1 ÎNDRUMAR DE AFACERI - Republica Federală GERMANIA

ÎNDRUMAR DE AFACERI - Republica Federală GERMANIA
A. Mediul de afaceri în Germania
1. Informaţii generale
2. Economia Germaniei
B. Regimul de comerţ exterior şi de investiţii
1. Regimul de comerţ exterior
2. Regimul investiţiilor în Germania
C. Informaţii utile pentru oamenii de afaceri români
1. Ghid de mediatizare a unei oportunitati de afaceri (oferta export/cerere oferta
import/identificare nou partener) pe piata germana.
2. Procedura legala existenta in Germania, care reglementeaza modalitatea de
infintare a unei firme
D. Alte informatii utile pentru initierea unei afaceri cu o firma germana
1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară
2. Sărbători legale
3. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri
4. Adrese utile
A. MEDIUL DE AFACERI ÎN GERMANIA
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Organizarea politico-administrativă
Conform Constituţiei, la baza ordinii de stat stau cinci principii:
Germania este o republică (1), o democraţie (2), un stat federal (3), un stat de drept (4) şi un stat social (5).
De la realizarea Unităţii Germane, la 3 octombrie 1990, Germania se compune din 16 landuri federale.
Capitala este oraşul-land Berlin. La 31.12.2010 populatia Germaniei a fost de 81,8 milioane locuitori.
Landuri (reşedinţă /suprafaţă km.p./populaţie mil.loc./principale oraşe):
Baden-Württemberg (Stuttgart / 35.752 / 10,7 / Mannheim, Karlsruhe, Freiburg, Heidelberg, Ulm, Heilbronn)
Bavaria / Freistaat Bayern (München / 70.549 / 12,4 / Nürnberg, Regensburg, Würzburg, Ingolstadt,
Passau)
Berlin (891,8 / 3,4)
Brandenburg (Potsdam / 29.478 / 2,57 / Cottbus, Frankfurt an der Oder)
Bremen / Freie Hansestadt Bremen (404 / 0,663)
Hamburg / Freie und Hansestadt Hamburg (755,2 / 1,74)
Hessa / Hessen (Wiesbaden / 21.115 / 6,1 / Frankfurt am Main, Darmstadt, Kassel, Offenbach,
Rüsselsheim)
Mecklenburg-Vorpommern (Schwerin / 23.174 / 1,72 / Rostock, Wismar, Stralsund, Greifswald,
Neubrandenburg)
Saxonia Inferioară / Niedersachsen (Hanovra/Hannover, 47.618 / 8,0 / Braunschweig, Salzgitter,
Hildesheim, Göttingen, Wolfsburg)
Renania de Nord-Westfalia / Nordrhein-Westfalen (Düsseldorf / 34.043 / 18,08/ Köln, Essen, Dortmund,
Duisburg, Bochum, Wuppertal, Bielefeld, Bonn, Gelsenkirchen, Mönchengladbach, Münster, Aachen,
Krefeld, Mülheim a.d. Rhein)
Renania-Palatinat / Rheinland-Pfalz (Mainz / 19.847 / 4,061 / Ludwigshafen, Koblenz, Kaiserslautern,
Trier, Pirmasens, Worms, Speyer)
Saarland (Saarbrücken / 2.569 / 1,06 / Völklingen)
Saxonia/Freistaat Sachsen (Dresda/Dresden / 18.416 / 4,3 / Leipzig, Chemnitz, Zwickau)
Saxonia-Anhalt / Sachsen-Anhalt (Magdeburg / 20.445 / 2,5 / Halle, Dessau, Bitterfeld)
Schleswig-Holstein (Kiel / 15.763 / 2,8 / Lübeck, Flensburg)
Turingia/Freistaat Thüringen (Erfurt / 16.172 / 2,35 Gera, Jena, Weimar, Ilmenau).
1

Competenţele federale, referitoare la elaborarea legislaţiei şi la administraţie, se rezumă la acele domenii
care, prin însemnătatea şi structura lor, necesită o reglementare unitară pentru întreaga republică. Printre
acestea se numără: afacerile externe, apărarea, finanţele, comerţul, precum şi politica vamală şi, parţial,
politica fiscală (inclusiv TVA şi accize), ultimele două fiind reglementate şi de jurisdicţia Uniunii Europene. În
competenţele landurilor se află, printre altele, domeniile cultură, învăţământ, amenajarea şi gospodărirea
teritoriului, gospodărirea apelor.
Legea de bază proclamă ferm drepturile fundamentale ale omului şi cetăţeanului: intangibilitatea demnităţii
umane (prima frază a Constituţiei) şi apărarea acesteia, garantarea dreptului la manifestarea liberă a
personalităţii şi apărarea acesteia de abuzuri ale statului (libertatea individului, libertatea de credinţă şi
conştiinţă, libertatea exprimării opiniilor, libertatea presei, garantarea proprietăţii, libertatea artei şi ştiinţei,
libertatea de asociere, garantarea secretului corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, dreptul la mişcare
liberă, la exercitarea liberă a profesiei, interzicerea muncii forţate, inviolabilitatea domiciliului/locuinţei, dreptul
de a refuza să participe la război din motive de conştiinţă), egalitatea în faţa legii, indiferent de sex, origine
socială, rasă, limbă, confesiune, convingeri politice, ocrotirea şi garantarea instituţiilor şi comunităţilor
sociale, precum familia şi biserica, dreptul la azil în Germania pentru cetăţenii străini urmăriţi în ţările lor.
Organele constituţionale de conducere a statului:
- Preşedintele federal (în prezent, Joachim Gauck, ales la 23 martie 2012), desemnat pentru o perioadă
de 5 ani de Adunarea Federală, organ care se întruneşte numai cu ocazia alegerii preşedintelui, compus din
deputaţii Bundestag-ului şi un număr egal de delegaţi aleşi de parlamentele landurilor.
- Parlamentul Federal – Bundestag (compus, în actuala legislatură, din 622 deputaţi), alesi pentru o
perioadă de 4 ani; ultimele alegeri au avut loc la 27 septembrie 2009.
- Consiliul Federal – Bundesrat, compus din 69 de membri reprezentând cele 16 landuri (între 3-6
persoane din fiecare land, în funcţie de numărul populaţiei). Are atribuţii importante în activitatea legislativă;
mai mult de jumătate din legi nu pot fi adoptate fără votul Bundesrat-ului. Membrii Bundesrat-ului nu sunt
aleşi, ci sunt desemnaţi de landuri, dintre membrii guvernelor lor.
- Guvernul Federal, compus din miniştri federali, este condus de către Cancelarul federal; Din anul 2005
acesta este doamna Dr. Angela Merkel).
- Curtea Constituţională, cu sediul la Karlsruhe: veghează la respectarea Constituţiei.
2

Principalele partide politice şi reprezentarea lor în Bundestag, în urma alegerilor anticipate, din 27
septembrie 2009 se prezinta dupa cum urmeaza:
Uniunea Creştin Democrată - CDU (Christlich Demokratische Union) – preşedinte Angela MERKEL şi
Uniunea Creştin Socială - CSU (Christlich Soziale Union) – preşedinte Horst SEEHOFER (prim ministrul
landului Bavaria) - CDU/CSU – are 237 de mandate in Bundestag;
Partidul Social-Democrat - SPD (Sozialdemokratische Partei Deutschlands) –146 de deputaţi in Bundestag
– preşedinte Sigmar GABRIEL;
Partidul Liber-Democrat - FDP (Freie Demokratische Partei–Die Liberalen) –93 de deputaţi in Bundestag –
preşedinte Philipp RÖSSLER;
Partidul Stângii - PDS (Die Linke) – 76 de mandate in Bundestag - co-preşedinţi: Gesine LÖTSCH si Klaus
ERNST;
Verzii (Bündnis 90/ Die Grünen) – 68 de deputaţi in Bundestag – co-preşedinţi Claudia ROTH şi Cem
ÖZDEMIR.
In prezent la guvernare, sub conducerea cancelarului federal Angela MERKEL, se află o coaliţie
formată din CDU/CSU si FDP.
Apartenenţa Germaniei la instituţii şi organizaţii internaţionale: ONU, UE, OMC, NATO, BIRD, FMI,
BERD, OCDE, OSCE şi altele.
1.2. Suprafaţa şi populaţia
Suprafaţa: 357.027 km.p. (locul III în Europa)
Populaţia: 81,8 milioane locuitori (locul I în Europa, fără Federaţia Rusă)
Densitatea populaţiei: 229 locuitori/km.p.
Pentru anul 2020 se estimeaza o populatie de 80,8 milioane, iar pentru anul 2050, prognozele indică
scăderea populaţiei la 69,7 milioane locuitori.
Populaţia ocupată (2010): 40,8 milioane persoane ( cca.50% din populaţie).
Populaţie străină, în 2010: 7,6 milioane persoane.
Landul Renania de Nord-Westfalia este cel mai populat din Germania (18,08 milioane locuitori). Exceptând
oraşele-land Berlin, Hamburg şi Bremen, acest land are cea mai mare densitate a populaţiei: circa 530
locuitori/km.p. Landul Saarland, cu 1,1 milioane locuitori are cea mai mică populaţie. Cea mai mică densitate
a populaţiei, de circa 74 locuitori/km.p., o are landul Mecklenburg-Vorpommern, land cu un caracter
predominant agricol.
Berlin este cel mai mare oraş din Germania (3,4 milioane locuitori), urmat de Hamburg (1,7), München (1,3),
Köln (1,0), Frankfurt/Main (680), Düsseldorf(620 mii), Stuttgart (600 mii), Dortmund (590 mii), Essen (585
mii), Bremen (547 mii), Hanovra (516mii), Leipzig (503 mii), Duisburg (500 mii) şi altele.
O reţea densă şi eficientă de autostrăzi, căi ferate, linii aeriene şi căi fluviale fac posibil accesul rapid spre
centrele economiei germane, precum şi spre ţările vecine.
1.3 Infrastructura
Aeroporturi internationale: 23
Porturi la mare: 22
Porturi la fluvii interne: 250
Lungimea fluviilor interne: 7.500 km
Lungimea retelei de drumuri: 231.000 km (din care: cca.13.000 km autostrazi)
Lungimea retelei de cale ferata: 37.900 km
1.4. Resurse de materii prime
- agricole: Germania dispune de o agricultură dezvoltată şi performantă, care asigură toate materiile
prime specifice zonei climatice.
- minerale: cărbune cca. 200 milioane tone, sare cca. 7,0 milioane tone, minereu de fier.
3

2. ECONOMIA R.F. GERMANIA
2.1. Sistemul economic
Sistemul economic al R.F. Germania se bazează pe economia socială de piaţă, politica economică fiind
promovată prin instituţiile statului. Statul stabileşte condiţiile cadru care determină desfăşurarea activităţii
economice, fără să intervină direct în mărimea producţiei, în domeniul preţurilor sau în sistemul de
salarizare. Constituţia garantează manifestarea liberă a personalităţii şi promovarea iniţiativei private; de
asemenea, ea prevede protejarea şi garantarea proprietăţii private. În cadrul general stabilit de stat, piaţa,
prin milioanele de consumatori şi de întreprinderi, este cea care hotărăşte liber şi independent ce şi cât se
produce, ce şi cât se consumă.
Cele trei principii de bază ale economiei sociale de piaţă sunt:
a) Cererea şi oferta reglează preţurile. Condiţia funcţionării economiei sociale de piaţă este competiţia
ofertanţilor pe o piaţă concurenţială.
b) Statul protejează concurenţa. Înţelegerile sau acordurile dintre firme, prin care este îngrădită sau
restrânsă libera concurenţă, sunt interzise prin legi clare şi precise: Legea contra restricţiilor în calea
concurenţei (legea anti-monopol sau anti-cartel) şi Legea contra concurenţei neloiale. Statul urmăreşte ca
mecanismele concurenţei să funcţioneze. Principiile regulatoare de acţiune a statului în acest sens sunt
următoarele:
- Crearea unei poziţii de monopol pe piaţă este preîntâmpinată /împiedicată din timp, prin măsuri de
politică concurenţială. În cazul în care, din motive tehnice, crearea unui monopol este inevitabilă (de exemplu
în cazul căilor ferate), atunci monopolul respectiv trebuie supravegheat şi controlat.
- Dacă în repartizarea produsului social (bunuri şi servicii) se constată nereguli şi inechităţi, atunci statul
le corijează şi le înlătură prin măsuri de politică fiscală, de impozitare progresivă a veniturilor.
- În calculaţiile unei întreprinderi nu trebuie sa fie cuprinse numai costurile interne ale acesteia. O atenţie
şi mai mare trebuie să fie acordată costurilor pe care întreprinderea, prin activitatea sa, le provoacă
comunităţii (de exemplu, impactul asupra mediului înconjurător).
- Dacă ofertanţii pe piaţă acţionează anormal (de exemplu, plata muncii este în neconcordanţă cu
activitatea prestată, practici de dumping etc.), atunci statul ia măsuri pentru limitarea unui astfel de
comportament.
Există, însă, anumite excepţii de la regulile economiei libere de piaţă; astfel, de exemplu, în Uniunea
Europeană, agricultura nu se supune în totalitate legilor şi principiilor concurenţei, din motive sociale, care
ţin de necesitatea existenţei întreprinderilor mici si mijlocii.
c) Statul reprezintă un factor al echilibrului social. Economia socială de piaţă reprezintă o ordine
economică împletind principiul acţiunii libere pe piaţă cu necesitatea asigurării echilibrului social. Conţinutul
social al economiei sociale de piaţă rezidă în:
- preocuparea pentru creşterea continuă a standardului de viaţă;
- preocuparea de a asigura un grad cât mai ridicat de ocupare a forţei de muncă;
- o politică socială care corijează repartiţia veniturilor, prin prestaţii de asistenţă socială – plăţi
compensatorii pentru pensii şi anumite cheltuieli, ajutoare pentru construcţia de locuinţe, subvenţii şi altele.
Pe planul relaţiilor economice internaţionale, Germania susţine comerţul internaţional liber şi se opune
cu tărie diferitelor forme de protecţionism.
2.2. Locul Germaniei în economia mondială
Din punct de vedere economic, Germania se numără printre cele mai dezvoltate ţări din lume, cu un nivel
înalt al producţiei şi productivităţii, precum şi al veniturilor, dar şi cu un sistem perfecţionat de prestaţii sociale
şi un standard ridicat de bunăstare.
In anul 2011 a ocupat locul 2 dupa volumul exportului (1060 miliarde Euro) dupa China si se afla in randul
primelor 4 tari din lume ca tara de destinatie a investitiilor straine , dupa SUA, Japonia si China.
2.2.1. Indicatori economici de bază
Produsul Intern Brut –PIB-(2011): 2570 miliarde Euro (locul 4 in lume dupa SUA, Japonia si China)
PIB / locuitor (2011): 31.400 Euro
Contributia sectoarelor economice la formarea PIB (2011): Servicii 69,1%, Industrie 25,6%, Constructii 4,4%
Agricultura 1,0 %.
4

