VPR07-iulie_Layout 1 - AGVPS

ANUL MMXIII • NR. 7VÂNĂTORUL ȘIPESCARUL ROMÂNIULIEProblema capreinegre în România4Cu ce câinevânăm?19Cândcicadele cântă32Îndrumarpentru crap34www.agvps.ro

Nr. 7 /IULIE 2013ANUL MMXIII • Serie nouăDIN CUPRINS32818 38VÂNĂTOAREPESCUITFONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTA NAȚIONALĂ DEVÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIVREDACȚIADirector generalDr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șefIng. Alin-Codru ManuRedactorArh. Mugurel IonescuArt DirectorAurel NeaguLayout/DesignCREADifuzareIng. Mariana CristacheCONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir TalpeșRedacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63E-mail: revistavpr@yahoo.comwww.agvps.roISSN 1582 - 9650Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajeazădecât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricăruimaterial fără acordul redacției este interzisă.3 AGENDASeminar - Capra neagră4 EDITORIALProblema caprei negre în România7 MUNI}IECalibrele Super-Express vom Hofe8 CHINOLOGIECâinele: o alegere, un dar… (IV)9 AGENDAZi de festival timișoarean10 ETOLOGIEComportamentul nutriei12 ARMEȘocurile armelor de vânătoare14 OPINIEAtenție, la neatenție!16 STUDIUDropia în România18 JURNALTrei amintiri, trei trofee19 OPINIECu ce câine vânăm?20 DIN TERENExamen pentru limieri21 AGENDAFACE22 APARI}IIAquila Pomarina23 JURNALScroviștea - aduceri aminte24 Noutăți de prin magazine25 PESCUITCe pescuim - iulie26 COMPETI}IIIstorie și actualitate în pescuitulcompetițional27 COMPETI}IIActualizarea regulamentelorF.I.P.S.-e.d. 2013 (II)28 COMPETI}IICrapi caniculari30 PESCUIT LA CRAPDacă-i iulie, e „Tengo”32 PESCUIT LA R~PITORCând cicadele cântă34 DE SEZONÎndrumar pentru crap36 DE SEZONStavrizi la malul mării38 SPINNINGMofturile și trucurile avaților39 STUDIUProcentul de carne consumabilăla peștii capturați40 Noutăți de prin magazine41 MICA PUBLICITATESolunareMembrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintăPreședinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu(Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara),ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu(Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani,Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea),Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (CarașSeverin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță(Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

AGENDAiulieCapra neagră 3Proiectile glonț 7Festival vânătoresc 9Comportamentul nutriei 10Însemnări vânătorești 19Preexaminare pentru limieri 20VÅN~TOARESeminar - Capra neagrăALIN-CODRU MANULa începutul lunii iunie, înBucurești, a avut locseminarul cu tema „Soluțiipentru salvarea caprelornegre din munții IezerPăpușa și masiveleBerivoiu și Comisu dinmunții Făgăraș”.Organizat de fundația ConservationCarpathia, cu sediul înȘinca Nouă – jud. Brasov, seminarula adus în discuție situația capreinegre în România în general și înmasivul Făgăraș în particular, identificândo parte din cauzele care stau labaza stării actuale a efectivelor decapre negre din teritoriile amintite.La seminar au participat printrealții, reprezentanți ai Gărzii naționalede mediu din România, ai Jandarmerieiromâne și din județul Argeș, aiDepartamentului ape, păduri și pisciculturădin MMSC, ai ITRSV Ploiești,de la Facultatea de Silvicultură și ExploatăriForestiere din Brașov și aiAsociației Administrațiilor de arii naturaleprotejate din Romania, precumși o delegație de la Universitatea dinMunchen, condusă de dl. Prof. Dr.Wolfgang Schroeder.Din partea AJVPS Argeș a participatdl. director Constantin Istrătescu,iar din partea AGVPS dl. ing. AlinManu care a prezentat succint preocupărileîn materie ale reprezentanțilorvânătorilor, sintetizate în lucrarea„Problema caprei negre în Romania”Lucrările prezentate au adus observațiiatât în ceea ce privește stareaprezentă a populațiilor de capre negreîn condițiile concrete de teren din zonelestudiate, cât și a declinului cantitativși calitativ al acestora la nivelulîntregii țări. În urma discuțiilor purtates-au identificat o serie de măsurice se recomandă pentru refacereaacestora și pentru obținerea unorefective sănătoase și stabile, pe bazaunui management durabil al speciei.IULIE 2013 | 3

EDITORIALProblema caprei negreîn RomâniaNECULAI ȘELARUNu constituie nicidecum o problemă nouă. Diminuareaîngrijorătoare a efectivelor de capră neagră s-a maiconstatat înaintea primului război mondial, în perioadainterbelică și, mai ales, după cele două războaiemondiale. De fiecare dată s-a intervenit însă, prin măsurienergice, inclusiv prin interzicerea temporară a vânăriispeciei, iar rezultatele nu au întârziat să se vadă.De exemplu, în perioada interbelică,apreciindu-se că braconajular fi principala cauzăa scăderii alarmante a efectivelor, s-aluat măsura înființării jandarmeriei devânătoare, corp specializat de pază,care și-a dovedit imediat eficiența. Înnumai 5 ani, efectivele de capre negres-au dublat, crescând de la cca. 2.000în anul 1935 la cca. 4.000 în anul1940. A urmat însă cel de-al doilearăzboi mondial și efectivele au scăzutdin nou, până la cca. 1.500 exemplareîn anul 1950.Din situațiile statistice credibileținu te ulterior, rezultă o creștereaproape continuă a efectivelor până lacca. 9.000 exemplare în anul 1990,după care a urmat o scădere aparentinexplicabilă a acestora, dar și a proporțieitrofeelor valoroase. Îngrijorațide declinul deja evident al acestorefective, AGVPS din România a organizatîn anul 1997, sub egida ConsiliuluiInternațional de Vânătoare, unsimpozion internațional pe aceastătemă, intitulat „Problematica și gestiuneapopulațiilor de capră neagră”.Lucrările prezentate la acest simpozionși preocupările de la acea dată,reliefate cu acuratețea necesară înbroșura manifestării, au fost și aurămas de stringentă actualitate. Ca dealtfel și concluziile simpozionului,concis înmănuncheate în Rezoluțiaadoptată.În Fig. 1 este redată evoluția efectivelorși recoltelor înregistrate la caprelenegre din România, așa dupăcum rezultă din statisticile anuale, ținutecorect din 1995 până de curând.4 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Fig. 1. Evoluția efectivelor și recoltelor de capră neagrăîn perioada 1950–2000Efectiv optim(7.835 ex.)Efectiv mediumultianual(6.524 ex)3 Nivelul mediu al creșterilor deefectiv, din perioada 1955 – 1997, s-asituat, de asemenea, la un nivel exageratde redus, sub 2% din efectivul real.4 Nivelul sporului natural real,calculat ca medie multianuală pentruperioada 1955 – 1997, a fost de numai3%, cu mult sub sporul natural stabilitde ICAS, de 10%, probabil pe baza raportuluidintre numărul iezilor și numărulexemplarelor mature observatela un moment dat.5 Din date certe privind situațiaefectivelor de capre negre evaluate primăvara,în perioada 1987 – 1996, înfondurile de vânătoare Urlea, Sâmbătași Victoria din Munții Făgăraș, rezultăo proporție a exemplarelor juvenile(de un an) de până la 22% din efectivulreal, ceea ce reliefează, în mod indirect,o mortalitate extraordinar demare a exemplarelor mature, care includeprădarea și braconajul.6 În privința raportului între sexe,calculat ca medie multianuală a datelorexistente în arhiva administratoruluipentru perioada 1978 – 1989, sepoate preciza că acesta a fost de1:1,35. Comparativ cu acest raport, înanul 1996 s-a înregistrat un raportîntre sexe de 1:1,46, iar în anul 1997,de 1:1,47. În prezent, apreciem cacertă o îndepărtare și mai mare a acestuiraport de cel considerat teoreticnormal între sexe, de 1:1.Involuția populațiilor de capră neagră, mai evidentăîn teren decât o reflectă statisticile, nu se rezumă doarla aspectul cantitativ. Din punct de vedere calitativ șigenetic, urmările extragerii preponderente a masculilorcapitali, dominanți, încep să se vadă.Doar până de curând, fiindcă acestestatistici nu mai sunt aduse la zi deadministrator, deși are această obligație,sfidată în ultimii ani, din prevederileimperative ale Art. 6 alin. 1 lit. jal Legii nr. 407/2006, actualizată.Din analiza evoluției reprezentategrafic și din datele statistice credibileexistente în arhiva administratorului,s-au putut sistematiza câteva concluziiconcise și anume:1 Efectivele de capră neagră aucrescut în România, cu unele sincopeexplicabile, din anul 1950 până în anul1990. În continuare este evident că auscăzut, deși statisticile, inaccesibilenouă în ultimii 10 ani, nu mai reliefeazăsuficient de exact realitatea neplăcută,vizibilă din teren.Creșterea efectivelor s-a datoratatât unui management din ce în ce maifavorabil caprei negre (până în anul1990), care a inclus o pază mult maieficientă a populațiilor locale de caprăneagră decât în ultimii 23 de ani, câtși întemeierii, prin populări, de noi populațiiîn arealuri din care dispăruserăîn timp.2 Nivelul mediu al recoltelor oficialeînregistrate în perioada la carene-am referit, cu cele mai sigure datestatistice (1955 – 1997), a fost incredibilde mic, de numai 1%, raportat laefectivul real (din stocul de reproducțieevaluat primăvara).Vânătorii de capre negre au constatatcă disproporția între sexe este dince în ce mai pronunțată, iar țapii negriicapitali sunt cu totul excepții, întâlnitedoar în perioada de rut și, de regulă, înapropierea locurilor acoperite sau greuaccesibile. În general, ciopoarele decapre negre sunt păzite acum, în octombrie-noiembrie,de țapi tineri, deviitor, de 4-6 ani. Iar în lipsa țapilor dominanți,altă dată frecvenți în toți munțiicu capre negre, acum le-a venitrândul acestora „la pușcă”.Situația, descurajatoare pentru manageriși îngrijorătoare pentru vânătoriide capre negre, este urmarea previzibilăa vânătorii comerciale, practicatăcu vânătorii de capre negre străini, de23 de ani încoace, și exemplului negatival acestor vânători pentru unii dintrevânătorii autohtoni, care sunt acumla fel de bine dotați, cu aparate opticede vedere și arme din ce în ce mai performante,ca și străinii.Destructurarea exagerată, pe sexeși categorii de vârstă, a populațiilor decapre negre din România și extragereaîn continuare cu prioritate a țapilor cutrofee valoroase, bătrâni sau de viitor,determină categoric și o involuție geneticăinsiduă.În lipsa accesului la statistica trofeelorde capre negre dobândite legalIULIE 2013 | 5

Problema capreineagre în Româniaîn ultimii 23 de ani, care ar trebuie ținutăla zi de administrator, fiindcă areaceastă obligație potrivit prevederilorArt. 6 alin. 1 lit. j din Legea 407/2006actualizată, acest aspect nu se poatedemonstra convingător, prin reliefareade punctaje certe, realizate în timp, pesexe. Afirmația se bazează doar pe observații,informații neoficiale și numărultrofeelor de capră neagrăprezentate în diverse expoziții localede vânătoare.Trecând peste statisticile din ce înce mai puțin verosimile din anul 1990încoace, nu putem să nu reliefăm și unalt aspect reieșit din observațiile vânătorilorde capre negre, anume al discrepanțeiexagerate dintre sporulnatural constatat pe teren, pe baza raportuluidintre iezi și celelalte categoriide vârstă, și sporul naturalmultianual reieșit din calcul statistic,care reliefează indirect, prin comparație,un nivel inacceptabil de „dispariție”inexplicabilă a unui numărexagerat de capre negre mature (prinprădare fără urme și braconaj).După cele prezentate concis, întroproblematică atât de complexă cumeste cea abordată, vom încerca să sistematizămcâteva propuneri, pe carele-am intitula „de salvgardare” a efectivelorși calității populațiilor de caprăneagră din România.În final susținem că, pe lângă antrenareași implicarea sinergică, în interesulconservării populațiilor decapre negre, a oricărei persoane interesatede protejarea acesteia – de la niveluladministratorului, gestionarilor,custozilor, gărzii de mediu, agențiilorde protecția mediului și altor instituțiipreocupate în acest sens ori de protecțiamediului, până la nivelul vânătoriloramatori – se impune a fi aprobate,în continuare, cote de recoltă oricât demici, în scopul extragerii selective aunor exemplare tarate și al mențineriiinteresului cooperării concrete și interesatea gestionarilor în acest sens(care retribuie, pe cheltuială privată,personal de pază eficient în acestscop).Dovada eficienței prezenței vânătorilorși angajaților asociațiilor lor înfondurile cinegetice nu poate fi contestată,fie și numai dacă ne raportămla involuția unor populații de caprăneagră din arii naturale protejate încare nu se mai vânează, constatatădupă retragerea vânătorilor și angajațiloracestora din ariile respective.PROPUNERIPropunerile se referă la măsuri mai ferme și criterii mai clarede management durabil al caprei negre, așa încât declinulcantitativ și calitativ al populațiilor speciei să fie stopat.Măsurile și criteriile la care ne-am referit privesc:1 O evaluare de primăvară maiexactă (responsabilă) a populațiilorlocale de capră neagră și a structuriiacestora pe sexe și pe cel puțin douăcategorii de vârstă (iezi și exemplarepeste un an), completată printr-oevaluare asemenea de toamnă, caresă susțină cotele de recoltă aprobatesau să impună eventuala lorcorectare (reducere).2 Analizarea situației fiecărei populațiide capre negre în parte și a complexuluide condiții și/sau cauze careau condus la această situație, în interesuladoptării unor măsuri prag -matice de redresare și/sau conservarea efectivelor speciei, după caz.3 Stabilirea unor cote rezonabile derecoltă, în scopul menținerii interesuluigestionarilor pentru protecțiași conservarea caprei negre, de maximum3-4% din efectiv în cazul populațiilorconservate, de maximum1-2% în cazul populațiilor în regres(vulnerabil) și interzicerea temporarăa vânătorii doar în cazul populațiiloramenințate.4 Interzicerea temporară a vânătoriicomerciale și a împușcării țapilordominanți în arealele populațiilorvulnerabile de capre negre, precumși stimu larea vânării selective a caprelornegre din orice populație pentrucare se acordă cote de recoltă,prin adoptarea de măsuri economiceadecvate (preț mai mic al autorizațiilorde recoltare, acordarea de autorizațiigratuite în cazul selecțieifoarte bine făcute etc.).5 Controlul mai activ al modului încare se efectuează evaluarea efectivelorde capre negre și mult mai exigentîn privința condițiilor de desfă șurarea vânătorii, precum și o evaluare consecventăa trofeelor dobândite prinvânătoare și o evidențiere clară, la niveluladminis tratorului și a gestionarilor,a tuturor trofeelor dobândite, pepunctaje, sexe și clase de vârstă.6 Organizarea, la nivelul administratorului,a unui corp specializat depază a faunei cinegetice, potrivitobligațiilor ce decurg, în sarcina sadin Legea nr. 333/2003 actualizată,așa încât braconajul să fie descurajatși la această specie.7 Verificarea periodică a număruluide câini de la stânele din zonele cucapre negre, a dehelmintizării acestorcâini și a purtării lor în teren doarcu jujeu regulamentar și în număradmis.8 Ținerea sub real control a efectivelorde lup și de râs din zonele caprelornegre, fiindcă nu se poateconcepe conservarea concomitentă aunor efective mărite și la speciapradă, și la speciile care o prădează.8 Crearea de „zone de protecție” acaprei negre, cu rol de „rezervații degenofond” pentru specie, în fiecaredin marile masive muntoase ale României,în care pășunatul cu animaledomestice și vânarea caprei negre săfie interzise, iar administrarea desare și chiar de hrană complementară,cu conținut de antidehelmintice,să devină o preocupareper manentă a administratorilor,ges tionarilor și custozilor.10 Reluarea acțiunii de repopularecu capre negre a zonelor muntoasecare se pretează.Măsurile sistematizate mai susnu exclud posibilitatea interziceriivânării și a exportului de trofee, lacare se poate recurge numai temporarși doar în cazul populațiilor amenințate,pentru a se putea mențineviu, așa după cum am mai precizat,interesul gestionarilor fondurilor cinegeticepentru protecția și conservareacaprei negre.6 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

