2012 - UVT-CBG-Biologie - Universitatea de Vest din Timişoara

Sistematica și biologia nevertebratelor celomateGhid practic

Refereni:Lect.Dr. Irinel Popescu - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza” Iași, Facultateade BiologieDr. Ionu-Ștefan Iorgu - Muzeul Naional de Istorie Naturală "Grigore Antipa"BucureștiGrafică și design: Lucian PârvulescuCoperta I: Lucanus cervus, fotografie de Lucian PârvulescuCoperta IV: autorul, fotografie de Bogdan DeheleanDesene: Lucian PârvulescuFotografii:(6-c),(7-a), Vladimír Motyčka (7-b), DenisCopilaș-Ciocianu (8-a, 25-c, 26-a, 29-a, 41-a, 43-c, 44-e, f, 47-b, 56-b, 67-d, 68-b, 72-b), Iulian Boboescu (22-a, 63-d), (25-d),(26-b), Cosmin Manci (40-a, 42-e, 49-a, b, d, 51-d,52-d, 53-c, 54 -a, 57-d, 58-a, b, d, e, 59-d, e, f, 61-a, 62-f, 69-c, 70-b, e),(50-d), Carla Baca (50-f), Cornel Alexandru (54-c), Claudio Labriola(55-a, b), Amalia Bălășoiu (55-d), (75-c), (76-a),(76-b), Lucian Pârvulescu (restul imaginilor)Mulumesc pe această cale autorilor fotografiilor!Editura BioFluxStr. Ceahlău nr. 54, 400488 Cluj-Napoca, Româniahttp:// www.editura.bioflux.com.roDirector editură: Cercet.Dr. Ioan Valentin Petrescu-MagConsilier editorial: Lect.Dr. Ruxandra Mălina Petrescu-MageISBN: 978-606-8191-31-7Această lucrare poate fi distribuită gratuit în format electronic.Responsabil pentru imprimare este utilizatorul.Modalitate de citare:Pârvulescu L. (2012): Sistematica și biologia nevertebratelor celomate. Ghidpractic. Editura Bioflux, Cluj-Napoca, 86 p.

Sistematica și biologianevertebratelor celomateLucian Pârvulescu

CUPRINS5788910................. 12.................................................... 13Clasa Oligochaeta ...................................................................Clasa Polychaeta .....................................................................Clasa Branchiobdellida ...........................................................Clasa Hirudinea ......................................................................Clasa Arachnida ....................................................................... 15Ordinul Scorpiones ............................................................. 15Ordinul Opiliones ............................................................... 15Ordinul Araneae ................................................................. 16Infraclasa Acari ......................................................................... 17.............. 18Clasa Ostracoda ....................................................................... 21Clasa Branchiopoda ................................................................. 21Ordinul Diplostraca ............................................................ 21Ordinul Notostraca ............................................................. 22Ordinul Anostraca .............................................................. 22Ordinul Sessilia ................................................................... 23Clasa Maxillopoda .................................................................... 23Subclasa Copepoda .................................................................. 23Clasa Malacostraca ................................................................... 24Ordinul Amphipoda ............................................................ 24Ordinul Isopoda .................................................................. 24Ordinul Decapoda .............................................................. 25.............. 27............. 28Clasa Entognatha ..................................................................... 29Clasa Insecta ............................................................................. 29Ordinul Zygentoma ............................................................ 34Ordinul Microcoryphia ....................................................... 34Ordinul Ephemeroptera ..................................................... 35Ordinul Plecoptera ............................................................. 35

Ordinul Orthoptera ........................................................ 37Ordinul Dictyoptera ....................................................... 38Ordinul Dermaptera ....................................................... 40Ordinul Phthiraptera ...................................................... 40Ordinul Thysanoptera .................................................... 41Ordinul Hemiptera ......................................................... 41Ordinul Psocoptera ........................................................ 43Ordinul Hymenoptera .................................................... 43Ordinul Coleoptera ........................................................ 46Ordinul Strepsiptera ....................................................... 54Ordinul Raphidioptera ................................................... 55Ordinul Neuroptera ........................................................ 55Ordinul Mecoptera ............................................................ 55Ordinul Megaloptera ......................................................... 56Ordinul Trichoptera ........................................................... 56Ordinul Lepidoptera ........................................................ 57Ordinul Diptera .................................................................Ordinul Siphonaptera ........................................................6772Î Echinodermata ................................................................. 73Clasa Crinoidea .................................................................... 75Clasa Ophiuroidea ............................................................... 75Clasa Astereoidea .................................................................... 75Clasa Echinoidea ..................................................................... 76Clasa Holothuroidea ............................................................. 76Î Chaetognatha ................................................................... 78Postfa ........................................................................................................................................................7982Surse web ................................................................................................ 82................. 83

225

habituspreparat7

habitushabitus8

habitushabitus9

preparatpreparat10

15habitus

habitushabitushabitushabitushabitus16

habitushabitus17

1 2218

pleoncefalonpereioncefalonpereionpleotelson19

cefalonpleon pereion20

preparathabitus2preparatpreparat221

habitus2habitus222

1preparatpreparatpreparat23

2habitus32324

habitushabitus2habituseste o specie de langustă cetrăiește și în Marea Mediterană. Ajunge până la 60cm lungime, având corpul de aspectul unui rac sauhomar, dar îi lipsesc chelele. Trăiește în zonelestâncoase, la mare adâncime, în cârduri. Lipseștedin Marea Neagră.habitus25

habitushabitus(racul-de-ponoare)este un rac ce rar depășește 10 cm lungime. Seidentifică după forma triunghiulară a rostrului.Poate fi confundat cu(racul-derâu),însă acesta are rostrul cu marginile aproapeparalele. Coloritul ventral al chelelor esteportocaliu la racul-de-ponoare și roșu-bordo laracul-de-râu, ambele fiind specii strict protejate.habitushabitus26

1habitushabitus27

Subîncrengătura Hexapoda 1Acest grup este reprezentat de artropode caracterizate prin corp alcătuit din treiregiuni: cap, torace și abdomen. Capul este compus din 6 segmente contopite sub formaunei capsule și este purtător al organelor de sim și pieselor bucale. Toracele este compusdin 3 segmente, fiecare purtând câte o singură pereche de picioare, iar la hexapodeleînaripate, două dintre acestea au aripi. Abdomenul constă dintr-un număr de segmentecuprins între 6 și 12, cu apendice slab reprezentate.Subîncrengătura grupează două clase: Entognatha și Insecta.Studierea acestor artropode presupune abordarea diferitelor metode, în funciede grupul studiat. Capturarea se face folosind cele mai diverse metode, de la capcaneBarber, capcane Malaise, capcane luminoase ori capcane feromonale, și până la căutareaactivă cu fileul sau cu mâna. Speciile acvatice se prind folosind un fileu.În cazul hexapodelor a căror identificare necesită disecii se foloseșteconservarea umedă, în alcool 70%. Atunci când specimenele colectate se identifică pebaza observaiilor pe animalul întreg se poate recurge la preparate uscate (insectare).Exemplarele care urmează a fi procesate pentru așezarea în colecii uscate vor fi păstratecât mai intact posibil. Acestea se păstrează, până la prelucrare, în borcane cu filet în careau fost așezate câteva bucai de hârtie și acetat de etil. Hârtia are rolul de a evita caexemplarele încă vii să se distrugă reciproc (în caz de nevoie folosii mai multe borcane).Acetatul de etil are rolul de a anestezia și păstra moale corpul animalelor, astfel fiindposibilă așezarea în poziia corectă. Se vor folosi numai acele entomologice, fiecarespecimen fiind așezat corespunzător. Reprezentanii care au aripi delicate (odonatele,lepidopterele ș.a.) nu vor fi așezai în borcane, ci individual în plicuri de hârtie. Nici întruncaz nu se va așeza animalul viu în insectar, manevra fiind lipsită de etică și ducând ladistrugerea preparatelor. Atenie, în cadrul clasei Insecta există specii protejate prin lege(L 13/1993, OUG 57/2007, OUG 154/2008, OMMDD 1964/2007), iar colectareaacestora necesită aprobare Ageniilor de Mediu.Identificarea speciilor se face pe baza criteriilor morfologice, anatomice sauchiar genetice.1hexapoda: hexa = șase (animal cu șase picioare)28

Clasa EntognathaSunt hexapode lipsite de aripi, de mici dimensiuni, cu corpul acoperit de cuticulămoale, depigmentată. Capul este prevăzut cu antene primitive, iar aparatul bucal esteprimitiv. Toracele este lipsit de aripi. Abdomenul este format din segmente distincte, launele specii prevăzut cu o formaiune specifică pentru sărit numită furcă și retinaculum.Ali reprezentani prezintă apendice abdominale numite stili și tubuli cu rol în respiraie,sau cerci cu rol senzitiv sau în copulaie.Trăiesc în medii umbroase și umede, în frunzar, sol, muşchi de pământ, sub pietreori resturi vegetale, chiar şi în ghivecele de flori.Există și câteva specii ce trăiesc pe luciulape lor stătătoare.Clasa cuprinde în fauna Europei 3 ordine: Protura, Collembola și Diplura.habitusCollembolahabitusDipluraClasa InsectaCuprinde hexapode superioare caracterizate prin prezena aripilor, chiar dacălaunele specii acestea sunt reduse parial sau complet, dar ca o adaptare secundar ă. Insectaeste gruparea cu cele mai mul te specii din lumea animală, fiind vietăţile se întâlnesc în toatemediile de viaţă. Corpul insectelor este alcătuit (cu rare excepţii) din cele trei regiuni: cap,torace şi abdomen. Capul, format din fuzionarea a 6 segmente și este purtătorul pieselorbucale dar și a principalelor organe de simţ (ochii, ocelii și antenele). Piesele bucale sauaşa-numita armătură bucală, au rol primar în preluarea şi prelucrarea hranei, dar adeseapot îndeplini şi funcţii de apărare, atac sau construirea de cuiburi. Ansamblul pieselorbucale poate avea variate aspecte, în funcţie de adaptările grupului din care insecta faceparte. Toate însă derivă din tipul general numit aparat bucal pentru rupt şi mestecat,cese compune din labrum sau buza superioar ă (pies ă unică, rotunjit ă), mandibule ( piesepereche cu dentiţie şi musculatură puternică), maxile ( formate din mai multe piese:cardo la bază de care se articulează stipesul iar pe acesta lacinia,galeea şi câte un palpmaxilar cu rol senzitiv). Posterior spaţiul bucal este închis de labium sau buza inferioară(compus ă din 5 piese: submentum, mentum de care se prind glossele şi paraglossele iarlateral, de o parte şi alta câte un palp labial). Alte tipuri de aparate bucale sunt derivate dinacesta sunt:- aparatul bucal pentru rupt, supt şi lins prezent la himenoptere (albine), la caremaxilele şi labiul alcătuiesc o trompă,29