Rata cresterii economice (2011): 2,9%, dupa ce in anul 2010 aceasta a fost de 3,6 %;
Deficit bugetar (2011) : -1,0 %;
Rata inflatiei (2011): 2,3%
Rata somajului (2011): 7,1 % (cel mai scazut nivel in ultimii 20 de ani)
Volumul exportului (2011): 1060,0 miliarde Euro (realizare record), + 11,4 % in raport cu 2010
Volumul importului (2011): 901,9 miliarde Euro, + 13,2 % in raport cu 2010
Volumul exportului in Romania (2011): 8,79 miliarde Euro, + 21,3% in raport cu anul 2010
Volumul importului din Romania (2011):8,39 miliarde Euro, +29,9% in raport cu anul 2010.
Produsul Intern Brut (PIB) pe landuri: în miliarde euro
Nr.
crt.
Denumire land
2007
2008
2009
2010
Pondere in
total PIB%
si loc
1. Baden - Württemberg 337,6 352,9 341,23 361,75 14,47 3.
2. Bavaria 414,7 434,0 423,84 442,39 17,70 2.
3. Berlin 80,5 83,5 91,84 94,72 3,78 8.
4. Brandenburg 50,2 52,5 54,22 55,82 2,23 11.
5. Bremen 25,3 26,5 26,73 27,73 1,10 16.
6. Hamburg 85,0 88,9 84,53 88,31 3,53 9.
7. Hessa 209,2 216,7 215,29 224,98 9,00 4.
8. Mecklenburg-
Vorpommern
32,6 34,3
35,38 35,78
1,43 14.
9. Saxonia Inferioara 198,9 206,5 205,72 213,97 8,56 5.
10. Renania
Westfalia
de Nord- 505,8 529,4
522,92 543,03
21,72 1.
11. Renania - Palatinat 99.9 104,4 102,08 107,63 4,30 6.
12. Saarland 28,6 29,9 28,47 30,06 1,20 15.
13. Saxonia 88,4 92,4 92,81 94,99 3,80 7.
14. Saxonia-Anhalt 48,7 50,9 50,44 52,16 2,08 12.
15. Schleswig - Holstein 69,9 72,2 73,49 75,63 3,02 10.
16. Thuringia 46,1 48,1 48,11 49,87 1,99 13.
Total Germania 2322,2 2423,8 2.397,10 2.498,80
Datoria publică a statului (% din PIB): 2000/60,2; 2001/59,5; 2002/60,8; 2003/64,2; 2004/66,0; 2005/68,6;
2006/70,0; 2007/71,4 ;2008/ 70; 2009/77; 2010 /83,2, adica 2085 miliarde Euro; 2011/81,7, adica cca.2100
miliarde Euro.
Desi in anul 2011 volumul datoriei publice a scazut ca valoare procentuala raportata la PIB, valoarea
efectiva in Euro de cca. 2100 miliarde Euro reprezinta o cifra record. Trebuie subliniat trendul
ascendent al volumului datoriei publice , care in anul 2010 a crescut cu 325 miliarde Euro( +18,4 %)
fata de anul 2009, iar in anul 2011 a crescut doar cu 15 miliarde Euro, adica doar cu 0,7 %.
Datoria externă: Germania nu are datorii externe, fiind, dimpotrivă, unul dintre cei mai mari creditori
pe plan mondial.
2.2.2. Comerţul exterior al Germaniei
Un factor esenţial al creşterii şi stabilităţii economice a Germaniei îl reprezintă orientarea economiei
germane spre piaţa mondială, către export. Capacitatea concurenţială deosebită a întreprinderilor germane
este reflectată, în mod expres, de excelenta poziţie a acestora pe piaţa mondială. Germania a fost in anul
2011, cu un volum de 1060,0 miliarde Euro, al doilea exportator mondial, dupa China,devansand SUA.
Fiecare al doilea loc de muncă în Germania depinde, în mod direct sau indirect, de export.
Comerţul cu principalii parteneri in 2011
In anul 2011 cca 60 % din volumul exportului si importului Germaniei a fost realizat in comertul cu
primele 10 tari partenere in cadrul relatiilor comerciale
Comertul bilateral cu principalii 8 parteneri comerciali ai Germaniei in anul 2011 se prezinta astfel:
5

- milioane Euro -
Franţa SUA Olanda UK China Italia Austria Elveţia
TOTAL 168.019 121.983 151.475 110.232 143.920 110.471 95.568 84.571
Export 101.555 73.694 69.312 65.334 64.752 62.155 57.868 47.708
Import 66.464 48.289 82.163 44.898 79.168 48.316 37.700 36.863
Sold 35.091 25.405 -12.851 20.436 -14.416 13.839 20.168 10.845
2.2.3. Schimburile comerciale cu România
Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2004-2011, conform statisticii germane este
prezentata in tabel, dupa cum urmeaza:
- milioane Euro -
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
TOTAL 7.556 8.800 11.598 12.516 13.861 12.065 13.756 17.191
Export 3.159 3.483 4.370 4.742 4.883 5.665 6.464 8.394
Import 4.397 5.317 7.228 7.774 8.978 6.400 7.292 8.797
Sold -1.238 -1.834 -2.858 -3.032 -4.095 -735 -828 -403
Germania si-a consolidat si in 2011 prima poziţie intre principalii parteneri comerciali ai
României. Conform datelor statistice romaneşti, ponderea Germaniei in exportul general al
României se situa la 18,79% iar la import 17,01%, in timp ce la total schimburi aceasta era de
17,82% (11 luni 2011).
Raporturile romano-germane au evoluat intr-o maniera dinamica, facilitat de cadrul general
favorabil al raporturilor bilaterale la toate nivelurile. In acest context, merita subliniate investiţiile
relevante ale firmelor germane in economia româneasca, purtătoare de înalta tehnicitate si orientate
către export.
Exporturile romaneşti spre piaţa germana au crescut in mod deosebit, chiar in perioada de criza
2008/2009 când celelalte state membre UE au înregistrat scăderi. Conform statisticii germane, fata
de anul 2004 exporturile din 2010 sunt de peste doua ori mai mari, iar nivelul anului 2010, de 6,7
miliarde euro, a fost depăşit deja la 10 luni 2011, cu 6,9 miliarde euro.
Conform datelor statistice germane, pe anul 2011, volumul total al schimburilor bilaterale a
atins 17,191 miliarde euro, fata de 13,756 miliarde euro in aceiaşi perioada din anul 2010,
reprezentând o creştere de 25,0%. Volumul exportului romanesc a fost de 8,394 miliarde
Euro, cu 29,9 % mai mare decât in 2010, iar volumul importului a atins 8,797 miliarde Euro,
cu 21,3 % mai mare decât in 2010.
De subliniat ca ritmul de creştere la exportul romanesc in anul trecut de 29,9 %, este practic cel mai
înalt ritm intre toate statele membre UE pe piaţa germana (ca si intre celelalte tari europene), in
condiţiile in care schimburile reciproce au ajuns aproape echilibrate. Deficitul de 403 milioane euro
este sub 50% din cel din 2010 si reprezintă doar 2,3% din totalul schimburilor).
♦ Situatia comertului bilateral pe landuri
Volumul exportului romanesc a crescut in anul 2011 in relatiile comerciale cu toate landurile
germane, principalele piete in Germania pentru exportul romanesc in anul 2011 sunt aceleasi
landuri ca si in anul 2010: Bavaria, Renania de Nord Vestfalia si Baden Württemberg volumul total
al exportului in aceste landuri, la 31.12.2011, in valoare de 5,58 miliarde Euro, reprezentand 67 %
din volumul total al exportului romanesc in Germania si 56 % din totalul volumului schimburilor
comerciale bilaterale cu Germania (9,60 miliarde Euro).
6

Din cresterea volumului de export in anul 2011 de 1,93 miliarde Euro, o crestere a volumului
exportului de peste un milliard de Euro s-a realizat in landurile Baden Württemberg (+461 milioane
Euro), Bavaria (+324 milioane Euro) si Renania de Nord Vestfalia (+226 milioane Euro);
Trebuiesc remarcate si cresterile substantiale ale exportului romanesc in anul 2011 in raport cu anul
2010, in landurile Hamburg, + 226 milioane Euro (+57 %), Niedersachsen, + 239 milioane Euro
(+ 39 %), Hessen, + 202 milioane Euro (+ 57 %) si Sachsen, +50,0 milioane Euro (+31,7 %),
landuri recunoscute pentru nivelul inalt de industrializare.
In conformitate cu datele staistice la Oficiului Federal de Statistica din Wiesbaden, date publicitatii
la 22.02.2012, situatia comertului bilateral pe landuri in 2011 se prezinta stafel (mii Euro) :
A) Structura exporturilor
La exportul romanesc in Germania se constata modificări de structura favorabile, primul loc
fiind deţinut in 2010 de exportul de Maşini si aparate electrice, cu pondere de cca. 40,1%, in
puternica creştere (comparativ cu 34,1% in 2009), urmat de Mijloace de transport cu 20,4%
(comparativ cu 29,3% in 2009, an ce a beneficiat insa de condiţiile oferite de prima de casare auto
germana). Confecţiile textile si-au menţinut locul 3 cu pondere 9,2% (deşi in scădere de la 11,0%).
A crescut insa ponderea Metalelor, aflate in poziţia a 4-a cu 7,6% (fata de 5,8%). La fel si ponderea
exportului de Mobila este in uşoara creştere, fiind de 4,6% in 2010 (fata de 4,5%). In fine, in
puternica majorare ca pondere in export se afla si poziţia Produse chimice si Mase plastice, cauciuc,
cu circa 8,1% pondere agregata (comparativ cu 6,2%). Încălţămintea se menţine cu 1,1% pondere in
total si in 2010.
B) Structura importurilor
ian. – decembrie 2010
Export Import Total
ian.- decembrie 2011
Export Import Total
Crest
Exp.
RO (%)
Denumirea
landului
german din RO
German din RO
Total
din care :
7292026 6463590 13.755.616 8797088 839362917.190.717 + 29,8
Baden-Würtemberg 905197 1351910 2.257.101 1157172 1813540 2.970.712 + 34,1
Bayern 1214615 1792495 3.007.110 1449825 2117025 3.566.850 + 18,1
Berlin 94255 62379 156.634 98096 66231 164.327 + 6,1
Brandenburg 61106 72039 133.145 65060 79300 144.360 + 10,0
Bremen 31158 40531 71.689 48957 69868 118.825 + 72,3
Hamburg 198724 147690 346.414 279712 373904 653.616 +153,1
Hessen 337653 355350 693.003 423311 557991 981.302 + 57,0
Meckl-Vorpommem 26526 7675 34.201 35574 13334 48.908 + 73,7
Niedersachsen 599721 591038 1.190.759 825124 821897 1.647.021 + 39,0
Nordrhein-Westfale 1254758 1399937 2.654.695 1414927 1648902 3.063.829 + 17,8
Rheinland-Pfalz 259799 176191 435.990 362852 209885 572.737 + 19,1
Saarland 90063 88140 178.203 126681 107005 233.686 + 21,4
Sachsen 173213 157733 330.946 209335 207737 417.072 + 31,7
Sachsen-Anhalt 131473 19005 150.478 144405 46524 190.929 + 144,7
Schleswig-Holstein 99987 77453 177.440 102367 76534 178.901 0
Thüringen 94310 67453 161.763 122497 98483 220.980 +46,0
In ce priveşte importul din Germania, in anul 2010 ponderea cea mai importanta se înregistrează
la poziţia Maşini si aparate electrice, cu 35,6%, urmata de Mijloace de transport cu 11,5% (fata de
12,6% in 2009), Produse chimice cu 9,2% (fata de 11,3%), Metale si articole metalice cu 10,0%,
Mase plastice, cauciuc cu 10,9%
7