GlonțMUNI}IECalibrele Super-Expressvom HofeMATEI TĂLPEANUDatele balistice au fost înregistrate la Stațiunea germană de verificare a armelor demână din Berlin-Wansee ca fiind cele de mai jos” (am înlocuit kgm originali cu Joule).Distanța 0 m 100 m 200 m 300 mV în m/sec 1.004 928 861 800E în Joule 5.543 4.739 4.081 3.532Cel mai înalt punct pe traiectorie la 200 m este de + 3,0 cm.Căderea la 300 m când luneta este reglată la 200 m este de circa - 17,5 cm.Cunosctul Waffen Lexicon al luiMahrholdt, a cărei ediție a11-a, apărută în anul 1998, oavem sub ochi, îl definește pe E. A. vomHofe ca „elev și urmaș al lui Gerlich,fiind un, constructor de cartușe Super-Express de mare eficacitate. Dupămoartea sa (1945), ideile îi sunt continuateprin armele și cartușele de calibrelevom Hofe. Armele sunt preluatede firma Gehmann GmbH & Co.KO(Walter Gehmann a fost campion mondialde tir) din Karlsruhe, cartușele deW Romey”. (n.n. Recent,Wolfgang Romey din Petershagena obținut dreptulde a produce cartușelecu glonț sub sigla fosteifirme D.W.M.).Mai departe lexiconularată calibreleSuper-Express inventatede vom Hofe: înanul 1931 cal. 7 mmcu tub lung de 73 mm,glonț de 11 g numit Paraboloid-Torpedo-Gerschoss(care azi nu se mai fabrică), înanul 1937 a realizat calibrele 5,6 x 61Super-Express și 5,6 x 61 R Super-Express,cu diametrul de 5,76 mm (.227inch).Carabinele Mauser Suedez dinHusqvarna, cu mecanism mare le primeaupe cele mai lungi. Gehmann faceacum calibrele 7 x 66 S.E. vom Hofe și7 x 75 R S.E. vom Hofe, încărcate însăcu gloanțe de tip Nosler Partition și NoslerBallistic Tip - și nu cu vechiul modelStopring vom Hofe. El încarcă și cartușede cal.5,6 x 61 S.E. vom Hofe cugloanțe de tip PS. Lexiconul din 1998dă la pag. 551 tabelul balistic al cartușelorce trebuie trase cu țevi de 65 cm.Pentru a vedea performanțele primuluicalibru, 7 x 73 S.E., care azi nuse mai produce, am căutat în Waffen Lexiconal lui Mahrholdt, ediția a doua dinanul 1937. La pag. 142, se arată „cartușul7 mm Super-Express vom Hofe,construit de E.A.vom Hofe din Berlin șiprodus de D.W.M. Karlsruhe după dateleconstructorului, îi dă glonțului ceare o mare densitate secțională, necesarăpentru a doborî vânatul nobil detalie mare la distanțe însemnate, o vitezăinițială de circa 1.000 m/sec. Glonțulde 11 g lung de 36 mm are densitateasecțională de 28,6 g/cm pătrat.Cu el au fost vânate în afara Europei, ladistanțe ce pot ajunge uneori la 600 m,cerbi, mistreți, elani, urși, lei și antilopemari. Cartușul beneficiazăde o pulbere specialăpregătită de Rottweiler,cu ardere progresivă încondiții de presiune agazelor în țeavă rezonabilă,de 3.900 atmosfere,nu maimare decât la alte cartușenormale de acelașicalibru. Tubul are oformă potrivită pentru carabineleMauser, cu centuraîntărită, care permite utilizareaatât în carabinele cu repetiție, cât și încele cu țevile basculante.Însă Gehmann dorea să producă șiun calibru de glonț Super-Express potrivitpentru vânatul foarte mare cupiele groasă. Trecem peste încercărilefăcute cu vechiul tub de 9,3 x 64 Brenneke,apoi cu un tub de .404 Jeffery,pentru a ajunge să reușească în cele dinurmă cu tubul originalului 7 x 66 Super- Express vom Hofe, lărgit la gât pentrua primi un glonț de 9,5 mm. Comandaa venit din partea firmei Westley Richards,care a produs carabine cu repetițiecu închizător Mauser, executareaei a fost asigurată de Wolfgang Romey,pe piața engleză a apărut sub numelede .375 Westley Richards. Gloanțeleproduse de firma australiană Woodleighau 19,44 g (300 g), un model este Teilmantel,al doilea Vollmantel. Pe fundultubului este ștampilat numele englezescal calibrului la cartușele vânduteîn Marea Britanie, toate celelalte auștampilat numele 9,5 x 66SE. NorbertKlups a publicat un articol intitulatSuper-Express für Starkes Wild (Super-Express pentru vânatul cu pielea tare)în revista Deutsche Jagd Zeitung Nr. 2din februarie 1996, la pag. 40-41, cu 2fotografii: Foto 1, în stânga 9,3x64Brenneke, în dreapta .375 Holland&Holland, în mijloc cele două .375 SEvom Hofe. Foto 2, închizătorul englezWestley Richards și o cutie de cartușe.375 S.E.v.Hofe. Expertul german le-atras cu o carabină cu repetiție WestleyRichards, având țeva de 65 cm, dar utilizândcartușe germane pentru a le înregistraviteza la 5 m în fața țevii.Viteza medie la câte 10 gloanțe din fiecaremodel a fost de 818 m/sec, cu abaterea- standard normală de 8 m/sec.Energia calculată a fost de 6600 Joulela gura țevii, deci cu 800 Joule pestecea a cartușelor .375 Holland & Hollandde aceeași greutate, dar reculul nua fost resimțit mai puternic decât alacestora. O problemă va fi însă costulunui cartuș din noul calibru, deși la vânatulfoarte mare nu se trag multe focuri,scrie autorul. Căci un cartuș decal.7 x 66 S.E. vom Hofe costa 7,60mărci germane, pe când unul produs decătre Winchester cu glonț Silvertip .375H & H, tot de 19,44 g, costa numai 3,20mărci.Verificând într-un catalog Kettnerdin anul 2001/2002 ce cartușe de cal.7 x 66 S.E. vom Hofe oferea Gehmannși cât costau, un glonț Nosler BallisticTip de 9,07 g era 9,7 mărci, la fel și NoslerPartition de 11,34 g. Cele H.& H.de 19,44 g variau ca preț între 5 și 15mărci. După anul 2003/2004 nici Kettner,care a schimbat acționarii, nu amai oferit cartușe S-E. v. Hofe. De notatcă în Catalogul Kettner din 1966/1967se ofereau cartușe S.E. vom Hofe de cal.5,6 x 61 de 5 g, de cal.7 x 66 cu 3 greutățiși de cal. 7 x 75 R de 3 greutăți, așacum apar în Lexiconul Mahrholdt din1998.În prezent poate că numai W.Romey mai poate executa, pe comandă,cartușe cu glonț de asemeneacalibre.IULIE 2013 | 7

CHINOLOGIEAlegerea câineluiCâinele: o alegere, un dar… (IV)MARIA SĂVULESCUDragi cititori, iată-ne ajunși la cea de-a patra parte aarticolului ce are ca temă alegerea câinelui… o alegere ceo facem cu sufletul, dar ghidați și de experiențele proprii,de cele împărtășite de prieteni, de cele ce simțim sauauzim. Toate aceste informații ne fac ca la un momentdat să spunem: „eu îmi doresc un astfel de câine”. Șiaceste rânduri sunt scrise din dorința de a vă ajuta înalegerea voastră.spate. Până în anul 1500, câinii dinrasa beagle erau de talie mică ( cca.25 cm) fiind cărați pe cai de vânătorși utilizați la vânătoarea de vulpi.După 1800 au început să fie folosiți lavânătoarea de iepuri. După 1940 afost prezentat ca și câine de expoziție.Prietenos, jucăuș și sociabil, acceptăușor străinii și se împacă bine cu copiii.Dacă la insistențele acestora dinurmă decideți să luați un astfel decâine, trebuie să țineți seama că arenevoie de multă mișcare, latră mult,este independent și destul de încăpățânat.Chiar dacă este considerat printrecopii poate cel mai popularpersonaj canin, vedetă a deseneloranimate Snoopie, este destul de năbădăiosși greu de dominat.Am amintit deja în numărul trecutrase de câini din grupele aIII-a – grupa terrierilor și aIV-a - a teckelilor. Acum ne vom opriasupra raselor din grupa a VI - a FCI –copoi, limieri și alte rase înrudite. Dinaceastă grupă, cel mai cunoscut vânătoriloreste cu siguranță copoiul ardelenesc(Standard FCI 241), iar copiilor- rasele beagle (Standard FCI 161) saubasset (Standard FCI 163). Tot aici regăsimși limierii.Copoiul ardelenesc este un gonitor-hărțuitor,cu excelente calități dea mâna și a opri vânatul. Copoii suntspecializați în căutarea vânatului rănitîn terenuri greu accesibile, având o rezistențădeosebită la efort și intemperii.Pot lucra atât singuri, cât și înhaită, parcurgând zeci de kilometri încăutarea vânatului pe care îl gonesc„cu glas” prin lătratul caracteristic și„bat la vânat”. În numărul 2 al revistei„Carpații”, A. Popovici relatează: „Înanul 1910 am avut ocazia să-mi procurun căpău de rasă, de care pe atunci semai găsea și le ziceam “căpău ardelenesc”.(...) Avea pieptul lat, format admirabil,picioarele înalte caracteristiceiutelui, spatele drept și o voce adâncă șiputernică. Pe spate era negru, pe burtăși picioare galben închis, pieptul galbenînchis cu o stea albă în mijloc. Senumea Villám, pe românește Trăsnet[sic: Fulger].” În paginile aceleiași revistegăsim mențiunile lui Ionel Pop:„Ardeleneștii erau câini ușori, cu trupzvelt, îmbinau o impresie de delicatețecu profilul vânjos al mușchilor. Eraucâini blânzi, foarte atașați omului șicasei, deosebit de sprinteni în urmărireavânatului, aveau nas excelent si de obiceivânau dând glas înalt, sonor.” Copoiulaustriac (Standard FCI 62) și celbalcanic (Standard FCI 150) sunt șiele două rase des întâlnite.Limierul este folosit pentru căutareavânatului mare pe urmă de sânge.Acest câine obișnuiește să-și „bocească”vânatul găsit pentru a-i indicavânătorului direcția de mers. LimierulHanoveran (Standard FCI 213) și celBavarez (Standard FCI 240) sunt câinide talie relativ mare. Un alt cunoscuteste BloodHound (Standard FCI 84)care, contrar denumirii, nu atacă, lipsindu-iinstinctul de a omorî. Estefoarte hotărât în urmărirea vânatului,nici un obstacol neputând să-i stea încale. Apariția altui vânat, sau altuicâine nu îl interesează, el văzându-șide urmă. Salba – pielea ce atârnă lagât – este o caracteristică a acesteirase. Urechile care atârnă îi dau aluraunui bătrân înțelept.Beagleul este un câine de taliemedie cu un trup compact și musculos.Vârful cozii trebuie să fie alb, iarblana netedă. Culoarea este alb cupete roșii, maro și negre. Cei mai întâlnițisunt cei cu mai mult negru peBassetul este binecunoscut prinaspectul său. Sociabil, calm, dispus lajoacă, este inteligent și curios avândun puternic simț olfactiv. Este devotatfamiliei, având un comportament cooperantcu copiii și înțelegându-sebine cu alți câini și alte animale. Câiniide Artois, aduși în Normandia șiselecționați, stau la originea acesteirase. Au fost perpetuate exemplarelede talie joasă (bass în franceză înseamnă„coborât, jos, aproape de pământ”)urmărindu-se obținerea unuicâine de vânătoare robust, rezistent,cu capul permanent plasat la nivelulsolului, capabil să descopere și să urmăreascăfoarte bine o urmă, dar caresă nu se poată depărta prea mult devânător (din cauza picioarelorscurte).Basset Hound (Standard FCI 163)este cel mai cunoscut din varietățilede basset. Este folosit la vânătoareade iepuri și alte animale de vizuină. Ocaracteristică tipică rasei este acea căpoate vâna fără pauză trei zile. Altevarietăți sunt rasele Basset GriffonVendéen (Standard FCI 33), BassetArtésien Normand(Standard FCI 34),Basset Bleu de Gascogne (StandardFCI 35), Basset Fauve de Bretagne(Standard FCI 36). Indiferent pe carel-ați alege: doriți urechi un pic maiscurte, doriți un păr mai aspru, o anumităculoare – basset-ul vă va fi unprieten de nădejde, vesel și îndrăgitde toată familia.În articolul următor mă voi opriasupra grupei a VII-a FCI – Pontatoriși prepelicari.8 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

EvenimenteAGENDAZi de festival timișoreanMARIA SĂVULESCUFestivalul Vânătorilor Timișoreni și-a deschis porțilepentru al patrulea an consecutiv vânătorilor și celorneinițiați, dar dornici de a-și petrece o zi la umbrapădurii, în lumea poveștilor vânătorești învăluite înmiresmele culinare răspândite de gurile aburinde aleceaunelor. Ca și în anii trecuți, festivalul s-a desfășuratpe poligonul „Diana” al AJVPS Timiș, locație careaparține de comuna Ghiroda, la sfârșit de iunie.Manifestările festivalului constituieprilejul ideal de aprezenta invitaților și vizitatorilorcomplexitatea și frumusețealumii cinegetice. Dezvăluirea importanțeiși diversității activităților complementareacțiunilor de vânătoare,precum paza și protecția vânatului,hrănirea acestuia, combaterea braconajului,protecția mediului, perfecționareatirului, toate acestea și multe alteleau putut fi dezvăluite oaspeților.Concursurile desfășurate în cadrulfestivalului au fost: concursul demonstrativde probă de lucru pentru câiniide vânătoare, concursul de tir cu aercomprimat pentru copii, concursul detir sporting pentru femei și bărbați,concursul de trofee (cel mai frumostrofeu de cerb, cerb lopătar, căprior șimistreț dintre cele expuse la standurilegrupelor), concursul cel mai frumosstand prezentat în cadrul festivalului.Și toate cele amintite mai sus s-au desfășuratîn aromele îmbietoare ce se ridicaudin vasele în care se pregăteaubunătățile pentru concursul de ceaune.La start s-au înscris zece grupe de vânătoaredin cadrul Clubului de VânătoareTimișoara, două grupe din cadrulClubului Lugoj, două din Clubul Făgetși Sânnicolaul Mare. Ca în fiecare an aufost prezenți oaspeții tradiționali dincadrul Euroregiunii de Vest: Camera deVânătoare Csongrad – Ungaria (prezentăcu peste 50 de vânători și cu ungrup de șase suflători la corn de vânătoare)și două grupe de vânătoare dinSerbia (cu o delegație formată dinpeste 30 de membri).Și cum orice petrecere câmpeneascănu poate fi completă fără muzicăși dans, organizatorii au avut îngrijă alcătuirea unui program artisticvariat, pe scena festivalului perindându-seansambluri de dansuri popularedin Szeged, din Banat („CununaTimișului”), ansambluri de tamburașidin Serbia, formația de dansuri maghiareBokreta, grupul muzical Sincronși, nu în ultimul rând, formația de muzicăpopulară a vânătorilor timișorenicondusă de dl. Nelu Stoian, secretarulClubului Timișoara.Un obicei de admirat și de urmat alorganizatorilor este acela de a pregătiîn fiecare an noutăți și surprize pentrucei ce decid să pășească în lumea vânătorii.Noutățile acestui an au fost demonstrațiade lucru cu șoimii șiprezentarea unei operațiuni de naturalizarea unui cap de căprior. Chiar șipentru mulți vânători, acestea au constituitpremiere, căci nu în fiecare zi aiocazia să privești cum este urmărit șiprins un fazan de către șoim sau cumse transformă căpriorul vânat într-untrofeu gata de pus pe panoplie.Prezentarea și concursul canin auatras și în acest an cei mai mulți privitori,mai ales din rândul copiilor, încântațide vitalitatea și istețimea câinilorde vânătoare. S-a început cu prezentarearaselor din care făceau parte exemplareleparticipante: pointer, brac cupăr scurt, brac cu păr lung, jagd terrier,Jack Russell terrier, english springerspaniel, copoi ardelenesc, limier hanoveran.Și la acest concurs a existat onoutate: cei doi terrieri au făcut o demonstrațiede hărțuire la o piele demistreț. Restul probelor de lucru aufost cele clasice, utilizându-se potârnichevie pentru lucru, aport la apă, recuperarede aport pierdut. Au fostpremiate exemplarele canine atât pentrufrumusețe, cât și pentru probele delucru.Cu fiecare an ce trece, organizatoriiFestivalului Vânătorilor Timișoreni ridicăștacheta, aducând elemente denoutate, îngrijindu-se de confortul șibuna dispoziție a oaspeților. Cu speranțacă și alte cluburi de vânătoare dințară vor organiza astfel de manifestări,ce fac cinste lumii cinegetice, mă întrebdeja ce noi surprize vor pregăti inimoșiioaspeți pentru noua ediție!IULIE 2013 | 9