- aparatul bucal pentru înţepat şi supt caracteristic heteropterelor (ploşniţelor) şidipterelor (unor muşte şi ţânţarilor) la care labiumul s-a tranformat într-un jgheab în careculisează piese dure şi ascuţite provenite din maxile şi mandibule,-aparatul bucal pentru supt caracteristic lepidopterelor (fluturilor), având majoritateapieselor reduse complet, rămânând doar galeele alungite şi alipite,-aparatul bucal pentru lins de la unele diptere (muşte) se caracterizează prin prezenţa lacapătul trompei a unor şanţuri fine, prin care insecta poate răspândi salivă peste hranălichefiind-o, apoi absorbind-o.Antenele sunt apendice mobile, multiarticulate, în număr de două. Antenele suntpiese cu importan ă taxonomică, fiind cunoascute mai multe tipuri morfologice (figuraxx):- antenele moniliforme sunt antene subiri, alcătuite din articole aplatizate,ca niște monede suprapuse (figura 24-a, b);- antenele setiforme sunt alcătuite din artcole alungite, cu aspect de beigașeînlănuite (figura 24-c);- antenele serate sunt alcătuite din articole cu partea proximală îngustă și ceadistală dilatată (figura 24-d);- antenele geniculate sunt alcătuite din diverse tipuri de articole, având formagenerală îndoită în unghi de aproximativ 90 ° (figura 24-e);- antenele clavate sunt antene subiri, formate din artciole de tip moniliformcare în poriunea dinspre vârf sunt mai late, dând aspect antenei ca demăciucă (figura 24-f, g, h);- antenele aristate sunt acele antene care posedă un flagel foarte îngust, încomparaie cu articolele bazale mai late (figura 24-i)- antenele pectinate au prelungiri de aspectul unei pene, dispuse pe o singurăparte (figura 24-j) sau pe ambele (figura 24-k );- antenele plumoase au spect de tufă, prezentând prelungiri orientate în toatedireciile din jurul axului (figura 24-l);- antenele lamelate sunt tot un tip de antene geniculate, la care articolele dinpartea terminală sunt puternic aplatizate, cu aspect lamelar (figura 24- m );- antenele speciale sunt reprezentate de diferite tipuri specifice unor insecte,ca urmare a unor adaptări speciale la un anume tip de viaă (figura 24-n).Toracele insectelor are 3 segmente (protorace, mezotorace și metatorace) ,fiecare alcătuite din plăcile exoscheletului caracteristice oricărui artopod: notum, sternumşi pleure. De fiecare segment toracic se inser ă câte o pereche de picioare, prin intermediulsubcoxelor. Celelalte articole ale piciorului sunt: caxa, trohanterul, femurul, tibia și tarsul(figura 25). Morfologic, alături de picioarele pentru mers, există mai multe tipuri depicioare, modificate în funcie de cerinele ecologice ale diverselor specii: picioare pentruînot, picioare pentru sărit, picioare pentru prins, picioare pentru săpat ș.a.m.d. Aripile seinseră pe segmentele toracice 2 și 3, și sunt expansiuni membranoase ale exoscheletului,articulate mobil și susinute de nervuri (figura 26).30

abcdefghijklmnFigura 24:tipuri morfologice de antene la insectea, b- moniliforme, c- setiforme, d- serate, e- geniculate, f, g, h- clavate, i- aristate,j, k- pectinate, l- plumoase, m- lamelate, n- specialenotumpleuretibietarssubcoxătrohantercoxăsternumfemurghearăFigura 25:seciune transversală la nivelul toracelui31

După constituie, se cunosc 4 tipuri generale de aripi:- aripile membranoase subiri, transparente sau colorate (uneori acoperitecu peri sau solzi fini), susinute de nervuri (figura 27-a);- tegminele (sau aripile semimembranoase) sunt aripi care au nervuriputernice și membrana cu aspect pergamentos (figura 27 -b);- hemielitrele sunt aripi care au partea bazală chitinizată, în timp ce parteadinspre vârf rămâne membranoasă (figura 27-c);- elitrele sunt aripile complet chitinizate, cu aspect de scut ce se muleazăperfect peste abdomen (figura 27-d).Abdomenul este alcătuit în general din 9-11 segmente, ultimele purtând orificiilegenital şi anal. Apendicele abdomenului sunt puine. Cercii se întâlnesc la speciileprimitive, ca fiind două prelungiri articulate, atașate la capătul abdomenului. Alteapendice sunt ș i piesele genitale (ovipozitorul foarte dezvoltat la unele specii deortoptere), branhiile abdominale sau pedespuriile (picoare false) prezente la unelelarve. În funcie de modul de inserie al abdomenului de torace, se cunosc 3 tipuri generale:- abdomenul sesil când primul segment se atașează de ultimul segmenttoracic, având aproximativ aceeași lăime (figura 28-a),- abdomenul suspendat este atunci când abdomenul stă atașat de toraceprintr-un segment îngustat (figura 28-b),- abdomenul peiolat este atașat de torace prin câteva segmente abdominalefoarte înguste (figura 28-c).Înmulţirea este în general ovipară, de cele mai multe ori cu metamorfozăde lastadiul de ou, larvă, pupă şi imago (adult). Atunci când stadiile larvare diferă morfologicdezvoltarea se numeşte holometabolă, iar când acestea seamănă între ele, şi implicit cuadultul, dezvoltarea se numeşte heterometabolă.aripi anterioarearipi posterioareanteneaparat bucalcerciarmătura genitalăpicioareFigura 26:inseria apendicelor la insecte32

abcFigura 27:tipuri de aripia- aripi membranoase, b- tegmine, c-hemielitre, d- elitredabFigura 28:tipuri de inserie a abdomenuluia- sesil, b- suspendat, c- peiolatc33

Clasa cuprinde în fauna României 23de ordine: Zygentoma, Microcoryphia,Ephemeroptera, Plecoptera, Odonata, Orthoptera, Dictyoptera, Dermaptera,Psocoptera, Phthiraptera, Thysanoptera, Hemiptera, Hymenoptera, Coleoptera,Strepsiptera, Megaloptera, Raphidioptera, Neuroptera, Mecoptera, Trichoptera,Lepidoptera, Diptera și Siphonaptera.Ordinul ZygentomaReprezintă insecte asemănătoare entognatelor, dar care au ochi compuşi,rudimente de aripi (numite paranote). Toracele este vizibil segmentat, abdomenulalcătuit din 11 segmente, este purtător de apendice de tip stili, telson și cerci. Trăiesc îndiferite biotopuri, de la habitate de stâncării, litieră, scoarţa copacilorşi până în locuinţe.Unele specii trăiesc în cuiburi de furnici ( fiind mirmecofile). Ordinul Zygentomagrupează două familii: Lepismatidae şi Nicoletidae.Thermobia domestica are corp alungit şi uşoraplatizat, acoperit cu solzi brun-cenuşii. Desenulgeneral este stropit cu pete mai închise. Prezintădouă antene și 3 cerci la fel de lungi. Trăieştefrecvent în case locuite, în bucătărie, ascunsă înspaţiile înguste. Aleargă foarte repede pe perete.habitusOrdinul MicrocoryphiaGrupează insecte aptere cu corpul acoperit de solzi. Piesele bucale sunt retractile,masticatoare, ochii mari și antenele lungi. Toracele poartă picioare mici și se continuă cuabdomenul lung prevăzut cu stili, doi cerci și un paracerc foarte lung. Trăiesc în crăpături,sub scoarţă sau frunze, în zone împădurite.habitushabitus34

Ordinul Ephemeroptera (Rusalii)Sunt insecte heterometabole. Larvele trăiesc acvatic, au corpul aplatizat șiprevăzut pe laturile abdomenului cu traheobranhii și trei cerci. Pe torace, la larveleavansate, se pot observa mugurii aripilor (pterotecile). Corpul adulilor este fragil șisubţire, cu antene scurte. Aripile membranoase sunt inute în repaus laolaltă,în unghi de45° faă de axul corpului. Prima pereche este mai mare, a doua fiind mult mai mic ă.Abdomenul poart ă terminal doi cerci foarte lungi. Pentru ca nu au sistem digestiv, aduliisunt incapabili să se mai hr ănească, astfel trăiesc foarte puţin ( de la câteva ore până la 2-3zile) timp în care se reproduc. Ordinul grupează 7 suprafamilii: Baetiscoidea, Baetoidea,Caenoidea, Ephemerelloidea, Ephemeroidea, Heptagenioidea şi Leptophlebioidea.habituslarvăhabitusimagoOrdinul PlecopteraAsemănătoare cu efemeropterele, plecopterele se deosebesc de acestea princonstituţia mai robustă a corpului. Insecte heterometabole, larvele acvatice autraheobranhiile atașate la baza picioarelor, iar cercii sunt în număr de doi. Adultul prezintăaripi membranoase inute în repaus laolaltă peste abdomen, precum și doi cerci scuri.Ordinul grupează 2 suprafamilii: Nemouroidea şi Perloidea.habituslarvăhabitusimago35