2.2.4. Germania, investiţii germane directe în străinătate
Germania acordă o mare atenţie investiţiilor, atât ca sursă pentru dezvoltarea economică, cât şi pentru
creşterea şi diversificarea cooperării internaţionale. Întreprinderile germane şi economia germană sunt actori
majori, tradiţionali, în fluxurile internaţionale de capital. Se apreciază ca introducerea monedei Euro a
impulsionat şi mai mult investiţiile transnaţionale ale întreprinderilor germane.
In perioada 2004-2010 volumul investitiilor straine a crescut in Germania cu cca. 50 % atingand 685
miliarde Euro. In prezent isi au sediul in Germania cca. 46.000 intreprinderi cu capital strain care au
un numar de peste trei milioane de angajati.
Principalele ţări care au investit în Germania: Olanda, Franta, SUA, Belgia/Luxemburg, Marea Britanne,
Elveţia, Japonia ,China etc.
Principalele destinaţii ale investiţiilor germane în străinatate sunt: SUA, Marea Britanne, Belgia/Luxemburg,
Olanda, Franţa, Italia , Austria etc.
La data de 29 februarie 2012 erau inregistrate in Romania 18.784 societati comerciale romanesti cu capital
majoritar germanl inregistrate (locul 2, după Italia), iar volumul capitalului social subscris de aceste
companii a atins 5,269 miliarde USD, respectiv 12,12% din totalul investiţiilor in România (locul 3, după
Olanda si Austria).
Cele mai importante proiecte de investiţii se regăsesc in activitatile de comert cu ridicata si amanuntul
(30,52 %), industria constructiilor de masini (16,74%), de componente auto, aeronautica, componente
electrice si electronice, aparatura electrocasnica, transporturi si telecomunicatii ( 11,03 %), constructii (7,5
%), tranzactii imobiliare (9%), agricultura (4%) etc.
2.2.5. Modalităţi de realizare a achiziţiilor guvernamentale/comenzilor publice
Achiziţiile publice/guvernamentale se realizează prin licitaţii, care se fac publice pe plan naţional, prin
cotidienele regionale şi supra-regionale, prin Buletinul oficial federal pentru licitaţii sau prin buletinele locale,
la nivel de land. Firmele germane pot participa şi la licitaţiile organizate de UE, care sunt mediatizate prin
publicaţiile europene.
Toate ministerele si instituţiile federale pot să lanseze cereri de ofertă pentru achiziţii publice şi să
organizeze licitaţii. Organisme importante sunt Ministerul Federal al Apărării şi Ministerul Federal de Interne,
care dispun de structuri interne, special create pentru achiziţii publice prin licitaţii.
Ministerele şi autorităţile din landuri, precum şi instituţiile publice locale, orăşeneşti/comunale organizează,
de asemenea, licitaţii pentru achiziţii.
Principalul website pentru achizitii publice este : www.bund.de/Ausschreibungen
2.2.6. Târguri şi expoziţii internaţionale
Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii internaţionale din lume. Practic, în
fiecare oraş mare există asigurată logistica necesară pentru organizarea unor asemenea manifestări
promoţionale, la nivel naţional sau regional. Anual, se organizează peste 300 de acţiuni expoziţionale
internaţionale, principalele centre fiind: Berlin, Frankfurt am Main, Düsseldorf, München, Köln, Stuttgart,
Hanovra, Hamburg, Nürnberg, Offenbach, Leipzig şi altele.
În întreaga lume, sunt cunoscute târgurile şi expoziţiile internaţionale organizate de Germania, specializate
în diverse domenii, în cadrul cărora se prezintă tendinţe şi direcţii de dezvoltare, în perspectivă, a unor
sectoare specifice, cum sunt: agricultură şi produse alimentare – Grüne Woche, Biofach, Anuga,
Süßeware, ProWein; industria uşoară – CPD, Heimtextil şi GDS; construcţii de maşini – Hannover
Messe, Automechanika; chimie – Achema; metalurgie – Metav, Tube& Wire; comunicaţii şi tehnologia
informaţiilor – CeBIT, SYSTEMS , mobila si semifabricate din lemn –IMM, ZOW, produse de sticlarie-
Ambiente şi altele.
România participă, anual, prin pavilioane proprii, la 26 de târguri şi expoziţii internaţionale din Germania.
Organizarea participării este asigurată, cu finanţare de la bugetul de stat, de către Ministerul Economiei,
Comertului si Mediului de Afaceri, în colaborare cu Centrul Român pentru Promovarea Comerţului si Investitii
Straine– CRPCIS şi cu asociaţiile de ramură. În acelaşi timp, firmele româneşti iau parte la alte numeroase
târguri şi expoziţii specializate, prin participări individuale.
PARTICIPAREA ROMANIEI LA TARGURI INTERNATIONALE DIN GERMANIA IN ANUL 2012
Nr.
crt.
TARG CARACTER TARG PERIOADA
1. HEIMTEXTIL – Frankfurt textile 11 - 14.01
2. CMT - Stuttgart turism 14 -22.01
8

3. IMM – Köln mobila 16 – 22.01
4. PREMIUM MESSE - Berlin design vestimentar 18 – 21.01
5. GRÜNE WOCHE - Berlin agroalimentar 20 - 29.01
6. ZOW – Bad Salzuflen semifabricate din lemn 06 - 09.02
7. FRUIT LOGISTICA - Berlin fructe si legume 08 - 10.02
8. AMBIENTE – Frankfurt sticlărie 10 – 14.02
9. BIOFACH – Nürnberg prod. alimentare ecologice 15 - 18.02
10. BAUTEC - Berlin construcţii 21 - 25.02
11. FREE - München turism 22 - 26.02
12. ITB - Berlin turism 7 - 11.03
13. EMBEDDED WORLD - Nürnberg IT 28.02-01.03
14. PROWEIN – Düsseldorf vinuri 04 - 06.03
15. CEBIT – Hanovra IT 06 - 10.03
16. GDS – Düsseldorf marochinărie si încălţăminte 14 – 16.03
17. WIRE & TUBES – Düsseldorf sârme si ţevi 26 - 30.03
18. HANNOVER MESSE - Hanovra tehnic 23 - 27.04
19. IMEX - Frankfurt turism 22 - 24.05
20. POWER GEN EUROPA - Köln tehnic 12 - 14.06
21. PREMIUM MESSE - Berlin design vestimentar 04-08.07
22. SMM – Hamburg echipamente navale 04 - 07.09
23. AUTOMECHANICA - Frankfurt componente auto 11 - 16.09
24. ILA – Berlin aeronautica 11 - 16.09
25. INNOTRANS - Berlin transporturi 18 - 21.09
26. TOURISTIK&CARAVANING - Leipzig turism 16 - 20.11
B. REGIMUL DE COMERT EXTERIOR ŞI DE INVESTIŢII
1. REGIMUL DE COMERŢ EXTERIOR
1.1. Cadrul general de desfăşurare a comerţului exterior german; avantaje
conjuncturale pentru exportatorii români
Politica de comerţ exterior a Germaniei se bazează pe recunoaşterea principiului necesităţii unei continue
dezvoltări a diviziunii internaţionale a muncii şi a circulaţiei bunurilor, serviciilor şi a capitalurilor, pe cât
posibil fără obstacole sau limitări.
Schimburile economice cu străinătatea sunt, în principiu, complet liberalizate, în măsura în care legislaţia
privind comerţul exterior nu prevede, în mod explicit, anumite restricţii.
Guvernul Federal german militează, la nivel internaţional (în cadrul OMC şi în alte organizaţii economice
internaţionale) pentru liberalizarea pieţelor, avertizează asupra pericolelor protecţionismului şi, în limita
competenţelor sale, se pronunţă împotriva restricţiilor în calea schimburilor comerciale. Fiind membră a
Uniunii Europene, Germania adoptă politicile, reglementările de piaţă şi procedurile de autorizare care sunt
fixate de UE pentru anumite sectoare şi pentru anumite grupe de mărfuri.
Exportatorul român care doreşte să vândă produsele sale în Germania trebuie să pornească de la ideea că
pe această piaţă se poate comercializa orice produs, dacă acesta este competitiv din punct de vedere al
calităţii, prezentării şi al preţului şi să ţină seama de faptul că aproape toate produsele imaginabile sunt
oferite pe piaţa germană de către foarte mulţi producători autohtoni sau din străinătate. Gama largă de
mărfuri şi concurenţa acerbă impun necesitatea unei pregătiri minuţioase înainte de încheierea unei
tranzacţii comerciale, mai ales dacă se doreşte, aşa cum este normal, o colaborare durabilă cu partenerul
german.
Având în vedere volumul comerţului exterior german, precum şi faptul că schimburile româno-germane
deţin, în cadrul acestuia, o pondere de cca. 1%, există posibilităţi reale de creştere şi diversificare a
livrărilor reciproce. Analizând evoluţia şi structura actuală a schimburilor comerciale româno-germane,
rezultă că există, în continuare, oportunităţi de majorare a exporturilor româneşti, în special la produsele
cu tradiţie pe această piaţă, cum sunt: confecţiile textile şi tricotajele (realizate inclusiv pe baza de lohn),
mobilă şi produse din lemn, încălţăminte şi articole din piele, produse metalurgice, articole prelucrate din
metal (inclusiv produse ale micii industrii), piese, componente şi subansamble de maşini şi utilaje, aparatură
electrică şi electrotehnică, produse chimice, produse agroalimentare.
În conjunctura ultimilor ani oportunitati deosebite au fost reprezentate de exporturile de autoturisme si
componente auto , de produse ale industriei constructiilor de masini, de echipamente de comunicatii
si produse ale industriei electronice si software, care au inregistrat cresteri anuale consistente.
9

Operatorii economici români trebuie să manifeste o mai mare receptivitate şi o insistenţă sporită pentru
atragerea partenerilor germani interesaţi în transferarea producţiei (sau a unei părţi a acesteia) şi a
comenzilor în România.
Situaţia şi studiul pieţei
Pentru producătorii străini, Germania este o piaţă de desfacere cu o foarte mare putere de absorbţie,
având un volum de importuri care, în anul 2011 a fost de peste 900 miliarde euro. Potenţialul intern de
cumpărare ridicat şi cererea mare sunt factori care fac ca piaţa germană să fie atractivă pentru ofertanţii
străini. Pe de alta parte, Germania este o piaţă foarte exigentă. Politica economică, specifică unei economii
sociale de piaţă şi orientată spre liberalizarea schimburilor comerciale externe, asigură celor cca. 82 de
milioane de consumatori o ofertă bogată de mărfuri, la preţuri avantajoase.
De aceea, numai o oferta competitivă, corelată cu un concept de marketing pe termen lung, poate avea
şanse pe piaţa germană.
Piaţa germană se caracterizează prin dinamism şi multilateralitate. La aceasta contribuie dezvoltarea
tehnologică rapidă, standardul de viaţă ridicat şi varietatea reţelelor de distribuţie. Într-o mare măsură, piaţa
germană este influenţată şi de vârsta medie a populaţiei. Ca urmare a unei rate scăzute a natalităţii, multe
familii alocă o cotă relativ scăzută din venituri pentru satisfacerea nevoilor de bază. Astfel, aceste familii
dispun de un potenţial de cumpărare considerabil, care este folosit pentru soluţionarea unor nevoi
individuale exigente (cultură, călătorii, sport, sănătate, informaţie, modă, distracţii şi altele).
În aceste condiţii, marketingul trebuie să-şi deplaseze sfera de activitate spre studiul orientării pieţei
(crearea de noi necesităţi de consum). Dezvoltarea unor noi tipuri de oferte – produse alimentare bio,
mobilier adaptat cerintelor pietei germane, confectii de „brand” , software , dar si noi componente pentru
industria auto – impune producătorilor, inclusiv celor străini, să aibă capacitate creativă şi o colaborare
strânsă cu partenerii de afaceri germani.
Specific pieţei germane rămâne, în continuare, un înalt simţ al calităţii. Calitatea, designul şi ambalajul
sunt, de multe ori, componente mult mai importante decât preţul. Pe lângă aceasta, la mărfurile mai
pretenţioase din punct de vedere tehnic, garanţia, un service adecvat şi respectarea normelor tehnice
germane sunt condiţii esenţiale pentru succesul afacerilor.
1.2. Reglementări în domeniul comerţului exterior al Germaniei
Ca membră a Uniunii Europene, Germania aplică, în relaţiile comerciale cu ţările terţe, politicile şi
reglementările acesteia. În relaţiile cu ţările asociate, candidate sau în curs de aderare, se aplică prevederile
acordurilor de asociere, cunoscute în general de operatorii economici români.
Comerţul exterior se mai supune şi reglementarilor ONU (în materie de embargo, interdicţii de export,
reglementări speciale pentru anumite mărfuri şi ţări) şi ale Uniunii Europene, care au precădere faţă de
legile şi reglementările naţionale. Astfel, în domeniul comerţului cu mărfuri având dublă posibilitate de
utilizare, atât civilă, cât şi militară (Dual-use), sunt aplicate unitar, în toate statele membre, reglementările
UE.
AWV este actul normativ de aplicare/realizare a prevederilor AWG. Acesta conţine majoritatea
reglementărilor referitoare la aspectele practice ale comerţului exterior şi este în concordanţă cu
prevederile şi reglementările Uniunii Europene.
AWV are ca anexă "lista de export", care conţine restricţiile la export. Exportul german este, în principiu,
liberalizat în întregime, nefiind necesare licenţe de export. Există însă şi câteva excepţii, privind mărfuri
militare şi strategice, unele materii prime şi produse din oţel, precum şi unele produse agricole.
AWG are ca anexă "lista de import", în cadrul căreia este permis importul. Aceasta se împarte în liste de
ţări şi liste de mărfuri. Importul german de produse industriale este practic liberalizat în întregime, fără să fie
necesară licenţă sau declaraţie de import. Puţinele limitări şi restricţii servesc, în general, la protecţia
ordinii publice, a mediului înconjurător, a sănătăţii populaţiei, faunei şi florei. Obligativitatea licenţei se
limitează, de asemenea, la poziţii definite/denumite strict, cu precădere la cele pentru care sunt prevăzute
restricţii/limitări la import (contingente), cum sunt produsele metalurgice.
La importul german se mai au în vedere prevederile privind monopolul pentru băuturi alcoolice,
reglementări privind mărfurile inflamabile, restricţii la importul de tutun, bere, cereale, furaje, animale,
carne.
10

