23 Martie 2011

realitateavalceana.ro

23 Martie 2011

C M Y KRealitatea V@lcean`S`pt`m@na 17 - 23 martie 2011 • apare [n fiecare joiNr. 6, 12 pagini, pre\ 1 leu Tiraj 700Sursa dumneavoastr` de informarewww.realitateavalceana.roredactia@realitateavalceana.roAmenziustur`toarepentru muncala negruNoul Cod al Muncii[i va descuraja pe acei angajatori careinten\ioneaz` s` mai angajezepersoane f`r` forme legale. Amendapentru angajatorii care primesc lamunc` p@n` la cinci persoane f`r`[ncheierea unui contract individualde munc` a fost stabilit` la 10.000 -20.000 de lei pentru fiecare persoan`identificat`.Iar [n situa\ia [n care sunt g`si\i maimult de cinci lucr`tori f`r` formelegale, atunci sanc\iunea pentruangajator este penal`!> interviu [n pagina 3128 de v@lceni au fost [ncadra\ipe loc la Bursa For\ei de Munc`> recenzia c`r\ii [n pagina 9La Burs` s-au prezentat 51 de societ`\i comerciale care au pus la dispozi\ia ]omerilor 359 locuri de munc`vacante [n meserii diverse precum: consilier juridic, psiholog, consilier economic, medic stomatolog, buc`tar,osp`tar, v@nz`tor, croitor, mecanic auto, ]ofer,manipulant m`rfuri sau muncitor necalificat.ROMANIA - R@mnicu V@lcea,Str. Barajului 36.CTel: 0250 806 013 ; 0350 417 891;Mobil : 0751 034 497; Fax: 0250 806 015;E-mail: showroom@romlelie.roVino la V@lcea!Concursul de logo-uri pentru site-ul de promovareal ora]ului a fost câ]tigat de C`t`linIordache cu varianta 9. Logo-ul creat de el va fifolosit pe toate materialele promo\ionale ]i va fiv`zut de to\i turi]tii ce viziteaz` ora]ul nostru.Votul a avut loc prin intermendiul internetului, pepagina de web a prim`riei Râmnicului fiind postatetoate cele zece logo-uri din concurs. Câ]tig`tor a fostdeclarat logo-ul care a adunat cele mai multe voturiîn decurs de o s`pt`mân`. Logo-ul lui C`t`linIordache a adunat 4593 de voturi, urmat` de cel aBianc`i Amza (1724 de voturi). „A fost o competi\ieputernic` ]i ne-am bucurat de implicarea tinerilor înacest proiect. Logo-ul câ]tig`tor va fi emblema siteuluivinolavalcea.ro”, a afirmat primarul RomeoR`dulescuAPAVIL nu-i mai iart`pe r@mnicenii datori!Furnizorul regional de ap` ]i canal, Apavil SA,are de încasat de la consumatorii din RâmnicuVâlcea datorii totale în valoare de 7,3 milioane delei. APAVIL amenin\` cu debran]`ri pentru datoriilecare dep`]esc termenul de 60 de zile de la scanden\`.Cele mai mari datorii le au agen\ii economici (pestecinci milioane de lei) urma\i de asocia\iile de proprietaridin Râmnic. Potrivit informa\iilor furnizate dereprezentan\ii SC APAVIL SA, operatorul de ap` arede încasat de la clien\ii din Râmnicu Vâlcea (caseparticulare, asocia\ii de proprietari / locatari ]i agen\ieconomici), suma de 7.391.832,93 lei. (A.T)> detalii [n pagina 220 de tineri v@lceni lupt`pentru 10.000 de euroTinerii v@lceni dornici de afaceri intr` [n cursa pentru10.000 de euro oferi\i de Guvern, dac` au depus laRegistrul Comer\ului documenta\ia necesar` pentru aînfiin\a o firm` de tip SRL-Debutant. Acesta esteprimul pas pentru a intra în cursa celor 10.000 de eurooferi\i de Guvern tinerilor pân` în 35 de ani, care vors` intre în lumea afacerilor.> continuare [n pag. 6Prefectul a dat ordin catoate prim`riile s` aib`simboluri heraldiceToate prim`riile din jude\ul Vâlcea au fost obligatede Prefectur` s` prezinte în cel mai scurt timpsimboluri heraldice„Chiar dac` legea nu prevede un termen limit`,eu am s` emit un ordin prin care s` oblig primarii s`aloce importan\` acestui eveniment. Mai mult deatât cer imperios ca în cadrul stemelor s` apar`brand-ul turistic local. Strugurii la Dr`g`]ani,motive apicole în localit`\ile cu aceast` activitate,ceramica la Horezu, etc. În fine este o sugestie caresper c` va fi luat` în calcul ]i care \ine de un masterplande turism pe jude\. Mai mult, nu vreau s` serepete motivele de pe aceste simboluri”, a declaratprefectul Petre Ungureanu.De asemenea, prefectul le-a recomandat primarilors` apeleze la speciali]ti în heraldic` ]i s` evitecolaborarea cu diverse firme care, în goan` dup`profit, fac oferte în domeniu, f`r` a avea ]i cuno]tin\ede specialitate. (A.T)


Pagina 2}tiri, informa\ii, utileRealitatea V@lcean`17 - 23 martie 2011Peste 1000 de oameni ]i-au c`utat locde munc` la Bursa locurilor de munc`AJOFM V@lcea a organizat miercuri, 16martie 2011, [ncep@nd cu orele 8.30, laCentrul Regional de Formare Profesional` aAdul\ilor, din strada Calea lui Traian, nr. 98din R@mnicu V@lcea prima Burs` a locurilorde munc` din acest an.De]i ini\ial ]i-au anun\at prezen\a 42 deangajatori, [n Burs` s-au prezentat 51 desociet`\i comerciale care au pus la dispozi\ia]omerilor 359 locuri de munc` vacante [nmeserii diverse precum: consilier juridic,psiholog, consilier economic, medic stomatolog,buc`tar, osp`tar, v@nz`tor, croitor,mecanic auto, ]ofer, manipulant m`rfuri saumuncitor necalificat. Prezen\a persoaneloraflate [n c`utarea unui loc de munc` a fostconsiderabil`, peste 2000 de solicitan\i deloc de munc` au venit pentru a intra [n contactdirect cu angajatorii.Av@nd [n vedere cifrele de mai sus,putem afirma c` pia\a muncii din jude\ulV@lcea cunoa]te un reviriment [n acest [nceputde prim`var`, [n sensul c` oferta delocuri de munc` prezentat` [n Burs` a fostdubl` fa\` de cea din lunile anterioare, iar pede alt` parte prezen\a mare a ]omerilor ]iIeri, la Colegiul Economic din municipiu, dr.Cristina G@nd`cioiu, coordonator compartimentPromovarea S`n`t`\ii din cadrul DSP V@lcea leavorbit elevilor despre problema consumuluide plante etnobotanice. A]adar mai bine de oor`, elevii claselor a XI-a ]i a XII-a din cadrulColegiului Economic au fost numai ochi ]i urechila spoturile audio ]i video prezentate.„Problema consumului de plante etnobotaniceeste una din chestiunile actuale ]i este unlucru [ngrijor`tor c` tot mai mul\i tineri consum`aceste plante. Al`turi de Inspectoraul}colar V@lcea am organizat aceast` instruireElevii Colegiului Economic au organizatVineri, 11 martie a.c, cadrele didactice]i elevii Colegiului Economic dinR@mnicu V@lcea au marcat venireaprim`verii organiz@nd la clubul Enigma„Carnavalul prim`verii”.„Ne-am bucurat de participarea unuinum`r mare de elevi la aceast` ac\iuneorganizat` de Consiliul elevilor prinpre]edinta Andreea Mitrache ]i vicepre-]edintele Radu Oncescu. {n cadrul carnavalului,elevii au participat la diferiteconcursuri, cel mai popular fiind cel demiss ]i mrs unde c@]tig`tori au fostdesemna\i elevii: miss, C@rceagAlexandra, clasa a IX-a G, mrs, CuleciRadu, clasa a IX-a A, locul II, DianaNi\`, clasa a IX-a C, Radu B@rsan,clasa a IX-a g ]i locul III, AlexandraPredscu, clasa a IX-a C ]i IulianTru]c`, clasa a IX-a H. Din juriu auf`cut parte: prof. Cioc`n`u Mariana,prof. |`p@rluie Carmen, prof. MihaiB`l`nescu, C`t`lina Do]u ]i AlexandraMitrache din Consiliul elevilor, consiliereducativ, prof. Maria Dumitru, Corneliacomportamentul activ al acestora [n c`utareaunui loc de munc` constituie un lucru notabil.Astfel, cu o cerere de munc` [n cre]tere]i prin manifestarea activ` a ofertei demunc`, pia\a muncii [n V@lcea s-a dinamizat,iar AJOFM V@lcea a potentat aceast faptprin oferirea de facilit`\i ]i subven\ii dinbugetul asigur`rilor de ]omaj angajatorilorcare [ncadreaz` ]omeri. Rezultatul nu s-al`sat a]teptat, astfel c` peste o treime dinlocurile de munc` oferite au fost ocupate,respectiv 128, urm@nd ca [n perioadaurm`toare s` se legalizeze raporturile demunc`.La eveniment au participat reprezentan\iai Institu\iei Prefectului V@lcea, institu\iilorpublice deconcentrate, autorit`\ilor publicelocale precum ]i membrii ConsiliuluiConsultativ al AJOFM V@lcea.A fost organizat ]i un stand cu materialepromo\ionale ( pliante, bro]uri, afi]e) distribuite[n cadrul Proiectului “ Campanie decomunicare privind serviciile SPO oferitetinerilor ]i angajatorilor” implementat deANOFM. De asemenea, o parte dintreElevii Colegiului Economic informa\i de DSP V@lceadespre gravitatea consumului de etnobotanicepentru elevii din acest colegiu, pentru a leprezenta c@teva no\iuni referitoare la efectelenegative ale substan\elor psihoactive dar ]iaspecte legislative legate de aceast` problem`.Aceast` ac\iune se [nscrie [ntr-un ]ir lung deactivit`\i pe care cele dou` institu\ii, ISJ ]i DSPV@lcea le desf`]oar` sub denumirea „S` prevenim]i s` descuraj`m consumul de substan\epsihoactive”. Aceste ac\iuni vor continua p@n`la sf@r]itul anului ]colar [n curs”, a explicatCristina G@nd`cioiu.„Carnavalul prim`verii”Ada GRIGOREMaria Dumitru, consilier educa\ionalPapuzu, CCD V@lcea ]i Aurelia Grama,ISJ V@lcea. Programul artistic a fostsus\inut de elevii colegiului nostru careau interpretat scenete de teatru, ]i aupurtat costume minunate care au impresionatpublicul, ne-a declarat MariaDumitru, consilier educa\ional.Ada GRIGORE]omeri au fost informa\i ]i consilia\i [nvederea [nscrierii lor la o form` de preg`tireprofesional` cuprins` [n Programul de formareal AJOFM V@lcea pe anul 2011 fie [n„}tiftul”, un mod de operareutilizat de escroci pe Valea OltuluiO modalitate ingenioas` de în]elare aparticipan\ilor la trafic, ce tranzitez` ValeaOltului pe DN 7, este aceea cunoscut` depoli\i]ti sub denumirea generic` ”}tiftul”.În jargon, un “]tift” este o bijuterieconfec\ionat` dintr-un aliaj comun de culoaregalben`, care imit` o bijuterie dinmetal nobil (aur) ]i care este ]tan\at`, pentrua induce în eroare ]i crea iluzia c` esteveridic`.Persoanele care comit acest gen de fapte,provin, de cele mai multe ori, din rândulunei minorit`\i, au o \inut` vestimentar`decent` ]i folosesc pentru deplasare autoturismeînmatriculate în str`in`tate. Autovehiculelesunt oprite pe marginea str`zii, decele mai multe ori cu capota ridicat`, iar escrociifac cu mâna participan\ilor la traficpentru a opri ]i a le acorda ajutor. Cei carecad în plasa acestora sunt ademeni\i cu bijuteriilepe care ace]tia le poat` ]i pe care searat` dispu]i s` le dea în schimbul unorsume de bani modice, necesare unorrepara\ii la autoturisme.O ac\iune preventiv` pentru depistareapersoanelor pretabile la comiterea unor astfelde fapte, a fost oragnizat`,la data de 15martie a.c., de poli\i]tii din Brezoi, împreun`cu colegii din Cîineni, pe DN7, în zonade nord a jude\ului.Astfel, pe marginea drumului na\ional, aidentificat un autoturism, marca BMW 520,Publica\ie editat` de {ntreprindere Individual` T`naseLiliana Anemona, [nregistrat` la Registrul Comer\uluisub num`rul F38/60/26.01.2011CUI: 27948932 din 27.01.2011Redac\ia:Carmen C~LINAda GRIGOREAnemona T~NASENeonilia STANColaboratori: Alexandru BONTA, Adina DUMITRU, Ramona BUZ~,cadrul activit`\ilor prev`zute de proiectelederulate din fondurile structurale ale UniuniiEuropene.Carmen C~LINînmatriculat în Polonia, al`turi de care seaflau Avram C., de 26 de ani ]i Marius C.,de 19 ani, ambii din comuna Câineni. Lacontrolul efectuat, atât asupra acestora cât ]ia autoturismului au fost identificate maimulte bijuterii (l`n\i]oare ]i inele) confec-\ionate din metal comun de culoare galben`,care au fost re\inute în vederea confisc`rii,iar cei doi au fost sanc\iona\i contraven\ionalcu amenzi de 1000 lei fiecare.De la începutul acestui an ]i pân` înprezent activit`\ile preventive desf`]uratede c`tre poli\i]ti, în vederea eradic`rii acestuifenomen, s-au concretizat în organizareaa 8 ac\iuni, în urma c`rora au fost aplicateun num`r de 35 de sanc\iuni contraven-\ionale, în valoare de 18.100 lei ]i întocmireaa 2 dosare penale în care se efectueaz`cercet`ri sub aspectul s`vâr]irii infrac-\iuniide în]el`ciune..De asemenea în cursul anilor 2009 ]i2010, au fost instrumentate pe aceast` linie,un num`r de 12 dosare penale, îns` activit`\ileîntreprinse ]i m`surile legale dispusenu i-au descurajat pe cei care comite asemeneafapte, activit`\ile preventive urmând a fiintensificate.Ofi\er de Rela\ii PubliceSubcomisar de Poli\ieEmilian Mu]uleteAdministrator Anemona T~NASEDirector Marketing: Carmen C~LINTehnoredactare & IT: Alin Marian IONESCUDifuzare: Alexandru POPESCURâmnicu VALCEA, str. Regina Maria nr. 7, Bl C1, sc D, et IIE-mail: redactia@realitateavalceana.roTelefon: 0350/801965; 0754/068797; 0755305278Tiparul executat de: SC SILPACINO SRL Rm. VâlceaPotrivit art. 206 din Codul Penal, responsabilitatea juridic` pentru materialele ap`rute în paginile acestei publica\ii apar\ineautorilor, precum ]i celor care fac declara\ii, în virtutea dreptului la opinie ]i liber` exprimare, garantat de Constitu\iaRom@niei.Colajele foto ]i imaginile trucate marcate cu “T”, precum ]i textele care le înso\esc vor fi considerate pamflete ]i tratate caatare.


17 - 23 martie 2011Semafoare cu butonpentru pietonii din R@mnic{n aceast` perioad`, Prim`ria R@mniculuiva demara instalarea de semafoarecu temporizare, mai exact semafoare cubuton pentru pietoni. Primul semafor vafi instalat peste c@teva zile la Cina, [nOstroveni, iar primarul Romeo R`dulescune-a declarat c` urmeaz` ca [ntr-olun` s` fie instalat ]i cel de la }coalaGeneral` Nr. 4, pe Calea lui Traian.Tot legat de lucr`rile care vor fidemarate, primarul municipiului a discutat]i cu reprezentan\ii Socom [n vederea[nceperii lucr`rilor de demolare a unuicorp de cl`dire. „{n maxim dou`s`pt`m@ni ar [ncepe ]i demolarea laCladirea Socom, pentru ca, apoi, s`putem l`rgi artera de circula\ie”, a precizatRomeo R`dulescu.Realitatea V@lcean` Pagina 3Anemona T~NASENevoi multe, bani insuficien\i3.833.000 lei pentruprim`riile v@lcene{n Monitorul Oficial nr. 177 din 14martie 2011 a fost publicat` lista cusumele alocate prim`riilor v@lcene pentrulucr`ri de alimentare cu ap`, canalizare ]ista\ii de epurare ]i poduri ]i pode\e.Astfel, autorit`\ile locale din jude\ul nostruau primit, cumulat, suma de3.833.000 de lei. Prim`riile care beneficiaz`de aceste fonduri sunt: Berisl`ve]ti,Boi]oara, D`nicei, Brezoi, Galicea,Dr`goe]ti, Scundu, Peri]ani, Scundu,}irineasa, Stoene]ti, Peri]ani, Stoile]ti,Vaideeni, Valea Mare, Voice]ti ]iVoineasa. (A.T)CJ Vâlcea a aprobat:Expo Nord Oltenia SAadministreaz` Centrulde Expozi\ii SeacaLa sfâr]itul s`pt`mânii trecute,Consiliul Jude\ean Vâlcea a aprobatproiectul de hot`râre privind înfiin\areasociet`\ii comerciale „Expo Nord -Oltenia” SA, care va administra Centrulde Expozi\ii Seaca C`lim`ne]ti.Societatea comercial` Expo Nord -Oltenia SA va gestiona obiectivul deinvesti\ii ]i va avea ca principal domeniude activitate organizarea de expozi\ii, târguri]i congrese.Cum era ]i normal, consilierii jude\eniau votat ]i structura de conducere a noiisociet`\i. Astfel, au fost numi\i VictorPopescu ]i Florea Mierlu] - în AdunareaGeneral` a Ac\ionarilor; Mihai Mihalache]i Mircea Predescu - în Consiliul deAdministra\ie; Eftimie Gherman ]iIustin Predescu - în Comisia de Cenzori.Modul de constituire a societ`\ii peac\iuni Expo Nord - Oltenia SA se va facerespectând prevederile Legii 31/1990privind societ`\ile comerciale. Capitalulsocial va fi de 90.020 lei, asigura\i dup`cum urmeaz`: 45.010 lei pentru jude\ulVâlcea; 45.010 lei ora]ul C`lim`ne]ti,adic` fiecare c@te 50%.Anemona T~NASEInterviu• Interviu cu inspector ]ef al Inspectoratului Teritorial de Munc` V@lcea, Ion T`n`soiu.Noul Cod al Muncii mai flexibilpentru dinamizarea pie\ei muncii• Un scop esen\ial al modific`rilorCodului Muncii este diminuareamuncii la negruDomnule inspector ]ef, de cecrede\i c` era nevoie de un nouCod al Muncii?Era nevoie de un Nou Cod alMuncii, cel pu\in din dou` considerente.Legisla\ia [n domeniulrela\iilor de munc` era reglementat`de Legea 53/2003 dinactualul Cod al Muncii. Astfel,din 2003 pân` în prezent auintervenit cel pu\in dou` elementenoi, care determin` modificareaCodului Muncii.În primul rând, intrarea Românieiîn Uniunea European` ]inecesitatea de a pune în acordCodul Muncii cu directiveleeuropene în materie. În al doilearând, criza economic` global`,care nu a ocolit nici România,ne-a demonstrat c` avem nevoiede o mai mare flexibilitate arela\iilor de munc`, adic` într-olume extrem de dinamic`, într-olume a competi\iei globale, întrolume în care investitorii seuit` cu mare aten\ie undeinvestesc, iar flexibilitatea for\eide munc` este un lucru de baz`,la care ei se uit` atunci cânddecid ca o investi\ie s` fie f`cut`într-un loc sau altul, atuncicând, datorit` lipsei comenzilorsau pierderii temporare a activit`\ii,exist` riscul pierderiilocurilor de munc`, este nevoiede o mai mare flexibilitate aacestor rela\ii de munc` pentruca s` avem mai mul\i oameni,care s` poat` lucra în fiecare zi.Ce loc ocup` Rom@nia înprivin\a rigidit`\ii pie\ei muncii?{n acest sens România, întrunsondaj realizat de WorldEconomical Forum, ocup` locul114 din 139 de \`ri în privin\arigidit`\ii pie\ei muncii. Spusaltfel ]i mai direct, s` în\eleag`toat` lumea, cu alte cuvinte, în114 \`ri este mai simplu s`-\iocupi un loc de munc` decât înRomânia din 139.Care este, [n Noul Cod alMuncii, durata contractului individualde munc`, pe durat`determinat`?Unul dintre elementele denoutate care va contribui la flexibilizarearela\iei angajat angajatoreste m`rirea duratei contractuluiindividual de munc`,pe durat` determinat` de la 24 la36 de luni. Este bine cunoscutc` marea majoritate a proiectelorse desf`]oar` pe perioadecuprinse [ntre 3 ]i 5 ani. {n acestecondi\ii angajatorii, cei carehot`r`sc unde investesc c@t investesc,au posibilitatea [n acestfel s`-]i selec\ioneze ]i s`-]irecruteze for\a de munc` corespunz`toare.Legat de acestaspect, [n acest moment, pondereacontractului pe durat`determinat` [n \ara noastr` estede 1,1% fa\` de media de 14%[n UE ]i de v@rful de 27,1% [nPolonia din totalul de contracteindividuale de munc` [ncheiate.Ce efecte are Codul asuprarela\iei angajat-angajator?Avem un Cod al Munciicare, în momentul de fa\`, nupermite acest dinamism al rela-\iilor de munc`, ca atunci cândai un proiect pe o durat` determinat`,s` po\i angaja o persoan`pentru a aduce la îndeplinireacel proiect ]i nu numai cazulfondurilor europene, când ]timbine c` se deruleaz` pe o perioad`de trei, patru, cinci ani dezileȦngajatorul nu poate s`-iofere un contract pe durat`nedeterminat`, pentru c` durataproiectului este limitat`, ]i atuncinu are posibilitatea legal` s`langajeze, pentru c` actualalegisla\ie permite doar o durat`de doi ani a contractului demunc` pe durat` determinat`.Care este scopul esen\ial almodific`rilor de la Codul Muncii?Scopul esen\ial al modific`rilorde la Codul Muncii estediminuarea muncii la negru.Noul Cod echilibreaz` rela\iaangajat – angajator. Dac` [nvechiul cod erau prev`zutenumai drepturi pentru salaria\i,actualul cod permite flexibilizarearela\iei angajat angajator.Felexibilizarea care trebuies` conduc` spre dinamizareapie\ei muncii. Noul Cod introduceno\iunea de performan\`precum ]i criteriile de evaluareale obiectivelor de performan\`.{n acest fel \in@nd seama ]i defaptul c` prin noul Cod cre]teperioada de prob`, nu se maipoate vorbi despre faptul c`salariatul nu cunoa]te obiectivelece le are de [ndeplinit,specificul activit`\ii unde []idesf`]oar` activitatea, etc.De asemenea angajatorulpoate s`-]i fac` o analiz` foartebun` [n privin\a rezultatelorob\inute de salariat.{n acest fel se [mpiedic`fluctua\ia salaria\ilor [n diverselocuri de munc` pe criteriulnecunoa]terii sarcinilor obiectivelor.Un alt element de noutatecare aduce [mbun`t`\iri salaria-\ilor din punct de vedere salarialeste acela c` a crescut sporul denoapte de la 15% la 25% dinsalariu dac` angajatul lucreaz`cel pu\in 3 ore pe timp denoapte cu privire la muncasuplimentar`.Ce se mai este prev`zut [nactualul Cod al Muncii?Media orelor de munc` peInspector }ef al ITM V@lcea, Ion T`n`soius`pt`mân` este 48 de ore.O calcul`m la trei luni de zile.Aceast` medie de 48 de ore pes`pt`mân` s` nu dep`]easc` limitastabilit` de Codul Muncii.Deci, acest lucru ni-l permiteCodul actual.Durata normal` a s`pt`mâniir`mâne 40 de ore, durata maxim`r`mâne 48 de ore, cu orelesuplimentare. Se calculeaz` mediacelor 48 de ore pe s`pt`mân`la un interval de 4 luni dezile, în loc de 3 luni de zile, câtera pân` în momentul de fa\`.De ce se face acest lucru?Pentru c` exist` anumite domeniicare au caracter sezonier.În turism, în construc\ii, în alteunit`\i de acest fel, unde estenevoie de o mai mare flexibilitatea programului de munc`.Una este s` lucrezi în construc\iivara, alta este s` lucrezi toamnasau iarna.La fel ca ]i în Codul actual,prin în\elegerea p`r\ilor, pentruanumite domenii pot calculaaceast` perioad` de referin\` la6 luni sau chiar la 12 luni, dar ]iCodul actual permite acestlucru, dac`, prin contractele colectiveindividuale acest lucruse stabile]te de c`tre angajator]i angajat.La ce se refer` rela\ia angajat-sindicat]i în ce const` modificareapropus`?Pentru a cre]te capacitateade reprezentare a salaria\ilor înrela\ia cu angajatorii, s-a propuseliminarea anumitor neconcordan\ereferitoare la reprezentan\iisalaria\ilor ]i ai organiza\iilorsindicale.A fost eliminat` interdic\iade constituire a reprezentan\ilorsalaria\ilor, în cazul în care înunitate exist` cel pu\in un membrude sindicat, fiind înlocuit`cu propunerea ca reprezentan\iisalara\ilor s` poat` fi ale]inumai în unit`\ile în care nuexist` organiza\ii sindicalereprezentative, conform legii.În acest sens, în cazul în carenu exist` organiza\ie sindical`reprezentativ` în unitate, reprezentan\iisalaria\ilor pot s` desf`]oareactivit`\i specifice sindicatelor.{n ceea ce prive]te [ncheiereacontractului individual demunc` s-a f`cut vreo schimbare?Au fost revizuite clauzeleprivind încheierea contractuluiindividual de munc`, astfel:contractul individual de munc`se încheie numai în form` scris`prin obliga\ia expres` instituit`angajatorului.Angajatorul este obligat caanterior începerii activit`\ii s`înmâneze salariatului un exemplardin contractul individual demunc`. Persoana selectat` pentruangajare trebuie informat`cu privire la fi]a postului cuspecificarea atribu\iilor postului]i, foarte important, cu privire,a]a cum am spus, la criteriile deevaluare a activit`\ii profesionalea salariatului, aplicabile lanivelul angajatorului. Pân` a-cum exista posibilitatea - sau ]iposibilitatea - ca un contract individualde munc` s` nu fie încheiatîn form` scris`.Ce sanc\iuni aduce NoulCod al Muncii?Noul Cod al Muncii va descurajape acei angajatori care inten\ioneaz`s` mai angajeze persoanef`r` forme legale. Amendapentru angajatorii care primescla munc` p@n` la cincipersoane f`r` [ncheierea unuicontract individual de munc` afost stabilit` la 10.000 - 20.000de lei pentru fiecare persoan`identificat`.Iar [n situa\ia [n care sunt g`si\imai mult de cinci lucr`torif`r` forme legale, atunci sanc-\iunea pentru angajator estepenal`.Carmen C~LIN


C M Y KPagina 4ActualitateRealitatea V@lcean`17 - 23 martie 2011Eficien\` ]i profesionalism la Direc\ia Silvic` V@lcea,15 martie-15 aprilie, luna plant`rii arborilorCa [n fiecare an, ]i anul acesta, perioada15 martie-15 aprilie este destinat` Luniiplant`rii arborilor, [ns` ceea ce este nou estefaptul c` anul 2011 este denumit anul interna\ionalal p`durilor.Este pentru prima dat`, de la constituireaONU, c@nd, lu@ndu-se [n considerare importan\a]i rolul p`durilor, sunt programateac\iuni ]i manifest`ri la nivel global pe totcuprinsul unui an dedicate p`durii. Logo-ul„Anul interna\ional al p`durilor” transmitetema „P`duri pentru oameni”, accentu@nduserolul central al semenilor [n gestionareadurabil` a p`durilor. {n logo p`durile,prezentate simbolic de un arbore, constituiehabitatul biodiversit`\ii ]i au valori multipleat@t pentru mediu, c@t ]i pentru oameni.{n contextul socio-economic actual,c`utarea unor solu\ii energetice alternative]i impactul schimb`rilor climatice determin`reevaluarea ]i reconsiderarea ecosistemelorforestiere. Anul interna\ional alp`durilor e marcat at@t de Organiza\iaNa\iunilor Unite c@t ]i de fiecare \ar` integrat`,]i, implicit, de Rom@nia.„{n Luna plant`rii arborilor, la nivel deRegie Na\ional` a P`durilor s-a hot`r@t cafiecare ocol silvic din Rom@nia s` asigurematerialul forestier (puie\ii) ]i asisten\atehnic` necesar` pentru [mp`durirea a celpu\in un hectar [n afara fondului forestier.Lucr`rile vor fi executate de c`tre personalulsilvic la care care mai pot participaONG-uri, ]coli, dar ]i cei care vor s`planteze un arbore”, ne-a declarat IonOprescu, directorul executiv al Direc\ieiSilvice V@lcea.„Sunt identificate terenurile careurmeaz` a face obiectul acestei [mp`duriri,avem puie\ii forestieri necesari (50.000 debuc`\i) ]i a]tept`m condi\iile meteo favorabilepentru [nceperea lucr`rilor”, a maiad`ugat Ion Oprescu.{n 2011, Direc\ia Silvic` V@lcea arelucr`ri de regenerare pe 208 hectare, dincare 49 hectare sunt destinate [mp`duririi,iar 159 de hectare pentru regenerare natural`.„Pentru [mp`durirea celor 49 de hectarede [mp`duriri vom folosi 440.000 de puie\iViceprimarul Ve\eleanu preocupatde interesele cet`\enilorO serie de probleme deinteres general au fost prezentateviceprimarului EusebiuVe\eleanu cu ocaziaaudien\elor de la Prim`riaR@mnicului de miercuri diminea\a.În urma sesiz`rilor cet`\enilor,reprezentantul Executivuluilocal a dat mai multedispozi\ii, respectiv înlocuirea,prin intermediul Direc\ieiAdministrarea DomeniuluiPublic, a unei l`mpi de iluminatpublic pe strada Morilorsau verificarea, prin Corpulde Control al Primarului, adou` copertine - una recentconstruit`, iar alta în construc\ie- de lâng` blocul 184din Calea lui Traian. Înacela]i timp, un locatar alblocului R8 din zona Nord a fost informat c` pozi\ia imobilului pe lista blocurilor ceurmeaz` a fi izolate termic se datoreaz` faptului c` asocia\ia de proprietari nu a reu]it s`strâng` întreaga sum` ce revine locatarilor în acest proces. Nu în ultimul rând, în perioadaurm`toare se vor face mai multe vizite în teren pentru g`sirea de solu\ii de amenajare aunor str`zi sau por\iuni de str`zi de pe Dealul Malului, U\e]tilor, Constantin St`nciulescusau Eftime]tilor. (A.T)Ion Oprescu, directorul executiv al Direc\iei Silvice V@lceaforestieri produ]i [n pepinirele proprii, iardiferen\a p@n` la dou` milioane de puie\i afost redistribuit` celorlalte Direc\ii Silvicedin \ar`”, a explicat directorul Ion Oprescu.Pentru lucr`rile de regenerare a p`durilorPrimul proiect de împ`durire a terenurilor agricole degradate afost demarat de Consiliul Jude\ean Vâlcea în comuna Stoene]tiÎn cadrul Programului de îmbun`t`\ire acalit`\ii mediului prin împ`durirea terenuriloragricole degradate, finan\at de c`tre Administra\iaFondului pentru Mediu, ConsiliulJude\ean Vâlcea a ob\inut finan\are nerambursabil`pentru proiectul „Îmbun`t`\ireacalit`\ii mediului prin împ`durirea terenuriloragricole degradate în comuna Stoene]ti, jude\ulVâlcea”, cu o valoare total` a investi\iei de944.990 lei.Începând din luna septembrie 2010,Consiliul Jude\ean Vâlcea (în calitate de autoritatecontractant`) a demarat procedura deachizi\ie public` pentru lucr`rile aferenteinvesti\iei, procedur` ce s-a finalizat în luna februarie2011.În aceste condi\ii, în data de 14 martie 2011,la sediul Consiliului Jude\ean Vâlcea a avut loco întâlnire la care au participat constructorul -S.C. TRANSPORT PREST~RI SERVICII CUUTILAJE TERASIERE MEHEDIN|I S.A., careStr. Carol I Bl D6, parterTel. 0250/736828; 0250/735481Fax: 0250/734395[n anul 2011, Direc\ia Silvic` va cheltui159.000 lei (aproape 16 miliarde lei vechi),bani proveni\i din fondul de regenerare ]i deconservare a p`durilor.Anemona T~NASEa câ]tigat licita\ia, dirigintele de ]antier,reprezentan\i ai Prim`riei Stoene]ti ]i aiInspectoratului Teritorial de Regim Silvic ]iCinegetic Vâlcea, ocazie cu care a fost emis„ordinul de începere a lucr`rilor”, dup` cares-a procedat la predarea amplasamentului însuprafa\` de 38,56 ha din comuna Stoene]ti.În acest sens, vicepre]edintele ConsiliuluiJude\ean, Dumitru Persu a declarat: „Realizareaîmp`duririi unei suprafe\e de circa 38hectare de terenuri agricole degradate dinperimetrele Metoc ]i Mancu Izvoare – Stoene]tia intrat în linie dreapt`. Dup` eforturi sus\inutetimp de doi ani în care am urm`rit îndeaproapefiecare etap` de finan\are a acestei investi\ii,putem spune c` am demarat primul proiect dinjude\ul Vâlcea de împ`durire a terenurilordegradate, ceea ce trebuie s` constituie unexemplu de bun` practic` ]i un pas de urmat înviitor pentru multe alte zone din jude\”. (A.T)


17 - 23 martie 2011Realitatea V@lcean` Pagina 5Agricultur`Creditele Agricole, o ramp`de lansare pentru agricultoriBanca Transilvania (BT) face [nc` un paspentru a contribui la revigorarea activit`\iide creditare. De aceast` dat`, se adreseaz`agricultorilor, printr-o oferta dedicat`, careeste o surs` de finan\are mai flexibil` ]irapid`: Creditele Agricole de la BancaTransilvania.B`nciile vin pe pia\`, pentru firme ]isociet`\i agricole, cu [mprumuturi destinatedezvolt`rii culturilor vegetale. BancaTransilvania se al`tur` astfel MinisteruluiAgriculturii ]i Dezvolt`rii Rurale, [n sprijinireaini\iativelor menite s` creasc` accesulla surse de finan\are necesare acestuisector. {n plus, cu o singur` vizit` la BancaTransilvania, clien\ii eligibili pot ob\ine ]igaran\ia fondului, f`r` a fi necesare altedeplas`ri.Cel mai nou produs este Creditul pentruacoperirea cheltuielilor de [nfiin\are sau de[ntre\inere a culturilor vegetale, de maxim250.000 de lei - cu acoperirea, de catre BT,a p@n` la 75% din valoare cheltuielilor -acordat pe o perioad` de maxim 12 luni.Dobanda, [n lei, aferent` facilit`\ii defina\are, este de 12% pe an. Comisionul deacordare este de 1%, iar comisionul degestiune lunar` este de 0,1%. La acestea, seadaug` comisionul de garantare a Fonduluide Garantare a Creditului Rural, care variaz`[n func\ie de bonitatea clientului [ntre 1,6% ]i 3,8%.FGCR garanteaz` p@n` la 80% din credit.Pentru diferen\` sunt acceptate garan\ii detipul: gaj pe cultur` finan\at` sau pe utilaje,ipoteca asupra sediului companiei, spa\iilorcomerciale ori a celor locative, respectivterenuri. Pentru sus\inerea agriculturii, ofertade creditare a B`ncii Transilvaniacuprinde credite pentru capital de lucru,credite de investi\ii destinate dezvolt`riiAgen\ia de Pl`\i ]i Interven\ie pentruAgricultur` (APIA) informeaz` c`, înperioada 1-11 martie 2011, au fost depuse,în cadrul Campaniei de primire a cererilorde sprijin pe suprafa\` SAPS 2011, unnum`r de 106.957 cereri de plat`, pentru osuprafa\` de circa 543.051,29 hectare.Dintre cei 106.957 de fermieri care audepus cereri de plat`, 102.908 au completatdeclara\ia de suprafa\` utilizând aplica\iaIPA Online pentru o suprafa\` de529.060,95 hectare.exploata\iilor agricole ]i Credite APIA.Garan\ia Fondului se ob\ine direct [nunit`\ile b`ncii, f`r` analiza suplimentar`din partea FGCRCriterii de eligibilitate pentru firmelesau societ`\ile agricole care doresc un astfelde [mprumutPentru a beneficia de Creditul agricoldestinat acoperirii cheltuielilor de [nfiin\aresau [ntre\inere a culturilor vegetale, firmatrebuie s` func\ioneze de cel pu\in 24 deluni, s` fie stabil` financiar, administratorulsau personalul angajat s` aib` experien\` [ndomeniul agricol, iar suprafa\a exploatat`trebuie s` fie de minim 150 ha. {n plus, companiatrebuie s` poat` prezenta fi]e tehnologiceavizate de Direc\iile AgricoleJude\ene sau Camerele Agricole, precum ]iun plan de culturi multianuale. De asemenea,trebuie s` de\in` adeverin\` APIA dincare s` rezulte informa\ii despre suprafa\ape care o are [n folosin\` sau pentru careLa nivelul jude\ului V@lcea au fost depuse 4.049cereri pentru o suprafa\` de 13.990,34 hectarebeneficiaz` de subven\ii. O alt` cerin\` estec`, [n conformitate cu ultimul bilan\ contabil,evolu\ia cifrei de afaceri a firmei s` fiepozitiv` sau, daca [nregistreaz` sc`dere,aceasta s` fie de maxim 25%.Prin acest parteneriat, agricultorii potbeneficia de credite pentru dezvoltarea proprieiafaceri de profil, prin folosirea poten\ialuluiagricol local ]i a surselor de finan\areoferite de Banca Transilvania, garantate, [npropor\ie de 80%, de Fondul de Garantare aCreditului Rural - IFN S.A(C.C.)Cabinet veterinar]i farmacieLa nivelul centrelor jude\ene/locale aufost depuse, în mod clasic, un num`r de4.049 cereri, pentru o suprafa\` de13.990,34 hectare.Reamintim c` APIA a lansat, la data de 1martie 2011, Campania de primire acererilor de plat` pentru schemele/m`surilede sprijin pe suprafa\` pentru anul în curs.Pentru a beneficia de sprijinul financiarpe suprafa\`, fermierii trebuie s` depun` laCentrele APIA, în intervalul 1 martie - 16mai 2011, o singur` cerere de plat`. Pentrudepunerea cererilor de plat` începând cudata de 17 mai, se vor aplica penalit`\i de1% pentru fiecare zi lucr`toare deîntârziere. Dup` data de 11 iunie 2011,cererea de sprijin nu mai este admis` lacalcul.La nivelul Agen\iei de Pl`\i ]i Interven\iepentru Agricultur` – Centrul Jude\eanVâlcea situa\ia depuneri cererilor SAPS2011 pentru perioada 1-11 martie, seprezint` astfel:Director executiv al APIA V@lcea, ing. Adrian PinteaFermieri programa\i: 4.662, din care s-au prezentat în vederea depunerii cererilorun num`r de 4.156, reprezentând un procentde 89,15% din planificarea ini\ial`, ce ausolicitat sprijin financiar pentru o suprafa\`de 10.798,13 ha;Din totalul de 4.156 cereri depuse s-autilizat instrumentul tehnic IPA Onlinepentru un num`r de 4.082 cereri,reprezentând 10.574,97 ha, iar restul de 74de cereri s-au depus în mod clasic, ]i autotalizat o suprafa\` de 223,16 ha.Preciz`m c`, procentul de prezen\` alfermierilor programa\i s` depun` cereriSAPS 2011 la nivelul Centrului Jude\eanVâlcea, respectiv de 89,15%, situeaz`institu\ia noast`, la aceast` dat`, pe primulloc, comparativ cu celelalte 42 de centrejude\ene ce-]i desf`]oar` activitatea la nivelna\ional. Informa\iile ne-au fost furnizate dec`tre director executiv, ing. Adrian Pintea.Carmen C~LIN


Pagina 6Administra\ieRealitatea V@lcean`17 - 23 martie 201120 de tineri v@lceni intr` în cursapentru 10.000 de euro oferi\i de GuvernP@n` pe data de 16 martie a.c., 20 detineri au depus la Registrul Comer\ului documenta\ianecesar` pentru a [nfiin\a o firmade tip SRL.Tinerii v@lceni dornici de afaceri intr` [ncursa pentru 10.000 de euro oferi\i de Guvern,dac` au depus la Registrul Comer\uluidocumenta\ia necesar` pentru a înfiin\a ofirm` de tip SRL –Debutant. Acesta esteprimul pas pentru a intra în cursa celor10.000 de euro oferi\i de Guvern tinerilorpân` în 35 de ani, care vor s` intre în lumeaafacerilor. }tefan.I. are 29 de ani ]i crede c`are mari ]anse de a ob\ine ace]ti bani.„Planul de afaceri este f`cut. Cei 10.000 deeuro, cu care trebuie s` contribui ]i eu, suntdisponibili. M` lansez pe pia\a turismului.Mai exact voi înfiin\a o agen\ie de turism”,spune t@n`rul v@lcean. Tân`rul întreprinz`torlucreaz` în acest domeniu ]iinten\ioneaz` s` se axeze, în principal pe unsegment de ni]` reprezentat de autovehiculede mare tonaj. „M` gândesc c` de]i estecriz`, lumea mai are nevoie de concedii, detimp liber pentru relaxare”, spune viitorulafacerist.Directorul Oficiului Registrului Comer-\ului de pe l@ng` Tribunalul V@lcea MariaMagdalena Stoian ne-a declarat c` num`rulcelor care au cerut informa\ii este de ordinulzecilor îns` un num`r mic au f`cut primulpas. „Afacerile pentru care au optat suntnumeroase de la comer, marketing, evenimente.Dup` ce-]i întocmesc actele firmeiurmeaz` s` depun` planul de afaceri în formatelectronic pe site-ul Agen\iei Na\ionalepentru Implementarea Proiectelor IMM”, aexplicat directoarea.Ulimele firme din V@lcea care auintrat [n cursa pentru 10.000 euroS.C HAICAN PROD SRLSC ALEXPRAL SRLSC CUMCUATL SRL-DS.C. CEAI }I ARTA SRL-DS.C DARV~RESCU PROD SRL-DSC MARKETING }I EVENIMENTE SRL-DAgen\ia pentru Implementarea Proiectelor]i Programelor pentru Întreprinderi Mici]i Mijlocii (A.I.P.P.I.M.M), a implementatîncepând cu luna Februarie 2011 un programnou – „Programul pentru stimulareaînfiin\`rii ]i dezvolt`rii microîntreprinderilorde c`tre întreprinz`torii tineri”.Obiectivul Programului îl constituiestimularea înfiin\`rii de noi microîntreprinderi,cre]terea poten\ialului de accesarea surselor de finan\are ]i dezvoltarea aptitudinilorantreprenoriale ale tinerilor în scopulimplic`rii acestora în structuri economiceprivate. Finan\area programului se va facecu fonduri de la bugetul de stat prin acordareade aloca\ii financiare nerambursabile(AFN), pentru cel putin 1100 de microîntreprinderi.Înscrierile în cadrul Programului sevor realiza on-line, în aplica\ia pus` la dispozi\iepe site-ul AIPPIMM : www.aippimm.roBeneficiarii programuluiBeneficiarii programului sunt tineriidebutan\i în afaceri, cu vârsta de pân` la 35de ani, care nu au mai de\inut calitatea deac\ionar sau asociat în vreo firm` ]i au unplan bun de afaceri cu care s` ob\in` unpunctaj cât mai mare la aplica\ia on-line.Dintre facilit`\ile oferite prin Program semen\ioneaz` acordarea de aloca\ii financiarenerambursabile reprezentând cel mult50% din valoarea proiectului de investi\ii,dar nu mai mult de echivalentul în lei a10.000 euro. Se vor acorda garan\ii de statpân` la cel mult 80% din valoarea credituluisolicitat, pentru creditele contractate de beneficiariîn vederea realiz`rii planurilor deafaceri, dar nu mai mult de echivalentul înlei a 80.000 euro, prin intermediul FonduluiNa\ional de Garantare al Creditelor pentruIMM .O alt` facilitate de sprijinire a tân`ruluiîntreprinz`tor adoptat` prin acest OUG esteaceea potrivit c`reia cheltuielile de asigur`risociale datorate de angajatori sunt scutitepentru veniturile a cel mult 4 salaria\i – darnu mai mult de echivalentul salariului mediubrut pe economie din anul anterior pentrufiecare salariat.Condi\iile de eligibilitateCondi\iile de eligibilitate fac referire lamicroîntreprindere care poate fi înfiin\at` deun întreprinz`tor debutant, ca asociat unic,sau de cel mult 5 întreprinz`tori debutan\iasocia\i. Microîntreprinderea trebuie s` aib`în obiectul de activitate cel mult 5 grupe deactivit`\i CAEN, cu excep\ia urm`toareloractivit`\i: intermedieri financiare ]i a-sigur`ri; tranzac\ii imobiliare, activit`\i dejocuri de noroc ]i pariuri, produc\ie sau comercializarede armament, muni\ii, explozibili,tutun, alcool, plante ]i substan\e aflatesub control na\ional, precum ]i activit`\ileexcluse de normele europene cu privire laajutorul de stat.De asemenea, tân`rul întreprinz`tortrebuie s` angajeze cel pu\in 2 salaria\i lamomentul ob\inerii facilit`\ilor de finan-\are si s` reinvesteasc` cel pu\in 50% dinprofitul realizat în anul precedent.Facilit`\i suplimentareAlte facilit`\i acordate debutan\ilor înafaceri sînt scutirea de la plata contribu\iilorde asigur`ri sociale datorate de angajatoripentru veniturile aferente timpului lucrat decel mult patru salaria\i, angaja\i pe durat`nedeterminat`. De asemenea, se mai beneficiaz`de scutirea de la plata taxelor pentruopera\iunile efectuate de Oficiul Na\ional alRegistrului Comer\ului ]i, respectiv, deoficiile registrului comer\ului de pe lîng` tribunale]i de consiliere ]i sprijin de la oficiileParcul din fa\a Casa Sindicatelor se va numi „Antonio Copetti”Parcul care împrejmuie]te Casa deCultur` a Sindicatelor ]i care a fost amenajatodat` cu ridicarea noului Teatru „AntonPann” din Municipiul Rm. Vâlcea, în varaanului trecut, se va numi ANTONIOCOPETTI. Acest celebru arhitect italian ]iantreprenor italian, s-a n`scut în anul 1871la Tolmezzo ]i s-a stabilit în România, chiaraici, la Râmnicu Valcea, în anul 1898.Totodat`, a supervizat ]i supravegheat construc\iaColegiului „Alexandru Lahovary”]i a Seminarului; a ctitorit cimitirul catolicdin Ramnic, cripta familiei Copetti fiindprima din fa\a capelei. A construit pe cheltuial`proprie mai multe prav`lii ale Haleiora]ului. Nepotul s`u, compozitorul HoriaMoculescu, a trimis un memoriu cu propunereaca acest parc s` poarte numelebunicului s`u, iar primarul Romeo R`dulescua r`spuns prompt solicit`rii sale. La conferin\ade pres` ce a avut loc la sediulPrim`riei Rm Vâlcea, în data de 15 martie,a luat parte – al`turi de Horia Moculescu ]idirectorul Direc\iei Jude\ene pentru Cultur`,Culte ]i Patrimoniul Cultural Na\ional,Florin Epure. Compozitorul HoriaMoculescu a precizat c` se simte onorat detitlul de cet`\ean de onoare pe care PrimariaRâmnicului i l-a acordat. „Sunt onorat deacest titlu. Am mul\umit ]i atunci,mul\umesc ]i acum. Dar am spus ]i atunci,spun ]i acum c` aceast` calitate ar trebuis` o aib` tat`l meu sau bunicul meu”.Propunerea ca acest parc s` fie numitOficiul Registrului Comer\ului de pe l@ng` Tribunalul V@lcea„Antonio Copetti” va fi supus` dezbaterii ]iaprob`rii în ]edin\` de Consiliu LocalMunicipal, la finele acestei luni.Alex BONTAteritoriale ale AIPPIMM. Tineriîntreprinz`tori vor mai primi garan\ii de laFondul Na\ional de Garantare a Creditelorpentru Întreprinderile Mici ]i Mijlocii pentrucreditele contractate în vederea realiz`riiplanurilor de afaceri acceptate de AIP-PIMM, pîn` la 80% din valoarea credituluisolicitat, în limita sumei de 80.000 de euro.Calitatea de microîntreprindere apar\inîndîntreprinz`torului debutant se pierde la datade 31 decembrie a anului în care seîmplinesc trei ani de la data înregistr`riifirmei ]i dac` cifra de afaceri pe anul în cursa microîntreprinderii a atins echivalentul înlei al sumei de 500.000 euro.Obliga\iile beneficiarilor de finan\areÎntreprinz`torii trebuie s` men\in` înactivitate cel pu\in doi salaria\i de lamomentul ob\inerii facilit`\ilor ]i pîn` lapierderea calit`\ii de microîntreprindere.Înscrierea în program este continu` ]i seface online pe site-ul Agen\iei Na\ionale deImplementarea a Programelor pentru IMMuri(ANIPIMM).Carmen C~LINAlunec`ri deteren la Gole]tiSenatorul Dorel Jurcan împreun` cusubprefectul Doru Filip au mers, acum c@-teva zile, în satul Blidari, comuna Gole]ti,unde drumul, care face leg`tura cu o zon`în care se afl` 49 de locuin\e, a fost distrusde o alunecare de teren reactivat` odat` cutopirea z`pezii. Primele alunec`ri de terenau avut loc în localitatea Gole]ti, în anul2005.„Problemele au început de mai multtimp. Drumul s-a rupt un metru pe vertical`,iar ma]inile nu mai au acces acolo.Atât primarul Gheorghe }erban cât ]iviceprimarul Dumitru Ropin` au f`cutdemersurile necesare pentru alocare defonduri. Inclusiv Premierul Boc a fostinformat asupra problemelor de aici ]iasupra situa\iei de la Berbe]ti. Voi merge încel mai scurt timp la Ministerul Administra\iei]i Internelor pentru a g`si cele mairapide solu\ii de rezolvare”, a declaratDorel Jurcan, pre]edintele PDL(A.T)


17 - 23 martie 2011Realitatea V@lcean` Pagina 7Politic`Tinerii pedeli]ti vâlceni ]i-au stabilit echipade conducere pentru urm`torii patru aniSâmb`t`, 13 martie, începând cu orele12.00, 200 de tineri democrat liberalivâlceni s-au întrunit la Filarmonica de Stat„Ion Dumitrescu” din municipiu pentru aalege noua structur` de conducere la niveljude\ean, care va duce greul în viitoareleb`t`lii politice ]i eclectorale în perioada2011 - 2015.Din partea PDL Vâlcea au luat partevicepre]edintele }tefan Pral`, SamoilVâlcu – secretar general PDL, RomulusBulacu ]i Romeo R`dulescu – cei doiprim-vicepre]edin\i, Maria Preda –pre]edinte OF PDL Rm. Vâlcea ]i CosminConstantinescu – pre]edinte OTPDL RmVâlcea. Fiecare a sus\inut o mic` cuvântare]i au fost de acord c` PDL este singurul partidcare a promovat tinerii, c` echipa de lajude\ trebuie s` fie puternic` ]i unit`, iarfiecare tân`r s` se afirme în organiza\ialocal` din care face parte.De asemenea, cei doi fo]ti pre]edin\i aiOTPDL Vâlcea, Paul Dinu ]i BogdanAlma]i, au urat succes noii echipe din frunteatineretului democrat-liberal vâlcean,men\ionând c` prin activitatea desf`]urat`trebuie s` îi conving` pe seniorii partiduluic` merit` s` fie sus\inu\i de ace]tia.În urma votului, componen\a BirouluiPermanent Jude\ean al Organiza\iei deTineret PDL Vâlcea este urm`toarea:Pre]edinte – Lupu Alina (Rm. Vâlcea)Prim-vicepre]edin\i – Stoian Marian(Rm. Vâlcea), Marcu Gabriel (Rm.Vâlcea)Secretar General – Dinc` Petre (Rm.Vâlcea)Vicepre]edin\i – Deaconu Ciprian(Nicolae B`lcescu), Dîrlea Dan (Am`r`]ti),Lep`d`toni Daniel (Horezu), Scîrlea AnaMaria (C`lim`ne]ti), Cîrstea Octavian(Bujoreni), Mih`ilescu Adrian (Dr`g`-Activitate intens` apedelistului }tefan Pral`Liderii PDL Vâlcea nu neglijeaz`faptul c` nu mai este foarte mult timppân` la alegerile din 2012, iar partidultrebuie s` fie preg`tit, de aceea, înaceast` perioad` se lucreaz` intens laînt`rirea ]i reorganizarea filialelor dinteritoriu.Unul dintre cei mai activi oameni dinrândul democrat-liberalilor este vicepre-]edintele }tefan Pral` (foto), unul dintrepu\inii politicieni de pe mealeagurilenoastre care face munc` de teren înadev`ratul sens al cuvântului. În ultimaperioad`, principala preocupare apedelistului a vizat relansarea activit`\iiPD-L atât în colegiul Horezu, cât ]i încelelalte zone ale jude\ului.„Au fost ]i vor mai fi programateîntâlniri ]i dezbateri în zonele Dr`g`-]ani, B`lce]ti, Brezoi, Râmnicu Vâlcea.Am purtat o serie de discu\ii ]i cu reprezentan\iicomunit`\ilor din Vaideeni,Matee]ti, Stoene]ti, Pietrari ]i P`u]e]ti.Am fost ]i voi r`mâne un om de echip`]i nu las nimic la voia întâmpl`rii cândvine vorba despre colegii mei. Voi continuaseria acestor întâlniri pentru c`noi, cei de la PDL, suntem cu adev`rato echip` ]i vom demonstra asta.Obiectivul meu, la alegerile locale diniunie 2012, este ca PD-L s` câ]tige înzona Horezu cel pu\in 6 func\ii de primari,adic` dublu fa\` de câte avem în]ani), Zaharioiu Emil (B`beni), Mazilu A-lexandru (Dr`goe]ti), U\` Daniel (}u]ani),Ioncic` Daniel (Z`treni)Secretari generali adjunc\i – G`geanuLavinia (B`ile Ol`ne]ti), P`unescuOctavian (Malaia).Secretari executivi – Cosma Iulian(B`beni), Dr`ghici Bogdan (Mih`e]ti),N`ulea Adrian (Stoile]ti), Vasile Radu(B`ile Ol`ne]ti), Smeureanu Marian(Ocnele Mari), |oiu Gheorghe (Gole]ti),Mi]coci Drago] (M`ciuca), Gulic` Adrian(Berbe]ti), Tranc` Alin (F`ure]ti), Nelu]iDaniel (Tom]ani).„Suntem cu to\ii tineri, plini de energie,de elan, de dorin\a de a muta mun\ii din loc]i de a schimba scena politic`. Pân` atunciprezent aici. Dac` în fiecare colegiureu]im aceast` performan\`, iar la nivelde jude\ vom câ]tiga 28-29 de prim`rii,eu cred c` putem câ]tiga ]i pre]edin\iaConsiliului Jude\ean, obiectiv care, dinpunctul meu de vedere, nu este preagreu de atins dac` lucr`m în echip`. Înceea ce m` prive]te, vreau s` candidezpentru func\ia de senator pe colegiulHorezu-Brezoi pe care îl coordonez ]i s`m` implic mult mai mult în activitateaadministrativ`, a]a cum am f`cut-o ]i înanii preceden\i, în calitate de consilierjude\ean”, a precizat }tefan Pral`.Anemona T~NASEmai avem [ns` foarte multe de inv`\at ]iuneori lipsa experien\ei î]i va spune cuvântul.Dar pentru asta, avem lâng` noi aici peseniori, care ne vor c`l`uzi pa]ii în politic`.De foarte multe ori tinere\ea în politic` afost considerat` un dezavantaj, fapt care adeterminat descurajarea tinerilor valoro]i,cu poten\ial de a î]i exprima ideile ]i de aac\iona în consecin\`. {mpreun` cu voivreau s` ar`tam c` prejudec`\ile pot fil`sate la o parte, tineri pot s` ac\ioneze ]i s`se implice în proiecte importante pentrucomunitate ]i pot, uneori, s` schimbe în modpozitiv societatea în care tr`iesc. Noischimb`m lumea, nu ea pe noi.Platforma – program poate p`rea osuccesiune de obiective imposibil de atins.Jurcan: Noul Cod al Muncii vizeaz`dinamizarea pie\ei muncii, prinintroducerea criteriilor de performan\`„În contractul de munc` vor fitrecute criteriile de performan\` ]i cumsunt ele evaluate. La concedierilecolective, pân` acum, s-a \inut cont decriterii sociale. {n Noul Cod vor primacele de performan\`. Nu este o m`sur`popular`, dar corect`. Ast`zi, e]ti maimult protejat dac` e]ti s`rac decât dac`e]ti performant. Ne-am obi]nuit cuaceast` mentalitate timp de 20 de ani.Pe de alt` parte, se în`spresc sanc\iunilepentru munca la negru deoarece unom care lucreaz` la negru este privat deasigur`rile de s`n`tate, de asigur`ri de]omaj, de pensie. Este, cu alte cuvinte,un om care mai târziu se va afla în situa\iade a beneficia de asisten\` social`.Ne plângem ca nu avem un nivel detrai asem`n`tor \`rilor occidentale, f`r`s` ne gândim c` în România avem 11milioane de asista\i social. Acest num`rnu este normal pentru un stat care se dore]tea fi performant”, a declarat DorelJurcan (foto), parlamentarul PDL Vâlcea.Alte prevederi importante în noulCod sunt:• eliminarea interdic\iei de a faceangaj`ri pentru angajatorul care a dispusconcedieri colective pe locurile demunc` ale salaria\ilor concedia\i.Interdic\ia de a face noi angaj`rireprezint` o limitare a angaj`rilor înperspectiv`, reducând num`rul locurilorde munc` pe pia\a muncii.Pe scurt? Ne propunem înt`rirea organiza-\iilor locale prin atragere de noi membri ]is` identific`m solu\iile adev`ratelor problemeale tinerilor. Chiar ]i a]a, pentru apune în aplicare o platform`, oricare ar fiaceea, este nevoie de fiecare dintre noi, darcel mai important de o echip`! Suntem aicipentru a demonstra c` OT PDL Vâlcea esteo organiza\ie care aflat` în situa\ia de aalege între pasivitate ]i ini\iativ`, alegeini\iativa. De noi depinde modelarea comunit`\iinoastre! Schimbarea începe cu noi.Tinerii în politic` nu reprezint` doar o alternativ`,ci o necesitate”, a declarat AlinaLupu, pre]edinta OT PDL.Alex BONTA• sanc\ionarea refuzului angajatoruluide a înregistra demisia salariatului.• prelungirea valabilit`\ii contractuluiindividual de munc` pe perioad` determinat`de la 24 la 36 de luni.„Dac` aceste m`suri erau luate maidevreme, poate c` România nu ar mai fiajuns în situa\ia prin care trece azi.Acest Cod al Muncii va sus\ine suplimentar]ansele României de cre]tereeconomic`”, este de p`rere pre]edintelePDL Vâlcea Dorel Jurcan.Anemona T~NASE


Pagina 8Mens sana in corpore sanoRealitatea V@lcean`17 - 23 martie 2011Kinetoterapia recomandat` [nrecuperarea diferitelor afec\iuniAuzim de multe ori vorbindu-se despre kinetoterapie,sau afec\iunile tratate prin aceast`metod`. Cum mult` lume nu cunoa]te beneficiileoferite de acest` practic`, am stat de vorb` cuGeorgiana Besoi, kinetoterapeut la SpitalulJude\ean de Urgen\` V@lcea.Kinetoterapia este ]tiin\a care studiaz`mi]carea organismului uman, a mecanismelorneuro-musculo-articulare care particip` larealizarea ei ]i corectarea deficien\elor acestormecanisme.Pe scurt, kinetoterapia [nseamn` terapia prinmi]care.Kinetoterapeutul trebuie s` cunoasc` foartebine cum ]i c@nd aplic` anumite procedee terapeutice,care sunt posibilit`\ile dar ]i limitelelor ]i este necesr` colaborarea permanet` [ntrekinetoterapeut ]i medicul care trateaz` pacientul.Kinetoterapeutul trebuie s` fie sigur c`pacientul a [n\eles modul [n care se efectueaz`fiecare exerci\iu fizic ]i cum [l poate ajuta kinetoterapia[n afec\iunea pe care o are.Se va [ncepe [ntotdeauna cu exerci\iile simplecare nu necesit` eforturi mari, pe m`sur` cepacientul ]i [mbun`t`\este condi\ia fizic`,sepoate trece la exerci\ii mai complicate.Kinetoterapia este [n esen\` exerci\iu fizicindividualizat,[n func\ie de: afec\iunea pacientului,gradul de preg`tire fizic` anterioar`, capacitateade adaptare a organismului la efort,v@rst` ]iatunci c@nd este cazul ]i de cel`lalte afec\iuniasociate.{ntotdeauna este obligatorie adaptarea programelorde kinetoterapie pentru fiecare pacient.Kinetoterapia este un domeniu vast, ea fiindun mijloc de recuperare important asupra maimultor afec\iuni.{n cadrul afec\iunilor neurologice, neurochirurgicaleunde de cele mai multe ori omulr`m@ne cu o parez`, fie ca e hemiparez`, paraparez`,tetraparez` kinetoterapia este de maxim`importan\` pt c` ea e cea care reface [ntreagaschem` corporal` f`c@nd ca organismul s` revin`la normal sau cel pu\in aproape de normal!Un alt domeniu medical [n care kinetoterapiaeste de mare ajutor este ortopedia sauafec\iunile aparatului locomotor. Afec\iunileortopedice traumatice (luxa\iile, entorsele, fracturile)]i protezele de ]old ori de genunchi au ceamai spectaculoas` recuperare prin kinetoterapie.{n c@teva zile, pacientul este pe picioarele sale.{n cazul protezelor, gimnastica ajut` articula\iiles` se refac` mai repede, impune musculaturii s`[mbrace ca un man]on noua articula\ie ]i s` osus\in`, astfel [nc@t s` nu apar` accidente postoperatorii.{n cazul interven\iilor chirurgicaleortopedice, care impun imobilizarea la pat a bolnavului,trebuie f`cut` neap`rat gimnastic` medical`.La o opera\ia de genunchi, de exemplu,unde se impune imobilizarea articula\iei, musculaturacoapsei se atrofiaz` foarte rapid (cvadricepsul[]i pierde 5% din volum zilnic!). Platfusulpoate fi corectat ]i el prin kinetoterapie. Se ]tiec` platfusul genereaz` un lan\ de dezechilibre.Plec@nd de la pozi\ia vicioas` a labei piciorului,se produc deform`ri ale gleznei, ale genunchiului,ale ]oldului ]i ale coloanei lombare. Deaceea este important ca, imediat dup`descoperirea unei boli ortopedice, s` se apelezela kinetoterapie.Exist` multe alte diagnostice din sfera ortopedieicare pot fi tratate prin kinetoterapie: scolioze,cifoze, lordoze, asimetrii ale membrelorinferioare, [nclin`ri de bazin, bazin antevers sauretrovers, deform`ri de genunchi ]i de glezn` etc.{n tratamentul afec\iunilor coloanei vertebrale,kinetoterapia joac` un rol important, at@tFarmaciile au vândut medicamentemai scumpe în perioada crizeiCantitatea de medicamente consumat` de români în perioada crizei (2008-2010) a r`mas relativconstant`, îns` valoarea medicamentelor consumate a cunoscut o cre]tere remarcabil`, a declaratmar\i (15 martie 2011) Mihaela Mo]negu\u, medical manager la compania Antibiotice.Potrivit reprezentantei companiei Antibiotice, o explica\ie a acestei evolu\ii ar fi orientarea anumitorfarmacii spre medicamente mai scumpe, în defavoarea celor cu costuri reduse. În 2010, pia\afarmaceutic` din România s-a cifrat, în termeni valorici, la 9,622 miliarde lei, în cre]tere cu 18,7%fa\` de anul 2009, când pia\a s-a situat la 8,104 miliarde lei. De asemenea, în 2009 a fost înregistrat`o cre]tere de 13,1% fa\` de 2008, când pia\a farmaceutic` autohton` a totalizat 7,165 miliarde lei.Cantitativ, consumul de medicamente în 2010 a fost de 9,2 miliarde unit`\i terapeutice /UT/, încre]tere foarte u]oar` – 2,6% – fa\` de 2009 (8,989 miliarde UT) ]i inferior celui din 2008 (9,666 miliardeUT). O alt` explica\ie ar fi faptul c` în România dinamica pie\ei de medicamente generice (cupatentul expirat, mai ieftine) a fost inferioar` celei a medicamentelor inovatoare, cu costuri mai ridicatedin cauza patentului.Mihaela Mo]negu\u a precizat c` cre]terea pie\ei de medicamente inovatoare în 2010 a fost influen\at`cel mai mult de cre]terile la medicamentele pentru oncologie – 34%, sistemul nervos – 28%,sistemul cardiovascular – 15%, tract digestiv (insuline, atidiabetice orale, combina\ii vitamina A+D)]i antiinfec\ioase (vaccinuri, antivirale HIV ]i non-HIV).Reprezentanta companiei Antibiotice a ar`tat c` în 2009 fiecare procent de cre]tere al consumuluide medicamente generice ar fi generat economii de 65 milioane de lei, iar în 2010 fiecare procentde cre]tere ar fi dus la economii de 90 milioane lei. În anii urm`tori, se va ar`ta care sunt medicamentelecare la momentul actual exercit` presiuni puternice pe bugetul sistemului de s`n`tate înRomânia.Carmen C~LINCABINET GINECOLOGIEGINSANADr. Radu Dumitru –Cabinet Medical Obstetrica-Ginecologie ‘’Ginsana’’Adresa: Strada Olteniei, Nr. 3, SibiuTelefon: 0269/215050;[n prevenirea instal`rii deficien\elor, prin men\inereaunui tonus muscular adecvat, a mobilit`\iiarticulare, for\ei ]i rezisten\ei musculare [n limitenormale, c@t ]i [n tratarea tulbur`rilor.Un rol de asemenea foarte imporatant [l joac`]i [n cadrul afec\iunilor cardio-vasculare, deexemplu dup` un infarct micoardic, recuperareaeste extrem de important` deoarece al`turi detratamentul medicamentos trebuie dozat foartebine efortul pentru a nu recidiva infarctul, aicifiind nevoie de anumi\i pa]i pe care pacientultrebuie s`-i respecte.}i lista ar putea continua: afec\iuni reumatice(spondilita, poliartrita reumatoida, artrita, reumatismedegenerative, reumatismul tesutuluimoale) afec\iuni ale aparatului respirator, afec-\iuni metabolice (obezitatea) maladiile congenitale(luxa\ia congenital` de ]old, distrofia muscular`,tetraplegiile).Deci, domeniul este vast, [ncep@nd de lav@rste foarte fragede p@n` la v@rsta a III-a, kinetoterapiaare o importan\` deosebit`.Ada GRIGOREMaternitatea a devenit sec\iea Spitalului Jude\ean V@lceaS`pt`m@na trecut` consilieriijude\eni au votat caSpitalul de Obstetric` ]i GinecologieVâlcea (Maternitatea)s` devin` sec\ie a SpitaluluiJude\ean de Urgen\` Vâlcea.Astfel, cele patru sec\ii aleMaternit`\ii din R@mnicuVâlcea vor trece în subordineaSpitalului Jude\ean ]ivor fi amplasate [n zona undefunc\ioneaz` alte dou` sec\iiale SJU, mai exact, sec\ia deOncologie ]i cea de Gastro-Enterologie.„Din cauza deficien\elorfinanciare cu care se confrunt`Spitalul de Obstetric` -Ginecologie Râmnicu-Vâlceas-a luat decizia form`rii uneicomisii la nivel de jude\ pentruanalizarea oportunit`\ii de reorganizare a Maternit`\ii ca sec\ie de specialitate înstructura organizatoric` a Spitalului Jude\ean de Urgen\` Vâlcea. Prin aceast` ac\iune decomasare a Spitalului de Obstetric` ]i Ginecologie cu Spitalul de Urgen\` s-a avut învedere faptul c` Maternitatea este de tip monospecialiatate ]i s-a \inut cont ]i de clasificareaconform ordinului Ministerului S`n`t`\ii num`rul 1408/2011 care încadreaz`Spitalul Jude\ean în categoria a 5-a cu implica\ii negative asupra finan\`rii activit`\ilor]i, în special, a finan\`rii cu fonduri de la Uniunea European`” , a explicat Ion C[lea,pre]edintele Consiliului Jude\ean Vâlcea.Spitalul TBC ]i spitalele or`]ene]ti din Brezoi ]i B`lce]ti au fost salvateDe asemenea, pre]edintele CJ, Ion C[lea a precizat c` nu se vor face concedieri în rândulpersonalului care care activeaz` la acest spital, [ns`, directorul Maternit`\ii ]i ]efii desec\ii vor r`mâne f`r` func\iile de conducere.Comasarea celor dou` spitale este singura dintre propunerile pe care Ministerul S`n`t`\iile-a f`cut pentru jude\ul Vâlcea în vederea eficientiz`rii sistemului sanitar. Dup` cumv-am mai informat, celelalte trei unit`\i sanitare propuse pentru desfiin\are, Spitalul TBCdin Mih`ie]ti ]i spitalele din Brezoi ]i B`lce]ti au fost salvate, [n urma interven\iei lui IonC[lea, a primarilor celor dou` ora]e, respectiv Robert Shell ]i Ion Curelaru la MinisterulS`n`t`\ii.Anemona T~NASE