ETOLOGIEComportamentul nutriei…O NOUĂ SPECIE INVAZIVĂMITICĂ GEORGESCU, GEORGE CRISTIAN GEORGESCUDupă primele importuri de nutrii provenite din America de Sud, efectuate în Franțacătre sfârșitul secolului al XIX-lea, au urmat și altele în diferite țări europene, în acelașiscop, al promovării unei noi industrii de blănuri care începuseră să fie extrem deapreciate în moda vestimentară a vremii. Din numeroasele crescătorii înființate, auavut loc la fel de numeroase evadări care, alături de unele lansări voluntare, au condusla o extindere teritorială rapidă și la constatarea că noul venit în fauna europeană aveasă fie tratat și altfel de cât și-au închipuit primii crescători.o perioadă neclară din acest punct devedere, a urmat o creștere a număruluiacestora după anul 1960. Totuși,în perspectiva îndepărtată a uneieventuale posibilități de vânătoare,sugerăm cunoașterea unor aspectecomportamentale.Evoluția speciei pe teritoriul bătrânuluicontinent a fost diferitinfluențată de constatările daunelorproduse, dar și de factorul climatic,mai ales în unele țări nordice. Aînceput contabilizarea acestor neprevăzutedaune, incluzând degradarea taluzelorși fragilizarea construcțiilorhidrotehnice prin subminarea digurilor– prin săparea de vizuini – apoi dauneleproduse în culturile agricole și degrădinărit, ca și acuzația că distrugecui burile păsărilor acvatice.Au fost date și cifre, de exemplu înItalia au fost comunicate daune în valoarede 14 milioane euro anual, întreanii 1996 și 2000. Ca un corolar, unstudiu al Ecological Society of America,a plasat nutria în fruntea celor maidăunătoare zece specii de sălbăticiuniexotice din fauna Europei.Cu sau fără acel studiu, în majoritateațărilor au fost întreprinse acțiunide reducere a populațiilor de nutrii,până la extincție (Danemarca, Anglia,Finlanda, Irlanda, Norvegia, Suedia șiSpania), dar la dispariția sa din sălbăticieau contribuit și rigorile iernii maiales în țările nordice. Mai este întâlnităîn stare sălbatică, în nuclee variabile camărime, în 26 de țări europene.Situația nutriei în România.Cu toate că un studiu elaborat înanul 1967 (Aliev) nu o menționează înfauna noastră, ea exista de câțiva ani.Un alt studiu, din anul 1999 (Mitchell– Jones), îi confirmă însă existența lafrontiera cu Bulgaria, inclusiv în sudullitoralului Mării Negre. De fapt primeleapariții în stare sălbatică au fost semnalateîn jurul anului 1960, în câtevazone din apropierea Dunării (Orșova șiîn Deltă) – probabil prin infiltrații prinapele fluviului, dar și prin evadări dincrescătorii (Depresiunea Bârsei,Teleor man). Cert este că, departe de ai se atribui stricăciunile menționate înalte țări, populația actuală din terenulliber, foarte fragmentată și inconsistentă,ca și statutul său incert – nici sălbăticiune,nici colonizată-aclimatizată– au determinat includerea speciei pelista celor strict protejate, la care vânătoarease poate aproba în condiții speciale.Se „bucură” însă de o susținutăpropagandă în vederea extinderii preocupărilorde creștere în ferme, adăugândla argumentul valorificăriiblănurilor și pe cel al participării întro„gastronomie rafinată”.Primele crescătorii din România,sunt raportate la anul 1933, dar dupăMaturitate sexuală.Comportamentde reproducere.Femelele devin apte pentru împerecherela vârsta de 5-6 luni, mai devremedecât masculii, care atingmaturitatea sexuală la vârsta de 7-8luni. Oricum însă, ambele sexe suntcaracterizate prin precocitate dinacest punct de vedere. Perioada demaximă intensitate sexuală a femelei– faza oestrală – durează destul depuțin, cca. 36 ore, dar se repetă la cca.24 – 30 zile. Prin activitatea glandelorperianale, cu secreție externă, femelaîși face cunoscută disponibilitateapentru împerechere.Manifestările prenupțiale nu se caracterizeazăprin violență. Sezonul deîmperechere are loc în intervalul dintremijlocul toamnei și sfârșitul iernii.O femelă poate scoate una – douăserii de pui pe an. După o gestație de127-137 zile (în medie 132 zile), apar4-6 pui, care au corpul acoperit cupăr, au ochii deschiși la naștere și odentiție incipientă capabilă să-i ajutecurând la hrănire. Perioada de alăptaredurează 9-10 săptămâni.Puii, care la naștere au o greutatede cca. 150 g, cresc relativ repede șila vârsta de 3 luni ating greutatea decca. 3 kg (adulții cântăresc 5-9 kg). Eisunt vioi și pot înota la numai câtevazile. Printr-o particularitate anatomică,cele 8 mamele ale femelei nusunt situate ventral-abdominal, ci lateral,între zona pectorală și coapsă,fapt care a presupus că poate constituio adaptare la alăptarea puilor în timpce femela se deplasează în mediul acvatic,cu puii „agățați” de mamele.10 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Comportament teritorial.Viață socială.Nutria trăiește în mici grupuri matriarhale,bine organizate, în jurul uneifemele dominante. Dar se pot asociacâteva astfel de grupuri, alcătuind vremelniccolonii. Grupul este alcătuit dinpuii rezultați din ultima fătare. În vizuinacu lungimea de câțiva metri, săpatăîn taluzuri și cu intrarea cudiametrul de cca. 25 cm, femela îșiamenajează cuibul în care va făta, căptușitcu vegetație uscată. Adesea, intrareaîn vizuină poate fi parțial sau totalsub nivelul apei. O vizuină poate aveamai multe intrări. Femela își stabileștevizuina în apropierea celei parentale,sporind astfel suprafața teritoriului clanului.Ea însoțește puii – până la maturitateaacestora – în expedițiile acvaticede căutarea hranei, dar și în perioadelede odihnă la soare.De altfel, aceste grupuri sunt singureleelemente de asociere. Masculiisunt excluși din grupul familial, suntsolitari, au și ei un teritoriu, cei maivârstnici ocupând o poziție centrală, iarcei tineri, la vârsta de 3 luni, devenindindependenți, ocupă poziții periferice.Pentru repaus și adăpost, uneori adunăsegmente vegetale în forma unor căpițe,plutind la suprafața apei.NUTRIA - PRO SAU CONTRAAșadar, până una – alta, specia care în alte țări a fost învinuită că esteun vector al unei zoonoze ca leptospiroza (cca. 300 cazuri /an, în Franța, dincare 7 – 10 % mortale), poate contribui distructiv și la transformarea habitatuluiprin consecințele activității sale și a modului de viață, se pare că în țaranoastră a găsit o oază europeană de protecție absolută. Numai viitorul eventualeisale evoluții îi va acorda, poate, atestarea de componentă a faunei sălbaticea României. Până atunci, să rămânem „cu privirile asupra ei”.Molina, preotul iezuit, savantul chilian cu vaste preocupări științifice înistorie, botanică, ornitologie, geografie și în alte domenii ale studiului naturii,i-a acordat identitatea științifică pe care o poartă și astăzi: Myocastor coypus,Molina, 1792. Fapt explicabil de altfel și prin originea sud- americană a nutriei.Dar, la legitimarea completă, a contribuit și naturalistul britanic, Kerr - contemporancu Molina, care, în anul 1825, a definit genul Myocastor, din carenutria este singurul reprezentant.Bioritm zilnic și sezonier.Comportament de hrănire. Dietă.Ca un veritabil reprezentant al Ord.Rodentia, nutria își petrece mare partedin timpul celor 24 de ore, cu procurarea,prin retezare cu incisivii – de altfelcaracteristici, bine dezvoltați, recurbațiposterior, foarte vizibili și colorați înportocaliu – a hranei vegetale, preponderentacvatice. Are o activitate crepuscular– nocturnă, dar în anotimp mairece și în condiții de liniște în teren,poate fi văzută și în timpul zilei. De altfeleste activă în tot timpul anului.Fiind un animal semi acvatic, își procurăhrana și de pe uscat. Ceea ce s-aobservat în activitatea de hrănire estecurățenia la care se pare că ține foartemult. Astfel, după retezarea segmentelorde plantă, are grijă să îndepărtezeeventuala murdărie, prin mișcări repetateîn apă simulând spălarea. Mai multchiar, desfășoară un fel de ritual dehrănire, prinzând hrana cu labele anterioare,o „inspectează” prin miros,apoi o duce la gură și, dacă este nevoie,o mai secționează odată cu incisivii,după care o împinge cu limba între molari,unde este mărunțită și apoi înghițită.Stomacul are capacitatea de 400 –500 ml, dar digestia se finalizează în intestinulîn lungime de 5-7 m (de 12 orimai lung decât corpul). Această tendință,de a păstra curățenia alimentară,a fost mai bine observată în crescătorii.Când se hrănește în submersie (putândrezista 3-5 minute), o membrană bucalăîmbracă incisivii și astupă esofagul,astfel încât poate mesteca hranafără să înghită apa. În același timp, narinelesunt închise printr-o musculaturăspecială, ușurându-i deplasarea în imer -sie. La aceste adaptări se mai adaugăuna, cel puțin la fel de interesantă și, înorice caz, foarte utilă. În condiții dehrană săracă în nutrețuri suculente șifecalele sunt aproape uscate, nutria aspirăapă prin anus și, făcându-și o„auto-clismă” prin acest lavaj gastric,elimină ușor fecalele împreună cu apaaspirată. În dieta sa, aproape exclusivvegetală, intră cu prioritate macrofiteleacvatice submerse sau pluti toare,maiales stuful, care totalizează cca. 82%din dietă în decursul unui an.Cercetările întreprinse, (C. Prigioniși A. Balestrieri), au condus la concluziacă această dietă este clar diferențiatăpe sezoane, cea din timpul ierniibazându-se pe tuberculi și rizomi, iar întimpul verii (pentru adulți), este alcătuităîn proporție de 64 % din vegetațiaplutitoare și submersă. Dieta tinerilormai ales în timpul verii, se bazează pevegetația terestră (graminee, lujeri,frunze și fructe).S-a apreciat că zilnic consumă vegetalecare totalizează până la 40% dingreutatea sa. Așadar în dietă mai apar,în proporție redusă, pești mici, molușteși ouă ale păsărilor acvatice, acesta dinurmă fiind unul din motivele în pluspentru care a fost declarată dăunătoare,mai ales în Franța, în țara în careau fost efectuate acele populări voluntare.Ca o curiozitate la mamifere,amintim faptul că atunci când se aflăpe uscat și bea apă, o face în genul păsărilor,cu capul dat pe spate și cu botulîndreptat în sus.Simțuri. Comunicări intraspecifice. Dușmani.Se pare că văzul ar fi pe ultimul locîn privința acuității. În schimb, auzul– chiar dacă pavilioanele externe aleurechilor sunt mici, fiind situate sus pecalota craniană – îi este mult mai folositor,inclusiv în timpul deplasărilorpe apă. De asemenea, simțul olfactiv,este mai dezvoltat, chiar și cel tactil,asigurat de smocul de vibrize lungi, deculoare albă. Comunicările între congenerise fac prin secrețiile glandelorperianale, cu ajutorul cărora se recunoscîntre ei, dar și prin semnale sonore,mai ales între femelă și pui.Dintre prădători, dușmanii săi naturalisunt dihorul, pisica sălbatică,eventual vidra, unele păsări răpitoarede zi și de noapte, în special pentrupui, iar adulții, surprinși pe uscat, potfi vânați de câinii hoinari și de vulpi.Dar principalul element cu influențădistructivă asupra sa îl constituie frigulexcesiv, care a și contribuit de altfella limitarea extinderii în nordulcontinentului și la extincția din câtevațări scandinave. Deși a fost numită și„castor de mlaștină”, organismul săunu s-a adaptat la rigorile iernilor europeneca și cel al castorului autentic.IULIE 2013 | 11

ARMEȘocuriȘocurilearmelor de vânătoareCOSTIN ALECSANDRESCUConstricția diametrului interior la gura țevilor lise la armele de vânătoare este cunoscutăsub numele de „șoc”. După darea focului, snopul de alice stăbate țeava și iese la exteriordupă care începe să se împrăștie. La fel ca în cazul capului unei stropitori de la capătulunui furtun care reglează împrăștierea jetului de apă, de asemenea șocul controleazădispersarea snopului de alice, făcându-l mai îngust sau mai larg în diametru.Fig. 1 Fig. 2Cele trei șocuri de bază cunoscutesunt șocul full – cu o constricțieridicată, care determinăun snop de alice dens, cu diametru îngust,șocul modificat – cu o constricțiemoderată, care determină un snop dealice cu densitate și împrăștiere medie,și șocul cilindru îmbunătățit – cu oconstricție redusă și care determină unsnop de alice cu împrăștiere largă. Oțeavă lisă care nu are șoc este numităcilindru și generează snopul de alicecu cea mai mare împrăștiere.Există și șocuri speciale, cu constricțieextrem de strânsă – așa cumsunt șocurile pentru vânătoarea la curcanisălbatici, sau șocuri ce genereazăo împrăștiere mai largă – așa cum suntșocurile pentru skeet (Fig. 1).Șocul full generează un snopcompact/dens de alice și, de regulă,permite obținerea unei grupări deaproximativ 70% din totalitatea alicelordin încărcătura cartușului, într-oțintă cu diametrul de 75 cm (30 inch= 76,2 cm) la distanța de 40 de metri.Acest model de șoc este recomandatpentru tirul la distanță mare (40-50m), cum ar fi de exemplu la gâște șigârlițe mari la zbor înalt.Șocul modificat generează unsnop de alice moderat compact și deregulă permite obținerea unei grupăride aproximativ 60% din totalitateaalicelor din încărcătura cartușului,într-o țintă cu diametrul de 75 cm ladistanța de 40 de metri. Acest modelde șoc este recomandat pentru tirul ladistanță medie (30-40 m), cum ar fide exemplu la rațe sau la fazani ridicațila distanță și, uneori, la vânatulmic ce se îndepărtează.Șocul cilindru îmbunătățit, cu oconstricție redusă față de cel modificat,generează un snop de alice maipuțin compact și, de regulă, permiteobținerea unei grupări de aproximativ50% din totalitatea alicelor din încărcăturacartușului, în aceeși țintă cudiametrul de 75 cm aflată la distanțade 40 de metri. Acest model este recomandatpentru tirul la distanțămică (20-25 m), cum ar fi de exemplula prepelițe, potârnici, fazani sau larațe deasupra atrapelor. Acest șocpermite de asemena tirul cu proiectilunic gen Brenneke sau Sauvestre.Modelul cilindru, țeavă lisă fărăconstricție, generează un grupaj decirca 40% din totalul alicelor într-oțintă de 75 de cm diametru aflată la40 de metri distanță, iar modelulskeet, special conceput, realizează ungrupaj de circa 50% în același modelde țintă dar aflată la numai 25 demetri depărtare.Șocurile pot fi fixe - țevile vin dinfabricație cu șocul respectiv, sau potfi interschimbabile, așa cum le găsimla majoritatea armelor de concepțiemodernă. Avantajul acestora dinurmă este evident, având în vedereposibilitatea schimbării rapide a acestora,pe tern, în funcție de condițiileconcrete de tir pe care le întâlnim.Modelelor șocurilor de bază li s-auadăugat modele de tranziție, ce acoperăintervalul dintre cele de bază.Acestea sunt șocurile așa numite „îmbunătățite- improved”, așa cum este,spre exemplu, șocul modificat îmbunătățit- IM, improved modified, maistrâns decât cel „modificat”, dar mailejer decât șocul „full” (Fig. 2).O îmbunătățire sensibilă a fostadusă șocurilor tradiționale prin prelungirealungimii pe care se face ajustareadiametrului de constricție.Cercetările au demonstrat că grupajulși uniformitatea snopului de alice seîmbunătățește considerabil cu câtcrește lungimea pe care se produce îngustareașocului, fapt ce permite trecereaprogresivă atenuată de ladiametrul maxim, de intrare, spre celminim, de ieșire. Diferite firme aupreluat acest model de șocuri, unexemplu în acest sens fiind șocurileinvector-plus de la Browning.Pe lângă reducerea frecării alicelorîn interiorul țevii datorită reduceriipresiunii și, de aici, implicit protejareațevii, un alt avantaj al acestor șocuricu constricție progresivă atenuată,este faptul că snopul de alice își păstreazăuniformitatea, având o densitateconstantă pe cea mai mare partedin traiectoria de deplasare spre țintă,iar eficacitatea loviturii crește considerabil.Un aspect demn de toatăatenția, mai ales atunci când avem învedere evitarea rănirii vânatului!12 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

OPINIEPermisul de armăAtenție… la neatenție!CONSTANTIN RĂDANPentru toți membrii vânători, Legea nr. 295/2004, republicată, în Monitorul Oficialnr. 814/17.09.2011, privind regimul armelor și munițiilor, este cunoscută sau maiprecis ar trebui să fie permanent în atenție. DE CE? Răspunsul este dat de Legea nr.117/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/ 2004 care stabileștecategoriile de arme și muniții, precum și condițiile în care deținerea, portul, folosirea șioperațiunile cu aceste arme și muniții sunt permise pe teritoriul României. De lasancțiunea contravențională până la infracțiune, este numai un pas!Laborioasa lege face referiri lacategoriile de arme și muniții, laclasificarea acestora din punctde vedere al destinației și din punct devedere constructiv, precum la multealte aspecte importante pentru cei interesațiîn domeniu. Tot aici se regăseșteși capitolul „contravenții șiinfracțiuni”.În rândurile de față mi-am propussă reamintesc deținătorilor de arme devânătoare și munițiile aferente lor, câtevadintre prevederile legii amintite,cu referiri importante la permisul dearmă. Prin definiția cuprinsă în lege,„arme de vânătoare” sunt cele destinatepracticării vânătorii, cu una saumai multe țevi, care folosesc munițiecu glonț sau/și cu alice recunoscute încondițiile prevăzute de lege. Pentruvânătoare sunt permise „arme de foclungi”, a căror lungime a țevii sau lungimetotală depășesc dimensiunile armelorde foc scurte ( a căror țeava nudepășeste 30 cm sau a căror lungimetotală nu depășește 60 cm)În ceea ce privește noțiunea de„vânător”, acesta este o persoana fizicăcare (așa este stipulată expresiaîn textul de lege ) a obținut calitateade vânător și practică vânătoarea, încondițiile Legii vânătorii și a protecțieifondului cinegetic nr.407/ 2006, cumodificările și completările ulterioare.Permisul de armă este tipul dedocument, emis în condițiile legii, deautoritatea competentă, prin care opersoana fizică dovedește dreptul dea deține și, după caz, de a purta și folosiarme letale sau arme neletale supuseautorizării, ale căror tip, marcă,serie și calibru sunt înscrise în acestdocument, precum și muniția aferentă.14 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