Pe baza reglementărilor în vigoare, unele mărfuri sunt interzise la import: alimente, băuturi, medicamente
şi alte produse care conţin alcool metilic, pulbere de coji de cacao şi mărfuri care au în compoziţie acest
produs, explozibili cu fosfor alb sau galben, DDT şi produse care conţin DDT, animale cu boli contagioase şi
produse rezultate din acestea.
Importul de carne, peşte şi produse din acestea se bazează pe respectarea normelor de igienă. Produsele
respective pot fi importate cu condiţia ca întreprinderile producătoare furnizoare să fie omologate/agreate
de Comisia Europeană/Oficiul Alimentar şi Veterinar. Aprobări de ordin veterinar sunt necesare pentru
importul de animale vii, carne, lână şi păr, piei, coarne, produse sau materii prime de origine animală
Exista anumite restricţii la importuri în scopul protecţiei florei şi faunei, luând în considerare prevederile
Acordului de la Washington privind protecţia unor specii de animale şi plante. Conform legii pentru protecţia
plantelor, unele plante, posibile purtătoare de dăunători, sunt interzise la import. Restricţii există şi la importul
de sămânţă.
La importul de vin, must, suc de struguri, lichior din vin, vin distilat, alcool brut din vin este necesară
prezentarea unei aprobări vamale eliberate de Organizaţia europeană a pieţei vinului, cu respectarea Legii
vinului şi a Ordonanţei privind supravegherea calităţii vinului.
De asemenea, în Germania este admis importul unor articole tehnice (scule, unelte de muncă, maşini,
utilaje, instalaţii etc.) numai cu respectarea prescripţiilor privind protecţia muncii. Acelaşi lucru este valabil
şi pentru unele materiale otrăvitoare sau inflamabile.
Reglementările tehnice sunt elaborate de institute specializate, dintre care cel mai important este Institutul
German pentru Normare – DIN (Deutsches Institut für Normung – DIN), având în structura sa şi Centrul
German de Informaţii privind Reglementările Tehnice (Deutsches Informationszentrum für Technische
Regeln – DITR).
Adresa DIN: Deutsches Institut für Normung – DIN e.V., Burggrafenstr. 6, D-10772 Berlin, tel. 004930/260-
0, fax 004930/260-1231, Internet: www.din.de, E-Mail: postmaster@din.de.
Norme şi reglementări tehnice pentru produse industriale elaborează şi Asociaţia Germană a
Inginerilor (VDI – Verein Deutscher Ingenieure e.V.), Graf-Recke-Str. 84, D-40239 Düsseldorf, tel.
0049211/6214 0, fax 0049211/6214 575, Internet: www.vdi.de, E-Mail: vdi@vdi.de, precum şi
Uniunea Germană pentru Electrotehnică, Electronică şi Tehnică Informatică (VDE – Verband der
Elektrotechnik, Elektronik und Informationstechnik e.V.), Stresemannallee 15, D-60596 Frankfurt/Main, tel.
004969/63 080, fax 004969/63 11925, Internet: www.vde.com, E-Mail: service@vde.com.
Un rol şi o importanţă deosebită în supravegherea şi controlul/verificarea tehnică a produselor industriale îi
revin Uniunii Germane pentru Verificare Tehnică (Technischer Überwachungsverein – TÜV),
Kurfürstenstr. 56, D-45138 Essen, tel. 0049201/8987-0, fax 0049201/8987-120, Internet: www.vdtuev.de,
E-Mail: vdtuev.essen@t-online.de.
Îndeplinirea formalităţilor vamale nu înseamnă automat că mărfurile importate sunt apte pentru
comercializare pe piaţa germană. În principiu, produsele importate se supun aceloraşi prescripţii şi
reglementări ca şi mărfurile produse în Germania, referitoare la îndeplinirea condiţiilor de calitate şi a
normelor tehnice de securitate. În cazul mărfurilor alimentare, acestea trebuie să corespundă legii
germane privind produsele alimentare (Lebensmittelrecht); medicamentele se supun, de asemenea, unor
prescripţii speciale referitoare la înregistrare; produsele tehnice (cum sunt maşini, aparate şi altele) pot fi
puse în circulaţie numai dacă acestea corespund normelor şi reglementărilor privind protecţia muncii şi
prevenirea accidentelor. Se recomandă ca exportatorii să solicite importatorilor germani informaţii în
legătură cu condiţiile tehnice şi de calitate (inclusiv de declarare/etichetare) pe care trebuie sa le
îndeplinească produsele exportate în Germania, dacă acestea nu au fost prevăzute în mod explicit în
contract.
Pentru mărfuri agricole şi produse din materii agricole, inclusiv pentru cele prevăzute de ordonanţe de piaţă
ale Uniunii Europene trebuie contactat:
Oficiul Federal pentru Agricultură şi Alimentaţie (Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung –
BLE), Adickesallee 40, D-60322 Frankfurt/Main, tel. 004969/156-40, fax 004969/156-4445, Internet:
www.ble.de, E-Mail: poststelle@ffm.ble.bund400.de.
11

1.3. Alte aspecte legate de regimul de comerţ exterior
1.3.1. Regimul vamal
Regimul vamal aplicat în Germania este cel armonizat la nivelul Uniunii Europene, valabil pentru toate ţările
membre.
1.3.2. Taxa pe valoarea adăugată este de 19% pentru produsele industriale şi de 7% pentru produsele
agroalimentare.
1.3.3. Accize (impozitul pe consum) sunt percepute pentru produsele petroliere, alcool şi băuturi alcoolice,
produse din tutun şi cafea prăjită (inclusiv extracte din aceasta). Nu există diferenţe între accizele percepute
pentru mărfurile importate şi cele produse în Germania.
1.3.4. Condiţii de livrare: conform regulilor INCOTERMS.
1.3.5. Modalităţi de plată şi credit folosite pe piaţa germană
Pe piaţa germană sunt uzitate toate modalităţile de plata cunoscute. Vânzătorul şi cumpărătorul au libertatea
de a conveni asupra modalităţii şi condiţiei de plată, de regulă astfel încât riscurile să fie minime pentru
ambele părţi. În relaţiile cu ţările în tranziţie şi cu ţările în curs de dezvoltare, exportatorii germani
practică/pretind modalităţi de plată asiguratorii: acreditiv documentar irevocabil, plată anticipată, garanţii
bancare. La import se preferă modalităţi de plată simple, necostisitoare, avantajoase pentru importator, dar
se practică/se acceptă şi acreditiv sau garanţii. Dacă relaţiile comerciale sunt bune şi partenerii se cunosc şi
au încredere unul în altul, atunci se preferă şi se practică plata după recepţia mărfii. Spre bună regulă, se
recomandă ca în contractele comerciale să fie prevăzute clauze de plată clare şi precise, făcându-se
referire la reglementările uzuale internaţionale, respectiv la normele şi directivele Camerei Internaţionale
de Comerţ privind creditele şi incasso-urile documentare.
Recomandare pentru exportatorii români: practicarea de modalităţi asiguratorii (acreditiv irevocabil,
garanţii bancare certe, plata anticipată), îndeosebi în relaţii cu parteneri noi, necunoscuţi sau mai puţin
verificaţi.
1.3.6. Probleme privind forma şi dreptul aplicabil la încheierea contractelor; competenţa
judecătorească/arbitrajul
Contacte de afaceri şi reţele de desfacere
Exportul de mărfuri pe piaţa germană se poate efectua pe următoarele canale:
- importator specializat,
- comerţ en-gros,
- comerţul cu amănuntul (importator direct),
- consumator/utilizator final, ca importator direct,
- intermediar de vânzări (reprezentanţi comerciali, comisionari),
- filiale proprii de comercializare ale exportatorului.
Exportatorul străin trebuie să examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuţie corespund produselor şi
scopurilor sale. Din acest punct de vedere, se face deosebire între căile indirecte de desfacere a mărfurilor
(import în scopul revânzării la comercianţi cu amănuntul) şi cele directe (import pentru uzul/consumul
propriu).
Datorită complexităţii şi diversităţii pieţei, precum şi a cerinţelor din domeniul marketingului, este oportun ca
ofertantul străin să realizeze relaţii comerciale de durată cu un importator german calificat şi competent.
Firmele specializate în import, precum şi firmele de comerţ cu amănuntul sau en-gros care realizează direct
importuri, cunosc legislaţia germană de import şi indică furnizorilor străini normele şi reglementările care
trebuie respectate. De asemenea, astfel de parteneri germani preiau adesea sarcina de depozitare a
mărfurilor importate şi dispun de reţele proprii de vânzare şi reprezentare.
O societate care doreşte să exporte în Germania trebuie să acorde o mare atenţie cercetării pieţei şi
alegerii corecte a partenerilor. Printre obiectivele cercetării de piaţă se numără:
12

- analizarea potenţialului de piaţă pentru mărfurile care urmează să fi exportate (evaluarea statisticilor,
vânzări de testare, sondaje etc.);
- stabilirea condiţiilor specifice care trebuie îndeplinite de produs (prescripţii de import, norme tehnice,
design, ambalare etc.);
- planificarea strategiilor de marketing (distribuţie, structura preţului, ambalare, transport etc.).
Există o mare diversitate de mijloace ajutătoare şi de posibilităţi pentru realizarea practică a cercetării
pieţei, printre care:
- iniţierea de contacte cu reprezentanţele economiei germane în străinătate (în cazul Romaniei: cu Camera
de Industrie şi Comerţ Româno – Germană);
- evaluarea statisticilor de import şi de producţie ale Germaniei;
- analizarea studiilor de piaţă elaborate de diverse institute/instituţii germane şi internaţionale;
- participarea la târguri şi expoziţii specializate, organizate în Germania.
Rezultatul unor astfel de cercetări de piaţă va influenţa în final modul de întocmire a ofertei de mărfuri şi
alegerea canalelor de distribuţie.
Pe lângă acestea, la alegerea unui partener de afaceri trebuie avute în vedere, în mod deosebit,
următoarele aspecte:
- bonitatea financiară şi seriozitatea în afaceri;
- poziţia/stabilitatea partenerului pe piaţă;
- reţeaua de distribuţie de care acesta dispune.
În cazul existenţei unor îndoieli, se pot obţine informaţii corespunzătoare de la camerele de industrie şi
comerţ, de la asociaţiile de profil sau de la firme specializate în obţinerea şi furnizarea de astfel informaţii,
precum Bürgel, Creditreform etc. (direct sau prin intermediul reprezentanţelor diplomatice ale României în
Germania), contra cost.
În ceea ce priveşte ofertantul, este necesar ca acesta să prezinte date amănunţite privind societatea sa şi
produsele pe care doreşte să le exporte.
După stabilirea contactelor, ele trebuie întreţinute cu grijă. O colaborare durabilă necesită încredere
reciprocă între parteneri.
Contractele de livrare se pot întocmi atât în conformitate cu dreptul german, cât şi cu cel al ţării partenerului
sau al unei terţe ţări. În general, sunt valabile juridic şi comenzile de livrare (transmise telefonic, prin fax,
scrisoare) dar se recomandă vânzătorului ca în aceste cazuri să confirme cumpărătorului, în scris,
acceptarea comenzii şi condiţiile negociate.
Arbitraj: Importatorul/exportatorul german este înclinat, în general, să solicite partenerului extern acceptarea
unei instanţe de judecată germane, în cazul apariţiei unui litigiu/diferend legat de derularea contractului.
Totuşi, în practica internaţională, acceptată şi de societăţile germane, este uzuală convenirea unui arbitraj
ad-hoc în locul unui tribunal. Comisia germană pentru arbitraj de pe lângă Asociaţia camerelor de industrie
şi comerţ recomandă societăţilor germane convenirea arbitrajului Camerei Internaţionale de Comerţ de la
Paris.
Dreptul UNCITRAL: În cazul livrărilor de marfă poate fi oportună convenirea aplicării dreptului comercial
UNCITRAL, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, drept care este valabil şi în Germania, începând cu 1 ianuarie
1991, pentru toate contractele cu parteneri din ţările partenere semnatare ale acordului.
1.3.7. Riscuri
Guvernul Federal pune la dispoziţia exportatorilor germani instrumentul de garantare a exportului (aşa
numitele "Garanţii Hermes / Hermes-Deckungen”). Astfel, exportatorul se poate asigura pentru o paleta
largă de riscuri economice şi politice care pot apare pe parcursul derulării unei afaceri de export. În centrul
acestui instrumentar se situează garanţiile pentru creditele acordate de exportator (banca exportatorului)
importatorului (băncii acestuia) pentru finanţarea operaţiunii de export convenite. Prin aceste garanţii, Euler-
Hermes preia riscurile economice (de exemplu, incapacitatea de plată a debitorului extern) şi riscurile
politice, precum întârzierea plăţii din cauza lipsei de devize a statului importatorului, interdicţii de plăţi
externe dictate politic, imposibilitatea plăţii în situaţii de război, revoluţie, răscoală. Garanţiile Euler-Hermes
se acordă atât pentru credite pe termen scurt, de până la 1 an, cât şi pentru credite pe termen lung, de până
la 5-10 ani, în cadrul unor plafoane stabilite pentru fiecare ţară. Pentru România nu mai există plafon de
ţară pentru garanţiile Euler-Hermes.
13