Ordinul Odonata (Libelule)Cuprinde insecte prădătoare mari, heterometabole, cu viaţă larvară acvatică şiadulţi zburători. Capul este emisferic şi mobil cu antene foarte mici, dar cu ochi deosebitde dezvoltaţi. Pe vertex prezintă trei oceli. La nivelul toracelui se remarcă apendicelelocomotoare, picioarele şi aripile de obicei transparente dar cu câte o pată colorată înapropierea apexului - pterostigma. Abdomenul este alcătuit din 11 segmente cu apendiceanale şi genitale. La masculi, pe segmentul 2 şi 3 se află aparatul copulator, iar la femelă pesegmentele 8 şi 9 se află ovipozitorul. La majoritatea speciilor există un dimorfism sexualaccentuat. Ordinul grupează două subordine, diferite din punct de vedere morfologic:Zygoptera și Anisoptera.Subordinul Zygoptera este caracterizat de odonate având talie mică şi mijlocie,caracterizate în fază adultă prin aripi aproximativ egale ca dimensiuni şi aspect. În repaos,acestea sunt ţinute laolaltă, de-a lungul corpului. Larvele au corpul alungit şi relativcilindric, având 2 sau 3 cerci plumoși, lungi. Acest subordin grupează în România speciiaparţinând la patru familii: Calopterygidae, Lestidae, Platycnemididae şi Coenagrionidae.habituslarvăhabitusCalopteryx virgo (imago)habitusPlatycnemis pennipes (mascul)habitusPlatycnemis pennipes (femelă)Subordinul Anisoptera cuprinde odonate cuaripile posterioare mai late. Înrepaos toate cele patru aripi sunt ţinute orizontal. Larvele sunt acvatice, masive şi cu cercifoarte scurţi, folosindu-se pentru respiraţie (dar şi propulsie) de cele 5 valve anale.Subordinul grupează familiile: Aeshnidae, Gomphidae, Cordulegastridae, Corduliidae şiLibeluliidae.36

habitushabituslarvă Libellula depressa ( imago)habitusOrthetrum brunneum (mascul)habitusOrthetrum brunneum (femelă)Ordinul Orthoptera (Greieri, lăcuste, cosași)Este caracterizat de insecte heterometabole, de talie medie şi mare. Capul esterobust şi dotat cu aparat bucal pentru rupt şi mestecat. Antenele sunt de tip moniliform sausetiform. Prima pereche de aripi este de tip tegmine, a doua membranoas ă.Numeroasespecii au ultima pereche de picioaremodificate pentru sărit, la altele prima pereche fiindadaptată la săpat. Majoritatea deţin structuri specifice cu ajutorul cărora emit sunete,numite organe stridulante. Abdomenul prezintă 10 segmente şi o pereche de cerci. Launele grupe femelele adulte poartă ovipozitor, cu rol în depunerea pontei. Ordinulgrupează două subordine: Ensifera şi Caelifera.Subordinul Ensifera arereprezentani cu antene lungi (uneori mai lungi de câtcorpul) , ovipozitorul la femele fiiind de asemenea foarte lung. Subordinul grupează 3suprafamilii: Grylloidea, Rhaphidophoroidea, Tettigonioidea.habitusMelanogryllus desertus37habitusGryllotalpa gryllotalpa

habitusPholidoptera transsylvanica - specie protejatăhabitusPoecilimon schmidtiiSubordinul Caelifera este caracterizat de reprezentani ce au antene mai scurtede cât capul și tarsele picioarelor posterioare întotdeauna formate din 3 articole.Ovipozitorul femelelor este foarte scurt. Subordinul grupează 3 suprafamilii: Acridoidea,Tetrigoidea şi Tridactyloidea, fiecare cu mai multe familii. În România, cea mai binereprezentată este familia Acrididae.habitusChorthippus parallelushabitusOedipoda caerulescensOrdinul DictyopteraReprezintă insecte heterometabole cu o mare varietate morfologică la nivelulcelor trei subordine: Blattodea, Mantodea şi Isoptera.Subordinul Blattodea cuprinde reprezentanţi cunoscui sub numele popular de„ gândaci-de-bucătărie”. Capul este aplatizat și prevăzut cu aparat bucal pentru rupt şimestecat, iar antenele moniliforme sunt relativ lungi. Prima pereche de aripi este ușorpergamentoasă, cea de-a doua membranoasă, toate fiind purtate în repaus culcat pesteabdomen. Zboară rar, fiind însă bune alergătoare. Abdomenul are 10 segmente şi estepurtător de cerci. Larvele seamănă cu adulii însă nu au aripile complet dezvoltate. Suntinsecte termofile, în Europa trăiesc două specii foarte comune locuinţelor ( Blattaorientalis și Blatella germanica), dar şi specii care trăiesc în habitate naturale. Grupează maimulte familii: Blaberidae, Blattellidae, Blattidae şi Polyphagidae.38

habitusBlattella germanicahabitusEctobius sp.Subordinul MantodeaCuprinde insecte p rădătoare, heterometabole. Capul triunghiular este foartemobil, dotat cu doi ochi mari şi trei oceli. Aparatul bucal este de tip masticator. Toraceleare aspect alungit şi este prevăzut cu picioare lungi, cele anterioare special adaptate la prins(au pe femur un şanţ în care tibia se poate aşeza ca lama într-un briceag). Abdomenul estelung, alcătuit din 11 segmente, terminat cu doi cerci scurţi. Sunt specii termofile,majoritatea trăiesc în regiunea mediteraneană.Mantis religiosa este o insectă mare, ce are corpulcolorat în verde crud la începutul verii devenindmaroniu spre toamnă, în corelaie cu aspectulvegetaţiei în care trăieşte. Este o specieprădătoare, pândind alte insecte pe care le prindeîntr-o poziţie similară cu cea de rugăciune (de aicinumele latin). Trăieşte în jumătatea de sud aRomâniei.habitusSubordinul IsopteraReprezintă insecte adesea confundate cu furnicile. Speciile sunt reprezentate deformele sexuate matcă şi masculi, precum şi de forme asexuate ca lucrătoare şi soldaţi,fiecare caracterizate printr-o morfologie proprie. Formele sexuate au aripi membranoaseşi egale, dar le pierd imediat după împerechere, formele asexuate nu au aripi, suntdepigmentate şi fără ochi. Trăiesc în termitiere pe care le construiesc din pământ sau înlemn. Se hrănesc cu lemn verde sau uscat, pe care îl pot digera ca urmare a unei simbiozeîntre intestinul termitei şi microorganisme xilofage (bacterii, ciuperci) capabile să digereceluloza. Alte specii consumă lemn putred sau chiar humus bogat în nutrieni.39

habitushabituslucrătoare ( forma asexuată)femelă aripată ( forma sexuată)Ordinul DermapteraSunt insecte ce au corpul alungit şi turtit dorso-ventral, cu cap mic purtător deantene subiri şi lungi. Toracele este dreptunghiular şi puternic, dotat cu picioare agile şiaripi scurte, pieloase (de unde și numele dermaptera), lăsând o bună parte din segmenteleabdomenului descoperite. Posterior, abdomenul prezintă doi cerci puternici, ca o furcă.Sunt insecte nocturne ce stau ascunse pe timpul zilei sub scoarţa copacilor, în crăpături depământ, printre muşchi ş.a.m.d. Se hrănesc carnivor, prădând diverse larve, dar adeseaconsumă si fructe. Ordinul grupează cinci familii: Anisolabididae, Forficulidae,Labiduridae, Pygidicranidae, Spongiphoridae.habitusForficula auriculariahabitusForficula sp.Ordinul PhthirapteraReprezintă gruparea insectelor ce trăiesc exclusiv parazit pe animale cu pene saupăr. Au aparat bucal specializat pentru mestecat sau pentru înţepat şi supt. Corpul esteturtit dorso-ventral, capul cu sau fără ochi, picioarele fiind însă prevăzute cu ghearespeciale pentru agăţat. Ca o adaptare secundară, nu au aripi. Ordinul grupează treisubordine: Ischnocera, Amblycera şi Anoplura, numele popular al primelor două fiind„ păduchi de pene”, respectiv cel de-al treilea „ păduchi de păr”. Reprezentanii sunt atât deputernic specializaţi, încât aproape fiecare animal se caracterizează prin specii diferite deparazii. Amintim ischnocerele Columbicola columbae (parazit pe porumbei) șiTrichodectes canis (parazit pe câine), amblycerul Menopon gallinae (parazit pe găini), darși anoplurele Pediculus capitis, Pediculus humanus sau Phthirus pubis (parazii pe om).40

Ordinul ThysanopteraSunt insecte mici (0,5-5 mm) ce au corpul alungit și aripi caracteristice,de aspectpenat. Capul hipognat este dotat cu aparat bucal pentru înţepat şi supt, şi cu antenemoniliforme. Există şi specii aptere. Abdomenul are 11 segmente bine individualizate.Sunt insecte fitofage, trăind toată viaţa pe plantele gazdă, doar câteva specii fiind polifagesau chiar prădătoare. Ordinul grupează două subordine: Terebrantia şi Tubulifera.Thrips sp. reprezintă s pecii foarte mici (sub 1 mmlungime), de culoare cafenie, ce trăiesc pe plantesolanacee sau inflorescenele asteraceelor. În aniisecetoşi dezvoltă populaţii foarte mari.habitusOrdinul HemipteraEste un ordin foarte complex ce grupează insecte specializate la a se hrăni cu suculcelular din plante, având în acest sens un aparat bucal pentru înţepat şi supt. Există deasemenea şi specii prădătoare sau chiar parazite. Au dezvoltare heterometabolă. Ordinulcuprinde 4 subordine: Heteroptera, Cicadomorpha, Fulgoromorpha şi Sternorrhyncha.Subordinul Heteroptera cuprinde insectele denumite popular ploşniţe,majoritatea speciilor având aparat bucal pentru înţepat şi supt. La adult, aripile anterioaresunt pe jumătate chitinizate fiind numite şi hemielitre, iar cele posterioare suntmembranoase. Marginile laterale ale segmentelor abdomenului sunt, în general, foartesub ţiate, cu aspect de lamă marginală. Numeroase specii degajă un miros neplăcut, camijloc de apărare, miros produs de o glandă aflată pe metatorace.Există o mare varietate de heteroptere, în cadrul acestui subordin se cunosc 6infraordine: Dipsocoromorpha, Nepomorpha, Leptopodomorpha, Cimicomorpha,Pentatomomorpha şi Enicocephalomorpha.Infraordinul NepomorphahabitusNepa sp.habitusGerris sp.41

Infraordinul CimicomorphahabitusRhynocoris iracundushabitusAdelphocoris vandalicusInfraordinul PentatomomorphahabitusPyrrhocoris apterushabitusDolycoris baccarumSubordinul Cicadomorpha cuprinde insecte denumite popular cicade, ce aucapacitatea de a emite sunete stridente, similar ortopterelor. Majoritatea speciilor audimensiuni mari, fiind şi bune zburătoare. Capul este dotat cu aparat bucal pentru înţepatşi supt, ceea ce trădează modul de hrănire asemănător ploșnielor. Toate cele 4 aripi suntmembranoase, dar cu nervaţiuni puternic îngroşate şi adesea viu colorate. Unele specii sedezvoltă într-o spumă albă, produsă de larve, pe diferite plante, aspect foarte asemănătorcu al unui scuipat, de unde şi numele popular de „ scuipatul cucului”dat acestei formaţiuni.Sunt insecte termofile, se găsesc în coronamentul arborilor dar şi în vegetaţia ierboasă, deunde pot fi u şor auzite sunetele caracteristice.habitusTibicina haematodeshabitusCercopis sanguinolenta42

