Nr. 38 - Pro Didactica

EXERCITO ERGO SUMAmeliorarea situaþiei create trebuie sã se bazeze, înprimul rînd, pe îmbunãtãþirea relaþiilor ºi optimizareacolaborãrii cu pãrinþii.În programul elaborat de noi am reieºit din ideea cã ocondiþie primordialã ce asigurã conlucrarea fructuoasãcu pãrinþii o constituie aptitudinea pedagogilor de a stabiliºi menþine contacte cu aceºtia.Cu regret, ne-am convins cã nici pedagogii cu stagiude muncã substanþial nu cunosc problemele tipice cu carese confruntã familia actualã. Ei nu conºtientizeazã cã fãrão cunoaºtere profundã a familiei ºi a relaþiilor ce se stabilescîn interiorul ei este imposibilã o conclucrare eficientã.O problemã serioasã consã în lipsa la pedagogi aaptitudinilor de comunicare partenerialã atît între ei înºiºi,cît ºi cu elevii; dominã relaþiile de pe poziþie de mentorsau, trecînd în cealaltã extremã, manifestã familiarism.Þinînd cont de aceasta, pregãtirea cadrelor didacticeîn liceul nostru a fost orientatã la realizarea urmãtoarelorobiective:• conºtientizarea de cãtre pedagogi a rolului familieiºi a necesitãþii colaborãrii eficiente cu aceasta;• motivarea cadrelor didactice de a-ºi perfecþionacunoºtinþele în acest domeniu;• pregãtirea diriginþilor pentru a dezvãlui pãrinþilorrolul pe care ei îl joacã în formarea personalitãþiicopilului, a-i familiariza cu legitãþile generale dedezvoltare a copilului, particularitãþile de vîrstã ºicu metodele eficiente de educaþie întru a stabili relaþiimai strînse cu proprii copii ºi a soluþiona problemelecu care se confruntã în procesul educaþional.Pentru a iniþia un parteneriat eficient, este absolutnecesar a cunoaºte pãrinþii. De aceea, un rol aparte îlacordãm primei întîlniri cu aceºtia, fapt despre care þinemsã vorbim mai detaliat.La prima întîlnire diriginþii urmãresc mai multeobiective, selecteazã informaþii despre familie ºi motivareapãrinþilor spre viitoarea colaborare. Modul cum sepregãteºte ºi se comportã profesorul în cadrul acesteivizite trebuie sã le comunice pãrinþilor cã respectã timpulacestora, cã-i gata sã soluþioneze probleme serioase. Înacest scop, recomandãm pedagogilor urmãtoarele reguli:– întîlnirea va avea loc nemijlocit în familie;– vizita va fi coordonatã preventiv;– vizita nu va fi prea lungã;– profesorul nu va þine moralã pãrinþilor;– pedagogul nu se va plasa pe poziþie de mentor;– discuþia cu pãrinþii se va desfãºura în prezenþacopilului.La prima întîlnire se propune o anchetã ce conþine numai mult de douãzeci de întrebãri ºi se completeazãneformal prin dialog cu pãrinþii. În rezultat, diriginteletrebuie sã determine tipul de educaþie familialã (familiarespectã sau nu respectã copilul; este receptivã, indiferentãsau chiar duºmãnoasã faþã de necesitãþile acestuia);orientarea valoricã a familiei (la valori spirituale sau numaimateriale), sã determine dacã familia nu are un caracterantisocial. De asemenea, el va stabili în ce mãsurã pãrinþiisînt gata de colaborare cu ºcoala. Se precizeazã:– cine se ocupã de educaþia copilului (ambii pãrinþi,unul dintre ei, alte persoane);– studiile pãrinþilor;– locul de muncã, funcþia, telefoanele de contact;– alþi membri ai familiei care locuiesc împreunã cucopilul;– condiþiile de trai (copilul are camerã separatã sauun colþiºor de muncã);– tradiþiile respectate în familie (religioase, zile denaºtere, alte sãrbãtori, vizionarea în comun a filmelor,spectacolelor);– care sînt pasiunile membrilor familiei (sport,pescuit, culinãrie, croºetare, colecþionare, artã, grijãde animale etc.);– care sînt preocupãrile copilului (frecventeazã saunu cercuri, secþii, ore opþionale);– ce obligaþiuni are acesta în familie;– cine se ocupã mai mult de educaþia copilului;– ce metode predominã în educaþie: înþelegere, înduplecare,convingere, explicaþie, exigenþã, pedeapsã,încurajare etc.;– existã sau nu între membrii familiei relaþii de prietenie;– cine sînt prietenii copilului;– ce disciplinã ºcolarã preferã ºi la care întîmpinãgreutãþi;– cu ce dispoziþie merge copilul, de regulã, la ºcoalã;– ce relaþii a avut pînã acum familia cu ºcoala;– modalitatea pãrinþilor de organizarea a activitãþiicopilului (ce ajutor îi acordã la îndeplinirea temelorde casã, odihna în comun);– gradul de independenþã a copilului la realizareasarcinilor ºi determinarea obiectivelor activitãþiilui proprii;– starea sãnãtãþii copilului;– participarea pãrinþilor la activitãþile organizate în liceu;– prin ce ar putea contribui pãrinþii la activitatealiceului (sã organizeze excursii în timpul liber, sãparticipe la reparaþia edificiului etc.);– ce probleme ar dori sã fie discutate la ºedinþelecu pãrinþii;– de ce trãsãturi individuale ale copilului ar trebuisã þinã cont dirigintele.Cunoºtinþele despre familie servesc drept bazã pentrustabilirea ºi menþinerea contactului cu pãrinþii, pentru elaborareaîn viitor a proiectelor de activitate educaþionalã comunã.Acþiunile ce urmeazã dupã prima întîlnire (meserotunde, dispute, colaborãri în grupuri mici, ziua uºilordeschise, conferinþe, seminarii, ºedinþe ale mamelor,ºedinþe ale taþilor, analiza sondajelor etc.) presupun oparticipare activã. Aceste mãsuri se desfãºoarã în aºa modca pãrinþii sã se convingã de faptul cã pãrerea lor conteazã.Pãrinþii sînt întîlniþi de cãtre pedagogi ºi echipaDidactica Pro..., Nr.4(38) anul 2006PREGÃTIREA CADRELOR DIDACTICE PENTRU COLABORAREA CU PÃRINÞII31