C M Y K17 - 23 martie 2011Realitatea V@lcean` Pagina 9Realitatea V@lcean` v` recomand`:{n cele peste 600 de pagini, Marquez []idescrie copil`ria, adolescen\a ]i o parte dintinere\e.Cartea începe cu un episod din tinere\eaautorului, pe la dou`zeci de ani, când mama sa îlroag` s` o ajute s` vând` casa b`trâneasc` dinAracataca. Marquez era la acea vreme unr`t`citor, tocmai abandonase studiile de drept ]iî]i petrecea timpul citind ]i scriind, f`r` s` fi stabilitce fel de scriitor dore]te s` fie. C`l`toriac`tre casa pe care o p`r`sise la vârsta de opt aniîi treze]te amintirile, inspira\ia, indicându-i ce arputea s` scrie despre ea si sugerându-i, într-unfel, si cum s` scrie.Primul volum al memoriilor lui GabrielGarcia Marquez a ap`rut în octombrie 2002,devenind în scurt timp un bestseller în întreagalume. În cele peste 600 de pagini, cel mai cunoscutscriitor sud-american, laureat al PremiuluiNobel pentru literatur` în 1982, î]i descriecopil`ria, adolescen\a ]i o parte din tinere\e. Dinpaginile memoriilor transpare la tot pasul în modn`valnic exemplara voca\ie de scriitor a luiGabriel Garcia Marquez: „Voca\ia artistic`, ceamai misterioas` dintre toate, c`reia îi consacrivia\a întreag` f`r` s` a]tep\i nimic de la ea /.../pe care o por\i înl`untrul t`u de când te na]ti /.../a]a cum este voca\ia de preot”. „În ziua în caream descoperit c` tot ceea ce îmi pl`cea cuadev`rat era s` povestesc istorii, mi-am propuss` fac tot ce-mi st` în putin\` spre a-mi împliniaceast` dorin\`. Mi-am spus: aceasta estevoca\ia mea. Nimeni ]i nimic nu m` poate faces` m` consacru unei alte activit`\i”. G. GarciaMarquez„Via\a nu este ce ai tr`it, ci ce î\i aminte]ti c`ai tr`it ]i cum \i-o aminte]ti pentru a o povesti”.Gabriel Garcia MarquezMarquez d` roat` amintirilor sale, concentrându-seasupra anilor în care a devenit scriitor,dar plonjând în anii copil`riei ]i ai tinere\ii pentrua prelua experientele care l-au influen\at pescriitorul ce urma s` devin`.„A tr`i pentru a-\i povesti via\a” este ]i ocronic` a familiei. Marquez descrie atmosfera încare cre]te, rudele ]i vecinii. De la tat`l s`u,telegrafistul, la hoarda în continu` cre]tere derude, la mama sa (care îl p`r`se]te în 2002, ca ]icum ar fi pus punct c`rtii), la rudele maiîndep`rtate, fascinantul, ]i cu dragoste descris,clan.Cartea este plin` de scurte portrete ]i schite,fiecare suficient` pentru a captura integral uncaracter, a]a cum este, de exemplu, neuitatapagin` despre m`tusa oarb` pe care ne-o putemimagina perfect mergând prin cas` ]i bazându-sedoar pe mirosul ei pentru a se orienta. M`rturisestec` m`tu]a murise când el avea numai doiani, sugerând c` totul este memorie precoce dar]i reinvent\ie lung exersat`, ce-l am`geste chiar]i pe autor c` se afl` în fa\a realit`tii. Totul sebazeaz` pe pove]tile ]i legendele familiei pe carele ascultase ]i le reascultase ]i care se afl` la bazatalentului s`u scriitoricesc.Din paginile memoriilor transpare la totpasul [n mod navalnic exemplara voca\ie de scriitora lui Gabriel Garcia Marquez: „voca\ia artistic`,cea mai misterioasa dintre toate, c`reia [iconsacri via\a [ntreag` f`r` s` a]tep\i nimic dela ea... pe care o por\i [nl`untrul t`u de c@nd tena]ti... a]a cum este voca\ia de preot”.Gabriel Garcia Marquez folose]te [n acestprim volum de memorii no\iunea de memorieamintit`. Aceasta trece evenimentele tr`ite prinsufletul scriitorului ca printr-un polizor, pentru ale evoca sub semnul povestirii. Stilul alesrecreeaz` [n acest volum momentele din primiiani ai vie\ii p@n` [n perioada tinere\ii care i-auajutat s` descopere ]i s`-]i defineasc` voca\iacreatoare.„A tr`i pentru a-\i povesti via\a” este maimult dec@t o relatare de evenimente ]i amintiriaranjate [ntr-o carte. Marquez afirm` [nc` prinmotto-ul de la [nceput c` via\a nu este cea pecare ai tr`it-o, ci este aceea pe care [\i aminte]tic` ai tr`it-o. Timpul are darul de a deforma realitatea,care preia o aur` mitic` o dat` ce estev`zut` prin cea\a anilor. Astfel, autorul oscileaz`[n fluxul rememor`rii, f`c@nd amestecuri [ntreamintiri diferite, ceea ce ]i d` lucr`rii stilul eispecial.De-a lungul acestui volum, artistul ne conduceprin universul unei copil`rii emo\ionante,dezv`luind geneza ]i simbolurile din c@teva dintrecele mai importante lucr`ri ale sale, precum„Un veac de singuratate” sau „Dragostea [n vremeaholerei”.Acest volum nu este destinat doar celor care[ndr`gesc scrierile lui Marquez. De la cititorulboem care dore]te s` vad` o pies` de via\` p@n`la cel care vrea s` afle ce anume define]te unscriitor.Gabriel Garcia Marquez (n. 1927) prozatorcolumbian, n`scut [n mica localitate Columbian`Aracataca, p@n` la v@rsta de 9 ani tr`ie]te [n satulnatal [n casa bunicilor. Exercit` numeroasemeserii, str`b`t@nd America de Sud. Din 1967tr`ie]te [n Europa, iar [n prezent este stabilit [nBarcelona. Primul s`u roman, „La hojarca”(Pleava), apare [n 1955. {n aceast` carte, ca ]i [ncrea\iile urm`toare, []i prelucreaz` amintiri dincopil`rie. De regul` [n romanele sale se amestec`mereu legendele bunicilor cu via\a real`. Celmai reprezentativ roman al s`u apare [n 1967 ]ise nume]te „Cien anos de soledad” (Un veac desingur`tate).{n prim-plan se afl` povestea familieiBuendia ]i a so\ului ei, Macondo, localitateimaginar`. {ntemeierea satului se datoreaz` luiJose Arcadio Buendia ]i so\iei sale, Ursula, care,[mpreun` cu c@\iva prieteni trecuser` mun\ii [nc`utarea unei ie]iri la mare. Romanul prelucreaz`evenimentele unui veac [ntr-o manier`care ofer` o profunzime de filozofie istoric` unorevenimente. {n o sut` de ani se comprima [ntreagadezvoltare a societ`\ii umane, de la comunaprimitive` la secolul XX. Ac\iunea c`r\iiurm`re]te via\a lui Jose Arcadio, ac\iunile sale[ndr`zne\e temperate de Ursula, via\a fiilor, maiales Aureliano, colonel ]i erou legendar alr`zboiului civil, a nepo\ilor ]i str`nepo\ilor,observat` pe parcursul a ]ase genera\ii. Esteprezentat` via\a satului, [n care p`trunde, [ncet,civiliza\ia, culmin@nd cu [nflorirea artificial`adus` de instalarea companiei bananiere ce va fiurmat` de declinul localit`\ii. Capodopera lui G.,romanul „Un veac de singur`tate” [mbin` realulcu fantasticul, medita\ia filosofic` cu nara\iuneacaptivant`. {n 1982, G. prime]te Premiul Nobel.Motiva\ia juriului: pentru romanele ]i povestirilesale [n care fantasticul ]i realul se [mbin` [ntr-obogat` lume imaginar` ce reflect` via\a ]i conflicteleunui continent.Alte opere: El otono del patriarca (Toamnapatriarhului, 1975); Cronica de una muerte anunciada(Cronica unei mor\i anun\ate, 1981);Relato de un naufragio (Relatarea unui naufragiu,1970); Los funerales de la Mama Grande(Funeraliile Mamei Mari, 1962) – nuvel`.Ada GRIGOREO carte pe s`pt`m@n`„A tr`i pentru a-\i povesti via\a”de Gabriel Garcia Marquez


