Nr. 6 - Pro Didactica

PONDEROSA VOXvoltatã doar cercetînd o varietate mai mare deconþinuturi, fãrã a cunoaºte vreo limitã; altceva esteîn cazul unei competenþe: pentru formarea acesteia,este necesar sã fie restrîns cadrul situaþiilor deexersare a ei în care va fi implicat elevul. El estesupus, desigur, unei varietãþi de situaþii necesare;este vorba însã de o varietate limitatã care se situeazãîn interiorul unui ansamblu de situaþii. Importante sã alegem un ansamblu de situaþii uºor deidentificat, cu ajutorul cîtorva parametri. Dacã arexista numai o singurã situaþie în care fiecare sã-ºiexerseze competenþa, atunci aceastã exersare arconstitui pur ºi simplu o reproducere. Din contra,definirea unei competenþe printr-un spectru larg desituaþii nu ar permite evidenþierea competenþei cuivaîntr-un anumit moment.Exemple de competenþã1. “ Conducerea unui automobil prin oraº”. Situaþiilereprezintã trasee în momente diferite, în condiþii atmosfericediferite, cu trafic diferit etc.2. “Rezolvarea unei situaþii-problemã, apelînd ladimensiuni proporþionale, la medie ºi/sau la procentaje”.Situaþiile sînt cauzate aici de diversele situaþii-problemã(contextualizare, aranjament), la fel ºi de noþiunile mobilizatoare(mãrimi proporþionale, medie, procentaj), denumerele utilizate. Elevul trebuie sã determine ce tip denoþiune sã foloseascã pentru a rezolva situaþia-problemã.3. “Prezentarea unui raport de sintezã, destinatpublicãrii într-o revistã, referitor la o problemã deintegrare a tinerilor în sistemul educativ, ºi care necesitãacumularea ºi analiza unor informaþii cantitative (statisticãdescriptivã).Exemple de situaþii care aparþin categoriei de situaþii:– adaptarea tinerilor în învãþãmîntul superior;– accesul tinerilor la studii universitare;– repartizarea tinerilor în filierele învãþãmîntuluisecundar;– eºecul în cazul primelor examene de admitere...4. “Scrierea unui articol de ziar destinat unui publiccultivat (dar nespecializat), care prezintã în plancomparativ doi autori”. Situaþiile reprezintã autorii luaþiîn discuþie.În general, analiza textului prin prisma unei teoriiliterare ºi prin mobilizarea unui material conceptual datnu este, la drept vorbind, o competenþã. În schimb,competenþa este ceea ce mobilizeazã o totalitate decunoºtinþe ºi de capacitãþi (printre care ºi capacitatea dea analiza un text) pentru:– elaborarea ºi prezentarea unei expuneri oralecare necesitã analiza unui text ce aparþine unei anumitecategorii de texte (de exemplu, cãrora li s-a stabilit o limitãîn timp ºi/sau în spaþiu, sau în raport cu anumiþi autori,sau în raport cu un grad de dificultate ori de abstracþie atextului);– alcãtuirea unui text propriu (poate fi vorba depregãtirea unui pliant, a unui program turistic “cultural”destinat unui anumit public).Pot fi evocate de asemenea competenþe de un nivelmai înalt, printr-o reunire a acestora, de exemplu: competenþade a încuraja o ºedinþã pentru analizã de text cuelevii sau aceea de a evalua o prezentare a elevului.4. Caracterul disciplinarA patra caracteristicã este în strînsã legãturã cu ceaprecedentã. În timp ce capacitãþile au un caracter transversal,competenþele au un caracter disciplinar. Aceastãcaracteristicã rezultã din faptul cã competenþa esteadeseori definitã printr-o categorie de situaþii corespunzãtoareunor probleme specifice disciplinei, proveniteºi ele direct din exigenþele disciplinei.ãrã îndoialã, anumite competenþe ce aparþindiferitelor discipline sînt uneori apropiate una de alta,fiind, aºadar, mai uºor transferabile.De exemplu, competenþa de a face o cercetare îndomeniul ºtiinþelor sociale nu este complet strãinã decompetenþa de a face o cercetare ºtiinþificã. Demersurileprincipale sînt aceleaºi (a elabora un cadruteoretic, a întocmi o listã bibliograficã, a culegeinformaþii etc.). Totuºi, aceste competenþe se disting:un cercetãtor ºtiinþific nu se poate considera cercetãtorîn domeniul ºtiinþelor sociale nu numai pentrucã lucrul acesta necesitã mobilizarea unor cunoºtinþespecifice disciplinei, ci ºi pentru cã înseºi demersurilecercetãrii sînt diferite. Cu toate acestea, nu putemgeneraliza ºi afirma cã o competenþã are întotdeaunaun caracter disciplinar. Aceasta ar însemna sã denaturãmrealitatea. Doar anumite competenþe au uncaracter disciplinar. Dar un numãr ºi mai mare ca, deexemplu, competenþa de a conduce o reuniune împreunãcu colegii de serviciu sau aceea de a conduceun automobil prin oraº au un caracter “nedisciplinar”.5. EvaluabilitateaÎn timp ce o capacitate nu poate fi evaluatã,competenþa poate fi, deoarece poate fi mãsuratã princalitatea îndeplinirii sarcinii ºi prin calitatea rezultatului.3.2 Axa situaþiilorDupã cum o demonstreazã schema de mai jos,competenþa poate fi definitã pe axa situaþiilor (vezifigura nr.4).Competenþa 1 ar putea fi, de exemplu, cea de aefectua o privire de ansamblu asupra literaturii, înbaza unui subiect dat sau cea de a emite o ipotezãoriginalã cu privire la o problemã apãrutã în cadrulunei discipline. Competenþa 2 este cea de a realiza unanumit tip de cercetare. Le deosebeºte însã faptul cãdiferã situaþiile, capacitãþile pe care le antreneazã ºinivelul de dezvoltare.Competenþele sînt ºi niºte posibilitãþi de integrarea cunoºtinþelor, a capacitãþilor la o anumitã etapã deformare a lor.Didactica Pro..., Nr.2(6), anul 2001MANUALUL ªCOLAR ªI ORMAREA COMPETENÞELOR ÎN ÎNVÃÞÃMÎNT35