1.3.8. Bonitatea firmelor
Informaţii generale şi mai sumare despre firmele partenere germane pot fi obţinute de la cele 82 de camere
de comerţ şi industrie regionale şi de la cele peste 120 de filiale ale acestora din teritoriu, în funcţie de zona
geografică în care se află firma despre care se solicită informaţii (apartenenţa la o cameră de industrie şi
comerţ). În Germania, calitatea de membru al unei Camere de industrie şi comerţ este obligatorie pentru
toate firmele, astfel încât în evidenţele unei camere se găsesc informaţii despre toate firmele din zona
arondată.
De asemenea, pot fi obţinute informaţii de la Registrul Comerţului unde este înregistrată firma care
interesează. În Germania, Registrul Comerţului funcţionează în cadrul judecătoriilor şi nu în cel al
camerelor de industrie şi comerţ. Numele Judecătoriei (Amtsgericht) la care firma este înregistrată în
Registrul Comerţului trebuie să figureze pe imprimatele cu antet ale acesteia (scrisori, facturi şi altele).
Informaţii mai complete, calificate şi de bună calitate referitoare la bonitatea unei firme germane pot fi
obţinute, contra cost, fie prin firme specializate, fie prin case de avocaţi. Tarifele sunt foarte variate de la o
firmă la alta, precum şi în funcţie de urgenţa/rapiditatea furnizării informaţiei.
Cele mai cunoscute firme germane furnizoare de informaţii economice privind situaţia economicofinanciară
şi bonitatea societăţilor germane sunt:
- Bürgel Wirtschaftsinformationen GmbH & Co. KG, Gasstrasse 18, D-22761 Hamburg, tel.
004940/89803-570 sau -572, fax 004940/89803-579, E-Mail: geraldine.boisier@buergel.de, persoană de
contact: dna. Geraldine Boisier;
- Creditreform e.V., Hellersbergstr. 12, D-41460 Neuss, tel. 00492131/109-0, fax 02131/109-8000, Internet:
www.creditreform.de şi/sau http://www.creditreform.ro/, E-Mail: creditreform@creditreform.de, persoană de
contact: Dr. Helmut Rödl.
C. Alte informatii utile pentru aomenii de afaceri romani.
1. GHID DE MEDIATIZARE A UNEI OPORTUNITATI DE AFACERI (OFERTA EXPORT/CERERE IMPORT
SI/SAU IDENTIFICARE PARTENER) PE PIATA GERMANA
a) Mediatizare prin Camerele de Comert si Industrie Regionale
Camerele de industrie si comert (CIC)- desfasoara in sprijinul membrilor lor (in Germania, calitatea de
membru al CIC este obligatorie), activitati de promovare a relatiilor economice externe. Prin bazele lor
de date si informatii si prin publicatii (fiecare Camera editeaza cate o revista periodica, de regula lunara,
precum si numeroase alte materiale si buletine informative de interes), CIC furnizeaza membrilor lor
informatii importante privind pietele externe, inclusiv oportunitati de afaceri in strainatate.
Precizam ca doua dintre CIC reprezinta centre de greutate in ceea ce privesc relatiile economice cu
Romania si anume:
Camera de Comert si Industrie a Rinului Inferior, Duisburg
(Niederheinische Industrie- und Handelskammer Duisburg-Wesel-Kleve zu Duisburg)
Mercator Str. 22-24
D-47051 Duisburg
Tel: 0049-203 / 2821-284;Fax 0049-203 / 2821-390
Website:www.ihk-niederrhein.de ; E-mail:hanicke@niederrhein.de
Contact: Herr Dr. Thomas Hanicke, Director / Geschäftsführer
si
Camera de Comert si Industrie Palatinat, Ludwigshafen
(Industrie- und Handelskammer für die Pfalz)
Ludwigsplatz 2-4
D-67059 Ludwigshafen
Tel: 0049-621 / 5904-1910;Fax:0049-621 / 5904-1904
Website:www.pfalz.ihk24.de ; E-mail:volker.scherer@pfalz.ihk24.de ;
Contact: Herr Volker Scherer, Direktor, Leiter International
In vederea mediatizarii ofertei de export prin intermediul acestor Camere de Comert , se va transmite
o scrisoare de intentie, in atentia persoanelor mentionate, elaborata in limba germana sau engleza si
redactata pe o foaie cu antetul companiei. Sunt necesare si cateva date despre companie si
posibilitatile de colaborare ale acesteia pe plan extern.
O astfel de scrisoare poate fi adresata si la:
14

Uniunea Germană a Camerelor de Industrie şi Comerţ
(DIHK - Deutscher Industrie- und Handelskammertag)
Breite Strasse 29
D-10178 Berlin
Herr Lutwin Strauch, Referatsleiter Grundsatzfragen der Außenwirtschaft, Außenwirtschaftsförderung
Tel: 0049-030 20308 – 2309; Fax : 0049-030 20308 – 2333;
E-mail: strauch.lutwin[a]dihk.de
Internet: www.ihk.de, www.dihk.de
Obs.: Prin DIHK, accesând pagina de Internet, se pot obtine informatii despre
întregul sistem al camerelor de industrie şi comerţ din Germania.
Adresele Camerelor de Comert Germane pot fi obţinute şi de la Camera
de Industrie şi Comert Romano-Germana, Bucureşti (str. Clucerului 35,
Tel. 223 15 31, Fax. 223 15 38, 223 10 50,
Internet: www.ahkrumaenien.ro ;E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro )
b) Utilizarea oportunitatilor oferite de Centrul de Promovare pentru Europa Centrala si de Est(
MOEZ) – Mittel-und Osteuropa Zentrum - Hahn
La finele anului 2008 MOEZ, in parteneriat cu Asociatia Camerelor Mestesugaresti din Germania
(Zentralverband des Deutschen Handwerks-ZDH), Camera de Comert si Industrie din Mainz , Camerele
Mestesugaresti din Mainz, Koblenz, Ludwigshafen , Trier si cu Institutul din domeniul energetic (Institut für
angewandtes Stoffstrommanagement IfaS-Fach -hochschule Trier / Umwelt-Campus Birkenfeld) a incheiat
un contract, cu valabilitate pana in anul 2013, de colaborare cu Ministerul Federal pentru Cooperare
Economica si Dezvoltare(BMZ) si cu Ministerului Economiei, Transporturilor, Agriculturii si Viticulturii din
landul Renania-Palatinat in vederea promovarii activitatilor economice cu 10 tari din Europa Centrala
si de Sudest, printre care si Romania.
Conform contractului, partenerii nominalizati ai MOEZ din tara noastra sunt: Camera de Comert si
Industrie a Romaniei, UCECOM si CNIPMMR.
Prin activitatea de promovare a IMM-urilor din cele 10 tari mentionate se are in vedere: asigurarea de
consultanta , de contacte economice cu firme din Germania si UE , identificarea de noi parteneri,
facilitarea transferului de noi tehnologii etc.
In baza acestui contract cadru va putei adresa MOEZ, domnului director general Walter Strutz ( Mittel- und
Osteuropazentrum Rheinland-Pfalz, GmbH, Gebäude 890, 55483 Hahn-Flughafen, Tel:0049-6543-
509430;Fax:0049-6543-509440; Web:www.moez-rlp.de) prezentand compania Dvs. si solicitand un sprijin
direct pentru:
♦ identificarea de parteneri noi in Germania;
♦ invitarea la seminarii organizate de MOEZ in domeniul cooperarii economice;
♦ initierea de schimburi de experienta intre specialisti;
♦ facilitarea asigurarii accesului la noi tehnologii, in special in domeniul protectiei mediului;
♦ calificare de personal adecvat noilor tehnologii de mediu;
♦ invitarea la burse de contacte cu firmele germane.
c) Utilizarea portalulului “e-trade-center” al Agentiei “Germany Trade & Invest”
Germany Trade & Invest este agentia de comert exterior si investitii infiintata de autoritatile federale
germane la 01.01.2009 , avand ca scop promovarea comertului exterior si atragerea investitiilor
straine.Sediul agentiei se afla la Berlin, iar sectiunea Comert a Agentiei se afla la Köln :
Agrippastraße 87-93
50676 Köln , Deutschland
Persoana de contact: Herr Roland Lorenz
Tel:0049-221-2057 218
Fax:0049-221-2057 212
Website: www.gtai.de ; E-mail:roland.lorenz@gtai.de .
Pentru mediatizarea ofertei de export si cooperare cu firme din Germania accesati Site-ul: www.gtai.de unde
se afla “Kooperationsbörse für Internationale Geschäftskontakte” si click pe “e-trade-center.de” sau
direct
www.e-trade-center.de ,und exista portalul “ Business Oportunites of German and foreign companies “
(Internationale Geschäftskontakte) in care veti completa formularul corespunzator in limba engleza sau
germana.Oferta Dumneavoastra va fi pastrata in baza de date si va putea fi accesata de firmele interesate
intr-o perioada de mai multe luni.
In Website:www.german-business-portal.info pot fi accesate informatii de piata, inclusive in plan regional.
15

d) Identificarea unui partener cu sprijinul asociatiilor profesionale
♦Bundesverband des Deutschen Gross und Aussenhandels- Berlin
(Asociatia federala a comertului exterior si en-gross)
Am Weidendamm 1 A ,10117 Berlin
Telefon: 0049-30/ 59 00 99 5-0 ;Telefax:0049-30/ 59 00 99 5 19
Website: www.bga.de ;E-Mail: info@bga.de
♦Verband der Fertigwaren Importeure – Hamburg ( Asociatia importatorilor de produse finite ) :
www.vfi-deutschland.de
♦ Asociatia germana din constructia de masini –VDMA-
(Verband Deutscher Maschinen- und Anlagenbau - German Engineering Federation)
Este una dintre cele mai importante asociatii profesionale din Europa fiind, in fapt, formata din asociatiile
profesionale pe ramuri industriale care pot fi identificate pe Website-ul :www.vdma.org. se pot obtine
coordonatele companiilor membre ale VDMA, pe domenii industriale si pot fi adresate scrisori de intentie
privind initierea unei cooperari in productie.
♦ Asociatia din industria auto -Verband der Automobilindustrie (VDA)
VDA Berlin office
Markgrafenstr. 43,10117 Berlin,Germany
Dr. Kai Lindemann, Director
Secretariat:Sabine Albrecht
Tel. ++49 30 89 78 42-0 ;Fax ++49 30 89 78 42-50
Website:www.vda.de
Vehicle Parts and Accessories
Helmut Weirich
Head of Department Vehicle Parts and Accessories
Tel.: +49 (0) 69/9 75 07-257
E-Mail: weirich@vda.de
♦ Asociatii profesionale din industria mobilei:
♦Hauptverband der Deutschen Holz und Kunststoffe
verarbeitenden Industrie und verwandter Inustriezweige e.V. (HDH)
Flutgraben 2 –
53604 Bad Honnef,
Tel. 00492224/93770, Fax.00492224/937777,
Website: www.hdh-ev.de sau : www.wohninformation.de.
E-mail:info@ hdh-ev.de
♦Verbände der Holz- und Möbelindustrie
Westfalen-Lippe, Herford
Goebenstr. 4 - 10
32052 Herford
Tel.: 0 52 21 / 12 65 – 0;Fax: 0 52 21 / 12 65 - 65
E-Mail: Info@vhk-herford.de ; Website:www.vhk-herford.de
♦ Verband der Deutschen Polstermöbelindustrie e.V.
Goebenstraße 4-10
32052 Herford
Tel.: +49 (0) 52 21 / 12 65 – 0; Fax: +49 (0) 52 21 / 12 65 - 65
Email: info@vhk-herford.de; Website:www.vhk-herford.de
♦ Verband Büro-, Sitz- und Objektmöbel e.V. (BSO)
Bierstadter Str. 39, 65189 Wiesbaden
Tel.: +49 0 61 1 / 17 36 – 0; Fax: +49 0 61 1 / 17 36 - 20
Email: info@bso-ev.de
www.buero-forum.de
♦ Verband der Deutschen Zulieferindustrie für das Bestattungsgewerbe (VDZB) e. V.
Wachsbleiche 26, 53111 Bonn
16