La Art. IV din Legea nr.117/2011,pentru modificarea și completareaLegii nr. 295/2004, referitor la termenulde valabilitate prevăzut de art. 27(devenit prin renumerotare art. 25) dinLegea nr. 295/2004 se precizează căel curge de la data eliberării, cu ocaziaprimei autorizări sau, după caz,de la data ultimei vize a autoritățiiemitente.De la apariția Legii nr. 117/ 2011 șipână în prezent, mulți vânători, posesoriai armelor de foc lungi , neglijândprevederile art. 25 - Secțiunea a 3-a –Valabilitatea permisului de armă, darși din lipsa unei informări făcute latimp de cei care au această obligație,au suportat rigorile legii, mai ales înplan contravențional. Consider că nueste important și nici de nimeni dorit,de a se găsi câți mai mulți vinovați,afectați de prevederile Art. 25 din lege,pe fondul neglijenței sau/și necunoașteriiacestor prevederi. Cu atât maimult însă, nu trebuie să uităm căunde-i lege, nu-i tocmeală! Oricare,dintre noi, vânătorii, nu avem scuze!Din când în când, un apel telefonic laasociația din care facem parte, pazniculuide vânătoare, sau unui apropiatvânător, pe o astfel de temă, ne dășansa de a evita penibilul.Amintitul articol precizează:1 Permisul de armă are o valabilitatede 5 ani, termen care se calculeazăde la data eliberării sau,după caz, de la data ultimei prelungiri.2 În vederea prelungirii valabilitățiipermisului de armă, titularulacestuia este obligat să se prezinteînainte de împlinirea termenuluiprevăzut la alin. (1) la structura depoliție competentă, în a cărei rază decompetență teritorială își are domiciliulsau reședința, cu armele înscriseîn permis, precum și cudocumentele stabilite în normelemetodologice de aplicare a prezenteilegi.3 Valabilitatea permisului dearmă se prelungește de către autoritateacompetentă pentru o perioadăde 5 ani, dacă titularul îndeplineștecondițiile prevăzute la art. 14 alin.(1) lit.c), f) h și i)**, iar armele destinatefolosirii în condițiile prezenteilegi au efectuată inspecția tehnicăperiodică.4 Permisul de armă conferă titularuluidrepturile prevăzute delege și după radierea din acesta a armelorînstrăinate prin vânzare, donație,închiriere, sau comodat, pânăla expirarea termenului de valabilitate”.Atenție la… neatenție!Alineatul b. al Art. 28 - (1) din lege privind anularea dreptului de deținerea armelor, precizează situația de risc: „nu se prezintă până la împlinireatermenului prevăzut la Art. 25 alin. (1) pentru prelungireavalabilității permisului de armă”. Art. 28 alin. (2) face referiri la situațiilede suspendare a dreptului de deținere a armelor în unul din cazurile menționatela alin. (1) și (2). În această situație organul de poliție competentretrage permisul de armă, iar titularul este obligat să facă dovada faptuluică a depus armele la un armurier autorizat, cu excepția situațieicând armele se ridică de către organele de poliție.În final, este de reținut conținutul Art. 140, Secțiunea a 2-a – Infracțiuni– din amintita Lege 295/2004, republicată, care precizează: „nerespectareaunor obligații prevăzute de prezenta lege, cum este cea anedepunerii armei și muniției la un armurier autorizat în termen de 10zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de armă, constituieinfracțiune și se pedepșește cu închisoare de la 1 la 5 ani”.Reflectând la conținutul amintit, putem concluziona că atât necunoașterealegii cât și neglijarea acesteia ne poate pune în pericol existențapermisului de armă, ba chiar mai mult, de la sancțiunea contravenționalăla infracțiune, este numai un pas. Un pas pe care, nu cred că cineva ardori să îl facă!Cu multă atenție și răspundere trebuieparcursă și prevederea Art.28- (1)din lege, referitoare la situațiile deanularea și suspendarea dreptului dedeținere a armelor, situații de risc,uneori fără cale de remediere, atuncicând uităm de astfel de obligații caredesigur se conjugă cu îndatorirea devânător.CE VÂNĂMÎN IULIEMamifere: căprior (mascul),șacal, vulpe.Păsări: cioară grivă, cioarăgrivă sudică, cioară neagră,coțofană; de la 15.07. –stăncuță.IULIE 2013 | 15

STUDIUVânătoare în iunieDropia în RomâniaDROPII ÎN PERIOADA 1938-1965ÎN REGIUNEA COLILIA (JUD. IALOMIȚA)SORIN GEACU, GHEORGHE CIUTACUDropia a fost pasărea cea mai robustă din fauna stepelorRomâniei. S-a întâlnit în număr mare pe anumite arealede câmpie până la mijlocul secolului trecut. În cele ceurmează, prezentăm câteva informații privind situațiaacestei păsări în intervalul 1938-1965 dintr-un arealaflat azi la marginea nordică a județului Ialomița, lahotarul cu județul Buzău.În regiunea satului Colilia dinCâmpia Bărăganului Central, dropiiau existat până în anii ‘60 ai secoluluiXX, pe teritoriul aflat la nord desat. În suprafață de circa 15.000 ha șila altitudini cuprinse între 58 și 67 m,acesta nu este traversat de nici undrum modernizat ori cale ferată. Extindereasa este de 13 km de la vest la estși 10 km de la nord la sud, satele fiindlaterale: Colilia (jud. Ialomița) în sud,Padina (jud. Buzău) în nord-est și Arcanu(com. Scutelnici, jud. Buzău) înnord.16 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂNToate acestea au determinat păstrareaunui habitat favorabil pentrudropii și în special liniștea de care aunevoie acestea, chiar dacă predominăterenurile cultivate.Sursele de apă erau reprezentate dedouă bălți – Lunca Boilor și Neguroaia.Prima cu dimensiunea de 0,8/ 0,7 km,se afla la 5 km de Colilia (către Padina),iar balta Neguroaiei extinsă pe1,8 km de la nord la sud și 1,2 km dela vest la est, se afla la 3 km nord deColilia (către Arcanu). Astăzi ambelebălți sunt scurse, devenind islazuri.La începutul anilor ‘30 ai secoluluitrecut, populația de dropii era semnificativă,dar s-a redus în urma poleiuluidin luna decembrie 1938.În anul 1941, un localnic (CristacheBălășoiu), plecat din Colilia în comunaPogoanele, a văzut în dreptularmanului boierului Tomescu un cârdde circa 25 dropii, predominant cocoși.A reușit să captureze unul care,tăiat, a cântărit 13 kg.Ulterior, în 1942, alt localnic (TraianIordache) care era cu oile pe câmpuldintre Colilia și Arcanu, într-onoapte, după un polei, a prins 6 dropii.Pentru a se preîntâmpina braconajul,au fost sesizați jandarmiitocmai de la Slobozia (47 km depărtare)care, alarmați, au venit urmărindu-ipe cei care vroianu să distrugădropiile.Prin anii ‘40 existau mai multe cârduride dropii, mărimea unui cârdajungând atunci și la 30-40 exemplare.Ele s-au menținut până prin anii‘50, când a început colectivizarea agriculturii.Localnicii bătrâni își amintesc faptulcă, în apropierea fostelor bălțiLunca Boilor și Neguroaia, văzuserăcuiburi de dropie.În regiunea la care ne referim, vânătoareala dropii în intervalul 1938-1948 a fost realizată de Societatea devânătoare „Vulpea” din Urziceni (36km sud-vest de Colilia), care aveamembri inclusiv din București și Ploiești.Acea societate organiza anual10-11 vânători la dropii, îndeosebi pemoșia Trancu-Sculini, aflată nu departede fosta baltă a Neguroaiei. Deexemplu, numai în luna aprilie 1943s-a aprobat vânarea acolo a doi dropioi.Și pe moșia Mavrocordat-Ghica,care a existat tot în regiunea la care nereferim de la nord de Colilia, s-a vânataceastă pasăre până prin 1950. În1962 a mai avut loc o vânătoare la

dropii, pe câmpul dintre localitățileColilia, Cocora și Padina, ocazie cucare, dintr-un cârd de 5 dropioi, s-aîmpușcat unul singur.În deceniul 1950-1960, dropiile s-au împuținat drastic, ultimile fiind văzuteprin 1964-1965. Cauzeledispariției acestor frumoase păsări aufost braconajul și lipsa liniștii datorităintensificării mecanizării agriculturii.De fapt, numărul dropiilor începuse săse reducă datorită secetei din 1946, situațiecare a determinat intensificareabraconajului. Și iarna deosebit de greadin 1954 (cu viscole, ninsori abundenteși strat mare de zăpadă depus),a dus la diminuarea drastică a populațieide dropii.Menționăm că pe câmpul (49-63 maltitudine) aflat în partea sudică a satuluiColilia, această specie a dispărutîncă din 1940-1941, cauzele fiind numărulmai mare al armanelor boiereștiși circulația mai intensă (către calea feratăUrziceni-Slobozia), liniștea nemaifiindasigurată, comparativ cu câmpulde la nord de acest sat.Cotlete de căpriorcu sos balsamic și rozmarinGastronomie vânătoreascăNANA NINAAsezonați cotletele cu sare și piperși puneți-le într-o pungă de plastic peo farfurie plată. Amestecați într-uncastron oțetul balsamic cu mierea șisosul de soia.Turnați amestecul în pungă pestecotlete și întoarceți-le de câteva oripentru a le pătrunde bine. Punețipunga cu cotletele la marinat în frigiderși lăsați-o cel puțin 4 ore.Scurgeți sosul marinat din pungăîntr-un vas și puneți-l la foc mic pânădă în fiert și scade la jumătate. Va fifolosit pentru ungerea cotletelor întimp ce se află pe grătar.Puneți cotletele pe grătarul încinsși întoarceți-le la fiecare 5 minute. Lafiecare întoarcere ungeți-le cu sosulbalsamic pe fiecare parte. După 12-14minute vor fi făcute mediu. Dacă dorițisă fie bine făcute lăsați-le pe grătar15-17 minute. La final, înainte de a lepune pe farfurii, mai stropiți-le odatăcu sosul balsamic.Cotletele se pot servi cu cartofinatur sau copți în coajă și se pot garnisicu rozmarin. Un pahar de vin roșudemisec/sec, shiraz sau merlot, vaadăuga un plus de savoare bucatelor.Poftă bună!Cantități necesare pentru 4 porții:• 8 cotlete de căprior• ¼ linguriță sare• ¼ linguriță piper negru• ½ ceașcă oțet balsamic• ¼ ceașcă cu miere• 4 lingurițe sos de soia.IULIE 2013 | 17

JURNALÎnsemnări vânătoreștiTrei amintiri, trei trofeeTITUS PINTEADe la bun început aș dori să fac câteva precizări legatede această temă. Nu doresc și nici nu sunt abilitat să facun studiu de specialitate comparativ, cu asemănări întreaceste canide răpitoare. Ca pușcas am avut și ampasiunea vânatului la răpitoare, în toate formeleaccesibile vânătorului de rând, pasionat și modest.Am fost atras în speță de vânătoareala pândă cu chematori,atrape ori leșuri, pe care amconsiderat-o atractivă și cu șanseegale între vânător și vânat, metodelepunând față în față iscusința vânătoruluide a se masca de simțurile agereale lupului, vulpii ori viezurelui și,dece nu, și de ochii atotvăzători ai coțofeneiori grivei. Împușcarea unuidulău hoinar, prădător, păcălit cuchematoarea, mi-au dat satisfacții deosebite,din păcate de puțini cunoscuteși practicate, mult mai mari decâtdoborârea unui amarât de urecheat.Fie-mi permisă o paranteză: înanii de ucenicie, am trăit alături depărintele meu și alți distinși maeștrimaramureșeni, o noapte la bordeiulbine ascuns, urmărind apropiereaprudentă a haiticului care și-a lăsat,în final, patru blănuri în șura maestruluiNistor, noapte în care, ca adolescent,cu mâinile tremurânde, am datlovitura de grație unui lup ce mai încercasă se târasca pe neaua așternută.Dar să revin la cele treiîntâmplări ce mi-au dat trofeele încauză.Eram la o vânătoare de mistrețicondusă de regretatul director, ing.Viorel Gherman, în pădurea Felcheriu-Bihor,într-un stand terminal, întredouă râpe desparțite de o plantațiedeasă. Zi de iarnă cu omăt bogat, cutufe feeric îmbrăcate în horbotelealbe. Ușor, ca o balerină înveșmântatăîn roșu, o vulpe trecu la câțiva pașipeste drumeagul dintre râpe. Apoi observcă neaua cădea de pe frunzeleunui mur, deși vântul nu mișca nici ofrunză. O umbră surie se prelinse submur. Ridic ușor arma la ochi bănuindun mistreț prudent și, văd lupul încordatși gata de a sări duleul. În clipasaltului, în acea fracțiune de timp cedesparte viața de eternitate, i-am trimisbrenneke-ul dintr-o minunatăTula de 16/1, specială pentru pușcașiisiberieni. Lupul căzu în neaua adâncăși, cu ultime zvâcniri de coadă, trecuîn veșnicie. Craniul său mi-a adus omedalie prețioasă la Expozitia Naționalădela Pitești, din 2003.Un alt trofeu prețios și rar, l-am dobânditla o pândă la rațe, lângă CareiiMari, la Berveni, alături de câțiva colegilocalnici. Ședeam pe trepied, așteptândstolurile de rațe ce zburau cumiile între bălțile înconjurate de păduride trestii și râul Crasna. La un momentdat observ o mișcare a trestiilorînalte, ce-mi trădau apropierea uneisălbăticiuni foarte prudente. Bănuiamo vidră ori vulpe și, după minute de așteptare,urmărind încli na rea trestiilor,văd un cap mare și sur, ieșit cu botulsă adulmece zona liberă spre râu, deranjatcred de focurile rățarilor.Ochesc atent și dau două focuri dinKrup-ul de 20 cu alice de 3 mm. Snopulconcentrat, bine plasat în gât, îl culcădefinitiv la pamânt. Colegii încep pronosticurile,lup de trestie, lup hoinar,șacal, toate supozițiile posibile. În finalse dovedește că șacalul enorm venisede peste granița apropiată, unde dejaerau vânați ca răpitori. Caninii săi deadreptul înfrico șători, de peste3 cm, cred că puteu să rupă orice capră,țap ori oaie din pășunile văii Nirajului.Al treilea trofeu, un vulpoi de aur,medaliat la aceeași expoziție cu douămeda lii, l-am dobândit la o pândă lagâște, seara când, aproape pe întuneric,pitit sub un măceș, văd vulpoiulenorm, impresionant prin dimensiunilesale. Îl culc din primul foc, iar înurmătoarele secunde, deasupra mea,un stolișor de gâște gâgâiau speriatede bubuitura puștii.Ochesc și trag rapid, iar un gâscanbufnește la pământ, aproape de leșulvulpoiului. Greul abia atunci începuse.Trebuia să duc leșul vulpoiului,greu și deosebit de mare, așa că pânăla mașină, cu gâscanul, arma și vulpoiul,cale de 2-3 km, pe un noroi vâscos,m-am făcut leoarcă. Acasă,cântărit pe îndelete, vulpoiul a trecutde 20 kg și, cu toate că nu a fost delocușor, aș repeta aventura…!18 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Însemnări vânătoreștiOPINIECu ce câine vânăm?ALEXANDRU ALACIVânătoarea implică o multitudine de cunoștințe dindiferite domenii și aptitudini fizice conjugate, a cărorfinalizare se regăsește în dobândirea vânatului preferat,aflat prin zone umede ori câmpii și până pe crestelegolurilor alpine.Aceste preumblări prin peisajeleamintite, uneori se desfășoarăindividual, alteori alături dealți împătimiți, sau în compania prepelicarilor,beneficind de ajutorul lor dezinteresat.Datorită acestor parteneriate și conjucturilorde moment, participanții laaceste vânători își etalează cu toată pasiuneadeprinderile dobândite pe tărâmurileDianei, pentru ca în final să sebucure de rezultatele efortului comun.O seamă din cei împătimiți preferăvânătoarea cu câinii de aret sau cei dehărțuire pentru vânatul negru, în carecaz, încă din vechime, între aceste ființe(om și câine) s-a statornicit o comuniunesufletească, fiecare fiinddispus să-l servească pe celălalt în oriceîmprejurare.Deoarece nu putem trece cu vederea,nici nega, nenumăratele exemplecanine intrate în legende transmise dingenerație în generație, prin a cărorpilde se demonstrează liantul ce pulseazăîn cele două inimi, nu numai îndomeniul cinegetic, cât mai ales domestic.Pe lângă aceste comuniuni sentimentale,rasele utilizate în prezent auîn bagajul lor genetic, alambicat în zecide generații și perfecționat prin utilizareafiecăruia în domeniul său specific,acele aptitudini individuale și irepetabile.Fiecare exemplar fiind un unicat,etalează acțiuni în domeniul cinegeticce uneori ne uimesc. Rasele prepelicarilor,sunt dominate de blândețe și toleranță,având caractere calinemanifestate față de cei cu care vin încontact, fapt ce îi face agreabili în societate,setterii fiind cei mai stilați.Acestor comportamente, noi leacordăm preferințele noastre, alegândacea rasă ce posedă un stil de lucru șitemperament în concordanță cu alnoastru, pentru speciile de vânat pecare le agreăm și le întâlnim mai frecvent.În acest sens, cei ce prefera vânătoareade pană vor opta pentru una dinrasele insulare (pointeri – setteri) saucontinentale (braci, vijlele, pudel-pointeriori epagnoli) după cum cei ceagreează vânatul negru, vor alege copoii,airdale-terriei, foxterrieri saujagdt-terrieri.Dar, indiferent de rasa pe care oalegem, pentru a avea o certitudineasupra aptitudinilor ce le vor etala lamaturitate, proveniența acestora trebuiesă fie atestată prin actele de origine,care ne garantează descendențadin câini utilizați la vânătoare, premiațiîn competițiile de lucru.Dacă nu avem asemenea pretenții,putem adopta orice câine care ne vaservi în felul său prin propriile experiențeacumulate, în contactul cu vânatul,încât să ne poată mulțumi.Desigur, în cele două situații, oriachităm suma pretinsă de cel ce garanteazăpuritatea rasei, implicit aptitudinilepatrupedului, ori îl vom prefera pecel făcut cadou, dar cu aceleași costuride întreținere ulterioare, în funcție șide talie.Aspectele amintite nu reprezintă onoutate și putem spune că s-au perpetuatdintotdeauna, fiindcă a crește, întrețineși utiliza serviciile acestuineprețuit partener, implică responsabilitățiși sacrificii, pe care le înțelegnumai cei ce îi au.Altfel, o mie de vorbe, doi bani nufac, iar cei ce cu dinadinsul doresc unpartener harnic și dezinteresat, să-și iaun cățel a cărui rasă de primă mânăeste neîndoielnică și nu un metis oarecare.IULIE 2013 | 19