Subordinul Sternorrhyncha cuprinde insecte mici, numite popular păduchide-plantesau afide. În perioada larvară sunt aptere şi trăiesc înghesuite pe părţile vegetaleproaspete, hrănindu-se cu suc din celulele vegetale. Adulţii prezintă aripi.habitusOrthezia sp.habituslarve de afideOrdinul PsocopteraSunt insecte foarte mici, greu de observat. Sunt forme aripate dar şi ne-aripate.Cele aripate au aripi membranoase cu nervuri evidente, dar cu puţine nervuri transversale.Înfăţişarea generală aminteşte de a păduchilor de plante, cap şi torace mic, abdomenvoluminos, cilindric şi fără cerci. Sunt foarte răspândite în aşezările omeneşti, mai ales înbiblioteci sau colecţii de insectare sau ierbare, pe care le distrug în timp.habituslarvă/nimfăhabitusimagoOrdinul HymenopteraEste un ordin foarte complex, grupeazănumeroase specii de insecte de tipulalbinelor, viespilor, bondarilor, furnicilor, dar şi insecte mai puţin cunoscute. Şidimensiunile variază foarte mult, de la sub-milimetrice până la câţiva centimetri. Capuleste prevăzut cu ochi bine reprezentaţi şi cu aparat bucal conformat pentru mestecat,numeroase grupe fiind adaptate şi la lingerea hranei lichide. Aripile sunt subiri șimembranoase, de aspect alungit. Abdomenul este întotdeauna bine delimitat de torace, lamajoritatea speciilor acesta fiind pedunculat sau peţiolat. La numeroase speciiovipozitorul este transformat în aparat vulnerant (ac). Dezvoltarea este holometabolă,larvele fiind apode la majoritatea himenopterelor, doar formele primitive au larvepolipode. Adesea dezvoltarea se petrece în medii din cele mai spectaculoase: în plante, încorpul sau ouăle altor insecte, în cuiburi special construite ş.a.m.d.43

Ordinul este împărţit sistematic în două subordine: Symphyta şi Apocrita, cel maibine reprezentat fiind Apocrita, cu mai multe familii importante: Ichneumonidae,Cynipidae, Formicidae, Vespidae, Sphecidae, Apidae.Familia Formicidae grupează furnicile, himenoptere aptere la care doar formelesexuate prezintă aripi. Trăiesc în colonii bine organizate în cea mai mare parte formate dinlucrătoare aptere, adăpostite în muşuroaie sau în diverse crăpături.habitushabitusFamilia Cynipidae grupează speciide mici dimensiuni, larva dezvoltându-se pepări vegetale la plante, în esuturile cărora femela injectează în timpul verii oul ce vainduce formarea de tumori proeminente, numite gale.habitusCynips quercusfolii (imago)habitusCynips quercusfolii (gală)habitusDiplolepis rosae (larve)habitusDiplolepis rosae (gale)44

Familia Ichneumonidae se caracterizează prin abdomen alungit și suspendat. Lanumeroase specii femelele poartă un ovipozitor lung, cu ajutorul căruia injectează oul încorpul larvelor altor insecte.habitusProtichneumon sp.habitusDolichomitus sp.Familia Sphecidae grupează himenoptere cu corp subţire şi alungit, de culoriintense, cu abdomenul pedunculat. Se deosebesc de ichneumonide prin capătul bombat alabdomenului. Trăiesc în cuiburi construite în terenuri nisipoase, unde cară diverse larve,în scopul de a depune ponta în acestea.habitusAmmophila sp.habitusSceliphron caementariumFamilia Vespidae reprezintă speciile de viespi, bine cunoscute datorită coloraţieitipice galben intens pe fond negru lucios. Construiesc cuiburi pergamentoase, plasateadesea sub ţiglele caselor sau în diverse scorburi uscate. Femelele lucrătoare au aparatvulnerant, existând specii a căror în epătură poate fi periculoasă.habitusPolistes dominulahabitusVespa crabro45

Familia Apidae este familia albinelor „domestice”, crescute pentru obţinereamierii. În această familie se încadrează și bondarii, himenoptere ușor de recunoscut dupăaspectul foarte păros, dar şi după coloritul în benzi întâlnit la cea mai mare parte din specii.habitusApis meliferahabitusBombus sp.Ordinul Coleoptera (Gândacii)Este un ordin foarte important ce cuprinde insecte caracterizate în fază adultăprin chitinizarea completă a primei perechi de aripi, numite elitre. Din torace rămânevizibil doar protoracele, restul fiind acoperite de elitre. Aripile posterioare suntmembranoase și pliate sub elitre. Abdomenul, adesea turtit dorso-ventral, este protejat şiacoperit tot de elitre. Dezvoltarea holometabolă a acestor insecte trece prin stadiul de larvăcu aspect vermiform. La unele specii femela poate fi apter ă. Acest ordin cuprinde 4subordine: Archostemata, Myxophaga, Adephaga şi Polyphaga.Subordinul Adephaga cuprinde în mare parte reprezentanţi cu regim de hranăcarnivor. Toate speciile au tarsele celor trei perechi de picioare alcătuite din 5 articole.Subordinul are o singură suprafamilie, Caraboidea, cu mai multe familii.Familia Carabidae are reprezentani cu corp zvelt, cap mare orientat anterior, cumandibule puternice și antene setiforme. Protoracele are aspect patrulater, picioarele suntadaptate la fugă iar elitrele au aspect eliptic. Sunt insecte prădătoare ce trăiesc mai mult pesol, dar zboară foarte bine.habitusCarabus variolosus - specie protejatăhabitusCarabus violaceusFamilia Dytiscidae grupează insecte acvatice care pot fi însă întâlnite și terestrupentru că sunt bune zburătoare. Au aspect oval,picioarele anterioare adezive pentru46

prinderea prăzii, picioarele posterioare fiind mai lungi sunt prevăzute cu un rând de peri cefolosesc drept paletă pentru înot.habituslarvăhabitusDytiscus marginalisSubordinul Polyphaga cuprinde cel mai mare număr de reprezentanţi aicoleopterelor. Elitrele sunt bine dezvoltate şi de diferite forme. Se deosebesc de adefageprin numărul mai mic de articole tarsale. Regimul de hrană este omnivor.Familia Silphidae grupează coleoptere stafiliniformecare au antenele clavatesau lamelate, dar și setiforme sau serate. Protoracele este tetraedric, iar elitrele nu acoperăcomplet abdomenul. Se hrănesc cu materie organică în descompunere, dar și cu ciuperci.habitusNecrophorus vespilloideshabitusSilpha sp.Familia Staphylinidae reprezintă coleoptere stafiliniformece au abdomenulmult alungit și elitre foarte scurte. Antenele sunt moniliforme globuloase sau setiforme.Trăiesc pe resturi animale sau vegetale în descompunere, sau pe ciuperci.habitusOcypus olens47habitusStaphylinus erythropterus

Familia Lampyridae grupează coleoptere elateriforme de dimensiune medie,având capul acoperit de protorace. Femelele sunt complet lipsite de aripi. Toate speciilesunt nocturne ș i au posibilitatea de a emite lumină. Se hrănesc cu gastropode mici.habitusLuciola lusitanica (mascul)habitusLampyris noctiluca (femelă)Familia Cantharidae, coleoptere elateriforme, are reprezentani asemănători culampiridele, dar la care protoracele nu acoperă capul. Elitrele au textură pieloasă. Diurne,trăiesc pe infloresceneunde consumă nectar și polen, dar hrana de bază o reprezintăafidele sau alte specii de insecte fitofage.habitusCantharis sp.habitusRhagonycha fulvaFamilia Elateridae este o familie de coleoptere elateriforme cu reprezentanicare au ca și element aparte posibilitatea de a sări când sunt așezate pe spatedatorită unuimecanism situat între pro- și mezo-stern. Corpul este mult alungit, cu protoracemare și elitre ovale. Adulii și larvele trăiesc și se hrănesc pe plante.habitusCtenicera cupreahabitusAgriotes sp.48

Familia Buprestidae grupează coleoptere elateriforme cu corp scoros, alungit,aproape toate speciile având luciu metalic. Trăiesc exclusiv pe plante, majoritatea larvelorpreferând lemn mort. Unele specii sunt atrase de pădurile recent incendiate. În ărileasiatice elitrele lor reprezintă bijuterii.habitusAnthaxia quadripunctariahabitusAnthaxia salicisFamilia Cleridae este reprezentată de coleoptere cucujiforme prădătoareîntâlnite pe trunchiuri de copaci sau pe flori. Glabre, au culori puternice, negre, roșii sauportocalii. Se recunosc după mezotoracele mai îngust de cât restul corpului.habitusTrichodes sp.habitusClerus mutillariusFamilia Coccinellidaeg rupează coleoptere cucujiforme de aspect hemisferic.Antenele moniliforme sunt scurte Ii discrete. Pronotul este evazat, iar elitrele lucioase șiviu colorate. Majoritatea speciilor se hrănesc cu afide sau alte specii de insecte fitofage.habitusCoccinella septempunctatahabitusHarmonia axyridis (larvă)49

Familia Curculionidae este reprezentatăde coleoptere cucujiforme care aucapul prelungit într-un rostru foarte caracteristic. Antenele sunt de regulă geniculate șiclavate, inserate pe rostru, în vârful căruia se află și piesele bucale. Sunt specii exclusivfitofage , la unele specii larvele săpând galerii în trunchiul copacilor.habitusLiparus glabrirostrishabitusCleonis pigraFamilia Meloidaeeste reprezentată de coleoptere cucujiforme mari, cuprotorace îngust și elitre evazate, la numeroase specii mai scurte de cât abdomenul. Atuncicând sunt stresate elimină un lichid galben-portocaliu.habitusMeloe brevicollishabitusLytta vesicatoriaFamilia Tenebrionidaereprezintă un grup de coleoptere cucujiforme nocturne,de culoare închisă, uniform ă, mat ă. Aripile membranoase sunt rudimentare. Trăiesc înlocuri ascunse și întunecoase.habitusBlaps mortisagahabitusLagria hirta50

