facultatea de limba şi literatura română - Universitatea Spiru Haret

C U P R I N SUniversitatea Spiru Haret în anul de învăţământ 2006-2007 …. 5Metodologia admiterii în ciclul de studii universitare de licenţăîn anul universitar 2006-2007 ………………………………….. 14Lista facultăţilor, domeniilor şi specializărilor, acreditate şiautorizate, la care se organizează admiterea la studii universitarede licenţă în anul universitar 2006-2007 ………………………... 18Facilităţi ………………………………………………………... 21Înmatricularea ………………………………………………….. 21Înscrierea ………………………………………………………. 22Evaluarea ………………………………………………………. 22Prezentarea facultăţii …………………………………………… 25Structura anului universitar 2006-2007 ………………………... 31Planul de învăţământ – Anul I …………………………………. 35Programele analitice ale disciplinelor – Anul I ………………… 36Planul de învăţământ – Anul II ………………………………… 69Programele analitice ale disciplinelor – Anul II ……………….. 70Planul de învăţământ – Anul III ………………………………... 105Programele analitice ale disciplinelor – Anul III ………….…… 1063

Programe complementare şi informaţii generalePregătirea practică a studenţilor ……………………………. 129Pregătirea pentru cariera didactică …………………………. 129Perioada/perioadele în care se optează pentru (pachete de)discipline opţionale şi facultative …………………………... 130Transferul de credite în interiorul Universităţii Spiru Haret … 130Accesul la Biblioteca virtuală a Universităţii şi la Internet ….. 131Centre şi colective de cercetare la nivelul facultăţii ……….. 131Cercuri ştiinţifice studenţeşti ………………………………. 132Centrele teritoriale ID ……………………………………… 133Extrase din Regulamentul privind activitatea profesionalăa studenţilor ………………………………………………… 1364

UNIVERSITATEA SPIRU HARETîn anul universitar 2006 – 20075

UNIVERSITATEA SPIRU HARETîn anul de învăţământ 2006 – 2007La 19 ianuarie 1991, pe bazaprevederilor art.1 din Legea pentrupersoanele juridice nr.21/1924, adunareagenerală constitutivă a FundaţieiRomânia de Mâine a aprobat Actulconstitutiv, prin care s-a înfiinţatFundaţia România de Mâine – instituţiesocial-umanistă de cultură, ştiinţă şiînvăţământ, autonomă, fără scopuripolitice sau patrimoniale, persoanăjuridică de drept privat, având înstructura sa, ca parte integrantă,Universitatea Spiru Haret.Acreditarea Universităţii SpiruHaret – proces premergător înfiinţăriiprin lege – s-a realizat prin hotărârea dindata de 14 februarie 2000 a ConsiliuluiProf.univ.dr. Aurelian BondreaRectorul UniversităţiiSpiru HaretNaţional de Evaluare Academică şi Acreditare, organism creat învederea evaluării şi acreditării instituţiilor de învăţământ superior,pentru asigurarea calităţii procesului de învăţământ, aflat sub controlparlamentar.Prin Legea privind înfiinţarea Universităţii Spiru Haret dinBucureşti nr.443 din 5 iulie 2002, publicată în Monitorul Oficial alRomâniei nr.491 din 9 iulie 2002, Universitatea Spiru Haret estedefinită ca „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică dedrept privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional deînvăţământ”.7

În prezent, Universitatea Spiru Haret are, în structura sa, 30 defacultăţi şi 49 de specializări, toate acreditate sau autorizate săfuncţioneze, în conformitate cu prevederile legale (vezi p. 18-20).În baza prevederilor Legii învăţământului nr.84/1995, republicată,cu modificările şi completările ulterioare, în structura UniversităţiiSpiru Haret funcţionează formele de învăţământ de zi, la distanţă şi cufrecvenţă redusă, precum şi programe de masterat.Universitatea Spiru Haret cultivă valorile ştiinţei şi culturiinaţionale şi universale, asumându-şi misiunea:• de a forma specialişti cu studii superioare pentrunecesităţile economiei, învăţământului, ştiinţei, culturii,artelor, în domeniile dreptului, ştiinţelor administrative,sociologiei, psihologiei, ştiinţelor educaţiei, filosofiei,ştiinţelor comunicării, marketingului, contabilităţii,managementului, finanţelor, administrării afacerilor,geografiei, istoriei, matematicii, informaticii, medicinei,limbilor şi literaturilor străine, limbii şi literaturiiromâne, relaţiilor internaţionale şi studiilor europene,arhitecturii, muzicii, teatrului, culturii fizice şi sportului;• de a asigura aprofundarea pregătirii în domeniul studiilorde licenţă sau într-un domeniu apropiat sau obţinerea decompetenţe complementare în alte domenii, prin programede masterat;• de a dezvolta cercetarea ştiinţifică, în permanentă colaborarecu instituţii similare din ţară şi de peste hotare;• de a asigura pregătirea tinerilor proveniţi din alte ţări;• de a sprijini promovarea principiilor democratice,respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentaleale omului în cadrul statului de drept.Universitatea Spiru Haret• oferă tinerilor şansa unei pregătiri superioare, încondiţii care să permită valorificarea capacităţilor şiînclinaţiilor acestora;• pune accent pe acele domenii de studii de licenţă şispecializări, pentru care tinerii manifestă interesdeosebit şi care răspund necesităţilor actuale şi viitoareale României;8

• realizează un învăţământ superior dinamic, înmăsură să integreze operativ, în planuri şi programe deînvăţământ, cuceririle noi, semnificative pe planmondial, ale cunoaşterii şi culturii;• valorifică tradiţiile înaintate ale învăţământuluiromânesc şi contribuţiile româneşti la dezvoltareaştiinţei şi culturii;• promovează interdisciplinaritatea în desfăşurareaprocesului de învăţământ şi a cercetării ştiinţifice;• asigură un învăţământ formativ, capabil să ofereviitorilor absolvenţi deprinderea de a-şi perfecţionapregătirea de specialitate şi pe cea de culturăgenerală.Universitatea Spiru Haret a aderat la idealurile şi principiileînscrise în Magna Charta Universitatum, adoptată la Bologna, înanul 1988.Rectorul Universităţii, prof.univ.dr. Aurelian Bondrea, a semnat,în septembrie 2005, la Bologna, Magna Charta Universitatum,angajându-se, în numele Universităţii Spiru Haret, să respecte şi săpromoveze valorile şi drepturile universitare fundamentale, cuprinse înacest document programatic.În întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret promoveazăprincipiile autonomiei universitare şi ale libertăţii academice, valoriledemocratice şi umaniste, în spiritul respectului deplin faţă de drepturilefundamentale ale omului.Începând cu anul universitar 2005-2006, se aplică prevederileLegii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare şi aleHotărârii Guvernului României nr.88/2005 privind organizareastudiilor universitare de licenţă. În acest sens, au intrat în vigoarenoile planuri de învăţământ pentru studiile universitare de licenţă,începând cu anul I de studii.Pentru domeniile de licenţă din structura Universităţii Spiru Haret,,se organizează admitere, în anul I de studiu 2006-2007, în perioadaiulie-septembrie 2006.În cadrul facultăţilor Universităţii învaţă peste 100.000 de studenţila formele de învăţământ de zi, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.9

În ultimii 10 ani, au absolvit cursurile Universităţii peste 50.000de studenţi.A luat amploare învăţământul la distanţă. În toate judeţele ţăriişi în municipiul Bucureşti, Universitatea Spiru Haret a înfiinţat o reţeanaţională de 44 centre teritoriale pentru învăţământ la distanţă. Astfel decentre funcţionează, de asemenea, în SUA, Spania, Canada, Israel,Republica Moldova, urmând ca, în perioada imediat următoare, să iafiinţă altele, în Marea Britanie, Franţa, Italia, Germania, Grecia, Ungaria,R.P. Chineză. Această formă modernă de desfăşurare a procesuluiînvăţării beneficiază de o infrastructură de excepţie, constând înpeste 3.000 de calculatoare de ultimă generaţie, care au conexiunecontinuă la Internet, precum şi de programul de evaluare Exam.ViewPro,folosit în marile universităţi din ţările dezvoltate.În acelaşi timp, au fost organizate 61 de programe de studii demasterat, la care au fost înscrişi, în perioada 2004-2006, circa 5.000 demasteranzi. Având în vedere creşterea ponderii studiilor de masterat înansamblul activităţii universitare şi, ţinând seama de interesul şisolicitările privind această formă superioară de formare şi perfecţionareprofesională, Senatul Universităţii Spiru Haret a hotărât organizareastudiilor de masterat online la programe avizate de MinisterulEducaţiei şi Cercetării pentru forma de învăţământ de zi. În concordanţăcu strategia proprie de modernizare a procesului de învăţământ, pe bazaintroducerii noilor tehnologii informatice, Universitatea Spiru Haret aachiziţionat, cu un efort financiar deosebit, o platformă informaticădintre cele mai moderne – platforma Blackboard pentruînvăţământul online.În baza prevederilor legale în vigoare şi, având în vedereorientările strategice ale Universităţii, prin hotărâri ale Senatului au luatfiinţă şi funcţionează următoarele departamente: Departamentul pentruÎnvăţământ la Distanţă, Departamentul pentru Învăţământul cuFrecvenţă Redusă, Departamentul pentru Pregătirea PersonaluluiDidactic, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul pentruCoordonarea Programelor de Masterat online, Departamentul I.T.,precum şi Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră.Personalul de învăţământ şi cercetare al Universităţii însumează1.500 cadre didactice şi cercetători ştiinţifici, cu vocaţie didactică şiştiinţifică incontestabilă.10

Activitatea de cercetare ştiinţifică se desfăşoară în cele peste70 de colective de cercetare, organizate pe programe, proiecte şiteme. În Universitate funcţionează 40 de laboratoare de cercetare.Activitatea acestor unităţi este integrată cu cele 6 institute de cercetarede profil din cadrul Fundaţiei România de Mâine şi al UniversităţiiSpiru Haret: Institutul de Sociologie şi Opinie Publică, Institutulde Studii pentru Dezvoltarea Economico-Socială a României,Institutul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, Institutulde Cercetare Medicală Ştefan Milcu, Institutul de Ştiinţe Juridiceşi Administrative şi Institutul de Ştiinţe Agronomice şi MedicinăVeterinară.Cadrele didactice şi de cercetare din Universitatea Spiru Haretau desfăşurat şi desfăşoară activitate de cercetare pe bază de contractcu numeroase instituţii din ţară şi străinătate, participă la ProgramulLeonardo da Vinci, Programul Socrates şi Programul CERES.Perioada ultimilor ani a fost marcată de amplificarea relaţiilor decooperare, în plan intern şi internaţional, între Fundaţia Româniade Mâine şi Universitatea Spiru Haret şi fundaţii, asociaţii, universităţi,alte instituţii. Fundaţia şi Universitatea au participat la manifestăriimportante, interne şi externe, au stabilit relaţii de colaborare îndiverse domenii.Membră, încă din anul 1991, a Alianţei Universitare pentruDemocraţie, care grupează peste 150 de universităţi din Statele Uniteale Americii şi din ţări ale Europei Centrale şi de Est, instituţia noastrăa fost prezentă, având o participare activă, la reuniunile desfăşurate anual.Din luna mai 2006, Universitatea Spiru Haret a devenit membrăa Asociaţiei Universitare Europene (EUA), fiind invitată la primulForum privind asigurarea calităţii învăţământului superior, care vaavea loc în luna noiembrie 2006, la München.Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret au fostvizitate de ambasadori, de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţificeşi culturale, au încheiat parteneriate sau au stabilit raporturi decooperare cu instituţii similare din S.U.A, Japonia, R.P. Chineză,Marea Britanie, Franţa, Germania, Federaţia Rusă, Spania, Grecia,Israel, Danemarca, Olanda, Elveţia, Italia, Liban.Universitatea a participat la manifestări ştiinţifice de anvergurănaţională, a fost prezentă la evenimente educaţionale de nivel mondial –Târgul Mondial al Educaţiei, Lisabona, 2003; Târgul de Educaţie11

din Orientul Mijlociu, Beirut, 2004; Expoziţia Internaţională deEducaţie, Beijing, 2005; Conferinţa Internaţională „Online Educa”,Berlin, 2005 etc.Cu prilejul celebrării a 25 de ani de Pontificat, UniversitateaSpiru Haret a decernat titlul de Doctor Honoris Causa Sanctităţii SalePapa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Fundaţiei România de Mâine şirectorul Universităţii Spiru Haret fiind invitat, de Suveranul Pontif, laCastel Gandolfo. Totodată, au fost decernate Diplome de Excelenţăunui număr mare de personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şiculturale din ţară şi de peste hotare.Universitatea Spiru Haret a dezvoltat şi consolidat, an de an, bazamaterială proprie, astfel încât, în prezent, dispune de 33 imobile, cu osuprafaţă de peste 100.000 m 2 , pentru desfăşurarea, în condiţii deosebite,a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică, culturaleducativeşi sportive în Bucureşti, la Constanţa, Craiova, Cluj-Napoca,Braşov, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Blaj.Investiţii substanţiale au fost făcute şi pentru achiziţionarea decalculatoare de ultimă generaţie, echipamente performante pentru editarede carte, aparatură pentru echiparea şi buna funcţionare a postuluipropriu de televiziune România de Mâine. Post naţional universitar şicultural, singurul cu acest profil în audiovizualul din ţara noastră,Televiziunea România de Mâine transmite emisiuni specializatepentru învăţământ, precum şi emisiuni cu caracter ştiinţific, cultural,educativ şi sportiv, informativ universitar, de larg interes public.Sub egida Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haretapare publicaţia periodică Opinia Naţională, în care se publică materialedidactice.Fundaţia România de Mâine şi Universitatea Spiru Haret dispunde editură, laborator de tehnoredactare şi Complex tipograficdigital de ultimă generaţie proprii. Editura Fundaţiei România deMâine a editat, pentru anul universitar 2006-2007, peste 250 de titluri(cursuri, caiete de seminar, teste grilă şi alte materiale didactice), într-untiraj de 410.000 exemplare, cu o valoare totală de circa 6.000.000 lei.În anul universitar 2000-2001 a fost dat în funcţiune un moderncomplex multifuncţional studenţesc – Clubul Fundaţiei România deMâine şi al Universităţii Spiru Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr.87.În acelaşi scop, au fost realizate amenajări importante la Braşov şi12

Câmpulung Muscel. Căminele Universităţii, situate în Bucureşti,Aleea Moldoviţa nr.5-10 şi Bulevardul Energeticienilor nr.9-11,totalizează peste 1.200 locuri.Universitatea oferă studenţilor condiţii deosebite pentru practicareaactivităţilor sportive în cadrul Complexului sportiv, situat în Şos. Berceninr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri, terenuride fotbal, tenis, volei, handbal, baschet.În vederea dezvoltării în condiţii optime a bazei materiale proprii,a fost elaborat proiectul Complexului Universitar şi Cultural Româniade Mâine, în cadrul căruia vor fi construite, în următorii ani, un nouedificiu al Universităţii, un Spital clinic universitar, un Centru deconferinţe, un hotel-cămin pentru studenţi, un hotel de 4 stele pentruvisiting professors, amplasate în Calea Văcăreşti şi Bulevardul Tineretului.Toate aceste aspecte evidenţiază deschiderea amplă spre ţară şispre lume a Fundaţiei România de Mâine şi a Universităţii Spiru Haret.Prin întreaga sa activitate, Universitatea Spiru Haret face dovada denecontestat a prestigiului câştigat, a menirii sale de promovare avalorilor învăţământului, ştiinţei, culturii naţionale în spaţiul universal.Se poate spune că Universitatea noastră, al cărei spirit tutelareste marele sociolog şi matematician de recunoaştere internaţionalăSpiru Haret, creator al învăţământului românesc modern, se afirmă,prin realizările sale, prin calitatea activităţii didactice şi de cercetare,prin condiţiile de studiu pe care le oferă studenţilor, drept una dintreprestigioasele universităţi din sistemul naţional de învăţământ.13

METODOLOGIA ADMITERIIÎN CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂÎN ANUL UNIVERSITAR 2006–2007În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995,republicată, cu modificările ulterioare;În conformitate cu prevederile Legii nr. 288/2004 privind organizareastudiilor universitare;În temeiul Hotărârii de Guvern nr. 88/2005 privind organizareastudiilor universitare de licenţă şi a dispoziţiilor din O.M.E.C.nr. 3404/2006 privind criteriile generale de organizare şi desfăşurarea admiterii în ciclul de studii universitare de licenţă pentru anul2006–2007.Senatul Universităţii Spiru Haret stabileşte următoarea Metodologie:I. ORGANIZAREA ADMITERIIArt. 1. Ciclul de studii universitare de licenţă se organizează pedomenii de studiu.Art.2. (1) Admiterea în Universitatea Spiru Haret se organizeazăpe domenii de studiu de licenţă.(2) Constituirea formaţiunilor de studiu pe specializări seface după exprimarea opţiunilor de către candidaţii admişi, cu luareaîn considerare a planului strategic al universităţii.Art.3. Admiterea se organizează pe domenii de studiu prevăzuteîn Hotărârea de Guvern nr. 88/2005, la specializările acreditate şiautorizate ale Universităţii Spiru Haret.Art. 4. Pentru toate formele de învăţământ ale ciclului universitarde licenţă, admiterea se organizează astfel:– în perioada mai–septembrie a.c., pentru candidaţii posesori dediplomă de bacalaureat din promoţiile anterioare anului 2006;– în perioada iulie-septembrie a.c., pentru candidaţii absolvenţide liceu ai promoţiei 2006, care au promovat examenul debacalaureat, pe baza adeverinţei eliberate de liceu, în care seprecizează media generală şi notele obţinute la probelesusţinute, până la dobândirea diplomei de bacalaureat.14

Art. 5. Admiterea pentru anul universitar 2006–2007 se desfăşoarăpentru formele de învăţământ Zi, Frecvenţă redusă (F.R.) şiÎnvăţământ la distanţă (I.D.).II. CANDIDAŢII LA ADMITEREArt. 6. Pot candida la admiterea în învăţământul superior, înciclul de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomăde bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta.Art. 7. Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta) sauadeverinţă eliberată de liceu, pentru candidaţii care au promovatexamenul de bacalaureat în anul 2006, în original;– certificatul de naştere, în copie (xerox);– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);– adeverinţă medicală tip;– copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindăcodul numeric personal;– 3 fotografii tip buletin de identitate;– adeverinţă de la facultatea la care se află diploma debacalaureat, în original (pentru cei care urmează a douafacultate);– un dosar plic.Art. 8. Candidaţii din străinătate, conform Ordinului MinistruluiEducaţiei şi Cercetării nr.4501/2003, se pot înscrie numai la specializăriacreditate, din cadrul Universităţii noastre şi pot fi înmatriculaţidupă primirea aprobării scrise din partea MEC – Direcţia GeneralăRelaţii Internaţionale.Pentru aceasta, candidaţii respectivi vor depune dosarele destudii, care vor cuprinde:- diploma de bacalaureat – copie legalizată a documentuluioriginal şi traducere legalizată, în limba română;- copii ale certificatelor de naştere, de căsătorie, paşapoartelor şialtor acte de identitate.Art.9. (1) Taxa de înscriere la admitere este de 60 RON.15

(2) Fiii de ţărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri,aflaţi în întreţinerea părinţilor, sunt scutiţi de plata taxei de înscrierepentru admitere.Această facilitate se acordă:– candidaţilor fii de ţărani, în baza adeverinţei eliberate deprimăria comunei unde domiciliază părinţii lor, care săateste că unica sursă de venit a acestora este agricultura;– candidaţilor fii de cadre de didactice, în temeiul unei adeverinţeeliberate de şcoala unde funcţionează părintele;– candidaţilor fii de pensionari, în baza cuponului de pensie dinultima lună;– candidaţilor fii de şomeri, în temeiul unei adeverinţe care săateste statutul de şomer al părintelui;(3) De asemenea, sunt scutiţi de taxa de admitere şitaxele de şcolarizare candidaţii care au obţinut distincţii la olimpiadelenaţionale, olimpiadele şi concursurile internaţionale.Art.10. Înscrierea şi admiterea se desfăşoară la sediul centralal Universităţii Spiru Haret din Bucureşti, Str. Ion Ghica nr. 13,Sectorul 3, la sediile facultăţilor din Bucureşti, Constanţa, Braşov,Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Câmpulung-Muscel, Blaj şi la Centrelepentru învăţământ la distanţă ale Universităţii Spiru Haret din ţară şidin străinătate.III. DESFĂŞURAREA ŞI REZULTATUL ADMITERIIArt. 11. (1) Admiterea în anul I se face, în principal, pe bazarezultatelor obţinute la examenul de bacalaureat, a fişei-chestionar şi adiscuţiei pe care o poartă un membru al comisiei de admitere cu fiecarecandidat în parte, pe marginea răspunsurilor din fişa-chestionar.(2) Pentru domeniile/specializările: arhitectură, teatru,muzică, cultură fizică şi sport, limbi şi literaturi, relaţii internaţionaleşi studii europene, facultăţile organizează teste de aptitudini.(3) Fişa-chestionar se semnează de cadrul didactic carea realizat interviul şi se validează de conducerea facultăţii respective.(4) Rezultatele admiterii se comunică după susţinereainterviului şi, după caz, a testelor de aptitudini.16

IV. ALTE PRECIZĂRI ŞI DISPOZIŢII FINALEArt. 12 (1) Taxele de şcolarizare pentru anul universitar2006-2007 se menţin la acelaşi nivel ca în anii precedenţi, fiindurmătoarele:SpecializareaDrept; Administraţie publică; Contabilitate şiinformatică de gestiune; Finanţe şi Bănci;Marketing; Afaceri internaţionale; Administrareaafacerilor; Management; Sociologie; Psihologie;Pedagogie; Filosofie; Jurnalism; Geografie;Pedagogie muzicală; Limba şi literatura română– O limbă şi literatură străină; Istorie; Relaţiiinternaţionale şi studii europene; Matematică;Informatică.Limba şi literatura străină A – Limba şi literaturastrăină B; Educaţie fizică şi sportivă.Artele spectacolului de teatru; Kinetoterapie şimotricitate specială; Arhitectură.Forma de organizareZI ID; FR1.200 RON 900 RON1.500 RON 900 RON1.500 RON -Medicină veterinară. 2.200 RON -(2) Prezenta Metodologie pentru admiterea în ciclul destudii universitare de licenţă în anul universitar 2006–2007 a fostaprobată de Senatul Universităţii Spiru Haret la data de 25 aprilie 2006.Rectorul Universităţii Spiru Haret,Prof. univ. dr. Aurelian Bondrea17

LISTA FACULTĂŢILOR, DOMENIILORŞI SPECIALIZĂRILOR, ACREDITATE ŞI AUTORIZATE,LA CARE SE ORGANIZEAZĂ ADMITEREALA STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂPENTRU ANUL UNIVERSITAR 2006-200718FacultateaLimbi şiLiteraturiStrăine,BucureştiDrept şiAdministraţiePublică,BucureştiEducaţie Fizicăşi Sport,BucureştiMarketing şiAfaceriEconomiceInternaţionale,BucureştiManagementFinanciar-Contabil,BucureştiFinanţe şiBănci,BucureştiMedicinăVeterinară,BucureştiDomeniulde licenţăLimbă şiliteraturăSpecializareaLimba şi literatura străinăA (engleză, franceză) -Limba şi literatura străinăB (franceză, engleză, germană,spaniolă, italiană,rusă, latină)Limba şi literatura străinăA (engleză, franceză) -Limba şi literatura străinăB (arabă, japoneză)Forma deorganizareZI/ID/FRZI/IDDrept Drept ZI/ID/FRZI/ID/FRŞtiinţeAdministraţie publicăadministrativeEducaţie fizică şi sportivă ZI/ID/FRCultură fizicăKinetoterapie şi motricitateşi sportZIspecialăMarketing Marketing ZI/ID/FREconomie şiafaceriinternaţionaleContabilitateAfaceri internaţionaleContabilitate şi informaticăde gestiuneZI/ID/FRZI/ID/FRManagement Management ZI/ID/FRFinanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FRMedicinăveterinarăMedicină veterinarăZI