DIN TERENClubPreexaminare pentru limieriALIN-CODRU MANULa începutul lunii iunie, Limier Club Român a organizat la Rășinari – Sibiu, o sesiune depreexaminare pentru limieri. Limierii sunt folosiți pentru a urmări pe urmă și a găsi vânatulmare, rănit. Au fost prezenți peste 30 de membri ai clubului, iar la examinares-au aliniat nouă câini limieri, asistați de posesorii lor. Sesiunea a beneficiat de participareaa doi arbitri internaționali, din Slovacia și respectiv din Ungaria. Preexaminarea esteobigatorie pentru limieri înainte de participarea la examenul principal.Sesiunea a constat din trei probe,toate eliminatorii. Prima probăa avut în vedere mersul în lesăși liber și răspunsul câinelui la chemareastăpânului. A doua probă a constatîn observarea reacției câinelui lafocul de armă. Câinele a fost așezat șilăsat timp de 15 minute fără să-și vadăstăpânul, timp în care nu trebuie să semiște. Apoi se execută un foc de armă.Pentru a trece proba câinele trebuie sărămână liniștit la zgomotul produs dearmă. A treia probă a constat în parcurgereaunui traseu și observarea moduluiîn care câinele lucrează pe ourmă artificială de vânat. În acest sens,cu o zi înainte de desfășurarea probei,arbitrii au pus în teren 9 linii cu urmede mistreț, fiecare lungă de circa 1.000de metri. Linia urmelor tebuia sătreacă obligatoriu printr-o varietate decondiții de teren, de la baza versantului,urca prin pădure și cobora pantepână la liziera acesteia, continuândapoi prin desișuri mai greu de pătruns.În urma desfășurării probelor, cincilimieri din cei nouă înscriși au trecutprobele eliminatorii. Cei patru „picați”au dreptul să se mai prezinte doar laîncă o sesiune, în decursul acestui an,aceasta urmând să fie organizată întoamnă, în Ungaria.Proba de preexaminare pentru limieriorganizată de Limier Club Românconstituie o premieră în România, evenimentuldeschizând perspectivelepentru desfășurarea anuală a acestorprobe, cu speranța că importanța acesteirase pentru vânătoarea la vânatmare va fi înțeleasă și apreciată la adevăratavaloare, iar numărul limierilordin țara noastră va crește.20 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Reuniune FACEAGENDAFACEREUNIUNEA COMITETULUI DIRECTOR AL FEDERAȚIEIASOCIAȚIILOR DE VÂNĂTORI DIN COMUNITATEA EUROPEANĂN. ȘELARUÎn data de 28 mai 2013 s-a desfășurat, la Bruxelles,reuniunea Comitetului Director al FACE. Din parteaAGVPS din România și a țărilor din sud-estul Europei(Bulgaria, Serbia, Macedonia, Albania, Muntenegru,Bosnia - Herțegovina) a fost prezent dr. Atilla Kelemen,secondat de fosta noastră colegă, prof. Bianca Ioriatti,angajată acum în echipa operativă a FACE.La deschiderea lucrărilor, președinteleGilbert de Turckheim aținut să salute prezența d-lui.Dr. Atilla Kelemen și să remarce că l-a cunoscut în calitate de europarlamentaractiv în comisiile de lucru încare s-au dezbătut prevederi ale DirectivelorArme, Habitate și Păsări.Problemele speciale abordate încadrul reuniuni Comitetului Directoral FACE s-au referit, în primul rând,la stadiul discuțiilor inițiate, de propriilegrupuri de lucru, la nivelulstructurilor Comisiei Europene și aaltor organisme internaționale, cu privirela:• O mai activă implicare a vânătorilorîn culegerea datelor și în susținereaargumentată a necesității unorderogări ce se pot acorda în aplicareaDirectivelor Păsări și Habitate;• Marile carnivore, problemă încare FACE pledează pentru un managementrațional, bazat pe date și cercetăriștiințifice, cu luarea înconsiderare a celorlalte activitățiumane, în locul interzicerii totale șicontraproductive a vânării lor;• Uciderea ilegală a pasărilor, problemăîn care FACE susține o distincțieclară între uciderea ilegală șivânătoarea sustenabilă;• Păsările migratoare, problemăîncă viu controversată, care impunecu stringență o prelevare corectă dedate privind migrațiile, în interesulcontracarării riscului unor restricțiimai mari la vânarea acestora;• Directiva Arme, care impune ovigilență crescută și un dialog echilibratcu celelalte părți implicate, pentrua nu pierde din beneficiile actualeprivind libera circulație a vânătorilorcu armele în interiorul U.E., pe bazarecunoașterii valabilității pașaportuluieuropean de transport arme;• Organizarea unui simpozion petema mistrețului, care ridică problemedin ce în ce mai acute în Europa,din cauza creșterii, încontinuare, a efectivelor speciei;• Memorandumul existent întreFACE și CIC, prin care se încearcă oclarificare a responsabilităților celordouă organisme reprezentative lanivel mondial și internațional, așaîncât acțiunile acestora să fie distincteși sinergice, FACE rămânând singuraresponsabilă în relațiile cu organizațiileconectate la U.E.Următoarea reuniune de lucru aComitetului Director al FACE este prevăzutăa se organiza în România, înperioada 12-15 noiembrie 2013. Sesperă ca manifestarea, organizată deAGVPS în premieră la noi, să atragăatenția guvernanților asupra interesuluiși importanței acordate activitățiicinegetice în celelalte țări din Europași la nivelul organismelor U.E.IULIE 2013 | 21

APARI}IIAquila PomarinaGHID DE MANAGEMENT ȘI PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNEPENTRU CONSERVAREA ACVILEI ȚIPĂTOARE MICIN. STORESCUAgenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu, înparteneriat cu Grupul Milvus și S.O.R, a elaborat, dupăaproximativ doi ani de studiu în teren, un interesantGhid de management al habitatului acvileițipătoare mici și un Plan național de acțiune pentruconservarea speciei, asemenea ghidului. Ambeleelaborate sunt, în opinia noastră, inspirat sistematizate șiinteligibil redate, astfel încât aria beneficiarilor acestorapoate fi mai extinsă decât grupul țintă.În primul rând, Ghidul oferă unsummum de cunoștințe ineditepentru mulți dintre utilizatorii demediu și un set, aproape complet, demăsuri vitale pentru conservarea speciei.Setul de măsuri conceput pentruacvilă, favorizează însă multe alte speciisălbatice, printre care și de interes vânătoresc.Din acest punct de vedere,Ghidul nu poate fi decât apreciat și susținutde vânători. Mai ales că perioadașederii acvilei țipătoare mici în Româniase suprapune peste o perioadă derelativ repaus în practicarea vânătorii(aprilie - septembrie). Deci, vânătoriipot fi ocrotitori activi ai acvilei țipătoaremici, care doar accidental se hrăneștecu pui ai unor specii de interes vânătoresc(iepure, potârniche, prepeliță, etc.)Având în vedere cele precizate șiprevederile legii, vânătoarea trebuieexclusă dintre amenințările posibilela adresa speciei. Doar braconajulpoate reprezenta, din partea unor posesoride arme insuficient instruiți, o astfelde amenințare, infimă însă ca efect,comparativ cu celelalte amenințări concrete,determinate de schimbarea condițiilorde mediu natural.În ceea ce privește „Planul naționalde acțiune pentru conservarea speciei”,aprecierile sunt similare. Credem căacest plan mai poate fi încă îmbunătățit,prin acceptarea ideii că folosința debază a terenului nu poate fi subordonată,decât local și pe bază de compensații,interesului pentru protecția specieiîn discuție. Vânătorii au tot interesul săsusțină un astfel de plan național de acțiunefiindcă, așa cum am mai apreciat,acesta este favorabil și multor altor specii,inclusiv de interes cinegetic. Acestaeste un lucru cert. Pentru informații maidetaliate puteți accesa site-ul www.pomarina.ro/RO/despre-proiectÎn concluzie, o conlucrare raționalăși deschisă între vânători și protecționiști,în interesul conservării unor speciisălbatice și al mediului acestora deviață, ar fi benefică pentru toți și pentrusocietate. Toți își doresc conservareaspeciilor sălbatice, a echilibrului dintreele și a armoniei acestora cu un mediude viață cât mai puțin antropizat. De ceatunci să nu-și susțină, împreună, interesele?22 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

TrofeeJURNALScroviștea - aduceri aminteALEXANDRU ALACIScroviștea a avut un trecut istoric, fiind domeniu Regalpână în 1947, ca de altfel și Snagovul și Gherghița dinPrahova, păduri ce aparțineau secularilor codrii aiVlăsiei, traversați de apa Ialomiței.În epoca socialistă, aceste domeniinu și-au pierdut rangul, doarau schimbat deținătorii, ce le-auacordat aceeași destinație cinegeticăde prim rang. Așa se face că, investițiileîn domeniu au continuat cu populăriși repopulări a diverselor specii,autohtone dar și cu mufloni și ibecși,ce au ridicat prestigiul ComplexuluiSilvo-Cinegetic Scroviștea, cu destinațieexclusivistă, pentru „primul vânător”al țării.Aici n-am să pomenesc nimic despreexistența faunei din acest complex,ci voi evidenția un alt aspect al aceluiașidomeniu, anume modul în careerau conservate și depozitate totalitateatrofeelor dobândite de Președintelețării, de-a lungul celor treizeci de anide vânătoare (1958-1989)Fac precizarea că, fiind salariat alacestui complex, am reorganizat depozitulordonându-l pe specii, ani de dobândireși județe, inclusiv participărilela expozițiile cinegetice, naționale, internaționaleși mondiale. Încât, potspune că mi-a trecut prin mână fiecaretrofeu de cerbi carpatini, cerbi lopătari,căpriori, capre negre, mufloni, ibecși,colți de mistreți, plus diversele cadouritematice primite cu ocazia zilei de nașterea „primului vânător” al țării.Toate aceste valori, după științamea, au fost duse și expuse ori depozitatela nou înființatul Muzeu al Vânătoriide la Posada, unde sper să fieîn deplină siguranța.Pe lângă trofeele și cadourile existente,depozitul mai adăpostea oseamă de piese naturalizate, precumdropii, căpriori, mufloni, cerbi lopătari,lupi și nu foarte multe medalioane.Desigur, Ceaușescu a vânat multîn comparație cu vânătorii autohtoni,dar nu a depășit alți potentați europeni,la fel de ahtiați de vânătoare. Șiîncă o precizare: pentru a obțineaceste trofee, înseamnă că a avut deunde le dobândi, respectiv din efectivelenumeroase precum cele de la Socodor,Chișineu Criș, Reșca și Râșca,Argeș, Harghita sau Gheorghieni,Adami-Galați, Soveja și multe alte terenuri.Astfel, depozitul păstra în spațiiadecvate și pe rastele bine gândite șiconstruite, trofeele cerbilor carpatini,în număr de 373 exemplare. Cel maivaloros vânat la Soveja-Vrancea în1980 ]ntrunind 261,25 puncte CIC,fiind record mondial la expozițiaMondială Plovdiv-Bulgaria din 1981.Actualmente este pe locul doi în ierarhianațională.Cerbii lopătari erau reprezentațiprin 1384 trofee, cel mai bun recordnațional, vânat la Socodor-Arad în1983, întrunind 204,08 puncte CIC.Căpriorii erau reprezentați prin 67trofee, cel mai valoros întrunind211,67 puncte CIC, vânat în Prahovaîn 1976.Caprele negre erau reprtezentateprin 107 trofee, cel mai valoros trofeuînsumând 114,95 puncte CIC fiind dobânditla Cumpăna-Arges în 1983. Recordulmondial deținut de Româniaîncă din 1934 și vânat de Hessheimerîntrunește 141,10 pct. CIC.Muflonii mai puțini, doar 101 trofee,cel mai bun însumând 208,30puncte CIC, vânat în Scroviștea în1986.Au fost doar trei trofee de CapreIbecs, cel mai valoros întrunind198,30 puncte CIC.Sala mistreților cuprindea 1.130de panoplii cu colți, cel mai bun întrunind144,00 puncte CIC, recordul nostrunațional față de R.M. Bulgăresc ceîntrunește 158,20 puncte CIC. Maiexistau, întinse, pe stative 384 blănuride urs cu capete naturalizate, cea maivaloroasă blană întrunind 628,20puncte CIC, fiind record mondial laurși bruni. Erau de asemenea și 20 detrofee - cranii de urs, cel mai bun de68,30 puncte CIC, față de recordulnostru mondial de 69,47 puncte CIC.Printre cadourule primite, impresionaca mărime o piele de zimbruprimită din partea lui Todor Jivcov,președinte al Bulgariei.Am enumerat succinct trofeele dobânditede „primul vânător” al țării,menționate în cataloagele diferitelorexpoziții de vânătoare organizate înțară și Europa în secolul douăzeci.IULIE 2013 | 23

noutăți de prin magazineARROW INTERNATIONALGECO ExpressARROW INTERNATIONALLed Lenser - seria KCu ceva timp în urmă, lanternele de buzunar cântăreau de câteva ori maimult decât modelul LED LENSER ® seria K și aveau numai o fracțiune dinrandamentul luminos al acestor modele. Lanternele din seria K au o greutateredusă, produc o lumină strălucitoare și sunt alimentate cu baterii pastilă,economice. LED-ul are durată îndelungată de viață.Datorită designului estetic și formei lor compacte, lanternele breloc auîntrebuințări foarte diverse. Pot fi folosite pentru inelul de chei, ca accesoriiîn bagaje sau în situații de urgență.Carcasa din aluminiu de înaltă calitate, rezistența la stropirea cu apă,tehnica durabilă cu LED-uri și consumul redus de energie, sunt proprietățice se regăsesc la aceste lanterne breloc.Beneficiind de o formă compactă și o greutate redusă, lanternele brelocdin seria K sunt accesorii utile și versatile, pentru activitățile de zi cu zi, atâtpentru activitățile în spații interioare cât și outdoor.Disponibile în trei variante: K1, K1L și K2.Proiectilul GECO Express a fostconceput în principal pentru tirul demare precizie la distanțe mari. Beneficiazăde o traiectorie plată de deplasare,de o viteză ridicată și permite un transferrapid al energiei la impactProfilul proiectilului, combinat cunoul vârf cu care este echipat – Geco ExpressTip, au dus la obținerea unor performațeremarcabile. Noul designrealizat pentru cămașa proiectilului permitemenținerea unei viteze constantepână la atingerea țintei, favorizând înacelași timp un transfer ridicat al energieiacestuia, concretizat în doborâreaeficientă, în foc, a vânatului.Varietatea calibrelor disponibile, începândcu .223 Rem., .243Win., continuândcu .30-06 și 308 Win. Mag. șiajungând până la 7X64 și 9.3X62, demonstreazăversatilitatea munițieiGECO Express ce poate fi astfel folositcu succes deplin pentru vânătoarea la odiversitate largă de specii de vânat, dela cel mic, vulpe, șacal, la căprior șipână la vânatul mare cum este, spreexemplu, mistrețul.ARROW INTERNATIONALCuțitul Gaupe - LynxGaupe este cuvântul norvegian pentru râs - Lynx. Acest model de cuțit este destinatactivităților în aer liber și stă confortabil în mână având o ușoară gardă pentru deget.Lama este triplu laminată, din bandă de oțel inoxidabil, extrem de ascuțită. Miezul estefăcut din oțel înalt aliat, care îi conferă o duritate sporită, la care s-au adăugat două benzide oțel inoxidabil dur (18/8), pentru a proteja lama împotriva coroziunii.Materialele din care sunt confecționate mânerele sunt atent selectate, ca de altfel latoate cuțitele Helle. Se folosește lemn de mesteacăn, frumos structurat, în formă bob ondulat.Folosirea materialelor naturale pentru mâner conferă fiecărui cuțit un aspect unic.Teaca cuțitului este din piele și constituie un model tradițional scandinav, fiind decoratăcu perforații ornamentale ce reprezintă amprenta urmei unui râs – Lynx, de unde vine șidenumirea modelului.Caracteristici:Greutate: 122 g • Lungime lamă: 107 mm24 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

iulieCampionat Pescuit la Crap 28Pescuit la răpitor 32Îndrumar pentru crap 34Pescuit la țaparină 36Mofturile avaților 38Accesorii de pescuit 40PESCUITFotografie: ALIN-CODRU MANUCE PESCUIMIULIETemperaturile tot mai ridicate din timpul zilei determinăinactivitatea peștilor din iazuri și heleștee. Aceștia sehrănesc, în această perioadă, mai mult noaptea, deaceea trebuie să-i căutăm în primele ore ale dimineții.Rezultate bune se obțin în apele curgătoare și în lacurile de acumulare,care au adâncime mare și se oxigenează datorită curenților sau a valurilor.Vom căuta peștii în zonele cu vegetație submersă sau plutitoare, cuizvoare, la umbra sălciilor sau a perdelelor de stuf, în general în locuri careoferă, pe lângă hrană, o oxigenare suficientă a apei.Pescuitul se poate practica în toate categoriile de ape, cu evitareaspeciilor protejate și respectarea dimensiunilor minime pentru reținere.Cantitatea legală, admisă pentru a fi reținută într-o zi de pescuit, este de5 kg de pește sau un singur pește, dacă acesta depășește 5 kg.IULIE 2013 | 25