Familia Cerambycidae sunt coleoptere cucujiforme cu corpul alungit și antenefoarte lungi, de tip setiform sau serat. Elitrele acoperă în întregime abdomenul, lanumeroase specii fiind ușor păroase. Larvele trăiesc și se hrănesc sub scoară sau în lemn.habitusMorimus funereus - specie protejatăhabitusCerambyx cerdo - specie protejatăhabitusAromia moschatahabitusPseudovadonia lividahabitusRutpela maculatahabitusChlorophorus variusFamilia Chrisomelidaegrupează coleoptere cucujiforme cu corp scurt, bombatși de regulă colorat în culori metalice, lucioase. Antenele sunt moniliforme sau setiforme,ușor îngroșate spre vârf. Se hrănesc fitofag. Larvele trăiesc pe frunze, la unele specii săpândchiar galerii în tulpinile sau rădăcinile plantelor.51

habitusTimarcha sp.habitusCassida viridisFamilia Scarabaeidaegrupează coleoptere scarabeiforme cu corp robust,globulos, cu irizaii metalice. Antenele sunt de tip clavat, cu măciuca păroasă. Protoraceleeste ornamentat cu diverse proeminene la majoritatea speciilor. Picioarele anterioaresunt adaptate pentru săpat. Trăiesc și se hrănesc în bălegar.habitusCopris lunarishabitusSisyphus schaefferiFamilia Geotrupidae, coleoptere scarabeiforme, grupează reprezentani foarteasemănări cu scarabeidele. Au antene clavate. Protoracele este neted iar elitrele prezintăstriuri longitudinale punctate. Trăiesc în galerii săpate în pământ și se hrănesc detritofag.habitusGeotrupes sp.habitusTrypocopris vernalisFamilia Dynastidae grupează coleoptere scarabeiforme puternice, având pe captuberculi sau apofize. Antenele sunt lamelat -geniculate. Protoracele este masiv șiconcreionat. Elitrele au striuri longitudinale. Larvele consumă lemn putred.52

habitusOryctes nasicornis (mascul)habitusPentodon idiotaFamilia Cetoniidae, coleoptere scarabeiforme, au corp masiv, păros sau lucios,adesea cu reflexe metalice. Antenele sunt geniculate și clavate. Protoracele are aspecttriunghiular, cu marginile rotunjite. Trăiesc și se întâlnesc pe inflorescenele arbuștilor.habitusCetonia auratahabitusProtaetia sp.Familia Melolonthidaegrupează coleoptere scarabeiforme mari, cu antenegeniculat- lamelate. Elitrele sunt puternice, prevăzutecu tuberculi și carene longitudinale.Larva trăiește în pământ mai muli ani.habitusMelolontha melolonthahabitusAmphimallon solstitialeFamilia Lucanidae grupează coleoptere scarabeiforme cu corp masiv și tare.Antenele geniculate sunt de tip clavat, la numeroase specii cu poriunea dilatată lamelată.Masculii au mandibule puternice. Larvele trăiesc în lemn.53

habitusLucanus cervus - specie protejatăhabitusDorcus parallelipipedusFamilia Dermestidae cuprinde coleopterebostrichiforme de aspect cilindric,globulos, având antene măciucate. Corpul este păros sau acoperit cu solzi fini. Larvelet răiesc pe materie organică uscată (blănuri, lână, covoare) , iar adulii pe flori.habitusAnthrenus scrophulariaehabitusDermestes laniariusOrdinul StrepsipteraCuprinde insecte mici, discrete, cu aripile răsucite. Parazitează în special peadulţii de himenoptere. Masculul este aripat, femela apteră. Aripile anterioare alemasculului sunt reduse la un mic bastonaş în timp ce aripile posterioare ajung până lapartea posterioară a abdomenului. Aspectul femelei este puternic metamorfozat datorităparazitismului, astfel tot ce se poate vedea este capul şi o parte din torace, sudate într-opiesă comună. Lipsesc ochii, antenele, picioarele sau aripile, astfel că femela are aspectvermiform. Dezvoltarea este complicată, larvele se împrăştie prin intermediul florilor.habitusStylops melittae - femele54habitusStylops melittae mascul

Ordinul RaphidiopteraSunt insecte mici, agresive atât ca adulţi cât şi ca larve. Adulţii se caracterizeazăprintr-un cap aplatizat, protorace alungit şi aripi membranoase late. Femelele auovipozitor lung. Sunt prădătoare.Ordinul grupează două familii: Raphidiidae și Inocelliidae.habitusRaphidia sp.habitusParainocellia sp.Ordinul NeuropteraSunt insecte de diferite dimensiuni, de la 2-3 milimetri la câţiva centimetri. Aucapul dotat cu aparat bucal pentru mestecat. Toracele este normal dezvoltat, având aripilemembranoase aproximativ egale, c u nervaţiunea foarte deasă, ca o reţea. Abdomenul estecilindric, lipsit de cerci.Ordinul cuprinde 3 subordine: Hemerobiiformia, Myrmeleontiformia şiNevrorthiformia.habitusChrysopa sp.habitusLibelloides macaroniusOrdinul MecopteraSunt insecte ce popular sunt numite „ muşte scorpion” datorităcurburiiabdomenului. Au un rostru la capătul căruia se află aparatul bucal pentru rupt și mestecat.Antenele sunt lungi şi subţiri. Protoracele este îngust, picioarele terminate cu gheară, iararipile membranoase. Sunt specii prădătoare.Ordinul grupează 3 familii: Bittacidae, Boreidae și Panorpidae.55

habitusPanorpa sp.habitusPanorpa sp.Ordinul MegalopteraGrupează insecte de dimensiuni medii sau mari, având capul şi protoracelerobuste. Aripile membranoase sunt ţinute peste abdomen, ca un acoperi ş de casă,fapt ce leaseamănă foarte bine cu trihopterele. Se deosebesc însă de acestea prin forma capului mairobustă cu aparat bucal pentru rupt şi mestecat, dar şi prin lipsa perilor de pe aripi. Larvelemegalopterelor trăiesc în apă şi poartă numeroase apendice abdominale laterale, cu rol debranhii, dar şi doi cerci.Ordinul are în fauna Europei o singură familie, Sialidae.habitusSialis sp. (larvă)habitusSialis sp. (imago)Ordinul TrichopteraReprezintă insecte holometabole la care adultul are aripi membranoase acoperitecu peri mătăsoşi. Capul este mic, cu piesele bucale mult reduse deoarece adulii nu se maihrănesc, trăind în această fază doar câteva zile pentru a se împerechea. Zboară de regulănoaptea, ouăle fiind depuse pe pietrele de la malul apelor. Larva este acvatic ă, lamajoritatea speciilor trăindîntr-un fel de căsuţă protectoare, alcătuită din firicele de nisip,pietricele sau beţişoare, lipite între ele cu salivă sau fire de mătase. Aparatul bucal al larveieste pentru rupt şi mestecat, abdomenul fiind prevăzut cu apendice filiforme, cu rol debranhii. Pe primul şi ultimul segment abdominal se află câte o pereche de apendice cu rolde cârlig, pentru a menine larva în căsu ă.Ordinul grupează 3 subordine: Annulipalpia, Integripalpia și Spicipalpia.56

habituslarvăhabitusimagoOrdinul Lepidoptera (Fluturii, moliile)Grupează cele mai cunoscute insecte, datorită aripilor caracteristice. Fluturii auîn faza adultă aripile membranoase acoperite cu solzi mărunţi, pentru a facilita portanţa întimpul zborului. Capul adultului poartă ochi mari, antene lungi de diverse tipuri, şi aparatbucal adaptat pentru supt. Protoracele este mic, mezo- şi metatoracele însă sunt maiputernice. Aripile anterioare de obicei sunt cele mai mari. Abdomenul este suplu lamasculi şi mai bombat la femele, la ambele sexe lipsit de apendice. Adesea și corpuladulţilor, ca şi al multor larve, este acoperit cu solzi sau cu peri. Dezvoltarea holometabolăîncepe în faza larvară, numit ă popular şi omidă, prevăzută cu aparat bucal de tipmasticator. Aceasta năpârleşte de mai multe ori după care, prin împupare, se transformă înadult. Hrana larvelor este vegetariană, de obicei fiind strict legate de anumite specii saugenuri de plante. Adultul se hrăneşte cu diferite lichide dulci, adesea căutând săruriminerale din excremente sau substanţe organice aflate în descompunere.Lepidopterele au numeroase familii reprezentate în Europa, din care amintimfluturii de noapte: Hepialidae, Incurvariidae, Tineidae, Sesiidae, Zygaenidae,Pterophoridae, Pyralidae, Crambidae, Geometridae, Notodontidae, Noctuidae,Lymantriidae, Arctiidae, Saturniidae, Lasiocampidae, Sphingidae, și fluturii de zi:Papilionidae, Hesperiidae, Lycaenidae, Nymphalidae, Riodinidae,Pieridae.Familia Hepialidae grupează fluturi nocturni, de dimensiuni medii și mari.Antenele sunt scurte, iar aripile sunt inute în repaus ca un acoperiș de casă.habitusTriodia sylvinahabitusPhymatopus hecta57

Familia Incurvariidae au perișori microscopici pe suprafaa aripilor și antenelungi. Femelele au ovipozitor. Larvele se dezvoltă în galerii săpate în frunze.habitusAdela fibulellahabitusAdela reaumurellaFamilia Tineidae este reprezentată de fluturi mici, diurni sau nocturni. Au antenelungi, lipsindu-le trompa deoarece adulii nu se mai hrănesc Aripile prezintă franjuri pemarginea posterioară.habitusEuplocamus anthracinalishabitusEuplocamus anthracinalisFamilia Sesiidae reprezintă fluturi cu aspect aparte, colorat asemănător cu unelehimenoptere (viespii), aripile înguste slab acoperite cu solzi părând mai degrabătransparente. Abdomenul sesil, antenele lungi și trompa aparatului bucal trădează însăacest mimetism. Larvele trăiesc în galerii săpate în rădăcina plantelor.habitusSesia apiformishabitusPyropteron chrysidiformis58

Familia Zygaenidae reprezintă fluturi de talie medie, cu antene clavate. Aripileanterioare sunt înguste și rotunjite la vârf, de culori vii, adesea metalice.habitusZygaena purpuralishabitusZygaena filipendulaeFamilia Pterophoridae cuprinde fluturi mici, cu aspect atipic datorităaripilor,care la acest grup sunt înguste și divizate în mai muli lobi cu aspect de pene.habitusStenoptilia sp.habitusPterophora pentadactylaFamilia Pyralidae reprezintă fluturi crepusculari, de talie mică și medie. Aripileanterioare sunt înguste la bază și late spre vârf. La unele specii în repaus sunt inute strânspe lângă abdomen.habitusConobathra tumidanahabitusMyelois circumvoluta59

Familia Crambidae are reprezentani de dimensiuni mici și medii. Aripile suntfranjurate pe marginea posterioară, fiind inute în repaus într-o formă mai mult sau maipuin triunghiulară.habitusDiasemia reticularishabitusEurrhypara hortulataFamilia Geometridae este o familie cu numeroși reprezentani în faunaRomâniei, cu fluturi nocturni de diverse mărimi și culori. Corpul este subire, aripile suntlate, inute în repaus larg desfăcute pe suportul pe care stau. Larvele se recunosc dupămersul specific, prin alungire și scurtare.habitusTimandra amatahabitusEmaturga atomariahabitusPseudopanthera maculariahabitusCalospilos sylvata60

Familia Notodontidae grupează fluturi mari, nocturni, care in aripile în repaus caun acoperiș de casă. Seamăn ă bine cu noctuidele, dar se disting de acestea prin nervaiuneaaripilor și picioarele extrem de păroase.habitusClostera curtulahabitusHarpyia milhauseriFamilia Nocut idae este una dintre cele mai bogate în reprezentani, cu specii cezboar ă noaptea, doar excepional ziua. Aripile sunt inute ca un acoperiș de casă, celeposterioare fiind uniform colorate.habitusAutographa gammahabitusDiachrysia tuttihabitusTrachea atriplicishabitusEucarta amethystina61

Familia Lymantriidae cuprinde fluturi de talie mijlocie și mare. Antenele suntpectinate la ambele sexe, la femele cu peri mai scuri. Corpul și picioarele poartă perilânoși. Omizile sunt păroase.habitusLymantria disparhabitusEuproctis similisFamilia Arctiidae grupează fluturi de talie medie, având corpul păros și aripile viucolorate. Zboară atât ziua cât și noaptea.habitusEuplagia quadripunctaria - specie protejatăhabitusDiacrisia sannioFamilia Saturniidae este reprezentată de fluturi mari, masivi, având corpul păros.Aripile sunt mari și late. Masculii au antene pectinate.habitusSaturnia pavoniahabitusSaturnia pyri62

Familia Lasiocampidae grupează fluturi mari, greoi, mai mult nocturni. Corpuleste păros iar antenele pectinate la ambele sexe. Aripile sunt mari, inute în repaus ca unacoperiș de casă.habitusMacrothylacia rubihabitusGastropacha quercifoliaFamilia Sphingidae cuprinde fluturi robuști. Capul este masiv, prevăzut cu anteneclavate ș i trompă foarte lungă. Aripile anterioare mult mai lungi, sunt înguste și ascuite lavârf. Abdomenul este de asemenea ascuit. Zboară în crepuscul.habitusDeilephila porcelliushabitusMacroglossum stellatarumFamilia Papilionidaereprezintă fluturi mari, exclusiv diurni. Corpul lor esterobust ș i păros, iar aripile late și frumos colorate. Omizile au înapoia capului un tentaculbifurcat, ce emite mirosuri supărătoare.habitusIphiclides podaliriushabitusParnassius mnemosyne63

Familia Hesperiidae reprezintă fluturi diurni cu corp masiv dar aripi mici. Auaspect păros, aripile în repaus fiind inute în unghi ascuit faă de corp.habitusThymelicus sylvestrishabitusErynnis tagesFamilia Pieridaereprezintă fluturi de dimensiuni medii, exclusiv diurni. Aripilesunt rotunjite, c uloare albă sau galbenă.Pentru identificare este important și desenul de pefaa dorsală a aripilor. Omizile au corpul acoperit cu peri scuri.habitusColias sp.habitusPieris sp.habitusGonepteryx rhamnihabitusLeptidea sp.Familia Lycaenidae este reprezentată de fluturi mici, exclusiv diurni. Corpul estesubire, antenele vărgate, iar aripile mai intens colorate la masculi. Coloritul dorsal alaripilor este foarte asemănător între specii, o identificare corectă necesitând observareaimaginii ventrale a aripii. Omizile sunt aplatizate.64

habitusLycaena dispar - specie protejatăhabitusLycaena virgaureaehabitusPolyommatus dorylashabitusScolitantides orionhabitusPolyommatus icarushabitusSatyrium spiniFamilia Nymphalidae are muli reprezentani. exclusiv diurni. Corpul este slabpăros, aripile fiind mari și adesea frumos colorate. Omizile sunt păroase.habitusInachis io65habitusVanessa cardui

habitusBoloria diahabitusBrenthis daphnehabitusApatura iliahabitusPolygonia c-albumhabitusCoenonympha arcaniahabitusAphantopus hiperantushabitusMelanargia galatheahabitusPararge aegeria66

Familia Riodinidae reprezintă fluturi diurni de dimensiuni medii, având antenelevărgate asemănător licenidelor. În fauna Europei trăieș te o singură specie.habitusHamearis lucinahabitusHamearis lucinaOrdinul Diptera ( Muștele, tăunii)Dipterele au ca şi caracteristică aparte prezenţa unui singur rând de aripi, celeanterioare, ca urmare a reducerii perechii posterioare. Capul este prins de torace printr-ungât ce-i permite mobilitatea. Ochii sunt mari, iar antenele lungi la formele primitive şiscurte la cele evoluate. Aparatul bucal este adaptat pentru supt şi lins sau înţepat.Protoracele şi metatoracele sunt slab dezvoltate, cel mai puternic fiind mezotoracelepurtător de aripi. Picioarele sunt adesea dotate cu formaţiuni adezive. Aripile anterioaremembranoase servesc la zbor în timp ce aripile posterioare sunt reduse la nişte beţişoare,numite balansiere. Abdomenul poartă doi cerci şi doi stili. Dezvoltarea este holometabolă,unele specii depunând direct larve (ovovivipare), iar altele folosind chiarpartenogeneza. Ordinul cuprinde două subordine: Nematocera şi Brachycera.Subordinul Nematocera au ca și caracteristică evidentă antenele vizibil mailungi de cât capul. Larvele lor sunt eucefale, pupa liberă şi foarte mobilă. Subordinulcuprinde un număr mare de familii, identificarea speciilor fiind foarte dificilă.Familia Tipulidae grupează reprezentani cu aspect de ţânţar mult mai mare, cuabdomen alungit și cilindric, însă fără a fi o insectă hematofagă (majoritatea adulilor nu semai hrănesc) . Zboară prin locuri umbroase.L arvele se hrănesc cu materie vegetală,înspecial c u rădăcini.habitusTipula sp.habitusNephrotoma sp.67

Familia Culicidae reprezintă ţânţarii, diptere de talie mică, cu antenemoniliforme. Aparatul bucal este pentru înepat, masculii consumând nectar, iar femelelesânge (pentru a se reproduce). Larva lor se dezvoltă în ape stagnante sau lent curgătoare.preparatlarvăhabitusCulex sp. (imago)Familia Chironomidae este foarte bine reprezentată în România. Adulţii sedeosebesc de ţânţari prin forma mai delicată a abdomenului şi antenele plumoase lamasculi. Larvele sunt acvatice de aspect vermiform, reprezentând o componentăimportantă a comunităii zoobentonice mai ales în ape poluate.preparatlarvăhabitusimagoFamilia Ceratopogonidae are reprezentani foarte mici, cu a spect de ţânţar.Masculii au antenele pectinate. Femelele a numeroase specii se hrănesc cu sânge, altele cunectar sau chiar prădând alte insecte. Larvele pot fi găsite în zone umede sub scoar ă, lemnputred, m âl sau plante acvatice.preparatlarvăhabitusimago68

Familia Simuliidae are reprezentani ce pot fi deosebii de culicidae prin aspectulmai robust, ce aduce mai degrabă spre forma unei muște de culoare negricioa să.Masculiise hrănesc cu nectar, iar femelele cu sânge. Larvele sunt acvatice preferând ape curate.preparatlarvăhabitusimagoFamilia Psychodidae are reprezentani foarte mici ca dimensiune, numii şimuştele molii datorită antenelor lungi și aspectului păros al corpului și aripilor. Larvele sedezvoltă în medii acvatice sau semi-acvatice, inclusiv în instalaiile sanitare din băi. Aduliisunt nocturni, doar la puine specii femelele fiind hematofage sau parazite pe alte insecte.habitusClogmia sp.habitusClogmia sp.Subordinul Brachycera sunt diptere cu antenele scurte, alcătuite din cel mult 8articole. Adulii se mai pot deosebi și prin comportament, majoritatea brahicerelor fiindprădătoare sau necrofage. Larvele lor sunt eucefale sau acefale, pupa liberă și sedentar ă.Larva se poate deosebi de cea a nematocerelor prin faptul că poriunea închisă la culoaredin spatele capsulei cefalice se prelungește și pe protorace. Subordinul cuprinde un numărfoarte mare de familii.Familia Sciomyzidae grupează diptere suple, brun sau gălbui colorate. Ochii suntfoarte bine dezvoltai iar antenele scurte și îndreptate înainte. Trăiesc în apropiereazonelor umede, mai ales mlăștinoase unde larvele parazitează melci. Unii fermieri lecultivă pentru a reduce pierderile foliare cauzate de melci.69

habitusLimnia sp.habitusTetanocera sp.Familia Tabanidae (t ăunii) grupează cele mai mari diptere, cu un zbor zgomotos.Adul ii se hrănesc cu nectar,femelele însă pentru a se putea reproduce sunt obligate săconsume sânge. Larvele se dezvoltă în sol umed ș i consumă nevertebrate.habitusChrysops caecutienshabitusTabanus sp.Familia Bombyliidae este una din cele mai puin cunoscute familii de diptere.Adulii se hrănesc cu nectar și polen. Femela adultă depune ouăle în apropierea cuiburiloraltor insecte pe care larvele le vor prăda.habitusBombylius discolorhabitusHemipenthes morioFamilia Syrphidae imită aspectul unor himenoptere, fără a avea însă aparatvulnerant sau abdomen suspendat. Adulii se hrănesc cu nectar și polen. Larvele au unspectru larg de hran ă, la unele specii consumând materie organică în descompunere, altelefiind prădătoare la afide.70

habitusEristalis tenaxhabitusEristalis pertinaxhabitusSphaerophoria scriptahabitusSyrphus ribesiiFamilile Muscidae și Sarcophagidae reprezint ă de „ muș tele-de-casă”având ochimari, antene scurte aristate. Adulii pot fi prădători, hematofagi, saprofagi sauconsumatori de diverse lichide. Larva poate ocupa diverse habitate: vegetaia îndescompunere, sol umed, cuiburi de insecte sau păsări, carne în descompunere.habitusNeomyia cornicinahabitusSarcophaga sp.71