Tel.: +49 (0) 2 28 / 26 52 - 46 (47); Fax: +49 (0) 2 28 / 26 52 - 48
Email: office@hpe.de; Website www.holzsarg.de www.sargwelten.de
Website www.bestattungswaesche.com
♦ Fachverband Serienmöbelbetriebe des Handwerks e.V.
Goebenstraße 4-10, 32052 Herford
Tel.: +49 (0) 52 21 / 12 65 – 0; Fax: +49 (0) 52 21 / 12 65 - 65
Email: info@vhk-herford.de; www.vhk-herford.de
♦GermanFashion (asociatia profesionala din domeniul confectiilor)
Modeverband Deutschland e.V.
An Lyskirchen 14, D - 50676 Köln
Tel.: +49 (0221) 77 44 0; Fax: +49 (0221) 77 44 137
E-Mail: Info@GermanFashion.net;Website:: » www.germanfashion.net
Asociatii profesionale in industria constructiilor:
♦Bayerischer Bauindustrieverband e.V.
Hauptgeschäftsstelle
Oberanger 32,80331 München
Telefon +49 89 235003-0 ;Fax +49 89 235003-70
E-mail:info@bauindustrie-bayern.de
Website:www.bauindustrie-bayern.de
♦Bauindustrieverband NRW eV
Uhlandstraße 56,40237 Düsseldorf
Tel:+49-211-6703-0;Fax:+49-211-6703-111
E-mail: info@bauindustrie-nrw.de
Website: www.bauindustrie-nrw.de
2. REGIMUL INVESTIŢIILOR ÎN GERMANIA SI MODALITATILE DE INFIINTARE A UNEI FIRME
Germania oferă străinilor interesaţi posibilităţi vaste de investiţii. Este de subliniat faptul că în Germania nu
există o legislaţie specifică pentru investiţii. Investitorii străini sunt trataţi în mod egal cu cei germani.
Pentru o angajare investiţională pot veni în considerare următoarele forme:
- înfiinţarea/constituirea unei societăţi, proprietate a unui singur investitor sau a mai multor parteneri
(germani şi străini),
- achiziţionarea/cumpărarea unei societăţi existente,
- cumpărarea de acţiuni/participarea cu capital la o societate,
- înfiinţarea unei societăţi comune/mixte (Joint Venture),
- aport de mijloace fixe sau financiare la o societate sau filială.
2.1.Procedura legala existenta in Germania, care reglementeaza modalitatea de infintare a
unei firme
Întreprinderile româneşti sau persoane fizice române pot înfiinţa societăţi comerciale în Germania sau pot
dobândi integral sau parţial o întreprindere germană.
Se pot lua in considerare următoarele forme juridice de societăţi comerciale de capital: societate cu
răspundere limitata (GmbH), societate pe acţiuni (AG), societate în comandită pe acţiuni (KGaA);
1.1 Societate cu răspundere limitata (GmbH),
GmbH(SRL-ul) este o societate de capital cu o personalitate juridica distinta. Una sau mai multe persoane
fizice sau juridice, autohtone sau straine, se asociaza printr-un contract de societate, care trebuie semnat de
toti asociatii si autentificat de notar. In cazul in care un asociat nu poate fi prezent personal, el poate fi
reprezentat print-o alta persoana, insa numai cu o procura autentificata de notar.
Contractul de societate trebuie sa contina:
- numele firmei – urmata de GmbH;sediul societatii;obiectul de activitate al societatii ;capitalul social al
societatii ( minim 25.000,- EURO) in numerar sau in bunuri
Contractul trebuie sa cuprinda si prevederi privind :
- numirea conducerii societatii;
- extinderea dreptului de reprezentare a administratorului;
- deciziile asociatilor;modul de convocare a adunarii generale a asociatilor;
- mostenirea partilor sociale ;dispunerea asupra partilor sociale
- decizia asupra profitului ;excluderea de asociati;
17

- costurile infiintarii; elibarea adminstratorului sau a asociatilor de la interdictie de concurenta ;dizolvarea
societatii etc.
Organul de conducere a societatii este adunarea generala a asociatilor si administratorul/ii societatii numiti
ori prin contractul de asociere sau prin decizia adunarii generale a asociatilor.
Alegerea de cenzori poate fi facultativa, iar in unele cazuri, stabilite de lege, este obligatorie.
Cererea de inregistrare se face la Registrul Comertului. Acest registru tine de judecatoria teritoriala
competenta. Inainte de inregistrare trebuie dovedita numirea a cel putin unui administrator, prin contractul
de societate ori prin decizia asociatilor. Trebuie dovedita plata aportului in numerar sau in bunuri a cel
putin 12500,- EURO. Judecatoria va cere, in orice caz, avizul Camerei de Comert. Dupa aceasta se
efectueaza inregistrarea prin care se infiinteaza societatea.
2.2 Societate pe acţiuni (AG)
AG(SA) este o persoana juridica in care actionarii raspund fata de terti pana la limita capitalului
social, care este de minim 50.000- EURO.
Organele societatii pe actiuni sunt: adunarea generala a actionarilor, consiliul de administratie si comisia de
cenzori.
Adunarea generala a actionarilor este organul de decizie al societatii si are urmatoarele obligatii:
- decide asupra folosirii profitului;
- decide asupra schimbarilor in statut;
SA se infiinteaza print-un contract de infiintare notarial si un statut.
Contractul de infiintare trebuie sa contina urmatoarele:
- numele fondatorilor;
- valoarea nominala a actiunilor sau la un mix de feluri de actiuni, numarul actiunilor personale, nominale
de preferinta sau initiala, ca si distributia acestora pe actionari;
- valoarea capitalului social:
- denumirea firmei ;sediul ;obiectul de activitate;numaral membrilor consiliului de administratie Societatea
se inregistreaza la Registrul Comertului.
2.3. Societatea in comadita pe actiuni –“KG auf Aktien”
La societatea in comadita pe actiuni, cel putin unul dintre asociati are raspundere nelimitata ca si
comanditatul unei societati in comadita simpla.
Aceasta societate este considerata numai in ceea ce priveste relatiile intre asociati, actionari in comadita, iar
fata de terti, o societate in comadita. In legatura cu celelalte aspecte este tratata de lege ca si o societate pe
actiuni, avand deplina personalitate juridica. Si din punct de vedere al impozitelor si taxelor este tratata ca o
societate comerciala.
Date suplimentare:Germany Trade and Invest (www.gtai.com )-Business Guide-.
In cazul oricarei companii nou infintate sunt necesare urmatoarele demersuri:
1. Inregistrarea in Registrul Comertului (RC) (www.handelsregister.de )
Pentru infiintarea unei societati cu raspundere limitata este necesara existenta unui contract de societate in forma
notariala (autentificat de un notar); conform codului comercial, societatea trebuie inregistrata in RC, la judecatoria
teritoriala competenta. Si inregistrarea in RC trebuie autentificata la notar. La inregistrarea in RC este obligatoriu sa
fie indicate urmatoarele date: denumirea societatii si sediul acesteia, obiectul sau de activitate, marimea capitalului
social (care, pentru o societate cu raspundere limitata, este de min. 25.000 EURO,) data incheierii contractului de
societate, numele directorilor (Geschäftsführer) care reprezinta legal societatea.
2. Inregistrarea la Oficiul teritorial de finante - Finanzamt (www.steuerliches-info-center.de )
Se face pe baza unui formular-chestionar care trebuie completat, raspunzandu-se la intrebari privind cifra estimata
de afaceri si valoarea estimata a profitului.
Oficiul de finante elibereaza autorizatia financiara si face cunoscut solicitantului numarul/codul fiscal al
societatii.
3. Inregistrarea la asociatia/uniunea profesionala de profil.
4. Nu este obligatorie, ci numai recomandabila, avand in vedere nivelul scazut al contributiilor/cotizatiilor comparativ cu
serviciile prestate de asociatii/uniuni membrilor lor.
5. Inregistrarea la Oficiul de munca – Arbeitsamt (www.arbeitsagentur.de )
In cazul in care societatea care se infiinteaza urmeaza sa angajeze forta de munca, este obligatorie inregistrarea la
Oficiul de munca, care elibereaza un numar/cod al intreprinderii respective, numar care trebuie apoi
mentionat/inregistrat in toate documentele de asigurare ale angajatilor/salariatilor societatii.
6. Inregistrarea la casa de asigurari de sanatate/asigurari sociale/pensii
Si aceste institutii trebuie informate despre existenta si functionarea societatii care angajeaza forta de munca. Si de
aici se primeste un numar/cod al intreprinderii respective, care se inscrie apoi pe toate documentele de
asigurare ale salariatilor.
7. Inregistrarea la intreprinderile furnizoare de utilitati: electricitate, apa, energie electrica, gaze etc., precum si la
intreprinderile de colectare a deseurilor, gunoaielor, apelor reziduale.
8. Aprobari speciale
- o intreprindere cu activitate de productie poate fi condusa numai de o persoana care detine
atestat/certificat/diploma de maistru (cel putin) in domeniul de activitate anuntat al societatii, respectiv persoana
18

espectiva trebuie sa fie inscrisa in „rolul meseriilor“ la Camera de Meserii teritoriala; Camera de Meserii
poate decide daca acorda dreptul de exercitare a activitatii in cazul unei meserii apropiate/inrudite.
- In cazul intreprinderilor care exploateaza masini si instalatii industriale, trebuie obtinuta o
certificare/autorizare de mediu, conform legii privind emisiile poluante.
- Pentru diferite domenii ale comertului (ex. lapte/produse lactate, medicamente s.a) este necesara o
atestare/certificare a pregatirii de specialitate.
- Pentru alimentatie publica si hoteluri, este necesara o autorizare/atestare, care se primeste de la Oficiul de
meserii (Gewerbeamt), dupa o prealabila pregatire si verificare (de min. o zi) la camera de industrie si comert
teritoriala.(www.gewerbe-anmelden.info )
- Pentru firme de paza si supraveghere, este necesara o atestare a Gewerbeamt privind cinstea si
corectitudinea personala (garantata, dovedita cu documente), dupa o perioada de pregatire de 40 de ore in
cadrul Camerei de Industrie si Comert teritoriale.(www.dihk.de )
- Pentru firme de transport de persoane (autobuz, rent a car, taxi) este necesara o aprobare (concesionarea
activitatii respective) emisa de Oficiul de meserii competent sau de autoritatile/guvernul landului.
- Firmele de turism au, de asemenea, nevoie de o aprobare speciala, eliberata de Oficiul de meserii (asa
numita legitimatie/autorizatie de exercitare a activitatii turistice – Reisegewerbekarte).
- Profesiile /meseriile liberale: avocati, medici, consultanti fiscali au, de asemenea nevoie de autorizari
speciale ale Oficiului de meserii pentru exercitarea profesiei pe cont propriu (prin firma proprie). O serie
de alte profesii liberale (artisti, scriitori, oameni de stiinta) sunt nereglementate, nu au nevoie de nici o aprobare
speciala.
- O serie de alte activitati (in domeniile jocuri de noroc, loterii, activitati in domeniul imobiliar, brockeri,
scoli de soferi, transport de marfuri) au, de asemenea, nevoie de autorizari speciale.
D. ALTE INFORMAŢII UTILE PENTRU INITIEREA UNEI AFACERI CU FIRME GERMANE
1. Restricţii impuse de organele vamale germane la intrarea în ţară
Cu ocazia unei călătorii în Germania, pot fi introduse bunuri pentru consumul sau uzul personal, precum
şi cadouri în următoarele limite cantitative:
- produse din tutun (persoana trebuie să aibă minimum 17 ani) – 200 buc. ţigarete sau 100 buc. ţigări subţiri
de foi sau 50 ţigări groase de foi sau 250 g. tutun;
- alcool şi băuturi alcoolice (vârsta călătorului: minimum 17 ani) – 1 litru băuturi spirtoase cu conţinut de
alcool de peste 22% sau 1 litru alcool etilic cu un conţinut de alcool de 80% sau mai mult sau 2 litri băuturi
spirtoase, aperitive din vin sau alcool cu un conţinut de alcool de 22% sau mai puţin sau 2 litri vin;
- cafea (vârsta călătorului: minimum 15 ani) – 500 g. cafea sau 200 g. esenţe sau concentrate de cafea sau
produse pe bază de cafea;
- parfum şi apă de toaletă – 50 gr. parfum şi 250 ml. apă de toaletă;
- medicamente – o cantitate corespunzătoare pentru necesităţile personale pe perioada călătoriei;
- alte mărfuri în valoare de până la 175 euro. Excepţie fac aliajele de aur şi placările cu aur în stare brută sau
ca semifabricat.Sumele la purtator de 10.000 Euro sau mai mult trebuie declarate la intrarea in tara
organelor vamale.
Modificarile survenite la datele de mai sus si eventualele noi restrictii impuse trebuiesc consultate
inaintea depasarii in Germania pe Website-ul: www.zollamt.de/als Tourist nach Deutschland !!!!
2. Sărbători legale
Sărbători la nivel federal
- Ziua naţională – Ziua Unificării Germaniei / Tag der Deutschen Einheit –
3 octombrie;
- Anul Nou – Neujahr – 1 ianuarie;
- Vinerea Mare (înaintea Paştelui catolic) – Karfreitag;
- Primele două zile ale Paştelui catolic – Ostersonntag şi Ostermontag;
- 1 Mai – Maifeiertag / Arbeitstag;
- Înălţarea Domnului – Christi Himmelfahrt;
- Rusaliile – 2 zile (duminică-luni) – Pfingster;
- Crăciunul – 25-26 decembrie - Weihnacht.
Sărbători la nivel local, de landuri
- Noaptea Magilor – Heilige Drei Könige: 6 ianuarie – se sărbătoreşte numai în landurile Baden-
Württemberg, Bavaria şi Saxonia-Anhalt;
- Ziua Domnului/Joia Verde – Fronleichnam – se sărbătoreşte numai în landurile Baden-Württemberg,
Bavaria, Hessen, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland. În landurile Saxonia şi Turingia
se sărbătoreşte numai în comunele cu populaţie catolică preponderentă;
- Adormirea Maicii Domnului – Maria Himmelfahrt: 15 august – se sărbătoreşte în Bavaria (în comunele cu
populaţie preponderent catolică) şi în Saarland;
19