FacultateaFilosofie şiJurnalism,BucureştiSociologie-Psihologie,BucureştiDomeniulForma deSpecializareade licenţăorganizareFilosofie Filosofie ZI/ID/FRŞtiinţe alecomunicăriiJurnalismZI/ID/FRSociologie Sociologie ZI/ID/FRPsihologie PsihologieZI/ID/FRManagement Management ZI/ID/FRManagement,Contabilitate şi informaticăBraşov ContabilitateZI/ID/FRde gestiuneMuzică,BucureştiMuzică Pedagogie muzicală ZI/ID/FRGeografie,BucureştiGeografie Geografie ZI/ID/FRManagementContabilitate şi informaticăContabilitateFinanciar-de gestiuneZI/ID/FRContabil, Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FRConstanţa Management Management ZI/ID/FRTeatru,BucureştiTeatru Artele spectacolului de teatru ZILimba şiLimba şi literatura românăLiteratura Limbă şi– O limbă şi literaturăRomână, literaturăstrăină (engleză, franceză)BucureştiZI/ID/FRIstorie,BucureştiRelaţii Internaţionaleşi StudiiEuropene,BucureştiIstorie Istorie ZI/ID/FRRelaţiiinternaţionaleşi studiieuropeneŞtiinţeadministrativeRelaţii internaţionale şistudii europeneZI/ID/FRŞtiinţe Juridice şiZI/ID/FRAdministraţie publicăAdministrative,Braşov Drept Drept ZI/ID/FRManagementFinanciar-Contabil,CraiovaContabilitateContabilitate şi informaticăde gestiuneZI/ID/FRFinanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FREconomie şiafaceri Afaceri internaţionale ZI/ID/FRinternaţionale19

FacultateaDrept şiAdministraţiePublică,CraiovaContabilitate şiFinanţe,CâmpulungMuscelMatematică şiInformatică,BucureştiArhitectură,BucureştiDrept şiAdministraţiePublică,ConstanţaPsihologie şiPedagogie,BraşovDrept şiAdministraţiePublică,Râmnicu VâlceaContabilitate şiFinanţe,Domeniulde licenţăSpecializareaForma deorganizareDrept Drept ZI/ID/FRContabilitateContabilitate şi informaticăde gestiuneZI/ID/FRFinanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FRAdministrareaafacerilorAdministrarea afacerilor ZI/ID/FRMatematică Matematică ZI/ID/FRInformatică InformaticăZI/ID/FRArhitectură Arhitectură ZIDrept Drept ZI/ID/FRŞtiinţeadministrativeAdministraţie publicăZI/ID/FRPsihologie Psihologie ZI/ID/FRŞtiinţe aleeducaţieiPedagogieZI/ID/FRDrept Drept ZI/ID/FRContabilitateContabilitate şi informaticăde gestiuneZI/ID/FRRâmnicu Vâlcea Finanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FRFinanţe şiBănci, BlajFinanţe Finanţe şi Bănci ZI/ID/FRManagementAdministrareaFinanciarafacerilorContabil, BlajAdministrarea afacerilor ZI/ID/FRMatematică-Informatică,BlajInformatică Informatică ZI/ID/FR20

FACILITĂŢIUniversitatea Spiru Haret acordă studenţilor, inclusiv celor caresusţin admiterea în anul 2006, următoarele facilităţi:a) menţinerea taxelor de şcolarizare în anul universitar 2006-2007la nivelul celor din anii anteriori şi posibilitatea achitării lor în trei rate;b) neperceperea de taxe de înscriere la admitere pentru fiii de ţărani,cadre didactice, pensionari şi şomeri (aflaţi în întreţinerea părinţilor);c) acordarea de burse de merit, în valoare de peste 3 miliarde leipentru anul universitar 2006-2007, pentru studenţii de la forma deînvăţământ de zi care au obţinut, în anul de învăţământ precedent, mediiîntre 9 şi 10, asigurându-le, astfel, studii gratuite; se stimulează, prinburse, competiţia, se motivează efortul şi se pun în valoare capacităţileintelectuale, aptitudinale şi talentul studenţilor Universităţii Spiru Haret;d) achiziţionarea de cursuri şi manuale universitare, realizate îneditura şi tipografia proprii, cu o reducere de 30%;e) vizionarea emisiunilor Televiziunii România de Mâine (TvRM)– post naţional universitar şi cultural, creat special pentru a veni însprijinul celor dornici să înveţe şi să se cultive – şi accesul gratuit lapublicaţia Opinia naţională, săptămânal de opinie, informaţie şi idei delarg interes naţional;f) masa, în cantinele proprii din Bucureşti şi Braşov, subvenţionatăcu 30% de către Fundaţia România de Mâine;g) cazare în căminele proprii din Bucureşti;h) acces gratuit la cluburile studenţeşti proprii din Bucureşti şiBraşov şi în Complexul sportiv propriu din Bucureşti, care cuprindeun stadion de 10.000 de locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal,baschet etc.ÎNMATRICULAREAStudenţii admişi în anul I de studiu sunt înmatriculaţi prinOrdinul Rectorului Universităţii, pe baza aprobării cererii de înscriereşi a semnării Contractului anual de studii între student şi Universitate.Studenţii transferaţi de la alte universităţi sunt înmatriculaţi prinOrdinul Rectorului Universităţii Spiru Haret, în baza aprobării cereriide transfer şi a semnării Contractului anual de studii între student şiUniversitate.21

ÎNSCRIEREAÎnscrierea studentului(ei) în anul I se face la cererea acestuia(acesteia), în maximum 10 zile de la data la care a fost declarat(ă)admis(ă), dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima rată ataxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şicontractul anual de studii. Fiecare student(ă) este înscris(ă) înregistrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga perioadă deşcolarizare, în facultatea respectivă.Înscrierea studentului(ei) în anul al II-lea şi următorii se face pebaza rezultatelor şcolare din anul universitar precedent. Pentru a fiînscris, studentul(a) este obligat(ă) să completeze şi să semneze contractulanual de studii şi fişa de înscriere, în care se consemnează şi numărulchitanţei cu care a achitat taxa anuală de şcolarizare stabilită sau primarată a acesteia. Contractul anual de studii şi fişa de înscriere,completate la fiecare început de an universitar, constituie dovada căstudentul(a) a luat la cunoştinţă de Regulamentul privind activitateaprofesională a studenţilor şi că s-a angajat să-l respecte. Data până lacare se poate face înscrierea este 1 octombrie al fiecărui an.Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior de scurtă durată(colegii universitare, institute pedagogice de 3 ani) pot continua,cu aprobarea Rectorului Universităţii, la recomandarea decanilor,studiile în cadrul ciclului universitar de licenţă (ZI, FR, ID), laprofilul/domeniul studiat iniţial sau apropiat, cu susţinerea examenelorde diferenţă.EVALUAREAEvaluarea cunoştinţelor se realizează electronic prin programulExam.ViewPro. Pregătirea are la bază cursul titularului de curs şibibliografia minimală obligatorie indicată în programa analitică.La disciplinele cu caracter practic, modalităţile de evaluare suntstabilite în funcţie de specificul facultăţii.22

FACULTATEA DE LIMBAŞI LITERATURA ROMÂNĂSpecializarea• LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ– LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ/FRANCEZĂ23

PREZENTAREA FACULTĂŢIIISTORIC, ROL ŞI PARTICULARITĂŢIFacultatea de Limba şi Literatura Românăfuncţionează, în cadrul Universităţii Spiru Haret,sub semnul celor trei solide repere ale FundaţieiRomânia de Mâine: învăţământ, ştiinţă, cultură.Facultatea a fost înfiinţată în anul 2002 şi îşidesfăşoară activitatea în baza Hotărârii de Guvern,H.G. Nr. 916 din 11 august 2005.Facultatea pregăteşte studenţii în dublăspecializare: limba şi literatura română – limba şiliteratura engleză/franceză şi, în numai 4 ani, a făcutprogrese rapide în ceea ce priveşte calitatea predării şinumărul studenţilor. Astfel, în anul universitar 2005-2006, au fost înscrişi aproape 4000 de studenţi, numărrecord ce confirmă pe deplin nu numai prestigiul,recunoaşterea şi audienţa de care se bucură Facultateade Limba şi Literatura Română, dar şi faptul căProf. univ.dr.Ion TomaDecanul Facultăţii deLimba şi LiteraturaRomână, Bucureştiinstituţia noastră este pregătită, prin condiţiile create şi prin facilităţile oferitestudenţilor, să satisfacă exigenţele manifestate pentru realizarea unui învăţământde înaltă calitate, la nivelul standardelor interne şi internaţionale.Începând cu anul universitar 2005-2006, răspunzând necesităţilor dereformare a învăţământului superior românesc, dar şi cerinţelor izvorâte dinapropiata integrare a României în Uniunea Europeană, studiile de licenţă, laFacultatea de Limba şi Literatura Română, au durata de 3 ani, pentru toate formelede învăţământ prevăzute de legislaţia în vigoare: cursuri de zi, cursuri cu frecvenţăredusă şi învăţământ la distanţă. Fiecare formă desfăşoară modalităţi de instruirespecifice, asigurând studenţilor şanse egale de pregătire teoretică şi practică.Planurile de învăţământ, centrate mai mult pe student şi racordate lanevoile pieţei muncii, concentrează, într-o formulă echilibrată, cursurile delimbă contemporană şi de literatură, acordând o atenţie sporită studiuluilimbilor străine. Viziunea noastră este mai pragmatică, în sensul echilibrării25

aportului dintre teoretic şi aplicativ. Astfel, profesiile în care pot lucraabsolvenţii noştri sunt diverse şi pot avea la bază, în mod prioritar, una dintrecomponentele dublei specializări sau se pot situa la interferenţa acestora.Domeniile preferate sunt învăţământul, ştiinţa, cultura, dar nu sunt excluse nicidomenii precum presa, comunicarea, relaţiile publice, studiile culturale, relaţiileeuropene. Modulul psihopedagogic reprezintă o oportunitate pentru studenţiicare se pregătesc pentru cariera didactică, iar parcurgerea disciplinelor pe careacesta le cuprinde permite obţinerea Certificatului de Profesor.Corpul profesoral al facultăţii este alcătuit din prestigioase cadre didactice,titularizate cu normă de bază la Universitatea Spiru Haret. Două treimi dintredascălii noştri au gradele de profesor universitar şi conferenţiar universitar, fiindcunoscuţi în ţară şi în străinătate pentru valoroasele lor contribuţii la dezvoltareadomeniilor filologice în care s-au specializat. Ei au elaborat şi au publicatexcepţionale tratate şi cursuri universitare, monografii, articole şi studii despecialitate, participând activ la o serie de manifestări ştiinţifice din ţară şi dinstrăinătate.În cadrul facultăţii se desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică, sesiunileanuale ale cadrelor didactice bucurându-se şi de participarea unor profesori de laalte centre universitare din ţară şi din străinătate. Activitatea ştiinţifică astudenţilor se desfăşoară în corelaţie cu activitatea lor didactică, prin referate deseminar, prin cercuri ştiinţifice, prin lucrări publicate în „Analele UniversităţiiSpiru Haret”. Seria Filologie. Limba şi Literatura Română sau în periodiculOpinia naţională.Pentru toate formele de învăţământ sunt concepute modalităţi de studiudiversificate şi moderne. La baza studiului stau cursurile şi manualele pentrudisciplinele prevăzute în planul de învăţământ, precum şi bibliografiarecomandată. Manualele publicate la Editura Fundaţiei România de Mâine sepot procura de la punctele de difuzare carte din incinta Universităţii, cu oreducere de 30%.Facultatea de Limba şi Literatura Română asigură tuturor studenţilorbune condiţii de documentare prin biblioteca proprie, aflată în aceeaşi clădireşi dotată cu o sală de lectură spaţioasă (peste 100 de locuri) şi cu o reţeaperformantă de calculatoare conectate la Internet. Biblioteca are peste 17.000de volume la care se adaugă peste 800 exemplare de reviste. Acestea daustudenţilor posibilitatea să aibă la îndemână, pe lângă toate cursurile publicate deEditura Fundaţiei România de Mâine, şi o bogată bibliografie suplimentară. Unadintre preocupările cadrelor didactice ale Facultăţii a fost şi îmbogăţireaBibliotecii prin donarea propriilor lucrări tipărite. Au fost achiziţionate, totodată,câteva biblioteci ale unor specialişti care conţin cărţi de o deosebită valoareştiinţifică.Orarul de funcţionare a sălii de lectură permite studenţilor să foloseascătimpul liber pe parcursul întregii zile.26

Studenţii au acces în egală măsură la alte biblioteci prestigioase dinapropierea sediului facultăţii, şi anume: Biblioteca Naţională şi BibliotecaCentrală Universitară.Conducerea Facultăţii de Limba şi Literatura Română acordă oimportanţă deosebită învăţământului la distanţă, considerându-l învăţământulviitorului, întrucât oferă o flexibilitate mai mare formelor şi modalităţilor depregătire şi se adaptează perfect nevoilor studenţilor. Studenţilor de laÎnvăţământ la distanţă (I.D.) li se pun la dispoziţie Sinteze ale principalelorcursuri pe Internet, în Biblioteca virtuală. Aici studenţii găsesc rezumatulmateriei pentru fiecare disciplină pe care o studiază şi la care susţin examen,tematica şi bibliografia suplimentară.Universitatea Spiru Haret este singura universitate din România şi printrepuţinele din lume proprietară a unui post de televiziune – naţional, universitar şicultural – Televiziunea România de Mâine – TVRM –, unde se transmit cursuri şiconsultaţii, fie înregistrate, fie în direct din amfiteatru. Dezideratul „Printeleviziune, învăţământul la tine acasă” a devenit astfel realitate. Facultatea deLimba şi Literatura Română programează fiecare materie riguros, după o grilăbine definită.Facultatea de Limba şi Literatura Română dispune de o reală bazămaterială, de invidiat: amfiteatre ultramoderne, săli de seminar adecvate,laboratoare audio-video (destinate studierii limbilor străine şi evaluăriicomputerizate) dotate cu computere de ultimă generaţie, racordate la Internet.La Facultatea de Limba şi Literatura Română, se promovează spiritulde competitivitate, inclusiv prin acordarea de burse de merit celor mai bunistudenţi de la cursurile de zi, care obţin medii de peste 9 la sesiunile deexamene.Examenul de licenţă pentru absolvenţii Facultăţii de Limba şiLiteratura Română cu specializarea A (limba şi literatura română) şi o limbăşi literatură străină B (franceză sau engleză) constă din două probe:Proba 1. Lucrare scrisă. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi despecialitate, cu două componente:a) Limba română contemporană şi istoria literaturii române pentruspecializarea A;b) Limba şi istoria literaturii (engleză sau franceză) pentru specializarea B.Proba se desfăşoară pe durata a 4 ore. Examenul este promovat dacăprobele componente (a şi b) sunt promovate fiecare cu nota minimă 5 (cinci).Proba 2. Prezentarea şi susţinerea orală, în faţa comisiei, a lucrării delicenţă.Nota minimă de promovare a unei probe este 5 (cinci), iar mediagenerală minimă de promovare a licenţei/diplomei este 6 (şase).Proba promovată într-o sesiune este recunoscută pentru sesiunea următoare.Dacă absolventul nu este satisfăcut de nota obţinută la proba promovată,poate solicita susţinerea în întregime a examenului de finalizare a studiilor.27

Rezultatele obţinute la proba 1 (admişi, respinşi) vor fi afişate laavizierul facultăţii şi comunicate pentru ID pe site-ul Universităţii SpiruHaret după încheierea corectărilor şi efectuarea mediei aritmetice dintre celedouă componente ale acestei probe. Candidaţii vor avea la dispoziţie 24 deore pentru a depune contestaţii la Secretariatul Comisiei de licenţă. Dupăexaminarea şi evaluarea contestaţiilor se va afişa lista candidaţilor admişipentru susţinerea celei de-a doua probe.Tematica şi bibliografia pentru proba 1 (ambele componente) au fostaprobate de Senatul Universităţii Spiru Haret, la propunerea ConsiliuluiFacultăţii, în conformitate cu planurile şi programele analitice ale disciplinelorstudiate de absolvenţii din promoţia curentă. Acestea sunt aduse la cunoştinţăcandidaţilor prin afişare şi comunicare către toate centrele ID cu trei luni înaintede date examenului de licenţă.Tematica prevăzută pentru proba 1, la fiecare dintre cele două specializări,cuprinde mai multe module atât de limbă, cât şi la literatură. Candidaţii,individual, vor alege un singur modul pentru specialitatea A şi unul pentruspecialitatea B, la care urmează să susţină examenul. Opţiunile vor fi precizate defiecare candidat în cererea de înscriere la examenul de licenţă, care va fi depusă laSecretariatul Facultăţii până la data de 01.06.2007.Pentru fiecare modul vor fi elaborate, în vederea examenului delicenţă, subiecte separate.Temele lucrărilor de licenţă sunt cele stabilite de catedre şi aprobate deConsiliul Facultăţii, conform reglementărilor legale.Documentarea şi elaborarea lucrării de licenţă se desfăşoară sub îndrumareaşi coordonarea ştiinţifică a unui cadru didactic (profesor, conferenţiar, lector).Lucrarea de licenţă trebuie să fie admisă pentru susţinere şi evaluatăcu nota corespunzătoare de către coordonatorul ştiinţific, elemente obligatoriiale referatului elaborat de către acesta.Tradiţia oportunităţilor de angajare ca cercetători ştiinţifici, cadredidactice, documentarişti, editori, bibliotecari, redactori la reviste de culturăse menţine, în condiţiile unor noi exigenţe şi standarde. În acelaşi timp, însă,absolvenţii facultăţii pot fi angajaţi ca purtători de cuvânt, ziarişti, referenţide specialitate, consilieri culturali, creatori de publicitate, funcţionari îndomeniul resurselor umane etc. O parte dintre studenţii Facultăţii îşidesfăşoară deja activitatea în firme din domeniul editorial, media, culturaleducativ,traduceri etc.28

STRUCTURA ANULUI UNIVERSITAR2006-200729

SpecializareaLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ/FRANCEZĂANUL I• Planul de învăţământ• Programele analitice33

În atenţia studenţilor anului IStudenţiianului I, anul universitar2006-2007, au, în continuare,toate informaţiile esenţiale utile(Planurile de învăţământ, Programeleanalitice şi Informaţii generale)pentru tot ciclul Studiilor universitarede licen ţă (anii I-III, respectiv aniiuniversitari 2006-2009).Deci, Ghidul constituie un utilîndrumar de studii şi pentru anii IIşi III.34

* Se aplică începând cu anul universitar 2005-2006.** Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) seorganizează lecţii de sinteză.*** Pentru studenţii de la învăţământ la distanţă (I.D.) şi cu frecvenţă redusă(F.R.) forma de evaluare este examenul.35

36PROGRAME ANALITICEANUL IDISCIPLINE OBLIGATORII COMUNELINGVISTICĂ GENERALĂGENERAL LINGUISTICSDisciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite; examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI1. Obiectul şi importanţa lingvisticii generale.2. Structura lingvisticii. Ştiinţele auxiliare ale lingvisticii.3. Metodele de cercetare ale lingvisticii (comparativ-istorică,tipologică, structurală şi matematică).4. Limbă – limbaj – vorbire. Legile limbii. Limba ca sistem de semne.5. Lingvistica internă – lingvistica externă, semnificant – semnificat,sincronie – diacronie, sintagmatic – paradigmatic.6. Şcoli lingvistice (de la Şcoala neogramaticilor până la structuralismulamerican).7. Semnul lingvistic.8. Clasificarea morfologică (tipologică) şi genealogică a limbilor.Familiile de limbi.9. Fonetică şi fonologie. Sunet şi fonem. Unităţi fonetice superioare.Schimbările sunetelor.10. Morfologia. Structura cuvântului. Morfem şi alomorfe.11. Lexicologia. Schimbări în vocabular.12. Semantica. Etimologia. Lexicografia.13. Sintaxa tradiţională şi sintaxa modernă (analiza în constituenţiimediaţi, gramatici generative).14. Cauzele schimbărilor lingvistice.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEMihail Zamfira, Osiac Maria, Lingvistică generală şi aplicată, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.Ion Coteanu, Crestomaţie de lingvistică generală, Editura FundaţieiRomânia de Mâine, Bucureşti, 1998.Eugen Coşeriu, Introducere în lingvistică, Cluj, 1995.

TEORIA LITERATURIITHE THEORY OF LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite; examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEII. Teoria literară, istoria literară, critica literară.II. Obiectivul teoriei literare.III. Textul literar. Discursul literar.IV. Genuri şi specii literare.V. Stilul. Figurile de stil.VI. Versificaţia.VII. Versificaţia românească.VIII. Istoria versului liber.IX. Curentele literare.X. Receptarea operei literare.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEMarian Vasile, Noţiuni de teoria literaturii, Editura Fundaţiei Româniade Mâine, Bucureşti, 2006.R.Wellek, A.Warren, Teoria literaturii, Editura Univers, Bucureşti, 1967.B.Tomaşevski, Teoria literaturii, Poetica, Editura Univers, Bucureşti, 1973.Marian Vasile, Teoria literaturii, Bucureşti, 1995, 1996.37

38LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ 1, 2CONTEMPORARY ROMANIAN LANGUAGEDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite / sem. 1 colocviu; sem. 2 examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul1A. Fonetica şi fonologia1. Fonologia şi celelalte componente ale limbii: lexicologia, semantica,morfologia, sintaxa şi stilistica; obiectivul fonologiei; fonemul – unitatea debază a fonologiei, trăsături distinctive; principii de segmentare şi identificarela nivel fonologic; unităţi segmentale şi unităţi suprasegmentale.2. Sistemul fonologic al limbii române: vocalele, trăsături distinctive;semivocalele; distribuţia vocalelor şi a semivocalelor; diftongi şi triftongi;consoanele, trăsături distinctive, distribuţia consoanelor, nivelul silabic,norme de silabaţie.3. Modificări condiţionate ale vocalelor şi consoanelor; alternanţelevocalice şi consonantice; accidentele fonetice; asimilaţia; disimilaţia; metateza;epenteza; afereza; haplologia etc.4. Unităţile suprasegmentale: accentul de intensitate şi intonaţia,contururi intonaţionale, variante; rolul accentului şi al intonaţiei în exprimareaopoziţiilor semantice şi gramaticale.B. Ortografia şi ortoepia1. Ortografia: scurt istoric asupra scrisului în limba română; principiileortografiei româneşti: fonetic, tradiţional, morfologic, sintactic şi simbolic;semne ortografice.2. Ortoepia; norme ortoepice, implicarea ortoepiei în fonetică, lexicologieşi gramatică.3. Punctuaţia; rolul semnelor de punctuaţie.Semestrul 2C. Lexicologia1. Lexicologia şi celelalte componente ale limbii: fonologia, semantica,morfologia, sintaxa şi stilistica; obiectul lexicologiei: unităţile lexicale şiunităţile gramaticale; structura lexicală a cuvântului; lexeme autonome şilexeme dependente; opoziţii lexicale.2. Factori de organizare şi de structurare a vocabularului: structură,frecvenţă, morfologic, sintactic, stilistic, etimologic, socio-cultural, geografic,psihologic.