Ordinul Siphonaptera grupează insecte de mici dimensiuni, aptere șiectoparazite , numite popular „pureci”. Corpul lor este foarte aplatizat latero-lateral, darînalt în profil. Capul are aparat bucal adaptat pentru supt. Toracele este bine dezvoltat șinu posedă nici măcar rudimente de aripi. Picioarele cele mai dezvoltate sunt perechea aIII-a. Abdomenul este mare, cu diverse ornamentaţii ţepoase. Dezvoltarea esteholometabolă. Larvele nu sunt parazite, consumă micelii de ciuperci, având corpulvermiform și lipsit de picioare. Adulţii devin paraziţi, putând însă aştepta o perioadă foartelungă fără hrană, până la găsirea unei gazde. Parazitează diferite specii de mamifere şipăsări, fără a fi strict specializaţi, astfel că pot fi responsabili de transmiterea a numeroaseboli infecţioase.Ordinul grupeazăfamiliile: Ceratophyllidae, Ischnopsyllidae, Coptopsyllidae,Ctenophthalmidae, Hystrichopsyllidae, Pulicidae și Vermipsyllidae.preparatCtenocephalides felishabitusCtenocephalides felis72

Încrengătura Echinodermata 1Grupează animale ce trăiesc exclusiv în mediul marin. Caracteristica acestuigrup o reprezintă scheletul care devine mai profund de cât la artropode, acesta fiindînglobat în stratul dermic al tegumentului. Pe de altă parte, echinodermele suntsingurele animale care folosesc mecanica fluidelor pentru deplasare. Corpul aresimetrie radiară, cu aspect stelat, globulos sau cilindric, fapt ce le-a atras diferitedenumiri populare ca arici de mare, stele de mare, crini de mare, castraveţi de mare etc.Sunt animale celomate, cu corp unitar, la care nu se poate identifica o zonă cefalicădistinctă. Corpul are o structură pentameră (format din cinci brae numite antimere)situatăîmprejurul axului oral-anal al corpului. Toate echinodermele au pe suprafaţacorpului ţepi tari, fixaţi pe plăcile dermice calcaroase.Organizarea internă a echinodermelor este relativ simplă. La exterior sedistinge epiderma, sub stratul căreia se găseşte derma conjunctivă,în care sedezvoltă elementele scheletice sub forma unor plăci calcaroase, ce proemină laexterior și dau aspect rugos tegumentului. Partea internăa corpului este o cavitatecelomic ă. Exist ă două sisteme de tuburi şi canale, unul cu rol circulator şi unul cu rollocomotor; este vorba de sistemul paraambulacrar şi respectiv sistemulambulacrar. Sistemul paraambulacrar este constituit din vezicule şi canale ceînconjură organele interne . Sistemul ambulacrar are rol în deplasare, dar şi înrespiraţie, şi se compune dintr-un inel central aşezat în jurul intestinului, de la carepornesc cinci canale radiare câte unul pentru fiecare braţ, iar de pe acesta se desprindcanalele transversale, fiecare purtând în vârf câte un ambulacru( picior). Unasemenea picior ambulacrar este constituit dintr-o ventuzăși o vezicul ă. Princontracia veziculei se realizează prinderea sau desprinderea ventuzei. Între cele cincicanale radiare se află un număr de cinci vezicule Poli, cu rol important înmanagementul presiunii lichidului din interiorul întregului sistem, lichid care este defapt apă de mare pătrunsă prin placa madreporică şi ajunsă în sistemul ambulacrarprin canalul hidrofor.Corpusculii Tiedemann sunt conectai la inelul central alsistemului ambulacrar și conin celule fagocitare cu rol în reinerea corpilor străini(bacteriilor) din apă. Sistemul digestiv are dispoziţie verticală, orificiul bucaldeschiz ându-se pe partea ventrală,în timp ce orificiul anal se află pe partea dorsală aanimalului. Întrucât majoritatea speciilor sunt prădătoare, echinodermele folosesc,asemeni turbelariatelor, faringele exertil pentru a imobiliza și digera prăzi mai mari decât orificiul bucal. Echinodermele au sexele separate însă fără dimorfism sexual. Nuexistă organe de copula ţie, fecundaţia fiind externă.Încrengătura grupează mai multe clase, din care amintim: Crinoidea,Ophiuroidea,Asteroidea, Echinoidea şi Holothuroidea.Colectarea se face de pe fundul mării prin dragare la adâncimi cuprinse între 25și 150 metri. Materialul colectat se triază sub apă în anestezie cu uretan pentru a evitaautotomia. Conservarea se face în alcool 80% evitând formolul care înmoaie plăciledermice. Mai pot fi colecionate ș i exemplare uscate.1echinodermata: echinos = placă (animal cu plăci scheletice în derm)73

placa madreporicăcanalul hidroforveziculă Poliinel centralcorpusculi Tiedemanncanal radiarcanale transversaleambulacreFigura 29:schema sistemului ambulacrar la steaua-de-marecanal radiarpaxilecanal transversalcavitate celomicăveziculăambulacruplăcisupramarginaleventuzăplăciinframarginaleplăci ambulacrareFigura 30:seciune transversală prin bra la steaua-de-mare74

Clasa CrinoideaCuprinde echinoderme cunoscute sub numele de „ crini de mare”ce trăiesc fixattemporar printr- un peduncul, din care pornesc cinci braţe penat e, fiecare divizat la rândullui. Se pot desprinde și înota prin mișcări de unduire. Trăiesc la adâncimi cuprinse între100 şi 1000 de metri adâncime, în mările şi oceanele calde. Nu trăiesc în Marea Neagră.Antedon sp. au braele penate și frumos colorate înroșu purpuriu sau galben. Speciile acestui gen potfi întâlnite în Oceanul Atlantic, de la coastelebritanice până la coastele portugheze, în CanalulMânecii şi Marea Nordului.habitusClasa OphiuroideaCuprinde echinoderme ce au corpul format dintr-o parte discoidală şi cinci braţeradiare.Braţe sunt cilindrice, asemănător cozilor de șarpe, de unde și numele dat acestuigrup.S e găsesc aproape în toate mările lumii, 5 specii trăiesc șiî n Marea Neagră.Amphiura sp. reprezintă ofiuride cu discul centralrigid, iar cele cinci brae sunt lungi și epoase.Amphiura stepanovi trăieș te în Marea Neagră,înzona litorală,laadâncimi cuprinse între 30 și 120metri, adesea îngropate în nisip, lăsând doarbra ele afară.preparatClasa AsteroideaGrupează echinoderme cu form ă stelată, av ând braţe late, turtite dorso-ventral,de aspect triunghiular. Braele se ating la bază între ele, ceea ce le diferenţiază de ofiuride.Au o largă răspândire în fauna actuală, fiind întâlnite în aproape toate mările, din zonalitorală până la adâncimi foarte mari, preferând un nivel ridicat de salinitate. În MareaNeagra lipsesc din cauza salinităţii scăzute.Asterias rubens este cea mai cunoscută specieaparinând stelelor de mare. Are cinci braenedivizate, animalul putând crește până la undiametru de peste 30 de centimetri. Culoareavariază de la roșu până la brun sau albicios. Speciatrăiește în Oceanul Atlantic și Indian, în zonestâncoase.habitus75

Clasa EchinoideaCuprin de echinodermele cunoscute sub numele de „ arici de mare” datorităcorpului globulos şi prevâzut cu numeroşi ţepi foarte lungi. Pe lângă ţepi există şi structurimobile cu rol de prindere sau senzitiv. Echinidele sunt un grup bine reprezentat, adaptatela mările cu salinitate mare, trăind din zona litorală până la mari adâncimi. Lipsesc dinMarea Neagra.Strongylocentrotus sp. reprezintă specii de arici demare ce ajung până la 7 centimetri în diametru,având colorit verde închis. Trăiesc în emisferanordică, în zone stâncoase, chiar și la apă puinadâncă,câteva specii fiind întâlnite și pe coasteleși în mările europene.habitusClasa HolothuroideaSunt echinoderme numite popular „ castraveţi de mare” datorită formei alungitcilindricea corpului, sunt echinoderme care au pierdut simetria radiară datorită așezării peo parte. Scheletul dermic este slab reprezentat, din acest motiv animalul având o texturămoale. La cap ătul anterior se găseşte orificiul bucal înconjurat de tentacule, iar la celălaltposterior orificiul anal. Trăiesc pe fundul mărilor şi oceanelor, unde consumă plancton şidetritus. Câteva specii trăiesc ș i în Marea Neagră.habitusLeptosynapta inhaerens este o specie ce trăiește șiîn Marea Neagră, având aspect vermiform.Anterior este prevăzut cu 12 tentacule penate.Culoarea este roz pal, cu un înveliş transparent şicâteva benzi musculare longitudinale evidente.Ajunge la 10-15 centimetri lungime. Trăieșteîngropat în nisip sau pietriş, sau printre alge.76