COMPETI}IILa ordinea zileiIstorie și actualitateîn pescuitul competiționalN. ȘELARUDupă 60 de ani de la alipirea pescarilor undițari din apele colinare și de șes lângăvânătorii și pescarii sportivi din apele de munte, deci de la constituirea A.G.V.P.S.din România, după 56 de ani de la înscrierea A.G.V.P.S. ca membru cu drepturidepline în Confederația Internațională de Pescuit Sportiv (C.I.P.S.) și după 55 de anide competiții de pescuit sportiv organizate exclusiv de A.G.V.P.S. sub egida C.I.P.S.,iată că au apărut și alte entități dornice să organizeze, din motive prea binecunoscute de pescarii de competiție, campionate internaționale, inclusiv campionatemondiale, de pescuit sportiv. O dorință aparent legitimă și caritabilă, care seîncearcă a fi impusă însă forțat, cu ajutor ocult, prin scoaterea A.G.V.P.S. în afarapreocupărilor sale de 55 de ani, desfășurate pe cheltuiala proprie și dupăregulamente asemenea, adaptate după reglementările internaționale în profil.S-a mers până acolo încât seaduc injurii nemeritate conduceriiA.G.V.P.S. și la solicitarea,pe calea instanțelor competente de judecată,a dizolvării A.G.V.P.S. În niciun caz în interesul pescarilor sportivide competiție și al viitorului competițiilorsportive.Dacă în domeniul preocupărilorrecreative ale celor peste 60.000 devânători și 120.000 de pescari amatori,membri ai asociațiilor afiliate laA.G.V.P.S., conducerea acesteia s-astrăduit să creeze și, în ultima perioadă,să conserve condiții cât de câtfavorabile practicării celor două activitățicu caracter recreativ-sportiv, susținândpermanent respectareareciprocității de către conducerileasociațiilor afiliate, în domeniul pescuituluicompetițional s-a străduit și areușit să organizeze, până de curândpe cheltuială și cu eforturi exclusivproprii, inclusiv din punct de vederefinanciar, campionate naționale la diversediscipline sportive și participareaechipelor naționale la competiții internaționaleîn aceleași condiții, de susținerefinanciară totală sau parțialădin partea A.G.V.P.S.În ultimii ani, s-au constituit însăcluburi și ligi cu personalitate juridică,de regulă din membrii pescari sportiviai asociațiilor afiliate, cu obiect de activitateexclusiv competițional, atât îndomeniul pescuitului la crap și spinning,cât și a pescuitului staționar.Toate, fără excepție, au fost încurajatede conducerea A.G.V.P.S., în măsuraîn care au venit către aceasta cu propuneride parteneriat sau afiliere.Când spunem că au fost încurajate, nuomitem nici susținerea financiară afiecăruia, după posibilități, pentru reprezentareîn plan extern (în C.I.P.S.,F.I.P.S.-ed și F.I.P.S.-mouche) și pentruorganizarea-desfășurarea campionatelorinterne. Cotizațiile cătreC.I.P.S., deplasările la adunările generaleale C.I.P.S. și delegațiile la altereuniuni organizate de aceasta(C.I.P.S.), precum și sumele alocateprin bugetul A.G.V.P.S. pentru organizareacompetițiilor interne și pentruparticiparea echipelor reprezentativela cele externe, sunt ajutoare pecuniareconcrete, acordate de A.G.V.P.S.în interesul dezvoltării mișcării competiționale.Toate, în condițiile în carecluburile și ligile sportive, cu obiect deactivitate pur competițional, nu aucontribuit cu absolut nimic, pânăacum, la bugetul A.G.V.P.S. din România.Conducerea A.G.V.P.S. din Româniaa înțeles să încurajeze și să susținămișcarea competițională în domeniulpescuitului sportiv, din anul 1958până în prezent, având în vedere, pede o parte, apartenența pescarilor decompetiție la asociațiile afiliate – carecontribuie prin cota de participare, de2,2% din cotizațiile de membru încasate,la bugetul A.G.V.P.S. – iar pe dealtă parte, de susținerea demonstrativăa sportivității activității de pescuitcompetițional, comparativ cu activitateade pescuit de agrement sau subzistență.De reținut că A.G.V.P.S. din Româniaa susținut și susține mișcareacompetițională în domeniul pescuituluide competiție fără nici un interespecuniar trecut, prezent sau de viitor,dintr-o simplă obligație istorică morală,cheltuind sume concrete de baniîn acest scop, dintr-un buget în carecontribuția asociațiilor afiliate, princota de participare, nu acoperă decât1/3 din cheltuielile totale aleA.G.V.P.S.. Restul de 2/3 din cheltu-26 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Echipamentielile totale ale A.G.V.P.S. sunt acoperitedin activitățile desfășurate cucaracter accesoriu la nivelul acesteia.În schimbul acestor preocupăriși eforturi, inclusiv financiare, depuseîn interesul susținerii pescuituluisportiv de competiție,conducerea A.G.V.P.S. are pretențiaorganizării și desfășurării corecte atuturor competițiilor sportive, fărăurmărirea unor interese materialeascunse din partea concurențilorsau a organizatorilor, la diferite niveluria acestor competiții. Altfelspus, conducerea A.G.V.P.S. arepretenția organizării și desfășurăriicompetițiilor sportive cu respectareaîntocmai a regulamentului stabilitde competitori, în egalămăsură de toți concurenții și organizatorii,fără urmărirea unor avantajemateriale ascunse și fărăîncercări de fraudare a rezultatuluicompetițiilor.Credem că această pretențienormală a conducerii A.G.V.P.S. afost corect înțeleasă. Și de pescariisportivi de competiție loialiA.G.V.P.S., și de pescarii de crap dizidenți,și de președintele FederațieiRomâne de Pescuit Sportiv șiechipa sa de acoliți, supărați pentruexcluderi anterioare din conducereaA.G.V.P.S.Mai credem că, într-un stat democraticși de drept precum România,fiecare cetățean trebuie lăsat săopteze liber în ceea ce-l privește, înlimitele legii, statutelor și reglementărilorsubsidiare, iar în cazul dezbătut,fiecare pescar de competițietrebuie lăsat să-și aleagă singur sistemulcompetițional în care opteazăsă concureze. Opțiunea liberă aacestora, pe care o respectăm, nuînseamnă însă blamarea de către dizidenția A.G.V.P.S. și încercarea demanipulare, pe căi murdare, a reprezentanțilorstatului împotrivaacestei organizații naționale și aconducerii acesteia. Amestecul statuluiîntr-o astfel de dispută, artificialcreată de persoane dizidente,influente și interesate, nu este nicilegal și nici moral.Așa după cum nu sunt delocmorale instigările publice, directesau indirecte, la dezorganizarea activitățiicompetiționale, proliferatepe tonuri mai mult sau mai puțindecente, de susținători, conștiențisau inconștienți, ai intereseloroculte pe care le servesc.În sfârșit, credem în „mintea românuluicea de pe urmă”!ActualizarearegulamentelorF.I.P.S. – e.d. 2013 (II)MUGUREL IONESCUContinuăm prezentarea unor modificări și completări aleregulamentelor de organizare și desfășurare a competițiilorde pescuit sportiv, pe discipline și categorii, adoptate deFEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE PESCUIT SPORTIV – apădulce, începând cu anul competițional 2013Probele internaționale pentrucampionatele NAȚIUNI, CLUBURI,SENIOARE, TINERET (U14; U 16;U 23) și VETERANIArt. 7 …Prima ședință tehnică va fiprogramată vineri, la ora 15 sau în ajunulprimei manșe; a doua ședință tehnică,sâmbătă dimineață sau îndimineața primei manșe; a treia ședințătehnică, sâmbătă după-amiazăsau după prima manșă; a patra ședințătehnică, duminică dimineață sau în dimineațamanșei a doua.Art. 12 c) În timpul perioadei dintrecontrolul nadei și a momelilor și autorizareanădirii grele, este permisănumai folosirea vaporizatorului pentruumezirea și condiționarea momelilor.Pentru nade – prafuri și pământ, înaceeși perioadă, este interzisă reumezirea,cu apă sau aditivi lichizi, prinorice mijloace. După nădirea grea, estepermisă numai folosirea vaporizatoruluipentru recondiționarea nadelor prafuriși a pământului.Proba internaționalăPESCUIT LA CRAPArt. 2 …în componența echipelornaționale va fi admis un singur concurentde altă naținalitate, care va îndeplinianumite condiții;…se vor oferi două trofee prntruperechea care va înregisra cea maimare captură, suma rambursată deF.I.P.S. – e.d. fiind de max. 550 Europentru 11 trofee;Repopulările pot fi făcute cu celpuțin 3 luni înaintea competiției.Art. 14 Nadele solide destinate nădiriiși pentru cârlig sunt limitate la200 kg pentru 72 de ore.IULIE 2013 | 27

COMPETI}IIPescuit la crapCrapi caniculariCampionatul de Pescuit Sportiv al A.G.V.P.S. – PESCUIT LA CRAP 2013MUGUREL IONESCUDupă mai multe runde de convorbiri, negocieri șicalcule economice, s-a decis, în cadrul subcomisieide pescuit la crap, din motive de recesiuneeconomică, desfășurarea campionatului 2013 într-osingură etapă, în locația, deja celebră, lacul Corbudin județul Constanța.Pista a fost creată special pentrugăzduirea celui de-al XIV-leaCampionat Mondial de Pescuitla Crap - 2012, prin eforturile S.C. RIGSERVICE S.A., administratorul bazinuluiși a colaboratorilor acesteia.Pista de concursDotată cu pontoane, căsuțe, grupurisanitare cu dușuri, mese, scaune și umbrele,beneficiind de drum de accesauto perimetral și înconjurată cu gardde protecție, pista de concurs de laCorbu depășește toate cerințele impusede regulamentele internaționale, findnominalizată și pentru găzduirea edițieicampionatului mondial al disciplineidin anul 2014.PaticipanțiLa startul competiției s-au aliniat15 loturi, în formula 6 concurenți,două rezerve și 2 manageri, afiliate laA.G.V.P.S. din Romania prin 3 proceduriconvenite: cluburi sportive afiliatedirect, cluburi membre ale LigiiRomâne de Crap, afiliată deja laA.G.V.P.S., sau loturi înscrise de asociațiitradiționale afiliate, ca membriai acestora.PrecizăriPentru cei mai puțin inițiați, reamintimcă o astfel de competiție se desfășoarăpe durata a 72 de ore, iarconcurenții, grupați în echipe de câtedoi sportivi, sunt repartizați în standuriîn trei sectoare distincte. Cantitatea denadă și momeală solidă este limitată la200 kg pentru toată perioada de concurs,iar cântăririle se fac periodic, petimpul zilei, din 3 în 3 ore, 07:00,10:00, 13:00, 16:00, 19:00, 22:00, iarîn timpul nopții, la cererea concurenților,în situții speciale.Desfășurarea competițieiMiercuri, 19 iunie la ora 18.00, aavut loc prima întâlnire a managerilor,în care s-au stabilit detalii tehnicede desfășurare a competiției, s-auconfirnat și înscris nominal membriiloturilor și s-au efectuat tragerile lasorți a ordinii de tragere și a repartizăriiconcurenților pe sectroare.Joi, 20 iunie, la ora 9.00, în cadrulreuniunii managerilor, s-a făcut instruireafinală a arbitrilor și s-a procedatla tragerea la sorți a grilelor deconcurs, urmată de repartizarea concurențilorîn standuri.La ora 13.00 s-a dat startul competiției.De la prima evaluare, după repartizareastandurilor, au începutcal culele, potențialul diferențiat al pisteifiind deja cunoscut după concursurilenumeroase pe care le-a găzduit.Primele 12 ore de concurs ne prezintăo altă față a lacului Corbu, cu carenu eram obișnuiți. Peștele își făcea prezențasporadic, în general exemplaremici, nepunctabile. Ca de obicei, vântulîși schimba periodic direcția, bătândpână spre seară din sectorul „B”, lateralfață de sectorul „A” și perpendicular pe28 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

sectorul „C”. Cel mai dificil este, dinnou, sectorul „B”.Pescuitul merge prost în continuareși, după 24 de ore, găsim pe primelelocuri cluburile OVIDIUS, cu 9puncte, PLANET CARP, cu 11 puncteși BUCUREȘTI-BARICADA, cu 15puncte, urmate îndeaproape deENERGY și PELICANUL, cu câte 16puncte. Relevant, pentru această perioadăde 24 de ore atipică, Vali Martoiuare doar doi pești și mai suntechipe fără nici un pește!A doua zi de concurs continuă cevamai bine, dar cantitatea de pește nepunctabilrămâne, în continuare, mare.Vremea este foarte caldă, aproape fărăvânt. Diferența dintre primele echipeclasate este foarte mică, nici una dintreacestea neputându-se detașa. Rezultatulrămâne, în continuare, foartestrâns. Cântarul, după 48 de ore, evidențiază,pe primele 4 locuri, loturilecare se pare că își vor disputa titlul:OVIDIUS - 8 puncte, PLANET CARP -11 puncte, ENERGY - 11 puncte, CARPUNITED - 11 puncte. PELICANUL șiBARICADA s-au distanțat, acumulând15, respective 19 puncte.La sfărșitul zilei lupta era în continuareaprigă, 4 loturi luptând pentrulocul I și alte 4 loturi, pentru un loc pepodium.Încheierea competițieiDupă 72 de ore, la finalul competiției,clasamentul s-a prezentat astfel:LOTURILocul I - C.S. OVIDIUS CON-STANȚA - Valentin Vesa, Săndel Călina,Marius Barbu, Valentin Ioniță, Radu Lixandru,Nicu Dinescu, Iohann Kraus,Florin Mâșu, Dan Bădârcea, Florin Brăileanu- 8 puncte - 291 capturi - 917,97kg;Locul II - C.S. PLANET CARPA.J.V.P.S. NEAMȚ - Repciuc Neculai,Cristi Andronic, Gabi Sandu, GabrielZoița, Virgil Zaieț, Ovidiu Sauciuc, DragoșPascal, Tiberiu Martiniuc, BogdanBagiag, Ciprian Costin - 9 puncte - 254capturi - 824,67 kg;Locul III - C.S. CARP UNITED -Bogdan Drăgan, Dragoș Inca, Mihai Pripon,Ionuț Voicu, Tudor Cosmin, SorinIonescu, Robert Șorban, Răzvan Garcea-10 puncte - 208 capturi- 672,70 kg.INDIVIDUALLocul I - Gabi Sandu, Daniel Zoița -PLANET CARP - 1 punct - 128 capturi -466,67 kg;Locul II - Radu Lixandru, Nicu Dinescu- OVIDIUS - 1 punct - 119 capturi- 390,20 kg;Locul III - Virgil Zaiț, Ovidiu Sauciuc- PLANET CARP - 1 punct - 65 capturi-196 kg.Apreciem în mod deosebit participareavaloroasă a tuturor cluburilorcare s-au aliniat la startul competiției,cele mai puternice din țară la ora actuală,care au dat dovadă de spirit defair- play, corectitudine și ambiție pânăîn ultimul moment, fără suspiciuni denon- combat, pe care le enumerăm încontinuare, în ordinea clasării acestora,începând cu locul 4:C.S. ENERGY CARP BRAȘOV,C.S.PELICANUL BUCUREȘTI, C.S.GREEN LAKE BUCUREȘTI, A.V.P.S.BUCUREȘTI - BARICADA, C.S. CAR-PING CLUB BUCUREȘTI, A.J.V.P.S.DOLJ - OLTENIA FISHING, A.V.P.S.VULTURUL - NEXGEN, C.S. OVERTENBUCUREȘTI, A.S. CLUB CRAP CORBUCCC CONSTANȚA, C.S. SENIORCARP, A.V.P.S. ACVILA BUCUREȘTI șiA.P.S. TOMIS CONSTANȚA.S-au capturat, în total, 2.355 depești, cantitatea fiind de 7.246,03 kg.Festivitatea de premiere a avut loc peterasa hotelului CENTRAL din Mamaia,consfințind încheierea unui concursaprig disputat.C.S.OVIDIUS CONSTANȚA va repezentaA.G.V.P.S. din România la celde-al 15-lea Campionat Mondial dePescuit la Crap, care se va desfășura laMontargil, în Portugalia, în perioada26-29 septembrie.Gazda competiției, S.C. RIG SER-VICE S.A. Constanța, a dat din nou dovadăde înaltul profesionalism alspecialiștilor săi în organizarea și coordonareaunor astfel de evenimente deimportanță națională și internațională.IULIE 2013 | 29