Pagina 10{nv`\`m@ntConcursul Na\ional „Made for Europe” o provocarepentru unit`\ile de [nv`\`m@nt din V@lceaElevii ]i studen\ii cu rezultate bunepot accesa programul Euro 200Ana Maria Floroiu,Purt`tor de cuv@nt ISJ V@lceaP@n` pe 21 aprilie,elevii cu rezultate bunepot accesa programulEuro 200. Dosarele vorfi atent verificate dec`tre inspectorii ]colari,[nainte de a fi acceptate.Programul este finan\atde Ministerul Educa\iei]i vizeaz` elevii ]i studen\iicu posibilit`\i materialereduse care primescacest ajutor pentrua putea s`-]i achizi\ionezeun calculator.Pentru a putea beneficiade acest program, eleviitrebuie s` [ndeplineasc` anumite condi\ii: nu trebuie s`aib` absent\e nemotivate ]i nici note mici, a]adar, e nevoies` prezinte la dosar ]i o adeverin\` eliberat` de ]coalarespective`, din care s` rezulte media general` sau calificativulob\inut de elev [n anul anterior ]i o alt` adeverin\`din care s` rezulte num`rul de absen\e nemotivate.Elevii care vor fi accepta\i [n Programul Euro 200 vorprimi bonuri valorice ce vor fi valabile [n orice magazin.Acestea vor putea fi folosite [n decursul acestui an, pân` lao dat` ce va fi stabilit` de Ministerul Educa\iei. Anul trecut,[n judetul Vâlcea au beneficiat de cei 200 de euro pentrua-]i putea achizi\iona un calculator 299 de elevi cuposibilit`\i materiale reduse„Elevii ]i studen\ii din cadrul [nv`\`mântului de statsau particular acreditat, [n vârst` de pân` la 26 de ani,care provin din familii cu venituri brute lunare maxime de150 de lei pe membru de familie pot beneficia de acestprogram. Elevii care doresc s` aib` parte de acest ajutortrebuie s` depun` o cerere la unitatea de [nv`\`mânt undesunt [nscri]i. Cererea respectiv` trebuie completat` dep`rinte sau tutore ]i va fi [nso\it` de mai multe acte. Deasemenea, p`rin\ii trebuie s` completeze ]i o declara\ie pepropria r`spundere, [n sensul c` venitul brut lunar pemembru de familie se [ncadreaz` [n plafonul de 150 de lei]i c` dispun de diferen\a de bani pentru achizi\ionareacalculatorului”, a explicat Ana Maria Floroiu, purt`torde cuv@nt [n cadrul ISJ V@lcea.Ada GRIGORE{n vederea valoriz`rii ]i promov`riiexperien\elor pozitive acumulate de unit`\ilede [nv`\`m@nt preuniversitar [n derulareaproiectelor finan\ate prin programele comunitaredin domeniul educa\iei ]i form`riiprofesionale, Ministerul Educa\iei a lansatcea de-a V-a edi\ie a Concursului Na\ional„Made for Europe”.„La aceast` competi\ie au fost invitate s`participe ]i ]colile din V@lcea. Scopul acestuiconcurs vizeaz` valorizarea ]i promovareaexperien\elor pozitive [n derulareaproiectelor finan\ate prin programe comunitare,stimul@nd creativitatea, inova\ia ]ispiritul de compete\ie. Concursul estedeschis tuturor institu\iilor de [nv`\`m@ntpreuniversitar care au fost implicate [n programecomunitare [n anul ]colar anterior. {nacest sens, [n s`pt`m@na 14-18 martie, laColegiul Economic din municipiu va avealoc o expozi\ie cu vizitare urm@nd ca [n ultimazi, vineri s` juriz`m ]i s` premiem celemai bune lucr`ri”, a explicat prof.M`d`lina Popescu, inspector ]colar de specialitate[n cadrul ISJ V@lcea.{n perioada 25-27 martie, rezultatelejude\ului V@lcea vor fi transmise c`treComisia Na\ional` a concursului. Tot [naceast` perioad` vor fi expediate ]i produselefinale promovate pentru faza na\ional`, laISJ Neam\, jude\ul care g`zduie]te [n acestan faza na\ional`. Organizarea expozi\ieina\ionale va avea loc in perioada 4-13aprilie. Urmeaz` ca timp de trei zile s` sedesf`]oare selectarea de c`tre publicul vizitator,prin buletine de vot, a celor mai utile,originale ]i interesante produse finale aleexpozi\iei. Elevii reprezentan\i []i vorprezenta toate aceste produse. Evaluarea,afi]area rezultatelor ]i festivitatea de premierevor avea loc [n aceea]i perioad`.At@t la faza jude\ean` c@t ]i la ceana\ional`, produsele finale [nscrise [n concursvor constitui obiectul expozi\iilordeschise publicului [n perioadele prev`zute[n calendar. Vizitatorii vor avea posibilitateas` aprecieze, prin intermediul unui buletinde vot, care este cel mai original produsfinal expus. Produsele cele mai apreciate dec`tre publicul vizitator vor primi un premiude popularitate. Comisiile stabilesc grilelede evaluare pe baza unor criterii de jurizarecum ar fi: dac` produsul proiectului contribuiela consolidarea calit`\ii ]i dimensiuniieuropene [n educa\ie, dac` permite dezvoltareade competen\e cheie, dac` r`spundenevoilor publicului \int`, dac` sprijin` copiiicu cerin\e speciale CES s` performeze ]iasigur` egalitatea de ]anse, de gen, elimin@ndalte diferen\e (religioase, sociale, culturaleetc.), dac` poate fi integrat [n curriculum]i utilizat [n activit`\ile ]colii. Celelaltecriterii se refer` la transferabilitatea produsului,caracterul practic (utilitatea produsuluieduca\ional), caracterul valorizatoral produsului finit. Alte informa\ii despreaceast` compete\ie pot fi g`site pe site-ulMinisterului Educa\iei.Ada GRIGOREProblematica violen\ei în ]coli reprezint` un interes constantal politicilor europene contemporane, devenind în modoficial o problem` politic`. {n acest sens, miercuri, 16 martie,la Hotel Maria din municipiu a avut loc seminarul „Combatereaviolen\ei [n ]coli – o mai bun` comunicare [ntre ]coal`, elevi ]ip`rin\i”, etap` a proiectului „Tinerii împotriva violen\ei”.Proiectul î]i propune educarea non-violent` a copilului, astfelînc@t acesta s` nu preia modelul comportamental violent aladul\ilor, s` nu înteleag` ]i s` accepte violen\a ca pe ceva firesc,s` înve\e s` []i gestioneze propriile conflicte ]i s` asimilezemetode de rela\ionare non-violente, s` dezvolte ]i s` adopte uncomportament echilibrat în rela\iile cu ceilal\i.La eveniment au participat: Ramona P[rlac din parteaAgen\iei OSC –organizatori ]i partenerin [n proiect, SorinaDumitrescu, Organiza\ia Salva\i Copiii, Mariana Laz`r, ISJV@lcea, Cornelia Papuzu, CCD V@lcea, ConstantinNechifor, profesor la Universitatea „Petre Andrei” din Ia]i,reprezentan\i ai IPJ V@lcea ]i ai Jandarmeriei, precum ]i cadredidactice ]i elevi de la Colegiile Economic, Mircea cel B`r@n ]iLiceul de Art` din municipiu, dar ]i de la alte unit`\i de[nv`\`m@nt preuniversitar din jude\.{n cadrul conferin\ei participan\ii au dezb`tut problemaviolen\ei [n unit`\ile ]colare ]i au prezentat metode ]i solu\iipentru a prevenii actele de violen\`.„Noi, ca institu\ie, putem forma oameni iar [n acest sensavem o serie de proiecte care cuprind tema violen\ei [n ]coli. {ncalitate de director al CCD V@lcea ]i reprezentant al ISJ-uluipot spune c` aceast` activitate va fi tratat` cu aten\ie pentru caelevii s` beneficieze de tot sprijinul nostru, pentru c` dincolode lupta [mpotriva violen\ei putem lupta pentru o via\` maibun`”, a declarat Cornelia Papuzu, director CCD V@lcea.De asemenea, [n carul conferin\ei, cinci eleve de la prestigioaselicee v@lcene au prezentat, [n format power point dar ]iprintr-o scenet`, gravitatea acestui fenomen care ia amploare [nunit`\ile de [nv`\`m@nt. Astfel: eleva Bianca Belciu de laCNMCB a vorbit despre „Ce este violen\a ]i care sunt simptomeleei?”, elevele Tatu Lidia ]i Bianca Ionescu de la Liceulde Art`, coordonate de prof. Marilena St`nciulescu au prezentatargumete pentru a „Spune NU violen\ei [n ]coal`!” iar [n[ncheiere, elevele Colegiului Economic, Claudia B`l`]oiu ]iC@rstea Claudia, [ndrumate de prof. Maria Dumitru, auprezentat o scenet`.Proiectul „Tinerii împotriva violen\ei” este finan\at dinFondul Social European ]i implementat de c`tre MinisterulEduca\iei, Cercet`rii ]i Inov`rii, în colaborare cu Institutul de]tiin\e ale Educa\iei, Agen\ia OSC ]i Organiza\ia „Salva\iCopiii”. Proiectul contribuie în mod direct la realizarea obiectivuluigeneral al Programului Opera\ional Sectorial deDezvoltare a Resurselor Umane – POS DRU ]i se înscrie îndomeniul major de interven\ie 1.1 Acces la educa\ie ]i formareprofesional` ini\ial` de calitate.Realitatea V@lcean`Obiectivul general al proiectului17 - 23 martie 2011prof. M`d`lina Popescu, inspector ]colar de specialitate [n cadrul ISJ V@lceaStart pentru proiectul „Tinerii împotriva violen\ei”Obiectivul general al proiectului vizeaz` dezvoltarea unorstructuri ]i mecanisme de informare, formare, monitorizare ]icomunicare la nivel local, regional ]i na\ional în domeniul prevenirii]i combaterii fenomenelor de violen\` în ]coal`, în vedereadezvolt`rii capacit`\ii institu\ionale a diferitelor structuricu rol în domeniu ]i a competen\elor resurselor umane implicateîn educa\ie.Grupurile \int`Grupurile \int` vizate în proiect sunt constituite din elevi,personal cu func\ii de conducere, monitorizare, evaluare ]i controldin inspectoratele ]colare, directori ]i membri ai consiliilorde administra\ie ale unit`\ilor de înv`\`mânt.Activit`\ile proiectuluiCrearea ]i implementarea unui sistem de monitorizare afenomenelor de violen\` în ]coli;Sprijin pentru dezvoltarea institu\ional`;Formarea în domeniul prevenirii ]i combaterii violen\ei;Formarea elevilor ]i voluntariat;Activit`\i de comunicare.Rezultatele proiectuluiPerfectarea unui sistem de monitorizare a fenomenelor deviolen\` în ]coli;Sprijin pentru dezvoltare institu\ional`;Formarea în domeniul prevenirii ]i combaterii violen\ei în]coal`;Formarea elevilor implica\i în programul de gestionare aconflictelor ]i comunicare / interac\iune non-violent`.Ada GRIGORE


17 - 23 martie 2011Realitatea V@lcean` Pagina 11SocialGheorghe Dinescu: „Cine este de vin`pentru actuala situa\ie din Rom@nia?”Gheorghe Dinescu, pre]edintele UniuniiGenerale a Pensionarilor din Rom@nia,Filiala V@lcea ne-a vorbit despre situa\iapensiilor ]i problemele pensionarilor [naceast` perioad`.„Nu o dat` am scris sau am vorbit lateleviziunile locale despre situa\ia grea, sauchiar foarte grea [n care se afl` o treime dinpopula\ia Rom@niei, adic` cei aproape ]asemilioane de pensionari… Nu de pu\ine oriam ar`tat, ]i nu numai eu, c` ace]ti oamenicu mintea ]i bra\ele lor, au construit tot sauaproape tot ce se putea construi de om pep`m@ntul Rom@niei, [n odioasa epoc` asocialismului au lucrat mai mult sau maipu\in bine, fiecare palm` de p`m@nt din gliarom@neasc`.Ei au construit dup` ce au ref`cut [ntr-untimp record economia distrus` [n cale de aldoilea r`zboi mondial, c`ile ferate Bucure]ti-Livezeni;Agnita-Botarca (construit`de tineri voluntari), fabricile, uzinele (careast`zi nu mai exist`), hidrocentralele de per@urile Bistri\a, Arge], Olt, Lotru, Dun`rea]i nu numai, ]coli, spitale ]i multe alte o-biective productive, sociale, de art`, de cultur`,de cercetare, cu deosebite sacrificii inclusivumane, au f`cut cu minte ]i bra\ele lormonumentele, lucr`ri de investi\ii: Transf`g`r`]anul,Ccanalul Dun`re-Marea Neagr`,Palatul Poporului etc. ]i au construit milioane]i milioane de case, ]i nu [n ultimul timp,ci cu prioritate au lichidat analfabetismul.A]adar, au dezvoltat pentru ei ]i cu ei[n]ine, cu for\ele lor economia, cultura, arta]i nu au neglijat deloc asigurarea p@inii. Aurealizat o agricultur` modern`, cuexpluata\ii agricole bine conturate. Auamenajat pentru iriga\ii o suprafa\` de peste3,2 milioane de ha, iar p@n` [n anul 1995urma s` se realizeze peste 5,2 milioane ha,adic` practic [ntreaga suprafa\` pentruiriga\ii. Au f`cut lucruri de combatereaeroziunii solului pe o suprafa\` de peste 2milioane ha (adic` aproximativ 30% dinsuprafa\a de teren agricol supus` eroziunii[n Rom@nia ]i multe alte lucr`ri de[mbun`t`\iri funciar`). Au [nfiin\at zeci demii de ha de planta\ii intensive ]isuperintensive de vii ]i pomi fructiferi, dearbu]ti, fructiferi, ]i nu [n ultimul timp auconstruit ]i dat [n exploatare peste 2000 hade sere de mare productivitate, ]i peste200.000 ha de solarii, nenum`rate complexe]i combinate de cre]terea animalelor pentruproduc\ia de carne, lapte, ou`, l@n` etc.{ntr-un cuv@nt din agricultur` []iasigurau [ntregul necesar de hran` ]i [nacela]i timp o foarte mare cantitate deproduse agricole mergeau spre export.Cu ce s-au ales din ce au construit tot ceau f`cut, cu o pensie de mizerie, cu necazuri]i lipsuri din ce [n ce mai multe. Cine este devin` c` pensia medie pe care o primescast`zi cei peste 4.771.000 de pensionari, deasigur`ri sociale, de stat nu dep`]e]te 744 delei, adic` aproximativ 177 de euro, una dincele mai mici pensii din Europa. Pentrufoarte mul\i pensionari, veniturile din pensienu le ajung nici pentru hran` ]imedicamente. Mul\i m`n@nc` o dat`, dedou` ori pe zi. Foarte mul\i sunt bolnavi ]ifoarte bolnavi, iar banii pentru tratamente lelipsesc. Nu pu\ini sunt cei care nu mai aunici un ad`post, nu mai au cas`, dorm peunde apuc`… prin g`ri, prin case p`r`site,pe trotuare, prin sc`rile blocurilor. Mul\ichiar ]i fo]ti intelectuali de mare valoare auajuns s` cer]easc` o bucat` de p@ine”.Cine este vinovat c` s-a ajuns [n aceast`situa\ie?„Pentru a sus\ine cele men\ionate maisus, prezint [n continuare situa\ia veniturilorrealizate [n 2010, din pensii pentrupensionarii de asigur`ri sociale de stat, dar ]ipentru cei parveni\i din fostul sistem depensie din agricultur`.Din cei 4.771.141 de pensionari existen\ila 31 decembrie 2010: 13,1% tr`iau cu opensie (dac` se poate numi tr`i) de p@n` la350 lei, 24,1% cu o pensie de p@n` la 450 lei(bani insuficien\i chiar pentru hran`), 41,8%cu o pensie p@n` la 600 lei, 57% p@n` la 740lei ]i 70 % sub 1000 lei. Practic venituriinsuficiente pentru un trai decent, mai alesast`zi, dac` avem [n vedere degradareacontinu` a costului vie\ii. Ce s` mai vorbimde pensile pentru persoanele parvenite dinagricultur`, adic` pentru cei aproape 710 miide pensionari a c`ror pensie medie nudep`]e]te 310 lei.Cine se face de vin` c` s-a ajuns [naceast` situa\ie? }i invoc` motivul c` suntfoarte mul\i pensionari. A]a este, c` suntfoarte mul\i pensionari. Aproape 1,5pensionari la un salariat, care este ]icontribuabilul lor, cine este de vin`? {n niciun caz pensionarii.{n 1989, [n Rom@nia existau 2,3milioane de pensionari din care aproximativ200 de mii pensionari de invaliditate. {nacela]i timp existau 8 milioane de salaria\i.Ast`zi a]a cum mai aminteam la nivel de\ar` sunt aproape 6 milioane de pensionaridin care de invaliditate peste 800 de mii ]i4,1 milioane de salaria\i. De ce s-a ajunsaici? Sigur c` aceast` situa\ie, dup` p`rereanoastr`, cu riscul de a gre]i, spunem c` aO zi special` pentru Ion Ni\u47 de ani de carier`, 63 de ani de via\`Pentru v@lceanul Ion Ni\u, ziua de 22 martieare o semnifica\ie deosebit`. Dup` o perioad` de47 de ani petrecut` [n r@ndurile poli\i]tilorv@lceni, fostul poli\ist se bucur` de rodul munciisale al`turi de familie, copii ]i nepo\i. Chiardac` [mpline]te pe data de 22 martie frumoasav@rst` de 63 de ani, pofta de via\`, iubirea celordin jur ]i fa\` de cei din jur [l face mai t@n`r caniciodat`. Are al`turi de o lung` perioad` detimp pe cineva care [l iube]te, respect` ]i cu carea petrecut ]i bune ]i rele, i-a fost al`turi ]i la bine]i la r`u. Pe l@ng` aniversarea celor 63 de ani devia\`, familia Ni\u are peste 40 de ani dec`snicie ]i se bucur` [n prezent de cei patru copii]i ]ase nepo\i. {n zilele noastre ai parte de omul\ime de lucruri care vin sau nu penea]teptate. Uneori s`n`tatea [\i poate juca feste]i te poate face s` cheltuie]ti o mul\ime de banipe medicamente, evident ]i stresul cotidian decare nu putem sc`pa de el oric@t de mult ne-amdori. Cel mai important lucru este s` po\i trecepeste toate cu fruntea sus, s` te bucuri de via\` ]is` nu [\i pierzi niciodat` [ncrederea. Precumvorba din b`tr@ni :,,Ce nu te doboar`, te[nt`re]te’’Fie ca ziua de 22 martie s` v` aduc` bucurie[n suflet ]i [n familie, s` fi\i m@ndru de tot ce a\irealizat al`turi de cei dragi, s` ave\i o via\` c@tmai lung` ]i c@t mai lini]tit` ,,La multi ani!’’Neonilia STANfost f`cut` inten\iont, dirijat`. Ce se vrea?Actuala guvernare a [nghe\at pensiile,valoarea punctului de pensie a [ncremenit la732,80 lei [nc` de la 31 octombrie 2009.Dac` s-ar fi respectat Legea 250/2007, azivaloarea punctului de pensie ar trebui s` fieaproape 910 lei. {n noua Lege 263/2010 seprevede c` valoarea punctului de pensie s`creasc` abia de la 1 ianuarie 2012 ]i nu cuminimu 45% din salariu mediu brut peeconomie, ci cu 100% din rata infla\iei ]i50% din cre]terea real` a c@]tigului salrialrealizat [n anul precedent”.Din 2009 ]i p@n` [n prezent pre\urile laalimente, medicamente, servicii, combustibilau crescut„Puterea de cump`rare a pensiei a sc`zut[n perioada la care ne referim cu aproape30%. A]adar via\a pensionarilor ]i de fapt amajorit`\ii popula\iei a Rom@niei [n ultimiiani s-a [nr`ut`\it mult mai mult. }i parc` nuar fi destul…taxele ]i impozitele pe venituri]i deci pe pensii cresc [n continu. F`ra pic dejen` actuala putere a m`rit TVA-ul cu 5%,iar prin OUG 107/2010 to\i pensionarii cupensii peste 740 lei, adic` peste 2 milioanede persoane pl`tesc 5,5% pentru s`n`tate. }i[n cur@nd to\i vom mai suporta o coplat` lamedicul de familie probabil 5 lei, la mediculspecialist 10 lei, pentru o s`pt`m@n` deinternare [n spital 150 lei ]i totul se spunepentru cre]terea calit`\ii actului medical.Care cre]tere a calit`\ii actului medical,c@nd [n timp ce pe un pat de spital ,,zac’’ doioameni ]i chiar trei bolnavi. Guvernul[nchide 18 spitale, c@nd bolnavii suntobliga\i s` suporte toate cheltuielile despecializare, c@nd hrana ce se accord`bolnavilor interna\i este mult mai slab`. Cese vrea prin toate acestea?Se dore]te oare ca pensiile s` sem`reasc` numai atunci c@nd num`rulpensionarilor va deveni egal cu num`rulsalaria\ilor contribuabili la fondul depensie? Suntem de acord cu aceast` tez`,numai c` noi dorim ca acest lucru s` serealizeze prin num`rului de locuri de munc`bine pl`tite ]i anume cel pu\in 500 de miianual ]i nu 200 de mii c@t se estimeaz` c` sevor realiza [n 2011. {n concluzie ne punemdin nou [ntrebarea ce se vrea s` se fac` cupoporul rom@n, ]i sigur [n primul r@nd cupensionarii? Cine este de vin` c` economiaRom@niei a ajuns [n situa\ia de a nu-]i maiputea [ntre\ine popula\ia, c` Rom@niatrebuie s` se [mprumute la b`nci str`inepentru a cump`ra hran` (apoximativ 80%din ce m@nc`m import`m) pentru a cump`ramedicamente, pentru acordarea pensiilor. {nnici un caz nu sunt vinova\i de aceast`situa\ie pensionarii. Nu sunt ei de vin`pentru degradarea total` a societ`\iirom@ne]ti de haosul din economie, dins`n`tate, din educa\ie ]i [nv`\`m@nt, decorup\ie, care ca un blestem s-au ab`tutasupra poporului rom@n [n ultimii 21 deani” a declarat Gheorghe Dinescu.Neonilia STANCampanie pentru c`minul de b`tr@ni de la Ione]ti,,Da\i c@t inima v` las`,s` facem b`tr@nilor cas`’’Zilele trecute, sediul CAR Pensionari din R@mnicu V@lcea a fostsfin\it de preotul Constantin Deaconu de la Parohia Ione]ti.Al`turi de reprezentan\ii institu\iei, preotul Deaconu a f`cutsfe]tanie CAR-ului pentru buna desf`]urare a activit`\ilor ]i pentrubun`starea angaja\iilor acestei institu\ii.De asemenea, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor V@lcea,Filiala V@lcea a Uniunii Generale a Pensionarilor din Rom@nia ]iParohia Ione]ti II au ini\iat o campanie de str@ngere de dona\ii pentruconstruirea C`minului de B`trani ,,Sf. Nicolae’’ [n localitatea Ione]tisub egida ,,Da\i c@t inima v` las`, ca s` facem b`tr@nilor cas`’’.Aceast` ini\iativ` de str@ngere de dona\ii apar\ine Parohiei Ione]ti II,prin preot Constantin Deaconu ]i este sprijinit [n demersul s`u de conducerea CARP V@lcea,pre]edinte Grigore R`ban ]i conducerea UGPR, Filiala V@lcea, prin pre]edintele s`u, GheorgheDinescu. Investi\ia de construire a c`minului de b`trani este evaluat` la circa 3,5 miliarde lei vechi.C`minul va fi amenajat pe dou` nivele (sal` de mese, vestiar, grupuri sanitare, cinci dormitoare),dar b`tr@nii vor putea beneficia ]i de un spa\iu de recreere, un parc, o gradin` de zarzavaturi ]i ogospod`rie de p`s`ri ]i animale.A]adar, cine dore]te s` ajute sau s` aduc` z@mbetul pe fe\ele v@rstnicilor, poate s` lase o sum`de bani [n cutiu\a din holul CAR –ului ]i s` se g@ndeasc` c` acest ajutor este de fapt o ]ans` pentruun b`tr@n ca s` []i duc` povara anilor.Neonilia STAN