Încrengătura Chaetognatha 1Cuprinde aproximativ 50 de specii de nevertebrate marine cu forma caracteristicăde lance, transparente sau translucide, cu lungimi de maxim 10 cm. Corpul acestoranimale are un cap prevăzut cu fălci epoase pentru străpungerea tegumentului prăzii, untrunchi dotat cu înotătoare asemănătoare peștilor, ș i o coadă. Înoată în masa apei. Suntconsiderate animalele care fac leg ătura cu vertebratele. Nu trăiesc în Marea Neagră.Sagitta sp.preparat1chaetognatha: chaetos = peri, epi; gnathos = falcă (animal cu epi în jurul gurii)78

un canal de bază prin care poţi accesa fiinţa cuiva. Caruselul de imagini color care teîntâmpină la dechiderea cărţii age aproape magnetic şi zăboveşti o vreme dând paginădupă pagină în festinul de culori ale frumosului întrupat de animale mai mult saumai puţin cunoscute.Cartea este ilustrată şi cu desene didactice, toate originalealoare lucrării Textul este concis, aproape lipsit de detalii, axat pe definirea exacta anoţiunilor şi a tipurilor de vieţuitoare descrise.stematic sunt evidenţiate prinngroşarea literelorfăcând uşoară reţinerea elementelor definitorii pentru un grup sau altul de vieţuitoare.Fiind un ghid autorul plaseazăîn nişte căsuţe şi date specifice desprecolectarea şi păstrarea fiecărui grup studiat, lucrarea dovedindu-se astfel utilă pentrucolectarea de material biologic din natură şi studiul său ulterior în laborator, avertizânduneori asupra posibilelor colectări de specii rare, protejate, apărând astfel şi un element deeducaţie a cititorului în rPrimul volum conţine şi o parte introductivădespre câteva ustensile sau aparate care pot fi folosite în terenând informaţii şi despre noţiuni precumdeterminator sau colecţii de specimen l pe partea practică fiind mereuevident Pozele au în general alăturat o căsuţă coloratăîn ilustraţie, cartea putând fi folosită şi ca un album al nevertebratelorcelomate, crescând astfel potenţialul de folosire şi adresabilitate a lucrării.Bibliografia este inspirat împărţită într-o bibliografie generală şi una specialăîmpărţită chiar pe încrengături, existând şi referiri la diverse surse WEB. Volumul prezintăîn detaliu volumele apărute în seria Fauna României, ceea ce poate fi un îndemnsuplimentar de studiu pentru cei mai pasionaţi de zoologie. Aproape cu bucurie găsim labibliografie şi o secţiune întitulată Cecidologieţii între diverse vieţuitoare, studiulacestora ajutând mult la înţelegerea viului în general.un preţios instrument modern pentru cei care doresc săse apropie de lumea animalelor nevertebrate. Cele două volume sunt un pas înainte camod de realizare în literatura din România, fiind şi un îndemn pentru realizarea altorvolume ănătoare conceptual. Domnul Lucian Pârvulescu, lector doctor laUniversitatea de Vest din Timişoara, ârstă nu prea înaintată şi un reputatspecialist în studiul crustaceelor decapode, identificând chiar o specie nouă pentru faunaRomânieiUniversitatea “Al. I. Cuza” IaFacultatea de Biologie81

BIBLIOGRAFIE GENERALĂAnghel I., Untu C., Tudor C., Meşter L., Năstăsescu M., Toma N., Gregorian L.,Niţescu E. (1976): Practicum de biologie. Editura Universit ăţii, Bucureşti.Crişan A. (2004): Zoologia nevertebratelor. Presa Universitar ă Clujeană,Universitatea Babeş-BolyaiRadu V., Radu V.V. (1967): Zoologia nevertebratelor Vol. II. Editura Didactică şiPedagogică, Bucure şti.Ruppert E., Barnes R. (1994): Invertebrate zoology. Saunders CollegePublishing.SURSE WEB (accesibile la 10 ianuarie 2012)British Plant Gall Society, http://www.british-galls.org.ukGogala M. (2007-2009): Songs of European Singing Cicadas,http://www.cicadasong.euGuenther H., Koehler F. (2004-2008): European Bugs,http://www.koleopterologie.de/heteropteraHoskovek M., Rejzek M. (1997): Longhorn Beetles (Cerambycidae) of the WestPalearctic region, http://www.cerambyx.uochb.czIorgu I.Ș. (2010): Ortopterele din România,https://sites.google.com/site/orthopteraromaniaKöhler F. (2000-2009): European Beetle,http://www.koleopterologie.de/galleryManci C.O. (2009): Libelulele din România,http://dragonfly.nature4stock.comMazzei P., Morel D., Panfili R., Pimpinelli I., Reggianti D. (comp.) ( 1999-2011):Moths and Butterflies of Europe and North Africa,http://www.leps.itPârvulescu L. (2009): Racii din Romania, http://crayfish.roP o p e s c u I . E . ( 2 0 1 0 ) : C h a l c i d o i d e a ,https://sites.google.com/site/irinelchalcidoidea82

BIBLIOGRAFIE SPECIALĂTardigradaRudescu L. ( 1964):Fauna RPR: Arthropoda, Tardigrada, 4 (F7), EdituraAcademiei Republicii Populare RomîneCrustaceaBotnariuc N., Orghidan T. ( 1953):Fauna RPR: Crustaceea, Phyllopoda, 4(F2), Editura Academiei Republicii Populare RomîneBăcescu M. ( 1954):Fauna RPR: Crustaceea, Mysidacea, 4 (F3), EdituraAcademiei Republicii Populare RomîneCărăuşu S., Dobreanu E., Manolache C. (1955): Fauna RPR: Crustaceea,Amphipoda, 4 (F4), Editura Academiei Republicii Populare RomîneBotoşăneanu L. ( 1959):Fauna RPR: Crustaceea, Bathynellacea, 4 (F5),Editura Academiei Republicii Populare RomîneGeorgescu A.D. ( 1963):Fauna RPR: Crustaceea, Copepoda – Cyclopidae, 4(F6), Editura Academiei Republicii Populare RomîneGeorgescu A.D. ( 1966):Fauna RSR: Crustaceea, Copepoda – Calanoida, 4(F8), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaBăcescu M. ( 1967):Fauna RSR: Crustaceea, Decapoda, 9 (F9), EdituraAcademiei Republicii Socialiste RomâniaCaraion F.E. ( 1967):Fauna RSR: Crustaceea, Ostracoda – Cytheridae, 4(F10), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaGeorgescu A.D. ( 1970):Fauna RSR: Crustaceea, Copepoda – Harpacticoida, 4(F11), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaNegrea Şt. ( 1983):Fauna RSR: Crustaceea, Cladocera, 4 (F12), EdituraAcademiei Republicii Socialiste RomâniaRadu V.Gh. ( 1983):Fauna RSR: Crustaceea, Isopoda – Oniscoidea, 4 (F13),Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaRadu V.Gh. ( 1985):Fauna RSR: Crustaceea, Isopoda – Oniscoidea –Crinochaeta, 4 (F14), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaArachnidaFeider Z. ( 1955):Fauna RPR: Arachnida, Acarina – Trombidoidea, 5 (F1),Populare RomîneFeider Z. ( 1965):Fauna RPR: Arachnida, Acaromorpha – Ixodoidea, 5 (F2),Editura Academiei Republicii Populare RomîneFuhn I.E., Burlacu F.N. ( 1971):Fauna RSR: Arachnida, Lycosidae, 5 (F3),Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaSterghiu C. ( 1985):Fauna RSR: Arachnida, Clubionidae, 5 (F4), EdituraAcademiei Republicii Socialiste RomâniaMyriapodaMatic Z. ( 1966):Fauna RSR: Arachnida, Chilopoda, 6 (F1), Editura Academiei83

Republicii Socialiste RomâniaEntognathaIonescu M. ( 1951):Fauna RPR: Insecta, Protura, 7 (F1), Editura AcademieiRepublicii Populare RomîneIonescu M.A.( 1955):Fauna RPR: insecta, Diplura, 7 (F2), Editura AcademieiRepublicii Populare RomîneInsectaBogoescu C. ( 1958):Fauna RPR : Insecta, Ephemeroptera, 7 (F3), EdituraAcademiei Republicii Populare RomîneKnechtel W.K., Bîznoşanu A.P. ( 1959):Fauna RPR: Insecta: Orthoptera –Saltatoria, Dermaptera, Blattodea, Mantodea, 7 (F4),Editura Academiei RepubliciiPopulare RomîneIorgu I.Ș., Iorgi E.I. (2008): Bush-crickets, Crickets and Grasshoppers fromMoldavia (Romania).Editura PIMCîrdei F., Bulimar F. ( 1965):Fauna RPR: Insecta, Odonata, 7 (F5), EdituraAcademiei Republicii Populare RomîneKnechtel W.K. ( 1951):Fauna RPR, Insecta, Thysanoptera, 8 (F1), EdituraAcademiei Republicii Populare RomîneIonescu M. ( 1951):Fauna RPR: Insecta, Isoptera, 8 (F2), Editura AcademieiRepublicii Populare RomîneDobreanu E., Manolache C. ( 1962):Fauna RPR, Insecta, Homoptera –Phylloidea, 8 (F3) Editura Academiei Republicii Populare RomîneDobreanu E., Manolache C. ( 1969):Fauna RSR, Insecta, Homoptera – parteagenerală, 8 (F4), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaDobreanu E., Manolache C. ( 1969):Fauna RSR, Insecta, Homoptera –Aleyrodoidea,8 (F5), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaKiss B., Nagher C., Mândru C. ( 1970):Fauna RSR, Insecta Neuroptera -Planipennia,8 (F6), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaKiss B. ( 1974):Fauna RSR: Insecta, Plecoptera, 8 (F7), Editura AcademieiRepublicii Socialiste RomâniaKiss B. ( 1984):Fauna RSR: Insecta, Heteroptera – partea generală,Pentatomoidea, 8 (F8), Editura Academiei Republicii Socialiste RomâniaKnechtel W.K. ( 1955):Fauna RPR: Insecta, Hymenoptera – Apinae, 9 (F1),Editura Academiei Republicii Populare RomîneIonescu M.A. ( 1957):Fauna RPR: Insecta, Cynipinae, 9 (F2), EdituraAcademiei Republicii Populare RomîneIuga V.G. ( 1958):Fauna RPR, Insecta: Hymenoptera – Apoidea – Apidae –Anthophorinae, 9 (F3), Editura Academiei Republicii Populare RomîneConstantineanu M.I. ( 1959):Fauna RPR: Insecta, Ichneumonidae –Ichneumoninae – Stenopneusticae,9 (F4), Editura Academiei Republicii PopulareRomîne84

AUTORULLucian PârvulescuLector u niversitar, doctor în biologieUniversitatea de Vest din Timişoara,Facultatea de Chimie, Biologie,Geografiee-mail: parvulescubio@yahoo.comISBN 978-606-8191-31-7