- Ziua Reformei – Reformationstag (sărbătoare evanghelică): în landurile Brandenburg, Mecklenburg-
Vorpommern, Saxonia, Saxonia-Anhalt şi Turingia;
- Sărbătoarea tuturor sfinţilor – Allerheiligen: 1 noiembrie – în landurile Baden-Württemberg, Bavaria,
Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland;
- Ziua Eroilor – Volkstrauertag (numai în Saxonia).
Legislaţia germană federală sau de land nu stipulează în mod expres că ziua de sâmbătă este zi
nelucrătoare. În practică, această zi este nelucrătoare ca urmare a unor înţelegeri încheiate în anii 70 între
patronat, sindicate şi statul federal.
Instituţiile statului nu lucrează sâmbăta, în afara celor cu activitate permanentă. Firmele private îşi pot
desfăşura activităţile curente şi sâmbăta, fără a avea nevoie de vreo autorizaţie specială. Pentru a lucra
duminica este însă nevoie de autorizaţie, indiferent de profilul de activitate.
3. Uzanţe comerciale şi de comportament în afaceri
Măsuri/activităţi de promovare comercială
Promovarea/reclama pe piaţa germană trebuie organizată în mod activ. Un marketing pasiv, de exemplu,
pur şi simplu o ofertă transmisă unui cumpărător care, la rândul lui, caută un exportator, nu aduce
întotdeauna (cel mai adesea) succesul dorit. Piaţa germană cere, de regulă, produse care se fabrică la scară
industrială şi în serie mare. Aceasta înseamnă că riscul începerii unei producţii poate fi asumat numai
atunci când desfacerea este în mare măsură asigurată.
De aceea, reclama de export trebuie realizată cu un scop bine definit şi cu mijloacele cele mai potrivite.
Dintre numeroasele modalităţi de a face reclamă pentru un produs/o grupă de produse sunt de menţionat, ca
fiind deosebit de importante, participările la târguri/expoziţii şi reclama scrisă (cataloage, publicaţii etc.).
Reclama scrisă trebuie să cuprindă informaţii detaliate privind capacitatea de producţie şi livrare, cifrele de
export înregistrate anterior şi caracteristicile produsului. Dacă se oferă mai multe articole diferite, este
necesar să fie prezentat fiecare dintre acestea.
Târgurile şi expoziţiile internaţionale sunt un instrument foarte important de promovare a comerţului.
Germania este cunoscută ca fiind ţara târgurilor şi expoziţiilor, peste 60% din manifestările majore
internaţionale, de acest gen, pe plan mondial, sunt organizate în Germania. Un foarte mare număr de
ofertanţi îşi concentrează aici eforturile de vânzare şi marketing. În principiu, trebuie acordată atenţie faptului
că participarea la un târg în Germania va avea succes numai dacă a fost foarte bine pregătită. Dintre
măsurile necesare de pregătire sunt de menţionat: invitarea la stand/pavilion a clienţilor potenţiali, difuzarea
unui volum mare de materiale de prezentare şi reclamă (de bună calitate, atrăgătoare), conţinând informaţii
clare şi precise despre caracteristicile produselor, precum şi asigurarea unor condiţii optime,
corespunzătoare de protocol/reprezentare, inclusiv a unor spaţii pentru discuţii/tratative.
Transmiterea/prezentarea ofertei
Oferta către cumpărătorul potenţial trebuie să cuprindă următoarele elemente esenţiale privind produsul şi
condiţiile de livrare:
- descrierea exactă a mărfii şi a ambalajului acesteia,
- greutate, dimensiuni,
- date privind calitatea,
- preţul unitar, de regulă în euro,
- condiţia de livrare,
- termene/grafic de livrare,
- condiţia de plată.
La o asemenea ofertă individualizată, de cele mai multe ori importatorul răspunde printr-o contraofertă,
care conţine dorinţele sale privind produsul, preţul acestuia, condiţiile de contractare.
Adesea, în fazele de negociere a ofertei şi contraofertei, cumpărătorul îi solicită exportatorului să îi pună
la dispoziţie mostre ale produsului. La primirea comenzii din partea importatorului, exportatorul trebuie să
răspundă imediat, confirmând-o, chiar daca aceasta corespunde condiţiilor negociate.
Întocmirea contractului
La încheierea unui contract de import, cumpărătorul german are, de regulă, o poziţie economică avantajoasă
(conform principiului "clientul nostru, stăpânul nostru"). De aceea, el încearcă şi poate să îşi impună punctul
20

de vedere, referitor atât la conţinutul contractului (îndeosebi la capitolul responsabilităţi şi garanţii în
sarcina vânzătorului), cât şi la dreptul aplicabil şi la arbitraj. La elaborarea contractului, trebuie avut în vedere
ca acesta să cuprindă toate elementele negociate şi anume: preţ, condiţie de livrare, termene de livrare,
modalităţi de plată, competenţa judecătorească şi clauze de arbitraj şi altele. La acestea se adaugă, în multe
cazuri, unele condiţii impuse de importatorul german, între care: obligaţia vânzătorului de a livra marfa
conform mostrelor, eventuala acordare a dreptului de exclusivitate, obligaţia respectării/garantării drepturilor
de proprietate intelectuală, obligaţia de garantare/compensare/penalizare pentru cazuri de livrări cu lipsuri
cantitative şi/sau calitative, sau pentru întârziere în livrare.
În Germania nu există prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. Exportul de mărfuri se
poate efectua fie către o firma importatoare, fie către utilizator/beneficiar, fie direct, fie prin comisionar/agent,
pe bază de comision. Alegerea unei căi sau a alteia depinde, în general, de felul şi caracterul mărfii.
O întreprindere care doreşte să exporte în Germania trebuie sa acorde atenţie faptului că mărfuri similare
sunt oferite şi de alţi producători interni şi externi. Oferta mare de mărfuri şi concurenţa dură fac
necesare o pregătire serioasă a noilor afaceri. Din acest proces fac parte cercetarea de piaţă şi alegerea
corectă a partenerilor.
Germania se pronunţă ferm împotriva măsurilor protecţioniste în calea comerţului. Totuşi, regulamentele
stricte care controlează producţia internă fac foarte dificil, daca nu imposibil, accesul multor produse de
import. Produsele trebuie să respecte peste 40.000 de prescripţii şi standarde care guvernează fabricarea
şi conţinutul lor, precum şi alte peste 25.000 de norme formulate de Institutul German pentru Normare –
DIN. Este foarte important de ştiut, atunci când se doreşte să se pătrundă pe piaţa germană, care sunt
standardele aplicabile produsului şi să se realizeze din timp testarea şi certificarea mărfii.
Alte elemente de comportare în relaţiile cu parteneri germani
Când este vorba de afaceri, similar multor nord-europeni, germanii sunt orientaţi către încheierea
tranzacţiei, cu puţine referinţe la contextul de ansamblu. Americanii şi australienii îi consideră pe germani
formalişti, în timp ce sud-europenii îi apreciază ca fiind rezervaţi, iar asiaticii îi consideră foarte direcţi.
În ceea ce priveşte uzanţele în afaceri, şi cu atât mai mult obiceiurile individuale, în Germania există
deosebiri considerabile între zonele din Nord şi cele din Sud, precum şi între regiunile din Vest şi Est. De
aceea, trebuie avut în vedere faptul că evaluările de mai jos se referă la un comportament de ansamblu,
care este, în esenţă, o medie între Hamburg, München, Leipzig şi Köln.
Limba pentru afaceri
În Germania, cunoştinţele de limbi străine sunt răspândite, în special în ceea ce priveşte limba engleză.
Marile întreprinderi dispun întotdeauna de persoane care stăpânesc engleza. Totuşi, întrucât limba de
afaceri este cu precădere cea a clientului, un exportator trebuie să aibă în echipa sa pe cineva care să
vorbească fluent germana.
În cazul în care se discută o achiziţie, crearea de joint-venture sau o colaborare pe termen lung, atunci
partenerul german trebuie întrebat, în prealabil, dacă este necesar un translator.
Primul contact
Băncile joacă un rol important în Germania. O recomandare creează întotdeauna un cadru favorabil. De
aceea, partenerul român trebuie să solicite de la banca sa internaţională o introducere formală la
partenerul german.
În mod diferit de culturile orientate spre promovarea unor relaţii ca, de exemplu, Japonia, Coreea, Brazilia
sau Arabia Saudită, în cazul Germaniei este posibil şi un contact direct. Se scrie o scrisoare în cea mai
bună limbă germană pentru afaceri, cuprinzând principalele informaţii privind firma pe care o reprezintă
adresantul român şi se exprimă dorinţa de a se realiza o întâlnire. Se solicită un termen, în decurs de
două sau trei săptămâni.
Dacă se doreşte să se facă o ofertă directă către o firmă germană, fără vreo întrevedere, atunci scrisoarea
trebuie adresată către departamentul (serviciul, biroul) respectiv şi nu către o anumită persoană. Dacă
însă, partenerul român a făcut odată cunoştinţă cu partenerul german, sau dacă se dispune de o
recomandare directă, atunci partenerul român se poate adresa direct persoanei respective.
Dacă partenerul român nu vorbeşte germana, atunci ar putea oferi un traducător. Partenerul german va
spune cu siguranţă că acest lucru nu este deloc necesar, dar oferta făcută face o bună impresie de politeţe.
Iulie, august, decembrie şi perioada de Paşte nu reprezintă deloc perioade promiţătoare pentru afaceri.
La fel de puţin este recomandată după-amiaza zilei de vineri sau prima parte a serii.
21

Respectarea formelor de politeţe, a ierarhiei şi poziţiei în cadrul firmei
Societatea germană se caracterizează printr-o anumită doză de formalism, care determină şi protocolul în
relaţiile de afaceri. Respectarea strictă a formelor de politeţe înseamnă respect faţă de superiori, faţă de
titlurile profesionale şi academice, îndeosebi în sudul Germaniei. Acest lucru este deosebit de important,
deoarece mai mult ca în oricare parte a lumii, managerii germani posedă un titlu de doctor. Peste 40% din
conducerea de afaceri a celor mai mari 100 de întreprinderi germane posedă titlul de doctor.
De aceea, adresarea către Dr. Wilhelm Schmidt se va face cu “Dr. Schmidt” sau “Herr Doktor”. Adresarea
către colega acestuia, care are, de asemenea, titlul de doctor, se va face cu “Frau Doktor”. Adresarea către
toate celelalte persoane, inclusiv secretari şi secretare, se va face cu “Herr” sau “Frau”, după care se pune
numele de familie. Secretara căreia în America i se adresează numai cu “Betty”, este în Germania “Frau
Braun”. Acest lucru este cu atât mai valabil cu cât este vorba de o persoana peste 25 de ani sau care este
căsătorită.
Folosirea numelui de botez în adresare este mai degrabă rară, chiar şi după o colaborare îndelungată.
Adresarea se face cu “dumneavoastră” (“Sie”), deoarece apelativul cu “tu” (“du”) este rezervat numai
prietenilor apropiaţi. Doar atunci când interlocutorul face parte din acest cerc de prieteni apropiaţi poate
folosi adresarea cu “tu”, dar până la acest moment pot trece ani întregi.
Formalismul german se manifestă, de asemenea, în modul de salutare şi de despărţire. Se dă întotdeauna
mâna, chiar dacă nu se zâmbeşte mereu prietenos. Mulţi germani consideră că zâmbetele sunt numai
pentru prieteni şi rude şi de aceea zâmbetul către străini este interpretat mai degrabă drept „prostesc” sau
drept o politeţe falsă.
4. ADRESE UTILE
4.1. Instituţii şi organizaţii publice şi neguvernamentale cu atribuţii pe linie de comerţ exterior şi
relaţii economice internaţionale, care pot furniza informaţii economice şi comerciale
Ministerul Federal al Economiei şi Tehnologiei
(BMWi - Bundesministerium für Wirtschaft und Technologie)
Scharnhorststr. 34-37, D-10115 Berlin, Tel. 00491888-615-0;
fax 00491888-615-506620 Internet: http://www.bmwi.de/
Persoană de contact: dl. Helge Tolksdorf, director pentru Europa de Sud-Est şi Turcia (Referat X A 3), Tel:
00491888-615- 6620, Fax: 00491888-615-506620
E-mail: mailto:helge.tolksdorf@bmwi.bund.de
Ministerul Federal pentru Cooperare Tehnică şi Dezvoltare
(BMZ - Bundesministerium für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung)
Friedrich-Ebert-Allee 40, D-53113 Bonn, Tel. 0049228 / 535-0, 535-3484
Fax 0049228 / 535-3105, 535-4484,Internet: http://www.bmz.de/
E-mail: kreuz@bmz.bund.de
Germany Trade and Invest
Internet: http://www.gtai.com/ - pentru informaţii referitoare la ţări/pieţe, date economice,
analize şi sinteze economice, informaţii juridice, vamale etc.
Internet: http://www.ixpos.de/ - pentru informaţii referitoare la pieţe şi ramuri/sectoare
economice, adrese şi contacte, posibilităţi de promovare proiecte în
străinătate, informaţii pentru finanţare, informaţii juridice şi altele.
Internet: http://www.e-trade-center.com/, bursă de oferte
Persoana de contact: Roland Lorenz, responsabil pentru România (E-mail: lorenz@bfai.de)
Oficiul Federal pentru Economie şi Controlul Exporturilor
(BAFA - Bundesamt für Wirtschaft und Ausfuhrkontrolle)
Frankfurter Str. 29-35, D-65760 Eschborn, Tel. 00496196 / 908-0
Fax 00496196 / 908-800, Internet: http://www.bafa.de/; E-mail: poststelle@bafa.de
Camera de Comert si Industrie Româno-Germana
Str. Clucerului 35 Et. 3, Bucuresti. Sector 1
Tel. 004021/2231531-35 , Fax. 004021/2231538, 2231050
Internet: http://www.ahkrumaenien.ro/; E-mail: drahk@ahkrumaenien.ro
22