C M Y KRealitatea V@lcean`17 - 23 martie 2011Triplul medaliat mondial la haltere se dest`inuieSportDinu Gheorghe, o via\` ca-n filmeDe mul\i ani, la Clubul Sportiv ChimiaRâmnicu Vâlcea î]i desf`]oar` activitatea DinuGheorghe, o adev`rat` legend` a halterelor dinRomânia. Pu\in` lume ]tie c` bucure]teanul s-an`scut în Vâlcea ]i este triplu campion mondialla haltere. Dinu Gheorghe ne-a povestit câtevadin întâmpl`rile care i-au umplut via\a ]i i-autrasat, poate, destinul.]i de el m` leag` cele mai frumoase amintiri.Poate nu v` vine s` crede\i, dar tribunele erauarhipline ]i se crea o atmosfer` ca la meciurilede fotbal. S-a f`cut o mediatizare nemaipomenit`pentru acest sport, cu patru zile înainte dedebutul turneului.” Parcursul foarte bun pe planinterna\ional a fost completat cu cea de-a treiamedalie mondiat`, cucerit` în Iugoslavia.A început cu fotbalulA sl`bit un 1,3 kg în 20 de minute„Am început activitatea sportiv` la CSDinamo, la fotbal, pentru c` în acea perioad`to\i copiii erau înnebuni\i dup` acest sport. Amcontinuat cu atletismul, aruncarea suli\ei fiindproba mea preferat`, ]i am ajuns la culturism,mai mult din curiozitate. Înc` nu se desfiin\asesec\ia de haltere a clubului, chiar dac` acsesport era foarte pu\in cunoscut în România, ]imi-am zis c` nu m` cost` nimic dac` încerc s`practic ]i aceast` disciplin`, timp în care auap`rut în Bucure]ti peste 20 de sec\ii”, descrie,în linii mari, Dinu Gheorghe primii lui pa]i însportul care avea s` îi aduc` foarte multe satisfac\ii.În anul 1972, avea s` participe în faza pejude\ a Capitalei. „Eram mic, nu con]tientizamc` se poate face treab` cu halterele, dar îmipl`cea faptul c` mi se modela corpul. Eraperioada copil`riei, pe care mi-am petrecut-o laOtopeni, unde tot câmpul era al meu. Mai chiuleam]i eu, dar am fost un copil cuminte. Eramsingur la p`rin\i ]i nu mi s-a impus niciodat` cecarier` trebuie s` urmez în via\`.” La primulconcurs adev`rat a participat un an mai târziu,când a concurat la Campionatul Municipal dejuniori ]i unde a fost la numai cinci kilograme derecordul na\ional.Trei medalii mondiale pentru RomâniaÎn anul 1978, Dinu Gheorghe avea s` sparg`ghea\a ]i în competi\iile mondiale, reu]ind s`cucereasc` pentru România medalia de bronz,dup` un campionat g`zduit de Ungaria. „Tocmaiplecasem de la Dinamo, unde se desfiin\ase sec-\ia de haltere, lucru pe care l-au regretat, maitârziu, conduc`torii clubului. Tehnicianul chimista avut, un an mai târziu, un moment de r`scruce,ratând examenul de admitere la facultateade medicin`: „Aveam de gând s` m` las dehaltere. De altfel, nici nu m-am preg`tit timp depatru luni. Am reu]it, îns`, s` trec peste aceast`perioad` foarte grea ]i m-am întors la antrenamente,revenind în activitatea competi\ional` lao cup` a prieteniei, între România ]i Rusia”.Eforturile aveau s`-i fie r`spl`tite, iar în anul1981 î]i adjudec` ]i cea de-a doua medaliemondial`: „Concursul s-a desf`]urat în Fran\aPare incredibil, dar Dinu Gheorghe a reu]its` „dea jos” un kilogram ]i ceva, în numai 20 deminute: „Eram în Rusia, la un concursinterna\ional. La cântarul oficial, care se face cudou` ore înainte de start, aveam cu 800 degrame mai mult decât ar fi trebuit, lucru care l-a înfuriat foarte tare pe antrenorul lotuluina\ional, care m-a trimis în tribune. Avea dreptate,pentru c` problema greut`\ii este în sarcinasportivului. Am plecat, nec`jit tare, spre tribun`,unde am stat lâng` un rus. M-a întrebat ce am ]imi-a dat o pastil` micu\`, spunându-mi c` serezolv` problema. Nu ]tiu nici acum ce mi-a dat!Cert este c` am plecat spre toalet` ]i, în numai20 de minute, sl`bisem 1,3 kg. S-au închinat to\ioficialii. Apoi, am b`ut ap` ]i m-am umflatfoarte tare. Îmi ie]ea ap` din palme, dar tot amreu]it s` concurez ]i am fost învins, clumea, tocmaide rusul care îmi d`duse pastila.”În Siberia, la minus 40 de grade CelsiusDinu Gheorghe avea s` mai tr`iasc` o aventur`ca-n filme, tocmai în Siberia: „Era un concursinteresant la Ulam Bator, în Mongolia, ]i s-a luat hot`rârea s` particip`m ]i noi. CursaBucure]ti - Moscova era în acea perioad` ladou` zile ]i ne-am îmbarcat voio]i în avion.Dup` trei ore de mers, aeronava a avut problemetehnice ]i am fost nevoi\i s` coborîm, undeva,în Siberia. |in minte ]i acum, aveam pe mineo geac` din piele de porc. Poate nu v` vine s`crede\i, dar s-a f`cut, instantaneu, ca tabla.Oamenii de acolo ne-au spusc` erau minus 40de grade. Am fost caza\i la un hotel care aveaghea\` ]i z`pad` pe calorifere, dar ni s-au datcâte trei p`turi în plus de c`ciul`. Atunci a fostsingura dat` când antrenorul ne-a l`sat, bachiar ne-a recomandat s` bem votc`. M-a impresionatfaptul c` fiecare muncitor avea în dotare,într-un buzunar al salopetei, o sticl` mare deb`utur` spirtoas`. În regulamentul lor eraprev`zut acest lucru. Am stat acolo dou` zile,dar dup` alte dou` ore de zbor am fost nevoi\i s`mai facem înc` o escal` în de]ert. Dup` trei zilela minus 40 de grade am ajuns în capitalaMongoliei ]i m-a izbit, de cum am ajuns în a]azisulaeroport, mirosul de oaie. Eu nu pot suportaacest miros ]i am sl`bit ]apte kilograme câtam stat acolo. Îmi amintesc, am num`rat ]apteblocuri, fiecare f`r` perdele la geamuri.Mongolezii erau foarte s`raci, dar cura\i pân`la Dumnezeu. Am r`mas impresionat. V` spun,era o strad` unde, dac` se întâlneau dou`ma]ini, nu se putea trece. Trebuia s` se dea josunul dintre ]oferi ]i s` împing` autovehiculul în]an\.”Prieten cu Belodedici, L`c`tu] ]i BumbescuDup` ce a renun\at la activitatea competi\ional`,Dinu Gheorghe a r`mas în cadrul ClubuluiSteaua Bucure]ti ]i a fost cabanier la celebrabaz` de antrenament de la Forban, iar mai apoi]ef al bazei hipice a armatei. „Era o perioad`excelent` la Steaua. Atunci s-a cucerit ]i CupaCampionilor Europeni. Am fost foarte apropiatde fotbali]ti ca L`c`tu], Belodedici sauBumbescu. Erau mari valori, uni\i ca o familie,]i domnul Emerich Ienei a avut un mare merit înacest sens. Câ]tigau bine fotbali]tii ]i în aceaperioad`, dar nu erau cu nasul pe sus ca acum.Puteai sta de vorb` în orice moment cu ei. Jucaumai mult cu sufletul ]i se gândeau mai apoi lasatisfac\iile materiale, în timp ce ast`zi se întâmpl`exact pe dos.”Planuri de viitorDinu Gheorghe este c`s`torit cu Teodora, „ofemeie deosebit`, cuminte pân` la Dumnezeu”,]i are doi copii, Alexandra ]i Alin. „Suntem ofamilie unit` ]i astfel am putut trece mai u]orprin greut`\ile vie\ii. So\ia m` în\elege c` trebuies` stau departe de cas`. Cu o pensie nu po\i tr`i.Dup` ce vor termina copiii ]coala, vrem s` nestabilim la Vâlcea, undeva, la o c`su\`. De asemenea,unul dintre planurile mele de viitor estes` scot un medaliat olimpic dintre copiii pe careîi antrenez. Este mai greu acum pentru c` audisp`rut competi\iile acelea de mas` de pe vremealui Ceau]escu. V` spun eu, Daciada nu trebuiadesfiin\at`...”Furnizorul t`u de energie electric`Str. Cristofor Columb nr. 8, Sector 1, Bucure]ti 010475Telefon/fax +047110 33 76office@energydistribution.rowww.energydistribution.ro

More magazines by this user
Similar magazines