi devine auditor al cursurilor Organizareaşi planificarea ocrotirii sănătăţii pe lângă Centrul de perfecţionare a medicilor(or. Moscova).În decurs de 12 ani se află în postură de şef al Secţiei planificare şi finanţea Ministerului Sănătăţii, absolvind în acest răstimp încă o facultate – cea deeconomie, şi demonstrând o extraordinară capacitate de muncă. De şase oriconsecutiv colegii de la minister îl aleg secretar al biroului de partid, tot atuncie decorat cu insigna Medic Emerit. Devine aspirant în domeniul organizăriiocrotirii sănătăţii.De aici începe lansarea sa în lumea ştiinţei: chiar din debutul activităţilorde cercetare depune o muncă de pionierat în domeniul utilizării metodeloreconomico-matematice şi de modelare în planificarea şi dezvoltarea sistemuluiocrotirii sănătăţii din Moldova. În limbaj modern prin aceasta se areîn vedere utilizarea metodelor de programare în managementul sănătăţii.În aceşti ani îşi manifestă talentul său de pedagog, cercetător, organizatoral ocrotirii sănătăţii. Citeşte prelegeri în faţa specialiştilor, rezidenţilor, scrielucrări ştiinţifice, fondează (cu susţinerea rectorului) catedra Igienă socială şiorganizare a ocrotirii sănătăţii (astăzi Catedra Sănătate Publică şi Management)pe lângă Facultatea Perfecţionare a Medicilor. Susţine cu succes teza de doctorhabilitat în ştiinţe medicale.Este adeptul şi în bună parte realizatorul ideii de elaborare a planurilorşi programelor de instruire continuă a conducătorilor instituţiilor medicaledin republică, continuând cu osârdie şi perseverenţă perfecţionarea managementuluiîn sănătatea publică. Obţine evidente rezultate în îmbunătăţireabazei tehnico-materiale a catedrei, inaugurează cursuri de perfecţionare îndomeniul planificării pentru reprezentanţii de peste hotare în cadrul OrganizaţieiMondiale a Sănătăţii (OMS). În calitate de expert în problemele dereferinţă al OMS numele lui devine cunoscut departe de hotarele ţării. Deseoria fost delegat de către Ministerul Sănătăţii al URSS pentru a organiza (subegida OMS) seminare internaţionale, diverse simpozioane în SUA, Finlanda,Vietnam. Este solicitat să ţină prelegeri în domeniul pregătirii continue acadrelor de conducere din instituţiile medicale în Danemarca, Bulgaria,România, Ungaria, Mongolia. Cunoştea limba engleză şi avea priză în faţaspecialiştilor din diferite ţări.Meritul profesorului V. Kant a fost aplicarea metodelor matematice înmanagementul ocrotirii sănătăţii, fapt care i-a dus faima în lume. El a analizatmetodele de programare şi îndeosebi cea liniară, folosite în diferite ramuri158

IN MEMORIAM(industrie, agricultură, construcţii, comunicare etc.)şi metodele tradiţionale de planificare a sistemuluisănătăţii, care au permis folosirea metodei simpexprogramare liniară cu scopul optimizării în perspectivăa amplasării spitalelor săteşti pe teritoriile raioanelorrurale din republică în perspectivă.Au fost colectate datele următorilor indicatori:- Volumul real al circumscripţiilor medicalerurale;- Asigurarea populaţiei cu paturi spitaliceşti şiunităţi medicale în raza fiecărei circumscripţii medicale;- Numărul populaţiei deservite în fiecare circumscripţiemedicală rurală;- Numărul de puncte de asistenţă medicală dincomponenţa circumscripţiei medicale rurale.Programarea liniară se foloseşte pe larg înrezolvarea problemelor de optimizare a amplasăriidiferitor obiecte. Probleme de felul acesta apar înteorii economice, practica planificării, tehnologii deproducere. Tocmai în acest context în denumireametodei se foloseşte termenul programare. Termenulliniară menţionează că în probleme se folosesc numaidependente liniare. Utilizând în cunoştinţă de cauzăaceste metode, se elaborează metodologia planificăriiteritoriale în sistemul de sănătate. ProfesorulVladimir Kant a propus etapele planificării teritorialramuraleîn perspectivă cu folosirea noilor metodematematico-economic la calculatoare:1. Analiza nivelului de dezvoltare a reţelei instituţiilormedicale pe baza F-90-regiune şi 1-ric):a) analiza asigurării populaţiei cu paturi spitaliceştişi unităţi de medici ocupate în asistenţa medicalăspecializată în raioane;b) analiza indicatorilor de volum (indicatorilorefectivi de spitalizare la 1000 de locuitori), numărulmediu de zile-pat la un locuitor pe an, media vizitelorla medic ale unui locuitor pe an;c) analiza funcţiei patului spitalicesc (rulajul patului)şi elementelor lui (media ocupării patului pe anşi media duratei spitalizării bolnavului pe pat).2. Analiza morbidităţii populaţiei după adresabilitatese face cu scopul aprecierii particularităţilorstructurii şi intensivităţii. Pentru aceasta se comparăindicatorii cu regiunile şi raioanele vecine, ceea cepermite aprecierea direcţiilor principale de micşorarea morbidităţii.3. Prognozarea morbidităţii şi indicatorilordemografici cu folosirea metodelor extrapoliative,dependenţa factorială şi temporală. La fel se înfăptuieşteprognoza în legătură cu schimbările de vârstăşi sex ale populaţiei.4. Argumentarea necesităţilor populaţiei în asistenţămedicală specializată (paturi spitaliceşti, unităţimedicale pentru asistenţă medicală de policlinică şistaţionar).5. Elaborarea planului teritorial-ramural de dezvoltarea sistemului sănătăţii se înfăptuieşte în bazapropunerilor de proiect elaborat cu folosirea metodelormatematico-economice şi calculatoarelor.În anul 1981 profesorul Kant este numit în calitatede şef al catedrei Igiena Socială şi OrganizareaOcrotirii Sănătăţii a Institutului Central de perfecţionarea medicilor din oraşul Moscova, catedra pe carea condus-o până aproape de sfârşitul vieţii. Condiţiilemetropolei, fireşte, i-au sporit prestigiul, numele luicăpătând noi dimensiuni de popularitate. PrezidiulAcademiei de Ştiinţe Medicale a URSS îl confirmă înpostură de preşedinte al Comisiei unionale în problemautilizării metodelor matematice în managementulocrotirii sănătăţii, apoi de preşedinte al ConsiliuluiIgiena Socială, organizarea şi dirijarea ocrotirii sănătăţiipe lângă AŞM a URSS.V. Kant a fost un om interesant, purtător deenergii pozitive, foarte sociabil, optimist şi vesel înorice circumstanţe. Cunoştea limba română şi-i plăceadeseori, cu diverse ocazii, să fredoneze melodii popularemoldoveneşti. Întreţinea relaţii prieteneşti cuspecialiştii din domeniu – Mihail Ghehtman, NicolaeTestemiţanu, Ion Prisăcaru, Eugen Popuşoi, DumitruTintiuc, Constantin Eţco şi alţii. Cu unii dintre ei asemnat mai multe lucrări ştiinţifice, a purtat diversediscuţii în special în soluţionarea problemelor managerialeîn sistemul de sănătate. Cei care au avutonoarea să-i asculte prelegerile îi apreciază talentulde orator, disponibilitatea, pentru a discuta oriceprobleme stringente din domeniul medicinei. Despreaceasta denotă cele 214 de lucrări ştiinţifice, 30de monografii, culegeri metodice şi lecţii publicate.Sub conducerea lui au fost susţinute 4 teze de doctorhabilitat şi 17 teze de doctor în medicină.Profesorul universitar Vladimir Kant a fost cunoscutnu numai după cărţile editate, ci şi prin activitateapractică desfăşurată. Era preţuit ca un expertde certă valoare la OMS, fiindu-i încredinţată funcţiade director al unor cursuri de perfecţionare continuăa conducătorilor instituţiilor medicale dintr-un şir detari: Vietnam, Bulgaria, Ungaria etc. Numele şi faptelesale vor rămâne mereu în memoria discipolilor pecare i-a avut la Chişinău şi cu care a colaborat unsfert de veac. Printre aceştia sunt domnul academicianVasile Procopişin, domnii Ioan Onceanu, VictorCatană, Victor Tolmaci, Eugenia Bredneva, ValerianGherman etc. Tot ce ne-a lăsat profesorul VladimirKant reprezintă o valoare considerabilă în sistemulde sănătate publică de la noi. Scânteia gândurilorsale este sesizată şi în prezent, când se elaboreazănoi forme de asistenţă medicală primară, de asistenţăspitalicească şi specializată de ambulator. Felul său dea emana căldură şi lumină în colectivitatea de oameniunde lucra, dorinţa de a rezolva orice problemă uşorne servesc şi astăzi drept repere în munca cotidiană.Îi vom păstra mult timp în memorie frumoasele calităţiumane: sensibilitatea, bunătatea, sinceritatea,modestia, inteligenţa, dorinţa de a-i ajuta şi protejape cei care-l înconjurau.Profesorul Vladimir Kant a decedat la 26 martie1986 la Chişinău. Numele său va rămâne în memorianumeroşilor discipoli, colegi şi prieteni, tuturor celorcare l-au cunoscut şi cu care a activat ca o personalitatede o inteligenţă înaltă, mărinimie şi bunătate deosebită,devotament şi responsabilitate exemplară.Ioan ONCEANU, Valerian GHERMANdr. în med., conferenţiari universitari159

S U G E S T I IRECOMANDĂRIPENTRU AUTORILucrările prezentate vor fi scrise pe foi defor mat A4, Times New Roman, 14, în Word 2003, la1,5 intervale, cu câmpul de 2,5 cm pe toate laturile,folosindu-se o sin gu ră faţă a hârtiei.Foaia de titlu va conţine titlul lucrării, pre numele şi numele autorului (autorilor), titlul/gradulştiin ţi fic, instituţia unde a fost elaborată lucrarea.Lucrările vor fi însoţite de rezumate în limba română şi în limba engleză, având un volum de pânăla 150-200 cuvinte fiecare, pe foi aparte.Textul articolelor experimentale sau clinicecu un volum de până la 13 pagini şi a pu bli ca ţii lorscur te va include: introducere, metode şi ma te ri a le,re zul ta te le obţinute, dis cu ţii, con clu zii şi re fe rin ţe bibliogra fi ce. Publicaţiile medico-sociale, re fe ra te le şima te ri a le le cu te ma ti că farmaceutică nu vor depăşi20 de pagini şi vor conţine cel mult 50 de re fe rin ţe.Materialele informative – ordine, hotărâri ale Co legiului Ministerului Sănătăţii, pro gra me na ţi o na le,ho tă râri de guvern şi legi din domeniul sănătăţii– vor fi publicate integral.Materialele ilustrative (fotografii, desene,fi guri, scheme, diagrame), într-un număr minim,vor conţine pe verso nu mă rul în ordinea în caresunt citate în text, de nu mi rea ar ti co lu lui, numeleprimului autor, marginea su pe ri oa ră va fi mar ca tăcu săgeată şi nu vor fi pre zen ta te în text, ci ataşatelucrării. Se acceptă numai de se ne realizate în tuş negrusau în variantă electronică negru-alb, fotografiire a li za te pe hâr tie fotografică mată.Legenda figurilor şi tabelelor va fi dată pebaza lor.Formulele matematice sau chimice vor fiscri se citeţ şi corect (să se diferenţieze clar nivelulpen tru indici, exponenţi, literele majuscule sau minuscu le şi simbolurile gre ceşti).Referinţele bibliografice vor fi prezentatela sfârşitul lucrării în ordinea alfabetică a nu me luiau to ri lor, fiind numerotate. Titlurile fără autor seîn scriu în ordinea anului de apa ri ţie. Bi blio gra fia vaco res pun de cerinţelor internaţionale Com mit tee ofMe di cal Journal Editors faţă de pu bli ca ţii le me di cobio lo gi ce. În text, citările se fac prin in di ca rea întrebare drepte a po zi ţiei din lis ta bi blio gra fi că.Lucrările vor fi prezentate în 2 exemplarecu toate elementele corespunzătoare, în so ţi te dedis che tă/CD, pe care se va indica numele autorului,de nu mi rea articolului, file-ul şi versiunea.Scrisoarea de însoţire. Lucrările vor fi însoţitede o scrisoare din numele con du că to ru lui in sti tu ţieisau al autorului, responsabil pentru co res pon den ţă.Scrisoarea va confirma fap tul că toţi autorii sunt deacord cu conţinutul şi că materialele date n-au fostpublicate anterior.În atenţia autorilor:• articolele sunt recenzate de specialiştii dindomeniul respectiv;• în cazul în care manuscrisul este restituitautorului pentru revizuire, modificare sau pre scurtare, se va prezenta varianta nouă şi varianta iniţialăa manuscrisului;• corectura nu se expediază autorului;• redacţia nu este responsabilă pentru ve ri dicita tea materialelor publicate;• articolele prezentate necorespunzător reguli lor descrise nu vor fi în re gis tra te şi exa mi na te.Prezentarea. Manuscrisele vor fi depusepe nu me le redactorului-şef Constantin Eţco, dr.ha bi li tat, pro fe sor universitar, catedra Economie,ma na ge ment şi psihopedagogie, Uni ver si ta tea deStat de Medicină şi Farmacie Nicolae Testemiţanu,pe adre sa:Bd. Ştefan cel Mare, 194 a (blocul 4, et. 4)MD-2004, Chişinău, Republica MoldovaTelefon: (3732) 22-63-56, 20-52-15 Fax: 24-23-44160