Comitetul pentru Est al Economiei Germane
(Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft)
Breite Strasse 29, D-10178 Berlin, Tel. 004930-2028-1404; Fax 004930-20282404
Internet: http://www.ost-ausschuss.de/, http://www.bdi-online.de/
E-mail: a.quiring@bdi-online.de
Societatea Germană pentru Investiţii şi Dezvoltare
(DEG - Deutsche Investitions- und Entwicklungsgesellschaft mbH)
Belvederestr. 40, D-50933 Köln, Tel. 0049221-4986-364, 4986-432
Fax 0049221-4986-176, 4986-290; Internet: http://www.deginvest.de/
E-mail: fb@deginvest.de
Asociaţia pentru Europa de Est şi Centrală
(OMV - Ost- und Mitteleuropa Verein e.V.)
Ferdinandstrasse 36, D-20095 Hamburg; Tel: 004940-338945;
Fax: 004940-323578; Internet: http://www.omv.de/; E-mail: info@omv.de
Obs.: Revista-magazin economic a OMV
OST-WEST CONTACT
Redacţia: Ritterstr. 2B, D-10969 Berlin
Tel. 004930 / 6150 89-0; Fax 004930 / 6150 89-29
http://www.owc.de/, e-mail: redaktion@owc.de
Redactor-şef: dna. Dr. Jutta Falkner
Publicitate: OWC-Verlag für Aussenwirtschaft GmbH
Hohenzollernstr. 11-13, D-40211 Düsseldorf
Tel. 0049211 / 550 426-0; Fax 0049211 / 550 426-55
4.2. Institute de studii şi cercetări economice
ifo - Institut für Wirtschaftsforschung
Poschingerstr. 5, D-81679 München; Tel. 004989- 9224-0; Fax. 004989- 985369
Internet: http://www.ifo.de/; E-mail: ifo@ifo.de sau sinn@ifo.de
Institut der deutschen Wirtschaft - IW
Gustav-Heinemann-Ufer 84-88, D-50968 Köln; Tel. 0049221- 4981-0 sau -523
Fax 0049221- 4981-592 sau -593; Internet: http://www.iwkoeln.de/;
E- mail: iwd@iwkoeln.de
Institut für Weltwirtschaft an der Universität Kiel - IfW
Düsterbrooker Weg 120, D-24105 Kiel; Tel. 004943- 8814-1;
Fax. 0049-431- 85853; Internet: www.uni-kiel.de/ifw;
E-mail: info-ifw@zbw.ifw-kiel.de
Deutsches Institut für Wirtschaftsforschung - DIW
Königin-Luise-Strasse 5, D-14195 Berlin; Tel. 004930-89789-0
Fax. 004930- 89789-200; Internet: http://www.diw.de/; E-mail: postmaster@diw.de
Tel: 004930- 89789-231; Fax: 004930- 89789-102; E-mail: mailto:hengerer@diw-berlin.de
Tel: 004930- 89789-591; Fax: 0049-30- 89789-108; E-mail: tbrueck@diw.de
Hamburgisches Welt-Wirtschafts-Archiv (HWWA)
Neuer Jungfernstieg 21, D-20347 Hamburg; Tel. 004940- 42834-0
Fax. 004940- 42834-262; Internet: http://www.hwwa.de/; e-mail: hwwa@hwwa.de
Osteuropa-Institut München
Scheinerstraße 11, D-81679 München; Internet: http://www.oei-muenchen.de/
Tel:004989-9983 9448; E-mail: knogler@lrz.uni-muenchen.de
Tel: 004989- 9983 9446; E-mail: vincentz@lrz.uni-muenchen.de
Institut für Wirtschaftsforschung Halle (IHW)
Kleine Märkestr. 8, D-06108 Halle; Tel: 0049345-7753-60
Fax: 0049345-7753-820; Internet: http://www.iwh-halle.de/; E-mail: fgh@iwh-halle.de
23

Zentrum für Europäische Wirtschaftsforschung – ZEW
Postfach 103443, D-68034 Mannheim; Tel: 0049621-1235-132;
Fax: 0049-621-1235-222; Internet: http://www.zew.de/; E-mail: info@zew.de
Rheinisch-Westfälisches Institut für Wirtschaftsforschung (RWI Essen)
Hohenzollernstr. 1-3, D-45128 Essen; Tel: 0049201-8149-0
Fax: 0049201-8149-200; E-mail: rwi@rwi-essen.de; Internet: http://www.rwi-essen.de/
4.3. Misiunile diplomatice ale României în Germania
4.3.1. Ambasada României
Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin; Tel: 004930-212 39 – 202, – 203
Fax: 004930-212 39 – 199, –399
Program: Luni-Vineri: 8.30-16.30
e-mail: office@rumaenische-botschaft.de
Internet: http://www.rumaenische-botschaft.de/
Secţia consulară
Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin
Tel: 004930- 212 39 – 555, –512, –513
Fax: 004930- 212 39 - 399
Program cu publicul: Luni, Miercuri, Joi şi Vineri: 9-12
e-mail: mailto:konsulat@rumaenische-botschaft.de
Biroul de Promovare Comerciala si Economica
Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin
Tel: 0049-30/212 39 - 119, -118
Fax: 004930/212 39 -399, -199
e-mail: wirtschaft@rumaenische-botschaft.de
Dr. Vladimir Ciobănaşu, ministru consilier
Biroul ataşatului pe probleme de muncă
Dorotheenstr. 62-66, D-10117 Berlin
Tel. 004930-212 39 -108; Fax. 004930-212 39 199
e-mail: miron.constantin@rumaenische-botschaft.de
4.3.2. Consulatul General al României - Bonn
Legionsweg 14, D-53117 Bonn
Tel. 0049-228 / 6838-111, 6838160
Fax 0049-228 / 680 247
e-mail: info@konsulat-rumaenien-bonn.de
Internet: http://www.konsulat-rumaenien-bonn.de/
Biroul de Promovare Comerciala si Economica - Bonn
Tel. 0049-228 / 6838-121
Fax 0049-228 / 680 247
e-mail: wirtschaft@konsulat-rumaenien-bonn.de
Constantin Andrei, consilier economic
4.3.3. Consulatul General al României - München
Richard Strauss Str. 149
D-81679 München
Tel. 0049-89 / 55 33 07, 55 33 08; 545 06 726
Fax 0049-89 / 55 33 48
e-mail: rumaenische-muenchen@t-online.de
Biroul de Promovare Comerciala si Economica - München
Tel. 0049-89 / 545 07 188
Fax 0049-89 / 55 33 48
e-mail: wirtschaft1@rumaenien-gkmuenchen.de;
Marascu Ninel, consilier economic
24

4.4. Consuli onorifici ai României
Consul Onorific la Stuttgart: Dl. dr. Manfred SCHMITZ-KAISER
Circumscripţie consulară: landul Baden-Württemberg
Adresa: Schellingstrasse 9, 70174 Stuttgart (Im Hause L-Bank)
Telefon: + 49 (0)711 122 27 91;Fax: + 49 (0)711 122 27 99
E-mail: mariana.recker@honorarkonsul-rumaenien-bw.de
Website: http://www.honorarkonsul-rumaenien-bw.de
Program cu publicul: marţi între orele 17,00 şi 19,00 şi joi între orele 10,00 şi 12,00, sau cu programare
Consul Onorific la Kassel: Dl. dr. Rainer SEELE
Circumscripţie consulară: landul Hessen
Adresa: Breitscheidstrasse 58, 34119 Kassel
Telefon: +49 (0)561 301 2206 / +49 (0)561 301 2207;Fax: +49 (0)561 301 2208
E-mail: rainer.seele@honorarkonsul-hessen.de
Website: http://honorarkonsul-hessen.de/
Program cu publicul: luni şi miercuri între orele 12:30 şi 14:30.
Consul Onorific la Stahnsdorf (Potsdam-Mittelmark): Dl. Viforel BABACA
Circumscripţie consulară: landul Brandenburg
Adresa: Markhofstrasse 26, 14532 Stahnsdorf
Telefon: + 49 (0)33 29 616 90 40;Fax: + 49 (0)33 29 616 90 38
E-mail: konsul@vifor.de; vifor@vifor.de
Program cu publicul: miercuri şi vineri între orele 11,00 şi 13,00
Consul Onorific la Hamburg: Dl. Klaus Rainer KIRCHHOFF
Circumscripţie consulară: landurile Hamburg, Bremen, Mecklenburg-Vorpommern, Niedersachsen şi
Schleswig-Holstein
Adresa: Herrengraben 1, 20459 Hamburg
Telefon: + 49 (0) 4060918691;Fax: + 49 (0) 4060918694
E-mail: honorarkonsul@kirchhoff.de
Website: www.honorarkonsul-hamburg.de
Program cu publicul: cu programare miercurea între orele 10,00 şi 14,00
Consul Onorific la Leipzig: Dl. dr. Nikolaus PETERSEN
Circumscripţie consulară: landurile Sachsen, Sachsen-Anhalt şi Thüringen
Adresa: Petersstraße 39-41, 04109 Leipzig
Telefon: +49 (341) 35581780;Fax: +49 (341) 35581788
E-mail: info@honorarkonsulat-rumaenien.eu
Website: www.honorarkonsulat-rumaenien.eu
Program cu publicul: miercurea între orele 10,00 şi 14,00 sau cu programare
Consul Onorific la Neustadt an der Weinstraße: Dl. Albrecht HORNBACH
Circumscripţie consulară: landurile Rheinland-Pfalz, Nordrhein-Westfalen şi Saarland
Adresa: Le Quartier Hornbach 19, 67433 Neustadt an der Weinstraße
Telefon: +49 (0) 6321 678 9393;Fax: +49 (0) 6321 678 9300
E-mail: honorarkonsul@hornbach.com
Website: www.honorarkonsul-hamburg.de
Program cu publicul: numai cu programare
4.5. Alte adrese utile
Institutul Cultural Român "Titu Maiorescu",
Königsallee 20B, D-14193 Berlin
Tel.004930/ 890 61 987, 890 91 232; Fax 004930 / 890 61 988
25

E-mail: rumaenisches.kulturinstitut@t-online.de
Director: d-na Cristina Hoffman
Agenţii TAROM
Frankfurt/Main: Zeil 13, D-60313
Frankfurt; Tel. 004969-29 52 70; Fax. 004969-29 29 47;
Internet: http://www.tarom-online.de/
E-mail: frankfurt@tarom-online.de
Birouri de turism
München: Dachauer Str. 32-34, D-80335 München
Tel. 004989 / 515 67 687, Fax. 004989 / 515 67 689
E-mail: muenchen@rumaenien-tourismus.de
Internet: http://www.rumaeninen-tourismus.de/
4.6. Alte informaţii utile
Informaţii telefonice privind zboruri - interne: 11833; - internaţionale: 11834
Taxi: 801 88 29 (Berlin)
Urgenţe: Politia 110; Salvare, Pompieri: 112
Codul telefonic de ţară al Germaniei: 0049
Codul de acces interurban în Germania: 0
Prefixe telefonice ale principalelor oraşe din Germania:
Aachen 241, Augsburg 821, Bayreuth 921, Berlin 30, Bielefeld 521, Bochum 234, Bonn 228, Braunschweig
531, Bremen 421, Chemnitz 371, Coburg 9561, Cottbus 355, Darmstadt 6151, Dortmund 231, Dresda 231,
Düsseldorf 211, Duisburg 203, Erfurt 361, Essen 201, Frankfurt/Main 69, Freiburg 761, Giessen 641, Halle
345, Hamburg 40, Hanovra 511, Karlsruhe 721, Kassel 561, Kiel 431, Koblenz 261, Köln 221, Krefeld 2151,
Leipzig 341, Lübeck 451, Ludwigshafen 621, Magdeburg 391, Mainz 6131, Mannheim 621,
Mönchengladbach 2161, München 89, Münster 251, Nürnberg 911, Passau 851, Potsdam 331, Regensburg
941, Reutlingen 7121, Rostock 381, Saarbrücken 681, Schwerin 385, Stuttgart 711, Trier 651, Ulm 731,
Wiesbaden 611, Würzburg 931, Wuppertal 202.
Banca de date - firme germane (listate pe domenii, alfabetic şi geografic) -
Internet: http://www.branchenbuch.com/
Elaborat: BPCE Bonn, Andrei Constantin, consilier economic
(cu completari de la BPCE Berlin , Dr. Vladimir Ciobanasu, ministru consilier)
Stadiu: 30 .03. 2012
26