3. Structura etimologică a vocabularului limbii române: elemente desubstrat, de strat, de adstrat şi de superstrat; caracterul romanic al vocabularuluiromânesc.4. Mijloace de îmbogăţire a vocabularului: mijloace interne – derivareacu sufixe şi prefixe, compunerea prin juxtapunere, prin joncţiune şi prinflexiune; compunerea prin abreviere; schimbarea valorii lexico-gramaticale;mijloace externe – împrumutul; adaptarea neologismelor la sistemulfonologic, morfologic şi sintactic; mijloace mixte: calcul lingvistic.5. Lexicografia: scurt istoric al lexicografiei româneşti; tipuri dedicţionare monolingve, explicative, enciclopedice, etimologice, tehnice.D. Semantica1. Relaţia dintre semantică şi celelalte componente ale limbii:fonologia, lexicologia, morfologia, sintaxa şi stilistica; obiectul semanticii;unităţile semantice (semantemul); sensul cuvintelor, monosemia şi polisemia.2. Relaţiile semantice: omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia,hiponimia şi hiperonimia; modalităţi de descriere şi de organizare.3. Câmpurile semantice: factori de organizare şi de structuraresemantică; stabilitate şi dinamism; evoluţie semantică.Principii şi metode de analiză semică.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEAcademia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –Al. Rosetti”, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române,Ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005.Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan –Al. Rosetti”, Gramatica limbii române, vol.I Cuvântul, vol.II Enunţul,Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.Ion Toma, Limba română contemporană, Fonetică – fonologie,lexicologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.Mioara Avram, Grigore Brâncuş, Gh. Bulgăr, Georgeta Ciompec, IonDiaconescu, Theodor Hristea, Rodica Bogza-Irimie, Flora Şuteu, Sinteze delimba română, ediţia a III-a, Editura Albatros, Bucureşti, 1984, p. 7-86*** Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a,Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997.39

40LIMBA LATINĂ – CURS PRACTIC 1, 2LATIN – PRACTICAL COURSEDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 lucrarepractică; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; verificare 1, verificare 2.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 1Grupul nominalNoţiuni de fonetică şi fonologie. Scrierea şi pronunţarea. Alfabetullatin şi particularităţile lui. Accentul.Morfologia numelui– Substantivul. Categoriile fundamentale– Adjectivul– NumeralulGrupul pronominal şi verbal– Morfologia pronumelui. Tipologie, particularităţi.– Morfologia verbuluiMorfologia neflexibilelor– Adverbul– Prepoziţia– Conjuncţia– InterjecţiaSemestrul 2Sintaxa propoziţiei– Definiţie şi conţinut– ClasificareSintaxa părţilor de propoziţie– Subiectul– Predicatul– Atributul– ComplementulSintaxa cazurilor– Nominativul– Vocativul– Genitivul– Dativul– Acuzativul– Ablativul; urme ale cazului locativSintaxa frazei– Propoziţia relativă

– Propoziţiile completive– Propoziţiile circumstanţiale– Propoziţiile specific latineşti: participialele– Concordanţa timpurilor– Stilul indirectII. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEMariana Franga, Liviu Franga, Compendiu de limba latină I. Morfologia.Ediţia a III-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.Mariana Franga, Liviu Franga, Elemente de sintaxă latină. Note de curs,ediţia a II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.41

42ISTORIA LITERATURII ROMÂNE 1, 2 – EPOCA VECHE,PREMODERNĂ ŞI CEA A MARILOR CLASICITHE HISTORY OF ROMANIAN LITERATURE – ANCIENTPREMODERN AND GREAT CLASSICS EPOCHDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite / sem.; colocviu 1, examen 2.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 11. Istorie şi cultură românească: tipuri de istorii literare; principaleleistorii literare româneşti. Trăsături specifice ale literaturii române în evoluţia eiistorică, în contextul culturii europene: periodizarea literaturii române: perioade şiepoci; împrejurările în care a avut loc formarea poporului român şi a limbii române.2. Creştinismul la români: ipoteze privind posibilitatea integrăriiculturii şi literaturii „străromâne” în contextul culturii române;3. Cărţile populare în limba română.4. Zorii Umanismului românesc şi apariţia tiparului (Macarie – 1508);tipăriturile lui Coresi; primele cărţi populare traduse în româneşte; Palia de la Orăştie(1582). Umanismul în Moldova şi Transilvania. Şcoala latină de la Cotnari. NicholausOlahus – primul umanist român de talie internaţională. Marile momente şimonumente ale culturii religioase şi ale limbii literare.5. Istoriografia din Moldova: istoriografia în limba slavonă – Letopiseţul luiŞtefan cel Mare, cronicile lui Macarie, Eftimie şi Azarie; istoriografia în limbaromână (Letopiseţul Ţării Moldovei) – Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce;cronici paralele la Letopiseţul lui Neculce: Nicolae Costin, Ioniţă Canta, EnacheKogălniceanu etc. Istoriografia din Transilvania: Cronica lui Popa Vasile din ŞcheiiBraşovului, Gheorghe Brancovici, Radu Tempea II, Plângerea Silvaşului.Istoriografia în Ţara Românească: Letopiseţul Cantacuzinesc, LetopiseţulBălenilor, Radu Popescu, Radu Greceanu, Anonimul Brâncovenesc.6. Şcoala Ardeleană şi Iluminismul românesc.7. Literatura română în perioada de tranziţie (1780-1830). PoeţiiVăcăreşti. Literatura paşoptistă. Începuturile romantismului românesc: IonHeliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, George Bariţiu, Vasile Cârlova,Grigore Alexandrescu. Anton Pann. Momentul 1840 şi Dacia literară: MihailKogălniceanu. Costache Negruzzi, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, CezarBolliac, Dimitrie Bolintineanu, Andrei Mureşanu, Ioan Catina, C.A. Rosetti,C.D. Aricescu, Al. Pelimon, Costache Boerescu, Costache Negri, DimitrieRalet, Constandin Sion, George Sion, Gr. Lăcusteanu, Ion Codru-Drăguşanu.Prozatori, pionieri ai romanului românesc şi primii dramaturgi. Profesori şifilologi ardeleni: Simion Bărnuţiu, August Treboniu Laurian, Aron Pumnul,Alexandru Papiu-Ilarian, Timotei Cipariu, Vasile Alecsandri, NicolaeFilimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ion Ghica.Scriitori minori prejunimişti şi preeminescieni.

Semestrul 21. Epoca marilor clasici: a. Sensul etimologic al noţiunii de clasic;b. Scurt demers comparativ asupra semnificaţiilor cuvântului clasic şi afamiliei sale lexicale în limbile de circulaţie europeană la sfârşitul celui de-aldoilea mileniu; c. Ce este un scriitor clasic? d. Originalitatea unui conceptliterar: Epoca marilor clasici români e. Publicaţii de seamă ale epocii:Românul, Familia, Convorbiri literare, Traian, Columna lui Traian,Tranzacţiuni literare şi ştiinţifice, Revista contimporană, Federaţiunea,România liberă, Tribuna etc.2. Titu Maiorescu (1870-1917)3. „Junimea”, epoca constituirii grupării.4. Ion Creangă5. Mihai Eminescu6. Ion Luca Caragiale7. Ioan SlaviciII. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEBălan, Ion Dodu, Luiza Marinescu, Istoria literaturii române de laînceputuri la epoca marilor clasici, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucureşti, 2005.Marinescu, Luiza, Sinteze de istoria literaturii române, Editura FundaţieiRomânia de Mâine, Bucureşti, 2001.Ghiţă Florea, Simona Iacob, Literatura română în a doua jumătate asecolului al XIX-lea, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005.Bibliografia de referinţă a cărţii vechi (manuscrisă şi tipărită), Bucureşti,CIMEC Institutul de memorie culturală, 1999.Cartojan, N., Istoria literaturii române vechi, Editura Minerva, Bucureşti,1980.Ciobanu, Ştefan, Istoria literaturii române vechi, I, Bucureşti, 1947.43

44ETNOLOGIE ŞI FOLCLORETNOGRAPHY AND FOLKLOREDisciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite; colocviu.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Structurarea şi reprezentarea timpului. Sacrul şi profanul.Sărbătorescul şi sărbătoarea. Calendarul: calendarul popular (natural, cosmic)şi calendarul oficial (creştin, ortodox, administrativ). Sincretisme,suprapuneri, resemantizări.• Obiceiurile populare. Teoria obiceiurilor. Obiceiurile – între culturapopulară materială şi cultura populară spirituală. Delimitări, interferenţe. Rit,ceremonial, spectacol în evoluţia obiceiurilor.• Ocupaţiile de bază ale poporului român. A) Agricultura de laculegător la cultivator. Modalităţi de obţinere a suprafeţelor arabile în trecut.Sisteme tradiţionale de lucrare a pământului. Evoluţia uneltelor şi ainstalaţiilor agricole. Plante sălbatice şi plante de cultură. Credinţe, practicirituale, obiceiuri agrare. Poezia muncilor agricole de la Pluguşor la Cântecelede seceriş.• Ocupaţiile de bază ale poporului român. B) Păstoritul: de lavânătoare la creşterea animalelor. Tipuri tradiţionale de păstori la români.Specificul transhumanţei carpatice. Structura socială a stânei. Credinţe,practici rituale, obiceiuri păstorale. Poezia păstorească.• Industria casnică. Unelte şi instalaţii pentru prelucrarea fibrelornaturale. Textilele. Portul popular – constante structurale şi diferenţieri locale(zonale). Ornamentica populară.• Spaţiul comunitar: aşezările (sate, târguri, oraşe) şi adăposturi(locuinţa, gospodăria, acareturile). Distribuţia spaţiului în mentalitateatradiţională. Tipologia satelor vechi româneşti. Tipologia gospodăriilor însatul tradiţional. Tipologia caselor vechi româneşti. Construcţii de utilitatepublică (civile) şi de cult. Credinţe şi practici în legătură cu fondarea unei noiaşezări sau a unei noi locuinţe. reflexe literare ale riturilor de construcţie.• Structura socială a satului tradiţional. Relaţiile de rutină. Familia,neamul, vecinătăţile, obştea. Coeziunea şi ierarhie. Riturile de trecere.Unitatea de neam.• Conceptul de folclor şi evoluţia lui. Folclorul ca realitate dinamică(dimensiuni diacronice şi sincronice). Folclor, literatură orală, literaturătradiţională – sensuri comune şi nuanţe de semnificaţie.• Caractere specifice ale literaturii populare şi consecinţe asupratextului folcloric:

– oralitatea şi mobilitatea textului folcloric; creaţia prin variante; relaţiadintre cod şi discurs;– raportul tradiţie–inovaţie; structura diacronică a faptelor de folclor;procesele de continuitate şi evoluţie în cultură; integrarea progresivă ainovaţiei în folclor;– caracterul colectiv, rezultat al interacţiunii individ–grup (colectivitate);creaţia folclorică – expresie a conştiinţei de grup; dinamica grupului creator defolclor; unitatea structural-semantică a folclorului românesc;– caracterul formalizat ca rezultantă a tradiţiei colective şi efect aloralităţii; raportul dintre prototip şi variantă; nivelele formalizării;– sincretismul de limbaj, sincretismul cultural şi sincretismulfuncţional; relaţiile textului cu contextele integratoare.• Sistemul dinamic al categoriilor folclorului literar. Principii şicriterii de delimitare; evoluţia codului cultural şi a convenţiilor estetice,statutul categoriilor tradiţionale în folclorul contemporan.• Poezia de ritual şi ceremonial: prezentare generală. Contextulcultural şi cadrul funcţional, rit-ceremonial-spectacol; mutaţii funcţionale şiresemantizări.• Poezia obiceiurilor calendaristice (de peste an). Zile şi munci.Caracterul ciclic al obiceiurilor de peste an. Poezia obiceiurilor de Crăciun şiAnul Nou. Colinde: tipuri funcţionale; varietatea tematică şi structuralcompoziţională;structuri narative şi descriptive – evoluţia lor. Particularităţiale limbajului artistic – versurile de invocare, refrenul, formulele de urare.Fondul creştin al poeziei colindelor. Poezia de urare: Pluguşorul, „sintezafolclorică românească”. Alte poezii ale muncilor agrare: poezia riturilor deprotejare a recoltei (Caloianul, Paparuda); cântecele de seceriş.• Poezia riturilor de trecere. Cadrul ceremonial şi condiţionarea luimitică; structura secvenţială a riturilor de trecere. Spectacolul nunţii şi poezialui: oraţiile de nuntă – structura alegorică, elemente simbolice şi descriptive;cântecele lirice de despărţire. Poezia ceremonialului funebru: cânteceleceremoniale (cântecul zorilor, cântecul bradului, cântecul de despărţire etc.)şi bocetele: delimitări, interferenţe.• Poezia ritmurilor de vindecare (descântecele): tipuri funcţionalstructurale;sistemul imagistic; limba descântecelor.• Literatura aforistică (proverbe, zicători) şi enigmatică (ghicitori).Natura lor contextuală. Funcţii. Statutul specific al metaforei.• Epica populară în proză. Caracterizare generală; povestitul (ca act)şi povestirea (ca text). Speciile prozei populare: basmul, legenda, snoava,povestirea despre întâmplări contemporane.• Epica populară în versuri: cântecul epic propriu-zis şi baladanuvelistică – particularităţi structural-funcţionale, distribuţie zonală, mod deinterpretare (zicere). Sub-categoriile cântecului epic propriu-zis (fantastico-45

mitologic, eroic, istoric, haiducesc). Marile teme. Balada nuvelistică (familială).Teme universale în spaţiul cultural românesc.• Lirica populară. Speciile liricii populare – criterii de delimitare.Orizontul tematic al cântecului liric românesc. Imagini, metafore, simbolurispecifice liricii populare româneşti.• Folclorul şi viziunea românească a lumii.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIENicolae Constantinescu, Alexandru Dobre, Etnografie şi folclor românesc(note de curs – partea I), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, Editura Minerva, vol. I., Bucureşti,1981.Pierre Bonté, Michel Izard, Dicţionar de etnologie şi antropologie,Editura Polirom, Iaşi, 1999.Mircea Eliade, Sacrul şi profanul, Editura Humanitas, Bucureşti, 1992.Arnold Van Gennep, Riturile de trecere, Editura Polirom, Iaşi, 1996.Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 1991.46

ISTORIA LIMBII ROMÂNE 1THE HISTORY OF ROMANIAN LANGUAGEDisciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite; examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI– Romanizarea Daciei.– Perioada latină a limbii.– Aportul substratului traco-dac la geneza limbii române.– Influenţele exercitate asupra limbii române: slavă, maghiară, turcă,neogreacă.– Formarea dialectelor româneşti din sudul Dunării.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEGr. Brâncuş, Introducere în istoria limbii române, vol. I, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.Al. Rosetti, Istoria limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti, 1986.I. Coteanu, Structura şi evoluţia limbii române, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1981.Florica Dimitrescu (coord.), Istoria limbii române, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1978.47

48DISCIPLINE OBLIGATORII –„B”LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ 1FONETICĂ ŞI FONOLOGIECONTEMPORARY ENGLISH – PHONETICS AND PHONOLOGYDisciplină obligatorie; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite; colocviu 1.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT1 st Semester1. Introductiona) Fundamental features of the language.b) Sinchronic vs. diachronic and syntagmatic vs. paradigmaticc) Linguistic subjectsd) Comunication models (De Saussure, Shannom, Mole)e) Phonetic transcriptionf) Branches of phonetics and phonology.2. Articulatory phoneticsa) Means of articulating soundsb) Active and passive articulatorsc) Oral and nazal soundsd) Classification of sounds3. Consonantsa) Sonorons soundsb) Obstruende soundsc) Semivowels4. Vowelsa) Cardinal vowelsb) Vowel classificationc) RP and Gen Am Systems5. Features and types of soundsa) Main features6. Phonologie representattiona) The Phonem and the alophoneb) Phonologic processes (the omission, the insertion, the inversion)7. Suprasegmental analysisa) The sylable and the syllabificationb) The suprasyllabic structure (accent, intonation, metre).

II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYRădulescu, Mara Van Schaik, An Introduction to Phonetics andPhonology, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.Chiţoran, Dumitru, English Phonetics and Phonology, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 1978.Roach, Peter, English Phonetics and Phonology, 2 nd ed., CambridgeUniversity Press, Cambridge, 1993.49

50LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ 2 – MORFOLOGIECONTEMPORARY ENGLISH – MORPHOLOGYDisciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite; examen 2.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT1. General overview on the Organization of Grammar; the stucture ofthe Lexicon; the concept of UG; principles and parameters; X – bar theory,constituents and phrases. Lexical and Functional categories and criteria ofidentification.2. Nominal categories: NUMBER: Sortal / non-sortal distinction.Countables. Bare plurals. Mass nouns. MT/ GT – a Lexical RedundancyRule; the Countability Squish.3. DETERMINATION: theoretical background (Reference, Deixis).Referential vs. Attributive use of DDs; the Articles: use. Proper names asDDs. DDs vs. Ids. Generics.4. GENDER: Gender systems. Gender at the level of the Lexicon; themajor formal oppositions. Gender markers. Referential Gender. Deviationsfrom the Normative Pattern.5. CASE – theoretical background; definition; case characterization intraditional grammar; syntactic cases vs. local cases.6. Verbal categories: TENSE: as an inflectional category; the Temporalaxes of orientation: primes; a semantic description of tenses in English.7. ASPECT: definition. Aspect vs. Tense; the Aspectual classificationof VPs (Kenny, Vendler, Mourelatos); a unified theory of Tense and Aspect;the Progressive Aspect.8. MODALITY: Epistemic and Deontic classification of Modals inEnglish; the Primary and Secondary Modals -semantic, syntactic andpragmatic description.9. MOOD – introductory remarks on the speaker’s possible world; theuse of the Subjunctive in English; distribution and meaning.II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYDuţescu-Coliban, Taina, Aspects of English Morphology, Nominal andVerbal Categories, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.Ştefănescu, Ioana, English Morphology, vol.2, The Nominal andVerbal Categories, TUB, Bucureşti, 1988.Quirk, Greenbaun, Leech, A Grammar of Contemporary English,Longman, London, 1972.Bădescu, Alice, Gramatica limbii engleze, ESE, Bucureşti, 1984.

LIMBA ENGLEZĂ – CURS PRACTIC 1, 2ENGLISH – PRACTICAL COURSEDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 4 lucrăripractice; total ore semestru 56; 4 credite / sem.; verificare 1, examen 2.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECTFor the two semestres the course bas the following parts: texts,grammar, vocabulary, translations, composition.1 st SemesterText modulus: during the first semester the first five units from thetextbook English Practical Course for Intermediate Students: each text willbe followed by exercises meant to fix the vocabulary, with stress on thesynonymy, the polisemy, the idiomatic phrases.Grammar Modulus: throughout medium level exercises will bepractised the following aspects linked with the verbal categories: tenses,aspect, sequence of tenses.Vocabulary Modulus: the lexical areas corresponding to the themesbelonging to the texts discussed will be covered and it is recommended tostudy half of the vocabulary units specified in the bibliography.Translation Modulus: translations from and in English will be madefrom the modern and contemporary prose.Composition Modulus: the students will write an essay on one of thethemes belonging to one of the texts discussed.2 nd SemesterTexts Modules: the next five units from the textbook English PracticalCourse for Intermediate Students will be studied.Grammar Modules: throughout medium level exercises will bepractised: the modal verbs, the personal moods, the passive voice.Vocabulary Modulus: the lexical areas corresponding to the themes ofthe texts discussed will be covered and it is recommended to study the otherhalf of the vocabulary units specified in the bibliography.Translation Modulus: translations from and in English will be madefrom the modern and contemporary prose texts adapted.Composition Modulus: the students will write an essay on one of thethemes belonging to one of the texts discussed.II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYLupu, Janeta, English Practical Course for Intermediate Students,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.51

Thomson, A.J., Martinet, A.V., A Practical English Grammar, OxfordUniversity Press.Evans, Virginia, Use of English, Express Publishing, 1998 (units1,2,4,7).Vince, Michael, Advanced Language Practice, Heinemann, 1994(units 1-12).52

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE 1, 2THE HISTORY OF ENGLISH LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; verificare 1, examen 2.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT1 st Semester1. Objects, methods, requests – introduction in the study ofliterary history.2. The English literature before the Norman Conguest.3. Medieval English literature (1066-1400).4. The poetry of English Renaissance: the sonnetists.5. Shakespeare’s predecessors from Lyly to Marlowe.6. How to analyse a play written by Shakespeare.7. Shakespearean typology of male and female characters.8. The shakespearean comedy: As You Like It and Twelfth Night.9. Imaginary and real world in A Midsummer Night’s Dream and TheTempest.10. England’s history in Shakespeare’s theatre: Eduard III and Henry V.11. Hamlet and King Lear: the top of Shakespeare’s tragedies.12. Shakespeare’s contemporaries.13. English poetry of the XVII th century (1600-1670)II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYStroe, Mihai, A Reader in English Literature from Chaucer to Marvell,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000.Volceanov, George, A Survey of English Literature from Beowulf toJane Austen, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.Volceanov, George, „Către o integrală Shakespeare în limba română”,în William Shakespeare, Eduard al III-lea, Editura Paralela 45, Bucureşti,2003, pp. V-XLVI.Chaucer, Geoffrey, The Canterbury Tales (the General Prologue).Donne, John, The Ecstasy, A Valediction: Forbidding Mourning, AValediction: of Weeping, The Canonization.Marvell, Andrew, To His Coy Mistress.Shakespeare, William, Sonnets.Shakespeare, William, A Midsummer Night’s Dream, As You Like It,Twelfth Night, Edward III, Henry V, Hamlet, King Lear, The Tempest.John Webster, The Duchess of Malfi.53

2 nd SemesterI. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT• the controversy regarding the attempts at defining romanticism• the cultural origins and background of the romantic phenomenon• rationalism versus romanticism• Blake: cerebral mythology and the journey within (i)• Blake: cerebral mythology and the journey within (ii): the correlationsbetween word and design• Wordsworth: the poetics of contemplation; the Preface to LyricalBallads, Manifesto of the romantic movement in England• Coleridge: the profane and the sacred, the natural and the prenatural• Byron: the philosophy of being: Manfred, Cain and Childe Harold• P. B. Shelley: the promethean nature of the romantic quester• Keats: the aesthetics of being and the romantic artifex• Defoe, the spiritual autobiography and the process of individuationversus Swift and human condition• Fielding and the architectonic novel: the path of initiation that leadsto wisdom• Sterne and the program of infinite continuity• Mary Shelley and the gothic novelConcepte critice1. myth criticism (Campbell, Frye, Durand):a. Campbell and the mythology of the primitive peoplesb. Frye and the concept of archetype as recurrent-cyclic symbol in literaturec. Durand and the archetypal schemes2. introduction to jungian archetypal criticism (Jung, Bodkin):a. introduction to depth psychologyb. literature and the archetype in Bodkin’s view: the fundamentaldominants3. psychoanalytical criticism (Freud, Lacan):a. Freud and the elementary aspects of psychoanalysis: the oedipuscomplex, the ego, the conscious, the unconscious, libido, the preconscious,the theory of pulsions, repression etc.b. Lacan and the linguistic structure of the psychéII. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYWilliam Blake, The Four Zoas, book 1; Milton, Preface; Jerusalem, Tothe public, To the jews, To the deists, To the christians; Songs of Innocenceand of Experience;54

William Wordsworth, The Prelude, books 1 and 6; Tintern Abbey.Ode. Intimations of immortality from recollections of early childhood.Preface to Lyrical BalladsSamuel Taylor Coleridge, Kubla Khan. The Eolian Harp; The Rime ofthe ancient marinerPercy Bisshe Shelley, Prometheus unbound. A lyrical drama in fouracts, act I. Mont Blanc, lines written in the vale of Chamouni. OzymandiasGeorge Gordon Byron:,Manfred: A dramatic poem; Cain: A mystery.Childe Harold’s pilgrimage. A romaunt, Canto III.John Keats, Endymion: a poetic romance, book 1. Hyperion. A Fragment.The fall of Hyperion. A dream. La belle dame sans merci. A ballad. Ode on agrecian urnDaniel Defoe, Robinson CrusoeJonathan Swift, Gulliver’s TravelsHenry Fielding, Tom JonesLaurence Sterne, Tristram ShandyMary Shelley, Frankenstein or the modern prometheus55

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ 1, 2LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINEDisciplină obligatorie; sem. 2; ore săptămânal – învăţământ de zi. 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem; examen 2.I. LE CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETPremier semestreI. Notions et concepts de base1. Relations syntagmatiques, relations paradigmatiques.2. Les unités linguistiques: le phonème, le morphème, le mot, lalexie, le syntagme, la phrase.3. Les niveaux d’analyse: le niveau phonétique et phonologique, leniveau morphologique, le niveau lexical, le niveau syntaxique, le niveauphrastique.4. Le modèle de description. Grammaire traditionnelle et grammairemoderne. L’analyse en constituants immédiats. La représentation de la phraseen structure profonde.II. Eléments de phonétique1. L’appareil articulatoire. Le rapport graphie / prononciation. Latranscription phonétique2. Eléments de phonétique suprasegmentale. L’accent, le groupeaccentuel. La syllabation. Phénomènes de cohésion du groupe accentuel:enchaînement, liaison. L’intonation.3. Eléments de phonétique segmentale. Le système vocalique. Lesvoyelles arrondies et les voyelles nasales. Le système consonantique.L’articulation des consonnes en finale absolue.III. Les groupes de mots1. Le groupe nominal. Définition. Caractérisation: marques spécifiquesdu genre, du nombre, du cas.Types de groupes nominaux.2. Le groupe nominal simple: structure, les prédéterminantsnominaux: l’article zero, les articles definis et indefinis, les démonstratifs, lespossessifs, les prédéterminants indéfinis, les prédéterminants interrogatifs;contraintes de combinaison; distribution, contraintes de distribution; valeursde contenu3. Le groupe nominal complexe: structure, caractérisation; typesdedeterminants, l’épithète, le complément du nom, la proposition relative.56

Deuxième semestreLe verbe et le groupe verbalI. Introduction: définition du verbe: traits sémantiques/ morphologiques/syntaxiques.II.Classes sémantiques de verbes. Verbes de modalité et d'aspect,verbes factitifs, perceptifs, appréciatifs, de jugement, d'opinion.III. Le système des formes verbales en français• Le sous-système verbal fondamental (formes verbales simples /vs/composées et surcomposées).• Le système verbal périphrastique. Les valeurs temporellesaspectuellesdes formes périphrastiques. Le système de suppléance; lesverbes semi-auxiliaires.IV. Catégories du verbe: catégories spécifiquement verbales: MODE,TEMPS et ASPECT; VOIX. Catégories verbo-nominales: personne etnombre.– La catégorie de l'aspect. Aspect et temps. Les oppositionsaspectuelles: accompli/ non-accompli; perfectif/ imperfectif; sécant/ nonsécant;inchoatif/ terminatif; semelfactif/ itératif; continu/ discontinu.L'aspect grammatical et l'aspect lexical.– Le temps verbal. Les temps du discours et les temps de l'histoire.L'approche textuelle du système des temps verbaux. Valeurs aspectuotemporellesfondamentales et valeurs discursives des formes verbales enfrançais: le présent; le passé composé; le passé simple; l'imparfait; le plusque-parfait;le futur et le futur antérieur; le futur dans le passé et le futurantérieur du passé.– La distribution des temps simples et des temps composés dans destextes. Les formes verbales dans le discours direct/ discours indirect; l'emploides formes verbales dans la phrase complexe. La concordance des temps.– Le mode verbal: définition. L'opposition modes personnels/ vs/modes non-personnels. Les valeurs modales systémiques. Les valeursmodales des formes verbales.– L'emploi de l'infinitif.– La catégorie de la voix. Définition; fonction syntaxique et rôlesthématiques; diathèse et thème verbal. La voix pronominale. Les formespronominales: le pronominal réfléchi, moyen; réciproque; moyen; duratif,éventif, possessif, passif. La voix factitive. Le passif. Conditions de lapassivisation. Verbes qui résistent à la passivisation. La voix factitive.V. Classes syntagmatiques de verbes d'après les traits contextuelsdu verbe. Les verbes distributifs; auxiliaires et semiauxiliaires; supports;copulatifs; opérateurs. Classification des verbes d'après le type dedéterminant verbal. Verbes monovalents. Verbes intransitifs/ vs/ transitifs.Verbes à doubles complémentation. Les compléments prépositionnels. Les57

compléments en Ø/ en de, en à. Les compléments clitiques. Verbes à troiscompléments. Les constructions symétriques. Les constructions réciproques.Les constructions causatives. Les constructions à verbes supports. Lesconstructions attributives. L'accord dans le syntagme attribut.VI. Le GV. Critères de délimitation du GV. Le V pivot de la phrase.Le statut du déterminant verbal: déterminant /vs/ adjoint. Le verbe et sescompléments. Le modèle syntagmatique /le modèle actanciel de la phrase. LeGV de la phrase binaire. L'objet direct. Les propriétés syntaxiques ducomplément direct. L'objet indirect en Datif. Le complément prépositionnel.VII. Applications: traits inhérents et traits contextuels du verbe;distribution relationnelle des temps verbaux; valeurs fondamentales et valeursdiscursives des temps verbaux.II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIRECristea, T., Grammaire française. Le nom et le groupe nominal. Leverbe et le groupe verbal, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2006.Cristea, T., Grammaire structurale du français contemporain, Bucureşti,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1974/1979.Riegel, M., Pellat, J, Rioul, R, Grammaire méthodique du français,PUF, Paris, 1984.Vişan, V., Phonétique française, EUB, Bucureşti, 2002.58

LIMBA FRANCEZĂ – CURS PRACTIC 1, 2LANGUE FRANÇAISE – COURS PRATIQUEDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 4 lucrăripractice; total ore semestru 56; 4 credite / sem.; verificare 1, examen 2.I. LE CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETa) l'expression et la compréhension orales – actes de parole/types d'exposés:– saluer, se présenter, prendre contact avec quelqu'un;– accueillir, féliciter, remercier quelqu/un;– se séparer, prendre congé;– présenter, décrire des personnes, des choses;– relater un événement en donnant des précisions sur les protagonisteset les circonstances.– exprimer ses goûts, ses préférences;– faire des appréciations sommaires;– exprimer ses sentiments, ses intentions, ses opinions;– poser un problème;– délimiter l'objet d'un débat, nuancer sa position;– formuler des arguments, donner des exemples;b) l'expression et la compréhension écrite: éléments de correspondancenon officielle:– rédiger une lettre à un ami sur les événements divers.– rédiger une lettre de réponse à une invitation.(acceptation/refus accompagnés de sentiments de joie, surprise, réserve,motifs et/ou excuses)Eléments de correspondance officielle:– lettre: demande de renseignements; lettre de candidature pour occuperun emploi dans l'administration, dans l'enseignement.– Curriculum vitae– lettre de motivation; mémoire de demande, mémoire de réclamation;Contenus linguistiques;– vocabulaire spécifique des situations déterminées;– éléments de grammaire spécificques: les présentatifs, les appellatifs;les prédéterminants, les pronoms personnels, les formes verbales; le discoursrapporté; les types de phrases.Activités et techniques d'enseignement: auditions d'enregistrement de:– dialogues didactiques, des dialogues pris sur le vif; – interview; – jeux derôle; interventions; débats.II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIREDrăgoi-Făinişi Sabina, Bondrea Emilia, Le français en situations,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.59

Saraş, M., Gramatica limbii franceze prin exerciţii structurale,Bucureşti, 1972.Ghidu, G., Pisoschi, V., Gramatica limbii franceze cu exerciţii, Teora,Bucureşti, 1998.Chamberlain (A), Steeler (R.)., Guide pratique de la communication,(100 actes de communication, 50 dialogues).Nistor-Borcan, V., Limba franceză – 1200 de teste grilă, Braşov, 2001.60

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE 1, 2HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISEDisciplină obligatorie; sem. 1, 2; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; verificare 1, examen 2.I. CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETPremier semestre1. Le Moyen Âge littéraire (IX e – XIV e siècle)o Définition et périodisation du Moyen Âge français. Premiers texteshagiographiques et historiques. Traits caractéristiques de la littératurefrançaise médiévale.o Evolution des formes poétiques au Moyen Âge.o Formation de l’esprit courtois. Expression de l’éthique courtoise surle plan poétique. L’esthétique de la fin’amors. Classification et spécialité desprincipales formes poétiques (XII e – XIII e siècles). Tradition et innovationpoétiques au XV e siècle: François Villon .o Evolution des formes narratives au Moyen Âge.o Chansons de geste, romans, chroniques; la structure épique de laChanson de Roland. Vers une esthétique du roman: Tristan et Yseult.L’œuvre de Chrétien de Troyes. La littérature satirique et didactique: lesfabliaux. Le Roman de Renart. Le Roman de la Rose.o Evolution des formes dramatiques au Moyen Âge.o Miracles, moralités, soties, farces.2. La Renaissance (XV e – XVI e siècles)o À l’aurore de la Renaissance: le XV e siècle – cadre historique etculturel; mutations dans la mentalité de l’époque.o Structures thématiques et narratives des recueils de nouvelles: Lescent Nouvelles nouvelles. Les quinze joies du mariage.o Tradition et innovation dans la poésie lyrique: François de Villon.o La littérature et la pensée au XVI e siècle: cadre historique; définitionet périodisation de la Renaissance. Le concept d’humanisme au XVI e siècle.Pierre de Ronsard et Joachim du Bellay.o La pensée philosophique rabelaisienne: la sagesse pantagruélique.L’art narratif chez les conteurs du XVI e siècle (Rabelais, Marguerite deNavarre).o Michel de Montaigne: Les Essais – somme philosophique et moralemise au service de la connaissance de l’homme.o Les principes pédagogiques de Rabelais et de Montaigne.o Conclusions sur l’évolution des principaux genres littéraires et sur lecontenu humaniste de la littérature française du Moyen Âge et de laRenaissance.61

Deuxième semestre1. Le XVII e siècleo Perspectives historiques et culturelles.o La doctrine et la littérature classique, de Descartes à Boileau, deCorneille à Molière.o Descartes.o Le Baroque. Définitions et points de vue.o Le Classicisme. Définitions et points de vue.o La tragédie classique: Pierre Corneille et Jean Racine.o La comédie classique: Molière.o L’inéfable de la poésie de La Fontaine.o Autres représentants de la pensée classique: Blaise Pascal, La Bruyère.o Société et littérature.2. Le XVIII e siècleo Perspectives historiques et culturelles.o Les traditions de la littérature.o La première période (de transition): 1688-1715: la critique socialechez La Bruyère – Les Caractères – oeuvre qui marque le passage vers lalittérature d’idées.o La deuxième période (1715-1750).o Les grands penseurs: Montesquieu (L’Esprit des lois) et Voltaire(Contes philosophiques).o Illustration du genre narratif et dramatique par des écrivains commeLesage, Prévost, Marivaux.o La troisième période (1750-1789)o L’Encyclopédie.o Diderot.o Ouvertures vers le XIXe siècle – le souffle romantique chezJ. J. Rousseau.o L’esprit de la critique sociale chez Beaumarchais.o La quatrième période (1789-1799).o Le retour à la poésie – André Chénier.o La philosophie des Lumières. L’Encyclopédie.o Les idées nouvelles.62

II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIRELuminiţa Ciuchindel, Relais narratifs dans la littérature française duMoyen Âge et de la Renaissance, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucureşti, 2001Luminiţa Ciuchindel, Études sur la littérature française, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.Bluche, François, Dictionnaire du Grand Siècle, Fayard, 1990.Dubois, Claude Gilbert, Le Baroque en Europe et en France, Paris,PUF, 1995.Duby, Georges et Perrot, Michelle (sous la direction de), Histoire desfemmes en Occident, tome III (XVI e -XVIII e siècles), sous la direction deNatalie Zemon Davis et Arlette Frage, Paris, Plon, 1991.63

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEIPSYCHOLOGY OF EDUCATIONDisciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentruformarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 1; ore săptămânal –învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite;examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Specificul studiului psihologiei educaţiei: statutul epistemologic alpsihologiei educaţiei; priorităţi ale studiului psihologiei educaţiei.• Dezvoltarea psihică şi educaţia: problematica educabilităţii; dezvoltareacognitivă, afectivă, socio-morală şi consecinţele în plan educativ.• Formarea şi dezvoltarea personalităţii: structura personalităţii;formarea caracterului; dezvoltarea aptitudinilor.• Elemente de psihologia învăţării: caracteristicile şi condiţiileînvăţării; metode de învăţare eficientă.• Succesul şcolar şi social: factori determinanţi; evaluarea şiprevenirea insuccesului; problematica devianţei comportamentale.• Dimensiuni psihologice ale activităţii educative: rolul profesionalşi personalitatea profesorului.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIERadu N. (coord.), Psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România deMâine, Bucureşti, 2005.Cosmovici, A., Iacob L.(coord.), Psihologie şcolară, Editura, Polirom,Iaşi, 1998/1999.Creţu C., Psihopedagogia succesului, Editura Polirom, Iaşi, 1997.64

INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIEFUNDAMENTALS OF PEDAGOGYTEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUMULUITHE THEORY AND METHODOLOGY OF THE CURRICULUMDisciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentruformarea iniţială a cadrelor didactice; anul I, sem. 2; ore săptămânal –învăţământ de zi: 2 curs; 2 seminar; total ore semestru 56; 5 credite;examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Pedagogia şi sistemul ştiinţelor educaţiei: educaţia – obiectul specificde studiu al pedagogiei, caracteristicile şi structura educaţiei, perspectivapedagogică în abordarea şi studierea educaţiei, problematica contemporană aeducaţiei. Formele educaţiei: educaţia formală, nonformală şi informală; relaţiile,notele definitorii şi continuitatea dintre formele educaţiei. Domeniile educaţiei:educaţia intelectuală, moral-civică, profesională, estetică, fizică, religioasă;noile educaţii. Sistemul instituţional al educaţiei: şcoala, familia, comunitatealocală, organizaţiile cultural – educative, şi nonguvernamentale, asociaţiileprofesionale, societăţile ştiinţifice unităţile economice, mass-media etc.• Teoria şi metodologia curriculum-ului: curriculumul – conceptefundamentale: curriculum general, Curriculum Naţional, curriculum specializat,curriculum subliminal, curriculum formal, curriculum informal, curriculumscris, curriculum predat, curriculum învăţat, curriculum recomandat. Componentelecurriculare: finalităţi, (ideal, scopuri, obiective), conţinut – tendinţe înorganizarea conţinuturilor curriculare (monodisciplinaritatea, multidisciplinaritatea,pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea, transdisciplinaritatea); timp(plaja orară), strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare. Produselecurriculare: documente oficiale (planul – cadru de învăţământ; programeleşcolare; manualele şcolare) şi materialele auxiliare, în sprijinul profesorilor şielevilor (curriculumul de suport). Evaluarea curriculumului – cadru conceptual şimetodologie; calităţile unui bun curriculum: extensia, echilibrul, relevanţa,diferenţierea, continuitatea şi progresia, calităţi fundamentale ale curriculumului.65

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIERadu, I., T., Pedagogie, fundamente teoretice, Editura V. & I Integral, 2002.Şerdean, I., Pedagogie – Compendiu, Bucureşti, Editura FundaţieiRomânia de Mâine, 2004.Dewey, J., Fundamente pentru o ştiinţă a educaţiei, Editura Didacticăşi Pedagogică, Bucureşti, 1992.Cerghit, I., Neacşu, I., Negreţ - Dobridor, I., Pânişoară, I.- O.,Prelegeri pedagogice, Iaşi, Polirom, 2001.Cucoş, C., Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), EdituraPolirom, Iaşi, 2002.Creţu, C., Teoria curriculumului şi conţinuturile educaţiei, EdituraUniversităţii Al.I.Cuza, Iaşi,1999.66

SpecializareaLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ/FRANCEZĂANUL II• Planul de învăţământ• Programele analitice67

În atenţia studenţilor anului IIStudenţii anului II, anuluniversitar 2006-2007, au, încontinuare, toate informaţiileesenţ iale utile ( Planuri deînvăţământ, programe analitice şiinformaţii generale pentru următorii2 ani – II şi III, respectiv aniiuniversitari 2006-2008).Ghidul va constitui un îndrumarpân ă la finalizarea ciclului destudii universitare de licen ţă.68

* Pentru studenţii de la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii desinteză** Pentru studenţii de la învăţământ la distanţă (I.D.) şi cu frecvenţă redusă (F.R.) formade evaluare este examenul*** Din fiecare modul opţional se alege o disciplină, care devine obligatorie.69

PROGRAME ANALITICEAnul IIDISCIPLINE OBLIGATORII COMUNELITERATURĂ COMPARATĂ 1, 2COMPARATIVE LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; colocviu 3, examen 4.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 3I. Concepte fundamentale: literatură naţională şi literaturăuniversală; comparatism şi literatură generală.II. Antichitatea1. Mit şi literatură. Marile mituri: definiţie, tipologie, reflexe literare alemiturilor în literatura universală.2. Narativitatea mitică între epopee şi poem (epicul explicativ-simbolic).2.1. Orientul antic. Unitatea spirituală şi diferenţieri filosofico-estetice.Cosmogonia şi teogonia:Mesopotamia: Enuma Eliş, Cosmogonia lui Berosos;Egipt: Hermopolis, Heliopolis, Memphis;China: miturile preconfucianiste – Hun-Tun, Pan-Ku;India: Vedele şi literatura exegetică;Iudeea: literatura ebraică;Antropogonia şi sociogonia. Idealul uman şi diversificarea discursuluiliterar;Mesopotamia: Epopea lui Ghilgameş;Egipt – „Omul tăcut” şi panteonul egiptean.Diversificarea literaturii: creaţia utilitară (de cult, scrieri magice, operedidactice) şi opera de divertisment (povestirile populare)China şi India – Dimensiunea filosofică a modelului uman. Confucianismul,Daoismul, Budismul.Marile poeme epice budiste – Ramayana şi Mahabharata.Reflexe orientale în literatura română:70

Cărţile populare – Povestea lui Archirie şi Anadan, Fiziologul,Alexandria, Varlaam şi Ioasaf, Sindipa, Aravicesc Mitologhicon-Memorialistica şi jurnalul de călătorie – I. H. Rădulescu,D. Bolintineanu, I. Ghica-Studii de orientalistică-Teme şi motive în lirica romantică – C. Bolliac, V. Alecsandri,D. Bolintineanu-Eminescu şi Orientul-L. Blaga şi perspectiva asupra sistemelor filosofice chinez şi indian-M. Eliade – istoric şi filosof al religiilor (orientale). Prozator inspiratde spiritualitatea indianăSpaţiul mediteranean – leagănul spiritualităţii europeneDialogul greco-latinCosmogonia şi teogonia:-Misterile arhaice greceşti – sursă a umanismului renascentist şi aclasicismului modern-Panteonul grec şi metamorfozele romane ale zeilorAntropogonia şi sociogonia:-Miturile greceşti livreşti: Hesiod (Munci şi zile), Eschil (mitul luiPrometeu), Platon (Timaios, Banchetul)Idealul uman şi structurarea epopeii clasice-Epicul mitizant: poemele homerice (Iliada şi Odiseea) şi Eneida-Prefigurări latine ale liricului epopeic (Cnaeus Naevius, QuintusEnnius)Subiectivizarea viziunii şi structurarea genurilor literareDiversificarea epicului beletristic:a. proza istorică greco-latină: Herodot, Tucidide, Cato, Titus Liviu,Tacitusb. memorialistica: Lucian din Samosata, Iulius Caesarc. proza satirică şi romanescă: Lucian, Alexandria, Esopia, Etiopicele,Dafnis şi Chloe, Apuleius, Petroniud. proza retorico-filozofică: M.Tullius CiceroCircumscrierea tematico-stilistică a speciilor liricului: poemul oriental– primă expresie a subiectivităţii poetice: Li-Tai-Pei, Du-Fu, Bai-Qu-Yi,Kalidassa (Sakuntala – prima epopee lirică)Diferenţierea greco-latină a speciilor:- elegia: Calinos, Tirteu, Solon- fabula: Arhiloh- satira: Alceu, Caius, Lucilius, Horaţiu, Marţial, Juvenal71

-poemul erotic: Sapho, Anacreon, Alceu, Catul, Horaţiu, Ovidiu-poemul filosofic: Pindar, Lucreţiu, Virgiliu, HoraţiuApariţia dramaticului (în Grecia) şi nuanţările specifice (în teatrul latin)-tragedia: Eschil, Sofocle, Euripide, Seneca-comedia: Aristofan, Menandru, Plaut, TerenţiuModelul greco-latin în literatura românăIII. Evul mediu – geneza unităţii spirituale europenePoemele epico-eroice. Eroism şi spirit naţional: Beowulf, Cântecul luiRoland, Cântecul lui Hildebrand, Edde şi Saga, Cântecul Nibelungilor,Gestele, Chanson de Roland, Cantar de mio Cid, Cântecul oastei lui IgorLiteratura cavalerescă. Eroism şi spirit curtenesc:– Romanul – marile cicluri franco-normande (antic, francez, bretonarthurian),Tristan şi Isolda, Chretien de Troyes, Parsifal– Lirica – poezia provensală (Guillaume d’Aquitaine, Bernard deVentadour, Jaufré Rudel), şcoala siciliană (Jacopo de Lantino), şcoalatoscană (Guinizelli), dulcele stil nou (Guido Cavalcanti)Proză şi didactică alegorică – expresie a spiritului citadin-fabule şi fabliaux, romanul (Romanul lui Renart, RomanulTrandafirului)-bestiarii, lapidarii, cronografe, scrieri de învăţătură şi ditsPoezia orăşenească – redimensionarea spiritului satiric – truverii(Ruteboeuf), goliarzii, minesängerii (Hans Sachs), W. Langland şi G. ChaucerTeatrul medieval – între sacru (l misterelor) şi profanul commedieidel’artePolii spirituali ai Evului Mediu: François Villon şi Dante AlighieriEvul mediu occidental şi literatura românăIV. PrerenaştereaZorii literaturii moderne, Francesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio.Semestrul 4V. Umanismul şi Renaşterea – intrarea în modernitatel. Umanismul italian şi reflexele sale occidentale: Lionardo BruniAretino; Poggio Braciolini; Enea Silvio Picolomini; Pico della Mirandola;Lorenzo de Medici; Niccolo Machiavelli; Erasmus din Rotterdam; ThomasMorus; Michel de Montaigne2. Liricul şi influenţele platoniciene: Clément Marot, şcoala lioneză(Maurice Scève, Louise Labé), Pleiada (Ronsard), Shakespeare3. Epicul în versuri şi proză – parafrazarea satirică a idealităţii-epicul în versuri: poemul eroi-comic (L. Pulci, Matteo Boiardo)72

-epopeicul reflexiv (L. Ariosto, T. Tasso, Agrippa d’Aubigné, L. deCamoes)-romanul alegoric (Fr. Rabelais, Miguel de Cervantes)4. Teatrul – normarea teoretică clasică şi codificarea scenică modernă:T. Tasso, Lope de Vega, Calderon de la Barca, Shakespeare5. Umanismul românesc şi deschiderile spre EuropaVI. Clasicismul şi Barocul – expresie a crizei Renaşterii-bazele estetico-filosofice: Decartes, Boileau, La Bruyère-marii clasici: Corneille, Racine, MolièreVII. Iluminism şi preromantism – democratism şi subiectivitate-Enciclopedia (Diderot, J. J. Rousseau, Montesquieu)-Eseistica filozofică şi estetică (G. Vico, Lessing)-Proza epică: sentimentală (S. Richardson, J. J. Rousseau, Bernardin deSaint-Pierre, A. F. Prévost), picarescă (R.Lesage, H.Fielding), filosoficosatirică(J. Swift, Montesquieu) şi evocatoare (J. Fielding)-Lirica sentimentală (E. Young, Th. Gray), „Sturm und Drang” (Schiller,Burger), protestatară (J. Thomson, A. Chénier, Th. Gray); neoumanismul(Hölderlin, Goethe), baladescul (Robert Burns, J. .Macpherson, G. A. Bürger)-Dramaturgia – drama (D. Diderot, S. Mercier, Schiller)– tragedia (Alfieri, Voltaire)– comedia (Marivaux, P. A. Caron, C. Goldoni)-Depăşirea limitelor: „patriarhii” literaturii moderne (Voltaire şi J. W.von Goethe)II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEVlădescu, Andreea, Literatură comparată. Antichitatea. I. Epicul,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.Cizek, Eugen, Evoluţia romanului antic, Editura Univers, Bucureşti, 1987.Gramatopol, Mihai, Moira, mythos, drama, ELU, Bucureşti, 1969.Grimal, Pierre, Literatura latină, Editura Teora, Bucureşti, 1997.73

ESTETICĂAESTETICSDisciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs;total ore semestru 28; 2 credite; examen 4.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI1. Obiectul şi legimitatea esteticii ca disciplină teoretică: estetici de tip„hegelian” şi de tip „galileic”; locul şi rolul esteticii în raport cu disciplineleparticulare (teoretice şi istorice) despre arta şi literatura cu practica artistică.2. Constituirea şi evoluţia istorică a problematicii esteticii. Problememetateoretice actuale ale esteticii.3. Valoarea estetică şi artistică. Conceptul de valoare şi tipologiivalorice. Particularităţile valorii artistice. Regimul valorii artistice.4. Atitudinea estetică. Conceptele de interes estetic, simţ estetic, gustestetic şi ideal estetic. Antinomiile judecăţii estetice. Problema „obiectivităţii”valorii artistice şi a criteriilor judecăţii estetice de valoare. Tipuri de judecăţiestetice.5. Categoriile estetice. Specificul şi semnificaţia categoriilor estetice.Valoarea estetică şi categoria estetică.Principalele categorii estetice: Frumosul, Sublimul, Tragicul, Comicul,Poeticul etc. Problema antonimiilor în sistemul categoriilor estetice. Corelaţiafrumos–urât, sublim–grotesc, sublim–tragic. Semnificaţia tragi-comicului înarta contemporană. Arta secolului XX şi problema categoriilor estetice.6. Opera şi arta. Conceptul de artă – concept deschis. Trăsături aleoperei de artă. Imuabilitatea şi ilimitarea simbolică a operei de artă. Arta şi„non-arta”, „post-arta”, „meta-arta” etc.7. Esteticul extraartistic.8. Artă şi cunoaştere. Opţiuni şi controverse privind valoareagnoseologică a artei. Imaginea artistică. Problema „adevărului artistic”.Semnificaţia noţiunii de autenticitate artistică.9. Artă şi limbaj. Semnificaţie şi comunicare artistică. Tipuri delimbaje. Abordarea semiotică a artei. Funcţiile limbajului artistic.10. Receptarea artistică şi abordarea ei fenomenologică. Obiect artistic şireceptor. Receptarea ca descoperire de creaţie. Condiţii şi grade ale receptării.11. Arta şi civilizaţia contemporană.74

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIETudor Vianu, Estetica, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968.G. Călinescu, Principii de estetică, Editura pentru Literatură, Bucureşti,1968.L. Blaga, Arta şi valoare, în Trilogia valorilor – Opere, vol. 10,Editura Minerva, Bucureşti, 1986.L. Rusu, Logica frumosului, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968.P. Servein, Estetica, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1975.E. Papu, Despre stiluri, Editura Eminescu, Bucureşti, 1986.S. Andronescu, Analogii estetice. Teoria spaţiu–timp în artă şiliteratură, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998.W. Hoffman, Fundamentele artei moderne, Editura Meridiane, Bucureşti,1977.75

76LIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ 3, 4CONTEMPORARY ROMANIAN LANGUAGEDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite / sem.; examen 3, examen 4.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 3• Definiţia morfologiei. Relaţii între morfologie şi sintaxă. Sistemgramatical şi structură morfologică a limbii.• Părţile de vorbire (clase lexico-gramaticale). Definiţie. Clasificare.Criterii de delimitare a părţilor de vorbire (semantice, morfologice, sintactice).• Categorii gramaticale (morfologice). Definiţie. Clasificare.Mijloacele de exprimare a categoriilor morfologice. Opoziţiile morfologice.• Substantivul. Criterii de definiţie. Clasificarea substantivului. Criteriilenominale.• Substantivele comune. Definiţie. Clasificare. Particularităţi.• Substantivele proprii. Definiţie. Clasificare. Particularităţi.• Categorii gramaticale nominale.• Opoziţia de gen. Tipologie. Valori semantice ale genului. Mijloacede exprimare: opoziţii de tip lexical, afixal şi sintagmatic. Indicii de gen.• Opoziţia de număr. Tipologie. Valori semantice şi formale alenumărului. Procedee de formare a pluralului. Mijloace de exprimare: opoziţiide tip afixal şi sintagmatic. Indicii de număr.• Opoziţia de caz. Tipologie. Valori semantice şi formale ale cazului.Mijloace de exprimare: opoziţii de tip afixal şi sintagmatic. Indicii de caz.• Opoziţia de determinare. Tipologie. Valori semantice şi formale aleacestei categorii. Mijloace de exprimare: opoziţii de tip afixal şi sintagmatic.Indicii de determinare.• Flexiunea substantivului. Tipuri de flexiune. Clase flexionarenominale.• Articolul. Criterii de definiţie. Clasificarea articolului. Criteriimorfologice de delimitare a articolului. Controverse privind încadrareamorfologică a clasei articolului.• Adjectivul. Criterii de definiţie. Clasificarea adjectivului. Categoriilegramaticale ale adjectivului. Acordul în gen, număr şi caz cu substantivuldeterminat. Categoria gradelor de comparaţie.• Flexiunea adjectivului. Tipuri de flexiune. Clase flexionare adjectivale.

Semestrul 4• Pronumele, clasă de substitute nominale. Criterii de definiţie.Clasificarea pronumelui.• Categoriile gramaticale ale pronumelui: persoană, număr, gen, caz.Valori semantice. Tipuri de opoziţii formale. Indici morfologici.• Flexiunea pronominală. Tipuri de flexiune. Clase flexionarepronominale.• Numeralul. Criterii de definiţie. Clasificarea numeralului. Criteriimorfologice de delimitare a numeralului. Controverse privind încadrareamorfologică a numeralului.• Categoriile gramaticale ale numeralului: număr, gen, caz. Valorisemantice. Tipuri de opoziţii formale. Indici morfologici şi sintactici.• Verbul. Criterii de definiţie. Clasificarea verbului. Predicativitatea.Caracterul personal. Tranzitivitatea. Criterii morfologice de delimitare averbului.• Categoriile gramaticale ale verbului: diateză, mod, timp, persoană,număr. Valori semantice. Tipuri de opoziţii formale. Indici morfologici.• Flexiunea verbală. Tipuri de flexiune. Clase flexionare verbale.• Adverbul. Criterii de definiţie. Clasificarea adverbului.• Prepoziţia. Criterii de definiţie. Clasificarea prepoziţiei.• Conjuncţia. Criterii de definiţie. Clasificarea conjuncţiei.• Interjecţia. Criterii de definiţie. Clasificarea interjecţiei.• Locuţiunile gramaticale. Criterii de definiţie. Clasificarea locuţiunilor.Particularităţi morfologice.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEToma, Ion, Morfologia limbii române, Editura Fundaţiei România deMâine, Bucureşti, 2004.Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”,Gramatica limbii române, vol.1, Cuvântul, vol. II. Enunţul, Editura AcademieiRomâne, Bucureşti, 2006.Avram, Mioara, Gramatica pentru toţi, Editura Humanitas, Bucureşti,2001.Coteanu, Ion, Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, 1982.Dimitriu, C., Tratat de gramatică a limbii române, Morfologia, Iaşi, 1999.Iordan, Iorgu; Guţu Romalo, Valeria; Niculescu, Al., Structura morfologicăa limbii române contemporane, Bucureşti, 1966.Irimia, Dumitru, Gramatica limbii române, Iaşi, 1997.77

ISTORIA LIMBII ROMÂNE ŞI DIALECTOLOGIE 2THE HISTORY OF ROMANIAN LANGUAGE AND DIALECTOLOGYDisciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite; colocviu 3.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEIIstoria limbii române– Apariţia şi evoluţia sunetelor noi: vocalele ă, î, diftongii, africatele,constrictivele ş, j, h, grupuri de consoane– Fenomene specifice limbii române privind evoluţia sunetelorlatineşti.– Morfologia istorică (flexiunea nominală, pronominală şi verbală)– Trăsături generale referitoare la evoluţia vocabularului latin dinlimba română.Dialectologie nord- şi sud-dunăreană– Cele cinci subdialecte dacoromâne– Dialectele românei comune: aromâna, meglenoromâna şi istroromâna– Statutul actual al dialectelor limbii române– Unitatea variantelor teritoriale ale limbii române.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEGr. Brâncuş, Introducere în istoria limbii române, vol.I, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.Al. Rosetti, Istoria limbii române, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,Bucureşti, 1986.I. Coteanu, Structura şi evoluţia limbii române, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1981.Florica Dimitrescu (coord.), Istoria limbii române, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1978.78

ISTORIA LITERATURII ROMÂNE 3, 4THE HISTORY OF ROMANIAN LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42; 3 credite / sem.; colocviu 3, examen 4.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 31. Evoluţia prozei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Începuturileromanului şi ale nuvelei. Alte proze: jurnalul de călătorie, proza istorică şipolitică)2. Nicolae Filimon – prezentare monografică şi analitică3. Activitatea literară şi specificul operei lui A. Odobescu4. B. P. Hasdeu şi I. Ghica – activitatea literară5. Alţi prozatori: Duiliu Zamfirescu, B. Ştefănescu-Delavrancea, A. Vlahuţăş.a.6. Evoluţia teatrului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea: teatrulromantic Răzvan şi Vidra, Despot-Vodă, Apus de soare.7. Evoluţia criticii literare şi a ideilor estetice moderne: Radu Ionescu,Titu Maiorescu, C. Dobrogeanu-Gherea8. Simbolismul românesc. Etape. Reprezentanţi9. A. Macedonski – activitatea literară: poezie şi proza10. G. Bacovia – specificul autohton al simbolismului românesc11. G. Coşbuc – universul liric12. Caracteristicile literaturii secolului al XIX-lea – Sinteză a epociiliterareSemestrul 4Orientarea tradiţionalistă – SămănătorismulAtitudini presămănătoriste George Coşbuc, Ovid DensusianuPoporanismulC. Stere, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Garabet Ibrăileanu, Mihai Ralea.GândirismulOrientarea modernistăSimbolismulModernismul după război – Cercul „Sburătorul”:Eugen LovinescuCritici de formaţie lovinesciană: Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu,Vladimir Streinu, Şerban Cioculescu.79

Modernismul extrem:SuprarealismulPrincipalele direcţii ale liricii româneşti la cumpăna veacurilor:Moştenirea EminescuMoştenirile Macedonski şi CoşbucPoeţi neoromantici şi sămănătorişti.Momentul Octavian GogaSimbolişti: Ştefan Petică, Ion Minulescu, George Bacovia, DimitrieAnghel, Nicolae DavidescuPoeţii de la „Gândirea” între tradiţie ortodoxistă şi inovaţie: NichiforCrainic, Ion Pillat, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, AdrianManiu, Radu Gyr .Poezia ermeticăIon Barbu. Lirica barbizantă în poezia noastră: Dan Botta, MihaiMoşandrei, Emil Gulian, Andrei Tudor, Cicerone Teodorescu, EugenJebeleanu, Simion Stolnicu, Gheorghe Magheru etc.Poeţi români în exil: Aron Cotruş, Ştefan BaciuPoeţi cotruşieni: Mihai BeniucPoeţii de la „Viaţa Românească”: Al. Philippide, George Topârceanu,Mihai Codreanu, Otilia CazimirLirica feminină: Elena Farago, Claudia Milian-Minulescu, OtiliaCazimir, Alice Călugăru, Anişoara Odeanu, Sanda Movilă, Magda Isanos,Maria BanuşRetrospectivă asupra avangardei literare: dadaişti şi suprarealiştiTristan Tzara, Ion Vinea, B. Fundoianu, Ilarie Voronca. Imagismulliric; tendinţa de înnoire în lirica lui Emil Botta, Virgil Gheorghiu, D. Stelaru,Maria Banuş, Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Eugen Ionescu, Geo Bogza,Aurel Baranga.La răscruce de drum: Zaharia Stancu, Eugen Jebeleanu, EmilGiugiuca, Radu Boureanu.Ipostaze inovatoare: Nicolae Labiş, Nichita Stănescu, Marin Sorescu,Ioan AlexandruCâteva coordonate ale liricii actuale: Mihu Dragomir, GeoDumitrescu, Nina Cassian, A.E. Baconsky, Şt. Augustin Doinaş, Ion Brad,A. Păunescu, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu ş.a.Partea a doua: critica şi istoria literarăTitu Maiorescu şi „Junimea”.Evoluţia criticii şi istoriei literare în secolul XX: evoluţia de lacritica ideologică de direcţie (N. Iorga, G. Ibrăileanu, E. Lovinescu,80

M. Ralea) la critica profesionistă (Ilarie Chendi, I. Trivale, Perppessicius,Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Streinu). ConstantinDobrogeanu-Gherea, Garabet Ibrăileanu, Paul ZarifopolCritica profesionistă: Eugen Lovinescu, Perpessicius, PompiliuConstantinescu, Vladimir Streinu, Şerban CioculescuCritica de creaţie: George Călinescu, Tudor VianuII. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEGhiţă Florea, Simona Iacob, Literatura română în a doua jumătate asecolului al XIX-lea, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.Bălan, Ion Dodu, Momente ale liricii româneşti în secolui XX, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,ediţie şi prefaţă de A. Piru, Editura Minerva, Bucureşti, 1981.T. Vianu, Arta prozatorilor români (orice ediţie).I. Păcuraru, Clasicism şi romantism, Editura Albatros, Bucureşti (oriceediţie).Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, Bucureşti,1937.81

82DISCIPLINE OBLIGATORII „B”LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ 3, 4ENGLISH CONTEMPORARYDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; colocviu 3, examen 4.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT3 rd SemesterBasic linguistic concepts relevant to the study of SyntaxCategoriesi. syntactic categories – the phrase and the sentenceii. lexical categories – Nouns, Verbs, Adjectives, Adverbsiii. functional categories – Inflection, Determiners, Degree Adverbsiv. grammatical categories – pertain to the word dosses/parts-ofspeech,e.g. the verbal categories of Mood, Tense, Aspect, the nominalcategories of Person, Number, Gender, the category of Comparison withAdjectives and Adverbs.Syntactic relations – the inter-relations between the constituents ofphases and sentences, indeeding the relations of predication, government,modification, determination, quantification.Syntactic function – discharged by constituents, wing determined bytheir position/distribution in phrases/sentences. The main functions areuniversal: Subject, Predicate, Direct Object, Indirect Object, PrepositionalObject, Noun Modifier (the classical Attribute), Adverbial Modifier.Sentence types according to the Criterion of Structural ComplexityA. Simple sentenceB. Complex sentencesC. The clause as Complementizer PhraseD. a. The declarative sentenceb. The interrogative sentencec. The imperative sentenced. The exclamatory sentence.Complex Intransitives1. Prepositional Intransitives2. Intransitives with Particle and Preposition3. Intransitives with a Prepositional Indirect Object

a. The eventive typeb. The experiencer typec. The relational type4. Intransitives with two Prepositional Objects5. Intransitives with Adverbial Modifiers6. Reciprocal IntransitivesTransitive PredicationsSyntacticalles Simple Transitives1. Monotransitives with Affected Objects2. Verbs with Effected/Resultative Object3. Verbs with Affected and/or Effected Object4. Relational Verbs5. Verbs with Instrumental Object6. Verbs with Locative Object7. Verbs with Abstract Direct Object8. Causative verbs (periphrastic, lexical, morphological)a) periphrastic causativesb) lexical causativesc) morphological causativesd) athitudinal causatives/experiencer causativese) dative causativesf) ergative verbs4 th SemesterI. Syntactic and semantic aspects of Negation– Defining the concept of Negative Sentence– Logical versus metalinguistic uses of Negation– Local versus sentential levels of Negation– Affirmative and Negative Sentences: semantic, pragmatic, andstructural differences– Negativity Tests– Realisations of NEG and the classification of Negative Sentences– Polarity and assertivity– The nature and types of Polarity Items– The inherent and the derivationally assigned [± assertive] feature– Syntactic behaviour of Negative Adverbs and Pronouns– Attraction and Incorporation– Focus and scope of Negation– Negative Raising83

II. Syntactic relations. Coordination– Types of syntactic relations and their characteristics– Compound and Complex Sentences– The property of connectedness (relatedness)– Connectors (Relators): classification; behavioural and distributionalfeatures– Syntactic and semantic aspects of Coordination– Copulative (Additive) Coordination– Adversative Coordination– Alternative (Disjunctive) Coordination– Semantic implications of Coordination: symmetric and asymmetricuses of Coordinators– Incomplete Conjuncts: Reduction Rules and Conjunction Rules– Problems of agreement with Compound Subject NPsIII. Subordination by Relativisation– Mechanism of Relative Clause formation– The co-reference condition and the Standard interpretation– Relative Clauses as CPs; Wh-movement and adjunction– General classification of Relative Clauses (criteria, types andcharacteristics)– Relative Clause Introducers– General characteristics; classes; syntactic functions within the clause– That and as as Relative Clause Introducers– The Null Relative Clause Introducer– Formal, semantic and pragmatic aspects– N modifiers – Restrictive Relative Clauses– NP, PP, AP, VP and S modifiers – Non-Restrictive Relative Clauses;specificities– Free Relative Clauses; arguments for the existence of a deepantecedent; distribution– Relativisation out of Prepositional Phrases– Non-Finite Relative Clauses– Infinitival Relative Clauses– Participial Relative Clauses– Cleft ConstructionsIV. Subordination by Complementation– Types and sentencehood of Complement Clauses– THAT Clauses84

– General characteristics; THAT Clauses as „abstract nominals”; THATClauses as CPs– Extraposed Clauses; Expletive IT– Distribution and classes of verbs, adjectives, nouns subcategorisingfor THAT Clauses– Complementizerless Clauses (THAT Deletion)– Tense and Complement: embedded tenses; system of reference– The use of the Subjunctive in Complement Clauses– Infinitive Clauses– General characteristics– The status of FOR as a Complementizer and of TO as Inflection– Overt and non-overt Subjects of Infinitive Clauses – variousinterpretations– Indefiniteness of the Subject– Subject and Object control; the Null Subject PRO; Control Predicates– Raising Predicates– FOR-TO Infinitive Clauses and PRO Clauses; patterns and syntacticfunctions– Raising patterns – various interpretations– Subject-to-Subject Raising: the Nominative + InfinitiveConstruction; classes of triggers– Subject-to-Object Raising: the Accusative + Infinitive Construction;classes of triggers– TO BE Deletion in Raising patterns– ing Complement Clauses– Classification of -ing forms; verbal, substantival and adjectivalvalues– Gerunds: general characteristics; Acc – ing and Poss – ingConstructions; semantic differences– Overt and non-overt Subjects in Gerundial Constructions– The distribution of Half and Full Gerundial Clauses– Gerunds with passive meaning– Gerunds in Raising patterns– Embedded (Indirect) Questions– General characteristics; Wh-movement and embedding– Syntactic functions and classes of verbs taking such Complements85

II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYŞerban, D., Haţăgan R., Moisescu D., English Syntax Workbook, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.Tudosescu, A., Syntax 2, ms. (Suport de curs disponibil în bibliotecafacultăţii), 2003.Cornilescu, A., English Syntax, vol. II, TUB, Bucureşti, 1982Cornilescu, A., Complementation in English: A Minimalist Approach,Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003.Jacobs, R. A., English Syntax. A Grammar for English LanguageProfessionals, Oxford University Press, Oxford, 1995.86

LIMBA ENGLEZĂ 3, 4 – curs practicENGLISH – Practical CourseDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi:4 lucrări practice; total ore semestru 56; 4 credite / sem.; verificare 3,verificare 4.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECTThe course is structured on four modulus:• Text Modulus for the first semester:– Educating Man– Physical and Emotional Life (I)• Text Modulus for the second semester:– Life and Technology– Man is the Midst of Nature• Grammar Modulus includes exercises for the following types ofconstructions:– sentence types (word order features); copulative predicates;constructions based on intransitive, monstransitive and ditransitive predications;transitive and intransitive phrasal verbs;– passive constructions; dative constructions; negative polarityitems, emphatic negations, relative clauses.• Translation Modulus: translations from some short fragments ofphrase in English and in Romanian.• Composition Modulus: suggests 6 themes belonging to the studied texts.II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYŞerban, D., Haţăgan, R., Moisescu, D., English Syntax Workbook,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.Wellman, G., Wordbuilder, Heinemann, 1998.Vince, M., Advanced Language Practice, Heinemann, 1994.87

88ISTORIA LITERATURII ENGLEZE 3, 4THE HISTORY OF ENGLISH LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; colocviu 3, examen 4.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT3 rd SemesterIntroduction to the Victorian Age dondmanes and Ethos. The multiplesocial, political, cultural connotations.Victorian Poetry – Epigonic vs. the Romantic? Inaugurative of its ownidentity. Alfred Tennyson (1809-1892) – descriptive, introspective, preeminentlylyrical poet of private and public consciousness. Robert Browning.Victorian Fiction – between Romance and Realism.Charles Dickens (1812-1870) - „the metaphysical novel”George Eliot (Mary Ann Evans (1819-1880) – The quintessence ofVictorian Realism.Thomas Hardy (1840-1928) – The Social and Mythopoetic Dimension ofFiction.II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYA. PoetryA. Tennyson – Mariana, The Lady of Shalott, Ulysses, from InMemoriam, A.H.H. LIV LV LVIR. Browning, My Last Duchess, Memorabilia, Meeting at Night, Lovein a Life, ConfessionsB. NovelCh. Dickens, Dombey and Son, Hard Times, David Copperfield, GreatExpectationsG. Eliot, The Mill on the Floss, Adam BedeTh Hardy, The Return of the Native, The Mayor of Casterbridge, Tessof the d’Ubervilles, Jude the Obscur4 th SemesterModernism and its cultural contextJoseph ConradGeorge Bernard Shaw

David Herbert LawrenceJames JoyceT.S. EliotVirginia WoolfSamuel BeckettAldous HuxleyGeorge OrwellWilliam GoldingAnthony BurgessJohn OsbornIris MurdochGraham GreenePostmodernism and its cultural contextJohn FowlesDavid LodgeKazuo IshiguroJulian BarnesII. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYSamuel Beckett, Waiting for GodotAnthony Burgess, A Clockwork Orange; William Golding – Lord of theFliesJoseph Conrad, Heart of Darkness; Lord JimThomas Searns Eliot, The Waste LandJohn Fowles, The French Lieutenant’s Woman, The CollectorGraham Green, The Heart of the Matter; Iris Murdoch, The BellAldous Huxley, Brave New World; George Orwell, Nineteen Eighty-fourJames Joyce, A Portrait of the Artist as a Young Man, UlyssesDavid Herbert Lawrence, Sons and Lovers, The RainbowDavid Lodge, Changing Places, Julian Barnes, A History of the Worldin 10 ½ Chapters; Kazuo Ishiguro, The Remains of the DayJohn Osborne, Look Back in AngerGeorge Bernard Shaw, The Devil’s Disciple, Saint JoanVirginia Woolf, Mrs. Dalloway, To the Lighthouse.89

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ 3, 4LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINEDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi:1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; colocviu 3,examen 4.I. LE CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETTroisième semestreNotions fondamentalesa) spécificité de la syntaxe, la notion de structure, places et positions,catégories majeuresb) la phrase – définition, phrase étroite/phrase large, représentationarborescente de la phraseFonctions syntaxiques (le sujet; le groupe prédicatif: le complémentd’objet direct, le c. o. indirect; l’attribut; les compléments circonstanciels)Introduction à la théorie des constituants de phrase – (l’approchesyntaxique générativiste; l’approche énonciative; classification)Le type assertifLe type interrogatif (définition, incidence interrogative; interrogationtotale – marqueurs de l’interrogation totale; interrogation partielle – marqueurs del’interrogation partielle, valeurs de l’interrogation; interrogation indirecte)Le type injonctif (définition; structures injoctives; modulations del’injonction)Le type exclamatif (définition; structures exclamatives)La négation (dimension lexicale; dimension grammaticale de lanégation; portée de la négation: négation totale, négation partielle; négationrestrictive /annulation de la restriction; emploi des mots négatifs; négation etcoordination; négation cumulée)L’emphase (définition; procédés emphatiques: accent d’insistance,dislocation, extraction)Le passif et l’impersonnela) Le passif: forme verbale et type de phrase; les verbes passivables;l’emploi du passif dans le discoursb) L’impersonnel: verbes impersonnels; locutions impersonnelles/constructions impersonnelles, la postposition du sujet d’un verbe impersonnel90

Quatrième semestreDéfinition de la phrase complexeTypes de phrases complexesLa phrase complexe formée par subordination: constituants, classes deréalisateursLe Groupe Adverbial. Le circonstant temporel: caractérisation, axes destructuration, types de détermination temporelle, réalisateursLe circonstant spatial: axes de structuration, réalisateurs,Le circonstant de manière: caractérisation, réalisateursLe circonstant d’instrument: caractérisation, réalisateursLa phrase de comparaison: caractérisation, relations spécifiques,réalisateursLe circonstant de cause: caractérisation, types de cause, conjonctions etlocutions conjonctionnelles qui introduisent la subordonnée de cause, choixdu mode dans la subordonnée de causeLe circonstant de conséquence: caractérisation, types de conséquence,conjonctions et locutions conjonctionnelles qui introduisent la subordonnée deconséquence, choix du mode dans la subordonnée de conséquenceLe circonstant de but: caractérisation, types de but, classes deréalisateurs, conjonctions et locutions conjonctionnelles qui introduisent lasubordonnée de but, choix du mode dans la subordonnée de butLe circonstant de condition: caractérisation, types de condition,particularités de construction et valeurs de la conjonction „si”, conjonctionset locutions conjonctionnelles qui introduisent la subordonnée de condition,choix du mode dans la subordonnée de conditionLe circonstant de concession: caractérisation, types de concession,classes de réalisateurs, conjonctions et locutions conjonctionnelles quiintroduisent la subordonnée de concession, choix du mode dans lasubordonnée de concessionLe circonstant de supposition: caractérisation, classes de réalisateurs,conjonctions et locutions conjonctionnelles qui introduisent la subordonnée desupposition, choix du mode dans la subordonnée de supposition.91

II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIREMurăreţ, I., Syntaxe. La phrase complexe (I), Les principaux circonstantset la phrase de comparaison, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,2006.Cristea, T., Grammaire structurale du français contemporain, EDP,Bucureşti, 1979.Dubois, J. et Dubois-Charlier, F., Eléments de linguistique française,Larousse, Paris, 1970.Grevisse, M., Le Bon Usage, Duculot, Paris, 1993.Levy, M., Grammaire du français, Ophrys, Paris, 2000.Maingueneau, D., Syntaxe du français, Hachette, Paris, 1994.Riegel M., Pellat J., Rioul R., Grammaire méthodique du français, PUF,Paris, 1994.92

LIMBA FRANCEZĂ – CURS PRACTIC 3, 4LANGUE FRANÇAISE – COURS PRATIQUEDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi:4 lucrare practică; total ore semestru 56; 4 credite / sem.; verificare 3,verificare 4.I. LE CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETTroisième semestreI. Test d’évaluation (les résultats serviront à établir la complexité desactivités proposées)II. Unité 1: Qu’est-ce qu’un Français?a) Peut-on définir l’identité d’un peuple?compréhension du texte; exercices lexicaux; exercices grammaticaux(la phrase interrogative)b) Les Carnets du major Thompson, de Pierre Daninos (fragment)compréhension du texte; exercices lexicaux; exercices grammaticaux(la phrase interrogative)c) expression orale (sujet de débat: Les Français devant le jugementdes autres nations);III. Unité 2: La famille française – du côté des jeunesa) La famille française aujourd’hui (présentation d’un texte de synthèsesur les caractéristiques du modèle familial d’aujourd’hui) compréhension dutexte; exercices lexicaux.b) expression orale (sujet de débat: Que pensez-vous sur « le mariage àl’essai »? Argumentez votre opinion.)c) Uranus, de Marcel Aymé (fragment) – compréhension du texte;exercices lexicaux; exercices grammaticaux (la phrase exclamative).IV. Unité 3: Ainsi va la langue françaisea) Présentation d’un texte de synthèse sur la francophoniecompréhension du texte; exercices lexicaux; exercices grammaticaux (laphrase injonctive).V. Unité 4: Le Paris des cafés littérairesa) De l’origine du café en Europecompréhension du texte; exercices lexicaux; exercices grammaticaux(l’expression de la conséquence)93

) expression orale (sujet de débat: Est-ce que la consommation ducafé est une simple coutume alimentaire? Argumentez votre opinion.)c) Sous le signe de Flore: compréhension du texte; exercices lexicaux;exercices grammaticaux (l’expression de la conséquence et du but)– rédaction écrite (sujet de rédaction: Présentez un café littéraireroumain)Quatrième semestreVI. Unité 5: L’école et le travaila) expression orale: débat sur l’importance des études et le rôle del’école dans la sociétéb) présentation du texte: Le diplôme n’est plus une garantie (extrait depresse); exercices lexicauxc) Témoignages: Daniel Pennac compréhension du texte; exerciceslexicaux; exercices grammaticaux (l’expression de la cause)VII. Unité 6: Voyagesa) expression orale: Les Français et les voyagesb) Le pays que j’ai quitté, Colette; compréhension du texte, exerciceslexicauxc) exercices grammaticaux ( l’expression de la condition)VII. Unité 7: Le cinéma françaisa) Le festival de Cannes– compréhension du texte; exercices lexicaux– exercices grammaticaux (l’expression de la concession)b) Rédaction écrite (sujet de rédaction: Que pensez-vous sur le cinémafrançais?)VIII. Unité 8: La villea) expression orale (débat: La place de la ville dans le paysage français)b) La beauté des villes, Bernard-Henry Lévy – compréhension dutexte, exercices lexicaux, exercices grammaticaux (la comparaison)c) rédaction écrite (sujet de rédaction: Présentez la ville où vousaimeriez vivre)II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIREChapelan, M. et Pastin I., Fenêtres sur la France, Editura FundaţieiRomânia de Mâine, Bucureşti, 2006.Grevisse, M., Nouveaux exercices de français, Editions Duculot, Paris-Gembloux,1977.Thiévenaz, O. et Grégoire, M., Exercices de grammaire française,CLE International, Paris, 1995.94

ISTORIA LITERATURII FRANCEZE 3, 4L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISEDisciplină obligatorie; sem. 3, 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 1 curs,1 seminar; total ore semestru 28; 2 credite / sem.; colocviu 3, examen 4.I. CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETTriosième semestreLe romantisme, première révolution littéraire moderne. Lesgrandes voix de la poésie romantique: Alphonse de Lamartine, Victor Hugo,Alfred de Vigny, Alfred de Musset. La prose romantique: le romanpersonnel (François René de Chateaubriand, Benjamin Constant, A. deMusset, Eugène Fromentin ); le roman historique (A. de Vigny, Honoré deBalzac, Prosper Mérimée, Victor Hugo); le roman d'inspiration sociale ethumanitaire (George Sand, Victor Hugo).Le réalisme et la création du roman moderne. La poétique du romanréaliste: le concept de la mimésis. Honoré de Balzac et le roman absolu. Lapoétique balzacienne. Unité et structure de La Comédie humaine. Elémentsspécifiques du discours narratif balzacien. Le narrateur omniscient. L'historicitéet la socialité de l'individu. Personnages reparaissants. Stendhal et le réalismepsychologique. „L'égotisme”, forme particulière de la recherche de soi. Laquête du bonheur dans les romans de Stendhal. La perspective du personnage(„le point de vue”) et „les intrusions de l'auteur”. Gustave Flaubert, unenouvelle forme romanesque (l'inauthentique et les vies manquées) et unenouvelle structure narrative. La poétique flaubertienne. Le culte du Beau et „laquête héroïque de la Forme”. Les „affres du style”.Prosper Mérimée, principal représentant de la nouvelle dans lapremière moitié du XIX e .Le poète Charles Baudelaire et le concept de la modernité. Lapoétique mystique et symbolique de Baudelaire. L'ambivalence de la Beauté(divine et satanique) et la double postulation de son être. Thèmes majeurs etarchitecture du cycle poétique Les Fleurs de Mal. La magie suggestive de sonlangage poétique.Le naturalisme, doctrine littéraire et pratique romanesque.Précurseurs: les frères Goncourt. Emile Zola, théoricien du naturalisme etauteur du cycle romanesque Les Rougon–Macquart. Histoire naturelle etsociale d'une famille sous le Second Empire. Le talent épique et la haute95

poésie des descriptions. Guy de Maupassant, aux confins du réalisme et dunaturalisme. Romancier et le plus grand nouvelliste de la seconde moitié duXIX e siècle.Quatrième semestre– Siècle finissant, siècle naissant: devenir et épistèmê: sous le signe dela subversion. Poezia sub influenţa noii perspective epistemologice. De lalibertatea formalǎ la cea conceptualǎ. Noul destin al poeticitǎţii şi« categoriile negative ». Precursorii.– Arthur Rimbaud: poétique de la voyance. Ruptura totalǎ faţǎ deparadigma romanticǎ. Un nou model scriptural. Jocul cu posibilitǎţile limbii.Plonjarea în senzorial. Poeticǎ şi poieticǎ rimbaldianǎ.– Le symbolisme. Influenţa vizibilului asupra invizibilului. Simbolismulfonetic. Ruinarea oricǎrei contingenţe. Verlaine în cǎutarea senzaţiei, a sugestieişi a ritmului fluid. Experienţa eului poetic ca alteritate.– Mallarmé et l’impersonnalité de l’auteur. Proiectul interogǎriilimitelor limbajului. Cuvântul ca « idée pure ». Metafizica noţiunilor pure.Logica oniricǎ versus logica raţionalǎ.– Guillaume Apollinaire. Le cubisme littéraire. O nouǎ « tehnicitate »:dezarticularea imaginii. Lirism şi viaţǎ citadinǎ modernǎ. Asimilarea infinitǎa oricǎror materiale: « poemul sintetic ». Caligramele.– Dadaïsme et avant-garde. Tristan Tzara şi cele 7 Manifeste Dada.Negarea categoriilor estetice şi a instituţiei culturale. Noul « mal du siècle ».– Le Surréalisme. Discreditarea realitǎţii şi renunţarea la logicǎ.Scriitura automaticǎ, visul şi jocurile verbale.– André Breton et Paul Éluard. Manifestele lui Breton şi frumuseţeaconvulsivǎ. Eluard între beţia senzorialǎ şi angajare.– Voix poétiques de l’après-guerre. Saint-John Perse, René Char,Francis Ponge, Henri Michaux. De la continuitatea suprarealistǎ la explorǎrisolitare. De la ceremonia epicǎ la poezia angajatǎ şi de la inventarul lumii laspaţiul interior.– Révision. Trecerea în revistă a cunoştinţelor asimilate.96

II. BIBLIOGRAFIE OBLIGATOIRERepeţeanu, Liana-Rodica, La littérature française du XIX e siècle parses textes, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003.Miclău (Paul), Poètes français dans la modernité, Editura FundaţieiRomânia de Mâine, Bucureşti, 2004.Mihalevschi (Mircea), Les dysfonctionnements métaphoriques, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.****La littérature française du 20 e siècle par ses textes, sous ladirection de Constantinescu Mariela, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucureşti, 2003.**** Histoire de la littérature française, sous la direction de Ion Angela,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, vol. II. – de la Rimbaud, vol. III.Arthur Rimbaud, Une saison en enfer, 1873; Illuminations, 1889.Mallarmé, Prose pour des Esseintes, 1885; Poésies, 1887.Verlaine, Romances sans paroles, 1874; Jadis et naguère, 1884.Guillaume Apollinaire, Alcools, 1913; Calligrammes, 1918.André Breton, Les Champs magnétiques, 1920; Le Manifeste duSurréalisme, 1924; L’Amour fou, 1937.Paul Éluard, L’Immaculée conception, 1930; La vie immédiate, 1932.Francis Ponge, Le Parti pris des choses, 1942.97

MODULE OPŢIONALE DE APROFUNDAREBIBLIOTECONOMIEBIBLIOTECONOMYDisciplină obligatorie; sem. 4; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs;total ore semestru 28; 2 credite / sem.; verificare 4.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Bibliologia – ştiinţa generală despre scris, despre carte, despre bibliotecă.• Istoria scrisului şi a cărţii.• Istoria tiparului.• Istoria bibliotecilor.• Discipline bibliologice: biblioteconomie, bibliofilie, bibliografie,bibliopepsie, bibliotaxie, exlibristică.• Tehnica cercetării şi a documentării.• Modalităţi şi tehnici de organizare şi de funcţionare a bibliotecilor.• Funcţia socială a bibliotecii în diverse perioade istorice.• Cunoaşterea cititorului şi a cerinţelor sale.• Legislaţia de bibliotecă.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEBuluţă, Gheorghe, Civilizaţia bibliotecilor, Editura Enciclopedică, p.7-97, Bucureşti,1998.Dima-Drăgan, Corneliu, Bibliologie generală, Tipografia Universităţiidin Bucureşti, p. 3-62, p. 107-197, Bucureşti,1976.Enache, Ionel, Biblioteconomie, Editura Universităţii din Bucureşti, p.11-59, p. 77-131, Bucureşti, 2002.Georgescu-Titu, Nicolae, Cartea şi bibliotecile, Editura Ştiinţifică, p.65-113, p. 183-194, Bucureşti, 1972.98

COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI BIROTICĂCOMMUNICATION, RELATIONS PUBLIC AND BIROTICSDisciplină obligatorie; sem. 3; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs;total ore semestru 28; 2 credite / sem.; verificare 3.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Comunicarea şi tipurile ei• Informaţia şi comunicarea• Axiomele comunicării• Competenţa comunicaţională• Tehnici de comunicare: comunicarea rotativă; tehnica vecinătăţii;cartoanele verzi şi galbene; brainstormingul.• Funcţia de comunicare a limbii. Competenţă şi performanţă:comunicarea verbală (orală şi scrisă); comunicarea publică; comunicareainstituţională administrativă; forme de comunicare publică şi instituţională.• Caracteristicile formale şi semantice ale cuvintelor• Greşeli de vocabular: pleonasmul, contradicţia în termeni• Principalele reguli ortografice şi ortoepice ale limbii române.• Acordul gramatical• Vorbirea directă şi vorbirea indirectă• Stilurile funcţionale: stilul administrativ-juridic; stilul ştiinţific; stilulpublicistic; stilul beletristic.• Redactarea textelor în diverse stiluri: ştiinţific; publicistic; administrativjuridic;beletristic.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIECraia Sultana, Teoria comunicării. Tehnici de informare şi comunicare,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006.Toma Ion, Stilistica funcţională a limbii române, EUB, 2000.99

100TEORIA ŞI METODOLOGIA INSTRUIRIITHE THEORY AND METHODOLOGY OF TRAININGTEORIA ŞI METODOLOGIA EVALUĂRIITHE THEORY AND METHODOLOGY OF ASSESMENTDisciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumuluipentru formarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 3; ore săptămânal –învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar; total ore semestru 42; 5 credite; examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEITeoria şi metodologia instruirii: Procesul de învăţământ şi instruire.Procesul de învăţământ ca sistem; concepte fundamentale; instruire, predare,învăţare, evaluare; principiile şi organizarea procesului de învăţământ. Metodede instruire; delimitări conceptuale: metodologie, metode, strategie didactică;modele de instruire; sistemul metodelor de instruire. Esenţa şi conţinutul principalelormetode de instruire: metode expozitive, metode active şi interactive,metode de explorare sau metode bazate pe contactul cu realitatea, metode decomunicare scrisă. Proiectarea activităţii didactice; delimitări conceptuale:lectura programei în contextul aplicării noului currriculum naţional; planificareacalendaristică; algoritmul proiectării didactice pentru: proiectul unităţii deînvăţare, activităţii de evaluare; relaţia dintre lecţie şi unitatea de învăţare. Stiluride comunicare didactică şi competenţe educaţionale ale personalului didactic.Teoria şi metodologia evaluării: Concepte-cheie ale evaluării educaţionale:măsurare, apreciere, judecată expertă. Tipuri de rezultate şcolare supuseacţiunilor evaluative. Calităţi metrologice ale instrumentelor de evaluare.Tipologia demersurilor şi instrumentelor de evaluare educaţională. Evaluareainiţială; evaluarea formativă; evaluarea finală. Tehnici de evaluare a rezultatelorşcolare; metodologia şi tehnicile construirii instrumentelor de evaluare a rezultatelorşcolare. Calitatea şi eficienţa instrumentelor de eva-luare educaţională.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIECerghit, Ioan, Sisteme de instruire alternative şi complementare.Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2004.Jean Vogler (coord.), Evaluarea în învăţământul preuniversitar, EdituraPolirom, Iaşi, 2000.Lisievici, P. (coord.), Ţăranu Mihaela, Tudorică Roxana, Pedagogie.Concepte, metode şi tehnici esenţiale, Editura Fundaţiei România de Mâine,Bucureşti, 2005.Lisievici, P., Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente,Editura Aramis, Bucureşti, 2002.Radu, I.T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 2000.

DIDACTICA SPECIALITĂŢII(un semestru pentru o specialitate,două semestre pentru două specialităţi)DIDACTICS OF THE SUBJECT TO BE TAUGHT(one semester for one subject, two semestres for two subjects)Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumuluipentru formarea iniţială a cadrelor didactice; semestrul 4; ore săptămânal –învăţământ de zi : 2 curs, 2 lucrări practice; total ore semestru 56; 5 credite;examen.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Optimizarea procesului de predare-învăţare la disciplinele de specialitateprin aplicarea metodologiei noului curriculum. Aplicaţii.• Procesul de învăţământ: structură, funcţionalitate şi transpuneredidactică la disciplina de specialitate. Proiectarea didactică; strategii, metodeşi tehnici de predare-învăţare a disciplinei de specialitate. Lectura personalizatăa programei, proiectarea calendaristică (anuală), proiectarea unităţilorde învăţare, proiectarea lecţiei. Strategii, metode şi tehnici didactice adecvatespecificului lecţiei de specialitate. Tipuri de lecţie şi forme de activitate înstudiul disciplinei de specialitate.• Conceperea instrumentelor de evaluare şi valorificarea rezultatelorelevilor. Elaborarea unui test de evaluare formativă. Tipuri de itemi. Prelucrareaşi analiza rezultatelor probelor de evaluare.• Specificul lecţiilor desfăşurate la cabinetul de specialitate. Domeniide activitate şi principale atribuţii ale profesorului-diriginte.• Demersuri creative şi inovative în Didactica de specialitate. Coordonateteoretico-metodologice ale modernizării Didacticii de specialitate. Noitehnologii informatice şi modernizarea Didacticii de specialitate.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEMEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolarepentru aria curriculară la Limba şi literatura română.Ghid metodologic de aplicare a programelor şcolare din aria curriculară laLimba şi literatura română, 2001, Editura SC Aramis Print, BucureştiMEC, CNC, Repere privind activitatea educativă, Ghid metodologic,2001.101

102

SpecializareaLIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ –LIMBA ŞI LITERATURA ENGLEZĂ/FRANCEZĂANUL III• Planul de învăţământ• Programele analitice103

104

*Pentru studenţii de la învăţământ cu frecvenţă redusă (F.R.) se organizează lecţii de sinteză.** Pentru studenţii de la învăţământ la distanţă (I.D.) şi cu frecvenţă redusă (F.R.) formade evaluare este examenul.*** Dintre disciplinele opţionale se alege una, care devine obligatorie.105

106PROGRAME ANALITICEANUL IIIDISCIPLINE OBLIGATORII COMUNELIMBA ROMÂNĂ CONTEMPORANĂ 5, 6CONTEMPORARY ROMANIAN LANGUAGEDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42 sem. 5, 36 sem. 6; 3 credite/sem.;examen 5, examen 6.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 5Conceptul de sintaxă, metode de analiză, sintaxa şi celelaltecompartimente ale limbii (sintaxa şi morfologia, sintaxa şi lexicologia,sintaxa şi semantica, sintaxa şi fonetica, sintaxa şi stilistica).Unităţile sintactice: trăsăturile unităţilor sintactice; părţile de propoziţie,sintagma, propoziţia, fraza şi textul; modalităţi de generare a unităţilor sintactice;expansiunea şi contragerea, corespondenţa unităţilor.Relaţiile sintactice: trăsături generale ale relaţiilor; tipologia relaţiilorsintactice, interdependenţa; inerenţa; coordonarea, subordonarea, mijloace deexprimare a relaţiilor sintactice în propoziţie şi frază.Funcţiile sintactice: inventarul funcţiilor sintactice în limba românăcontemporană: subiect şi subiectivă; nume predicativ şi predicativă; elementpredicativ suplimentar şi predicativă suplimentară; atribut şi atributivă.Semestrul 6Funcţiile sintactice: complement direct şi completivă directă; complementindirect şi completivă indirectă; complement de agent şi completivă de agent;complement de loc şi circumstanţială de loc; complement de mod şicircumstanţială de mod; complement consecutiv şi circumstanţială consecutivă;complement de cauză şi circumstanţială de cauză; complement de scop şicircumstanţială de scop; complement condiţional şi circumstanţială condiţională;complement concesiv şi circumstanţială concesivă; complement instrumental şicircumstanţială instrumentală; complement sociativ şi circumstanţială sociativă;complement de relaţie şi circumstanţială de relaţie; complement opoziţional şicircumstanţială opoziţională; complement cumulativ şi circumstanţială cumulativă;complement de excepţie şi circumstanţială de excepţie.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEFlorin Popescu, Sintaxa limbii române, Editura Fundaţiei România deMâine, Bucureşti, 2006.Mioara Avram, Gramatica pentru toţi, Editura Academiei, Bucureşti,1986, p. 237-396.Theodor Hristea (coordonator), Sinteze de limba română, 1984, p. 280-377.

ISTORIA LIMBII ROMÂNE LITERARE 5, 6THE HISTORY OF LITERARY ROMANIAN LANGUAGEDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28 sem. 5, 24 sem. 6; 3 credite/sem.;examen 5, examen 6.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 5: Limba română literară în epoca veche• Începuturile scrisului în limba română.• Caracteristicile generale ale primelor texte româneşti.• Monumentele limbii române literare din epoca veche: Cazania luiVarlaam, Noul Testament de la Bălgrad, Psaltirea lui Dosoftei, Biblia de laBucureşti, Didahiile lui Antim Ivireanul.• Contribuţia cronicarilor moldoveni şi munteni la dezvoltarea limbiiromâne literare (Ureche, Costin, Neculce, Radu Greceanu, Radu Popescu).• Rolul lui Dimitrie Cantemir.• Perioada de tranziţie de la epoca veche la epoca modernă.• Şcoala ArdeleanăSemestrul 6: Limba română literară în epoca modernă• Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu, Aron Pumnul.• Perioada 1836/1840 – 1881 în istoria limbii române literare.• Limba română literară în epoca marilor clasici. Contribuţia lui TituMaiorescu.• Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale.• Cultivarea limbii române în secolul al XX-lea.• Limba română literară în zilele noastre.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEValeriu Marinescu, Istoria limbii române literare. Sinteze, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.Valeriu Marinescu, Momente de referinţă ale evoluţiei limbii româneliterare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu, Istoria limbii române literare, EdituraMinerva, Bucureşti, 1971 (integral).Contribuţii la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea,Editura Academiei, vol. I, Bucureşti, 1956 (pentru Ion Heliade Rădulescu,Ion Creangă); vol. II, 1958 (pentru Ion Luca Caragiale).107

108ISTORIA LITERATURII ROMÂNE 5, 6THE HISTORY OF ROMANIAN LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs,1 seminar; total ore semestru 42 sem. 5, 36 sem. 6; 3 credite/sem.; examen 5,examen 6.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISemestrul 5PROZA1. Evoluţia prozei în perioada interbelică. Epocă de efervescenţăideatică şi creatoare. Integrare în mişcarea artistică europeană. Sincronism şidiferenţiere. Redescoperirea şi modernizarea tradiţiei, reluarea disputei dintretradiţionalism şi modernism, clarificare conceptuală, mutaţie a accentelorvalorice. Gustul înnoirii, al experimentului artistic, conştiinţă puternică aesteticului, a formei. Lărgirea interesului pentru lectura şi scrierea romanului,eseului, jurnalului intim, publicisticii. Prozatori cu opere de excepţie în maimulte genuri literare sau diverse domenii (Camil Petrescu, G. Călinescu,T. Arghezi, L. Blaga, I. Barbu, M. Eliade). Evoluţia prozei scurte. Romanul– structură epică dominantă. Configurarea unei POETICI a romanului.Opţiunea pentru tradiţia cea mare a romanului. Teoria prozei moderniste.E. Lovinescu: orientarea spre citadin, analiză psihologică, obiectivare.Sincronismul în relaţie cu legile imanente ale epicului. „Modernismul epic” şi„modernismul liric”. Trecerea de la subiectiv la obiectiv, opţiune motivată înordinea istoriei româneşti a genului, contradictorie faţă de mişcarea inversădin romanul european. Importanţa direcţiei moderniste şi a criticiilovinesciene pentru eliminarea lirismului, a finalităţilor moralizatoare dinproza românească şi îndreptarea ei spre creaţia epică obiectivă şi romanulanalitic modern: L. Rebreanu, H. Papadat – Bengescu, Gib Mihăescu, FelixAderca, G. Ibrăileanu, V. Papilian ş.a. Autenticitate şi experienţă. Autorireprezentativi (cu texte teoretice şi romane): Camil Petrescu, Mircea Eliade(fragmente din eseistică privitoare la autenticitate, romanele experienţei şiaventurii intelectuale), Anton Holban, Mihail Sebastian. Jurnalul intim.Subiectivitatea instanţei narative (care povesteşte şi se povesteşte).Sinceritate, spontaneitate, selectivitate. Examen de conştiinţă, documentexistenţial, document istoric, jurnal de idei, jurnal de creaţie, jurnalul caliteratură. Diferenţe şi asemănări cu memoriile şi corespondenţa.Caracteristicile genului diaristic în literatura română. Modele din literaturauniversală. Dezvoltarea jurnalului în secolul XX. Autori români

eprezentativi pentru diferite tipuri de jurnal (existenţial, de idei, de creaţieetc.): M. Eliade, E. Ionesco, M. Sebastian, L. Rebreanu, O. Şuluţiu, CamilPetrescu, Alice Voinescu, Jeny Acterian etc. Altă viziune asupra realului şi aliteraturii. Ficţiunea ca univers autonom, convenţie, artificiu. Percepţia lumiica labirint, denotând o criză a fiinţei, a sensului, a comunicării. Refugiul înestetic, simbolic, fantastic, mit, absurd. Experienţa (reală) încorporată însubstanţa imaginarului literar. Estetica fanteziei, tainei, misteriosului,hazardului, deformării, ludicului, parabolei etc. Autori: Matei Caragiale,M. Sadoveanu, (Creanga de aur, Divanul persian), M. Eliade (prozafantastică şi mitică), V. Voiculescu, M.Blecher, Urmuz.Mari prozatori interbeliciLiviu Rebreanu, Hortensia Papadat Bengescu, Camil Petrescu,Mircea Eliade, Mihail Sadoveanu, Matei Caragiale.Semestrul 61. Proza postbelicăPrelungiri ale perioadei interbelice. Mari prozatori (Camil Petrescu,M. Sadoveanu, V. Voiculescu, I. Agârbiceanu ş.a.). Apariţii notabile aleanilor 43-50 ai secolului XX (Dinu Pillat, Dinu Nicodin, Mihail Villara,Sorana Gurian ş.a. Obsedantul deceniu .Momentele 1960-1975. Autori reprezentativi: Marin Preda, Nuvelistul şiromancierul: De la Întâlnirea din pământuri (1948) la Moromeţii I şi II (1955,1967). Particularitatea viziunii asupra lumii rurale. Ilie Moromete, personajmemorabil al literaturii române. Romanul citadin. Tema eşecului existenţial, sensulşi mecanismele istoriei. Comportamentul special al naratorului, contemplativitatea,fascinaţia cuvântului. Nicolae Breban: adâncirea problemelor existenţiale în zonelesubconştientului, vârstelor, naturii umane, sexualităţii; utopia omului perfectibil,inovaţii narative. Augustin Buzura: teme specifice: revolta de tip camusianîmpotriva absurdului existenţei, a laşităţii şi minciunii. Neliniştile şi refugiile iluzoriiale individului, complexitatea fiinţei, eurile multiple. Al. Ivasiuc: proza deintrospecţie, eseul romanesc. Sorin Titel: sincronizare cu noul roman francez,romanul ciclic – viziune asupra unui spaţiu geografic specific. D.R. Popescu:punere a existenţei sub semnul relativului, confuziei, absurdului tragi-comic;realism şi artificialitate, modele narative noi, convenţii, clişee, răsturnarea lorinventivă; teatralizarea realităţii; Şt. Bănulescu: proza simbolică, parabolică, mitică;originalitatea stilistică). Alţi autori: G. Bălăiţă, C. Ţoiu, Mircea Ciobanu(metaromanul), Romulus Guga, Gabriela Adameşteanu, E. Uricaru. Şcoala de laTârgovişte. Grupul reprezentativ: Radu Petrescu, Mircea Horea Simionescu,Costache Olăreanu. Impactul asupra scriitorilor din anii ’80-’90 ai secolului XX.Ultimele decenii. Autori: Mircea Nedelciu, Ştefan Agopian, Mircea Cărtărescu ş.a.109

II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIESemestrul 5Istorie şi critica literară (părţile referitoare la autorii studiaţi)G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Editura Fundaţiilor Regale, 1941, ediţia a II-a, Editura Minerva, Bucureşti,1981.Ov. S. Crohmălniceanu, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură,Cartea Românească, Bucureşti, 1984.E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937,ilustrată, Editura Socec, 1937, reedit. în Scrieri, vol. VI, Editura Minerva,Bucureşti, 1973. (Evoluţia poeziei epice şi Evoluţia poeziei dramatice).N. Manolescu, Arca lui Noe, vol. I-III, Editura Minerva, Bucureşti, 1981– 1984.Valentina Marin Curticeanu, E. Lovinescu – istoric şi critic literar,Univers, Bucureşti, 1998 (p. 120-145).Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, Editura Contemporană,Bucureşti, 1941.Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Dicţionarul esenţial alscriitorilor români, Editura Albatros, Bucureşti, 2000.Alte istorii literare şi volume de critică privitoare la proza româneascădin prima jumătate a secolului al XX-lea.*** Poetica romanului românesc, ediţia a II-a, Editura Eminescu,Bucureşti, 1987.Semestrul 6G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Editura Fundaţiilor Regale, 1941, ediţia a II-a, Editura Minerva, Bucureşti, 1976.E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane. 1900-1937,ilustrată, Editura Socec, 1937, reedit. În Scrieri, vol. VI, Editura Minerva,Bucureşti, 1973. (Evoluţia poeziei dramatice).E. Simion, Scriitori români de azi, I-IV, Editura Cartea Românească,Bucureşti, 1974-1989.N. Manolescu, Arca lui Noe, vol. I-III, Editura Minerva, Bucureşti,1981-1984.Valentina Marin Curticeanu, Critica şi modelul, Editura Eminescu,Bucureşti, 1986.M. Ghiţulescu, O panoramă a literaturii dramatice române contemporane,1944-1984, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984.Andreea Vlădescu, Spirit european în configurări dramaturgiceautohtone, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.110

DISCIPLINE OBLIGATORII „B”LIMBA ENGLEZĂ CONTEMPORANĂ 5, 6CONTEMPORARY ENGLISHDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28 sem.5, 24 sem.6; 2 credite/sem.;colocviu 5, examen 6.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT5 th SemesterI. Semantics – object, definition, approaches– The study of ‘meaning’– Involvement of various scientific domains, and the influences exertedupon the linguistic study of meaning – contributions, benefits, difficulties,specificities, and consequences– Main factors influencing the definition and status of Semanticswithin linguistic studies– Variability in terms of views on Linguistics and its branches– Differences among linguistic approaches and models– The purpose of the linguistic enterprise– The status of Semantics in various grammatical approaches (traditional,structuralist, generative, cognitive, translational, Universal Grammar)– Principles, methods, and conceptual apparatus in various approachesto Semantics– Diachrony and synchrony in semantic studiesII. Semantics and semiotics. Peirce’s theory of signs– Signalling-systems in semiotic, linguistic, and semantic theories– Generalities– Encoding and decoding of information– Sign, signification, semiosis– Peirce’s theory of signs– Overall view on the theory– Connections with linguistic models of signs– Main classes of signs, their characteristics and differences from otherapproaches– Icon, index, symbolIII. The concept of ‘meaning’ – some central issues– The status of meaning within various models of the linguistic sign(Saussure, Hjelmslev; Frege, Ogden and Richards, Carnap, etc)– The role and nature of meaning– Arbitrariness of the linguistic sign versus motivation of meaning111

– Symbol, sense, reference and referent– Intension versus extension– Landmarks in the theory of reference– Descriptivist versus causal accounts– Single-, multiple-, and law-criterion concepts; analytic and syntheticstatementsIV. The dynamics of form and content. Lexical change andsemantic change processes– Sensitiveness to change at various levels of analysis– Language dynamics and form – content interactions– Lexical versus semantic change; inflectional rules; coordinates anddistinguishing criteria– Semantic implications in primary and secondary (major and minor)word-formation processes– Coining, extension, borrowing– Derivation, compounding, conversion– Clipping, blending, acronymy, reduplication, back-formation, deflection– Semantic change processes– ‘Quantitative’ (broadening, narrowing)– ‘Qualitative’ (elevation, degradation)– Metaphor, metonymy as processes of semantic shift (transfer ofmeaning)V. Aspects of structural (lexical) semantics. Componential analysis,field theory, and sense relations– Componential analysis– General principles – distinctive semantic features and systems ofbinary oppositions– Seme, sememe, classeme, marker, semantic marker, distinguisher– Elements of Field Theory (Trier, Porzig, Weisgerber, Haas, etc)– Conceptual field: perspectives and approaches– Lexical (word) field: structure and characteristics; properties of terms– Semantic field: definition and structure– Sense relations and field properties– Criteria for classifying sense relations– Intra-field and cross-field relations– Markedness of terms– Non-identity– Syntagmatic relations (free, stereotype, phonetic; affinity, selection,implication; qualia structures; verb – object, verb – instrument, noun – action,noun – quality relations, etc)– Paradigmatic relations112

– Incompatibility– Hyponymy; taxonomies– Meronymy (partonymy, locative inclusion); meronomies– Oppositeness of meaning (antonymy, complementarity, converseness)– Synonymy– Polysemy and homonymyII. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYTudosescu, A. (2005) Semantics, ms. (Suport de curs disponibil înbiblioteca facultăţii).Leech, G. (1990) Semantics. The Study of Meaning, second edition,London: Penguin Books, pp. 1-23; 89-122; 231-254.Lyons, J. (1993) Semantics, tenth impression, volume 1, Cambridge,UK: Cambridge University Press (c. 1977), pp. 1-31; 96-119; 230-335.Lyons, J. (1993) Semantics, tenth impression, volume 2, Cambridge,UK: Cambridge University Press (c. 1977), pp. 534-569.6 th SemesterThe following areas are covered:• The domain of pragmatics – using and understanding language;form and function in language.• Person / Place / Time Deixis• Conversational Implicature: Grice’s Analysis of Conversation;conventional implicature vs. conversational implicature; figures of speech.• Presupposition; the semantic view on presupposition; the pragmaticview on presupposition.• The Theory of Speech Acts; constatative vs. performative utterances;the general schema of speech acts (locutionary act / illocutionary act /perlocutionary act).II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYLevinson Stephen, Pragmatics, Cambridge University Press, 1983.Grundy Peter, Doing Pragmatics, Edward Arnold, A member of theHodder Headline Group, 1995.Thomas Jenny, Meaning in Interaction (An Introduction toPragmatics), Longman Group Limited, 1995.113

114LIMBA ENGLEZĂ – CURS PRACTIC 5, 6ENGLISH PRACTICAL COURSEDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:4 lucrări practice; total ore semestru 56 sem. 5, 48 sem. 6; 4 credite/sem.;verificare 5, examen 6.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT5 th SemesterUNIT I: EARLY MEMORIES. THE FIRST QUESTIONS– A Christmas Memory by Truman Capote– Grammar: Word-formation processes; Existential Sentences; Usesand levels of NegationUNIT II: EXISTENCE AND THE SELF. THE GREAT QUESTIONS (I)– Night-Sea Journey by John Barth (I)– Grammar: Free Relative Clauses; Finiteness / Non-Finiteness of ClausesUNIT III: EXISTENCE AND THE SELF. THE GREAT QUESTIONS (II)– Night-Sea Journey by John Barth (II)– Grammar: Comparison of adjectives; Cleft ConstructionsUNIT IV: THE ETERNAL DUALITY. THE QUESTION WITH NOANSWER– The Strange Case of Dr. Jekyll and Mr. Hyde by Robert Louis Stevenson– Grammar: Numerals6 th SemesterUNIT V: THE SUPERNATURAL. ANSWERS FROM BEYOND REALITY– The Canterville Ghost by Oscar Wilde– Grammar: Gender; Adverbial ClausesUNIT VI: SCIENCE. ANSWERS FROM REALITY– The Five Frontiers of Space by Edward C. Stone– Academic writing: Essays (I and II)UNIT VII: LAW, CULTURE, AND CONVENTIONS. ANSWERSFROM THE OTHERS– How a Law-less ‘Data Haven’ Is Using Law to Protect Itself by GarySlapper– Academic writing: Scientific papers, reports, studies

II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYQuirk, R., Greenbaum, S., Leech, G. and Svartvik, J., A Grammar ofContemporary English, ninth impression, London: Longman, 1980.Swan, M., Practical English Usage, second edition, Oxford UniversityPress, Oxford, 1995.Wellman, G., Wordbuilder, second edition, Heinemann, Oxford, 1992.∗∗∗ Collins Cobuild English Grammar, eighth impression, HarperCollins Publishers, London, 1998.115

ISTORIA LITERATURII ENGLEZE 5, 6THE HISTORY OF ENGLISH LITERATUREDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28 sem.5, 24 sem 6; 2 credite/sem.;verificare 5, examen 6.I. THEMATIC CONTENTS OF THE SUBJECT• Periodization. Main characteristics of American literature. Puritanwriting. The Enlightenment and pre-national literature. (Individual authorsfrom: Rodica Mihăilă, The Re-Usable Past). From neoclassicism toromanticism: Cooper and Irving.• National literature and romantic individualism. Symbolism andtranscendentalism (Poe, Emerson, Thoreau). Allegoric and symbolic vision.Romance – (Hawthorne, Melville)• Experiment in 19 th century poetry: Poe, Whitman, Dickinson• The triumph of realism. From romanticism to realism. Local Colorand the Great American Novel (Mark Twain). The European perspective(Howells and Henry James). Naturalism and the American dream (StephenCrane, Dreiser).• From Naturalism to Modernism. Variations on Modernism. The „LostGeneration.” (Stein, Hemingway, Fitzgerald). Aestheticism as alternative toNaturalism. (Fitzgerald, Nabokov). Faulkner and the Southern Novel.• Modernist poetry (Pound, Stevens, Williams) and poetry „in theAmerican Grain” (Frost).• The novel after 1945. Postmodernism, the postindustrial society andthe culture of media. Self-reflexive fiction. (Barth, Pynchon,Vonnegut)• Contemporary Forms of Realism. Minimalism. Magic realism(Bellow, Updike, Carver, Morrison)• The multicultural canon. African -American, ethnic and women’sfiction.• Poetry after 1945. Confessionalism. Formal experiment (Lowell,Plath, Ginsberg, Ashbery,)• 20th Century drama in retrospect (O’Neill, Miller, Williams, Albee).II. OBLIGATORY BIBLIOGRAPHYRodica Mihăilă ed., The Re-Usable Past. A Reading of Colonial andRevolutionary America, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.(Introduction (9-13), W.Bradford (24-31), Mary Rowlandson (56-66),The Enlightenment (87-108), Franklin (109-115), Jefferson (130-136).116

LIMBA FRANCEZĂ CONTEMPORANĂ 5, 6LANGUE FRANÇAISE CONTEMPORAINEDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28 sem.5, 24 sem.6; 2 credite/sem.;colocviu 5, examen 6.I. CONTENU THÉMATIQUE DU SUJET5 e semestre• Concepts fondamentaux en sémantique lexicale. Types desémantique. Sens lexicographique. Sens et signification. Signe et référence.Dénotation. Conception triadique du signe linguistique.• L'analyse componentielle. Séme, sémème. Sémème et signifié depuissance. Procès sémiques.• Champs sémio-lexicaux. Structuration du lexique français.Conceptions sur les champs.• Polysémie. Homonymie et polysémie. Restriction et extension desens. Motivation du changement sémantique: les relations métaphoriques etmétonymiques. Polysémie lâche et polysémie étroite.• Synonymie. Définitions, critères de typologisation. Synonymie etréalisation du sémème: la parasynonymie. Synonymie dénotative etconnotative. Synonymie et contexte.• Antonymie. Antonymie grammaticale/ lexicale. Les opérateursantonymiques. Antonymes graduables. Antonymes sériels et cycliques.• Hyponymie et méronymie. Hyponymie lexicale, discursive. Sérieshyponymiques.• Les relations syntagmatiques. Types de syntagmes. Critères declassification. Le figement des unités syntagmatiques.• Sémantique des lexies complexes.• La paraphrase. Types de paraphrases. Les paraphrases lexicales/grammaticales.• La figurativisation. Les tropes comme phénomène de synchronie. La„métaphore vive”. Les clichés.• Isotopie, cohésion et cohérence.II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIRETeodora Cristea, Structures signifiantes et relations sémantiques enfrançais contemporain, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001.Patrick Charaudeau, Grammaire du sens et de l'expression, Hachette,Paris, 1992.Anca Măgureanu, La sémantique lexicale, TUB, Bucarest, 1984.P. Lerat, Sémantique descriptive, Paris, Hachette, 1983.117

6 e semestreLa théorie de l’énonciation – énoncé et énonciation – l’instanceénonciative, les protagonistes, le temps-espace de l’énonciation; la deixis.Les modalités: modalités d’énonciation, modalités d’énoncé; types demodalités d’énoncé (aléthiques, épistémiques, déontiques, évaluatives,affectives, volitives); classes de modalisateurs (auxiliaires de modalités,adjectifs et adverbes de modalité, la forme modale du prédicat dictal); lastructure de la phrase modalisée.La théorie des actes de langage: les actes de langage. Les actes delangage directs (classes manifestations linguistiques); les actes de langageindirects (la dérivation illocutoire, marqueurs de la dérivation illocutoire,types d’actes).II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIREArmengaud, F., La pragmatique, PUF, Paris, 1985Benveniste, E., Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris, 1976Cervoni, J., L’énonciation, PUF, Paris, 1987Cristea, T., Grammaire structurale du français contemporain, EDP,Bucureşti, 1979118

LIMBA FRANCEZĂ – CURS PRACTIC 5, 6LANGUE FRANÇAISE – COURS PRATIQUEDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:4 lucrări practice; total ore semestru 56 sem.5, 48 sem.6; 4 credite/sem.;verificare 5, examen 6.I. CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETLes coordonnées du cours considerées les suivants:a. traductions et retroversions littéraires, le langage de la presse écriteet les textes des certaines mélodies;b. conversations et rédactions des textes ayant pour point de depart desthèmes proposés;c. l’analyse des textes, appartenant aux différents styles et genres:littéraires, narratives, descriptives, argumentatives, informatives, de presse;d. l’inititation dans l’utilisation des dictionnaires explicatives etspecialisés dans l’explication des différents problèmes de vocabulaire(familles de mots, synonymes, antonymes), étymologiques, sens propre, sensfiguré etc.II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIRECristea, T., Contrastivité et traductions, EDP, Bucureşti, 1982.Drăghicescu, I., Cours pratique de traduction, ReprografiaUniversităţii din Craiova, 1989.Grevisse, M., Le Bon Usage, ed. J. Duculot S.A, Gembloux, Bélgique.Negreanu, A., Expresii uzuale în franceza modernă, Editura Ştiinţifică,Bucureşti, 1972.119

––––Aragon)––ISTORIA LITERATURII FRANCEZE 5, 6L’HISTOIRE DE LA LITTÉRATURE FRANÇAISEDisciplină obligatorie; sem. 5, 6; ore săptămânal – învăţământ de zi:1 curs, 1 seminar; total ore semestru 28 sem.5, 24 sem 6; 2 credite/sem.;verificare 5, examen 6.simbolist; Momentul A. Jarry–––––––I. CONTENU THÉMATIQUE DU SUJETIntroducere. Rimbaud, LautréamontVerlaine. Mallarmé. SimbolismulApollinaire. Cubismul. Valéry. Poezia purăSuprarealismul. Poeţii suprarealişti (Breton, Reverdy, Eluard,Metamorfozele discursului narativ: Proust, GideTrăsături distinctive ale discursului teatral; direcţii noii; TeatrulPoezia în marginea suprarealismului şi după suprarealismRomanul etic al anilor ’30. Existenţialismul. A. CamusJ.P. Sartre. Teatrul poeticNoul roman. Alte căi ale discursului narativNoul teatru: Ionesco; BeckettDirecţii critice actualeIncidenţe ale materiei parcurse asupra interferenţelor de cultură şicivilizaţie franco-romane. Incidenţe didactice– Revizuire generală.II. BIBLIOGRAPHIE OBLIGATOIRE*** Histoire de la littérature française (ouvrage collectif, coord.A. Ion), Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982, vol. II – de laRimbaud.Mihalevschi, Mircea, Le renouvellement du discours littéraire au XX èmesiècle, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.Mihalevschi, Mircea, Tragic vs Deriziune, Editura Ex Ponto,Constanţa, 2003.Lectura a cel puţin: un volum în proză, 12 pagini de poezie, o piesă deteatru (la alegere), din principalii autori studiaţi. Evaluarea prin examen vacuprinde un punct de verificare a lecturilor.120

DISCIPLINE OPŢIONALELUCIAN BLAGA. UNIVERSUL CREAŢIEI MODERNE(DRAMATURGIE ŞI POEZIE)LUCIAN BLAGA. THE UNIVERSE OF THE MODERN CREATION(DRAMA AND POETRY)Disciplină opţională; sem. 6; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs;total ore semestru 24; 2 credite; colocviu.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI• Introducere în creaţia lui Lucian Blaga. Sistemul filozofic.• Expresionismul ca modalitate artistică şi de ideologie literară.• Mitul istoric în creaţia dramatică (Cruciada copiilor, Avram Iancu,Anton Pann, Arca lui Noe)• Mitul creaţiei (Mitul Meşterului Manole)• Drama psihologică, pantomima, spectacolul mut• Gândirea magică – izvorul marii poezii (Poemele luminii, Paşiiprofetului)• Drama existenţială în faţa „marii treceri” şi a somnului.• Eternitatea satului românesc. (În marea trecere, Lauda somnului,La cumpăna apelor)• Lirica militantă: ciclurile Vârsta de fier, Corăbii cu cenuşă,Cântecul focului, Ce aude unicornul.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEG. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent,Ediţia a II-a, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.Ion Dodu Bălan, Momente ale liricii româneşti în secolul XX, EdituraFundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.George Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, Editura Minerva,Bucureşti, 1976.Florea Ghiţă, Corola de minuni a lumii. Lucian Blaga. Universul liric,Casa de Editură şi Presă „Viaţa Românească”, 2001.121

TOPONIMIETOPONIMYDisciplină opţională; sem. 1; ore săptămânal – învăţământ de zi: 2 curs;total ore semestru 28; 2 credite; colocviu 1.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI– Definirea conceptului de nume propriu, onomastică, toponimie.– Obiectul şi sarcinile toponimiei.– Istoricul cercetărilor de onomastică de-a lungul timpului până astăzi.– Probleme de terminologie şi clasificare toponimică.– Provenienţa numelor topice, relaţiile care se stabilesc între apelative şinume proprii, între antroponimie şi toponimie, între entopice şitoponimie.– Principiile şi metodele de cercetare în toponimie; categorii toponimice.– Probleme de etimologie toponimică, inclusive etimologie toponimicăpopulară, tautologii şi omonimii toponimice.Dicţionarul toponimic al României (Oltenia) – operă de interesnaţional, chintesenţa eforturilor generaţiilor de cărturari, oameni de ştiinţă,cercetători, profesori, studenţă. Cursul se va ţine în spiritual acesteimonumentale lucrări, încercând să se integreze direcţiilor actuale de cercetaretoponimică.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEGh. Bolocan (coordonator), Dicţionarul toponimic al României.Oltenia, Ed. Universitaria, Craiova, vol. I – 1993, Vol.II – 1995, Vol.III –2001, vol.IV – 2003.I.A. Candrea, Probleme de toponimie, Curs, Bucureşti, 1930-1931.Ov. Densusianu, Probleme de toponimie şi onomastică, Bucureşti,1928-1929 (lit.).Al. Graur, Nume de locuri, Bucureşti, 1972.Iorgu Iordan, Toponimia românească, Editura Academiei, Bucureşti, 1963.122

SOCIOLOGIA EDUCAŢIEISOCIOLOGY OF EDUCATIONDisciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentruformarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal –învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite;colocviu.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEISociologia educaţiei ca disciplină ştiinţifică; geneza şi evoluţia sociologieieducaţiei ca ramură a sociologiei; locul sociologiei educaţiei însistemul ştiinţelor sociale şi în sistemul ştiinţelor educaţiei; societate şieducaţie; relaţiile dintre idealul social, idealul uman şi educaţie. Sistemulsocial instituţional al educaţiei; condiţionarea socială a structurilor şiconţinuturilor instructiv-educative; şcoala ca organizaţie şi instituţie socială;ştiinţa, tehnologia şi cultura, educaţia şi învăţământul; cunoaşterea contemporană,educaţia şi exigenţele dezvoltării sociale. Coordonate sociologiceale continuităţii şi permanentizării educaţiei; învăţarea permanentă şicontinuitatea educaţiei; eficienţa economico-socială şi umană a educaţiei;resursele umane, educaţia şi dezvoltarea; viitorul educaţiei; evoluţii şitendinţe în sistemele educaţionale contemporane.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEBernstein E., Studii de sociologia educaţiei, Editura Didactică şiPedagogică, Bucureşti, 1978.Comisia Europeană, Memorandum, privind învăţarea permanentă,tipărit şi difuzat sub îngrijirea Centrului Naţional „Leonardo da Vinci”(aprilie, 2001).Costea Şt. (coord.), Ştiinţă, tehnologie, dezvoltare socială şi umană,Editura Politică, Bucureşti, 1984.Costea Şt., Educaţia şi învăţământul în concepţia lui Dimitrie Gusti, învol. Dimitrie Gusti – Studii critice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1980.Costea Şt., Educaţia viitorului şi viitorul educaţiei (în „Opinia Naţională”nr. 353, 3 februarie 2003 şi nr. 357, 17 martie 2003).Durkheim, E., Educaţie şi sociologie, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1980.123

MANAGEMENT EDUCAŢIONALEDUCATIONAL MANAGEMENTDisciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentruformarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal –învăţământ de zi: 2 curs, 1 seminar; total ore semestru 42; 4 credite;colocviu.I. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEIManagementul ca ştiinţă.Esenţa şi obiectivele managementului; funcţii, activităţi şi rolurimanageriale; tipologia, competenţele şi calificările manageriale; unităţile şiorganizaţiile educaţionale, ca organizaţii întemeiate pe cunoaştere.Managementul educaţional; general şi specific în managementuleducaţional; managementul sistemului instituţional al învăţământului şieducaţiei; opţiuni şi decizii fundamentale în managementul de sistem;managementul unităţilor şi instituţiilor educaţionale; managementul formaţiunilor,proceselor şi activităţilor educaţionale; managementul clasei de elevi;managementul calităţii şi al calităţii totale în domeniul educaţiei şi învăţământului;conceptul şi sensurile conceptului de calitate; principiile, obiectiveleşi sistemul calităţii în învăţământ şi educaţie; criterii, indicatori, standarde,acreditarea şi certificarea calităţii; managementul calităţii şi al calităţii totale lanivelul sistemului, unităţilor, grupurilor, proceselor şi activităţilor educaţionale.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIECostea Şt., General şi specific în managementul învăţământului, în Tratatde management universitar, Editura LuxLibris, Braşov, 1998.Cristea S., Managementul organizaţiei şcolare, EDP, Bucureşti, 1996.Joiţa Elena, Management educaţional. Profesorul manager: roluri şimetodologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000.*** Management educaţional pentru instituţiile de învăţământ – MEC,ISE, Bucureşti, 2001.Păun E., Şcoala ca organizaţie. Abordare sociopedagogică, EdituraPolirom, Iaşi, 1999.124

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1TEACHING PRACTICE 1Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentruformarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 5; ore săptămânal –învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42;5 credite; colocviu.I. CONŢINUTUL PRACTICIIÎntâlnire cu directorul unităţii de învăţământ şi cu profesorii-mentori şidiriginţi.Participarea la unele activităţi metodice ale catedrei de specialitateşi/sau întâlniri cu şefii catedrelor de specialitate.Asistenţă la lecţii sau la alte forme de organizare a procesului deînvăţământ.Activităţi de practică observatorie (asistenţă la ore).Discuţii de analiză în urma orelor asistate.Activităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul uneiunităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi deînvăţare din CDS, Proiecte de lecţie.Proiectul unei unităţi de învăţare din CDS (curriculum la decizia şcolii).Activităţi extraşcolare: excursii, emisiuni radio-tv, schimb de experienţăcu alte unităţi de învăţământ de profil ş.a.Participarea la o şedinţă a comisiei metodice.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIEMEC; Gliga, Lucia (coord.), Standarde profesionale pentru profesiadidactică, Bucureşti, 2002.Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Programele şcolarepentru ariile curriculare / disciplinele vizate.MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ghid metodologic, pentruaplicare programelor şcolare, aria curriculară, liceul şi profilul corespunzătorspecialităţii.125

PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 2TEACHING PRACTICE 2Disciplină obligatorie în cadrul trunchiului comun al curriculumului pentruformarea iniţială a cadrelor didactice; sem. 6; ore săptămânal –învăţământ de zi: 3 lucrări practice/laborator; total ore semestru 42;5 credite; colocviu.I. CONŢINUTUL PRACTICIIActivităţi de proiectare curriculară: Planificare anuală, Proiectul uneiunităţi de învăţare din trunchiul comun-obligatoriu, Proiectul unei unităţi deînvăţare din CDS, Proiecte de lecţie.Realizarea/conceperea unui material didactic personal, necesar înpredarea unei lecţii/sistem de lecţii la disciplina de specialitate.Asumarea rolului de manager al procesului educaţionalProiectarea a diferite tipuri de probe de evaluare: comune, pentru toţielevii şi cu caracter diferenţiat;Proiectarea şi realizarea unei lecţii de probă.Discuţii de analiză a lecţiei de probă.Principii în activitatea de consiliere şi de orientare.Analiza rubricilor Fişei de caracterizare psihopedagogică.Participarea la unele activităţi extracurriculare planificate, derulate cuelevii.II. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ OBLIGATORIECerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti, 1997 sau Metodologia didactică în „Prelegeri pedagogice”, EdituraPolirom, Iaşi, 2003, p.63-99.Florea, Nadia; Tudorică, Roxana, Caiet de practică pedagogică,Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2005.126

PROGRAME COMPLEMENTAREŞIINFORMAŢII GENERALE127

128

PREGĂTIREA PRACTICĂ A STUDENŢILORFacultatea de Limba şi Literatura Română acordă o mare atenţieformelor şi modalităţilor de pregătire a studenţilor, iar planurile deînvăţământ urmăresc efectiv însuşirea competenţelor care să-i asigureviitorului licenţiat succesul pe piaţa muncii. În acest sens, un rol importantrevine pregătirii practice a studenţilor.În colaborare cu Editura Fundaţiei România de Mâine, studenţii noştrise pot pregăti pentru specializarea „redactor” prin practică în editură şi întipografie. Finalitatea practică a acestei activităţi acoperă o paletă foartediversă de posibile acţiuni profesionale: redactor în edituri şi în jurnalistică,în firme ce desfăşoară activitatea publicistică, în biblioteci, secretariate aleinstituţiilor de cultură etc.În colaborare cu postul de televiziune România de Mâine, studenţiifacultăţii noastre dobândesc competenţe necesare pentru o posibilă activitatedesfăşurată în domeniul mass-media.Pe de altă parte, studenţii înscrişi la modulul de pregătirepsihopedagogică şi metodică efectuează practica pedagogică în prestigioaseinstituţii de învăţământ preuniversitar din Bucureşti şi din ţară. Modul în carese realizează pregătirea studenţilor noştri pentru cariera didactică, precum şiconţinutul practicii pedagogice se află prezentate în paginile ghidului de faţă.PREGĂTIREA PENTRU CARIERA DIDACTICĂConcomitent cu studiile universitare de licenţă de specialitate, Facultatea încolaborare cu Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, entitateacademică distinctă a Universităţii, abilitată să asigure pregătirea viitorilorprofesori, oferă tuturor studenţilor interesaţi şi Programul de pregătire pentrucariera didactică. Programul se realizează potrivit reglementărilor legale învigoare, în conformitate cu Planul naţional unitar de formare iniţială apersonalului didactic, care prevede studiul următoarelor discipline: Psihologiaeducaţiei, Fundamentele pedagogiei, Teoria şi metodologia curriculumului,instruirii şi evaluării în învăţământ, Didactica specialităţii, Practica pedagogică,Sociologia educaţiei şi Management educaţional.Studenţii înscrişi au obligaţia de a participa la cursurile, seminariile şicelelalte activităţi didactice, de a îndeplini sarcinile specifice disciplinelor destudiu şi de a promova probele de evaluare la toate disciplinele din planul deînvăţământ, precum şi proba de evaluare finală cu care se încheie Programul.Absolvirea Programului se finalizează cu:• obţinerea unui număr de 30 de credite transferabile suplimentare, pe bazacărora studenţii dobândesc o a doua calificare, pe lângă cea de specialitate;• obţinerea unei Adeverinţe de absolvire însoţită de o anexă cuprinzândsituaţia şcolară şi competenţele absolventului, act oficial de studii fără decare nu sunt posibile practicarea profesiei didactice şi ocuparea de posturididactice în învăţământ;129

• şanse sporite de inserţie şi integrare în viaţa profesională activă,învăţământul reprezentând un domeniu vast, care, prin natura sa, oferăpermanent locuri de muncă pentru absolvenţii studiilor universitare delicenţă, calificaţi pentru munca în învăţământ;• oportunităţi de promovare profesională în carieră, personalul didacticavând posibilitatea de a participa, pe întreaga durată a carierei, laprograme de formare şi formare continuă şi la concursuri pentruocuparea posturilor de conducere, de îndrumare şi control din întregulsistem al învăţământului preuniversitar.Participarea la program se face pe baza taxei stabilită de SenatulUniversităţii.Înscrierea şi înmatricularea la Program se fac odată cu înscrierea anuală astudenţilor la secretariatele facultăţilor sau la secretariatul Departamentul pentruPregătirea Personalului Didactic din strada Ion Ghica nr. 13, etajul 5, camerele510 şi 511.Informaţii suplimentare la: D.P.P.D., strada Ion Ghica nr. 13, etaj V,camera 511, sector 3, Bucureşti; telefon 3140075/149,353, fax 3121538,e–mail: ushdppd @spiruharet.ro.PERIOADA/PERIOADELE ÎN CARE SE OPTEAZĂ PENTRU(PACHETE DE) DISCIPLINE OPŢIONALE ŞI FACULTATIVEcuprinse în planul de învăţământ al semestrului/anului următor.• studenţii admişi în anul I fac opţiunile odată cu înscrierea în anul I saucel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentru semestrul I) şi înperioada 15-25 ianuarie 2007 (pentru semestrul al II-lea);• studenţii care au promovat anul I sau îndeplinesc condiţiile pentruînscrierea în anul II optează pentru disciplinele opţionale/ facultative odată cuînscrierea în anul II sau cel mai târziu în perioada 20-27 septembrie 2006(pentru disciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentrusemestrul II);• studenţii, care au promovat anul II sau îndeplinesc condiţiile pentruînscrierea în anul III, optează, în raport cu structura planului de învăţământ alanului respectiv de studii, pentru o disciplină/pachet de discipline opţionale,odată cu înscrierea în anul III sau în perioada 20-27 septembrie 2006 (pentrudisciplinele din semestrul I) şi în perioada 15-25 ianuarie 2007 (pentrudisciplinele din semestrul II).Şcolarizarea la disciplinele facultative se realizează cu perceperea unei taxe.TRANSFERUL DE CREDITE ÎN INTERIORUL UNIVERSITĂŢIISPIRU HARET se poate efectua la orice disciplină, dar îndeosebi, la disciplinelecomplementare sau de cultură generală şi la disciplinele opţionale şi facultative.130

Transferul de credite se realizează, la solicitarea studenţilor, prinacordul facultăţilor în condiţiile în care:• numărul de ore de curs la disciplina de la facultatea de la care se facetransferul este identic, apropiat (mai mic cu cel mult 10%) sau mai mare înraport cu cel de la facultatea la care se face transferul;• numărul de credite alocat disciplinelor este identic sau mai mare;• programa analitică a celor două discipline este, în conţinutul ei,aceeaşi, apropiată sau compatibilă.ACCESUL LA BIBLIOTECA VIRTUALĂA UNIVERSITĂŢII ŞI LA INTERNETStudenţii Facultăţii de Limba şi Literatura Română au acces gratuit laAvizierul virtual şi la Biblioteca virtuală ale Universităţii Spiru Haret.Accesul la Internet se face prin pagina web: www.spiruharet.ro. Studenţii îşipot crea un cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual, princompletarea unui formular de înscriere: nume, prenume, parola (pe care oalege fiecare student), codul numeric personal, adresa de e-mail. La username se va introduce codul numeric personal şi la password – parola aleasăla crearea contului. După selectarea formei de învăţământ, a anului şi afacultăţii se face clik pe butonul „Trimite”.Contul este creat numai dacă datele personale ale studentului: numeleşi codul numeric personal sunt incluse în baza de date. Dacă aceste date nusunt operate şi transmise de secretariatele facultăţilor, studenţii nu îşi vorputea crea cont la Biblioteca virtuală şi la Avizierul virtual.CENTRE ŞI COLECTIVE DE CERCETARE LA NIVELULFACULTĂŢIICadrele didactice ale facultăţii desfăşoară o bogată activitate ştiinţificăşi de cercetare. Nivelul de excelenţă este ilustrat de titlurile academice aleunor cadre didactice, prof.univ.dr. Gr. Brâncuş fiind ales membrucorespondent al Academiei Române. Alţi profesori sunt membri ai unorsocietăţi savante din ţară şi străinătate. Buletinul Ştiinţific al facultăţii„Analele Universităţii Spiru Haret – Seria Filologie – Limba şi LiteraturaRomână” valorifică studiile inedite ale cadrelor didactice ale facultăţii.Acestea se alătură comunicărilor prezentate de către alte cadre didactice ladiverse sesiuni ştiinţifice. Volumele de autor tipărite în ultimii ani faccunoscută activitatea continuă de cercetare ştiinţifică. Ea este expresiaproiectelor din cadrul centrelor şi colectivelor de cercetare.Centrul de studii de etnologie şi antropologie culturală.Şef centru: Prof.univ.dr. Al. Dobre131

Colective de cercetare:1. Limbă şi literatură veche românească. Şef colectiv: Prof.univ.dr.I.D.Bălan.2. Probleme de toponimie românească. Şef colectiv: Prof.univ.dr. Ion Toma.3. Studii de cultură şi civilizaţie românească. Şef colectiv: Prof.univ.dr.Zamfira Mihail.4. Studii privind literatura română în secolul al XIX-lea. Şef colectiv:Conf.univ.dr. Luiza Marinescu.5. Studii privind literatura română în secolul al XX-lea. Şef colectiv:Prof.univ.dr. Valentina Curticeanu.Teme de cercetare1. Lexicon de limbă şi cultură veche românească. Colectiv: prof.univ.dr.I.D.Bălan, prof.univ.dr. Ion Toma, asist. univ. drd. Ana Maria Botnaru.2. Probleme de toponimie românească. Colectiv: prof.univ.dr. IonToma, conf.univ.dr. Elena Silvestru.3. Spiritualitate românească în context european. Colectiv: prof. univ.dr. Zamfira Mihail, prof. univ. dr. Ion Toma, prof. univ. dr. I.D.Bălan,conf.univ.dr. Mihail Diaconescu, conf.univ.dr. Luiza Marinescu, conf.univ.dr. Liviu Franga, lector univ. dr. Mariana Franga.4. Literatura română între 1850-1900. Colectiv: prof.univ.dr. GhiţăFlorea, asist. univ. drd. Simona Iacob.5. Aspecte ale prozei secolului XX. Colectiv: prof.univ.dr. ValentinaCurticeanu, lector univ.dr. Cristina Popa, asist.univ.drd. Ana Maria Botnaru.CERCURI ŞTIINŢIFICE STUDENŢEŞTIAntrenarea studenţilor în activitatea de cercetare ştiinţifică este urmareafirească a strategiilor de conlucrare în procesul didactic. În cadrul facultăţiifuncţionează două cercuri studenţeşti la care participă studenţii din toţi anii.1. Cercul ştiinţific de antropologie culturală, condus de prof.univ. dr. Al. Dobre, îşi desfăşoară activitatea în programe decercetare pe teren şi şedinţe lunare de comunicări. Studenţiiparticipă cu comunicări şi la Sesiunea ştiinţifică anuală acadrelor didactice.2. Cenaclul literar Octavian Goga, sub conducerea lector univ.Florin Pâtea şi sub patronajul prof. univ. dr. I. D. Bălan,organizează întâlniri periodice, la care studenţii citesc propriilecreaţii, ceea ce le conferă posibilitatea publicării atât însăptămânalul „Opinia naţională”, cât şi în volume de culegeriliterare. La activitatea Cenaclului participă studenţi filologi dintoţi anii şi sunt invitaţi şi colegi din alte facultăţi.132

CENTRELE TERITORIALE I.D.Nr. CentrulTelefon, fax, e-mailAdresa Centrului IDcrt. teritorial IDla sediul Centrului1. BUCUREŞTI Str. Ion Ghica, nr. 13 021/312.11.50 – telefon021/312.22.17 – telefonushid@spiruharet.roushsg@spiruharet.ro2. ALBA IULIA Str. Mihai Viteazul, nr.31 0258/832.199 (telefon şi fax)ushct_ab1@spiruharet.ro3. ALEXANDRIA Str. Libertăţii, nr. 202A / A5 0247/421.006 (telefon şi fax)ushct_tr@spiruharet.ro4. ARAD Str. Corneliu Coposu, nr. 8bis 0257/270.242 (telefon şi fax)0257/231.307 (telefon şi fax)ushct_ar@spiruharet.ro5. BACĂU Str. Mioriţei, nr.76 Bis 0234/206.243 (telefon şi fax)ushct_bc@spiruharet.ro6. BAIA MARE B-dul. Independenţei, nr.4 0262/211.770 (telefon şi fax)ushct_baiamare@spiruharet.ro7. BISTRIŢA Str. Vasile Conta, nr.1 0263/230.672 (telefon şi fax)ushct_bn@spiruharet.ro8. BLAJ Str. T. Vladimirescu, nr.80 0258/711231 – telefon0258/711868 – faxushct_ab2@spiruharet.ro9. BRAŞOV Str. Turnului, nr.5 0268/420437– tel.(0268)427432 – faxushct_bv@spiruharet.ro10. BRĂILA Calea Călăraşilor nr. 15, 0239/612.256 (telefon şi fax)ushct_br@spiruharet.ro11. BOTOŞANI Str. Arhimandrit Markian, nr. 9 0231/511.440 (telefon şi fax)ushct_bt@spiruharet.ro12. BUZĂU Str. Nicolae Bălcescu, nr. 38 0238/727.616 (telefon şi fax)ushct_bz@spiruharet.ro13. CÂMPULUNG-MUSCELStr. Traian, nr.2230248/512284 – tel0248/512283 – faxushct_ag1@spiruharet.ro14. CĂLĂRAŞI Str. Bucureşti, nr. 72 0242/311.357 (telefon şi fax)ushct_cl@spiruharet.ro133

15. CLUJ-NAPOCAB-dul. 21 Decembrie 1989,nr. 740264/431.944 (telefon şi fax)ushct_cj@spiruharet.ro16. CONSTANŢA Str. Unirii, nr.32-34 0241/5414910241/541.4900241.545.015(telefon şi fax)ushct_ct@spiruharet.ro17. CRAIOVA Str. Brazda lui Novac, nr.4 0251/599.2820251/423.395 (fax)ushct_dj@spiruharet.ro18. DEVA Str. 22 Decembrie, nr.37/A 0254/214.433 (telefon şi fax)ushct_hd@spiruharet.ro19. DROBETATR. SEVERINStr. Antonini, nr. 20252/324728 (telefon şi fax)ushct_mh@spiruharet.ro20. FOCŞANI Str. Dimitrie Cantemir, nr. 4 0237/231.158 (telefon şi fax)ushct_vn@spiruharet.ro21. GALAŢI Str. Brăilei, nr. 134 0236/466.575 (telefon şi fax)ushct_gl@spiruharet.ro22. GIURGIU Str. 23 August, nr. 9 0246/215.986 (telefon şi fax)ushct_gr@spiruharet.ro23. IAŞI B-dul. Carol I, nr. 8 0232/273.071 (telefon şi fax)ushct_is@spiruharet.ro24. MIERCUREA-CIUCPiaţa Libertăţii, nr. 16 0266/311.226 (telefon şi fax)ushct_hr@spiruharet.ro25. ORADEA Str. Roman Ciorogariu, nr. 18 0259/432.389 (telefon şi fax)134ushct_bh@spiruharet.ro0233/223.741 (telefon şi fax)ushct_nt@spiruharet.ro26. PIATRA B-dul. Republicii, nr. 15NEAMŢ27. PITEŞTI Piaţa Vasile Milea, nr. 3 0248/213.118 (telefon şi fax)ushct_ag2@spiruharet.ro28. PLOIEŞTI B-dul. Republicii, nr. 65 0244/546.788 (telefon şi fax)ushct_ph@spiruharet.ro29. REŞIŢA B-dul. Alexandru Ioan Cuza,nr. 70255/227.320 (telefon şi fax)ushct_cs@spiruharet.ro30. RÂMNICUVÂLCEAB-dul. Grl. Praporgescu, nr.22 0350/401.626 (telefon şi fax)ushct_vl1@spiruharet.ro31. SATU MARE B-dul. Transilvania, nr. 3 0261/711775 (telefon şi fax)ushct_sm@spiruharet.ro32. SFÂNTUGHEORGHEPiaţa Mihai Viteazul, nr. 15 0267/317.592 (telefon şi fax)ushct_cv@spiruharet.ro33. SIBIU Str. Emil Cioran, nr. 1A 0269/214.075 (telefon şi fax)ushct_sb@spiruharet.ro

34. SIGHETUMARMAŢIEIStr. Ioan Mihali de Apşa, nr. 2 0262/316.766 (telefon şi fax)ushct_mm2@spiruharet.ro35. SLATINA Str. Independenţei, nr. 1 0249/415.552 (telefon şi fax)ushct_ot@spiruharet.ro36. SLOBOZIA Bdv. Chimiei, nr. 10 0243/236710 (telefon şi fax)ushct_il@spiruharet.ro37. SUCEAVA Str. Ştefan cel Mare, nr. 20A, 0230/522393 (telefon şi fax)et.2ushct_sv@spiruharet.ro38. TÂRGOVIŞTE Piaţa Mihai Viteazul, nr. 1 0245/640.328 (telefon şi fax)ushct_db@spiruharet.ro39. TÂRGU-JIU B-dul. C-tin Brâncuşi, nr. 3A 0253/223.500 (telefon şi fax)ushct_gj@spiruharet.ro40. TÂRGU-MUREŞStr. Cuza Vodă, nr. 22 0265/269.852 (telefon şi fax)ushct_ms@spiruharet.ro41. TIMIŞOARA B-dul. 16 Decembrie 1989,nr. 260256/201.223 (telefon şi fax)ushct_tm@spiruharet.ro42. TULCEA Str. Piaţa Independenţei, nr.1 0240/510.669 (telefon şi fax)ushct_tl@spiruharet.ro43. VASLUI Str. Mihail Kogălniceanu, nr. 19 0235/312.279 (telefon şi fax)0335/402.143-telushct_vl2@spiruharet.ro44. ZALĂU Str. 9 Mai, nr. 2 0260/615.267 (telefon şi fax)ushct_sj@spiruharet.ro45. CHIŞINĂU Str. Sfatul Ţării, nr. 18 00373/ 22 234.896(telefon secretariat)spiru_haret_md@yahoo.com46. MADRID C/IGLESIA, nr. 2, 1-A 0034-665-345.684 (telefon)28891 Madrid47. NEW YORK 30-18 50th Street Woodside,NY 1137748 TEL AVIV HASHUK ST. no. 43/14Tel Aviv, Israel49. TORONTO 7 Cadillac CrescentBrampton – Toronto,Ontario L7A3B3ush_madrid @spiruharet.ro001-718-626-6013 (telefon)001-718-626-0507 (fax)spiruharet_ny@yahoo.comdamian_astoria@yahoo.com00972-507.443.210 – telefon00972-3-518.97.92 – faxush_telaviv@yahoo.com001-905.495.4828 – telefonushct_toronto@spiruharet.ro135

136

EXTRASE DIN REGULAMENTULPRIVIND ACTIVITATEA PROFESIONALĂ A STUDENŢILORArt. 18. La începutul fiecărui an universitar, conducerile facultăţilor aducla cunoştinţa studenţilor disciplinele prevăzute în planul de învăţământ în anulrespectiv de studiu, formele de evaluare a cunoştinţelor (examen, colocviu,verificare pe parcurs etc.), precum şi structura anului universitar.Art. 19. Anul universitar este format din două semestre, durata unuisemestru fiind de 14 săptămâni, cu excepţia semestrelor anului terminal, care,având în vedere examenul de licenţă, pot avea o altă durată, stabilită de consiliilefacultăţilor.Art. 20. În Universitatea Spiru Haret se organizează 3 sesiuni de examene:sesiunea din iarnă, sesiunea din vară şi sesiunea din toamnă. Volumulşi nivelul cunoştinţelor cerute la examene şi colocvii se stabilesc în concordanţăcu programa analitică a disciplinei respective.Art. 23. Examenele şi celelalte forme de evaluare a cunoştinţelor,prevăzute în planul de învăţământ al unui an de studiu, se susţin, fără taxă, însesiunile stabilite pentru anul de studiu respectiv, conform structurii anuluiuniversitar.Art. 24. Studenţii au dreptul să se prezinte la examen/colocviu numai dacăşi-au îndeplinit toate obligaţiile profesionale (lucrări practice, proiecte, referateetc.) stabilite prin programa analitică a disciplinei respective şi şi-au achitat toateobligaţiile financiare (taxa de şcolarizare, taxa de examen-restanţă, cazarea lacămin etc.).Art. 34. Înscrierea studentului(ei) în anul următor de studiu se face, lacerere, cu condiţia obţinerii în anul universitar precedent a numărului de creditestabilit de Senatul Universităţii.Art. 36. Studentului (ei) care repetă anul i se echivalează, la cerere,examenele/colocviile promovate în anul universitar anterior.Art. 37. Examenele/colocviile restante din anul sau anii de studiu anteriorise pot susţine, la cererea scrisă a studentului şi cu aprobarea conduceriifacultăţii, în sesiunile stabilite prin structura anului universitar sau înpresesiuni special organizate pe parcursul anilor universitari următori, cuplata taxei stabilite de Senatul Universităţii.Art. 39. Pe baza cererii scrise, aprobate de decanul facultăţii, studentul(a)poate susţine, în sesiunile prevăzute prin structura anului universitar, examen demărire a notei la una sau mai multe discipline pe care le-a promovat anterior, în137

anul respectiv de studiu, cu plata taxei stabilite de Senatul Universităţii.Examenul de mărire de notă se acordă la disciplinele din anul de studiu în carestudentul este înscris. În situaţia în care studentul (a) dovedeşte o pregătiresuperioară, profesorul examinator consemnează, în catalogul disciplinei, notamărită obţinută şi menţionează: mărire de notă. La acordarea bursei de merit seia în consideraţie prima notă de promovare obţinută, şi nu cea mărită.Art. 40. În Universitatea Spiru Haret, planurile de învăţământ suntalcătuite conform sistemului de credite transferabile. Creditele sunt o valoarenumerică alocată unei discipline de studiu, valoare care desemnează volumul demuncă al studentului (ei), - participarea la ore de curs, seminar, laborator, proiecte,studiu individual, pregătire pentru examen, activitate practică/stagii cliniceetc., suficientă şi necesară pentru a asigura asimilarea disciplinei respective.Art. 42. Numărul de credite obligatoriu pentru un an de studiu,obţinute la disciplinele obligatorii şi opţionale, este de 60, la toate formele destudii universitare de licenţă. […]Art. 44. Sunt declaraţi absolvenţi ai facultăţii şi se pot înscrie laexamenul de licenţă numai studenţii care au promovat toate examenele din toţianii de studiu, obţinând cele 180 de credite necesare. […]Art. 48. Transferul la Universitatea Spiru Haret al studenţilor de laspecializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii de învăţământsuperior, se face în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în prezentulRegulament pentru studenţii proprii (art.34), cu recunoaşterea perioadelor destudiu efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor restante sau dediferenţă. Transferul se aprobă de Rectorul Universităţii.Art. 49. În cadrul Universităţii Spiru Haret, studenţii se pot transfera de lao specializare la alta, din domenii de licenţă identice sau apropiate, de la o formăde învăţământ la alta (zi, frecvenţă redusă, învăţământ la distanţă) în cadrulaceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile de transfer sedepun, cu cel puţin o săptămână înaintea deschiderii anului universitar, lasecretariatele facultăţilor care urmează să primească studentul(a), se avizează decătre decanul facultăţii de la care pleacă studentul(a) şi se aprobă de cătredecanul facultăţii care îl(o) primeşte.Art. 52. Activitatea profesională a studentului(ei) de la învăţământul de zi,de la învăţământul cu frecvenţă redusă sau învăţământul la distanţă poate fiîntreruptă în cazuri motivate, la cererea acestuia, fără a se considera repetenţie, cuaprobarea decanului facultăţii. Situaţia şcolară a acestor studenţi se încheie cumenţiunea: întrerupere de studii. Reînscrierea în anul respectiv se face în bazacererii de întrerupere, cu plata taxei de şcolarizare şi nu necesită o altă aprobare.138