TEHNIC~Pescuit la crapDacă-i iulie, e „Tengo”MIRCEA GHERANÎn acest articol doresc săprezint câteva modalitățide nădire și câteva tipuride nadă, urmând ca dupăaceea să vă prezintdiversitatea momelilor cepot fi folosite la cârlig.Alegerea locului pentru năditCum tenul se hrănește pe zonele cuadâncimi mici ale lacurilor, zone în caresubstratul nu trebuie să fie mâlos, acesteasunt primele zone pe care trebuie săle vizăm atunci când dorim să alegemlocul pentru nădire. Dacă aceste zoneprezintă și pâlcuri de stuf, atunci fiți sigurică alegerea pe care ați făcut-o afost inspirată, tenul făcându-și aparițiadeseori în aceste zone.Nada preferată de tenAtunci când ne gândim la nada preferatăa tenului, primul cuvânt care nevine în minte este, bineînțeles, porumbul.Acesta este folosit cel mai des decătre pescari, alături de alte amestecuride semințe.Pentru că există atât de multe moduride preparare a nadei pentru ten,care mai de care mai complicate, doresca vă veni în ajutor și a vă prezenta o rețetăsimplă, care a dat mereu rezultate:• 5 kg porumb uscat• 3 kg spărtură de porumb• 2 kg semințe• 1 litru Lapte de Porumb• Îndulcitor - adăugați în funcție detăria îndulcitorului pe care-l aveți,astfel încât amestecul să fie cât maidulce.• Apă - cantitatea de apă adaugatăpeste semințe trebuie să depășească4 degete.Atenție! Mixul de semințe trebuielăsat la înmuiat 10-12 ore și păstrat încondiții astfel încât să nu ajungă să30 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

fermenteze! Acest mix de semințepoate fi nădit cu spomb-ul sau poatefi folosit foarte bine și în cuva vaporașuluide nădire.Pe lângă acest mix de semințe, vărecomand să faceți și bulgări pe caresă îi folosiți la nădit. Aceștia îi putețirealiza fie din Amestec de NădireTengo simplu, fie adăugându-i și unaditiv lichid sau praf. Acest amestecde nădire poate fi folosit și la săculețiisolubili, umectându-l foarte puțin,pentru ca săculeții să nu se dizolveînainte de a fi lansați.Momelile de cârligLa cârlig, este recomandat să folosițimomeli flotante, precum porumbulflotant din plastic sau pop-upurile.Aromele preferate sunt cele defructe, pop-up-ul de Căpșună detașându-seclar în topul preferințelormele.Datorită efectului pe care îl are lacontactul cu apa, acesta emană maiușor aroma, realizând un norișor irezistibilpentru pești.Și dacă tot vorbim de momelile decârlig, doresc să menționez ceva șidespre cârligele pe care le folosesc lapescuitului tenului. Acestea sunt modelerezistente, longshank șikurvshank, numarul 6 și 4.V-am prezentat câteva dintre lucrurileverificate la malul apei și pecare le consider deosebit de practicepentru pescuitul tenului. Daca veți urmăriși veți respecta acești pași, cu siguranțărezultatele nu vor întârzia săapară.Fir întins!PUBLICITATE

TEHNIC~Pescuit la răpitorCând cicadele cântăANDREI ZABETÎn lumea nălucilor destinate celor mai des vânați răpitori de la noi există o categorieaparte de momeli artificiale puțin folosite și prea puțin înțelese de către pescarii noștri.Fie că pescuiți la șalău, biban, avat sau chiar la știucă în ape relativ libere de vegetație,cicadele produc, aproape invariabil, rezultate excelente, cu condiția să le acordațirăbdare, pentru a le învăța evoluțiile, și încredere. Pentru că încrederea este cea maiprinzătoare nălucă – sloganul meu personal. Nu le aruncați la loc în cutie dacă dupătrei lanseuri, nu aveți niciun atac. Important e să insistați, căci dacă vă aflați pe un loccare ține pești, aceștia vor răspunde.Cicadele din natură sunt acele insectecare produc un sunet saucântec unic, pe care masculii îlfolosesc pentru a atrage femelele. Cicadeleau pe ambele părți ale abdomenuluimembrane numite timpane, pe carele fac să vibreze prin folosirea mușchilor.Sacii cu aer amplifică sunetul, iarvibrația astfel produsă se poate auzipână la o distanță de 1 kilometru.Ce sunt cicadele?Spre deosebire de acestea, nălucilesinonime arată ca niște lame, motivpentru care în terminologia anglofonă,li se spune „vibration blades” sau celmai adesea „blade baits”. Sunt echilibratecu plumb în zona frontal-ventrală,iar în partea dorsală pot aveaîntre 1 și 3 găuri de prindere. De obicei,gaura din mijloc reprezintă punctul deechilibru perfect și punctul de prinderecare va face ca năluca să evolueze la capacitatemaximă în pescuitul lansat ladistanță, de căutare sau nu.Evoluăm împreunăCum face o cicadă în apă? Vibreazăcu o frecvență mai mică saumai mare, în funcție de cât de bine au32 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

CICADE {I CICADEPrintre cele mai cunoscute mărci de cicade din istorie se numără celebreleSilver Buddy (cu un singur punct de prindere), Heddon Sonar, create de pescariidin Statele Unite, însă cicadele moderne produse de către japonezii dela Ecogear, Imakatsu sau Evergreen sunt cel puțin tot la fel de bune, dacănu și mai și, pentru că beneficiază de aportul tehnologiilor moderne de proiectare,iar evoluțiile lor sunt întotdeauna perfecte.conceput-o designerii. Vibrația poatevaria și prin schimbarea punctului deprindere: prima gaură dinspre cap serecomandă pentru prezentări liniare,pe substrat sau între ape, gaura de lamijloc pentru prezentări lansate și recuperăridiverse, de la jiguire la rectilinie,în timp ce ultima gaură ar fidedicată prezentărilor verticale, înimediata apropiere a bărcii.Am pescuit cu multe mărci de cicadeși, de fiecare dată, punctul deprindere de la mijloc a oferit cea maibună evoluție a nălucilor în apă. Dealtfel,există producători care nu daudecât o singură gaură în lama cicadei,precum americanii de la VibE.Tehnica de recuperareCicadele au de regulă două cârligetriple, motiv pentru care, de multeori, riscă să se încurce în fir, în momentulcontactului cu suprafața apei.Un truc folositor este să stopați ușorfirul cu degetul pe tambur înainte decontactul cicadei cu apa, pentru aevita încurcarea acesteia, mai alesdacă folosiți fir textil.Cum le recuperăm? Există douămari tipuri de prezentare: cea de jigging,cu ridicări succesive ale lanseteiși recuperarea surplusului de fir dinmulinetă și cea liniară, cu sau fărăpauze, în care recuperăm năluca strictdin mulinetă.Verticalizăm...Prezentarea în dinți de ferăstrău arecâteva reguli simple de care vă recomandsă țineți cont, dacă vreți ca acestenăluci de reacție să producă la capacitatemaximă, pentru că sunt foarte capabile:• ridicați lanseta constant, niciodatăzvâcnit, astfel încât să simțiți în vârfullansetei între 2 și 4-5 vibrații consecutive;• specialiștii pescuitului la cicadă recomandăridicări ale lansetei care să nuproducă mai mult de 2-3 vibrații, maiales când pescuiți pe apă foarte rece,iarna sau imediat după dezgheț;• contactul cu substratul este foarteimportant, după fiecare ridicare a nălucii,asigurați-vă că aceasta va reveni pesubstrat; pauzele pe substrat pot variaîntre 1-2 secunde vara sau toamna,până la 10 secunde în condiții de activitateslabă a răpitorilor, în special iarna;• fiți atenți la orice îngreunare a firuluicând ridicați cicada de pe substrat,dar și pe coborârea acesteia pentrucă atacurile pot surveni în ambele fazeale prezentării.Liniarizăm...Prezentarea rectilinie funcționeazăfoarte bine la biban, vara, fie în apropiereasubstratului, fie între ape:• puteți introduce mici pauze de căderesau de contact cu substratul și înacest tip de prezentare;• aveți mereu grijă ca viteza de recuperaresă fie constantă și niciodatăprea rapidă; o viteză medie spre lentăeste prezentarea-cheie;• de multe ori, bibanii urmăresc cicadași atacă mai ales în apropiereabărcii, deci mențineți ritmul constantmai ales pe ultimii metri, nu vă grăbițisă scoateți cicada din apă;• în cazul șalăului, prezentările rectiliniiși foarte lente au efect atuncicând lăsăm cicada să ia contact cusubstratul, să evolueze în imediataapropiere a acestuia sau în contactsemi-permanent cu el; putem introduceși în acest caz pauze de contact cusubstratul, pentru a da timp șalăilorsă-și pregătească atacul, care survine,de regulă, imediat după reluarea recuperării.În loc de încheiereIncredibil de eficiente, cicadele suntacele năluci de reacție care pot da rezultatepuțin zis surprinzătoare atuncicând plasticele moi nu funcționează lașalău sau la biban. Important este să începețicu năluci de calitate, de la producătoriconsacrați, gen Ecogear(brandul meu preferat), să le învățați„mersul”, pentru că sunt ușor de folositși să le acordați suficientă încrederepână la primele capturi, care vă vorconvinge de la sine.IULIE 2013 | 33

DE SEZONPescuit la crapÎndrumar pentru crapMUGUREL IONESCUCăldură mare, monșer! Temperaturi în jur de 40 gradeCelsius, ploi puține, ape neoxigenate, cu debit scăzut,probleme pentru populația piscicolă, deci și pentrupescari, marcați de inactivitatea peștilor. Dar nimic nu-ipoate ține departe de gârlă, așa că vom încerca să-iajutăm, îndrumându-i în căutarea regelui neîncoronat aipeștilor pașnici,… crapul.Puțină biologieCrapul trăiește în special în lacurile,gârlele și râurile din zona de șes,mai rar în zona colinară, fiind perfectadaptat temperaturilor ridicate dintimpul verii. Toamna, la scădereabruscă a temperaturii, crapul se retrageîn locurile adânci sau adăpostite,pe care nu le părăsește pânăprimăvara. În cursul iernii, crapul seascunde în nămol. În mod obișnuit,crapul măsoară 60-80 cm și cântărește2-5 kg. În mod excepțional,ajunge la 100 cm și 30 kg.Unde îl căutămCrapul este un pește precaut, deaceea îl găsim foarte rar în apropiereamalurilor frecvent circulate, păstrînddistanța de siguranță.La sfârșitul verii și începutul toamneitrebuie căutat în larg, în zonele cu apăadâncă, cu praguri, structuri submersesau vegetație, care-i asigură hrană șiadăpost. În râuri sau în Dunăre îl găsimîn săpăturile de sub maluri sau în zonecu obstacole, care încetinesc viteza curentuluiși favorizează depunerea particulelorcu care se hrănește.La sfârșitul toamnei, iarna și primăvaradevreme, crapul trebuie căutat înzonele în care iernează, gropane, rădăcinisubmerse ale arborilor semiscufundațisau alte tipuri de structuri, unde seadună în adevărate colonii.Ce putem să-i oferimHrănirea polivalentă a crapului neva pune la încercare imaginația.Momeli naturale vegetale – porumb, arpacași,cânepă, de origine animală –râme, viermuși, carne de scoică, paste –mămăligă, turte, șroturi sau descoperirileepocii moderne – boilisuri cu diferitearome și culori, porumb sintetic, de asemeneacu o gamă largă de arome și culori,aditivi, arome dipuri, stau ladispoziția doritorilor.Câteva metodeși echipament de pescuitPolivalența crapului se regăsește șiîn multitudinea metodelor folosite pentrua-l pescui. Vargă fixă sau cu tronsoaneleînbinate roubaisienne, vargă mach,34 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

pentru stilul „a l’anglaise”, „bolognese”,toate cu linie plutitoare, solicită adaptarealiniei la dimensiunea capturilor preconizateși a condițiilor de pescuit. Liniava fi astfel concepută, prin corelarea elementelorsale, ansamblul cârlig, plută,plumbaj, cât mai fin echilibrate, deoarececrapul este foarte suspicios. El aspirăși scuipă momeala de câteva oriînainte de a se hotărâ să o înghită. Plutăcu portanța de la 1 g până la 4 g, înfuncție de curent și de distanța de pescuit,fixă sau culisantă, cârligul puternic,nr. 12, până la nr. 6, în funcție de momealafolosită, capătul de linie de 0,16-0,20 și firul de 0,18-0,22, corectasamblate, ne vor ajuta să anihilăm vigilențacrapului.Celălalt stil consacrat pentru pescuitulcrapului este acela cu linia lestată, cucare se pescuiește pe substrat, la distanță.Se folosesc vergi cu inele – lansete,de putere medie sau mare,echipate cu mulinete. Firul recomandatva avea grosimea de 0,30-0,45, iar cârligele,de la nr. 8 până la nr. 0, vor fi atașatecu fir de 0,26-0,35. Lestarea se facecu plumb fix, culisant, sau cu diferiteelemente port-nadă, adaptate la putereade lansare a vergii, la distanța la caredorim să pescuim sau la curentul apei.ÎnchieierePescuitul la crap a devenit, în anul1999, disciplină sportivă în cadrul FederațieiInternaționale de Pescuit Sportivîn apă dulce din cadrul C.I.P.S., pentrucare se organizează anual campionatemondiale.În pescuitul de agrement, încercațisă tratați cu respect acest partener nobil.Rețineți rezonabil și eliberați exemplarelecapitale, după ședințele foto sauvideo de rigoare.Plachie de crapGastronomiepescăreascăMAMA PAȘARecunoscută pentru gustulsău deosebit, carnea crapuluieste foarte apreciatăși oferă o provocarecreativității maeștrilor arteiculinare. Plachia, într-omultitudine de variante șirețete personalizate, este unprodus culinar specificacestei specii.Ingrediente: un crap potrivit, de 2-3kg, 3-4 cepe mari, 2 ardei grași verzi, 2ardei capia sau 2 gogoșari, 200 g bulionsau pastă de roșii, 200 ml vin albsec, 200 ml ulei de floarea soarelui, 10boabe de piper, două frunze de dafin,o lămâie, făină albă de grâu.Preparare: se curăță peștele de solzi,se eviscerează, se spală și se sărează,lăsându-l apoi o jumătate de oră. Setaie în felii, pe care le zvântăm bine, ledăm prin făină și le rumenim în uleifierbinte pe ambele părți. Se scoatepeștele și se introduc la prăjit ceapa șiardeii, tăiați felii. După rumenireaacestora se completează cu amesteculformat din vin, bulion, piper, frunze dedafin și câteva feliuțe de lămâie, tăiatesubțiri. Se adaugă peștele, lăsându-lsă fiarbă până scade suficient.Servire: Se servește rece, două- treibucăți de pește, acoperite cu legumeleînăbușite și sosul rezultat. Nu uitațivinul alb/roze, sec/demisec, care vaevidenția și onora calitățile prepara -tului. Poftă bună!IULIE 2013 | 35

DE SEZONPescuit la țaparinăStavrizi la malul măriiMACCărările vacanței ne poartă în fiecare vară spre destinațiidiverse, iar pentru cei mai mulți dintre noi, litoralul MăriiNegre pare că ne farmecă de fiecare dată cu promisiunimereu noi, atât în ceea ce privește timpul petrecut pe nisipulplajelor, dar și pescuitul. Dacă guvizii, veșnici flămânziși gata să apuce oricând și orice fel momeală, nu necesităeforturi deosebite nici în privința echipamentului, nici atehnicii, stavridul, chefalul, lufarul sau labanul sunt cutotul altă „poveste”.De fiecare dată pregătesc tot cetrebuie și pentru chefalii și lufariiluptători, dar tot de fiecaredată râmăn să caut bancurile destavrizi, pentru că nu pot uita spectacolulcaptivant prin energia, dar șiprin satisfacția pe care le oferă pescuitul„arginților vii” la țaparină. Pentrupescuitul de pe mal, sorții sunt de parteanoastră atunci când curenții mariniși vântul determină încălzireaapei în apropierea coastelor.Bancurile de stavrizi se apropie demal și pot fi pescuite de pe digurilemai lungi și, uneori, chiar și de pe celecu pontoane care nu avansează preamult în mare. Avem nevoie de ovargă, lungă de cel puțin 2,5-3 metri,de putere medie/mare, capabilă sălanseze cel puțin 30-40 de grame, cuacțiune preferabilă de vărf. O mulinetădin clasa 4, cu tamburul încăpător,care să permită mulinarea a celpuțin 100 de metri de fir de 0,20-0,25este mai mult decât suficientă. Chiardacă stavrizii bat în mal, o rezervă deputere și posibilitatea unor lansări ladistanțe mai mari, nu strică.Artificialele țaparinei se leagă pefirul principal la 10-15 cm distanțăuna de alta, pe chiostece din fir de0,14-0,17. Muștele artificiale se leagăde regulă pe cârlige nr. 6 cu tijă lungă,de preferință tratate pentru a rezistala apa de mare, folosind fulgi albi saupestriți de pe pieptul rațelor sălbatice– sarselelor sau gâștelor sălbatice. Fulgulse leagă cu ață de montaj roșie, înașa fel încăt să îmbrace cârligul, depășindu-lușor în lungime. Pe un șirputem înșira 8-12 muște, iar la capătulmonturii se leagă un plumb cilindricde cel puțin 30 de grame. Cu câtlanseta este mai puternică, plumbulmai greu, diametrul tamburului maimare și firul mai subțire, cu atât vomputea lansa la distanțe mai mari.La partea superioară a monturii sepoate atașa o plută care are rolul de aține montura cu artificiale între ape și36 |VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

