Nr. 32 - Pro Didactica

DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE– Observaþi albia rîului. Albia minorã a acestuia areo adîncime de cca 5 m, iar apa – de cca 1 metru.Albia nu este rectilinie, ci formeazã o cotiturã numitãmeandru. Malul drept abrupt are înãlþimea de 5 m.Malul stîng, înalt de 2 m, are în apropiere nisipuri ºipietriºuri. Din ce cauzã malurile nu sînt la fel deînalte, deºi apa a avut în ambele pãrþi întotdeaunaacelaºi nivel? (Ipoteze: malurile nu sînt formate înaceeaºi rocã; malul abrupt este protejat derãdãcinile arborilor, iar cel mai ,,mic” nu).– Dacã observaþi atent, sesizaþi cã malurile sîntsãpate în acelaºi tip de rocã. Arborii pe care îiremarcaþi sînt prea îndepãrtaþi pentru a protejamalurile rîului, deoarece rãdãcinile lor nu sînt atîtde dezvoltate. Care este totuºi cauza aspectuluidiferit al malurilor rîului?– Cunoaºteþi cã la suprafaþa Pãmîntului apa se scurgeîntotdeauna spre locurile cele mai adînci datoritãgravitaþiei. Deoarece apa curge în albie în funcþiede gravitaþie ºi, în special, ºerpuit, cursul rîului nueste rectiliniu, ci meandrat. Cînd albia este meandratã,curentul de apã atinge malul concav ºi-l erodeazãcreînd o concavitate mai mare. Pe partea opusãmalului concav, apa are vitezã de curgere mai micã,deci ºi putere de transport ºi de eroziune mai micã,motiv pentru care loveºte malul cu forþã mai micã ºinu îl erodeazã, aluviunile sînt depuse, iar albia serestrînge. În acest loc albia rîului devine convexã.Fixarea cunoºtinþelor prin schema arborescentã ºi desen– Care este cauza meandrãrii? (Cauza meandrãriirîurilor o reprezintã gravitaþia deoarece eadeterminã curgerea apei spre locul cu altitudineacea mai micã de pe suprafaþa terestrã).– În ce condiþii rîurile au traseu rectiliniu? (Rîurileau traseu rectiliniu dacã malurile lor sînt amenajate(betonate), dacã sînt instalate de-a lungul uneifalii în roci dure, în funcþie de denivelarea iniþialãa suprafeþei terestre etc.).– În ce condiþii rîurile au traseu meandrat? (Rîurileau traseu meandrat în urmãtoarele condiþii:scoarþa terestrã este denivelatã; rocile în care seformeazã albia sînt puþin rezistente la eroziune,adicã sînt ,,roci moi”; panta este micã).– Ce consecinþe are procesul de meandrare? (Apaerodeazã malul concav ºi depune aluviunile înapropierea malului convex. Într-un interval maimare de timp albia rîului se va schimba mai multprin formarea popinelor, a braþelor moarte etc.).– Ce legi existã referitor la curgerea apei în albie? (Apacurge spre locul cu altitudinea cea mai micã asuprafeþei terestre. Apa curge ºerpuit în albia rîului,nu în linie dreaptã, chiar dacã rîul este canalizat.Apa erodeazã malul concav ºi depune aluviuni spremalul convex. Puterea de eroziune ºi de transport arîului creºte direct proporþional cu viteza sa.)Moment — permanentTimpul — durata — cîþiva ani-mii de aniLocul — albia minorãMeandrarea — Cauza — gravitaþiaCondiþiile — denivelarea scoarþei terestreroci moipanta micãConsecinþe — erodarea malului concavdepunerea la malul convexLegi apa curge spre locul cualtitudinea micãapa curge ºerpuit în albiarîuluiapa erodeazã malul concavaluviunile depuse spremalul convexputerea de eroziune a rîuluicreºte direct proporþionalcu cu vitezaputerea de transport arîului creºte directproporþional cu vitezaÎn aceastã situaþie de învãþare desfãºuratã în teren,elevii studiazã prin contact direct cu realitatea. Întrucîtnu au cunoºtinþele ºi capacitãþile necesare pentru aînþelege singuri procesele observate, întrebãrile, indiciile,explicaþiile profesorului sînt esenþiale, dirijînd observaþia,analiza ºi explicarea unor aspecte cãrora elevii nu le-aracorda atenþie în mod firesc ºi ar rãmîne la suprafaþaexterioarã a fenomenelor, fãrã a fi capabili sã constituierelaþiile esenþiale de tip cauzã-desfãºurare-efect. Înpracticã, este important ca fiecare fiinþã umanã sãconºtientizeze ºi sã înþeleagã cã intervenþia antropicã înmediu implicã uneori efecte dezastruoase datoratedilentantismului ºi nivelului scãzut de conºþiinþã.• Situaþie educativã de formare a reprezentãrilor ºide dobîndire a conceptelor (M. ªtefan, 2003) prinexplicaþie realizatã prin tehnica hexagonului ºia desenului schematicObiective operaþionale: sã explice formarea pînzeifreatice pe baza unui desen schematic; sã organizezegrafic un fenomen prin tehnica hexagonuluiSarcinã de lucru: Citiþi textul de mai jos ºi observaþidesenul. Lucraþi în grupuri de patru. Completaþi în hexagonrãspunsurile la întrebãri într-o formã concisã. Laîntrebarea cum? scrieþi în ce mod s-a format pînza freaticãîn scoarþa terestrã. La întrebarea unde? precizaþi locul încare se formeazã pînze freatice în scoarþa terestrã. Laîntrebarea cînd? notaþi informaþii referitor la timpul în carese formeazã pînza freaticã. La întrebarea de ce? menþionaþicauzele care credeþi cã determinã formarea pînzei freatice.La întrebarea care? specificaþi condiþiile necesare pentruformarea pînzei freatice. La întrebarea ce? enumeraþiefectele formãrii pînzelor freatice în scoarþa terestrã.Didactica Pro..., Nr.4(32) anul 2005EXPLICAÞIA – METODà DIDACTICà FUNDAMENTALà ASOCIATà UTILIZÃRII DESENELOR SCHEMATICELA LECÞIILE DE GEOGRAFIE55