Secţiunea Finanţe - Contabilitatenegative, în cazul utilizării unor informaţii contabile <strong>de</strong>naturate – <strong>de</strong> exempluf<strong>al</strong>imentul unor companii mari precum Enron, Worldcom care au zguduit industriaamericană şi au afectat atât bursa cât şi un număr mare <strong>de</strong> angajaţi).Sunt multe situaţiile în care întreprin<strong>de</strong>rile pot <strong>de</strong>natura informaţia contabilă şiprin aceasta ele induc în eroare potenţi<strong>al</strong>ii investitori (exemplu: evitarea recunoaşteriicheltuielilor cu scopul <strong>de</strong> a creşte profitul, recunoşterea imediată a unor cheltuielineaferente exerciţiului curent cu scopul <strong>de</strong> a diminua profitul şi prin aceasta impozitulpe profit ).Astfel, în condiţiile în care informaţia contabilă permite redistribuirea bogăţiei,unele societăţi încearcă să îşi cosmetizeze situaţiile financiare prin utilizarea unortehnici <strong>de</strong> contabilitate creativă.În accepţiunea lui Naser, contabilitatea creativă reprezintă:- „procesul prin care, dată fiind existenţa unor breşe în reguli, se manipuleazăcifrele contabile şi, profitând <strong>de</strong> flexibilitate, se <strong>al</strong>eg acele practici <strong>de</strong> măsurare şiinformare ce permit transformarea documentelor <strong>de</strong> sinteză din ceea ce ele ar trebui săfie în ceea ce managerii doresc.- procesul prin care tranzacţiile sunt structurate <strong>de</strong> asemenea manieră încât săpermită “producerea” rezultatului contabil dorit.”Utilizarea tehnicilor <strong>de</strong> contabilitate creativă este unul din aspectele urmărite <strong>de</strong>auditorul extern, datorită efectelor s<strong>al</strong>e:- Majorarea sau diminuarea cheltuielilor. Normele contabile lasă o anumitămarjă <strong>de</strong> manevră în cuantificarea cheltuielilor care aparţin unui exerciţiu. De exemplu,pentru anumite active se indică doar numărul maxim <strong>de</strong> ani în care trebuie amortizate.O durată mai mare sau mai mică <strong>de</strong> amortizare afectează mărimea rezultatului. În modsimilar, se pot an<strong>al</strong>iza provizioanele şi posibilitatea activării anumitor cheltuieli.- Majorarea sau diminuarea veniturilor. În anumite cazuri, se poate grăbi sauîncetini recunoaşterea veniturilor prin aplicarea principiului pru<strong>de</strong>nţei sau a principiuluiconectării cheltuielilor la venituri.- Majorarea sau diminuarea activelor. Existenţa unei flexibilităţi, în ceea cepriveşte c<strong>al</strong>culul amortizării şi provizioanelor, creează posibilitatea majorării saudiminuării v<strong>al</strong>orii nete a activelor. De asemenea, stocurile se pot ev<strong>al</strong>ua prin diferitemeto<strong>de</strong> şi, ca urmare, v<strong>al</strong>oarea lor poate fi diferită, cu efecte asupra contului <strong>de</strong> profit şipier<strong>de</strong>re.- Majorarea sau diminuarea fondurilor proprietarilor. Modificarea veniturilor şicheltuielilor afectează mărimea rezultatului, şi în consecinţă, mărimea rezervelor. Semodifică, astfel, v<strong>al</strong>oarea fondurilor proprietarilor şi toate ratele c<strong>al</strong>culate pe bazaacestora.- Majorarea sau diminuarea datoriilor. În unele ţări, normele contabile lasăposibilitatea regularizării anumitor datorii, precum cele legate <strong>de</strong> pensionare, pe uninterv<strong>al</strong> <strong>de</strong> timp. Ca urmare, o întreprin<strong>de</strong>re interesată în majorarea rezultatului vaproceda la repartizarea datoriei pe o perioadă maxim permisă.- Reclasificarea activelor şi datoriilor. Uneori, pot exista dubii în ceea cepriveşte încadrarea unui element într-o categorie sau <strong>al</strong>ta. Este, <strong>de</strong> exemplu, cazultitlurilor, care în funcţie <strong>de</strong> intenţia întreprin<strong>de</strong>rii, trebuie înscrise în activele curente sauactivele necurente.- Manipularea informaţiilor prezentate în anexă. Lipsa unor informaţii relevantepoate afecta <strong>de</strong>ciziile utilizatorilor externi.35
<strong>Revista</strong> <strong>Tinerilor</strong> Economişti- Prezentarea informaţiilor. Criteriile utilizate în prezentarea informaţiilorcontabile pot reprezenta o portiţă pentru manifestarea creativităţii.An<strong>al</strong>iza elementelor prezentate relevă faptul că, a<strong>de</strong>sea societăţile profită <strong>de</strong>breşele existente în norme şi <strong>de</strong> flexibilitatea acestora în ve<strong>de</strong>rea distorsionăriiinformaţiilor publicate. Deşi există o diferenţă clară între contabilitatea creativă şiîncălcarea <strong>de</strong>liberată a legii, ambele fenomene apar în condiţii <strong>de</strong> dificultate financiară aîntreprin<strong>de</strong>rilor şi au la bază intenţia <strong>de</strong> a înşela. În consecinţă, chiar dacă utilizareacontabilităţii creative nu este ileg<strong>al</strong>ă, ea indică faptul că managerii, aflaţi sub presiunefinanciară, caută soluţii fără a-şi mai pune problema respectării unor standar<strong>de</strong> etice.Aceste tehnici <strong>de</strong> contabilitate creativă se „găsesc” a fi utilizate <strong>de</strong> maricompanii. Prin ascun<strong>de</strong>rea pier<strong>de</strong>rilor, managerii unor companii f<strong>al</strong>imentare şi-auasigurat venituri uriaşe. Anul 2002 poate fi numit anul f<strong>al</strong>imentelor pentru economiaamericană.Compania americană WorldCom este protagonista celui mai mare f<strong>al</strong>iment dinistoria sectorului corporatist american. V<strong>al</strong>oarea tot<strong>al</strong>ă a frau<strong>de</strong>i re<strong>al</strong>izate <strong>de</strong> operatorul<strong>de</strong> telecomunicaţii se ridică la peste 9 mld. USD. Tertipurile contabile au constat înînregistrarea, în anul 1999, a unor cheltuieli <strong>de</strong> 3,85 mld. USD drept investiţii pe termenlung. Ulterior, conducerea companiei a recunoscut că <strong>al</strong>te 3,3 mld. USD reprezintăprofitul operaţion<strong>al</strong> înainte <strong>de</strong> cheltuielile <strong>de</strong> amortizare, acoperind activitateacompaniei din 1999 şi până în primul trimestru din 2002. Directorii grupului <strong>de</strong>telecomunicaţii au fost acuzaţi că au re<strong>al</strong>izat venituri <strong>de</strong> 104 mil. USD sub formă <strong>de</strong>s<strong>al</strong>arii, bonusuri şi din vânzarea <strong>de</strong> acţiuni în perioada în care compania publicăprofituri umflate cu miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari.Nici Europa n-a scăpat <strong>de</strong> scand<strong>al</strong>urile financiare în care sunt implicate maricompanii. Grupul Vivendi Univers<strong>al</strong> este anchetat în Franţa şi în Statele Unite <strong>al</strong>eAmericii pentru raportarea <strong>de</strong> informaţii f<strong>al</strong>se instituţiilor bursiere şi propriiloracţionari, referitor la rezultatele s<strong>al</strong>e financiare. Ancheta a fost <strong>de</strong>marată în urma uneiplângeri <strong>de</strong>puse <strong>de</strong> asociaţia micilor acţionari, în care acuză Vivendi Univers<strong>al</strong> <strong>de</strong>difuzarea <strong>de</strong> informaţii f<strong>al</strong>se şi modificarea datelor din bilanţul anu<strong>al</strong>. Ju<strong>de</strong>cătorii potsă-şi extindă investigaţiile şi la activitatea pe anul 2001 a Vivendi Environment.Justiţia americană se interesează, <strong>de</strong> asemenea, <strong>de</strong> veridicitatea informaţiilorfinanciare comunicate <strong>de</strong> Vivendi, în perioada când preşedintele companiei era Jean-Marie Messier. Acuzaţiile aduse companiei franceze privesc publicarea <strong>de</strong> bilanţurif<strong>al</strong>se pentru anii 2000 si 2001. În luna septembrie, Vivendi Univers<strong>al</strong> a comunicat că nua umblat la cifrele din bilanţ, raportul financiar fiind auditat <strong>de</strong>PricewaterhouseCoopers, care a confirmat corectitudinea lui. Faptul că grupul seconfruntă cu probleme financiare era bănuit încă la sfârşitul anului 2003. Era perioada<strong>de</strong> achiziţii masive - 10,8 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari plătiţi pe reţeaua americană USANetworks şi investiţia <strong>de</strong> 1,5 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari în reţeaua <strong>de</strong> televiziune prin satelitEchoStar. Pentru finanţarea achiziţiilor s-a apelat la credite, rambursarea acestorapunând în mare dificultate compania franceză.Dezvăluirea frau<strong>de</strong>lor a aruncat o umbră <strong>de</strong> suspiciune atât asupra celor careelaborează informaţiile contabile şi care ar trebui sa aibă o conduita ireproşabilă dinacest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, dar şi asupra auditorilor care n-au scăpat <strong>de</strong> scand<strong>al</strong>urilefinanciare. Cel mai elocvent exemplu îl reprezintă compania internaţion<strong>al</strong>ă <strong>de</strong> auditArthur An<strong>de</strong>rsen, unul dintre primele 5 cabinete <strong>de</strong> audit din lume, care a dispărut <strong>de</strong> pepiaţă după implicarea sa în distrugerea unor evi<strong>de</strong>nţe contabile <strong>al</strong>e Enron.36