ARTIFICIALE PENTRU ȚAPARINĂPescuitul stavridului cu țaparina are farmecul lui aparte, iar cei ce auavut ocazia să pescuiască astfel nu vor uita senzațiile produse de peștiicare atacă artificialele. Vor reveni de fiecare dată pentru o partidă de pescuitla stavrizi, la malul mării. Artificialele pentru stavrid sunt relativ ușorde legat atâta timp cât avem și materialele necesare.Cârlig: nr. 6 cu tijă lungă, cu ochet sau cu paletă, preferabil tratat pentrua rezista apei sărate;Corp-Hackle: un fulg de rață sălbatică - sarselă sau găscă sălbatică;Cap: ață de montaj de culoare roșie, întărită cu o picătură de lac sau rășinăepoxidică.Se atașează fulgul de rață pe tija cârligului cu ață de montaj astfel încâtsă depășească curbura acestuia cu 5-10 mm, Fig. 1. Se taie capătul liber alfugului Fig. 2. Se dau câteva ture cu ață de montaj în apropierea ochetului/paleteicârligului pentru a contura capul artificialei, se face nodul defixare și se aplică o picătură de lac pentru fixarea montajului Fig. 3. Artificialaeste gata și se poate monta în formația țaparinei printr-un chiostecde 6-10 cm din monofilament de 0,14-0,17. Fir întins!1 23 4de a modifica unghiul țaparinei fațăde firul principal în timpul recuperării.Este redusă astfel și posibilitatea agățăriiplumbului pe fundul apei.Recuperarea se face în așa fel încâtsă menținem țaparina în porțiunea dinprimii metri de la suprafața apei, acolounde, de regulă, se poziționează stavrizii.Prin ridicarea și coborârea alternativăa vârfului lansetei în timp cemulinăm, muștele țaparinei evolueazăîntr-un pompaj permanent, mai multsau mai puțin vertical, în funcție deunghiul de înclinare al monturii.Odată ce avem tot echipamentulpregătit, nu ne rămâne decât să sperămcă bătrânul Neptun va înclinasorții în favoarea noastră și va aducevântul și curenții calzi care vor împingebancurile de stavrizi spre mal.Astfel poate că vom avea din noușansa de a trăi bucuria capturilor deargint. Iar dacă sorții nu ne vor zâmbide prima dată, există mereu și unmâine, și vom rămâne să perseverăm,fără a renunța la plăcerea acestui gende pescuit sportiv la malul mării. Răbdareaeste o virtute de netăgăduit apescarilor și, așa cum se spune, neeste de regulă răsplătită…!IULIE 2013 | 37

SPINNINGPescuit la răpitorMofturile și trucurileavațilorDORU DINEAPasionat de pescuitul la spinning, în special de cel laavat, mi-am achiziționat de-a lungul anilor o mulțime denăluci specifice pentru prinderea acestui pește. Ajuns pemalul apelor, chiar dacă observ că apa parcă fierbe deatacurile avaților, niciodată nu pot să am certitudinea căvoi reuși să prind ceva și asta datorită faptului că acestpește, de cele mai multe ori, este exagerat de prudent.Pe ape cu o turbiditate crescutăam avut rezultate bune la oscilanteleargintii cu raportullungime-lățime de 1/3 și 1/2 dar și lavoblerele minnow cu un colorit predominantalb sau argintiu. Nu e neapăratnecesar ca voblerele să aibă bile,deci să emită un semnal acustic accentuat.Rotativele argintii cu paletatip frunză de salcie nr. 2 și nr. 3 urmeazăși ele în acest clasament al eficacității.Twisterele și cicadele înculori deschise dau și ele bune rezultate.Pe ape mai limpezi, voblerele minnowși twisterele în culori naturale aufost cele mai prinzătoare. Au fostbune și oscilantele aurii și argintii, curaportul lungime-lățime de 1/4 și1/5, cicadele și rotativele cu paleta tipfrunză de salcie, dar și cele cu paletatip picătură nr.1 și nr. 2. De asemeneaa dat rezultate montura tip PATER-NOSTER cu plumb de 10-15 g la capătulfirului și la distanțe de 30-40 cm,respectiv 70-80 cm față de plumb,două mormâște sau două jiguriușoare cu forfacuri de 5-6 cm, în cârligelecărora am agățat microtwistere.Cea mai mare provocare a fostatunci când apa era foarte limpede și38 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂNla o cotă foarte scăzută. Cele maibune rezultate le-am avut la voblereminnow cât mai mici, adică micro șimini, cu lungimile cuprinse între 2,5-3,5 cm și, pe cât posibil, într-un coloritholografic. Au urmat twisterele de3-4 cm lungime, pe jiguri ușoare de 2-3 g în culori translucide cu sclipici –glitter. Am ales twisterele mai rigide,ca să aibă vibrația mai măruntă. Deasemenea, din nou a dat rezultatebune, montura PATER-NOSTER prezentatămai înainte.Au existat situații când, chiar dacăam reușit să găsesc năluca potrivită pecare să o atace avatul, eu am fost celpăcălit de „trucurile” acestuia. Nu depuține ori, când recuperam nălucaprin zone ale apei ce prezentau curențiputernici sau prin bulboane, laun moment dat năluca venea cevamai greu către mine. Deoarece nusimțeam nici o zbatere la capătul firului,iar năluca venea relativ drept spremine, nu executam înțeparea și recuperamliniștit. Abia după câteva secundeobservam că firul începe să o iaîn alte direcții. Și până mă dezmeticeamși mă prindeam de farsă, avatulscăpa, de cele mai multe ori, după câtevaclipe de drill.În alte situații, când dandinam cutwistere nu departe de maluri și cătresuprafața apei, la un moment dat, lascurt timp după ce twisterul atingeasuprafața apei și era pe cădere, acestase oprea discret în loc. Pe momentcredeam că sa oprit în vreun obstacol,dar după câteva clipe începea să iaalte direcții decât cea normală de scufundareîn linia curentului apei . Pânăla urmă executam pripit înțeparea, supăratși de păcăleala pe care o luasem,iar de cele mai multe ori avatul,sau reușea să scape imediat, sau dupăcâteva clipe de dril. Când dandinamcu twisterele la adâncime, mi s-a întâmplatca pe ridicare să simt că nălucase oprește brusc ca într-unobstacol, după care să nu se maimiște, uneori chiar și secunde bune.Norocul a fost că de obicei, în astfelde situații, executam înțeparea destulde rapid și reușeam de cele maimulte ori să prind peștele.Cu toate că mereu apar tot felul denăluci, iar pescarii, în general, își dezvoltătot felul de tehnici, avații, dar șiceilalți pești răpitori, se adaptează șiei mereu și își dezvoltă tot felul de aptitudiniși tehnici pentru supraviețuire.Este un lucru foarte bun darcare se aplică numai în cazul când întrecerea,dacă pot să-i zic așa, estesportivă, deci corectă. Situația nu maieste valabilă în cazul braconierilorcare folosesc tot felul de metode incorecte,iar peștele, din păcate, nu maiare practic nici o șansă de scăpare.Trebuie să luptăm cu slăbiciunilenoastre ca să reușim să trăim în armoniecu natura! Până nu e prea tårziu!

STUDIUProcentul de carneconsumabilăde la peștii capturațiDR. VADIM NESTEROV, DR. MĂDĂLINA BELĂUSProcentul de carne consumabilăde la peștii capturațidiferă între specii și rezultădupă îndepărtarea solzilor, capului,orga nelor interne, a aripioarelor și aoaselor din structura corpului. Procentulcel mai mare de carne se obținede la obleți, mreană, șalău, somn șilin, iar cel mai redus, dela biban șicaracudă.La capturarea peștilor cu undița,indiferent de specie, se depune unefort și se consumă un timp care potfi compensate, într-o oarecare măsură,prin carnea oferită, aceasta contribuindla mărirea sau reducereasatisfacției pescarului.Carnea peștilor, indiferent de la cespecie provine, este un aliment ușordigerabil și, după scurt timp de la consumare,apare din nou senzația defoame. Pentru a asigura o stare maiîndelugată de saturație, carnea depește va fi asociată la masă, pe lângăpâine sau mămăligă, cu preparate dincartofi, orez, legume, salate, sosuri șizarzavaturi, inclusiv mujdeiul de usturoipreparat cu ulei comestibil, toatecontribuind la mărirea volumului șiconsistenței hranei consumate.Vă prezentăm, în continuare, procentulorientativ de carne consumabilăși neconsumabilă pentru câtevaspecii de pești, căutați și apreciați dinpunct de vedere gastronomic.SPECIA DE PEȘTE CARNE CONSUMABILĂ % CARNE NECONSUMABILĂ %Biban 45,4 54,6Caracudă 43,6 56,4Crap 53,6 46,4Lin 63,0 37,0Mreană 61,7 38,3Obleț 68,1 37,9Plătică 57,6 42,4Șalău 60,0 40,0Somn 76,0 24,0Știuca 55,0 45,0Păstrăv curcubeu 51,0 49,0IULIE 2013 | 39

noutăți de prin magazineENERGOFISHSuport lanseteKamasakiSpecial FeederABREVISHeddon Chug’n SpookPentru mai mult de o jumătate de secol lumea a cunoscut că HeddonSpook este cel mai bun topwater „walking the dog” de pe piață. Acum, pescariipot adăuga o altă versiune a acestei năluci prinzătoare, un vobler cecombină armonios dislocarea unei cantități mult mai mari de apă cu oscilațiilepe laterale, beneficiind astfel de o mișcare originală în apă.Datorită particularităților constructive, Chug’n Spook adaugă noi stimulisenzoriali, care vor declanșa cu siguranță atacul răpitorilor ce nu vorrezista tentaței generate de acțiunea acestui wobler.Suport metalic curbat, cu două laturi/tije.Latura superioară de 45 cmlungime este prevăzută cu separatoaredin cauciuc ce pot fi poziționatela diferite distanțe pe tija suportuluiși permit fixarea vârfului lansetei defeeder în poziția dorită fără a mai finevoie să scoatem suporul verical dinmalul apei.Latura inferioară este prevăzutăcu un filet ce poate culisa de-a lungulei, permițând, atât o poziționare longitudinalăcât și una la unghi înclinata suportului lansetelor pe suportulvertical ce se fixează în pământ. Filetulculisant are un diametru universalcare permite montarea pe o gamălargă de suporți verticali existenți pepiața de specialitate.Suportul se remarcă prin gradulmare de libertate de poziționare a lansetelorși posibilitatea modificării unghiluide fixare pe suportul vertical.MIM TEAMMitchell Avorunner V2 7500Mulineta AVORUNNER V2 7500 este o mulinetă robustădin gama baitrunner, dedicată pescuitului la crap, somn și îngeneral peștilor de talie mare și foarte mare. Angrenajele robusteîi conferă forța și fiabilitatea necesare pentru a asiguraun dril optim, chiar și în condiții extreme. Raportul de multiplicareeste optim, de 4.8:1, și asigură 97 cm de fir recuperațila o tură de manivelă. Capacitatea tamburului este de 390m/0,36 mm. Mulineta este echipată cu doi tamburi din aluminiuși are greutatea de 695 g. Cei 11 rulmenți îi asigură fluiditateamecanismelor, asigurând ca pescuitul cu aceastămulinetă să fie o reală plăcere.40 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

AUGUST 2013Calendarul solunar este calculat conform orarului de vară!ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEIFAVORABILE PESCUITULUIFAZA LUNII SOARERĂSARE APUNE1 J 0.09 6.32 12.15 18.592 V 0.51 7.25 13.11 19.533 S 1.43 8.23 14.09 20.484 D 2.39 9.24 15.07 21.465 L 3.37 10.22 16.05 22.416 M 4.35 11.01 17.04 23.27 L.N. 6.08 20.347 M 5.31 12.07 17.54 -8 J 0.39 6.22 13.07 18.499 V 1.27 7.14 13.56 19.4310 S 2.21 8.09 14.48 20.3911 D 3.09 8.54 15.36 21.2612 L 3.56 9.39 16.21 21.5413 M 4.42 10.27 17.05 22.4914 M 5.27 11.31 17.51 23.31 P.P. 6.17 20.2215 J 6.13 12.07 18.39 -16 V 0.14 6.57 12.35 19.1617 S 1.12 7.46 13.24 20.1418 D 1.53 8.39 14.21 20.5819 L 2.39 9.23 14.58 21.4220 M 3.27 10.16 15.47 22.3121 M 4.18 10.59 16.35 23.24 L.P. 6.25 20.1122. J 5.01 11.45 17.26 -23 V 0.57 5.52 12.37 19.0824 S 1.45 6.49 13.26 19.5625 D 2.36 7.32 14.18 20.4726 L 3.25 8.28 15.11 21.3627 M 4.12 9.16 15.53 22.2528 M 5.07 9.56 16.49 23.13 U.P. 6.34 19.5929 J 6.05 12.01 17.36 -30 V 0.14 5.57 12.15 18.2631 S 1.19 6.54 12.57 19.24mica publicitateVÂNZ~RIVând armă de vânătoare Berettacalibrul 12. Nouă! Preț accesibil,1.300 Euro.Tel: 0745-424.501Vând carabină C.Z. calibrul .30-06 culunetă Bushnell. Preț 1.200 Euro.Tel: 0722-354.916Vând armă de vânătoare cal. 12, IJ58, sau la schimb pentru o armă devânătoare calibrul 20.Tel: 0721-741.589Vând carabină IJ 58, calibrul .222Rem, preț 1000 lei, și carabinacalibrul .22 Hornet, marca Cugir, preț1500 lei. Tel: 0766-449.471CUMP~R~RICumpăr reviste și cărți vechi de vânătoare,în special Revista Carpații și Revistavânătorilor (înainte de 1950).Ofer prețuri avantajoase. Contact:Alexandru Bârsan. Tel: 0727-228.121Cumpăr armă de vânătoare cal. 20.Tel: 0721-741.589Rezolvareanumărului trecutVânătoare…de povești! Vânătoare cu obstacoleION MIHAIUORIZONTAL: 1) Instalat vremelnic în casa din pădure.2) Obiecte de mare preț la o vânătoare devalori – Se închid la culoare. 3) 13 nimeriți! – Vânătorconcis în exprimare. 4) Nimerite de vânători.5) Coroana verde din canin! – Se lipește de tălpilevânătorului. 6) Mers fără sfârșit! – Vânător fărăiubite. 7) Prins la urmă! – Becață fără coadă! – 15iepuri! 8) Vânătoare cu cruzime. 9) Unul pornit dela coada vacii (pl.) – Se opune luminii. 10) Dispozitivde război – Arcul cu coarde muzicale.VERTICAL: 1)Vânători reținuți, în ultimă instanță.2) Mustrat cu asprime de superior. 3) Nod desfăcut!– Dare fără voie – O stradă din Paris. 4) Bilețeldecupabil – Ansamblul de voci al vânătorilor.5) Program de vânătoare – Nu prezintă obstacole(masc.). 6) Vânători fără trofee (fig.). 7) Cotă intermediară!– Vânătorul vânat de lei. 8) Drumurisubterane – Alungă setea vânătorului. 9) Primii sitari!– Drum îngust printre case. 10) Ajuns din aerla sol – Afectate de frig.IULIE 2013 | 41

CUPON ANUNȚpentru Mica PublicitateMICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPRpe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................PRENUME .......................................................................................Adresa la care doresc să primesc revista este:Strada .................................................................... Număr .............Bloc .......... Scara .......... Apartament ......Localitate ................................................... Județ/Sector ...............Telefon ....................................... Data ...........................................Semnătura ............................................Am achitat suma de .......................................................... în data de........................................... cu ........................................................Ordin de plată, Nr. .....................................................................Mandat poștal, Nr .......................................................................Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis laRaiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.PUBLICITATECANISA CERNICAAGVPS din România are disponibili în Canisa Cernica, 2 masculi de copoi alpinde 12 săptămâni, o femelă de copoi slovac de 12 săptămâni, o femelă de brac cu părscurt în vârstă de 18 săptămâni, și 4 femele de jagdterrier sârmos în vârstăde 6 săptămâni, toți dehelmintizați și vaccinați.Cățeii se vând la prețul de 500 de lei fără T.V.A.Doritorii se pot adresa d-lui tehnician Albișoru Adelin – tel. 0732-333.113 sau d-lui Negrea Alexandrutel. 021-270.80.60 sau 0727-985.219.42 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN