13.07.2015 Views

Nr. 31 - Pro Didactica

Nr. 31 - Pro Didactica

Nr. 31 - Pro Didactica

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

C U P R I N SNadia CRISTEAArgument ............................................................................................................................ 2Revistã de teorie ºi practicã educaþionalãa Centrului Educaþional“PRO DIDACTICA”Nr. 3 (31), 2005Colegiul de redacþie:Silvia BARBAROVSvetlana BELEAEVANina BERNAZViorica BOLOCANPaul CLARKE (Marea Britanie)Olga COSOVANAlexandru CRIªAN (România)Constantin CUCOª (România)Otilia DANDARAViorica GORAª-POSTICÃVladimir GUÞUKurt MEREDITH (SUA)Liliana NICOLAESCU-ONOFREIVlad PÂSLARUCarolina PLATONIgor POVAR (Canada)Nicolae PRODANEchipa redacþionalã:Redactor-ºef:Nadia CristeaRedactor stilizator:Mariana Vatamanu-CiocanuRedactori:Svetlana KorolevskiDan BogdeaCulegere ºi corectare:Maria BalanTehnoredactare computerizatã:Sergiu PuiuDesign grafic:Nicolae SusanuPrepress: Centrul Educaþional PRO DIDACTICATipar: Combinatul Poligrafic, mun. ChiºinãuRevista apare cu sprijinulFundaþiei SOROS-Moldova.Acest numãr apare ºi cu sprijinul Guvernului SUA.Articolele publicate nu angajeazã în nici un felinstituþiile de care aparþin autorii, tot aºa cum nureflectã poziþia finanþatorilor.Adresa redacþiei:str. Armeneascã, 16/2, mun. ChiºinãuMD-2012, Republica Moldovatel: 542976, fax: 544199E-mail: didacticapro@prodidactica.dnt.mdwww.prodidactica/~revista/~index.htmISSN 1810-6455© Copyright Centrul EducaþionalPRO DIDACTICAQUO VADIS?Nadejda VELIªCOUn curs cu obiective majore – “Deprinderi pentru viaþã” .......................................... 3Victor ZEPCAEvaluarea comportamentului cu risc pentru sãnãtate la elevii cl. V-XII .................. 5RUBICON MANAGERIALVasile COJOCARUStilul managerial ºi trãsãturile de caracter ................................................................. 10EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃLiliana NICOLAESCU-ONOFREI“Sã ne cunoaºtem mai bine”Cãtre cei care vor utiliza cu interes aceastã carte ........................................................ 15Anatol CIBOTARUToleranþa ºi intoleranþa... ............................................................................................. 17CRONICA PEDAGOGICÃDan BOGDEAColegiul Pedagogic “Alexei Mateevici” la 25 de ani .................................................. 19EX CATHEDRAOxana ISACSãnãtatea mintalã – factor important de protecþie ºi progres sociocultural ............ 21Constantin CUCOªUn nou mediu de formare – e-Learning-ul ................................................................ 23DOCENDO DISCIMUSAdela FEKETE, Maria FEKETECãlãtoria imaginarã la lecþia de românã ca procedeude dezvoltare a creativitãþii elevilor .............................................................................. 27Tatiana TURCHINÃPromovarea sãnãtãþii prin formarea convingerilor despre sãnãtate ........................ 34DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICELudmila URSUTehnica Secvenþe contradictorii. Aplicaþii pentru etapa Evocare încadrul lecþiilor de matematicã în învãþãmîntul primar ºi secundar ........................ 37Valentina MOÞPANEducaþia pentru sãnãtate la orele de chimie. Aplicarea tehnicii SINELG .............. 41EXERCITO ERGO SUMElena VINNICENCOIntegrarea tehnologiilor educaþionale participative în învãþãmîntul primar .......... 46Ana CARAIVAN, Angela CECELNIÞCHIJugendliteratur im Unterricht ..................................................................................... 48RUBRICA EDUCATORULUISilvia STRÃTILÃO urare la români: Multã sãnãtate! ............................................................................ 52Natalia ÞURCANUIgiena sufletului ............................................................................................................ 53EDUCAÞIE CIVICÃElena SÃRÃTILÃO familie sub semnul poeziei ....................................................................................... 55Margareta EPUREPrin artã... spre bine. Arta decorativã aplicatã la orelede educaþie tehnologicã ................................................................................................. 56DICÞIONARSorin CRISTEAEducaþia pentru sãnãtate ............................................................................................. 59SUMMARY ...................................................................................................................... 60EX LIBRIS ......................................................................................................... coperta IIIC U P R I N S


RUBRICA REDACTORULUIArgumentDemersul educaþional, avînd menirea sã formeze opersoanã armonioasã, comportã o relaþie desãvîrºitã întretrup ºi suflet, finalitate ce tinde sã fie atinsã ºi prinintermediul educaþiei pentru sãnãtate, inclusã recent înînvãþãmîntul de la noi.Pledoaria pentru realizarea acestui gen de educaþieNadia CRISTEA porneºte de la considerentul cã sãnãtatea constituie unaspect esenþial al vieþii umane. Ca fenomen ce-ºi puneamprenta pe întreaga personalitate, sãnãtatea ne determinãcalea în viaþã, ne oferã posibilitatea alegerii corecte.Forma fizicã reprezintã nivelul de sãnãtate pe care îl are o persoanã, iar starea psihicã denotã integritatea sufleteascãa acesteia. ”Dacã trupul întreg, afarã de o micã parte care e vãtãmatã sau ne doare, este sãnãtos, nu simþim sãnãtateatrupului, ci atenþia este îndreptatã numai asupra durerii locului vãtãmat ºi buna dispoziþie a întregului simþ vital estepierdutã” (A. Schopenhauer). Exact aºa se întîmplã ºi în cazul disonanþei dintre sãnãtatea trupeascã ºi cea sufleteascã,declanºînd perturbãri în concordanþa prestabilitã de Dumnezeu.Istoriceºte am depãºit epoca anticã, cînd perfecþiunea corporalã întruchipa expresia elevatã a frumuseþii; evulmediu, cînd oamenii nu conºtientizau cã neglijarea igienei corporale constituie, întîi de toate, o sursã de boli (ºi abiaapoi un impediment pentru elevarea spiritualã ºi moralã). Trãim timpul unor mari transformãri, al realelor posibilitãþi dea ne dezvolta fizic ºi moral. Aceastã perioadã mai include un ºir de responsabilitãþi faþã de sine ºi de alþii. Copiii noºtritrebuie sã înþeleagã cã sînt parte a comunitãþii, cã fiecare este rãspunzãtor de propria sãnãtate, iar împreunã sîntemdatori sã protejãm ºi sãnãtatea celui de alãturi. Responsabilitatea faþã de sine, dar ºi faþã de ceilalþi, constituie ocomponentã esenþialã în edificarea spiritului comunitar.Atît ºcoala cît ºi familia sînt exemple importante de comportament adecvat ºi sãnãtos. Sarcina educaþiei pentrusãnãtate le revine în primul rînd pãrinþilor, aceºtia avînd obligaþia de a veghea ºi cãlãuzi chiar de la naºtere dezvoltareafizicã ºi spiritualã a copilului. Educatorii, învãþãtorii, profesorii trebuie sã creeze copiilor un sistem temeinic de valoripentru a rezista presiunilor anturajului, a putea decodifica mesajul ce vizeazã formarea unui comportament sanogen.Modelul societãþii pe care îl avem este cel al consumului. Ceea ce ni oferã însã spre consum, ajunge sã fie îndetrimentul sãnãtãþii noastre fizice ºi mintale.Ce-i de fãcut? Oare nu va surveni nici o schimbare, dacã mediile de informare vor renunþa sã mai difuzeze ºtiridespre evenimente tragice ºi urîte, ci sã se ocupe de întîmplãrile ce meritã cu adevãrat. Sã spunem „stop” filmelor,declaraþiilor ºi emisiunilor violente, scenariilor de groazã. Sã prezentãm copiilor o ambianþã cu imagini frumoase, exemplulpropriului mod de viaþã, al opþiunilor de zi cu zi.Cred cã sîntem în stare (chiar obligaþi!) sã oferim elevilor instituþii educaþionale bine întreþinute, lecþii de ecologiea corpului ºi a minþii, unde sã le amintim de bogãþia resurselor proprii, sã luptãm împreunã împotriva rãului preamãrindbinele, repetînd dupã Evanghelie ”Nu ceea ce vine spre noi, ci ceea ce iese din noi ne dã bucurie ºi satisfacþie”.Dezvoltînd un corp sãnãtos, în mod cert, vom avea ºi o minte sãnãtoasã, vom putea vorbi, în sfîrºit, fãrã rezerve,de sãnãtatea naþiunii. Un popor care gîndeºte sãnãtos ºi acþioneazã sãnãtos, va avea siguranþa zilei de mîine.4


QUO VADIS?Un curs cu obiective majore –“Deprinderi pentru viaþã”De ce a fost necesarã elaborarea Conceptului deformare a deprinderilor de viaþã?La etapa actualã ºcoala îºi propune nu numai sãtransmitã elevilor cunoºtinþe la diverse discipline, dar ºisã educe o persoanã sãnãtoasã fizic ºi mintal, adicãpregãtitã pentru viaþã. O astfel de persoanã poate aveaun randament ºcolar optim, iar mai tîrziu – o integraresocialã mai reuºitã. Astãzi, cînd societatea a trecut larelaþiile economice de piaþã, cînd avalanºa de problemevine peste elev, cînd anumite situaþii dificile pun multeobstacole în faþa tinerilor, acest curs va fi binevenit ºifoarte util.Care au fost premisele ºi raþiunea elaborãrii cursului?În Republica Moldova 1/3 din populaþie (4,3 mln. delocuitori) o constituie copiii ºi tinerii pînã la 18 ani.Aceastã vîrstã reprezintã o perioadã de creºtere ºidezvoltare rapidã a corpului, minþii ºi relaþiilor sociale.Dacã tinerii ºi copiii sînt susþinuþi, ei reuºesc sã seafirme ca membri ai familiei ºi comunitãþii, pot contribuiprin resurse, energie, curiozitate ºi spirit la prosperitateaacestora.La începutul secolului al XXI-lea, oportunitãþile ºipotenþialul unui numãr semnificativ de copii ºi tineri dinMoldova sînt compromise de condiþii ºi deprindericomportamentale ce submineazã bunãstarea fizicã ºiemoþionalã: sãrãcia, subnutriþia, abuzul de droguri ºialcool, violenþa, sarcinile timpurii, HIV, infecþii cutransmitere sexualã etc.Tinerii din Moldova considerã cã problemele stringentecu care se confruntã sînt legate de veniturile mici,majorarea preþurilor, ºomajul ºi ocrotirea sãnãtãþii.Rata ºomajului printre tineri (18,3%) este de douã orimai mare decît pentru restul populaþiei active. Moldovaare una dintre cele mai înalte rate ale migraþiei externedin Europa ºi Asia Centralã (130 la 1 000) printrepersoanele între 15-24 ani.Nadejda VELIªCOMinisterul Educaþiei, Tineretului ºi Sportului90% din victimele traficului de fiinþe umane, originaredin Moldova, mãrturisesc cã au fost abuzate în copilãrieverbal sau fizic, iar jumãtate dintre copiii ºi tinerii de lanoi se confruntã adesea cu un comportament abuziv (verbalsau fizic) în familie ºi în societate.Începînd cu anul 1992, numãrul minorilor în conflictcu legea este în continuã creºtere. Infracþiunile comisede cãtre aceºtia constituie aproximativ 10% din numãrultotal al infracþiunilor înregistrate. Peste 85% din tineriiimplicaþi în crime erau în afara ºcolii ºi nu aveau un serviciu,iar fiecare al cincilea consumase bãuturi alcoolice.Tinerii se confruntã cu o mulþime de riscuri pentrusãnãtate:• între 1989 ºi 1996 rata infecþiilor cu transmiteresexualã în Republica Moldova s-a mãrit de 25 deori;• 21,3% din adolescenþi (12-15 ani) nu ºtiu cum tepoþi proteja de HIV/SIDA;• fiecare al cincilea copil de vîrstã ºcolarã fumeazãîn mod sistematic;• 52% din tinerii de 14-17 ani au încercat cel puþin odatã sã consume alcool, iar 17% au avut problemeprivind dependenþa de alcool;• 1/3 din persoanele înregistrate care consumãdroguri au 13-18 ani;• analiza datelor prezentate în publicaþia anualã aMinisterului Sãnãtãþii „Sãnãtatea publicã înMoldova, 2000” sugereazã faptul cã urmãtoarea5


QUO VADIS?generaþie va fi aptã de muncã în proporþie deaproximativ 30%.Care este scopul ºi obiectivele cursului în curriculaºcolarã?Scopul Educaþiei pentru formarea deprinderilor deviaþã este de a le asigura copiilor ºi tinerilor un proces dedezvoltare personalã, socialã ºi de sãnãtate prin oferireaoportunitãþilor de învãþare pentru acumulareacunoºtinþelor, deprinderilor ºi atitudinilor care le vapermite sã ducã o viaþã sigurã, sãnãtoasã ºi responsabilãca persoane ºi membri ai societãþii.Curricula „Deprinderi pentru viaþã” reflectã angajamentulºi prioritãþile Guvernului Republicii Moldova îndomeniul sãnãtãþii, educaþiei ºi dezvoltãrii tinereigeneraþii.Apariþia Curriculumului ºcolar “Deprinderi pentruviaþã” a fost posibilã cu suportul financiar al FonduluiGlobal pentru combaterea HIV/SIDA, TBC/ITS ºimalariei, al Bãncii Mondiale, cu suportul tehnic alReprezentanþei UNICEF în Moldova ºi se înscrie înAcordul de Grant între Republica Moldova ºi AsociaþiaInternaþionalã pentru Dezvoltare, semnat la 11 iulie 2003,în baza Memorandumului de colaborare în vedereaimplementãrii Programului TB/SIDA/ITS în Moldova din4 aprilie 2004 ºi a Programului de acþiuni pentruelaborarea ºi implementarea cursului “Deprinderi pentruviaþã” în sistemul educaþional din þarã.Documentul a fost elaborat în baza Concepþiei “Educaþiepentru formarea deprinderilor de viaþã” (aprobat deConsiliul Ministerului Educaþiei la 4 martie 2004) de cãtreGrupul de Lucru al Ministerului Educaþiei, cu implicareaºi participarea unor instituþii guvernamentale ºinonguvernamentale, organizaþii internaþionale curesponsabilitãþi semnificative, cunoºtinþe ºi experienþã îndomeniul dezvoltãrii copiilor ºi tinerilor.Disciplina “Deprinderi pentru viaþã” oferã înansamblu, din perspectiva strategiei sale de realizare,dezvoltarea obligaþiilor necesare vieþii în cadrul unuicurriculum obligatoriu pentru preºcolari (5-7 ani) ºiclasele I-XII.Procesul de elaborare a curriculumului “Deprinderipentru viaþã” s-a axat pe patru repere fundamentale:• dinamica, necesitãþile actuale ºi finalitãþile deperspectivã ale sistemului educaþional dinMoldova, generate de evoluþia societãþii;• tendinþele ºi criteriile internaþionale generalacceptate în domeniul curricular;• ritmul diversificãrii/dezvoltãrii permanente adomeniilor cunoaºterii ºi nevoii de educaþie;• exigenþele formãrii personalitãþii într-o lumemereu în schimbare.Curriculumul “Deprinderi pentru viaþã” este unulholistic, ce abordeazã copilul/tînãrul sub aspectuldezvoltãrii lui personale, interpersonale, sociale/civiceºi pentru sãnãtate. Realizarea lui se va axa pesatisfacerea necesitãþilor, intereselor, aspiraþiilor,caracteristice diverselor cicluri de vîrstã, pornind de lanivelurile ºi ritmul individual de creºtere ºi dezvoltare afiecãrui individ în parte. La fel, vor fi luate înconsideraþie situaþiile/contextele socioeconomice ºiculturale de evoluþie a acestora.Specificul activitãþilor la orele de “Deprinderi pentruviaþã” revendicã o creativitate ºi o flexibilitate mai vãditãdecît la alte discipline ºcolare. Iatã de ce sistemul deobiective – atît cele generale cît ºi cele de referinþã – alprezentului Curriculum reprezintã, mai curînd, niºte repereteleologice pentru activitatea profesorului, solicitîndu-isã-ºi racordeze demersul didactic mai mult la conceptuleducaþional preconizat, la specificul ºi particularitãþile devîrstã ºi individuale ale discipolilor, la natura influenþelor(economice, socio-culturale etc.) decît la obiectivelepropriu-zise, concrete, luate aparte.Întru facilitarea înþelegerii de cãtre profesor aCurriculumului ºi realizãrii la nivelul exigenþelor pentrufiecare domeniu de intervenþie/dezvoltare au fost stabiliteelementele-cheie (subdomenii), în conformitate cu cares-au structurat obiectivele de referinþã, activitãþile deînvãþare ºi conþinuturile educaþionale:1. Dezvoltarea personalã:• Conºtiinþa de sine ºi respectul de sine• Sãnãtatea emoþionalã ºi bunãstarea• Soluþionarea creativã a problemelor ºi luareadeciziilor.2. Dezvoltarea interpersonalã:• Comunicarea ºi soluþionarea de conflicte• Relaþii interpersonale, inclusiv gender.3. Dezvoltarea socialã:• Drepturi ºi responsabilitãþi• Participare ºi cetãþenie activã.4. Dezvoltare pentru sãnãtate:• Promovarea unui mod de viaþã sãnãtos ºi sigur• Sãnãtatea ºi dezvoltarea sexualã, inclusivprevenirea HIV/SIDA ºi ITS• Prevenirea consumului de substanþepsihotrope.Ce s-a realizat ºi cînd va avea loc implementareaacestui curs?Pînã în prezent au fost aprobate Concepþia ºi Curricula„Deprinderi pentru viaþã” (iunie 2004), a fost finalizatconcursul de elaborare a materialelor didactice: manualulelevului ºi ghidul profesorului.În perioada aprilie-mai a demarat procesul de formarea cadrelor didactice care vor preda acest curs (3100 deprofesori), la modulul „Implementarea curriculei„Deprinderi pentru viaþã”. A doua etapã va avea loc îniulie-august, la modulul „Aplicarea materialelor didacticela cursul „Deprinderi pentru viaþã”.Disciplina „Deprinderi pentru viaþã” este introdusãîn planul cadru de învãþãmînt pentru anul ºcolar 2005-2006.6UN CURS CU OBIECTIVE MAJORE – “DEPRINDERI PENTRU VIAÞÔ


QUO VADIS?Evaluarea comportamentuluicu risc pentru sãnãtate laelevii cl. V-XIII. CONSUMUL DE TUTUNAdolescenþii se confruntã cu o mulþime de riscuripentru sãnãtate, unul din ele fiind fumatul care, asociatcu alþi factori sau independent, stã la baza apariþieiVictor ZEPCA diferitelor maladii. Un numãr semnificativ de elevi dinRepublica Moldova sînt consumatori de tutun, fenomenInstitutul de ªtiinþe ale Educaþieice genereazã probleme legate de sãnãtatea ºi educaþiacopiilor.Printre obiectivele majore ale ºcolii se înscrie promovarea sãnãtãþii elevului prin formarea unui stil de viaþã sãnãtos,dezvoltarea personalã, prevenirea accidentelor ºi a comportamentelor cu risc pentru sãnãtate. Combaterea eficace aacestora impune cunoaºterea frecvenþei ºi motivaþiei lor.Evaluarea consumului de tutun de cãtre elevi am efectuat-o, utilizînd chestionarul YRBSS, dupã metodologiaelaboratã de I. Mireºtean (ISP Cluj-Napoca). Chestionarul (douã variante dupã vîrstã: clasele V-VIII ºi IX-XII) a fostaplicat pe un lot de elevi din 12 licee ºi ºcoli de culturã generalã din 4 raioane ºi din municipiul Chiºinãu. În total, aufost supuºi chestionãrii 2034 de elevi (1122 de fete ºi 912 bãieþi).Analiza epidemiologicã a comportamentelor cu risc pentru sãnãtate la elevi, în particular consumul de tutun, afost realizatã în raport cu vîrsta (clasa) ºi sexul subiecþilor, extinderea ºi frecvenþa practicãrii fumatului.Datele anchetãrii (clasele V-XII) ne aratã cã au încercat sã fumeze 45,7% fete ºi 64,0% bãieþi, în clasele V-VIII – 1/4din fete ºi 1/2 din bãieþi. Cota elevilor din clasele liceale, care au trecut prin aceastã experienþã, este mult mai mare:70,6% fete ºi 81,3% bãieþi (Figura 1).Figura 1. Rãspunsul elevilor la întrebarea: “Ai încercat vreodatã sã fumezi?”(% din numãrul total al celor supuºi anchetãrii).Observãm deci un numãr sporit de liceene aflate la prima tentativã de a fuma.15,9% fete ºi 25,4% bãieþi au afirmat cã au fumat regulat, adicã cel puþin o þigarã zilnic, în ultimele 30 de zile. Dacãîn clasele V-VIII declarã cã au fumat regulat 6,6% fete ºi 11,7% bãieþi, apoi în clasele IX-XII cifra lor se majoreazã de4 ori, constituind 26,2% ºi, respectiv, 45,1% (Figura 2).Vîrsta la care au început sã fumeze în mod regulat, cel puþin o þigarã zilnic, timp de o lunã, este pentru 2/3 dinfete – 13-16 ani, iar pentru 2/3 din bãieþi – 11-13 ani. Peste 1/3 din fete au fumat numai 1-2 zile în aceastã perioadã,iar 1/3 a fumat 20-30 de zile. În ultimele 30 de zile ce au precedat anchetãrii, declarã cã au fumat la ºcoalã 2,2%fete ºi 7,1% bãieþi din clasele V-VIII ºi 16,5% fete ºi 33,7% bãieþi din clasele de liceu (Figura 3).Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 20057


QUO VADIS?Figura 2. Rãspunsul elevilor la întrebarea: “Ai fumat vreodatã în mod regulat, adicã cel puþin o þigarã zilnic,timp de 30 de zile?” (% din numãrul total al celor supuºi anchetãrii).Figura 3. Rãspunsul elevilor la întrebarea: “În ultimele 30 de zile, în cîte zile ai fumat la ºcoalã?”(% din numãrul celor ce au declarat cã au fumat).Au avut probleme cu fumatul 19,9% fete ºi 34,3% bãieþi din clasele IX-XII, care afirmã cã din acest motiv înultimele 6 luni au încercat sã renunþe la þigãri.Concluzii:• Avem un numãr foarte mare de elevi care au declarat cã au încercat sã fumeze vreodatã.• 28,3% fete ºi 45,5% bãieþi, avînd o vîrstã destul de micã atunci cînd au început aceastã experienþã (11 anipentru bãieþi ºi 13 pentru fete), susþin cã fumeazã în mod regulat.Recomandãri:1. Este stringentã necesitatea unor acþiuni ºi mijloace moderne, accesibile ºi cu impact sesizabil pentru formareala elevi a unui comportament sanogen, a intoleranþei faþã de fumat. Din acest motiv, este binevenitã introducereaîn ºcoli, la toate nivelurile, a disciplinei “Deprinderi pentru viaþã”.2. Activitatea de educare a unui mod sãnãtos de viaþã la copii, cu accent pe combaterea comportamentului curisc pentru sãnãtate – consumul de tutun, se impune a fi efectuatã începînd cu vîrsta preºcolarã.II. CONSUMUL DE DROGURIO problemã alarmantã pentru sãnãtatea publicã o constituie consumul de droguri ºi de alte substanþe psihotrope.Pe parcursul anului 2003, au fost depistaþi 1297 de bolnavi de narcomanie, în total fiind la evidenþã medicalã 6279de persoane. Analiza structurii pe grupe de vîrstã a demonstrat cã ponderea persoanelor tinere (pînã la 18 ani) afectatede narcomanie este înaltã – 4,2%.Investigaþiile au scos în evidenþã condiþiile ce favorizeazã întrebuinþarea drogurilor de cãtre minori, printre care:• Interesul scãzut al organelor specializate pentru protejarea ºi educarea copilului;• Moralitatea scãzutã a unor categorii de pãrinþi obsedaþi de consumul abuziv de alcool, droguri, stupefiante;• Folosirea actelor de violenþã de cãtre pãrinþi în educaþia copiilor;8EVALUAREA COMPORTAMENTULUI CU RISC PENTRU SÃNÃTATE LA ELEVII CL. V-XII


QUO VADIS?• Majorarea numãrului divorþurilor care, în mare mãsurã, favorizeazã comportamentul infracþional al minorilor;• Plecarea pãrinþilor la muncã peste hotare, copiii rãmînînd fãrã supraveghere atît din partea acestora cît ºi aorganelor de tutelã ºi curatelã;• Dorinþa adolescenþilor de a se manifesta în faþa prietenilor ºi colegilor, cauzatã de influenþa negativã apersoanelor mature º.a.Frecvenþa consumului de droguri a fost studiatã utilizînd acelaºi chestionar YRBSS aplicat pe un lot de 906 elevidin clasele IX-XII (531 fete ºi 375 bãieþi).Au declarat cã au trecut prin experienþa consumului de droguri 6,9% din toþi elevii supuºi anchetãrii: 4,1% fete ºi10,7% bãieþi. În majoritatea cazurilor consumul a fost ocazional (1-2 ori) – 54,5% fete ºi 40,0% bãieþi (Figura 4). Relativmare însã este ponderea elevilor care, pe parcursul mai multor ani, s-au drogat de zeci de ori, ceea ce poate presupuneformarea sau prezenþa dependenþei faþã de droguri la o mare parte dintre ei.Figura 4. Frecvenþa consumului de droguri de cãtre elevii claselor IX-XII(% din cei ce au recunoscut aceastã experienþã).Vîrsta la care fetele au folosit droguri pentru prima datã este de 15-16 ani, 1/4 din ele indicînd o vîrstã mai micã –13-14 ani. Majoritatea bãieþilor declarã cã au trecut prin aceastã experienþã pentru prima datã la 13-16 ani, iar 1/4 dinei – la o vîrstã ºi mai micã.Consumul de droguri în instituþiile de învãþãmînt este confirmat de 4,1% elevi. Este alarmant faptul cã 7,6%fete ºi 8,7% bãieþi declarã cã în ultimele 12 luni li s-au oferit/vîndut droguri la ºcoalã.Concluzii:1. Experienþa consumului de droguri a fost recunoscutã de 6,9% elevi ai claselor de liceu, cifra obþinutã în cadrulinvestigaþiei noastre fiind de douã ori mai mare în comparaþie cu datele altor autori (2).2. Vîrsta primului consum de droguri este de 15-16 ani la majoritatea fetelor ºi 13-16 ani – la bãieþi.3. Consumul de droguri în instituþiile de învãþãmînt este destul de rãspîndit, ºcoala devenind un punct de realizarea acestor substanþe în rîndul elevilor.Recomandãri:Tactica de profilaxie iniþialã asupra persoanelor grupului de risc (3):– eliminarea atracþiei create de droguri;– nepermiterea persoanei care încearcã sã foloseascã droguri de a trece la un consum permanent;– lichidarea manifestãrilor negative apãrute la persoana în cauzã;– blocarea influenþei negative din partea celor din anturajul persoanei respective.III. CONSUMUL DE BÃUTURI ALCOOLICENumeroase cercetãri ºtiinþifice au demonstrat impactul alcoolului asupra mortalitãþii generale, apariþiei afecþiunilorhepatice, digestive, respiratorii, vasculare ºi ale sistemului nervos, accidentelor rutiere, morþii violente. Alte studiiatenþioneazã asupra cazurilor de violenþã în familie, precum ºi a celor de suicid. Potrivit datelor statistice din ianuarie2004, în instituþiile narcologice din republicã se aflau la evidenþã 47678 bolnavi de alcoolism cronic, 347 bolnavi depsihoze alcoolice ºi 3688 de pacienþi în evidenþã preventivã (1).Actualmente, la evidenþa organelor de poliþie se aflã 38246 de persoane care fac abuz de alcool, iar pentru contravenþiice þin de consumarea bãuturilor spirtoase au fost reþinute, pe parcursul anului 2003, circa 136566 de persoane. În acestDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005EVALUAREA COMPORTAMENTULUI CU RISC PENTRU SÃNÃTATE LA ELEVII CL. V-XII9


QUO VADIS?context, menþionãm cã în majoritatea cazurilor de sãvîrºire a infracþiunilor grave ºi deosebit de grave în familie, dreptcatalizator serveºte alcoolul – un produs ieftin ºi accesibil. Alcoolismul a prins rãdãcini adînci în societate ºi pune înpericol nu numai viaþa consumatorilor, dar ºi a copiilor acestora. O problemã ºi mai acutã constã în numãrul mare deinfracþiuni comise de minori în stare de ebrietate: în 2001 – 57, 2002 – 201, 2003 – 107 (8).Consumul frecvent ºi abuziv de bãuturi spirtoase la vîrstã precoce poate duce la dezvoltarea alcoolismului, laadolescenþi ºi tineri acesta formîndu-se în mediu timp de 3-4 ani, de trei ori mai repede decît la maturi.Necesitatea studierii consumului de bãuturi alcoolice în rîndul elevilor se impune din motivul constatãrii situaþieiºi elaborãrii unui program de combatere a acestui comportament nesanogen.Chestionarul a fost aplicat pe un lot de elevi din clasele V-XII din 12 licee ºi ºcoli de culturã generalã. În total, aufost supuºi investigaþiei 2029 de elevi (1121 de fete ºi 908 bãieþi).Rezultatele anchetãrii ne aratã cã n-au trecut prin aceastã experienþã 27,6% din respondenþi. Cota celor care neagãconsumul de alcool scade de la clasa V-a spre clasele mari (52,8% fete ºi 42,3% bãieþi în clasa V ºi, respectiv, 5,9% ºi7,1% în clasa XII).Un consum ocazional de alcool (timp de 1-9 zile) se atestã în rîndul a 50,0% fete ºi 52,6% bãieþi, numãrul celor careau consumat bãuturi alcoolice pentru prima datã pînã la vîrsta de 11 ani fiind destul de mare: 13,1% fete ºi 20,0%bãieþi.Figura 5. Frecvenþa consumului de bãuturi alcoolice la elevii claselor V-XII(rãspunsul în % al celor ce au declarat consumul de alcool).Consumul de bãuturi alcoolice la ºcoalã este rãspîndit în rîndul elevilor, marea majoritate însã fãcînd-o ocazional.La întrebarea: “În ultimele 30 de zile, în cîte zile ai bãut mai multe ore în ºir?” au rãspuns afirmativ 25,3% fete ºi 34,8%bãieþi din clasele de liceu. Mai mult de jumãtate dintre ei au consumat bãuturi alcoolice o singurã zi, 1/4 – timp de douãzile ºi 1/4 – mai multe zile (Figura 5).Concluzii:1. Au trecut prin experienþa consumului de bãuturi alcoolice 60,8% fete ºi 74,3% bãieþi.2. Vîrsta la care au bãut pentru prima datã alcool (mai mult de cîteva înghiþituri) este de 11-14 ani pentru jumãtatedintre bãieþii chestionaþi ºi de 13-16 ani pentru fete.3. Consumul abuziv de bãuturi alcoolice (mai multe ore în ºir) pe parcursul unei luni este recunoscut de 25,3% fete ºi34,8% bãieþi.Mãsurile de educaþie pentru sãnãtate ºi promovare a modului sãnãtos de viaþã includ cunoaºterea de cãtre copiiºi adolescenþi a factorilor de risc ºi apariþiei toleranþei faþã de alcool, a consecinþelor nocive ale acestuia.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Arapu, V., Percepþia modului sãnãtos de viaþã. Materialele congresului V al igieniºtilor, epidemiologilor ºimicrobiologilor din Republica Moldova, V. 3, Chiºinãu, 26-27 septembrie 2003.10EVALUAREA COMPORTAMENTULUI CU RISC PENTRU SÃNÃTATE LA ELEVII CL. V-XII


QUO VADIS?2. Calmîc, V.; Eþco, C.; Magdei, M., ºi al. Informareaelevilor în problemele profilaxiei bolilor cutransmitere sexualã ºi narcomaniei. Materialelecongresului V al igieniºtilor, epidemiologilor ºimicrobiologilor din Republica Moldova, V. 3,Chiºinãu, 26-27 septembrie 2003.3. Condrat, R.; Cocier, V., Unele aspecte privindnarcotismul în rîndul minorilor ºi prevenireaacestui fenomen de cãtre organele afacerilorinterne. Probleme de prevenire ºi combatere adelicvenþei juvenile, traficului de fiinþe umaneºi migraþiunii ilegale. Materialele conferinþeiºtiinþifico-practice internaþionale, 23-24 aprilie2004, Chiºinãu, 2004.4. Eþco, C.; Calmîc, V.; Magdei, M.; Chiºlaru, L.;Oglindã S., Prisãcari, V., Silistrari, N., Informarearomilor despre principiile modului sãnãtos deviaþã. Materialele congresului V al igieniºtilor,epidemiologilor ºi microbiologilor din RepublicaMoldova, Chiºinãu, 26-27 septembrie, 2003.5. Gladchi, Gh., Victimizarea în familie –determinanta traficului de fiinþe umane ºi acriminalitãþii juvenile. Probleme de prevenire ºicombatere a delicvenþei juvenile, traficului defiinþe umane ºi migraþiunii ilegale. Materialeleconferinþei ºtiinþifico-practice internaþionale,23-24 aprilie 2004, Chiºinãu, 2004.6. Martînov, A., Probleme de prevenire ºicombatere a narcomaniei. Probleme de prevenireºi combatere a delicvenþei juvenile,traficului de fiinþe umane ºi migraþiunii ilegale.Materialele conferinþei ºtiinþifico-practiceinternaþionale, 23-24 aprilie 2004, Chiºinãu, 2004.7. Mireºtean, I.; Irimie, S.; Pop, V., Factori predictoriîn epidemiologia comportamentalã laadolescenþi. Factorii de risc din mediul de viaþãîn relaþie cu sãnãtatea populaþiei, Iaºi, 1999.8. Plop, P., Privire generalã asupra personalitãþiiinfractorului minor. Probleme de prevenire ºicombatere a delicvenþei juvenile, traficului defiinþe umane ºi migraþiunii ilegale. Materialeleconferinþei ºtiinþifico-practice internaþionale,23-24 aprilie 2004, Chiºinãu, 2004.9. Sãnãtatea publicã în Moldova, Chiºinãu, 2004.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005EVALUAREA COMPORTAMENTULUI CU RISC PENTRU SÃNÃTATE LA ELEVII CL. V-XII11


RUBICON MANAGERIALStilul managerial ºitrãsãturile de caracterVasile COJOCARUUniversitatea Pedagogicã de Stat “I. Creangã”Diverse cercetãri au confirmat faptul cã stilul managerialdepinde, în mãsurã considerabilã, de caracterul,temperamentul ºi aptitudinile persoanei care se aflã laconducere, acestea, la rîndul lor, influenþînd comportamentulmanagerial. Pornind de la rolul ºi importanþarespectivei interdependenþe în procesul de conducere ainstituþiei educaþionale, ne-am propus sã efectuãm oinvestigaþie cu participarea directorilor de ºcoli întru astabili predispoziþiile ºi calitãþile psihologice necesarepentru a conduce, conturînd profilul psihomoral ºi cãilede îmbunãtãþire a stilului de conducere. În vederearealizãrii acestui scop, am aplicat metodologia analizeistilului managerial în funcþie de natura persoanei(caracter, temperament, aptitudini), expusã în sisteme dematrice cuantificate, elaboratã de I. Moraru, pe care amadaptat-o la investigarea efectuatã, studiind minuþiosmatricele caracterial-stilisticã, temperamental-stilisticã,aptitudinal-stilisticã ale managerilor ºcolari. Ne vom referiîn continuare la structura matricei cuantificatecaracterial-stilistice a managerului.Caracterul, definit drept o constelaþie de atitudini,norme, acte de conduitã, fenomene cognitive, afectiveºi volitive, integrate într-un sistem complex, formeazãesenþa valoricã a persoanei [1, p. 31]. Conþinutul caracteruluise exprimã într-o multitudine de trãsãturi, dintrecare mai însemnate sînt [1, p. 32-33]: 1. Orientareacaracterului – capacitatea persoanei de a selectainfluenþele externe naturale ºi culturale dupã criterii moral-This study reflects the interdependence between theadministrative style of educational manager and hischaracter peculiarities, correlation which has not to beidentify, but it must be taken into consideration in termsof choosing a managerial career and training.valorice ºi de a rãspunde la ele prin reacþii atitudinalcomportamentaleadecvate; 2. Bogãþia – multitudinea,varietatea ºi complexitatea atitudinilor, valorilor, normelorcare au devenit elemente perene ale persoanei; 3.Stãpînirea de sine – capacitatea de a domina impulsurile;4. Consistenþa – concordanþa între idee, atitudine,vorbã ºi faptã; 5. Generozitatea – sensibilitatea faþã denevoile altora; 6. Puterea – capacitatea persoanei de adomina împrejurãrile ºi de a se domina pe sine; 7. Supleþea(dinamica) – deschiderea cãtre valori, transformarea lorîn acte de comportament; 8. Disciplina – încadrareapersoanei într-un set de norme respectate; 9. Optimismul– încrederea în sine, în ceilalþi ºi în viaþã.Trãsãturile de caracter au fost grupate cîte trei, astfelca sã se armonizeze mai mult ºi sã nu se contrazicã, fiindcombinate ulterior în variante pentru fiecare din cele treiliste. Ele au fost cuantificate dupã valoarea, ponderealor caracterialã în felul urmãtor: gr. I – orientarea caracteruluia fost notatã cu cifra 3, bogãþia – cu 2, stãpînireade sine – cu 1; gr. II – consistenþa – cu 3, generozitatea– cu 2, puterea cu 1; gr. III – supleþea – cu 3, disciplina– cu 2, optimismul – cu 1. Pe verticala matricei sîntaranjate structurile caracteriale în numãr de 8 pentrufiecare din cele 3 liste cu indicarea valorii operaþionaleexprimate de la 6 la 0. Pe orizontalã sînt aranjate funcþiileconducerii. Semnul + sau – indicã prezenþa sau lipsa uneianumite trãsãturi de caracter. Persoana cu cea mai marevaloare operaþionalã a structurilor caracteriale este ceamai indicatã, din punct de vedere caracterial, pentruconducere.12


RUBICON MANAGERIALDirectorilor de instituþii ºcolare din toate unitãþileadministrativ-teritoriale ale republicii (circa 400 depersoane) li s-a propus sã-ºi identifice structuracaracterialã, selectînd varianta care îi caracterizeazã maimult. Rezultatele se prezintã în tabele cu indicarea valoriiexperimentale a structurii caracteriale obþinute în cadrulinvestigaþiei.Analizînd structura matricei cuantificate caracterialstilisticea managerului în baza tabelelor 1-3 (adaptare,I. Moraru, 1, p. 41-45), tragem urmãtoarele concluzii.Structura matricei prezentatã în Tabelul 1 denotã cã la155 de directori (40,6%) din 381 le sînt proprii trãsãturilespecifice de caracter cu cea mai mare valoare operaþionalã(6) din grupul I – orientat, bogat, stãpînit, ceea cepresupune cã respectivele persoane sînt cele mai indicatepentru conducere. Aceºti directori posedã criterii moralvaloricecerte faþã de indicii: prevedere, decizie, organizare.Stãpînirea de sine le permite sã ia decizii cumpãtate,sã coordoneze activitatea în vederea îndepliniriisarcinilor în contextul unui climat deschis ºi favorabil, alunor relaþii umane ce faciliteazã satisfacþia în activitate.La calitãþile specificate în punctul 5 s-au referit 109directori (28%), lor fiindu-le caracteristice trãsãturileorientat, bogat, lipsit de stãpînire. Ei posedã criterii moralvaloricecerte, manifestã atitudini ºi norme adecvate, ceeace le permite a prevedea mersul lucrurilor în instituþiaºcolarã, a organiza eficient conducerea, a coordona ºicontrola activitatea managerialã. Totodatã, lipsa destãpînire de sine influenþeazã adesea negativ asupraprocesului de luare a deciziilor, provoacã dezechilibru,conflicte, tensiuni în colectiv. Dorind sã realizeze sarcinilela un nivel înalt cu orice preþ, nu rareori neglijeazã relaþiileinterpersonale, sînt impulsivi, nerãbdãtori cu angajaþii.Urmãtorul grup de persoane, dupã ponderea valoricãîn structura caracterialã, punctul 2, este constituit din 69de directori sau 18% din numãrul total de participanþi lainvestigaþie. Acestor directori, cu o orientare clarã ºi stãpînirede sine în condiþiile lipsei unei game de valori ºi atitudinicorespunzãtoare, le este dificil sã prevadã dezvoltareaorganizaþionalã în deplinã mãsurã ºi adecvat, deciziile luatede ei deseori nu reflectã complexitatea situaþiei, diversificareacãilor de dezvoltare, conducerea operaþionalã seefectueazã în limitele normativ-valorice prestabilite.„Sãrãcia” valorilor face dificilã adaptarea la schimbare.Tabelul 1.Nr. Structura caracterialã Semnul Expresia structurii caracterialeîn stilul de conducereValoareaoperaþionalã relativãValoareaexperimentalã (%)PrevedereDecizieOrganizareComandãCoordonareControl1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111. Orientat, + 6 40,6 + + + + + +Bogat, + + + + + + +Stãpînit + + + + + + +2. Orientat, + 4 18 + + + + + +Sãrac, - - - - - - -Stãpînit + + + + + + +3. Lipsit de orientare, - 3 10 - - - - - -Bogat, + + + + + + +Stãpînit + + + + + + +4. Lipsit de orientare, - 1 1 - - - - - -Sãrac, - - - - - - -Stãpînit + + + + + + +5. Orientat, + 5 28 + + + + + +Bogat, + + + + + + +Lipsit de stãpînire - - - - - - -6. Orientat, + 3 1 + + + + + +Sãrac, - - - - - - -Lipsit de stãpînire - - - - - - -7. Lipsit de orientare, - 2 1 - - - - - -Bogat, + + + + + + +Lipsit de stãpînire - - - - - - -Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005STILUL MANAGERIAL ªI TRÃSÃTURILE DE CARACTER13


RUBICON MANAGERIAL8. Lipsit de orientare, - 0 - - - - - - -Sãrac, - - - - - - -Lipsit de stãpînire - - - - - - -Valoarea orientãrii = 3 Valoarea bogãþiei = 2 Valoarea stãpînirii de sine = 1Nr. Structura caracterialã Semnul Expresia structurii caracterialeîn stilul de conducereValoareaoperaþionalã relativãValoareaexperimentalã (%)PrevedereDecizieOrganizareComandãCoordonareTabelul 2.Control1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111. Consistent, + 6 44,5 + + + + + +Generos, + + + + + + +Puternic + + + + + + +2. Consistent, + 4 12,4 + + + + + +Lipsit de generozitate, - - - - - - -Puternic + + + + + + +3. Lipsit de consistenþã, - 3 10 - - - - - -Generos, + + + + + + +Puternic + + + + + + +4. Lipsit de consistenþã, - 1 0,5 - - - - - -Lipsit de generozitate, - - - - - - -Puternic + + + + + + +5. Consistent, + 5 30,8 + + + + + +Generos, + + + + + + +Lipsit de putere - - - - - - -6. Consistent, + 3 1,2 + + + + + +Lipsit de generozitate, - - - - - - -Lipsit de putere - - - - - - -7. Lipsit de consistenþã, - 2 1 - - - - - -Generos, + + + + + + +Lipsit de putere - - - - - - -8. Lipsit de consistenþã, - 0 - - - - - - -Lipsit de generozitate, - - - - - - -Lipsit de putere - - - - - - -Valoarea consistenþei = 3 Valoarea generozitãþii = 2 Valoarea puterii = 1Nr. Structura caracterialã Semnul Expresia structurii caracterialeîn stilul de conducereValoareaoperaþionalã relativãValoareaexperimentalã (%)PrevedereDecizieOrganizareComandãCoordonareTabelul 3.Control1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 111. Suplu, + 6 39 + + + + + +Disciplinat, + + + + + + +14STILUL MANAGERIAL ªI TRÃSÃTURILE DE CARACTER


RUBICON MANAGERIALOptimist + + + + + + +2. Suplu, + 4 13 + + + + + +Lipsit de disciplinã, - - - - - - -Optimist + + + + + + +3. Lipsit de supleþe, - 3 22,9 - - - - - -Disciplinat, + + + + + + +Optimist + + + + + + +4. Lipsit de supleþe, - 1 0,5 - - - - - -Lipsit de disciplinã, - - - - - - -Optimist + + + + + + +5. Suplu, + 5 23 + + + + + +Disciplinat, + + + + + + +Lipsit de optimism - - - - - - -6. Suplu, + 3 1 + + + + + +Lipsit de disciplinã, - - - - - - -Lipsit de optimism - - - - - - -7. Lipsit de supleþe, - 2 - - - - - - -Disciplinat, + + + + + + +Lipsit de optimism - - - - - - -8. Lipsit de supleþe, - 0 - - - - - - -Lipsit de disciplinã, - - - - - - -Lipsit de optimism - 0 - - - - - -Valoarea supleþei = 3 Valoarea disciplinei = 2 Valoarea optimismului = 1Grupul urmãtor în ordinea descreºterii valoriloroperaþionale (3) este alcãtuit din 39 (10%) directori deºcoalã. Bogãþia ºi stãpînirea de sine în cazul lipsei deorientare le permit acestora sã asigure activitateaorganizaþiei în regim de funcþionare, sã creeze în colectivo atmosferã calmã, de echilibru. Deciziile le iau, de regulã,în bazã normativã. Funcþiile de organizare, conducere,coordonare ºi control se realizeazã în limitele normativeposibile. Astfel, se acþioneazã mai mult conformformulelor „vãzînd ºi fãcînd”, „aici ºi acum”. Lipsa deorientare influenþeazã negativ prevederea, proiectarea ºiplanificarea pe termen mediu ºi lung. Neadecvareaactivitãþii manageriale la mediu provoacã stagnare, chiardacã, dupã caz, se iau mãsuri corespunzãtoare prompte.Persoanele cu astfel de trãsãturi specifice caracterialeacceptã cu greu schimbarea, nu dispun de suficientecapacitãþi manageriale de previziune, de anticipare alucrurilor, de adaptare, nu îºi asumã riscuri.Este remarcabil faptul cã directorii de unitãþi ºcolarenu ºi-au exprimat adeziunea la celelalte grupuri destructurã caracterialã cu o valoare operaþionalãneînsemnatã (2, 1, 0). Evident, aceste structuricaracteriale ale grupurilor (lipsit de orientare, sãrac,stãpînit; lipsit de orientare, bogat, lipsit de stãpînire;lipsit de orientare, sãrac, lipsit de stãpînire) nu trebuiesã fie caracteristice persoanelor cu funcþii de conducere,îndeosebi în învãþãmînt.Examinarea rezultatelor prezentate în Tabelul 2 privindmateria cuantificatã caracterial-stilistic a manageruluidenotã cã 176 de directori sau 44,5% din numãrulparticipanþilor la sondaj, au ales structura caracterialã dingrupul I, ce întruneºte trãsãturile specifice caracteriale,valoarea operaþionalã maximã a structurii fiind 6. Numãrulpersoanelor aderate la trãsãturile specifice caracterialeconsistent, generos, puternic coreleazã cu grupul detrãsãturi specifice caracteriale din lista nr. 1. Este evidentcã doar persoanele cu orientare caracterialã clarã, ce denotãstãpînire de sine sînt, de obicei, generoase ºi puternice.Consistenþa în procesul de conducere reprezintã ocomponentã esenþialã. Persoanele consistente sînt oneste,integre, lor le este caracteristicã unitatea dintre cuvînt ºifaptã, sporesc încrederea, contribuie la atingerea unoridealuri mãreþe, traduc în fapt cu perseverenþã celeproiectate/preconizate printr-o bunã organizare ºicoordonare a acþiunilor de control ºi evaluare.Consistenþa managerului, conjugatã cu generozitateaºi, îndeosebi, cu puterea, capacitatea lui de a dominaîmprejurãrile, de a se stãpîni, persistenþa ºi fermitatea sîntcondiþii indispensabile în realizarea cu succes ascopurilor propuse. Persoanele cu astfel de trãsãturi, prinrealizãrile lor, provoacã schimbarea ºi insuflã credibilitate.Generozitatea, exprimatã prin înclinaþia atitudinalcomportamentalãaltruistã a persoanei, ajutorulnepãrtinitor, dezinteresat este o componentã caracterialãfireascã ºi proprie tuturor cadrelor didactice, inclusivcelor cu funcþii de conducere. În sondajul efectuat de noinu s-au înregistrat devieri de la aceastã cerinþã/normãprofesionalã.Puþin altfel stau lucrurile referitor la trãsãturaspecificã – puterea, ce denotã insistenþã, fermitate înDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005STILUL MANAGERIAL ªI TRÃSÃTURILE DE CARACTER15


RUBICON MANAGERIALrealizarea scopurilor. În cadrul studiului nostru, 122 dedirectori, sau 38,8% din numãrul participanþilor la sondaj(395), au ales punctul 5 al listei nr. 2, în care au fostincluse trãsãturile specifice caracteriale consistenþã,generozitate ºi lipsã de putere, valoarea operaþionalãrelativã a structurii fiind 5. Lipsa de fermitate, depersistenþã în structura caracterialã a managerului serãsfrînge negativ asupra îndeplinirii celor proiectate/preconizate, luãrii deciziei, coordonãrii activitãþii înprocesul de conducere. Aceastã situaþie, în cazuri aparte,conduce la libertinism, permisivitate, care pun subsemnul îndoielii realizarea sarcinilor trasate. În opinianoastrã, un numãr mare de persoane au acceptat aceastãstructurã caracterialã din cauzã cã au confundat opþiuneadatã cu puterea de decizie care, dupã cum se ºtie, întrunsistem încã destul de centralizat este nesemnificativãpentru directorii de unitãþi ºcolare. În aceste împrejurãridirectorul mai mult administreazã decît conduce, estepreponderent executor ºi mai puþin în rolul deconducãtor. Evident, în condiþiile de descentralizare, depromovare a unei autonomii ºcolare în contextul noilororientãri, directorul de ºcoalã va fi impus sã acþionezeîn calitate de manager, asumîndu-ºi obligaþiile ºirãspunderea deplinã în realizarea misiunii ºcolii într-operioadã de schimbare.Celelalte variante ale structurii caracteriale dinTabelul 2, în ordinea descrescãtoare a valorii operaþionalea structurii, nu sînt importante, fiindcã ponderealor este micã (12% – 0). Totuºi, ele nu trebuie neglijate,deoarece în învãþãmînt lipsa de generozitate, deconsistenþã nu sînt admisibile în orice formã ºi indiferentde grad.Analiza rezultatelor din Tabelul nr. 3 denotã cã 39%din directorii de unitãþi ºcolare ºi-au exprimat adeziuneala grupul de trãsãturi specifice cu valoarea operaþionalãrelativã a structurii 6 – suplu, disciplinat, optimist; 23% –la grupul de trãsãturi specifice: suplu, disciplinat, lipsitde optimism; 22,9% – la grupul de trãsãturi specificecaracteriale: lipsit de supleþe, disciplinat, optimist, iar13% – la grupul de trãsãturi specifice: suplu, lipsit dedisciplinã, optimist. Celelalte variante sînt nesemnificativeîn valoare absolutã. Lipsa de optimism înstructura caracterialã s-a înregistrat la un numãr relativmare de directori (22,9%), fapt ce sugereazã cã ei nu auîncredere în sine, în ceilalþi, în viaþã, ceea ce are un impactnegativ asupra conducerii unitãþii ºcolare. Probabil,alegerea acestui grup de trãsãturi specifice le-a fostinfluenþatã de greutãþile cu care se confruntã. Oricum,procesul de conducere depinde în mãsurã considerabilãde încrederea în sine, în viitor, în realizarea sarcinilororganizaþiei.Concluziile trase din rezultatele investigaþiei cu privirela profilul psiho-socio-profesional al managerului îneducaþie stau la baza urmãtoarelor teze:• Profilul psiho-socio-profesional al manageruluiîn educaþie trebuie examinat din perspectivateoriilor trãsãturilor de personalitate, teoriilorstilului de conducere, teoriei contingenþei.Diversele metode de investigare a profiluluipsiho-socio-profesional al managerului îneducaþie demonstreazã prezenþa la directorii deunitãþi ºcolare a unei viziuni realiste despretrãsãturile lor de caracter.• Trãsãturile, calitãþile psihice ºi stilul managerialse aflã într-o dependenþã biunivocã: caracterul sereferã la dimensiunea valoricã social-umanã astilului managerial, care poate fi îmbunãtãþit prinrestructurare, punînd accent pe laturile pozitiveale caracterului, modificare posibil de realizat ºiîn cadrul programelor de formare managerialã.• Corelarea stilului de conducere cu trãsãturile depersonalitate, caracterul persoanei „nu trebuieinterpretate ca identitate”. „În realitate seîntîlnesc ºi cazuri cînd persoane ce dispun decaractere asemãnãtoare manifestã stiluri diferitesau oameni cu o identitate de stiluri au caracterediferite” [2, p. 97].REFERINÞE BIBLIOGRAFICE:1. Moraru, I., Introducere în psihologiamanagerialã, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti,1995.2. Zlate, M., Leadership ºi Management, EdituraPolirom, Iaºi, 2004.3. Cojocaru, Vasile Gh., Schimbarea în educaþie ºiSchimbarea managerialã, Editura Lumina,Chiºinãu, 2004.4. Ïàòðàøêó Ä., Ìóõàìåä Äæàðàèä ÌóñòàôàÀëü-Õàíàêòà, Ïåäàãîãè÷åñêèé ìåíåäæìåíò.Èññëåäîâàíèå îðãàíèçàöèîííî-ïåäàãîãè-÷åñêîé äåÿòåëüíîñòè ðóêîâîäèòåëÿ øêîëû,Êèøèíýó, 2000.Recenzenþi:Nicolae BUCUN,dr. habilitat în psihologie, prof. univ.Carolina PLATON,dr. habilitat în pedagogie16STILUL MANAGERIAL ªI TRÃSÃTURILE DE CARACTER


EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃ*Cãtre cei care vor utilizacu interes aceastã carteIniþial, acest proiect nu avea ambiþia de a depãºilimitele unei culegeri, ample dar ºi reprezentative, de texteºi exerciþii, care sã vã ajute, dragi elevi ºi stimaþi profesori,sã recunoaºteþi ºi sã apreciaþi diferenþele culturale,identitãþile specifice, dialogul ºi interferenþele dintreculturi prin intermediul literaturii diferitelor etnii din RepublicaMoldova.Pas cu pas, profilul cãrþii a început sã prindã contururimai clare o datã cu înþelegerea unei realitãþi incontestabilea societãþii noastre: atunci cînd se vorbeºte de relaþiiinteretnice într-un cadru politic, auzim despre dificultãþi,despre conflicte, despre lezarea drepturilor ºi despreconfruntãri. În acest domeniu larg mediatizat,stereotipurile ºi ideile preconcepute rãmîn o prezenþãîngrijorãtoare. În cadrul educaþional, nu discutãm ºi chiarevitãm sã menþionãm existenþa vreunei probleme lanivelul relaþiilor interetnice. Dacã se întîmplã totuºi sã ofacem, obiºnuim sã cerem – ori sã oferim – rãspunsuride-a gata, fãrã prea multe analize ºi comentarii. Iar în cadrulunei localitãþi concrete, cum ar fi Gãvãnoasa, de pildã,relaþiile ºi problemele respective sînt tratate ca uneleabsolut fireºti ºi sînt tranºate ca atare, fãrã excese ºi tamtam,pentru cã membrii acestei comunitãþi, dincolo deapartenenþa la diferite grupuri etnice, se mai identificã ºica vecini, simple cunoºtinþe sau consãteni, care au în faþãaceleaºi griji pentru ziua de mîine, a lor ºi a copiilor lor.Bineînþeles, acest curs intitulat Sã ne cunoaºtem maibine! se înscrie, în primul rînd, în cadrul educaþional.Ne-am propus un demers vizînd diversitatea ºi diferenþele,dar ºi valorile comune, specificul cultural, darºi interferenþele, marile adevãruri, dar ºi aspecteleneliniºtitoare, generatoare de întrebãri complexe, chiarincomode.Ceea ce urmãreºte aceastã carte este sã propunã uneleexperienþe care sã ne apropie ºi sã ne ajute sã necunoaºtem mai bine:• Experienþe cognitive: cunoºtinþe concrete privindpersonalitãþi eminente, opere literare mai mult orimai puþin cunoscute, esenþa unor tradiþii ºi credinþeseculare etc.;• Experienþe atitudinale: posibilitatea de a vãexprima atitudinile ºi sentimentele în legãturã cu„celãlalt”; posibilitatea de a analiza cum s-auschimbat sentimentele voastre cu trecerea timpului,pe mãsurã ce vi s-au aprofundat cunoºtinþeledespre „ceilalþi”;• Experienþe comportamentale: formarea ori schimbareaunor atitudini, fãrã îndoialã, poate fi doveditãnumai de o schimbare a comportamentului, amodului de relaþionare, de comunicare cu „ceilalþi”:* Rubricã realizatã cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii.17


EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃcu respect, cu înþelegere, cu demnitate, cu toleranþã,cu încredere.Unul dintre modelele cele mai vehiculate în literaturade specialitate referitoare la studiile culturale este cel alaisbergului: foarte puþine elemente ale culturii sînt vizibile(literatura, folclorul, teatrul, muzica, dansul popular,portul naþional, bucãtãria tradiþionalã etc.) – vîrfulaisbergului. Partea subacvaticã însã, cea care constituie,de fapt, marea masã ºi baza întregului monolit, poate fivãzutã mai greu, doar cu un efort considerabil.PredominantcunoscuteArtele Literatura Teatrul Muzicaclasicã Muzica popularã Dansurilepopulare Jocurile Bucãtãriatradiþionalã VestimentaþiaPredominantnecunoscuteNoþiunea de modestie Conceptul de frumuseþe Idealul deeducaþie a copiilor Legile cu privire la moºtenire CosmologiaAtitudinea faþã de animale Relaþia superior/subordonat Definiþiapãcatului Modul de a face curte Conceptul de justiþie Motivaþiapentru a lucra Noþiunile de leadership Tempoul lucrului Modulde luare a deciziilor în cadrul grupului Concepþia desprecurãþenie Atitudinea faþã de cei aflaþi la nevoie Ideea despreboalã Concepþia despre schimbarea statutului socialContactul vizual Rolurile în raport cu statutul de vîrstã, sex,clasã socialã, ocupaþie, înrudire etc. Definiþia demenþei Naturaprieteniei Conceptul de sine Modelele de percepere vizualãLimbajul corpului Mimica Noþiunile de logicã ºi validitate Modulde a face faþã emoþiilor Modelele de comunicare în diversecontexte sociale Concepþia despre trecut ºi viitor Ordonareatimpului Preferinþa pentru competiþie sau cooperare Gradul deinteracþiune socialã Caracteristicile adolescenþei Amenajareaspaþiului etc.Modelul aisbergului sugereazã cã elementele vizibile ale unei culturi sînt de neimaginat fãrã elementele invizibile,fiind, de fapt, un rezultat al acestora. Pentru a putea comunica eficient, persoanele care provin din culturi diferitetrebuie sã ºtie cît mai multe despre partea invizibilã a aisbergului.Partea vizibilã a acestei cãrþi, cea de literaturã, este expresia unei pãrþi mai ample, care rãmîne ascunsã: istoriapoporului creator al literaturii respective, tradiþiile ºi datinile, valorile ºi normele morale, credinþele, concepþiile referitoarela lumea înconjurãtoare, la familie, la relaþia dintre genuri, la prietenie etc. Noi vã invitãm sã încercaþi s-o descoperiþi,prin intermediul experienþelor de învãþare propuse în cadrul fiecãrui capitol, la fiecare subiect. Cunoaºterea ºi înþelegereaacestei pãrþi vã poate oferi ºansa înþelegerii raporturilor dintre niºte elemente atît de complexe ºi, adesea, opuse,contradictorii, dar cu drepturi egale ºi depline de manifestare ºi afirmare: EU, CEILALÞI, NOI. Sau, mai bine:EU + CEILALÞI = NOI.Mult succes!Liliana NICOLAESCU-ONOFREI,director executiv,Centrul Educaþional PRO DIDACTICA18CÃTRE CEI CARE VOR UTILIZA CU INTERES ACEASTÃ CARTE


EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃToleranþa ºi intoleranþa...Anatol CIBOTARUGimnaziul Sãrata Nouã, r. FãleºtiToleranþa ºi intoleranþa au fost, sînt ºi vor fi la fel dedeparte una de alta, ca ºi rãsãritul de apus. Acest adevãreste valabil pentru orice sistem de gîndire cu privire lanoi înºine ºi la universul în care trãim. Mai mult ca atît:este o lege pe care nu a elaborat-o nici unul dintre noi ºipe care nu prea sîntem dornici s-o recunoaºtem. Poatedin acest motiv societatea din care facem parte îºi vapierde „busola”, lipsindu-ne chiar ºi de unicul strop desperanþã într-un secol fãrã speranþe...ªi totuºi... Ni se mai oferã o ºansã – credinþa în Dumnezeu.Numai alãturi de ea vom putea experimenta putereamagicã a toleranþei, sentimentul de mulþumire ºiîmplinire – vom fi siguri cã sîntem pe calea cea bunã. Adicã,vom parcurge un nou anotimp al binecuvîntãrii ºi vomîmbrãca toleranþa ca pe o hainã – în fiecare dimineaþã.Aºadar, ce facem ºi încotro mergem? Spre Infern sauspre Paradis?Nu ne rãmîne decît sã ne întrebãm conºtiinþa ºi sã-iîngãduim sã ne rãspundã...Încotro þinem calea: spre valorile convergente aletoleranþei sau spre cele divergente ale intoleranþei?Pe mãsurã ce înaintãm, nimic nu ilustreazã mai bineprãbuºirea economicã a lumii decît deteriorarea omuluipe plan moral. Se simte în aer izul de netãgãduit al aceluispirit numit de Biblie anticristic. E acelaºi care a fostprezent la turnul Babel, la Sodoma ºi la Gomora. E prezentºi astãzi în toate þãrile lumii.Sã ne întoarcem la anul 1940. Trei fizicieni – EnricoFermi, Leo Szilard ºi Eugene Wigner – lucrînd în condiþiirudimentare, într-un laborator înjghebat pe un fost terende handbal, sub tribuna mare a Universitãþii din Chicago,au dezagregat atomul, confirmînd astfel în practicã formulateoreticã a lui Albert Einstein: E=mc 2 . Pãrea cã, însfîrºit, omul a asigurat umanitãþii o sursã ieftinã ºiabundentã de energie. Mijeau zorii unei noi revoluþiiindustriale. Se spera cã aceastã descoperire va pune capãttuturor disputelor teritoriale, rãzboaiele avînd sã înceteze,sãracilor asigurîndu-li-se cãldurã, adãpost ºi hranãîndestulãtoare. Nici o naþiune nu avea sã mai cunoascãmizeria ºi lipsurile.Cu totul alta este imaginea consemnatã de istorie.Opera celor trei savanþi cu profunde convingeri religioasea cunoscut o evoluþie neaºteptatã, dînd naºtere uneiperioade de teroare, ºi nu de belºug. Mai întîi a fostHirosima ºi Nagasaki. Apoi au urmat toate celelalte...Treptat am ajuns, iatã, la ziua în care onoarea, decenþa,toleranþa, cinstea, blîndeþea, stãpînirea de sine,responsabilitatea, valorile umane (inclusiv familiale) ºispiritul de sacrificiu sînt înlocuite cu îmbuibare,senzualitate, intoleranþã, cruzime, necinste, delicvenþã,beþie, euforie produsã de droguri, fraudã, risipã ºidegradare a normelor morale. În locul adevãrului ni seoferã muzicã ºi amuzament, ca sã fim „bine dispuºi”, iarpersoanele oficiale, ministeriale, parlamentare ºiguvernamentale sînt alese în posturi înalte numai dacã„proiecteazã” o imagine atractivã la televiziune. Deexemplu, reacþia la „dezbaterile” pentru alegereapersoanei X în funcþia rãsunãtoare de... depinde înîntregime de imagine, ºi nu de adevãr sau de vreun argumentraþional. Poate de aceea ni se pare cã ºi culoriletricolorului sînt imprimate invers...De ce ne-am împotmolit atît de mult? Oare nu din cauzacã am crezut în „caii-putere” ºi rãbufnirile intoleranþei?Oare nu din cauza cã ne-am aruncat în vîltoarea ei ºi astfelne-am sãrãcit sufletul ºi sentimentele? Mai mult ca atît:ne-am clãdit vieþile pe pilonii intoleranþei ºi am ajuns sãrealizãm cã datoritã traumatizaþilor ani din trecut nu putemînainta nici moral ºi nici spiritual. Preferãm sã prindem dinzbor limbajul viclean al invidiei, rãutãþii, egoismului,laºitãþii, iresponsabilitãþii, resentimentelor ºi rãzbunãrii.Legea gravitaþiei le spune corpurilor ce sã facã ºi acesteafac, iar principiile toleranþei le spun oamenilor ce sã facãºi ei nu fac...Astãzi (ca niciodatã) rãsunã cel mai puternic glasulºi chemarea toleranþei. Avem toate motivele sãrãspundem la aceastã chemare ºi nici un motiv sã nurãspundem. Nu trebuie sã uitãm cã nici o fiinþã umanã nurealizeazã cît de intolerantã este, decît atunci cînd încearcãdin rãsputeri sã devinã tolerantã. Totodatã, trebuieconºtientizat ºi faptul cã toleranþa este cel mai de preþlucru pe care îl putem avea ºi pe care l-am putea oferi, larîndul nostru. E necesar sã privim dincolo de durere ºisuferinþã ºi astfel vom descoperi cã resentimentele generatede intoleranþã reprezintã un blocaj în calea buneiînþelegeri. Valorile ºi sentimentele umane ne îndeamnã sãeliminãm din conversaþii cuvintele amare ºi grosolane ºisã utilizãm expresii plãcute ºi dulci. Astfel, vom încurajacolegii noºtri sã se ridice peste propriile traumeemoþionale: simþurile se vor limpezi ºi vor începe sã seDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 200519


EDUCAÞIE PENTRU TOLERANÞÃîntremeze. În cele din urmã vom ajunge în locul undevindecarea va însemna mult mai mult decît rãmînerea înboalã. Nu ne rãmîne decît sã concludem cã numaiatitudinea tolerantã a fiecãrui membru al societãþii estemedicamentul pentru tratarea disperãrii lãuntrice în carese zbat milioane de oameni. Numai ea „va lua cu mîna”groaznica povarã ce le apasã inima, îi va scoate dinmohorîta stare de deprimare în care plutesc...Avem un motiv destul de serios pentru a ne gîndi laatitudinea (tolerantã sau intolerantã) pe care o manifestãmîn fiecare zi. De modul cum o practicãm depindemoºtenirea pe care o lãsãm generaþiilor viitoare. Cum vafi ea – o moºtenire demnã de urmat sau demnã de a fidiscreditatã – alegerea, cu profundele ei implicaþii, neaparþine.Paralel cu cele menþionate mai sus, afirmãm cucertitudine cã cea mai mare „greutate specificã” o arecredinþa în Dumnezeu. Ea, cu siguranþã, ne va dãrui luminatoleranþei, forþa de nezguduit ºi puritatea spiritualãa oricãrei integritãþi, puterea sã eliminãm din sufletelenoastre litera moartã ºi pustiitoare a intoleranþei.Sã sperãm cã, în sfîrºit, va veni dimineaþa. Va veniîntr-o luminã nouã pentru noi ºi vom înþelege lucrurileaºa cum nu le-am mai înþeles vreodatã. Va veni pentru cãacesta este scopul Mîntuitorului nostru Iisus Hristos: sãne reaminteascã în orice clipã sfintele principii aletoleranþei pe care (între noi fie vorba!) nu sîntem delocdornici sã le aplicãm. Într-adevãr, este ca ºi cum ai aducemereu un cal la o barirã peste care a refuzat sã sarã sauun elev la fragmentul de lecþie pe care vrea sã-l evite.Deocamdatã însã circumstanþele lasã mult de dorit:intoleranþa „nu vrea” sã devinã rebelã. Dar cu cît totuldin jur se întunecã mai tare, cu cît creºte disperareaacestei vieþi trecãtoare, cu atît mai mult strãluceºte razade luminã a Toleranþei pe care o revarsã Dumnezeu asupranoastrã.Nimeni nu ne poate înþelege pe deplin durerea, în timpce noi suferim în starea în care ne aflãm. Dar orice s-ar abateasupra noastrã, din cauza circumstanþelor sau din cauzafaptelor oamenilor intoleranþi, un lucru este cert: înainteca aceastã fãrãdelege sã se infiltreze în viaþa noastrã, ea atrecut mai întîi prin mîna suveranã a lui Dumnezeu.ªi dacã intoleranþa, zbierîndu-ºi necontenit autoritatea,ne insuflã cã este imposibil sã iertãm pe cineva careîn mod intenþionat ne-a rãnit cu singurul scop de a nedistruge, atunci mai avem o speranþã: sã vedem aceastãrãnire nedreaptã, înjositoare, dureroasã ºi chiarzguduitoare, ca fiind venitã prin permisiunea Mîntuitoruluinostru Iisus Hristos pentru a ne înãlþa deasupralocului unde eram anterior. Aceastã speranþã ne oferãdouã alternative: sã credem sau sã nu credem – sã credemcu dãruire sau sã nu credem deloc. Dacã vom fi copleºiþide îndoieli ºi vom adopta „codul” intoleranþei, nu vomavea decît un echilibru intolerant de teroare între indivizi,familii, grupuri sociale, partide, þãri ºi naþiuni ale Planetei.Tocmai atunci cînd lucrurile vor pãrea cã se îndreaptã, cãmerg mai lin, cã s-au domolit, razele soarelui se vortransforma în ploaie, liniºtea – în tulburare, calmul – încalamitate, iar furtunile din societate ne vor lipsi de paceasufleteascã. Vom simþi un sentiment profund devinovãþie – o vinovãþie intensã, copleºitoare ºi atotpãtrunzãtoarecare ne va înconjura sufletele cu noriîntunecaþi, chinuitori – de urã de sine ºi de aproapelenostru, de remuºcare ºi tristeþe. Ne vom bãlãci în mlaºtinaintoleranþei ºi vom deveni un popor dezhidratat. Pentruca acest lucru sã nu se întîmple, trebuie sã rãspundem lachemarea toleranþei. Anume acum avem cea mai marenevoie de ea. S-o cerem cu plecãciune ºi Dumnezeu ne ova da din nou...20TOLERANÞA ªI INTOLERANÞA...


CRONICA PEDAGOGICÃColegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”la 25 de aniA fi pedagog nu e numai profesie, e ºi vocaþie – cuacest generic s-a desfãºurat, pe 20 mai curent, la ColegiulPedagogic „Alexei Mateevici” din mun. Chiºinãu, o masãrotundã – una din multiplele activitãþi (pe lîngã intîlnirirede suflet cu absolvenþii, un minunat program artistic º. a.)consacrate jubileului de 25 de ani ai instituþiei.Întrunirea la care au participat funcþionari de laMinisterul Educaþiei, Tineretului ºi Sportului, absolvenþiai Colegiului, redactori de la revistele „Fãclia” ºi„Didactica Pro...” a fost moderatã de Ala Bîrlãdeanu ºiElena Caþer ºi a constituit un prilej de elogiere a meserieide dascãl, dar ºi de reflecþie asupra actualelor problemedin învãþãmînt.Pledoaria pentru aceastã profesie poate fi susþinutãprin numeroase argumente. Primii paºi în imensa lume acunoaºterii copiii o fac anume la grãdiniþã ºi în claseleprimare. Se afirmã, pe bunã dreptate (deºi cu anumiterezerve): corpul este creat de pãrinþi, iar sufletul – deeducatori. Învãþãtorul este acea punte de legãturã întrepãrinþi ºi copii, care faciliteazã adaptarea într-o lume totmai complexã. Dupã cum s-a remarcat ºi în discuþii: aînvãþa este un lucru nobil, a învãþa pe alþii sã fie buni esteun lucru ºi mai nobil.Colegiul Pedagogic a ajuns la o „vîrstã” la care se potface ºi unele bilanþuri, aici însã vom aminti doar faptul cãinstituþia are peste 6000 de absolvenþi. Vasta experienþãîn domeniu ºi mãiestria colectivului profesoral ar permite,dupã cum au remarcat reprezentanþii ministerului de resortºi directorul Tudor Arnãut, iniþierea unui Centru deperfecþionare continuã a cadrelor didactice pe lîngãColegiul Pedagogic „Alexei Mateevici”.Mulþi vorbitori au relevat nevoia unui devotamentpentru profesie, fãrã de care nu putem avea rezultatebune, propunînd sã fie menþionate cadrele didactice careau activat în domeniu mai mult de 25 de ani ºi de la careînvaþã nu numai elevii, dar ºi profesorii mai tineri.În luãrile de cuvînt a fost promovatã ideea, susþinutãºi de Ludmila Scalnîi, Preºedintele Asociaþiei Femeilor dinMoldova, de a spori alocaþiile financiare pentruînvãþãmînt, aducînd drept exemplu experienþa SUA ºi, maiales, a Japoniei.De asemenea, s-a accentuat, cã drept consecinþã aaderãrii Republicii Moldova la Procesul de la Bologna,pe lîngã modificãrile de structurã, se impune ºi sporireacalitãþii învãþãmîntului la toate treptele.Profesorii, educatorii, învãþãtorii, specialiºtii dindomeniu rãmîn în speranþa cã factorii de decizie voracorda o mai mare atenþie prevederilor legale, undeînvãþãmîntul este declarat, nu întîmplãtor, prioritatenaþionalã.Dan BOGDEA21


Principii de igienã mintalã1. Importanþa cunoaºterii de sine ºi a mediului.2. Deºi sãnãtatea fiziologicã nu creeazã ca atare sãnãtate psihicã, o condiþioneazã profund.3. Privirea lucrurilor în faþã cu încredere ºi optimism.4. Cunoaºterea adecvatã a situaþiilor din perspectiva obiectivitãþii.5. Efort continuu pentru dominarea situaþiilor dificile.6. Compensaþia. Dacã nu ai forþe pentru a atinge un scop, atunci trebuie sã-l compensezi cu gãsirea altui scop pemãsura puterilor proprii.7. Satisfacþia produsã de progresele relative. Activitatea omeneascã poate avea obiective mai apropiate sau maidepãrtate de putinþa personalã de realizare. Unii îºi fixeazã scopuri înalte, trãind în permanenþã într-o stare de neliniºteºi mulþumire. Ei cautã mereu realizarea perfecþiunii absolute, fãrã a lua în seamã progresele de zi cu zi. Omul normalîºi dã seama cã progresul este lent ºi anevoios, cã puterile umane sînt limitate. Un proverb japonez ne spune: „Ceice nu vãd micimea lucrurilor mari nu-ºi pot da seama de mãreþia lucrurilor mici.” Cine mãsoarã potrivit adevãrataîntindere a scopurilor sale, îºi dã seama cã aceste scopuri se ating prin muncã constantã ºi continuã de fiecare zi ºiorice performanþã, orice lucru cît de neînsemnat ar fi îºi are rostul lui în alcãtuirea lumii ºi a vieþii.8. Realizarea progresului fãrã grabã. Obstacolele interne aduc la o stagnare a progresului, care se transpune în psihicprin trãirea unei stãri de tensiune ºi instabilitate, transformîndu-se în graba de a atinge rezultatul dorit. Grabaimprovizeazã ºi alungã temeinicia. Cine þine cu orice preþ sã cîºtige în suprafaþã, pierde în profunzime.9. Asumarea propriei responsabilitãþii. „A raþionaliza” înseamnã a cãuta cu orice preþ o motivaþie satisfãcãtoare dinpunct de vedere personal – o formã de neonestitate.10. Recunoaºterea reacþiilor personale nesãnãtoase ºi acceptarea criticilor juste.11. Dezvoltarea umorului. Seriozitatea perpetuã ºi prea adîncã poate fi un indiciu al unei adaptãri insuficiente amecanismelor psihice. Umorul, gluma subtilã ºi lipsitã de rãutate este un tonic al psihicului. E un mecanism biologicde scãpare de sub tirania tragicului existenþei, monotoniei, plictiselei. Forma cea mai potrivitã – gluma indirectã careîncepe cu propria persoanã.12. Trãirea pe planul prezentului. Nu trebuie apelat la trecut sau viitor decît în mãsura în care acestea au relaþii vitalecu prezentul. Reveria devine dãunãtoare în momentul în care desfigureazã realitatea ºi paralizeazã acþiunea. Regretulpentru trecut poate deveni o adevãratã autotorturã, care destramã unitatea vieþii interne. În locul regretului –învãþãminte pentru dirijarea acþiunii prezente, iar în locul anxietãþii – încredere ºi optimism în rosturile desãvîrºiriloristorice ale viitorului.13. Dezvoltarea deprinderilor sociale bune. Omul este un animal social. Încercarea de a ieºi cu totul din cadrul comunitãþiidate – atunci cînd nu ai uriaºa forþã de a crea un nou mediu mai superior – echivaleazã cu intrarea în zona patologicului.Dezvoltarea spiritului de independenþã, demnitate, responsabilitate.14. Cãutarea mediului potrivit, evitarea celor ºubrede din punct de vedere etic. Pierderea totalã a independenþei persoaneiîn mediu sau accentuarea excesivã a propriei personalitãþi nu formeazã reacþiuni sãnãtoase.15. Respectarea valorilor supreme ale culturii: Adevãrul, Frumosul, Binele. Ele formeazã stîlpii de rezistenþã ai uneiconcepþii superioare despre lume ºi viaþã.16. Înþelegerea naturii inhibiþiilor ºi canalizarea energiei lor în direcþii pozitive. Dacã tendinþa inhibitivã e favorizatã deîmprejurãri, ea poate da naºtere la complexe emotive (depozitele marilor insatisfacþii în viaþã, care mineazã pe plansub- sau inconºtient echilibrul psihic).17. Omul biologic privit în unitatea lui psihofiziologicã nu se poate dezvolta în mod armonios decît prin satisfacereatendinþelor sale interne pe cãi potrivite, în momentul fiziologic ºi psihic în care acestea au atins deplina lor maturitate.18. Stãpînirea ºi eliminarea fricii. Ea face sã se retragã din cîmpul acþiunii chiar ºi pe acei care posedã aptitudini ºicapacitãþi reale de creaþie ºi muncã. Stãpînirea fricii se face prin acþiune constantã ºi dîrzã chiar în faþa celor maidificile împrejurãri.19. Activitate multiplã intensã ºi adecvatã putinþelor personale. Activitatea este mijlocul prin care ne valorificãmexistenþa proprie. A fi inactiv înseamnã a te pune în flagrantã contradicþie cu însãºi semnificaþia vieþii carecuprinde acþiune, dinamism, creaþie. Nimic altceva decît creaþia ºi munca personalã nu îngãduie formareasentimentului de încredere, statornicie ºi rezistenþã în faþa realitãþii. Cine nu lasã nici o urmã în viaþã – poate aveaimpresia cã trãieºte într-o lume imaginarã de aparenþe înºelãtoare.20. Crearea unei filozofii active. Ce trebuie sã fac în viaþã cu puterile pe care le am ºi în condiþiile locale ºi istorice încare trebuie sã trãiesc? Iatã problema principalã în jurul cãreia se vor organiza convingerile ºi cunoºtinþele personale,sentimentele ºi pornirile noastre afective din care va deriva activitatea practicã. Arta de a fãuri destinul constã înutilizarea priceputã a împrejurãrilor date, iar nu în inventarea unor împrejurãri croite dupã pofta inimii.Dupã Dimitrie TODORAN,Principii de igienã mintalã.Anale de psihologie, 1936


EX CATHEDRASãnãtatea mintalã – factorimportant de protecþie ºiprogres socioculturalOxana ISACUniversitatea de Stat din MoldovaNumeroasele mutaþii survenite în lumea contemporanãau schimbat profund viaþa fiecãrui individ. Omuleste influenþat de factorii sociali, fiind permanent obligatsã-ºi reorganizeze comportamentul ºi sã-ºi modificepersonalitatea. Viaþa în societate asigurã individuluicadrul dezvoltãrii sale, modelele de gîndire ºi de conduitã,relaþiile interpersonale, mijloacele de trai. Omul poartãpecetea societãþii cãreia îi aparþine, devenind “parte” aacesteia. Dar existã ºi o a doua laturã a problemei. Dacãsocietatea, prin intermediul sistemului de valori, face caindividul sã depindã de ea, apoi acesta, prin acþiunile ºideciziile sale, poate influenþa societatea. Ceea ce aparentpare a fi un raport de subordonare “societate/individ”constituie o interacþiune dintre individ ºi societate, faptcu atît mai evident, cu cît recunoaºtem cã omul este celcare “construieºte” ºi “alege” cadrul vieþii sale sociale.Avem douã categorii de forþe care acþioneazã concomitent:forþele sociale (modelul sociocultural, instituþiile,relaþiile umane, normele social-juridice, sfera politicã ºieconomicã, religia) ºi forþele umane (trebuinþe, aspiraþii,decizii, acte, conduite). De acordul sau dezacordulacestora depinde starea de echilibru atît a societãþii cît ºia fiecãrui individ (niciodatã însã nu poate exista un acordperfect). Dacã “acceptã” societatea aºa cum este, aceastasatisfãcîndu-i nevoile ºi aspiraþiile, între individ ºisocietate se stabileºte o stare de echilibru. Sînt însãsituaþii în care pulsiunile inconºtientului se orienteazãîmpotriva societãþii, luînd, de regulã, un caracter deagresivitate, de violenþã antisocialã. În acest caz apareun conflict reprezentat prin devianþã ºi sociopatii. Toateaceste situaþii pun în discuþie, pe lîngã integritateasistemului social, ºi integritatea individului, starea lui deechilibru sufletesc interior ºi de adaptare social-comportamentalãexternã. O contribuþie esenþialã la rezolvareadezechilibrului sãnãtãþii publice atît a individului cît ºi acomunitãþii sociale îi revine igienei mintale.Condiþiile de viaþã, suprasolicitãrile permanente ºiobligativitatea asimilãrii noului antreneazã noi forme demanifestare a patologiei psihice: stres, stãri reactive detip nevrotic, anxietate; depresii, afecþiuni psihosomatice,tulburãri de comportament, conduite de tip deviant,sociopatii, violenþã, toxicomanii ºi perversiuni sexuale.Creºterea riscului de boli psihice ridicã serioase problemepentru societate. Singurele care pot contribui eficient ºiimediat la ameliorarea condiþiilor de viaþã sînt acþiunilede igienã mintalã. Acesteia îi revine astãzi nu numai ofuncþie individualã, ci ºi o importantã funcþie socialã,comunitarã, precum ºi rolul de a promova factorii desanogenezã, de a oferi recomandãri pentru ameliorareavieþii, de a planifica activitatea ºi de a da o normã psihoso-23


EX CATHEDRAcialã adecvatã conduitelor umane. Igiena mintalã trebuiesã constituie una dintre dimensiunile oricãrei societãþimoderne, civilizate, întrucît, prin scopul pe care ºi-l propune,promoveazã principiile unei cultivãri a echilibruluisufletesc. Igiena mintalã se relevã ca un valoros factorde protecþie ºi progres social; ea reprezintã ºi un mijlocde educaþie, de formare a individului, de adaptare a acestuiala noile condiþii ale unei lumi în miºcare ºi evoluþie.Deºi ramurã a medicinii, igiena mintalã constituie, prinvalenþele sale multiple, un instrument fundamental înactivitatea psihologului, pedagogului, asistentului socialºi sociologului. Acþiunea de igienã mintalã, întemeiatã peun program de psihoprofilaxie ce implicã activitatea unei“echipe terapeutice” complexe, cu caracter interdisciplinar,presupune o cooperare lãrgitã, în care statul esteobligat sã intervinã, susþinînd-o moral ºi material. Este îninteresul instituþiilor de stat ºi guvernamentale sãpromoveze acþiunea de igienã mintalã, pentru a prevenicreºterea riscului bolilor psihice, devianþelor sociopatice,violenþei, alcoolismului etc. Este mult mai uºor sã previidecît sã combaþi, sã tratezi tulburãrile psihice sausociopatice, sã menþii o societate sãnãtoasã decît sã teconfrunþi cu problemele majore de sãnãtate mintalã saudevianþã antisocialã. Dar igiena mintalã nu înseamnãnumai o acþiune de psihoprofilaxie a bolilor psihice,cu caracter medico-psihosocial, ci un sistem de formarea individului, a personalitãþii umane, a modelelor decomportament social ºi a relaþiilor interumane. Eacontribuie direct la crearea unui climat psihosocial echilibrat,armonios ºi favorabil dezvoltãrii tuturor membrilorsocietãþii, cultivînd principiile morale ale toleranþei ºiînþelegerii, ale cooperãrii ºi progresului social. Igienamintalã are caracterul unei acþiuni permanente, absolutindispensabile oricãrei societãþi civilizate.Sãnãtatea mintalã este condiþia esenþialã a existenþeipersoanei, caracterizîndu-se prin urmãtorii parametri:stare de armonie interioarã, echilibru dintre individ ºi lumeca expresie a adaptãrii, comportament adecvat orientatîntre “stimul” ºi “scop” sau între “motivaþie” ºi “ideal”,gîndire concretã ºi logicã, capacitatea de a acþionapozitiv, de a gãsi soluþii adecvate fiecãrei situaþii de viaþã.Orice tulburare a stãrii de echilibru psihic duce ladezadaptarea persoanei, la dezorganizarea comportamentuluiacesteia. În atare caz, este necesar a intervenicu acþiuni de igienã mintalã care pot fi exercitate în planindividual sau colectiv (social). Igiena mintalãindividualã vizeazã asigurarea echilibrului între stareamintalã ºi starea fizicã a persoanei conform principiului“într-un corp sãnãtos o minte sãnãtoasã”. Igienamintalã colectivã sau socialã urmãreºte menþinerea,dezvoltarea ºi perfecþionarea stãrii de sãnãtate mintalã agrupurilor socioumane; prevenirea situaþiilor generatoarede conflict, panicã, dezordine socialã; instituirea unormãsuri de psihoprofilaxie în masã a factorilor ce potperturba starea de sãnãtate mintalã a organismului.Asistenþa sãnãtãþii mintale în Republica Moldova seconcentreazã în prezent în spitalele de psihiatrie,continuitatea acesteia limitîndu-se preponderent laadministrarea unui medicament psihotrop: adicã nu sepoate vorbi despre o anume specializare, nu existãconceptul de echipã terapeuticã ºi cu atît mai puþin – deîngrijiri comunitare. În opinia publicã persistã imagineanegativã a bolii psihice, a purtãtorilor respectivelor boli, ainstituþiilor de îngrijire ºi chiar a celor ce îngrijesc. În acestecondiþii, necesitatea reformãrii domeniului vizat esteevidentã. Ministerul Sãnãtãþii al Republicii Moldova îºipropune adoptarea unei strategii în sãnãtatea mintalã, alcãrei scop constã în reducerea morbiditãþii de boli psihiceºi ameliorarea parametrilor de sãnãtate mintalã la nivelulîntregii populaþii prin îndeplinirea urmãtoarelor obiective:poziþionarea superioarã a conceptului de sãnãtate mintalãîn sistemul de valori al societãþii; reducerea factorilor de riscºi de vulnerabilizare pentru boala psihicã; reformarea sistemuluide îngrijiri. Primul obiectiv, de a cãrui atingere depindeîntr-o bunã mãsurã realizarea celorlalte douã, impune unscurt comentariu. Nu existã sãnãtate fãrã sãnãtate mintalã –o dimensiune a calitãþii vieþii ºi o sursã de dezvoltarepozitivã. Fiecare persoanã are dreptul la sãnãtate mintalã,promovarea acesteia fiind sarcina întregii societãþi. Fiecaremembru al comunitãþii este responsabil pentru climatulgeneral al societãþii, iar atitudinea sa va influenþa, în ultimãinstanþã, dimensiunea publicã a sãnãtãþii mintale;beneficiarii serviciilor de sãnãtate mintalã trebuie sã aibãacelaºi statut ca ºi beneficiarii oricãror servicii de sãnãtate.Igiena mintalã presupune dezvoltarea armonioasã ºiechilibratã a personalitãþii individului, adaptarea optimãa acestuia la condiþiile mediului sãu ecologic, social ºifamilial, încadrarea sa în grupul comunitar ºi profesional,dezvoltarea încrederii în sine, formarea unor relaþiiinterpersonale care sã confere personalitãþii o dinamicãnormalã. Aceastã ramurã cuprinde mãsuri de naturãprofilacticã vizînd evenimentele psihotraumatizante dincursul vieþii, factorii stresanþi capabili sã ducã ladezechilibru psihic ºi care ar putea afecta direct stareade sãnãtate mintalã a individului. Igiena mintalã estechematã sã contribuie nu numai la ameliorarea sãnãtãþiipsihice, comunitare ºi individuale, ci are ºi rolul de a creao nouã mentalitate, un nou stil de viaþã, un tip depersonalitate echilibratã fizic, psihic ºi moral, aptã a seadapta ºi a progresa în raport cu noile cerinþe sociale.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Societatea civilã ºi sãnãtatea mintalã, Chiºinãu,2003.2. Enãchescu, C., Tratat de igienã mintalã,Bucureºti, 1996.3. Sãnãtatea publicã ºi reformele asistenþeimedicale în Republica Moldova, Chiºinãu, 1999.4. Tiberiu, V.; Cristian, V., Psihologia ºi psihopatologiacomportamentului, Bucureºti, 1978.24SÃNÃTATEA MINTALà – FACTOR IMPORTANT DE PROTECÞIE ªI PROGRES SOCIOCULTURAL


EX CATHEDRAUn nou mediu de formare -e-Learning-ulConstantin CUCOªUniversitatea “Al. I. Cuza”, IaºiTermenul e-Learning desemneazã acea realitateeducaþionalã realizatã prin intermediul reþelelor electroniceºi implicarea noilor tehnologii comunicaþionale.Prefixul e (în pronunþie româneascã i) trimite la termenulde electronic, de în linie, de conectivitate directã sauamînatã cu o entitate receptoare sau transmiþãtoare demesaje educogene. La nivelul Comisiei europene(AFEC-Info, 2004), e-Learning-ul este definit ca„utilizarea noilor tehnologii multimedia ºi a Internetuluipentru a ameliora calitatea învãþãrii, facilitînd accesulla resurse ºi servicii, precum ºi schimburile ºicolaborarea la distanþã”. Avem de a face cu o ipostazã aînvãþãrii, fundamentatã pe un alt tip de suport (digital),un nou tip de afectare a capacitãþilor de sesizare astimulilor, bazatã pe o relaþionare ineditã ce afecteazãvechile condiþionãri de ordin spaþial ºi temporal.Spargerea determinãrilor topografice, punerea la distanþãa elevului faþã de educator, delocalizarea ºi desincronizareamedierii pedagogice atrag dupã sine o schimbarea funcþionalitãþii metodelor, o altã prioritate a derulãriiacestora, o altã „faþã” a conþinuturilor, o redefinire ºirecompunere a elementelor de ordin tehnic ce prezideazãactivitatea de încorporare a unor valori. Pe de altã parte,noul dispozitiv formativ îl predispune pe educat (dar ºipe educator) la o poziþionare aparte faþã de situaþia deînvãþare (prin grad de responsabilitate, autonomiedecizionalã ºi acþionalã, autocontrol ºi evaluare de sineetc.). Sesizãm, astfel, chiar o interpenetrare ºi inversarea rolurilor, o asumare secvenþialã a unor statute mai puþinobiºnuite, o libertate de uzitare a unui evantai de poziþiimai puþin directivate ºi normate. În acelaºi timp, actoriiimplicaþi în acest proces trebuie sã dea dovadã de niºtecompetenþe bazale, de o alfabetizare de alt ordin, ceadigitalã. A deþine deprinderi minimale de manipulare anoilor tehnologii constituie o condiþie necesarã activãriiacestui mod de a face educaþie.Conceptul de e-Learning prezintã ºi o dimensiunecomplexã (cf. Viens, Wzrsch, 2004, p. 182), întrucîtalianþa dintre procesualitatea învãþãrii ºi contextultehnologic ridicã o serie de probleme.În primul rînd, cele douã elemente pretind o anumitãpunere de acord ºi compatibilizare, neºtiindu-se, cusiguranþã, care dintre ele va face mai multe concesii (însensul mulãrii tehnologiei în consens cu exigenþeleeducaþiei sau încorporãrii tehnologiei de cãtre educaþie).Oricum, principial, putem avansa presupoziþia cã ambeletrebuie sã facã paºi una cãtre cealaltã, contaminîndu-sereciproc.În al doilea rînd, trebuie sã reliefãm potenþarea lorreciprocã, în sensul cã un cîºtig într-o direcþie atragedupã sine un plus ºi în cealaltã parte. Progresultehnologic, se ºtie, este determinat ºi de o creºtere aponderii educaþiei, dupã cum ºi educaþia poate profitade pe urma avansului tehnologic.Pe de altã parte, excesul de tehnologizare (ºi implicit,de mecanizare) a învãþãrii ridicã o serie de interogaþii.La un moment dat, abuzul de tehnologie poate bloca sauanihila creativitatea necesarã în activitatea de procesarea informaþiei primitã din exterior. Calitatea procesãrii vafi datã ºi de dimensiunile euristice ale poziþionãrii faþãde informaþie, care este limitatã de cadrajul tehnic activatla un moment dat. Tehnologismul, în educaþie – ca ºi înviaþã, induce ºablonizare, algoritmizare, uniformizare.Tehnologia este ºi un facilitator, dar ºi un obstacol în faþacunoaºterii ºi aflãrii adevãrului.Se pot inventaria mai multe modalitãþi de realizarea e-Learning-ului: poºta electronicã, grupul dediscuþii, conferinþa telematicã, chat-ul, telefonia,videofonia, lista de difuzare, cutia de întrebãri, liste deafiºaj etc. Chiar ºi tratamentele succesive de texte princlasicul Word, ce trec pe la mai mulþi colegi, fiecaremarcînd (prin culori, de pildã) puncte personale devedere (în perspectiva corijãrii sau perfectãrii unui text)constituie o formulã de manifestare a e-Learning-ului.Dispozitivul electronic, prin sine, nu instaureazã automatînvãþarea în linie. Acesta se cere a fi înþeles,gestionat, implicat în mod corespunzãtor în acþiuneade extindere a cunoºtinþelor. Dacã, de pildã, cinevafoloseºte aplicaþia PowerPoint doar pentru a vizualizaproducþiile altora, fãrã a formata propriile idei înconsens cu acest program, nu se dã curs în sens deplinunei situaþii de tip e-Learning.Este de presupus ca gama instrumentelor subsumateacestei tehnologii sã se extindã, noi evoluþii survenindde la o zi la alta. Important este faptul cã acesteacomportã o co-construcþie ºi o co-gestiune întru sporireaocaziilor ºi situaþiilor de învãþare. Departe de a rãmîneachiziþii elitiste, destinate unor „aleºi”, acestea vordeveni bunuri publice, avînd o uzanþã cvasigeneralã.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 200525


EX CATHEDRASe pare cã noile tehnologii nu funcþioneazã doar casuporturi sau situaþii pentru transmiterea cunoaºterii, elegenereazã un plus de cunoaºtere amplificînd ºi potenþîndregistrul de abilitãþi privind procesarea cunoaºterii.Înseºi procesele învãþãrii se perfecteazã sub impactulacestor ocazii, luînd o turnurã mult mai fluidã, maimobilã, mai rafinatã.Unii autori (Taylor, 2003, cf. Viens, Wzrsch, 2004,p.186) identificã cinci generaþii de manifestare ae-Learning-ului, fiecare avînd un anumit grad de echipareinstrumentalã:a) corespondenþa textualã pe suport scris;b) activitãþi multimedia integrînd textul scris, caseteleaudio ºi video, activitãþi pe calculator ºi videointeractivitateasub forma de videodischete ºiCD-romuri;c) tele-învãþarea ce implicã audio-conferinþa, videoconferinþa,difuzãrile televizate sau de tip radio;d) activitãþile de învãþare flexibile în linie careîmbogãþesc contextul învãþãrii pe bazã demultimedia interactivã, accesul la Internet, ladiferite resurse depozitate pe pagini web;e) activitãþi flexibile în linie, dar inteligente, careoferã feedback ºi controleazã activ, automatizatpe utilizatori prin sisteme ce includ portaluribogate în noi instrumente ce îndrumã, consiliazã,clarificã.În momentul de faþã, sînt mai multe ipostaze deinsinuare a e-Learning-ului (cf. Lee Ann Obringer, http://www.howstuffworks.com/elearning1.htm):– bazele de date, ca un cumul de cunoºtinþemoderate din punct de vedere interactiv,utilizatorul putînd accesa o anumitã informaþie cuconþinut instructiv prin tastarea unui cuvînt saua unor fraze-cheie, sau poate selecta informaþiadoritã dintr-o listã organizatã alfabetic;– suportul on-line, ca o formã de e-Learning cefuncþioneazã într-o manierã similarã bazelor dedate; acest suport ia forma forumurilor, a chaturilor,a e-mail-urilor sau messenger-ului; estemai interactiv decît bazele de date, oferindoportunitatea unor întrebãri ºi rãspunsurispecifice, în chip imediat;– instruire asincronã, ce implicã auto-învãþarea pebazã de CD-ROM, Network, Intranet, Internet;poate facilita accesul la instructori prin întîlnirion-line, discuþii în grup directe ºi e-mail sau poateoferi link-uri cãtre materialele de referinþã,substituindu-l pe instructor;– instruirea sincronã, care se realizeazã în timp realcu un cadru didactic de specialitate ce faciliteazãinstruirea; utilizatorul se conecteazã într-unanumit cadru temporal ºi comunicã direct cuinstructorul sau cu ceilalþi utilizatori; un astfel decurs poate dura de la cîteva ore la cîtevasãptãmîni, luni sau chiar ani; acest tip de trainingse desfãºoarã, de obicei, prin site-uri WebInternet, audio sau video-conferinþe, telefonieInternet sau chiar prin transmisie directã bidirecþionatãîntre studenþi aflaþi în sãli de cursdiferite.e-Learning-ul asambleazã ºi compatibilizeazã principiice vin dinspre psihopedagogie, teoria informaþiei,teoria comunicãrii, managementul cunoaºterii. Este unsistem care faciliteazã ca informaþia ºi cunoaºterea sã vinãspre cei ce au nevoie, cînd, unde ºi cît au nevoie. El obligãla o regîndire a educaþiei ºi o reaºezare a ei în consens cunoile presiuni ale globalizãrii ºi tehnologizãrii.O structurã e-Learning de calitate va aveaurmãtoarele trãsãturi:– trebuie sã fie cît mai interactivã, sã impliceemoþional cursanþii, iar feedback-ul oferit se cerea fi prompt ºi la obiect;– atmosfera din sala de curs virtualã trebuie sã fiecît mai plãcutã, mai apropiatã de interesele deînvãþare ale cursanþilor, iar elementele noi trebuieintroduse treptat;– derularea cursului ºi cerinþele de promovaretrebuie descrise foarte clar ºi exact;– este obligatorie respectarea ritmului individual deînvãþare;– motivaþia cursanþilor trebuie susþinutã ºi întãritãconstant prin metode ºi strategii psihopedagogicespecifice.e-Learning-ul contribuie masiv la difuziunea valorilorcunoaºterii ºi a experienþelor culturale de tot felul lanivelul unui areal practic global. Restricþiile de ordinspaþial, ºi chiar temporal, sînt abolite. Oricine de peplaneta noastrã, în principiu, poate intra în posesia uneiinformaþii sau poate lua legãtura cu o competenþã întrunorizont sau altul existentã undeva în lume. Practic,dispozitivele tehnologice faciliteazã transferul ºi chiarconvertibilitatea unor valori de la individ la individ, de lao culturã la alta. Dispozitivul ca atare acþioneazã ca uninstrument „universal”, inductor de conduite intelectualesimilare. Internet Explorer-ul, ca program de accesare ainformaþiilor de pe web, este acelaºi ºi în America, ºi înJaponia, ºi în Algeria, ºi în România. Universalitateainstrumentului obligã la gesticulaþii similare de uzitare aacestuia.e-Learning-ul faciliteazã globalizarea ºiinternaþionalizarea. El aduce unificarea …din anumitepuncte de vedere, nu o uniformizare ºi plafonarenedoritã, „rea”, de care sã ne temem. Diversificarea vapersista la alte niveluri. Persistenþa identitãþilor ºirevendicarea regionalismelor culturale se vor activa prinregistre specifice, ce se vor autonomiza ºi întãri (prinlimbã, folclor, expresii artistice, registre mentale, ticuripersonale etc.). Rãmînem diferiþi, din anumite puncte devedere, dar vom deveni identici ...din alte puncte de26UN NOU MEDIU DE FORMARE - E-LEARNING-UL


EX CATHEDRAvedere! Raportul uniformizare-particularizare se va reechilibranecontenit, fãrã riscul dispariþiei sau ocultãriiunuia dintre aspectele acestei ecuaþii.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. AFEC-Info, 2004, Communication électronique«Programme Leonardo da Vinci», cf. http://afecinfo.free.fr/afec/index.htm.2. France, H.; Anthony, K., Problems of distanceeducation, în Distance education: newperspectives, (Ed. By K. Harry, M. John, D.Keegan), Routledge, London, New York, 1993.3. Levy, P., Qu’est-ce que le virtuel?, Edition LaDécouverte, Paris, 1995.4. Obringer, Lee A. 2005, How e-learning Workshttp://www.howstuffworks.com/elearning1.htm5. Pouts-Lajus, S., 2004, Present et avenir descommunautes delocalisées d’enseignants, înhttp://www.txtnet.com/ote/communautes.htm6. Ratcheva, V., Binks, M., Knowledge CreationDynamics in Multidisciplinary Virtual Teams, înhttp://sses.com/public/events/euram/complete_tracks/knowledgebased_firm/binks_ratcheva.pdf7. Serres, M., 1997, La rédemption du savoir, înQuart Monde, no 163.8. Tremblay, Gaetan, 2004, Les campus virtuels, dusiecle des Lumieres a l économie du savoir, înhttp://www.google.ro/search?q=cache:VEWGgta6ObMJ:www.terminal.sgdg.org/navigation/frrecherche.html+Gaetan+Tremblay+Les+campus+virtuels&hl=ro9. Viens, J.; Wyrsch, A., Regards et perspectives:l’évaluation au service de la qualitépédagogique des formations e-Learning, înRevue suisse de sciences de l’éducation, 26-eannée, Academic Press Fribourg. 2004.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005UN NOU MEDIU DE FORMARE - E-LEARNING-UL27


Despre sãnãtate...• Oamenii nu cunosc adevãratele bunuri, pe care sã le cearã de la zei, ci se roagã întotdeauna ca sã le dea bogãþiimari, onoruri, elocvenþã, glorie militarã, viaþã lungã, frumuseþe. Toate acestea sînt niºte deºãrtãciuni, de celemai multe ori aducãtoare de nenorociri pentru cei ce le doresc...Aºadar, nu acestea trebuie sã le cerem de la ei; sã ne rugãm, cã atît ni e dat sã trãim, sã avem mintea ºi trupulîn deplinã sãnãtate, sã nu ne temem de moarte ºi sã punem sfîrºitul vieþii între cele mai mari binefaceri.Celelalte lucruri sã le lãsãm în grija zeilor, cãrora omul le este mai scump decît îºi este el sieºi.(Juvenal)• Pentru ca activitatea sã fie cu adevãrat prielnicã sînt trei condiþii neapãrat trebuincioase omului:1. Sã pãstreze o dreaptã mãsurã ºi sã ocoleascã orice exces;2. Sã se aplice cu iubire, în momentul potrivit, la obiectele ce-i convin;3. Sã aibã timp de odihnã ºi sã-ºi varieze ocupaþiile.Astfel este natura spiritului nostru: repausul îl odihneºte mai puþin decît varietatea.• Pentru spirit, ca ºi pentru corp, viaþa este o lucrare de asimilare ºi de eliminare, de inspiraþie ºi de expiraþie.Sãnãtatea constã în regularitatea pulsaþiilor.• Frumosul are dreptul la cercetãrile noastre ºi la iubirea noastrã; frumosul e hrana binelui ºi a sãnãtãþii.• Un optimism moderat, rod firesc al unei sãnãtoase filozofii, convine igienei morale. Cînd cineva este nemulþumitde lume, este nemulþumit ºi de el însuºi; ºi, în acest caz, cum va scãpa de reaua dispoziþie? Cum îºi va pãstrasãnãtatea?(E. de Feuchtersleben)• Fugi de plãcerea care dã naºtere durerii.• Împotriveºte-te începutului; cînd se recurge la remediu e prea tîrziu.(Solon)• Oamenii îndurã aproape oricîte neajunsuri ca sã dobîndeascã ºi sã-ºi pãstreze sãnãtatea trupeascã: în privinþasufletului însã cei orbiþi nu vor sã suporte nici mãcar unul.(Ovidius)• O treime din tot ce mîncãm ne ajunge ca sã trãim: celelalte douã treimi slujesc ca sã-i facã sã trãiascã pe medici.(Vechi aforism francez)• Picioarele noastre sînt fãcute pentru mers ºi alergare, nu pentru a accelera pedala unui automobil.(G. Venzender)• Medicul trateazã, dar natura vindecã.(Hipocrate)• Dacã marea reprezintã parterul celui mai strãvechi sanatoriu al speþei umane, indiscutabil cã muntelui îi revinetajele superioare.(G. Duhamel)• Pãdurea este prin ea însãºi un spital.(Al. Schweitzer)• Ce este marea? Ce altceva decît o putere vie, imensã, care îmbrãþiºeazã totul, care însufleþeºte totul.(Buffon)• Miºcarea ca ºi respiraþia, în condiþii de puritate atmosfericã, ºi dacã e posibil, ºi în singurãtate, mã scot defiecare datã din impas.(A. Brundace)28


DOCENDO DISCIMUSCãlãtoria imaginarã la lecþiade românã ca procedeu dedezvoltare a creativitãþiielevilorAdela FEKETELiceul Teoretic “Nicolae Bãlcescu”, Cluj-NapocaStudiul de faþã descrie un exerciþiu didactic a cãruifinalitate este dezvoltarea creativitãþii elevilor prin cãlãtoriiimaginare la orele de limba ºi literatura românã.Opþiunea pentru un asemenea exerciþiu îºi areexplicaþia în însãºi semnificaþia cuvîntului de bazã:cãlãtorie, perceputã ca o profundã ºi necesarã experienþãa fiinþei umane care induce trecerea, schimbarea,independenþa acesteia faþã de detaliu. Cãlãtorind,„oamenii devin mai înþelepþi, nu numai pentru cã ei cunoscmereu noi priveliºti ºi întîmplãri, ci tocmai fiindcã ei înºiºidevin, pentru sine, peisaje trecãtoare, pe care le pot privilesne cu o anumitã detaºare” (O. Tocarczuk, „Cãlãtoriaoamenilor cãrþii”, pag. 55).Cãlãtoria pe care o propunem se bazeazã pe anumitetehnici, desprinse din domenii precum psihologia,estetica, pictura, muzica, lingvistica – toate contribuindla îmbogãþirea orei de limba ºi literatura românã ºi prinintermediul cãrora elevul-cãlãtor poate ajunge oriunde ºioricînd îºi doreºte. Acestea sînt:1. Sugestia;2. Somnul – Visarea;3. Cãlãtoria prin culori;4. Cãlãtoria prin sunete;5. Cãlãtoria prin parfumuri;6. Cãlãtoria lingvisticã prin: cãlãtoria corespondenþelorcuvintelor în lumea artelor; cãlãtoria formãriide cuvinte; cãlãtoria comparaþiilor; cãlãtoriametaforelor; cãlãtoria personificãrii;7. Eseul;8. Cãlãtor ºi cãlãtoria în/prin sine în lumea arteiplastice ºi literare: discursuri autobiografice,imaginea (autoportretul) ºi textul (jurnalul);9. Cãlãtoria în lumea cãrþii.Folosirea sugestiei este încã din cele mai vechitimpuri una dintre tehnicile cu rezultate pozitive înobþinerea unui anume lucru. Sugestiile directe ºi indirectepot induce atitudini ºi preocupãri noi, speranþe saudimpotrivã, suspiciuni ºi îndoieli: „Omul depinde uimitorde acþiunea cuvintelor rostite sau scrise, directe sauindirecte. …Îndemnurile sau sfaturile primite în momentehotãrîtoare pot influenþa conduita de-a lungul întregiivieþi” (Vl. A. Gheorghiu, I. Ciofu, 1982, pag. 121).La început, sugestia a fost utilizatã în scopuri curative.Primul document care confirmã folosirea ei în acestsens (anul 1552 a. Hr.), gãsit sub ruinele Thebei, estePapirusul Evers. În cazul acestuia se susþinea: „Punemîna pe el, pentru a alina durerea braþelor ºi a spune cãdurerea va dispãrea” (Vl. A. Gheorghiu, I. Ciofu, 1982,pag. 25).Maria FEKETEGrupul ªcolar “Victor Babeº”, Cluj-Napoca29


DOCENDO DISCINUSLa rîndul sãu, religia creºtinã sugestioneazã prinafirmaþii de genul: „Îndrãzniþi, eu am biruit lumea”. Înepoca modernã, McDougall susþine cã „sugestia este unproces de comunicare, care are drept rezultat acceptareacu convingere a propoziþiei comunicate, în absenþa uneibaze logice adecvate de acceptare” (Vl. A. Gheorghiu,I. Ciofu, 1982, pag. 41).Motivul folosirii acestei tehnici în cãlãtoria literarã ºi,în special, în actul de creaþie este acela de a induce înorganismul elevului starea de liniºte interioarã menitã sãfacã imaginaþia sã se simtã liberã. Prin exerciþii de genul:„Închideþi ochii! Începeþi sã vã relaxaþi! Vã relaxaþi din ceîn ce mai mult! Liniºtea vã cuprinde tot corpul! Vã simþiþiînvãluiþi de un cumul de energie care creºte treptat. Simþiþicã sînteþi pregãtiþi sã începeþi munca, acum! Ascultaþi cumare atenþie tema, la care – îndatã ce veþi începe sã lucraþi– veþi obþine cele mai bune rezultate. Deschideþi ochii ºiscrieþi o compunere: „Cãlãtoria alãturi de…” sau„Cãlãtoriþi într-un loc în care existã …sau NU existã…”.Alt exerciþiu poate solicita elevilor sã descrie o lume încare au cãlãtorit ºi în care au gãsit toate ingredientelenecesare pentru a putea trãi fericiþi sau sã discute despresituaþia nedoritã de a descoperi o lume care nu se identificãdeloc cu gusturile lor ºi pe care au „puterea” sã o îndrepte(rolul covîrºitor al sugestiei). Prin aceastã sarcinã se poatestabili cã unii elevi vorbesc despre lumea în care trãiesc.Experienþa „trãitã” la oricare dintre exerciþii poate ficonsemnatã într-un jurnal de cãlãtorie.Tehnica sugestiei poate fi aplicatã la începutul lecþiei,în cadrul Evocãrii (exerciþiu de dinaintea etapei decreaþie), dar ºi în oricare altã etapã în care simþim cã eleviitrec printr-un moment dificil.CÃLÃTORIA ÎN SOMN ªI ÎN VISOdihna activã/simulatã se foloseºte în scopulrecuperãrii stãrii de obosealã ºi încordare acumulatã deelevi în timpul lecþiilor ºi vine în sprijinul redobîndirii/stimulãrii inspiraþiei. În cazul orelor de creaþie, o tehnicãdeosebitã se dovedeºte a fi aceea a „somnului” ºi serealizeazã prin simularea actului real. Durata exerciþiuluieste de 3-5 minute. Pentru acest interval de timp, elevilorli se sugereazã sã „viseze” la cãlãtoria idealã, la locuri ºilumi pe care ar vrea sã le exploreze atunci cînd vordeveni adulþi etc. Exerciþiul constã în afirmaþii de genul:„Închideþi ochii! Pleoapele vã devin din ce în ce maigrele! Vã este din ce în ce mai somn! Adormim cu toþii!„Cain” – Byron„Lucifer”„Sã ne-avîntãm ºiSã plutimPe aripile noastre tari ºi mîndre.CainAh, cum tãiem azurul! Stele-miiRãmîn în urma noastrã. Dar pãmîntul?Acum începem sã cãlãtorim...”. Acest exerciþiu nepermite trecerea spre „întîlnirea” cu poeþii ºi scriitoriiromantici care au în crezul lor ideea de visare.Nemulþumiþi de realitatea obiectivã, încearcã sã odepãºeascã, sã evadeze din ea, una din cãi fiind visul.Parafrazîndu-l pe V. Hugo cu: „Ecoul sonor al veaculuisãu, poetul trebuie sã fie ºi cãlãuza acestuia spre ideal”,profesorul de limba ºi literatura românã trebuie sã fiecãlãuza elevilor sãi spre a-ºi îndeplini visul. Ocolindceea ce este trecãtor, el urmeazã sã le arate marele drumspre ideal. Astfel stînd lucrurile, elevii evadeazã din prezentîn trecut sau în viitor, din spaþiul cunoscut spre unulfãrã contururi clare imaginate de scriitorii romantici.Materialul cursului poate sã urmãreascã, pentru secvenþarespectivã, creaþiile literare ale unor scriitori romantici.Pentru aceastã secþiune ne-am oprit la:• romanul „Henrich von Ofterdingen” de Novalisºi poemul „Floare albastrã” ºi nuvela „SãrmanulDionis” de M. Eminescu;• drama „Cain” de G. Byron ºi poemul„Luceafãrul” de M. Eminescu;• poemul „Noapte de decemvrie” de Al. Macedonskiºi „Mistreþul cu colþi de argint” deªt. A. Doinaº.Elevii pot afla cum în basm ºi în vis, Novalis gãseºtelumea perfectã pentru a trãi. El se cufundã în mit ºi o datãcu sine purcedem ºi noi în aceastã aventurã. Elevilor lise solicitã sã porneascã alãturi de protagonistulromanului, Henrich, un alter ego al artistului, în cãlãtoriadescoperirii „florii albastre”. Metoda folositã este visul.Eroul romantic zãreºte floarea în vis ºi de atunci esteatras necontenit de aceastã împãrãþie de glasuri dinsufletul sãu: „Mi-e dor sã vãd floarea albastrã. Ea îmistãpîneºte veºnic gîndurile, ºi nu pot sã scriu sau sã cugetdespre altceva”.Un alt exerciþiu pe aceeaºi temã ne este prilejuit deEminescu care, aflat ºi el în cãutarea „florii albastre”,ajunge la concluzia: „…totuºi este trist în lume”. Eleviipot sã dezbatã problema: de ce poetul a ajuns la aceastãconcluzie.Pentru a doua propunere – Byron ºi Eminescu –sarcina de lucru vizeazã o comparaþie: zborul lui Cainînsoþit de Lucifer în „genuna vãzduhului” ºi cel alLuceafãrului, care zboarã în spaþiul intergalactic spreDemiurg, în dorinþa de a obþine de la acesta dezlegareade nemurire.„Luceafãrul” – Eminescu„Porni Luceafãrul. CreºteauÎn cer a lui aripe,ªi cãi de mii de ani treceauÎn tot atîtea clipe.Un cer de stele dedesubt,Deasupra-i cer de stele –30CÃLÃTORIA IMAGINARà LA LECÞIA DE ROMÂNà CA PROCEDEU DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ELEVILOR


DOCENDO DISCINUSPãmîntul unde-i? Fã sã-l pot vedea;Cãci sînt din el fãcutLuciferE hãt, departe,Mai ne-nsemnat în univers ca tine.Parcã scad, fugind,Luminile, de mine. Pîn-acum,Pe cît ne-apropriem, creºteau mereuCa niºte lumi.…………………….Ce stranie-i lumina!Nici urmã nu-i de soare, lunã, stele,Ba chiar ºi-albastru-mpurpurat al nopþiiSe schimbã-ntr-un amurg posac ºi totuºiEu vãd gigante forme-ntunecate………………………Asemenea unor ape uriaºeCu brîie de luminã-nscrise, lumiCare-n plutirea lor, mi se pãreaCã seamãnã adesea cu pãmîntul.”Pãrea un fulger ne-ntreruptRãtãcitor prin ele.ªi din a haosului vãi,Jur împrejur de sine,Vedea, ca-n ziua cea dintãi,Cum izvorau lumine;Cum izvorînd îl înconjorCa niºte mãri, de-a-notul…El zboarã, gînd purtat de dor,Pîn piere totul, totul;Cãci unde-ajunge nu-i hotar,Nici ochi spre a cunoaºte,ªi vremea-ncearcã în zadarDin goluri a se naºte.Nu e nimic ºi totuºi eO sete care-l soarbe,E un adînc asemeneUitãrii celei oarbe.”Elevilor li se solicitã sã comenteze cele douã tablouriînfãþiºînd cãlãtoria eroilor.O altã cãlãtorie, la care elevii sînt invitaþi sã participe,este cea oferitã de douã fiinþe superioare însetate deabsolut. Prin intermediul visului, acestea au posibilitateatranscenderii. Viziunea înºelãtoare a Mekãi, pe care oare Emirul, în vis, în poemul „Noapte de decemvrie”, ºicea a „mistreþului”, pe care o are poetul în „Mistreþul cucolþi de argint”, înseamnã un sfîrºit, urmat de un nouînceput: un sfîrºit al unei existenþe tragice închinate unuiideal: „Dar visu-i nu este vis omenesc/ªi poamele deaurlucesc – strãlucesc –/Iar alba cetate rãmîne nãlucã”;un nou început, deoarece în cadrul acestui vis, Emirultranscende vieþii pãmînteºti pãtrunzînd în Mekacereascã. Emirul îºi urmeazã idealul pînã la moarte, fãrãa se abate de la etica sa de om superior. Meka rãmînesimbolul perfecþiunii. Mirajul cetãþii preasfinte devineo obsesie. Cetatea sfîntã îl cheamã pe Emir, cerîndu-isimþirea ºi fiinþa, ca în orice act de creaþie perfectã. Eareprezintã simbolul idealului greu de atins; fiinþa umanãeste nevoitã sã conºtientizeze, lucid, tragismulexistenþei, simbolizat în poem de „pustia” plinã de jar.Tot în aceastã cãlãtorie, elevii au posibilitatea sãdescopere un mesaj etic, sã discearnã între bine,simbolizat prin imaginea Emirului care alege calea cea„dreaptã”, ºi rãul, simbolizat prin imaginea lui pocitancare alege calea „ocolitã”.Prin intermediul visului, imaginaþia cunoaºte o formãmaximã de libertate. Astfel, elevii vor putea face cãlãtoriape care ºi-o doresc, împlinindu-ºi visul.O altã tehnicã aplicatã cu succes în stimulareacreativitãþii elevilor, a interesului pentru învãþare ºi carear putea facilita „transferul” lor într-o lume nouã este ceaa cãlãtoriei prin intermediul culorilor. Culoareareprezintã un pas important spre cunoaºterea lumii ºi înspecial spre cunoaºterea de sine. Prin urmare, aceastãtehnicã ar putea reprezenta ºi un pas în dezvoltareaimaginaþiei, a creativitãþii în materie de prozã ºi vers. Eapoate fi aplicatã la începutul lecþiei, pe parcursul acesteiaºi chiar la evaluare, cînd elevii vor aprecia rãspunsurilecorecte prin cartonaºe de culoare verde, iar rãspunsurileincorecte – prin ridicarea cartonaºelor galbene. Exerciþiilesolicitate elevilor pot fi formulate astfel:– sã releve ce culoare predominã în lumea în careau ajuns ºi ce stare le transmite: roºul = pasiune,apus/rãsãrit de soare; cãldurã; inimã etc.– sã îºi aleagã culoarea cu care sã coloreze o coalãalbã, pãstratã în faþã atîta timp cît dureazãconcentrarea lor la actul de creaþie, ºi care sãreprezinte, sã corecteze starea de spirit în care eise aflã.Combinaþia de culori din punctul de vedere al reuºiteiperformanþei în procesul de învãþare este prezentatã încartea lui P. Mureºan „Culoarea în viaþa noastrã”. Dinconþinutul ei aflãm cã anumite culori precum roºul,verdele ºi galbenul „stimuleazã memoria, faciliteazã omai bunã reþinere, accelereazã învãþarea, …mãresc de2-3 ori viteza de identificare ºi recunoaºtere aelementelor esenþiale ale textelor de învãþat princontrolul cromatic creat între acestea ºi fond”(P. Mureºan, 1987, pag. 75). De asemenea, culorile auputere de influenþare asupra stãrilor fiziologice aleorganismului, proceselor psihice ºi stãrii noastre afective(P. Mureºan, 1987, pag. 22).În concluzie, utilizarea eficientã a culorilor în actul decreaþie are urmãtoarele efecte: „Sporeºte calitatea ºiDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005CÃLÃTORIA IMAGINARà LA LECÞIA DE ROMÂNà CA PROCEDEU DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ELEVILOR31


DOCENDO DISCINUSrandamentul muncii intelectuale; creeazã o stare deconfort psihic, înviorare ºi bunã dispoziþie; asigurãdiminuarea oboselii intelectuale ºi deconectareanervoasã; faciliteazã percepþia vizualã, concentrareaatenþiei ºi memorarea; dezvoltã imaginaþia ºi gîndireacreatoare; sporeºte gradul de receptivitate, înþelegere ºiasimilare a cunoºtinþelor de cãtre cei ce învaþã”(P. Mureºan, 1987, pag. 76).Elevilor li se solicitã sã determine rolul culorilor încreaþia literarã. Astfel, elevul-cãlãtor descoperã terenulfertil pentru acestea reprezentat în operele simboliºtilor.De exemplu, în unul din sonetele poetului simbolistRimbaud, intitulat „Vocale”, atestãm cã fiecare vocalãevocã o anumitã culoare ºi o anumitã ordine de imaginiºi sentimente:„A – negru, E – alb, I – roºu, U – verde, O – de-azur”.Ca exerciþiu propunem discutarea unei poezii dinculegerea “Iluminãrile” ºi a poeziei „Noapte dedecemvrie” de Macedonski. Bagdadul este pictat în culorice creeazã o stare de spirit optimistã: sãlile sînt albe/albastre, bolþile sînt de argint ºi de azur, lumea este vie,viaþa este dulce. La rîndul sãu, „calea dreaptã” stã subsemnul focului: „ªi foc e în aer, în zori ºi-n amurg”, al„flãcãrilor de soare” ºi al sîngelui. Dominantã esteculoarea roºie, simbol al vieþii, dar ºi al patimii dusã laextrem, patima de a ajunge la Meka, devenitã, în afaravisului, doar o „nãlucã sublimã”.O altã tehnicã utilizatã pentru cãlãtorie este bazatã pemuzicã. Ea elibereazã ºi descãtuºeazã suflete ºi energii.Scriitorii sînt iremediabil ataºaþi de muzicã. Shakespeareinclude în textele sale momente muzicale. La Baudelairecuvîntul este analog cu limbajul exprimat de Wagner. LaProust muzica reuºeºte sã recupereze din frumuseþiledistruse de timpul pierdut. G. Bãlan declarã despreCãlinescu: „Muzica vibra în el tot timpul” (G. Bãlan, 1975,pag. 121). În cazul Hortensiei Papadat Bengescu, muzicalui Bach este un adevãrat pretext romanesc.Una dintre caracteristicile de bazã ale poezieisimboliste este cãutarea muzicalitãþii, aceasta fiindobþinutã prin ritmuri ºi rime perfecte, prin repetiþiaobsedantã a unor cuvinte sau a unor anumite vocale. Unpoet simbolist care acordã o mare importanþã efectelormuzicale ale versurilor este P. Verlaine. Repetiþia decuvinte, utilizarea refrenului sau a vocalelor dinculegerile „Serbãri galante” ºi „Romanþe fãrã cuvinte”îl transportã pe cãlãtorul-cititor în lumi nebãnuite ºi îiprilejuieºte trãiri speciale.Exerciþiul la aceastã temã aduce faþã în faþã doi poeþisimboliºti. Elevii sînt solicitaþi sã compare efectelesonore dintr-o poezie de G. Bacovia cu cele din poezialui Verlaine.Alãturi de culoare ºi muzicã, mirosul reprezintã unalt stimulent pentru creativitatea elevilor. De laparfumul natural al plantelor, în special al florilor, laparfumul produselor cosmetice, toate pot sã-l „transporte”pe elevul-cãlãtor pe un tãrîm ideal, capabil sã-lfacã fericit. Un anumit miros/parfum îi va sugeraasocieri cu muzica, poezia sau cu pictura. Exerciþiulpresupune „testarea” diferitelor arome de flori precum:liliac, lãcrimioarã, trandafir, tei, iasomie, muºeþel, elevulimaginîndu-ºi cum ar arãta un spaþiu îmbibat de unadin aceste miresme.Principiul corespondenþelor între senzaþii este fundamentalîn poezia simbolistã, autorii urmãrind sã provoacesenzaþii de ordin diferit: olfactive, tactile, gustative, auditiveºi vizuale.CÃLÃTORUL ªI EDUCAÞIA LINGVISTICÃCãlãtoria în lumea lingvisticã ne prilejuieºteincursiuni deosebite, cãlãuza profesor recurgînd la cîtevapopasuri: cãlãtoria corespondenþelor cuvintelor în lumeaartelor; cãlãtoria formãrii de cuvinte; cãlãtoria comparaþiilor;cãlãtoria metaforelor; cãlãtoria personificãrii º. a.Astfel, aflãm cã termenii de specialitate din oricedomeniu au pãtruns în limba uzualã printr-o cãlãtorieineditã, în urma cãreia au suferit o metamorfozã semanticãatît de desãvîrºitã încît originea lor literarã sau muzicalãnu mai transpare. Elevii vor fi cãlãuziþi sã descopere cãîntre literaturã ºi muzicã existã o realã corespondenþã,care l-a determinat pe S. Stati sã afirme în lucrarea„Cãlãtorie lingvisticã în þara muzelor” cã destinelecuvintelor ºi notelor sînt asemãnãtoare. Drumul parcursurmãreºte algoritmul: se porneºte în cãlãtorie de la unlucru arhicunoscut: se ºtie cã de-a lungul timpului s-auformat termeni noi prin contopirea a douã sau, mai rar, amai multor cuvinte, cum ar fi cele care compun termeniitragicomic, meloman, tragedie sau polifonie.Un alt exerciþiu vorbeºte despre corespondenþele cese pot stabili între aceste domenii. Astfel, contrapunctîi sugereazã unui cititor un titlu de roman de A. Huxley,Hortensiei Papadat Bengescu – o tehnicã de structurarea firului narativ, iar unui meloman – un concept fundamentaldin teoria muzicii. O definiþie de la 1412 acontrapunctului ni-l menþioneazã cã acesta reprezintãexecutarea concomitentã a unor melodii diferite care dauo combinaþie plãcutã, concordantã. Termenul a fostlansat de muzicieni la sfîrºitul secolului al XIV-lea cuformula completã: „punctum contra punctum”. Explicaþiaar fi cã notele muzicale ºi melodiile intonate simultanarãtau ca o serie de puncte. Fiecãrei note din melodia întîiîi corespunde cîte o notã din melodia secundã: „notãcontra notã”.Cãlãtoria lingvisticã ne prilejuieºte întîlnirea cutãrîmurile pe care au luat naºtere cuvinte precum laitmotiv.La finalul drumului putem declara cã termenul provine dinelementele germane leiten (a conduce) ºi motiv, care augenerat iniþial constituirea termenului muzical „Leitmotiv”,adicã motiv conducãtor. În muzicã, termenul reprezintã otemã sau o formulã muzicalã caracteristicã, o scurtãînlãnþuire de note zugrãvind un personaj dintr-o operã,32CÃLÃTORIA IMAGINARà LA LECÞIA DE ROMÂNà CA PROCEDEU DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ELEVILOR


DOCENDO DISCINUSdintr-un balet etc. Laitmotivul se aude de cîte ori intrã înscenã sau este pomenit personajul respectiv. Sîntcunoscute laitmotivele wagneriene din „TetralogiaNibelungilor”, bunãoarã termenul a fost preluat ºi înliteraturã. În poemul „Noapte de decemvrie” epitetul„dreaptã” devine laitmotiv ºi este folosit de poet pentru aavertiza cititorul cã eroul opteazã pentru un drum cu finaltragic. Tetralogie este tot un cuvînt compus: tetra, carevine din grecescul „patru”, ºi logos, adicã „vorbire”.Tetralogiile sînt opere muzicale alcãtuite din patru diviziuni(în literaturã existã trilogii, formate din trei pãrþi).Un alt joc în aceastã cãlãtorie poate fi prilejuit decuvîntul compus quiproquo-ul, la bazã avînd trei formelatineºti: quid + pro + quod. Termenul reprezintã numeleunui procedeu comic care, tradus, ar însemna „ceva pentruceva”. În literaturã, termenul trimite la o încurcãturãamuzantã provocatã de o substituire de personaje în careunul e luat drept altul. Elevii sînt solicitaþi sã descoperequiproquo-uri în „Comedia erorilor” a lui Shakespeare ºiîn comediile lui Caragiale „D-ale carnavalului” ºi„O noapte furtunoasã”.Jocul comparaþiilor este o altã tehnicã menitã sãdeschidã/trimitã imaginaþia elevului spre alte lumi prinintermediul termenului magic ca:– Cãlãtorie ca o muzicã;– Cãlãtorie repede ca fulgerul;– Cãlãtorie întunecatã ca noaptea;– Cãlãtorie veselã ca primãvara;– Cãlãtorie ca la 20 de ani.Jocul metaforei ar putea sã ne sugereze rãspunsuriprecum:– Cãlãtorie în lumea necuvîntãtoarelor;– Cãlãtorie pe 16 milimetri;– Cãlãtorie iniþiaticã;– Cãlãtorie în lumea de dincolo.Jocul personificãrii ne poate conduce laurmãtoarele combinaþii:– Cãlãtorie: veselã, tristã, blîndã, vorbitoare,mãiastrã, tãcutã, tainicã, visãtoare, ipocritã,îndrãgostitã, cu inimã etc.CÃLÃTORIA ÎN LUMEA CÃRÞIIDestinaþia cãlãtoriei poate fi ºi cartea. Aceasta poateavea numeroase valenþe simbolice, de la Cartea Cãrþilor,Biblia, ºi pînã la cea care încã nu s-a scris ºi pe careviitorul o aºteaptã de la noi: cunoaºterea propriului euºi a realitãþii exterioare; aflarea tainelor ºi rosturilorzãmislite de Dumnezeu; descifrarea poeticã a realitãþii;imaginarea unei lumi perfecte ºi stabile; descifrareaenigmei vieþii; promisiunea schimbãrii.CÃLÃTOR ªI CÃLÃTORIA ÎN/PRIN SINE ÎNLUMEA ARTEI PLASTICE ªI LITERAREAbordãm cãlãtoria în/prin sine din douã perspective:sub forma autoportretului din picturã ºi sub cea adiscursului autobiografic din literaturã: jurnalul.Intenþia de a trata un subiect interdisciplinar are dreptscop ideea surprinderii mecanismelor intime caregenereazã imaginea narcisistã, precum ºi relaþiileposibile ce ar putea susþine un studiu fondat pe dialogulreal al artelor picturalã ºi literarã. Pentru exemplificare,recurgem la autoportretele pictorului ªt. Luchian ºi latextele de facturã autobiograficã ale lui I. Negoiþescu,reunite în volumul „Ora Oglinzilor”. La întrebarea „Cumse poate configura eul? Cum ajungi sã-l cunoºti?”I. Negoiþescu rãspunde: “Azi se împlinesc un an ºi o lunãde cînd am început sã-mi scriu Jurnalul”.Circumscriind cele douã tipuri de discurs – imagine ºitext – descoperim aceleaºi problematici ale eului creatorcare se obiectiveazã într-un artefact spre a se puteacunoaºte, dar ºi spre a putea fi cunoscut de cãtre ceilalþi.Cãlãtoria ne îndreaptã paºii spre punctul în care putemcunoaºte felul de configurare a eu-rilor. Pentru a picta saua scrie un text autobiografic, artistul desemneazã o voce,alege un ton, un registru al discursului, încearcã sã îºidefineascã lectorul ºi raporturile cu acesta. Ambelediscursuri autobiografice, imaginea (autoportretul) ºi textul(jurnalul) se aflã la intersecþia a douã întrebãri: este eulorigine sau þel al mãrturisirii? Specialiºtii ne trimit laurmãtorul rãspuns: eul este cauzã în mãsura în care doreºteo denudare revelatorie a propriei identitãþi ºi scop pentrucã intenþioneazã o miºcare auto-revelatorie a sinelui. El seconfigureazã printr-o dublã raportare ce þine deinterioritatea ºi exterioritatea produsului cultural obþinut.În cazul lui Negoiþescu, identitatea se naºte dinegalitatea narator-personaj. Afirmîndu-ºi capacitatea dea se scinda în observator ºi observat, Negoiþescu îºidefineºte situaþia de eu aflat la ora oglindirilor: „…amdobîndit ceva de care pot sã fie invidioºi toþi oameniiacestui pãmînt. E posibilitatea de a mã despãrþi în douã:în piatrã ºi sculptor. Sînt în acelaºi timp modelatorul ºimateria brutã pe care o modelez” (I. Negoiþescu, 1997,p. 49). În „Ora Oglinzilor”, Negoiþescu ni se oferã lavîrsta de 16 ani. Scrutîndu-se programatic de oricesentimentalism, în fragmentaritatea ce dominã jurnalulsãu, autorul îºi construieºte, prin sine ca narator, fiinþa.Adolescentul Negoiþescu se configureazã ca persoanãdin suma de acte ºi gesturi pe care le înfãptuieºte. El esteun produs al voinþei sale hrãnitã de o ambiþie nemãsuratãde a deveni. Aceastã “devenire controlatã” la care sesupune subiectul vine dintr-o tendinþã de justãautoapreciere. Negoiþescu se distanþeazã sensibil deimaginea unui banal adolescent prin sobrietateapreocupãrilor ºi fermitatea cu care se ia pe sine în serios.Dincolo de lecturi, impresionante prin varietate ºicantitate, filme vizionate, activitãþi ºcolare sauintelectuale, el încearcã sã se înþeleagã. “Nici eu nu mãmai înþeleg” este trãdarea unei temeri de a nu fi acel mareom pe care îl viseazã pentru sine. Gîndind mai alesprospectiv, tînãrul îºi expune identitatea prezentã doarDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005CÃLÃTORIA IMAGINARà LA LECÞIA DE ROMÂNà CA PROCEDEU DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ELEVILOR33


DOCENDO DISCINUSpentru a trimite la fiinþa sa viitoare. La finalul cãlãtorieiam putea afirma cã Jurnalul îl inventeazã pe Negoiþescu,aºa cum ar vrea sã devinã, prin prisma unui adolescentce încã este. El îºi disecã individualitatea spre a identificacategoriile personalitãþii ce atestã dimensiuneasuperlativã a eului sãu. Valorizãri precum „geniu”,„glorie” þin la el – mai mult decît de un teribilism alvîrstei orgoliilor – de o pragmaticã a concepþiei de viaþã:„Ceea ce am visat ºi visez totdeauna e gloria. În vedereacuceririi ei, gãsesc forþa de a lucra în continuu, convinscã ceea ce lucrez e de valoare – altfel n-aº mai lucra”.Se poate solicita elevilor o paralelã între Jurnalul luiNegoiþescu ºi cel al lui T. Maiorescu. Elevii-cãlãtori potdescoperi în paginile jurnalului maiorescian cum a ajunsacesta creator de cerc literar, cã imensa personalitate acriticului se putea observa încã de la 17 ani. De atuncimanifesta abilitãþi de pedagog, avînd capacitatea de aurmãri, evalua ºi corecta „traseele” unor colegi de ºcoalãdin Viena, în faþa cãrora a reuºit sã depãºeascã în scurttimp un mare handicap generat de necunoaºterea laperfecþiune a limbii germane ºi sã termine ca ºef depromoþie: „Rechtemberg este un bãiat plin de spirit”, dar„cam obrãznicuþ”. Tegetthoff e „o fire asprã, respingãtoareprivitã din afarã, dar lãuntric însufleþit de o mareardoare ºtiinþificã”. Din Armin Lohner „cap bun” sîntºanse sã iasã „ceva”, la rîndul sãu L. Ozegovic este „ungentilom, un patriot integru, aspru; cînd ºi cîndteoretician al legãrii de tradiþie, ceea ce însã lui, lucrucurios, nu-i stã rãu”. Impresionant ºi stimulativ ar puteafi cunoaºterea conþinutului Jurnalului din 31 decembrie1857. Vîrstã ºi mai ales ziuã, care pentru mulþi adolescenþipoate sã însemne pledoarie doar pentru distracþie,pentru tînãrul Maiorescu este ora bilanþului acumulãrilorde ordin spiritual ºi a proiecþiilor pentru dezvoltareaulterioarã: „De cea mai mare însemnãtate pentruorientarea mea ºtiinþificã a fost iniþierea în filozofie. Eam-a dus sã nãzuiesc… spre cea mai bunã formulare acugetãrii, spre adevãrata exprimare, fãrã greºeli…”.Cãlãtorind prin lumea tablourilor lui Luchian,descoperim cã subiectul ales sã reprezinte lucrãrile saleeste chiar propria fiinþã, dar cã pictorul se desparte desine pentru a se regãsi în distanþarea artist-model.Denumirea genericã, aproape unanim folositã de elpentru a-ºi intitula tablourile ce-i redau figura –„Autoportret”, rãmîne dovada separãrii pictorului înnarator al propriului chip ºi personaj al confesiuniivizuale. Deºi apeleazã de cele mai multe ori la semnãturapusã în imagine, Luchian are totuºi cîteva autoportretenesemnate, printre care ºi cel mai cunoscut – „UnZugrav”. Lipsa numelui primeºte valoarea uneiinterdicþii, pe care artistul ºi-o impune cu scopul de a-lconduce pe privitor la o epifanie; abãtînd atenþiareceptoare de la însemnul autenticitãþii, el o canalizeazãînspre figura reprodusã, înspre eul ce se vrea descoperitºi înþeles.CÃLÃTORUL AFLAT ÎNTRE CÃLÃUZà ªIOBSERVATOROrice cãlãtorie necesitã un efort constructiv demobilizare ºi punere în valoare a capacitãþii omului dea visa la diverse lumi ºi timpuri. Diversitatea lumii estedeterminatã de acþiunea contrariilor de genul: întunericºi luminã, miºcare ºi repaus, stînga ºi dreapta, bazã ºiacid, pozitiv ºi negativ, simpatie ºi antipatie, iluzie ºirealitate, artã ºi viaþã, impresie ºi autenticitate, simetrieºi diformitate.Psihologii susþin cã Eul este dispus sã se confruntecu toate aceste dihotomii dintr-un motiv puternic:cãutarea/nevoia celuilalt. Celãlalt, fie el individ saugrup, reprezintã instanþa referenþialã în viaþa fiecãruiadintre noi ºi însoþitorul nostru nemijlocit în cadrul unuidestin în care sensul drumului/cãlãtoriei ºi mizaacesteia se construiesc doar în condiþiile prezenþei sale– reale sau imaginare. Explicaþia practic o gãsim în teoriapiagetianã despre evoluþia personalitãþii umane în contextsocial, în care partenerul de relaþie antropologicã ede neînlãturat. În evoluþia ontologicã, începutul constituiepentru fiinþa nou intratã în lume un continuum, ununivers de simboluri ºi reprezentãri centrate pe sine cape un întreg nedespãrþit de lume. Toatã lumea fizicã ºiafectivã cu elementele ei este reunitã, este parte a unuisine acaparator pînã în jurul vîrstei de un an, cînd seproduce despãrþirea. Ceea ce era pînã acum întregul cucare copilul se identifica, se destramã în elementeparticulare. În acest moment celãlalt, adicã pãrintele –mamã sau tatã – devine separat de sine. Eul îºi începecãlãtoria într-un destin particular, dar mereuîntreþesut cu destinul celuilalt (spaþiul mioritic).Treptat, subiectul ajunge sã-l descopere pe celãlalt,mereu altfel, sã dialogheze într-un joc al semnificaþiilorvalorilor sociomorale, sã se compare cu el ºi, nu înultimul rînd, sã se priveascã cu ochii lui (J. Piaget, 1974).În ceea ce priveºte mediul literar, explicãm raportuldintre sine ºi celãlalt prin adaptarea unei teorii ceaparþine lui F. Allport potrivit cãreia, atunci cîndefectueazã o activitate, fiinþa nu este singurã, cidimpotrivã secondatã de:1. un „public martor” (audienþã), în care ceilalþi sîntreuniþi într-un grup spectator sau2. „public de co-acþiune”, în care celãlalt participãalãturi de subiect la realizarea sarcinii.Concluzia la care a ajuns Allport este urmãtoarea: încondiþiile prezenþei unei audienþe, comportamentulsubiectului suferã modificãri semnificative faþã decondiþia acþiunii izolate.Pãrerile specialiºtilor referitor la rezultatul ºiperformanþele subiecþilor puºi în situaþia de a lucra înprezenþa celuilalt, sînt împãrþite. Astfel, în timp ce uniiautori, între care ºi Allport, susþin cã prezenþa „celuilalt”contribuie la o sporire a performanþei individuale, alþii,inclusiv J. Dashiell (1930) ºi J. Pessin (1933), afirmã cã34CÃLÃTORIA IMAGINARà LA LECÞIA DE ROMÂNà CA PROCEDEU DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ELEVILOR


DOCENDO DISCINUSsubiecþii care se abat de la regulã obþin rezultate superioare ºi cã atît publicul martor cît ºi coautorii determinau odiminuare a performanþei subiecþilor, mai ales atunci cînd sarcinile erau mai complexe. La rîndul sãu, autorul americanR. Zajonc (1965) susþine cã prezenþa altor persoane implicã o creºtere a neliniºtilor, generînd deopotrivã anxietate,dar ºi o concentrare asupra sinelui, subiectul fiind interesat în conturarea unei imagini de sine pozitive. În termeniipsihologiei experimentale, „celãlalt” determinã o sporire a excitãrii, iar în ocurenþã, aceasta întãreºte rãspunsuldominant. Dacã este corect, prezenþa „celuilalt” duce la sporirea performanþei ºi, dimpotrivã, are ca rezultat odeteriorare a performanþei, atunci cînd rãspunsurile sînt incorecte, aºa dupã cum se poate observa din Figura 1.Prezenþa celuilalt CORECTE Performanþa în sarcinãca ºiCREªTEPublic - martor STIMUL RÃSPUNSURICoautor INCORECTE Performanþa în sarcinãSCADEFigura 1 (adaptat dupã A. Gavreliuc, apud R. Zajonc, p. 35)Pentru ora de literaturã avînd ca temã „cãlãtoria”, sarcina cerutã elevilor poate fi aceea de a nota pe o coalã dehîrtie numãrul maxim de asociaþii care le vin în minte în legãturã cu o serie de cuvinte precum: cãlãtor, cãlãtorie, drum,iniþiere, carte etc. (familie de cuvinte sau cîmp lexical). Unui alt grup de elevi li se poate propune sã redacteze scurtepasaje argumentative care sã reuneascã toate punctele de vedere prin care îºi exprimau acordul/dezacordul faþã de untext de referinþã, constituit din scurte pasaje aparþinînd unor autori români, care fac trimitere la tema „cãlãtoriei” („CiuliniiBãrãganului”, P. Istrati).Drumul spre carte necesitã atribute care îl determinã pe cãlãtorul-cititor sã-ºi recapete, aºa cum spunea M. Eliade,sacralitatea pierdutã în urma sãvîrºirii pãcatului originar.Cãlãtoriile urmãresc obiective diferite ºi presupun obligatoriu existenþa unor cãlãtori. R. Enescu face o clasificarea tipurilor de cãlãtori ºi distinge între: pelerin, misionar ºi explorator. Obiectivul peregrinului este sã se întoarcãacasã, spre deosebire de pelerin, care urmãreºte atingerea pãmîntului sfînt sau posternarea în faþa lucrurilor sacre.Misionarul este un peregrin cu scopul permanent de a racola prozeliþi, permiþîndu-ºi uneori sã cadã în extaz în faþapeisajelor insolite. Autorul considerã cã întreaga filozofie europeanã modernã „este ispititã de gustul aventurii, pãtrunsãde simþul riscului, impulsionatã de curiozitatea de a explora ºi anexa zone inaccesibile ale realitãþii. Filozofii europenisînt obsedaþi de depãºirea tautologiei, cu alte cuvinte de noutate. Pentru ei, „adevãraþi peregrini spirituali, primordialesînt nu soluþiile, rezultatele, punctul terminus, ci punerea problemei, investigaþia ca acþiune, calea, drumul, itinerarul”(R. Enescu, 1985, pag. 9-12). Cei ce cãlãtoresc în trecut sînt consideraþi peregrini spirituali. Ei reiau întrebãri ºi problemepe care umanitatea ºi le-a pus de-a lungul timpului, încercînd sã formuleze o anumitã perspectivã integratoare îndomeniul cunoaºterii. De aici rezultã funcþia primordialã a cãrþii: cognitivã. Acesteia i se adaugã o alta, la fel de importantã:aceea de a provoca emoþii ºi uimire în faþa descoperirii fãcute.Cartea este un simbol al legilor care guverneazã materia, legi în care transpare prezenþa lui Dumnezeu, cel pe caretrebuie sã-l cãutãm mereu. Iar în ceea ce ne priveºte, parafrazîndu-l pe R. Enescu, sîntem peregrinii care am acceptatproblema, am fãcut investigaþia, deschizînd astfel calea ºi v-am propus itinerarul ...REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Bãlan, G., Micã filozofie a muzicii urmatã de: pînã la; hotarul dintre muzicã ºi cuvînt, Editura Eminescu,Bucureºti, 1975.2. Gavreliuc, A., O cãlãtorie alãturi de „celãlalt”. Studii de psihologie socialã, Editura Universitãþii de Vest,Timiºoara, 2002.3. Gheorghiu, Vl.; Ciofu, I., Sugestie ºi sugestibilitate. Aspecte psihologice ºi psihofiziologice, Editura Academiei,Bucureºti, 1982.4. Enescu, R., Ab urbe conditia. Eseuri despre valoarea omului ºi umanismul valorilor, Timiºoara, 1985.5. Mureºan, P., Culoarea în viaþa noastrã, Editura Ceres, Bucureºti, 1987.6. Piaget, J., Studii de psihologia dezvoltãrii, 1974.7. Stati, S., Cãlãtoria lingvisticã în þara muzelor, Editura ªtiinþificã, Bucureºti, 1967.8. Tocarczuk, O., Cãlãtoria oamenilor cãrþii, Editura Polirom, Iaºi, 2001.Recenzenþi:Vlad PÂSLARU, dr. habilitat în pedagogieSvetlana CHIÞU, dr. în pedagogieDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005CÃLÃTORIA IMAGINARà LA LECÞIA DE ROMÂNà CA PROCEDEU DE DEZVOLTARE A CREATIVITÃÞII ELEVILOR35


DOCENDO DISCINUSPromovarea sãnãtãþii prinformarea convingerilordespre sãnãtateTatiana TURCHINÃUniversitatea de Stat din MoldovaNatura bolilor ºi prevalenþa acestora s-a modificat înultimele decenii, cauze de deces fiind, în special, afecþiunilecardiovasculare ºi infecþioase, cancerul. Modificãrilesociale ºi economice îi impun individului un nou stil deviaþã în care sedentarismul, supraalimentaþia, fumatul,consumul de bãuturi alcoolice, suprasolicitarea profesionalãdevin comportamente comune. Conform cercetãtorilorL. Green ºi J. Ottoson (1994) stilul de viaþã, ca unul dinfactorii determinanþi ai sãnãtãþii, are ponderea de 51%. Dinacest motiv, promovarea unui stil de viaþã care sãmaximizeze, în limitele unor condiþii date, sãnãtatea, stareade bine ºi împlinirea umanã trebuie sã reprezinte obiectivulfiecãrui cetãþean, de la mic la mare. De aceea, în 1986Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS) a definitpromovarea sãnãtãþii drept “un proces complex în careindividul are posibilitatea sã se dezvolte, sã-ºi controlezeºi sã-ºi perfecþioneze propria sãnãtate” (Rîºcanu, 2001).Pornind de la înþelegerea aprofundatã a comportamentelorpro sãnãtate, dar ºi a factorilor de risc, a sãnãtãþiica stil de viaþã, diverºi specialiºti (medici, psihologi etc.)au delimitat un nou domeniu de studiu – psihologiasãnãtãþii. Acesta vizeazã “cultura prevenþiei” bolilor ºiare drept obiective:– promovarea ºi menþinerea sãnãtãþii;– prevenirea ºi tratarea bolilor;– identificarea cauzelor ºi corelativelor sãnãtãþii, darºi ale afecþiunilor;– îmbunãtãþirea sistemului medico-sanitar ºi consolidareainteresului pentru sãnãtate (Rîºcanu, 2001).Promovarea ºi menþinerea sãnãtãþii se realizeazã prineducaþia pentru sãnãtate. Dezvoltarea programelorspeciale în ºcoalã ºi comunitate este esenþialã pentruformarea unor valori pozitive faþã de sãnãtate, a unoratitudini ºi convingeri constructive cu rol important înprevenþia tuturor bolilor, inclusiv a celor psihosomatice.Obiectivele majore ale educaþiei pentru sãnãtate sînt:– informarea despre comportamentele de risc ºi deprotecþie;– formarea unor atitudini de acceptare a comportamentelorde protecþie ºi de respingere a celor de risc;– practicarea comportamentelor de promovare ºimenþinere a sãnãtãþii ºi de evitare a riscului deîmbolnãvire;– întãrirea comportamentelor sãnãtoase;propagarea în comunitate ºi mass-media a unuistil de viaþã sãnãtos.În acest sens, psihologia sãnãtãþii asigurã modeleexplicative care servesc drept fundament teoretic în elaborareastrategiilor de promovare ºi menþinere a sãnãtãþii.Prezentãm în continuare cîteva modele care, în fond, sebazeazã pe teoria cognitiv-comportamentalã a personalitãþii.1. MODELUL CONVINGERILOR DESPRESÃNÃTATE(Health Belief Model – HBM)Modelul dat a fost dezvoltat pentru a explica modulde formare a comportamentelor relaþionate cu sãnãtatea.Conform acestuia, un comportament se cultivã prinevaluarea de cãtre individ a douã componente:a) Percepþia ameninþãrii bolii sau comportamentuluide risc, determinatã de informaþiile pecare un tînãr le are despre acel comportament sauboalã, este influenþatã de trei factori:– valorile generale privind sãnãtatea (Sînt preocupatde sãnãtatea mea);– convingerile privind vulnerabilitatea la o anumitãboalã (Mama mea este supraponderalã,de aceea ºi eu voi fi supraponderalã);– convingerile despre consecinþele bolilor(Dacã voi avea cancer pulmonar, voi muri).b) Costurile ºi beneficiile comportamentului.Evaluarea acestora reprezintã un factor importantîn formarea atitudinii faþã de comportamenteleprotectoare ºi de risc, în luarea unei decizii adecvatepentru adoptarea unui stil de viaþã sãnãtos.Aceste ”costuri” sau consecinþe pot fi materiale(Nu am bani sã frecventez o salã de sport) saupsihologice (Dacã practic sportul, nu voi aveatimp sã stau cu prietenii mei) (Bãban, 2001).2. COMPORTAMENTE ªI ATITUDINI FAÞà DESÃNÃTATEAtitudinile îi ghideazã pe oamenii spre un comportamentpozitiv faþã de sãnãtate sau, dimpotrivã, spre unul negativ.Comportamentele faþã de propria sãnãtate se pot rezuma la5 tipuri de credinþe/atitudini (Hochbaum, 1958; Rosenstock,1966; Bandura, 1986; Rogers, 1984; Weinstein, 1993):36


DOCENDO DISCINUS– valorile generale despre sãnãtate, incluzînd unanumit interes ºi o anumitã grijã pentru sãnãtate(Mã îngrijoreazã sãnãtatea mea);– percepþia conform cãreia ameninþarea sãnãtãþii decãtre o tulburare sau boalã este un fenomen grav(Dacã mã îmbolnãvesc de cancer, mor);– credinþa în propria vulnerabilitate faþã de o anumitãboalã (Fumînd mã pot îmbolnãvi de cancerpulmonar);– credinþa cã anumite mãsuri pot fi eficiente pentrua îndepãrta cauzele (Dacã renunþ la fumat, nu mãîmbolnãvesc de cancer pulmonar);– credinþa cã propriul organism poate reacþiona(Pot sã mã las de fumat).Aceste credinþe însã trebuie sã-ºi “gãseascã locul ºipersoana”. De regulã, oamenii îºi creeazã destule credinþeºi raþionamente care îi împiedicã sã practice un anumitcomportament favorabil sãnãtãþii. Astfel, fumãtorul poatedecide cã e prea greu sã renunþe la þigãri – vorbim de oeficacitate redusã. Sedentarul poate crede cã exerciþiul fizicnu va reduce riscul unei anumite boli – avem de a face cuo reactivitate redusã. Obezul ar putea sã nu-ºi dea seamacã greutatea excesivã constituie, de fapt, o ameninþarepentru sãnãtate – el are o percepþie redusã a ameninþãrii.Cercetãrile din domeniul psihologiei sãnãtãþii cu privirela atitudinile faþã de sãnãtate ne demonstreazã tot mai multrelaþia dintre convingeri/atitudini ºi comportament. Acestlucru permite pronosticarea comportamentului în funcþiede convingerile individului, precum ºi modalitãþile prin carepoate fi schimbat. Teoretic, mesajele persuasive caresporesc sentimentul de vulnerabilitate o datã cu creºtereacelui de eficacitate ºi reactivitate îi pot convinge pe oamenisã-ºi modifice comportamentul în direcþia necesarã.Una dintre strategiile programelor „Educaþiei pentrusãnãtate”, lansate de diverse organizaþii internaþionaleºi implementate de organizaþii nonguvernamentale dinRepublica Moldova, a vizat atragerea cît mai multorpersoane (în special copii ºi tineri) prin intermediulseminariilor ºi training-urilor informative. Obiectivul majorl-a constituit reducerea morbiditãþii, prevenirea comportamentelorde risc ºi formarea unui stil de viaþã sãnãtos.În acelaºi timp, am fost martorii mesajelor televizatesau radiofonice care ne îndemnau sã consumãm maimulte produse naturale, sã facem eforturi pentru a reducecolesterolul sau sã renunþãm la fumat.Ce impact au aceste mesaje? Din nefericire, evaluareaefectuatã de specialiºti (Atkin, 1979; Lau, Kane, Berry, Wareºi Roy, 1980) indicã un succes mai degrabã limitat. Se parecã informatizarea produce modificãri în atitudinile legatede sãnãtate, dar nu ºi în comportamentul propriu-zis.3. LOCUL DE CONTROL AL SÃNÃTÃÞIICercetãrile experimentale subliniazã importanþaincluderii locului de control în studiul prevenirii bolilorpsihosomatice ca factor protector al sãnãtãþii. Conceptulloc de control (Locus of Control) (Rotter, 1966) defineºtemodul în care o persoanã îºi explicã succesul sau eºecul:prin cauze de tip intern sau extern, controlabile saunecontrolabile. O persoanã cu controlabilitate internã este:a) receptivã la informaþiile utile furnizate de mediu;b) preocupatã de aptitudinile sale ce determinãsuccesul sau eºecul;c) rezistentã la încercãrile externe de a fi influenþatã;d) aptã de a da dovadã de iniþiativã în vedereaîmbunãtãþiri condiþiilor de mediu (Rotter, 1966).Locul de control, reprezentînd o credinþã, determinã oanumitã atitudine sau, mai bine zis, dinamica unei atitudini.Astfel, internaliºtii sînt indivizii care îºi schimbã mai uºoratitudinile fãrã presiunea celor din jur, în timp ce externaliºtiise schimbã sub influenþa persoanelor cu un statut socialridicat ºi a argumentelor exterioare (C. Bãloiu, 1997).Locul controlului sãnãtãþii reprezintã convingerilepersoanei în controlul episoadelor de boalã. Astfel, uniioameni atribuie starea lor de sãnãtate propriuluicomportament (loc intern) sau factorilor externi, mai alespersonalului medical (loc extern) sau destinului.Cercetãrile aratã cã indicii de sãnãtate sînt mult mai bunila persoanele care au convingeri ferme în controlul internal bolii (Wallston & Wallston, 1982, citat de KristinaHarkapaa ºi colab., 1996). Norman ºi Bennett (1996) audemonstrat cã persoanele care se angajeazã în comportamentede sãnãtate pozitive prezintã o controlabilitateinternã a sãnãtãþii, rezervîndu-i destinului o ºansã foartemicã în menþinerea sãnãtãþii ºi recuperarea din boalã.Conceptul de localizare a controlului trebuie definit,în contextul psihologiei moderne, ca o autoapreciereprivind maniera în care subiectul îºi asumã rolul de factordeterminant în evoluþia propriilor evenimente de viaþã.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005PROMOVAREA SÃNÃTÃÞII PRIN FORMAREA CONVINGERILOR DESPRE SÃNÃTATE37


DOCENDO DISCINUSCERCETAREDat fiind faptul cã ºi în Republica Moldova au fostlansate programe de „Educaþie pentru sãnãtate”, ne-ampropus sã investigãm în cadrul unui studiu convingeriletinerilor despre sãnãtate ºi impactul acestora asupracomportamentului. Cercetarea s-a efectuat pe un eºantionde 105 persoane cu vîrsta cuprinsã între 18-23 ani. Dintotalul subiecþilor investigaþi, 79,2% prezintã loc de controlintern al sãnãtãþii, 18,8% – loc de control extern, 2,0%pun responsabilitatea sãnãtãþii pe seama destinului. Cifreledenotã cã mai mult de jumãtate din tineri considerã cã eisînt cei care deþin controlul asupra propriei sãnãtãþi. Conformteoriei locului de control, o datã cu înaintarea în vîrstãoamenii manifestã tendinþa de a adopta o orientare predominantexternã. Este un motiv în plus de a fi mai insistenþiîn educaþia pentru sãnãtate a copiilor ºi tinerilor caremanifestã preponderent controlabilitate internã.Aducem la cunoºtinþã cîteva date care par a fiinteresante:• 64,5% din subiecþii internali ºi 80% din subiecþiiexternali se îmbolnãvesc de douã-trei ori pe an;• 41% din subiecþii internali ºi 25,6% din subiecþiiexternali apeleazã la medic în prima etapã a bolii;• 50% din subiecþii internali ºi 43,7% din subiecþiiexternali apeleazã la medic o datã pe an în scopprofilactic;• 20% din subiecþii internali ºi 38,7% din subiecþiiexternali apeleazã la medic de douã ºi mai multeori pe an în scop profilactic.Aceste date relevã urmãtoarele: persoanele care auresponsabilitatea propriei sãnãtãþi apeleazã la medic odatã cu apariþia primelor simptome ale afecþiunii. Faptulcã mai mulþi subiecþi cu loc extern recurg la serviciilemedicului în scop profilactic se datoreazã capacitãþiireduse de a-ºi controla propria sãnãtate, transferînd,astfel responsabilitatea personalului medical. Ei considerãcã realizãrile medicinei îi va proteja de îmbolnãvire fãrãsã renunþe la comportamentele de risc. Datele de mai susînsã denotã cã un numãr mai mare de subiecþi externalise îmbolnãvesc de douã-trei ori pe an.Conchidem cã internalitatea oferã persoanelorsentimentul ºi siguranþa controlului asupra realitãþii,convingerea cã îºi pot menþine sãnãtatea.Cercetarea ºi-a propus sã evalueze calitateaconvingerilor despre sãnãtate ºi cauzele bolii. Rezultatelesînt urmãtoarele:• 79,5% susþin cã a fi sãnãtos înseamnã a fi apt demuncã, activ ºi a iubi viaþa;• 84,5% definesc sãnãtatea drept echilibru între trupºi suflet;• 59% apreciazã relaþiile sociale ca fiind importanteîn sãnãtate ºi boalã.Printre cauze ale bolii subiecþii au menþionat:• 53% – alimentarea necorespunzãtoare;• 79,9% – factorii genetici;• 71,8% – sãrãcia;• 55,4% – libertatea excesivã ºi viciile;• 71,8% – lipsa exerciþiilor fizice ºi nerespectareadietei;• 64,5% – perturbãrile emoþionale;• 72,7% – infecþiile;• 67,2% – lipsa banilor.Unele dintre cauzele expuse sînt de origine socialã,altele de origine biologicã, dar majoritatea þin de stilul deviaþã. Putem afirma cã tinerii dau vina mai ales pe factoriibiologici ºi sociali, decît pe comportamentele de risc.Se reliefeazã o incongruenþã între convingerile despresãnãtate ºi comportamente. Majoritatea subiecþilorconºtientizeazã valoarea sãnãtãþii ºi doar jumãtate dintreei apreciazã libertatea excesivã ºi viciile drept cauze alebolii. O altã tendinþã pe care am observat-o constã înfaptul cã în eºantionul investigat predominã subiecþi cucontrolabilitate internã a sãnãtãþii, mai mult de 60 la sutãatribuind cauzele bolii factorilor sociali ºi biologici.Studiul a scos în evidenþã cã tinerii ºtiu ce reprezintãsãnãtatea, au încredere în forþele proprii, posedã anumitecunoºtinþe referitor la factorii protectori ai sãnãtãþii,cunosc mecanismul influenþei comportamentelor de riscasupra sãnãtãþii, dar nu se comportã corespunzãtorpropriilor convingeri.Aceste concluzii sînt în concordanþã cu cercetãrilece demonstreazã eficienþa activitãþilor de informareasupra riscurilor ºi de convingere privind schimbareacomportamentului iniþial. Totuºi, fãrã o susþinerepermanentã, schimbarea este de scurtã duratã.Se impune nu doar informarea, ci ºi schimbarea decomportamente, cultivarea de deprinderi practice învederea racordãrii acestora la convingeri ºi atitudinisanogene. Educaþia pentru sãnãtate meritã a firefortificatã prin promovarea sãnãtãþii de cãtre educatori,profesori, diriginþi, psihologi-consilieri, medici. Acestlucru se va solda cu rezultate vizibile ºi va produceschimbãri la nivel de societate doar dacã cei angajaþi înproces au convingeri favorabile sãnãtãþii ºi se comportãcorespunzãtor. Copiii ºi tinerii sînt dornici de modele decomportament sanogen. Transformarea începe cu noi...REPERE BIBLIOGRAFIE:1. Bãban, A., Consiliere educaþionalã, Cluj-Napoca, 2001.2. Lupu, I.; Zanc, I., Sociologie medicalã, EdituraPolirom, Iaºi, 1999.3. Moscovici, S., Psihologia socialã a relaþiilor cucelãlalt, Editura Polirom, Iaºi, 1998.4. Rîºcanu, R., Psihologia sãnãtãþii: de la credinþeºi explicaþii la sisteme de promovare a ei, înPsihologia la rãspîntia mileniilor, EdituraPolirom, Iaºi, 2001.38PROMOVAREA SÃNÃTÃÞII PRIN FORMAREA CONVINGERILOR DESPRE SÃNÃTATE


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICETehnica Secvenþe contradictorii.Aplicaþii pentru etapa Evocare încadrul lecþiilor de matematicã înînvãþãmîntul primar ºi secundarLudmila URSUUniversitatea Pedagogicã de Stat “I. Creangã”Modelul didactic propus de programul Lecturã ºiScriere pentru Dezvoltarea Gîndirii Critice (LSDGC)presupune structurarea lecþiei în trei etape succesive ºireciproc condiþionate: Evocarea, Realizarea sensului,Reflecþia.Etapa Evocãrii urmãreºte:– suscitarea curiozitãþii ºi interesului elevilor,captîndu-le atenþia;– aruncarea ancorelor prin actualizareacunoºtinþelor, evidenþierea confuziilor ºi erorilorposibile, asigurînd accesibilitatea învãþãriiulterioare;– conturarea argumentelor pentru necesitateainvestigãrii ce va constitui substanþa didacticã aurmãtoarei etape a lecþiei, motivînd pozitiv eleviipentru Realizarea sensului.Una dintre condiþiile realizãrii cu succes a Evocãriieste implicarea plenarã a elevilor, care presupuneconºtientizarea de cãtre fiecare copil a activitãþii cognitivepersonale ºi exprimarea rezultatelor acesteia întrunlimbaj propriu adecvat. Evocarea trebuie sãconstruiascã cadrul în care fiecare elev îºi va da seamacare este rostul activitãþii sale la lecþie (obiectivele) ºicã învãþarea va fi necesarã, accesibilã ºi captivantã.Conºtientizarea obiectivelor va eficientiza învãþarea,interesul susþinut va stimula procesele cognitive,încrederea în forþele proprii va potenþa eforturile pentruînþelegere.Pentru a parcurge un drum (iar învãþarea înseamnãun drum, care solicitã dorinþã, activism ºi insistenþã)trebuie sã vedem limpede punctul de sosire, sã fim gatasã explorãm, sã investigãm modalitãþile de deplasarespre acesta, dar, în primul rînd, trebuie sã fim conºtienþide punctul de plecare. Astfel, în cadrul Evocãrii fiecareelev trebuie sã-ºi clarifice structura iniþialã de cunoºtinþereferitoare la un subiect, pe care o va completa cu noiinformaþii, o va corela cu noi idei ºi o va restructura încadrul învãþãrii ulterioare. Pentru aceasta nu estesuficientã ascultarea profesorului ºi a rãspunsurilorcolegilor la întrebãrile formulate sau luarea de notiþe –modalitãþi obiºnuite de realizare a etapelor pregãtitoareale unei lecþii. Sînt necesare alte tehnici, care ar excludeatitudinea pasivã, lipsa de implicare personalã,indiferenþa faþã de procesul ºi succesul propriei formãriºi al formãrii colegilor. LSDGC dispune de o gamã variatãde asemenea tehnici, printre care ºi Secvenþecontradictorii (SC).SC este o tehnicã potrivitã atît pentru modul frontalindividualde organizare a clasei cît ºi pentru colaborareaîn echipe:a) drept material-suport serveºte, de obicei, un textsau un lanþ cauzã-efect, care se prezintã elevilor;b) se afiºeazã pe tablã (în cadrul abordãrii frontale)sau se distribuie echipelor (în cadrul învãþãrii princolaborare) un set de fiºe, care includ faptedisparate din materialul-suport;c) sarcina elevilor constã în aranjarea fiºelor într-oordine corectã, adecvatã contextului abordat(cronologicã, determinativã, corelativã etc.);d) la final, se face apel la materialul-suport ºi seevalueazã activitatea.39


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICECel mai simplu exemplu de aplicare a tehnicii SC îl constituie aranjarea în ordine corectã a unor imagini disparateale unor scene dintr-o poveste – ocupaþie familiarã oricãrui copil de vîrstã preºcolarã. De altfel, în orice manual dematematicã pentru clasa I pot fi întîlnite imagini ale ocupaþiilor unui copil pe parcursul zilei (de exemplu: trezirea, miculdejun, toaleta de dimineaþã, plecarea la ºcoalã, gimnastica de dimineaþã) cu cerinþa de a le ordona cronologic.Propunem, în continuare, cîteva aplicaþii ale tehnicii SC pentru instruirea matematicã primarã ºi secundarã.1. Evocarea în cadrul lecþiei „Mãsurarea cantitãþilor” în clasa a III-a [4]:a) se prezintã 3 lanþuri (pe planºe sau desenate din timp pe tablã):1 m1 l1gb) elevii se organizeazã în perechi (colegi de bancã);c) fiecare pereche primeºte cîte 1-2 fiºe dedimensiunea dreptunghiurilor din lanþuri (înfuncþie de numãrul elevilor din clasã; poate fi luatîn considerare ºi nivelul de performanþã alelevilor din pereche), pe care este scris unsubmultiplu sau multiplu al metrului, litrului,gramului;d) elevii se consultã în pereche, apoi fixeazã fiºa înlanþul ºi locul corespunzãtor, folosind benziadezive sau alt material;e) lanþurile completate se comparã cu tabelelesuportdin manual ºi se evalueazã lucrul efectuat.Aceastã activitate poate fi modificatã ºi realizatã încadrul învãþãrii conþinuturilor similare în clasele a IV-a[2] ºi a V-a [3, p. 209].2. Aplicaþie pentru lecþia de predare-învãþare cutema „Ridicarea la putere” din capitolul „Numereraþionale”, clasa a V-a [3, p. 134]:a) la tablã se prezintã structura de reper:= , pentru orice a, m, n ˆ N *= , pentru orice a, m, n ˆ N *f) la final, se deschide manualul la textul-suport [3,p. 33] ºi se evalueazã activitatea.Extinderea acestor reguli de calcul asupra fracþiilorîn cadrul Realizãrii sensului [3, p. 134] se va bucura,astfel, de un sol propice cultivãrii performanþelor.• set de fiºe pentru echipa I:a m · a n a mn a m+ n a m + a n• set de fiºe pentru echipa a II-a:a m-n a m : a n a m - a n a m:n• set de fiºe pentru echipa a III-a:a mn a m+n ((a) m ) n a m:n• set de fiºe pentru echipa a IV-a:(a · b) n a m · b n (a+b) n a n +b n3. Aplicaþie pentru lecþia de consolidare la tema„Operaþii cu mulþimi”, clasa a V-a:= , pentru orice a, b, n ˆ N *= , pentru orice a, m, n ˆ N * , cu m > nScrieresimbolicãReuniune Intersecþie Diferenþãb) clasa se împarte în 4 echipe eterogene;c) fiecare echipã primeºte un set de fiºe ºi benziadezive sau alt material pentru fixarea fiºelor petablã (vezi schema urmãtoare);d) elevilor li se propune sã sorteze fiºele potriviteºi sã formeze o pereche;e) fiecare echipã fixeazã fiºele sortate în rîndulpotrivit la tablã, obþinînd una dintre formulele decalcul cu puteri ale numerelor naturale, învãþatãanterior;Reprezentareprin diagramãExemplu:A = {4, 7, 5}B = {3, 7}a) la tablã se prezintã tabelul de reper:b) elevii sînt organizaþi în 4 echipe eterogene;c) fiecare echipã primeºte un set de fiºe (de mãrimeacasetelor din tabel) ºi benzi adezive:40TEHNICA SECVENÞE CONTRADICTORII.


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE• set de fiºe pentru echipa I:B/AAB{3}A B A BA/B• set de fiºe pentru echipa a II-a:A/BAB{3}A B {4, 5}B/A• set de fiºe pentru echipa a III-a:AA U BB{3, 4, 5,7}AB{4, 7, 5, 3, 7} B AU• set de fiºe pentru echipa a IV-a:AA U BB{3, 4, 5,}Ad) fiecare echipã trebuie sã sorteze fiºele potrivite ºisã formeze un triplet conform ordinii prezentateîn prima coloanã a tabelului de reper, unind fiºelecu benzi adezive (pentru a asigura caracterulconºtient al activitãþii, fiecare set de fiºe vaconþine ºi cîþiva distractori);e) fiecare echipã fixeazã tripletul format pe coloanapotrivitã a tabelului de reper;f) tabelul completat se confruntã cu tabelul-suportdin manual [3, p. 61, tabelul 4], evaluîndactivitatea.B{7} B AÎn mod analog pot fi actualizate cunoºtinþele în foartemulte situaþii didactice, de exemplu: formulele înmulþiriiprescurtate, valorile funcþiilor trigonometrice, diverserelaþii dintre funcþiile trigonometrice, tabelul derivatelorºi primitivelor funcþiilor elementare etc.1. Tehnica SC este deosebit de eficientã pentruactualizarea unor propoziþii matematice: definiþii,axiome, teoreme etc.Aplicaþie pentru lecþia „Patrulatere”, clasa a VIII-a:a) la tablã, în 4 coloane, se prezintã structura de reper(scrisã din timp):UDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005TEHNICA SECVENÞE CONTRADICTORII.41


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICE1. Un patrulater este paralelogram dacã ºi numai dacã satisface oricare dintre condiþiile:2. Un patrulater este dreptunghi dacã ºi numai dacã:3. Un paralelogram este dreptunghi dacã ºi numai dacã satisface oricare dintre condiþiile:4. Un paralelogram este romb dacã ºi numai dacã satisface oricare dintre condiþiile:b) elevii se organizeazã în 4 echipe eterogene ºi primesc cîte un set de 3 fiºe disparate, pe care trebuie sã le fixezela locul potrivit în structura de reper:• set de fiºe pentru echipa I:are unghiurile opuse congruentemediatoarele laturilor sînt axe de simetrieare diagonalele perpendiculare• set de fiºe pentru echipa a II-a:are diagonalele congruenteare înãlþimile egale• set de fiºe pentru echipa a III-a:intersecþia diagonalelor este centrul sãu de simetriediagonalele sale sînt axele lui de simetrieare laturile opuse congruenteare unghiurile alãturate suplimentare• set de fiºe pentru echipa a IV-a:diagonalele sale sînt bisectoarele unghiurilorare douã laturi paralele ºi congruenteare trei unghiuri dreptec) la final, se deschide manualul la secvenþa „Neamintim” [1, p. 128] (materialul-suport) ºi seevalueazã activitatea.De obicei, secvenþele din manuale destinate actualizãriicunoºtinþelor (mai ales acele cu volum informaþionalsporit) se abordeazã prin citire în clasã sau întrebãrifrontale (uneori chiar se omit). Studierea în tehnica SCconferã acestor secvenþe un suflu nou, activ ºi eficient.Þinem sã remarcãm cã realizarea la clasã a tehnicii SCsolicitã un efort suplimentar din partea profesorului:proiectarea minuþioasã, pregãtirea materialuluidemonstrativ ºi distributiv etc. Rezultatele meritã din plinacest efort. Elevii vor fi puºi în situaþia sã acþioneze petoate dimensiunile implicate:– mintal: pentru a-ºi aminti, a corela ºi structurainformaþiile;– verbal: pentru a construi ºi formula raþionamenteargumentorii în cadrul discuþiilor de grup;– concret: pentru a manipula cu fiºele disparate, construindºi fãcînd perceptibilã, vizibilã, conºtientãstructura iniþialã de cunoºtinþe pe care profesorula proiectat sã o reactualizeze în cadrul Evocãrii.Simultaneitatea ºi unitatea acestor acþiuni genereazãcomportament activ, atitudine conºtientã, încredere înforþele proprii, motivînd elevii pentru studiu ºi catalizîndlecþia spre atingerea obiectivelor propuse.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Achiri, I.; Braicov, A.; Ciobanu, M.; Curtescu, T.;Raischi, V.; ªpuntenco, O., Matematica, manualpentru clasa a VIII-a, Editura Prut Internaþional,Chiºinãu, 2003.2. Cimpoieº, V.; Musteaþã, S.; Singer, M.; Rãileanu,A.; Ursu, L., Matematica, manual pentru clasa aIV-a, Editura Prut Internaþional, Chiºinãu, 2004.3. Singer, M.; Rãileanu, A.; Raischi, V., Matematica,manual pentru clasa a V-a, Editura PrutInternaþional, Chiºinãu, 2000.4. Singer, M.; Ursu, L.; Rãileanu, A., Matematica,manual pentru clasa a III-a, Editura PrutInternaþional, Chiºinãu, 2003.5. Temple, C.; Steele, J. L.; Meredith, K. S., Iniþiereîn metodologia LSDGC, supliment al revistei„Didactica Pro...”, Nr. 1, 2001.42TEHNICA SECVENÞE CONTRADICTORII.


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEEducaþia pentru sãnãtatela orele de chimie.Aplicarea tehnicii SINELGValentina MOÞPANColegiul Financiar Bancar, mun. ChiºinãuLa orele de chimie neglijãm uneori, din lipsã de timp,un obiectiv principal al predãrii obiectului dat în ºcoalã –formarea unei personalitãþi responsabile pentru stareafizicã ºi psihicã a comunitãþii. Elevul urmeazã sã înþeleagãcu adevãrat esenþa unor probleme sociale cauzate deprocesul de chimizare. Ce factori chimici din viaþacotidianã au o acþiune nefastã asupra sãnãtãþii oamenilor?Cum sã pãstrãm în oceanul de substanþe ºi produsechimice forþa fizicã ºi psihicã a organismului? În ce modputem împãca confortul oferit de noile descopeririºtiinþifice cu impactul negativ al acestora asupra sãnãtãþiisocietãþii?Þine de datoria primordialã a profesorului de a învãþageneraþia tînãrã sã explice, sã analizeze, sã intervinã ºi sãsoluþioneze problemele contemporane ale omenirii, înspecial cele provenite din procesul de chimizare globalã.Aplicarea tehnicii SINELG oferã cadrului didactic maimulte avantaje în abordarea diverselor aspecteeducaþionale legate de formarea unui mod de viaþãsãnãtos la elevi:– pune la dispoziþie o informaþie concentratã, provocatoare;– permite economisirea timpului de asimilare ainformaþiei (spre deosebire de referat) ºi desfãºurareaunor dezbateri cu aplicarea cunoºtinþelordobîndite;– asigurã memorizarea eficientã a informaþiei scrise,pãstrarea ºi transmiterea acesteia altor membri aicomunitãþii;– plaseazã elevul în torentul problemelor sociale, îlface sã se simtã implicat ºi, astfel, sã cerceteze, sãcaute cãi de soluþionare. Informaþiile obþinute îiajutã pe tineri sã ia deciziile cele mai potrivitepentru propria sãnãtate în vederea pãstrãrii ºirevigorãrii stãrii fizice ºi psihice.În articolul de faþã mi-am propus sã prezint cum poatefi aplicatã tehnica SINELG la orele de chimie în clasele deliceu. Specificul obiectului permite folosirea selectivã atehnicii în abordarea unor teme cum ar fi: „Rolul biological nemetalelor ºi metalelor”, „Proteinele”, „Grãsimile”,„Alcoolii”, „Acizii carboxilici”, „Materialele polimerice”,„Soluþionarea problemelor ecologice”, „Calitateaproduselor alimentare” ºi altele. De altfel, unele dintre elepot fi discutate ºi la orele de dirigenþie axate pe educaþiapentru sãnãtate. În cazul acesta, informaþiile despre„Elementele vieþii”, „Droguri sau medicamente?”,”Produse alimentare toxice ºi cancerigene” pot fi utilizatepentru reactualizarea cunoºtinþelor ºi iniþierea uneidezbateri la subiect.La lecþiile de chimie tehnica SINELG este binevenitãîn momentul cînd elevii au nevoie de o micã „recreaþie”,stimulînd interesul faþã de obiect, spiritul de cercetãtor,dorinþa de a cunoaºte mai multe.Mi-am permis sã modific semnele SINELG-ului. Amomis semnul „V”, cu care este notatã informaþiacunoscutã, deoarece am observat cã elevii pun în discuþiedoar cunoºtinþele noi. Totodatã, esenþa aplicãrii tehniciiconstã în oferirea unei informaþii noi, interesante nu doarde cãtre profesor, ci ºi de elevii pregãtiþi suplimentar.Pentru a evalua calitatea, nivelul de înþelegere, valoareainformaþiei, am introdus semnul „* ” – Notaþiinformaþia utilã pentru dvs.Aplicarea tehnicii SINELG va fi eficientã atunci cîndprofesorul va lucra permanent cu materia propusã,completînd-o, aducînd argumente pro ºi contra.La sfîrºitul prezentãrii informaþiei vom încerca sãcreãm o situaþie de problemã, cãci nivelul superior al uneiînvãþãri este stimularea iniþiativei ºi disponibilitãþii de aaborda sarcini variate, înþelegerea avantajelor pe care leoferã chimia în rezolvarea unor astfel de situaþii.ELEMENTELE VIEÞIIMultã vreme s-a crezut cã materia vie este compusãexclusiv din 12 elemente: azot, calciu, carbon, clor, hidrogen,magneziu, oxigen, fosfor, potasiu, siliciu, sodiu ºi sulf.Acestea alcãtuiesc 99,98% din masa corpului. Ulterior,analize mai perfecþionate au distins încã vreo douãzeci,care în pofida redusei lor cantitãþi totale (mai puþin de omiime din corpul nostru) sînt indispensabile vieþii.Organismul este aidoma unei oligarhii în care enormemase de elemente pasive sînt dominate de un mic numãrde elemente catalitice. Oligoelementele permit ºi sporescnumãrul de funcþii hormonale, antibiotice etc., avînd unrol deosebit în funcþiile vitaminelor.Fluorul a stîrnit discuþii referitoare la întreþinereaemailului dentar. Utilitatea lui este beneficã pentru oase(împreunã cu fosforul exercitã o misiune importantã înmetabolismul calciului) ºi tendoane. Fluorul este indicatdeopotrivã în cazurile de întîrziere de osificare, rahitism,Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 200543


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEconsolidare a fracturilor, combatere a cariilor dentare. Uniil-au introdus în pastele dentare, alþii însã cred cã este inutilºi, pe de altã parte, poate expune la intoxicaþii. În RepublicaMoldova apele arteziene conþin cantitãþi sporite defluor, de aceea vom fi precauþi la folosirea pastelor dentarefluorurate. Acest element se gãseºte în grîu, orz, orez,caise, struguri, cartofi, ridichi, roºii.Iodul are numeroase prescripþii terapeutice:antisclerotic (ocrotitor vascular, mai ales al vaselor groasepe care le face suple), hipotensor, antitoxic, depurativ,fiind indispensabil funcþionãrii tiroidei. Este bine sã-lconsumãm sub formã de alimente naturale. Necesarulzilnic ar fi de circa 130 mg. Bogate în iod sînt algele,usturoiul, ceapa, varza, morcovul, roºiile, perele.Bromul este un sedativ al sistemului nervos,utilizarea lui fiind binevenitã în cazul insomniilor. Îl gãsimîn mere, struguri, usturoi, morcov, ceapã, varzã.Fosforul este un element plastic ºi dinamic. Cantitateade fosfor din organism reprezintã circa 1% din greutateacorporalã. Intrã în numeroase combinaþii cu grãsimile,glucidele, protidele. Joacã un rol important în mecanismulvitaminei D ºi controleazã echilibrul calcic al mediuluiintern. Participã la formarea osoasã ºi sanguinã. Este unelement capital al energiei nervoase, intelectuale ºi sexualeºi principalul constituent al acizilor nucleici. Contribuiela stimularea contracþiei musculare.Hipofosfatemia conduce la modificarea raportului Ca/P ºi la apariþia unor tulburãri de formare ºi creºtere aoaselor ºi dinþilor, artritei, anomaliilor celulare la niveluleritrocitelor, leucocitelor ºi trombocitelor. Cea mai bogatãîn fosfor este carnea de peºte; acesta se gãseºte în cereale,germeni de grîu, usturoi, þelinã, morcov, ceapã, roºii,migdale, nuci, polen. Nevoile zilnice ar fi de circa 800 mg.Siliciului îi revine un rol important în sistemele: osos,vascular, nervos, respirator. Constituie un antitoxic ºi estefolosit în tratamentul arteriosclerozei, hipertensiunii,rahitismului, slãbiciunilor generale, reumatismelor,cancerului, hemoragiilor – maladii în apariþia cãrora esteimplicatã carenþa siliciului. Unul dintre cele 12 elementemajore ale organismului (7 gr), siliciul fortificã capacitateade autoapãrare a acestuia ºi joacã un rol deosebit în diverseprocese de dezintoxicare.Nevoile normale ale organismului în siliciu sînt decirca 20-30 mg pe zi. Îl furnizeazã legumele, fructele, carnea,apa silicioasã (nu cea calcaroasã, sãracã în siliciu). Segãseºte în pleava cerealelor, în pieliþa fructelor, în usturoi,în haºma. Pîinea albã, legumele decortificate, fructelecurãþate de coajã sînt lipsite, în marea lor majoritate, desiliciu, cãci, asemeni vitaminelor B ºi C, el se conþine maiales în straturile exterioare ale vegetalelor.S-a observat cã afecþiunile oncologice apar mult mairar în regiunile bogate în magneziu ºi siliciu, fiind maifrecvente în þinuturile cu soluri calcaroase. Siliciulacþioneazã ca mineralizant general al þesutului conjunctiv,îndeosebi ca element primordial în rezistenþa organicã ladezvoltarea celulelor canceroase. Valoarea lui preventivãeste incontestabilã.Arseniul este un tonic ºi reconstituant, înlesnindrespiraþia ºi avînd efecte binefãcãtoare în anumitedermatoze. Se conþine în germeni de grîu, în orez, usturoi.Clorul – un element esenþial pentru organism,existînd sub formã de ioni – participã la menþinereaechilibrului osmotic extra- ºi intracelular. De asemenea,îndeplineºte ºi alte funcþii:– contribuie la pãstrarea echilibrului acido-bazic;– este necesar pentru producerea HCl din stomac;– este component al salivei, sucului gastric, bilei;– stimuleazã funcþiile depurative ale ficatului;– este activator al unor enzime: amilaza intestinalã.Sulful, un element de importanþã primordialã pentruoase, dinþi, articulaþii, este un antiinfecþios ºi are un rolde seamã în tratarea tulburãrilor hepatobiliare. Îl întîlnimîn numeroase vegetale: usturoi, ceapã, ridiche neagrã,cartofi.Mecanismele de intervenþie ale oligoelementelor sîntfoarte puþin cunoscute. În fenomenele biologice, toþiconstituenþii organici, în grade diverse, sîntinterdependenþi.Notaþi pe margine:- dacã informaþia pe care aþi citit-o contrazice saudiferã de ceea ce ºtiaþi.+ dacã informaþia este nouã pentru dvs.? dacã informaþiile vi se par confuze sau dacã doriþisã ºtiþi mai multe despre un anumit aspect.! dacã doriþi sã faceþi completãri la informaþia cititã.* dacã informaþia este utilã pentru dvs.ROLUL BIOLOGIC AL METALELORRolul metalelor în componenþa fiinþelor vii este complex,fiind legat de schimbãrile energetice; reglarea cantitãþiide apã în þesuturi; metabolismul proteinelor, grãsimilor ºizaharidelor; tensiunea arterialã; funcþia de reproducere, decreºtere; echilibrul sistemului nervos etc. În prezent serecunoaºte rolul biologic esenþial al urmãtoarelor metale:Cu, Zn, Na, K, Ca, Mg, Co, Mo, Fe, Mn, Ni.Calciul este cunoscut pentru importanþa lui înconstituirea ºi întreþinerea oaselor. Acþiunea lui seexercitã, de asemenea, asupra dinþilor, tendoanelor,nucleelor celulare, echilibrului sanguin ºi hormonal.Fixarea acestuia depinde totuºi de diverºi factori: fosfor,vitamina D ºi C, magneziu, cupru. Ca se conþine mai alesîn produsele lactate, polen ºi numeroase vegetale.Fierul este cunoscut în special ca antianemic,reprezentînd un constituent primordial al hemoglobinei.Carenþa lui pare sã favorizeze apariþia cancerului. Anumiteenzime cer prezenþa acestui metal. Norma zilnicã: 10-20mg. Cele mai bogate în Fe sînt mãruntaiele de animale,gramineele, morcovul, pãtrunjelul etc.Cuprul (0,0004% în organism), element esenþial înbiologia animalã cît ºi cea vegetalã, este indispensabil vieþii44EDUCAÞIA PENTRU SÃNÃTATE LA ORELE DE CHIMIE. APLICAREA TEHNICII SINELG


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEcelulare ºi formãrii oaselor. Condiþioneazã fixarea Fe ºicontribuie la formarea hemoglobinei. Se opune lacoagularea excesivã a sîngelui. Are capacitatea de adegrada neurohormonii eliberaþi în stãrile de tensiune.Persistenþa prelungitã a acestora în sînge altereazã pereþiiarteriali, favorizînd constituirea leziunilor de aterosclerozã.De aceea Cu este considerat un element de protecþievascularã împotriva stresului. Norma zilnicã: 2 mg – maturi,5 mg – copii. Este concentrat în sînge ºi ficat. Sursevegetale: nuci, grîu, sfeclã roºie, mere, struguri.Echilibrul sistemului nervos este mediat de Mg, Li, Ca.Magneziul intervine în reducerea stimulilor dininteriorul sau exteriorul organismului, favorizînd instalareaperioadelor de somn. Deficitul acestuia provoacã tulburãrineuropsihiatrice, îndeosebi nevroze. Organismul arenevoie de circa 250-350 mg pe zi.Potasiul, un tonic cardiac ºi muscular, stimuleazãmiºcãrile intestinale ºi intervine în reglementareasuprarenalelor. Joacã un mare rol în echilibrul apei dinþesuturi, preîntîmpinînd îmbãtrînirea lor. Surse de potasiusînt fructele uscate, fasolea, varza.Metale neesenþiale sînt: Pb, Hg, Al, Sn, Cd, Ag º. a.Ingerate zilnic în cantitãþi mai mici decît posibilitãþilenormale de eliminare, ele traverseazã organismul umanfãrã a produce perturbãri biochimice.Pentru ambele categorii de metale însã creºtereaconcentraþiei în alimente, peste anumite niveluri,provoacã efecte toxice, gravitatea lor depinzînd de natura,cantitatea ºi forma chimicã a metalului, de rezistenþaorganismului, de urmãrile sinergice sau antagonice alealtor contaminanþi chimici º. a.Rãspîndirea plumbului în mediul ambiant este directproporþionalã cu numãrul unitãþilor de transport. A foststabilitã dependenþa mortalitãþii oamenilor de afecþiuniale vaselor creierului, nefrite cronice ºi nivelul de poluarea mediului ambiant cu Pb. Pãtrunzînd în organism, esteabsorbit de eritrocite ºi înãbuºã activitatea acestora.Surse de intoxicare pot fi benzina, vasele de lut glazate,vopselele de tipar, unele mase plastice, animalele dinbazinele acvatice cu conþinut sporit de Pb. În apele rîuluiBîc, în raza municipiului Chiºinãu, concentraþiile de Pbsînt de 4-8 ori mai mari decît concentraþiile limitã admisibile.Mercurul ºi compuºii lui provoacã atrofia celulelornervoase ale cerebelului ºi diferitelor porþiuni ale scoarþeiencefalului. Dupã 1-2 luni de intoxicare cronicã cu Hg aparsimptome de amorþire a terminaþiilor, buzelor ºi limbii,porozitatea gingiilor, surzenia, înrãutãþirea vederii,slãbirea memoriei. Surse de intoxicare sînt insecticidelefolosite la pãstrarea cerealelor. Dacã, întîmplãtor, a fostspart un termometru, este necesar a aduna toate picãturilede Hg ºi a prelucra locul cu sulf sau soluþie de FeCl 3pentru a neutraliza rãmãºiþele.Aluminiul ºi compuºii lui sînt substanþe puternicotrãvitoare. Ionii de aluminiu substituie ionii de Fe 3+ dinhemoglobinã. S-a stabilit cã apariþia alergiei, perturbareametabolismului ºi creºterii organismului tînãr, scãdereaimunitãþii este generatã de cantitatea de Al din apafolositã. Surse de Al sînt vesela din acest metal, carneade peºte. 30% din peºtele lacului Cuciurgan conþinesupraconcentraþii de aluminiu.Notaþi pe margine:- dacã informaþia pe care aþi citit-o contrazice saudiferã de ceea ce ºtiaþi.+ dacã informaþia este nouã pentru dvs.? dacã informaþia v-a pãrut confuzã sau doriþi sã ºtiþimai multe despre un anumit aspect.! dacã doriþi sã faceþi completãri la informaþia cititã.* dacã informaþia este utilã pentru dvs.DROGURI SAU MEDICAMENTE?Astãzi, tot mai mulþi indivizi se aflã sub influenþadrogurilor. Multe droguri sînt consumate de oamenipentru a simþi intens o senzaþie deosebitã de satisfacþiesau o excitare a nervilor.Barbituricele sînt medicamente cu efect calmant (deexemplu, somniferele). Varietatea lor este mare. Numai înSUA se fabricã în fiecare an peste 476 tone de barbiturice.O mare parte a producþiei ajunge în reþele de distribuþieilegalã.Dintre excitante, amfetaminele sînt cele maiimportante. Unii medici le prescriu pentru a alungaoboseala ºi deprimarea.Toate narcoticele acþioneazã asupra sistemuluinervos. Reacþiile psihice ºi fizice nu pot fi prevãzute:depresie, psihozã ce dureazã luni întregi. Supradozareaeste mortalã. Dupã heroinã apare o somnolenþã ce poatedegenera într-o stare de comã. Se atestã dereglarearitmului cardiac ºi respirator. Narcomanii se supun unuipericol sporit de a se infecta cu SIDA. Consumul dedroguri poate deteriora sau reduce temporar memoria ºiînþelegerea, poate altera simþul timpului ºi diminuaabilitatea de a îndeplini acþiuni ce necesitã concentrareºi coordonare (a conduce maºina etc.).Narcoticele deprimã creierul ºi dau impresia unorsenzaþii de plãcere, putere ºi superioritate, urmate deletargie, ameþealã, confuzie ºi scãderea ritmului inimii ºi acapacitãþii respiratorii.Unii adolescenþi considerã cã fumatul haºiºului s-arputea compara cu consumul de alcool. Corpul poatetransforma alcoolul în „substanþã combustibilã pentrucelule”. El este aliment. Cu haºiºul însã corpul nu poateface nimic. Elementele nocive nu sînt eliminate repede,dãunînd organismului. Marijuana, mai slabã ca haºiºul,conþine substanþe toxice, solubile exclusiv în grãsimi ºicare, asemeni DDT-ului, se acumuleazã timp de sãptãmîniîn þesuturile corpului ºi chiar în creier. Aceasta explicã dece efectele vãtãmãtoare se pot constata abia peste oanumitã perioadã de timp.Forest S. Tennant a efectuat un studiu asupra a 492de soldaþi ai armatei americane, care fumaserã marijuanã.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005EDUCAÞIA PENTRU SÃNÃTATE LA ORELE DE CHIMIE. APLICAREA TEHNICII SINELG45


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEAproape 25% „sufereau de dureri în gît”, 6% aveaubronºitã cronicã. La 80% au fost depistate „leziunibronhice, caracteristice stadiului de început de cancer”.Este adevãrat, nimeni nu poate susþine cã aceste persoanevor face mai tîrziu cancer.Drogurile ºi medicamentele au, evident, un rol. Marijuanapoate avea valoare terapeuticã în vindecareaglaucomului ºi a astmei, precum ºi în reducerea senzaþieide greaþã la bolnavii de cancer, trataþi prin chimioterapie.Dacã cineva are dureri insuportabile, medicul îiadministreazã o dozã de morfinã pentru a-i produce ouºurare. Cu siguranþã, barbituricele ºi amfetaminele auajutat multor bolnavi.Pe de altã parte însã, drogurile ºi medicamentelepricinuiesc pagube grave. În SUA aproximativ un milionde oameni sînt dependenþi de barbiturice. Anual mor maimult de 3000 de persoane din cauza supradozãrii cu acestesubstanþe. Pentru a-ºi „finanþa” obiceiul costisitor,morfinomanii din New York furã, zilnic, bunuri în valoarede peste 3 milioane de dolari. În fiecare an aproximativ100000 de cetãþeni americani au nevoie de tratamentpentru dependenþã de marijuanã.Drogurile întîrzie maturizarea. De ce? Iatã ce spune„Talking with your teenager” despre consumatorii destupefiante: ”Ei nu vor învãþa niciodatã cã momenteledureroase ale vieþii pot fi depãºite fãrã a recurge la droguri”.Notaþi pe margine:- dacã informaþia pe care aþi citit-o contrazice saudiferã de ceea ce ºtiaþi.+ dacã informaþia este nouã pentru dvs.? dacã informaþia v-a pãrut confuzã sau doriþi sã ºtiþimai multe despre un anumit aspect.! dacã doriþi sã faceþi completãri la informaþia cititã.* dacã informaþia este utilã pentru dvs.REPREZENTANÞII ACIZILOR CARBOXILICIAcidul ascorbic – vitamina C, C 6H 8O 6– acid organicnesaturat, uºor oxidabil în aer. Se extrage din ardei, caise,nuci verzi, mãceº, tomate, lapte. Este un medicament folositîn tratamentul scorbutului, anemiei, tulburãrilor intestinale.Acidul valerianic – CH 3(CH 2) 3COOH – se extrage dinrãdãcina de valerianã. Esterii acidului se folosesc lasinteza esenþelor aromatice. Sãrurile de amoniu ºi de Znsînt antispazmodice ºi sedative.Acidul lauric – CH 3(CH 2) 10COOH – intrã încomponenþa multor gliceride vegetale (uleiul de laur, untulde cocos). Esterii acidului au miros de fructe ºi seutilizeazã ca substanþe odorante. Lauratul de sodiureprezintã componentul principal al multor sãpunuri.Acidul linoleic – C 17H 29COOH – se conþine în uleiurivegetale sub formã de trigliceride (pînã la 50% în uleiulde in, cînepã, soia º. a.). Este necesar pentru activitateavitalã a organismelor uman ºi animal.Acidul malic – HOOCCHOHCH 2COOH – se gãseºteîn merele verzi (circa 0,3-1,2%), mahorcã, poamelecorbului. Se foloseºte la fabricarea unor purgative.Acidul oleic – CH 3(CH 2) 7CH=CH(CH 2) 7COOH – esteunul dintre cei mai rãspîndiþi acizi organici, se întîlneºtesub formã de trigliceride. Se conþine în ulei de palmier 41-48%, ulei de migdale 75%, ulei de floarea soarelui ºi desoia 33%. Se întrebuinþeazã la fabricarea vopselelor,lacurilor, sãpunurilor, produselor cosmetice.Acidul pantotenic – C 9H 17O 5N, vitamina B3 – segãseºte în drojdiile de bere; în ficatul, rinichii ºi muºchiianimalelor. Organismul uman necesitã o dozã zilnicã de10 mg de acid pantotenic.Acidul citric – (CH 2COOH) 2C(OH)COOH – conþinutîn sucul de lãmîie, rodii, sfeclã, dude, frunzele unor soiuride tutun, se întrebuinþeazã în industria alimentarã ºicosmeticã, în medicinã º.a. Participã activ la metabolismulglucidic, lipidic ºi protidic.Acidul formic – HCOOH, cel mai puternic acid organic– este rãspîndit în naturã: în urzici, în secreþiilefurnicilor. Se utilizeazã în industria textilã la preparareamordanþilor ºi la vopsirea fibrelor de lînã ºi de bumbac,în calitate de coagulant la fabricarea cauciucului, laproducerea catalizatorilor de Ni ºi Co. Are o acþiuneantisepticã, datoritã cãreia se foloseºte la conservareafructelor, la dezinfectarea butoaielor de bere ºi vin.Acidul salicilic – acid orto-hidroxibenzoic – a fostextras pentru prima datã din sucul de salcie. Prin acilareacu clorurã de acetil se capãtã acid acetilsalicilic (aspirina)– cunoscut remediu febrifug, antireumatic ºiantinevralgic. Acidul paraaminosalicilic serveºte latratarea tuberculozei.Acidul benzoic – C 6H 5COOH – se conþine în uneleplante ºi rãºini vegetale în stare liberã sau sub formã deesteri. În industrie se obþine prin oxidarea toluenului. Seîntrebuinþeazã la fabricarea coloranþilor. Benzoatul desodiu este folosit la conservarea alimentelor ºi în medicinã(antiseptic).Acidul propionic – se formeazã în urma fermentãriiglucidelor, cauzate de unele specii de bacterii. Din anhidridapropionicã ºi celulozã se obþine propionatul de celulozã– un material termoplastic. Unii esteri sînt folosiþi casubstanþe aromatizante cu mirosuri de fructe sau de trandafir.Acidul oxalic – HOOC-COOH – este toxic. Se gãseºteîn mãcriº, sub formã de oxalat acid de potasiu; în urinã –sub formã de oxalat de calciu. Este folosit la preparareacoloranþilor, curãþatul obiectelor de bronz sau de cupru,îndepãrtarea vopselei de pe unele þesãturi, albirea pieilor,ca mordant în industria textilã.Notaþi pe margine:- dacã informaþia pe care aþi citit-o contrazice saudiferã de ceea ce ºtiaþi.+ dacã informaþia este nouã pentru dvs.? dacã informaþia v-a pãrut confuzã sau doriþi sã ºtiþimai multe despre un anumit aspect.! dacã doriþi sã faceþi completãri la informaþia cititã.* dacã informaþia este utilã pentru dvs.46EDUCAÞIA PENTRU SÃNÃTATE LA ORELE DE CHIMIE. APLICAREA TEHNICII SINELG


DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEPRODUSE ALIMENTARE TOXICE ªICANCERIGENEProdusele alimentare moderne conþin zeci de aditivialimentari (coloranþi, emulgatori, aromatizatori,conservanþi ºi stabilizatori) declaraþi toxici saucancerigeni de cãtre organismele internaþionale. Potrivitunor rapoarte, mortalitatea în rîndul populaþiei globului,cauzatã de consumul alimentelor îmbogãþite cusubstanþe artificiale, se aflã pe locul al treilea, dupãconsumul de droguri ºi medicamente ºi dupã accidentelede circulaþie.Inamicii publici nr. 1: E 211, E 142 ºi E 123, interziºideja în SUA ºi în Uniunea Europeanã. În RepublicaMoldova laboratoarele nu pot detecta toþi aditivii incluºiîn alimente, de multe ori produsul fiind introdus pe piaþãdoar în baza datelor furnizate de producãtor. Alimentelecu cele mai multe toxine sînt guma de mestecat, margarina,supele concentrate, uleiul de muºtar, mezelurile, bãuturilerãcoritoare ºi dulceþurile.Consumul îndelungat de produse alimentare aditivatesintetic determinã un adevãrat bombardament asupraorganelor interne ºi provoacã distrugerea sistemuluiimunitar (acesta ajunge sã producã anticorpi pestemãsurã, folosindu-i împotriva propriului organism),precum ºi o serie de tumori maligne ºi benigne.Un studiu recent al Clinicii de Oncologie dinDusseldorf (Germania), despre efectele „E”-urilor asupraorganismului uman, a ierarhizat o serie de compuºi toxicisau cancerigeni.Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172,E 173, E 240, E 241, E 477.Adaosuri periculoase: E 102 (extrem de nociv); E 110,E 120, E 124 (colorant alimentar roz, care produce tumoripe glanda tiroidã), E 621.Adaosuri toxice: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224(afecteazã tubul digestiv); E 338, E 339, E 340, E 341,E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 (produc bolide piele); E 230, E 231, E 232, E 233 (suprimã din organismvitamina B12); E 200 (provoacã creºtereacolesterolului); E 320, E 321 – antioxidanþi dinmargarinã (atacã sistemul nervos); E 311, E 312(genereazã boli ale aparatului bucal).Adaosuri cancerigene: E 330 (acidul citric sausarea de lãmîie – cel mai periculos adaos cancerigen);E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214,E 215, E 216, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu),E 239.Conform studiilor de specialitate, se recomandãevitarea produselor care conþin aditivii sus-menþionaþi.Precizãm însã cã ºi consumul îndelungat al alimentelor ºiproduselor cosmetice aditivate are efecte negative.Guma de mestecat – este o bombã cu acþiune întîrziatãpentru organismul uman. Fiind un produs integral chimic,pastiluþa de gumã conþine E 171, E 320, E 330, E 420, E421, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 ºi alte chimicale.Gustul dulce se datoreazã substituenþilor chimici aizahãrului, ca aspartamul (E 950 ºi E 951) care provoacã70 de tipuri de boli mortale.Bãuturile rãcoritoare mustesc de aditivi alimentari,cel mai frecvent fiind acidul citric (E 330). Coloranþiifolosiþi, E 102 ºi E 110, sînt declaraþi periculoºi.Bãuturile alcoolice, cum ar fi berea ºi vinul, sînt saturatede metabisulfit, care dã limpezime, dar atacã aparatuldigestiv. În procesul de pasteurizare a berii sînt folositesubstanþe ce provoacã migrene. Evitaþi lichiorurile.Margarina – este un produs cu structurã molecularãidenticã cu cea a plasticului. Mirosul de lapte ºi culoareauntului sînt obþinute pe cale chimicã. Grãsimile ce intrãîn compoziþia ei sînt greu asimilate de organism. Ficatuleste solicitat excesiv, favorizînd hepatita. Stresul fiziological organismului îl face sensibil la infecþii, intoxicaþii,substanþe mutagene.Mezelurile – nu este un secret cã în toate mezelurilede pe piaþa internã, circa 40% din compoziþie esteconstituitã din produºi chimici artificiali. Ele sînt„îmbogãþite” cu grãsimi obþinute prin aceleaºi metodeca margarina. Conþin în calitate de conservantglutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialiºti unadintre cele mai cancerigene substanþe. Este oneurotoxinã ce provoacã migrene insuportabile, care nupot fi tratate cu medicamente. E 621 reprezintã niºtecristale fãrã gust ºi este combinat cu aromatizanþi chimicice dau arome mai intense decît cele naturale. Glutamatulse foloseºte pentru conservarea laptelui, brînzeturilor,mezelurilor ºi ciupercilor. Este componentul principal alsupelor concentrate.US Food & Drug Administration a informat opiniapublicã din SUA cã E 621 este unul dintre principaliifactori ce produc boala Alzhelmer. Injecþiile cu glutamat,efectuate pe animale, în laborator, au distrus celulelenervoase din creierul cobailor, cîinilor ºi maimuþelor.Notaþi pe margine:- dacã informaþia pe care aþi citit-o contrazice saudiferã de ceea ce ºtiaþi.+ dacã informaþia este nouã pentru dvs.? dacã informaþia v-a pãrut confuzã sau doriþi sã ºtiþimai multe despre un anumit aspect.! dacã doriþi sã faceþi completãri la informaþia cititã.* dacã informaþia este utilã pentru dvs.Dacã informaþia de mai sus v-a pus pe gînduri, încercaþisã faceþi un mic studiu al alimentelor consumate înfamilia dvs. Clasificaþi-le în produse chimizate ºi naturale.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Valnet, J., Tratamentul bolilor prin legume, fructeºi cereale, Bucureºti, Editura Ceres, 1986.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005EDUCAÞIA PENTRU SÃNÃTATE LA ORELE DE CHIMIE. APLICAREA TEHNICII SINELG47


EXERCITO ERGO SUMIntegrarea tehnologiiloreducaþionale participative înînvãþãmîntul primarElena VINNICENCOUniversitatea Pedagogicã de Stat “I. Creangã”Tehnologiile participative, ca alternativã sau coabitarecu cele tradiþionale, sînt acceptate tot mai mult de practicaeducaþionalã de la noi, inclusiv pentru învãþãmîntul primar.Acestea faciliteazã optimizarea procesului instructiveducativ,conþinînd o serie de avantaje, confirmate ºi deexperimentul pedagogic pe care l-am efectuat, ºi anume:– sînt axate pe activitatea elevului care devine,deopotrivã, obiect ºi subiect al actului de instruireºi educaþie;– sînt centrate pe acþiune, cercetare;– pun accentul pe contactul direct cu problemelevieþii, ale muncii practice; sînt concrete;raporturile profesor-elev se apropie de condiþiilevieþii sociale ºi de cerinþele psihologice alecopilului în dezvoltare; promoveazã relaþiidemocratice;– încurajeazã iniþiativa, inventivitatea, creativitatea;– stimuleazã efortul de autocontrol, de autoevaluare;– îmbinã armonios munca individualã cu cea în echipã;– dezvoltã o motivaþie intrinsecã ce izvorãºte dinactul învãþãrii, din satisfacþiile depãºiriidificultãþilor ºi bucuria succeselor obþinute.În procesul instructiv-educativ din grupeleexperimentale accentul este pus pe obiectivele bazate pedezvoltarea gîndirii critice:– cunoaºterea informaþiei la nivel literal;– adaptarea informaþiei în perspectivã nouã,fundamentatã pe strategii relaþionale;– rezolvarea problemelor;– analiza opiniilor ºi iniþierea proiectelor pentrustudiul analitic;– declanºarea ideilor noi ºi extinderea potenþialuluiintelectual.Pentru a reliefa impactul noilor tehnologii educaþionaleîn învãþãmîntul primar, am elaborat 14 probe pe carele-am aplicat la clasele a II-a ºi a IV-a ale ºcolii primare„A. Ursu” din Chiºinãu la douã categorii: grupeleexperimentale ºi grupele-martor.Aceste probe conþin cîteva direcþii consecutive, originale:elevii trebuie sã aplice sisteme de monitorizare acunoºtinþelor anterioare, sã propunã sugestii de perfecþionarea unui obiect, sã dezvolte finalul unei povestioare,sã prezinte cît mai multe utilizãri ale unor obiecte, sã enumereconsecinþele realizãrii anumitor lucruri, sã alcãtuiascãfinalul unei poezioare în mai multe variante posibile.Proba ICompleteazã textul:Cel mai apropiat corp de Pãmînt este… Deºi nu are…proprie, lumineazã datoritã… solare. Luna se… în jurulPãmîntului.Proba IIContinuã propoziþiile:1. Mediu natural se numeºte…2. Mediu ºcolar se numeºte…3. Mediu social se numeºte…Proba IIIContinuã povestirea:Afarã ninge. Frigul se înteþeºte. Este ger ºi multãzãpadã. …Proba IVNumeºte cît mai multe caracteristici pentru cuvintele:– rãdãcinã (fixeazã planta în pãmînt, absoarbe apa etc.)– frunze (pregãtesc hrana etc.)– seminþe (dau naºtere la noi plante etc.)– plante (respirã etc.)48


EXERCITO ERGO SUMProba VImagineazã-þi forma Pãmîntului cu mulþi ani în urmã.Scrie cîteva relatãri pe marginea acestei idei.Ex.: Pãmîntul era sprijinit de cîþiva elefanþi. La rîndullor, elefanþii locuiau pe o broascã enormã, cu o carapacede cîteva ori mai mare decît Pãmîntul.Proba VIDescrie într-o scurtã povestioarã momentul cînd seivesc zorile sau cînd se lasã amurgul.Ex.: Cînd se lasã amurgul, soarele se ascunde. Elpleacã la culcare. Cerul îmbracã o hainã închisã.Proba VIIPropune sugestii de perfecþionare.Se dã cuvîntul Lunomobil.Ex.: Lunomobil – maºinã cu mai multe roþi, care îifaciliteazã deplasarea pe Lunã.Proba VIIISe prezintã o povestire fãrã final, acesta urmînd a fielaborat de elev.Într-o zi am mers cu mama la crescãtoria de pãsãri. Pedrum mama mi-a explicat cã pãsãrile pe care le voi vedease numesc domestice. Intrînd în fermã am …Proba IXTest de utilizare a unor obiecte: baston, cutie. Acestapermite estimarea nivelului de fluenþã, flexibilitate,originalitate, elaborare.Sugereazã cît mai multe utilizãri ale unor obiecte.Proba XTestul povestirilor incomplete.Se prezintã o povestire fãrã final, solicitîndu-secrearea acestuia în cît mai multe variante posibile.Moldova este o þarã bogatã în tradiþii ºi obiceiuri. Desãrbãtori oamenii îmbracã costume naþionale renumiteprin frumuseþea lor ºi …Proba XIElevilor li se propune sã-ºi imagineze cã se aflã în„Þara minunilor”, fiecare urmînd sã descrie cum aratãaceastã þarã.Proba XIICategorii de obiecte.Elevilor li se explicã cã aceastã activitate de joc presupuneenumerarea obiectelor de un anumit fel sau desprecare se poate spune cã sînt de un anumit fel.Se propun fiºe ce conþin urmãtoarele însuºiri:1. Obiecte care sînt tari.2. Obiecte care ne amuzã.3. Obiecte care ne înspãimîntã.Proba XIIIGhicirea consecinþelor.„Ce ar fi dacã…”Sã presupunem cã Moº Crãciun vine în timpul verii sãaducã copiilor cadouri. Enumeraþi consecinþele posibile.Proba XIVSe propune un sistem de monitorizare a cunoºtinþelor.Elevii sînt solicitaþi sã citeascã textul „La sãniuº”,completînd pe parcurs tabelul SINELG.În cadrul evaluãrii s-a þinut cont de urmãtorii indici:– fluiditate – aptitudinea de a produce rapid unnumãr mare de idei (cantitatea);– flexibilitate – aptitudinea de a produce idei întrunnumãr mare de categorii diferite;– originalitate – factorul de bazã ce caracterizeazãcreativitatea;– elaborare – oferirea a cît mai multor varianteposibile.Rezultatele probelor îndeplinite au demonstrat oascendenþã considerabilã în grupele experimentale, înraport cu grupele-martor (de control) referitor lacuantumul de cunoºtinþe ale elevilor.De asemenea, la majoritatea elevilor din grupeleexperimentale, s-a evidenþiat simþul critic, responsabilitateapentru acþiunile efectuate, capacitatea de a observamultiaspectual anumite lucruri ºi fenomene.Proiectarea educaþionalã adecvatã solicitã de la eleviun efort intelectual sistematic în vederea asimilãriicunoºtinþelor, formîndu-le deprinderea de a desfãºura omuncã intelectualã independentã, ceea ce contribuie ladezvoltarea ºcolarului în aspect multidimensional.Astfel, constatãm tendinþa beneficã a elevilor dinciclul primar de a se integra activ în procesul instructiveducativcentrat pe utilizarea noilor tehnologiieducaþionale, profesorul devenind un îndrumãtor ºi animatorce catalizeazã energiile celor care învaþã.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Bârzea, C., Arta ºi ºtiinþa educaþiei, EdituraDidacticã, Bucureºti, 1995.2. Bloom, B. S., Taxonomy of educational objektives:Handbook/Cognitive Domian, New York, 1950.3. Mândâcanu, V., Tehnologii educaþionalemoderne, Editura Liceum, Chiºinãu, 1996.4. Matei, N. C., Învãþarea eficientã în ºcoalã,Editura Didacticã, Bucureºti, 1995.5. Pãtraºcu, L.; Pãtraºcu, D., Incursiuni în tehnologiipedagogice moderne ºi proiectareapedagogicã, Chiºinãu, 1998.Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005INTEGRAREA TEHNOLOGIILOR EDUCAÞIONALE PARTICIPATIVE ÎN ÎNVÃÞÃMÎNTUL PRIMAR49


EXERCITO ERGO SUMJugendliteratur im UnterrichtAna CARAIVANLiceul Român-German “M. Kogãlniceanu”, mun. ChiºinãuWarum benutzen wir Jugendliteratur imDeutschunterricht?Jugendliteratur kann:1. neue Welten erschliessen.2. zu sich selbst und anderen finden helfen.3. Spass machen, Sicherheit vermitteln, verändern,bestätigen.4. ein Weg zur Beschäftigung und Aneignung vonSprache und Literatur sein.5. wichtige Infos vermitteln.Es gibt viele Bücher, die das leisten können. Und esgibt viele Jugendliche, die solche Bücher auch lesenwollen. Was aber Jugendliteratur im Unterricht ist undob sie etwas Positives bewirkt, das entscheiden Lehrerund Schüler in ihrer gemeinsamen Arbeit. Es gilt folgendewichtige Aspekte zu beachten, wenn Jugendliteratur imUnterricht für die Schüler und für die Lehrer erfolgreichsein soll.1. Es gibt keine allgemeingültigen Regeln,Wegeund Methoden für den Umgang mit Jugendliteraturim Unterricht. Aber:Der Umgang mit Jugendliteratur im Unterricht istimmer eine Suchbewegung von Schülern und Lehrern.Es kommt dabei auf die Erfahrungen, die Vorkenntnisseund die Erwartungen der Schüler und Lehrer an.2. Jugendliteratur im Unterricht braucht SicherheitEin Buch in einer Fremdsprache zu lesen istAbenteuer und Herausforderung.Man muss riskieren,sich unsicher fühlen, nach dem Weg suchen. Dabeibraucht man Hilfe und Unterstützung.3. Jugendliteratur muss fur die Schüler und für dieLehrer Sinn machen.Die Schüler merken schnell wenn der Lehrer ihnen einBuch vorschlägt, das ihm nicht gefällt. Dann passiert esso, dass auch den Schülern das Buch nicht gefällt undsie es nur aus Pflicht lesen. Die Bücher müssenzusammen mit den Schülern ausgewählt werden.4. Man muss über die Bücher sprechen könnenabernicht müssen.Jugendliteratur im Unterricht hat den Vorteil, dassSchüler und Lehrer miteinander über das Buch redenkönnen, sich austauschen können und wollen.5. Jugendliteratur muss man ernst nehmen und siemuss Spass machen.Wenn Schüler sich durch Jugendliteratur ernstgenommen fühlen, macht sie ihnen Sinn und Spass.6. Man muss nicht alles wissen müssen.Nicht nur die Schüler sondern auch die Lehrermüssen nicht jeden Ausdruck kennen. Wenn das Buchgut ist, fallen den Schülern mehr Fragen und Eindrückeein, als sie erwarten und beantworten können.Wie kann man als Lehrer oder Lehrerin mitJugendliteratur im Unterricht umgehen, wenn man allediese Aspekte aufgreifen will?Eine wichtige Voraussetzung ist, dass manJugendbücher kennt und liest.Eine weitere Voraussetzung ist, dass man mit denBüchern im Unterricht auch experimentiert.Schliesslich ist die letzte Voraussetzung neueAnregungen und Tipps für den Unterricht mitJugendliteratur in Deutsch zu bekommen.ARBEIT MIT EINEM LITERARISCHEN TEXT ZUMTHEMA:Ausländer in Deutschland.Bevor die Schüler den literarischen Textauszuglesen,arbeiten sie an verschiedenen aktuellen Texten zumThema Ausländer in Deutschland.Arbeitsschritte1. Texte lesen und global verstehen.2. Schlüsselwörter kennzeichnen.3. Unbekannte Wörter im Bezug auf den Kontexterklären4. Das Wesentliche aus dem Text herausziehen.5. Wörter und Redemittel für die Nacherzählungsammeln.Angela CECELNIÞCHILiceul Român-German “M. Kogãlniceanu”, mun. Chiºinãu50


EXERCITO ERGO SUM6. Video, Projektarbeit, Zeitungsstudium imDeutschen Lesesaal.7. Zusammenfassung des Textes erstellen.8. Fortsetzung des Themas (der literarische Auszug)Jugendliteratur «Yldiz heisst Stern» Isolde Heyne,Langenscheidt, Berlin-Munchen-Wien-Zurich-NewYork.An die Mauer neben dem Schultor waren in der Nachtdie Sätze gespürt worden: Ausländer raus! DeutscheSchulen für deutsche Kinder! Und daneben Hakenkreuzeund Symbole, die Yldiz wieder erkannte. So hatten dieTätowierungen der Kerle auch ausgesehen, die sie in denWald geschleppt hatten.Yldiz’ erste Reaktion war:Umkehren! Sofort wieder nach Hause laufen! Michverstecken! Die meinen mich!Doch dann ging sie mit Ulrike und Anna weiter.Ichkann jetzt nicht umkehren, dachte sie verzweifelt. Dieanderen wissen doch nicht, was passiert ist. Sie würdennicht verstehen, warum ich davonlaufe.Yldiz wurde übel. Kamen die Kerle jetzt auch schonhierher? Blass und unkonzentriert sass sie im Unterricht.Durfte das passieren, ohne dass jemand etwas dagegentat? Sie war doch nicht die einzige Ausländerin an derSchule.In der grossen Pause stand sie neben Ulrike undMarkus. “Wir müssen was tun“, sagte Markus.„Wir können nicht einfach zusehen. Flugblätter,Demos...“„Ich glaube nicht,dass da viele von unserer Schulemitmachen“, sagte Ulrike. „Wenn es darauf ankommt,möchte ich sehen,wer wirklich dabei ist.“Markus wollte davon nichts wissen. „Ich weiss,wiegefährlich die sind. Und ihr wisst das genauso. Abersollen wir warten, bis auch bei uns die Asylantenheimebrennen?“.Yldiz dachte: Und die Häuser, in denen Türkenwohnen.Sie sah, wie hilflos Markus war. Aber was sollte sietun? Sie drehte sich um und ging in die Klasse zurück.Der Hausmeister war dabei, die Wand mit einem Besenund mit Wasser zu reinigen. Erst als sie nach Hausegingen,sprach sie wieder mit Markus darüber. „Weist du,ob die Schulleitung was dagegen macht?”„Sie werden Anzeige erstatten, gegen Unbekannt.Was sonst. Aber ich weiss, wo sie sich treffen. Diekommen auch aus anderen Städten, wollen provozieren,den Leuten Angst machen, damit sie sich wieder denstarken Mann wünschen.Den Führer.”Plötzlich wird Yldiz ganz bleich und zerrt Markus weg.„Was ist? Was hast du?” Jetzt sieht auch er die Skins,die über die Kreuzung direkt auf sie zukommen. Yldizklammert sich an die Jacke von Markus und versteckt ihrGesicht an seiner Brust. Die Skins gehen an ihnen vorbei,ohne sie zu beachten.Yldiz zittert am ganzen Körper. Alssie ihren Kopf wieder hebt, sind die Glatzköpfe weg. „Dassind sie,Mark. Das sind sie!”„Die haben die Wände beschmiert? Woher weiss dudas?“ „Nein, das meine ich nicht”, stammelt Yldiz. Und dannerzählt sie Markus doch,was sie niemals hatte sagen wollen.Markus hört schweigend zu und starrt auf die Strasse.„ Diese Schweine!”, sagt er schliesslich leise. Er kann vorErregung kaum reden. „Jetzt sind sie dran. Das schwöreich dir, Yili. Warum hast du sie nicht angezeigt?” „Warum?Anzeige gegen Unbekannt? Wie bei den Sprüchen an derWand. Denkst du, da kommt was dabei raus? Damit wirddoch alles nur noch schlimmer. Schwöre, dass du nichtssagst. Ich bitte dich, Mark.”Markus schüttelt den Kopf. „Willst du denn immervor ihnen davonlaufen, Yili?”Plötzlich stand Murat vor ihnen. “ Was will er dennschon wieder von dir? Hau ab!”Markus wollte antworten, sagte aber dann doch nur:„Bis morgen, Yili. Und hab keine Angst.”Dann ging er. „Was heisst das; Hab keine Angst?”,fragte Murat aggressiv und packte Yildiz am Arm. Yildizriss sich los. “Halt dich da raus, Murat. Das geht dichnicht an. “Dann lief sie los. Am nächsten Tag waren dieSchmierereien von der Schulwand verschwunden.UNTERRICHTSENTWURF:Fach DeutschThema Ausländer in Deutschland Textauszug ausdem Roman «Yldiz heisst Stern» Isolde HeyneLernziele1. Vorkenntnisse zum Thema Ausländer inDeutschland aktivieren.2. Wortschatz zum Thema festigen.3. Assoziogramm bilden können.4. Situationen zum Bild vor dem Text entwerfenDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005JUGENDLITERATUR IM UNTERRICHT51


EXERCITO ERGO SUMkönnen.5. Vermutungen anstellen.6. Text lesen und global verstehen können.7. Eigene Meinungen äussern können.8. Neue Wörter und Redewendungen mit eigenenWörtern erklären und sie in kommunikativenSituationen verwenden können.9. Fragen stellen und auf sie antworten können.10. Lückentext mit den neuen Wörtern ergänzenkönnen.11. Zusammenfassung erstellen können.Sozialformen: EA, PA, GA, Plenum.Medien und Materialien: OHP, Textauszug, Bild,Kärtchen.Zeit PhaseEinführungPräsentationSemantisierungÜbungsphaseZiele-die Neugier derSchüler wecken,-Impulse geben,-Vorkenntnisseaktivieren-Vermutungenanstellen-Assoziogrammbilden-den Text lesenund globalverstehen-den Text aufSatz undWortebeneverstehen-die Schülerkönnen dieneuen WörterundRedewendungenin den ÜbungenLehreraktivität-schreibtSchlüsselwörter andie Tafel und verteiltdie Arbeitsbogen mitAssoziogramm-baut Spannung aufBild auf demOberheadprojektor-fragt nach eigenenErfahrungen undstellt die Frage„Warum könnte esauf dem Bildgehen?“-verteilt dieArbeitsblätter -bittetdie Schüler denTextauszug zu lesen-fragt: “Was habt ihrverstanden?”-fordert einigeSchüler auf,dieeigene Meinung zuäußern.-bittet die Schülerden Text noch einmalzu lesen-bittet die Schüler,die neuen Wörterund Redewendungenherauszuschreiben-bittet dieunbekannten Wörterzu erraten und siemit eigenen Wörternzu erklären (falls dieSchüler das nichtkönnen, erklärt derLehrer selbst dieWort- bedeutungen)-gibtdifferenzierendeAufgaben-gibt Kärtchen mitdem Lückentext-gibt Kärtchen mitSchüleraktivität-schreiben dieAssoziationen zumSchlüsselwörter-bilden dasStudiumAngstFremde in DeutschlandStreitArbeitHassVerbrechenAssotiogramm-sprechen Vermutungenaus-berichten eigeneErfahrungen-lesen den Text-erzählen, was sieverstanden haben.-äußern die eigeneMeinung.-die Schüler lesen denText noch einmal-die Schüler suchen undschreiben die neuenWörter ins Vokabelheft-die Schüler versuchen,die neuen Wörter imBezug auf den Kontext zuklären-die Schüler bekommendie Kärtchen und lesendie Aufgaben,-die Schüler setzen dieneuen Wörter in denLückentext ein.SozialformenEAPAPlenumEAPlenumPlenumEAEAPlenumPAPAEvaluationschriftlicheinanderergänzenmündlichmündlichschriftlichmüntlichschriftlichschriftlich52JUGENDLITERATUR IM UNTERRICHT


EXERCITO ERGO SUMHausaugabenThematischeErweiterunganwenden.-die Schülerkönnen zumTextauszug dieFragen stellenund könnendiese Fragenbeantworten-die Schülerkönnen dieneuen Strukturenin denkommunikativenSituationenanwenden-die Schülermüssen auf dieProblematikeingehenkönnen,-die Schülermüssen miteigenem Landvergleichenkönnenden Redewendungenund passendenSituationen dazu.-fordert die Schülerauf, dieZusammenfassungdes Textes zumachen-die Schüler ordnen dieSituationen den passendenRedewendungen zu-die Schüler geben denInhalt des Textes wieder.-die Schüler lesen denRoman weiter (fakultativnach dem Wunsch)EAmündlichDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005JUGENDLITERATUR IM UNTERRICHT53


RUBRICA EDUCATORULUIO urare la români:Multã sãnãtate!Silvia STRÃTILÃLiceul “V. Alecsandri”, mun. Chiºinãu„De aceea ajungem cu greutate la însãnãtoºire,fiindcã nu ºtim cã sîntem bolnavi”. (Seneca)Apa este vitalã pentru existenþa noastrã. De cele maimulte ori o concepem ca necesitate alimentarã sau sursãde curãþire de impuritãþi. Ne-am gîndit însã vreodatã cãapa, utilizatã intern sau extern, are proprietatea de a neproteja, nu doar de impuritãþi, dar ne îndepãrteazã ºi deenergia negativã? Dupã îndelungate minute de plîns, stropimfaþa cu apã din belºug, pentru a o împrospãta, dar ºipentru a alunga stresul ºi încordarea care au încãtuºatîntreg organismul. Apa potoleºte setea ºi uneori foamea;lipsa ei ne afecteazã nu doar fizic, dar ºi psihic.Scriind despre apã, nu doar ca izvor al vieþii, ci ºi cagenerator de sãnãtate, mã gîndesc cã e foarte indicat caun diriginte, profesor de matematicã, de fizicã sau de limbaromânã, sã discute cu discipolii sãi despre sãnãtate.Uneori elevii posedã mai multe informaþii la tema datã,preluate de la orele de biologie, din emisiunile televizate,de la cluburile sau cercurile pe care le frecventeazã, ºiatunci discuþia devine mai coerentã ºi mai interesantã.Pentru a-i face sã înþeleagã ce este sãnãtatea profesorultraseazã mai multe obiective:– sã defineascã noþiunile de igienã;– sã valorifice resursele oferite de naturã în pãstrareasãnãtãþii;– sã determine raportul dintre sãnãtãtea fizicã ºirandamentul intelectual, dintre sãnãtatea fizicã ºicea psihicã;– sã identifice semnele de manifestare a principa-lelor boli transmisibile, cãile de transmitere ºimãsurile de prevenire;– sã relateze despre regulile de igienã în colectiv(clasã, excursii, tabere, drumeþii etc.);– sã descrie principalele transformãri anatomofiziologiceºi psihice specifice vîrstei ºi sexului etc.Existã o serie de subiecte care meritã a fi discutate cuelevii, în funcþie de vîrsta lor: “O urare la români: Multãsãnãtate!”; “Igiena clasei ºi a locuinþei”; “Programraþional de muncã, odihnã ºi joc”; “Am mai crescut. Ceconstat?”; “Pubertatea – pragul adolescenþei” etc.Dacã în ciclul primar profesorii recomandã temele:„Regulile de igienã: alcãtuirea regimului zilnic”, „Plantelemedicinale ºi sãnãtatea”, „Natura, miºcarea – surse de sãnãtate”,iar în clasele gimnaziale – „Am mai crescut. Ceconstat?”, „Igiena personalã”, atunci în cele liceale eleviiînºiºi propun subiecte de discuþie. Ei vor sã afle mai multedespre sex, îi intereseazã pãrerea maturilor (a dirigintelui)cum sã procedeze într-un caz sau altul, sînt tentaþi sã ºtiemai multe despre viaþa în cuplu. La o lecþie de dirigenþie, înclasa a XII-a, discuþia despre dragoste ºi manifestãrile eis-a încins în momentul în care bãieþii ºi fetele s-au divizat întabere adverse, unii privind dragostea ca pasiune, alþii casentiment. Bãieþii tratau tema superficial, fetele însã eraumai echilibrate, luînd în serios orice cuvînt. De aceea, le-ampropus liceenilor cîteva teste: Te potriveºti într-o relaþie?Cum iubeºti? Sînt o persoanã romanticã? Vã place sã fiþiîncrezãtori? Sînteþi seducãtor/seducãtoare? Cum se manifestãgelozia? (modelele sînt luate din „Teste de personalitate”de Peter McMillan; Editura Aldo Press, Bucureºti).La orele de dirigenþie putem discuta ºi despre stres,frecvent întîlnit astãzi, indiferent de vîrstã, rang, domeniude activitate, zonã de trai. Cauzele stresului sînt diferite,dar consecinþele aceleaºi. În þãrile avansate la baza lui seaflã tehnologiile ultramoderne, intensitatea înaltã a muncii,ritmul accelerat de viaþã, iar în þãrile subdezvoltateprecaritatea nivelului de trai ºi factorii legaþi de el –nesiguranþa în ziua de mîine, dificultatea de a gãsi un locde muncã, privaþiuni cotidiene ºi, drept urmare, certuri în54


RUBRICA EDUCATORULUIfamilie etc. Calamitãþile naturale, catastrofele, accidentele,problemele de sãnãtate sînt un grav factor stresant,indiferent de nivelul de trai al celor afectaþi.La elevi stresul este cauzat de programul încãrcat destudii, dar ºi de insistenþa maturilor (pãrinþilor, pedagogilor),care le dominã interesele. Pentru a diminua stresulacumulat în timpul evaluãrilor, temelor complicate, la carese mai adaugã tachinãrile zilnice ale unor cadre didacticeetc., le sugerez elevilor cã la ora de dirigenþie (care, deobicei, e a ºaptea în orar) îi aºteaptã o surprizã. Fie cãacest eveniment neaºteptat ar fi prezenþa unui medic oria psihologului, fie cã într-o discuþie mai degajatã vomanaliza anumite aspecte legate de sãnãtatea lor.Cum procedez atunci cînd colectivul clasei este implicatºi în activitãþi ce presupun efort fizic – profilactica generalãîn sala de clasã sau amenajarea spaþiilor verzi? Cunosc ofamilie care ºi-a dorit enorm un copil. Acesta a venit pelume tîrziu, dupã ce pãrinþii au explorat mai multe subsoluriale medicinei; de aceea îºi þineau copilul sub un controlstrict, protejîndu-l de orice i-ar fi dãunat sãnãtatea precarã.Din cauza imunitãþii sale scãzute, eu, ca diriginte, îl scuteamde eforturi fizice suplimentare (sã ude florile, sã sapeparcela în jurul ºcolii etc.). Însã aspectul sãu atletic ºi maiales dexteritãþile, graþie cãrora îi depãºea pe mulþi colegi laînvãþãturã, nu trãdau probleme de sãnãtate. Probabil, dininvidie, colegii au izbucnit într-un val de mînie: – „Toþiavem drepturi egale!”. Mi-a fost destul de greu sã-i iauapãrarea, sã le amintesc cã are imunitate scãzutã, cã estealergic la praf etc. Asemenea atitudini apar frecvent înclasele superioare, cînd elevii îºi respectã mai mult individualitatea.De aceea discuþiile despre sãnãtatea fiecãruimembru al colectivului, la orele de dirigenþie, sînt iminente.În altã situaþie, un elev care avea probleme de locomoþie,miºcîndu-se mai greu decît ceilalþi, nu provoca nicicele mai vagi discuþii cînd venea vorba de muncã. ªi nupentru cã bunii sãi colegi erau generoºi, dar pentru cãelevul, din cauza handicapului sãu, a devenit timid, retrasºi conºtient cã se va încadra mai greu în societate. În acestcaz, la ora clasei aduc cele mai subtile exemple despretineri cu pronunþate malformaþii care au învãþat sã scrieºi sã deseneze cu degetele de la picioare, despre organizareaunor festivaluri de dans pentru hiperacuzi etc. Astfel,puterea ºi încrederea elevului va spori în rînd cu ceilalþi.Ora despre consumul de alcool ºi efectele saledramatice asupra organismului, despre traseul de laplãcere la boalã sau despre ajutorarea unei persoanedependente de alcool nu o vom reduce doar la citirea unuireferat. Vom analiza mai multe exemple din viaþã, ceea cepe unii îi va miºca, pe alþii îi va provoca sã acorde sprijinpersoanelor afectate de acest viciu, iar altora le va trezirepulsie, conºtientizînd cã se recomandã a folosi bãuturialcoolice doar în cantitãþi moderate.În clasele mici dirigintele va suplini funcþia mediculuiºi le va vorbi elevilor despre importanþa vitaminelor înalimentaþie. Pentru ca teoriile sã fie ºi aplicate, fiecarecadru didactic va avea grijã sã nu-i rãpeascã copiluluipauza în care acesta va savura cîteva vitamine dinpachetul pregãtit acasã.Pentru stimularea sãnãtãþii tinerei generaþii, în ºcoalãsînt mediatizate teme despre SIDA, despre boli sexualtransmisibile. Este indicat ca dirigintele sã invite un specialistcare va oferi informaþii detaliate, cît ºi unele sugestii.Toate aspectele sãnãtãþii trebuie abordate cu o maredozã de seriozitate, ca ºi jurãmîntul lui Hipocrat. Ne-amgîndit însã cã ºi rîsul vindecã? O dovedesc zeci ºi sutede studii pe aceastã temã. Dupã cercetãri aprofundate,cu ºedinþe regulate de rîs, s-a observat cã rezistenþa lastres creºte simþitor, depresia dispare, valorile glicemieiºi ale tensiunii arteriale se amelioreazã considerabil, seconsolideazã imunitatea organismului!Admir rîsul la tineri, dar nu cu exces de zel. Este bine sãpoþi rîde în faþa durerii sau a bolii, atîta timp cît nu e nevoiede intervenþia medicului. Existã un fel de rîs, uºor molipsitorºi agreabil, care apare la persoanele îndrãgostite sau rîsulsãnãtos generat de buna dispoziþie. El trebuie cultivat ºieducat, aºa cum trebuie educatã ºi cultivatã atitudineagrijulie faþã de sãnãtatea fizicã – un reper pentru sãnãtateaspiritualã. Or, sãnãtatea întrece atît de mult toate bunurileexterioare, încît “un cerºetor sãnãtos este mai fericit decîtun rege bolnav” (Schopenhauer).Natalia ÞURCANULiceul “Columna”, mun. ChiºinãuIgiena sufletuluiDin perspectivã creºtinã omul este o fãpturãdihotomicã, adicã fãcutã din trup ºi suflet. Spre deosebirede corp, sufletul nu moare niciodatã. Scriptura ne spunecã viaþa pe pãmînt este trecãtoare ºi nu reprezintã decît opregãtire pentru viaþa veºnicã – Împãrãþia lui Dumnezeu.Ca sã înþelegem ce înseamnã viaþa veºnicã, sã neimaginãm cã muiem un deget într-o mare sau ocean. Apade pe deget simbolizeazã viaþa pãmînteascã, iar cearãmasã – viaþa de dincolo de moarte. ªi atunci neDidactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005O URARE LA ROMÂNI: MULTà SÃNÃTATE!55


RUBRICA EDUCATORULUIîntrebãm: Cum sã ne rînduim viaþa pe pãmînt? Cum putemtrãi ºi dupã moarte?Conform preceptelor biblice, în Rai ajunge doar omulcurat sufleteºte, ºi nu cel plin de pãcate.Scopul vieþiitrebuie sã fie mîntuirea, adicã curãþirea de pãcate ºisfinþirea noastrã. În prezent, acest lucru pare a fi greu derealizat, dar totuºi este posibil, aºa cum ne-a confirmat-opãrintele Paisie, un mare duhovnic al sec. al XX-lea, careºi-a trãit viaþa întru Hristos pe muntele Athos.Astãzi, pe plan material, putem obþine totul. Pentru uniioameni acesta constituie scopul vieþii. Ei se amãgesccrezînd cã îndestularea materialã le va asigura fericirea.Pentru a nu ajunge la astfel de „judecãþi”, este necesarã oeducaþie creºtinã alãturi de Biserica lui Hristos încã de miccopil. Nou-nãscutul intrã în Bisericã ca om, iar dupã botezpãrinþii se întorc acasã cu un înger. Într-adevãr, micuþii auchip de înger ºi este dificil sã opui rezistenþã inocenþei ºigingãºiei lor. Ei sînt frumoºi pentru cã nu cunosc ºi parteanegativã a relaþiilor dintre oameni, spune Grigore Vieru.Cîtã vreme sînt mici, copiilor li se povestesc despreDumnezeu lucruri frumoase, care îi miºcã ºi îi fascineazãaidoma basmelor. Cu trecerea anilor însã ei nu se maimulþumesc sã asculte. În zadar li se repetã cã Dumnezeueste Cel ce aduce pacea, de vreme ce îi vãd pe pãrinþi,care sînt primul model, cum se ceartã. Sufletele lor suferãcînd li se spune una, dar vãd alta.Pãrinþii trebuie sã ºtie cum sã coboare la nivelul deînþelegere a copiilor pentru a-i dobîndi întru Hristos,deoarece sînt pentru ei Apostolii Evangheliei. Tainapedagogiei stã în cuvîntul Apostolului Pavel: „Cu cei slabi,m-am fãcut slab, ca sã-i dobîndesc ºi sã-i mîntuiesc” (1 Cor.;9, 22). Idolatrizîndu-ºi copiii, pãrinþii sînt dispuºi sãconsidere obrãznicia ºi neascultarea drept forme demanifestare a personalitãþii. Dragostea exageratã le va treziînsã orgoliul, iubirea de sine ºi îi va înstrãina. De aceea,atunci cînd copiii îºi formeazã prima impresie despre viaþãºi lume, întîietatea urmeazã sã-i revinã lui Dumnezeu. Dealungul anilor vor cunoaºte multe încercãri ºi cãderi, darvor gãsi sprijin ºi vor avea puterea sã se ridice.„Cei ºapte ani de acasã” ar trebui sã fie anii în carecopilul capãtã deprinderile ºi educaþia necesare vieþuiriiîn lume. Greºesc pãrinþii care nu sînt preocupaþi deeducaþia celor mici sau o înþeleg denaturat. Conºtientizîndfaptul cã unele jocuri pe calculator sau filme, cu toatãatractivitatea lor, au un impact negativ asupra psihiculuiuman, pãrinþii trebuie sã atragã atenþia copiilor asupraaltor modalitãþi de petrecere a timpului liber. Sîntbinevenite îndeletnicirile care sã le solicite ingeniozitateaºi interesul, care s-ar solda cu rezultate concrete.Experienþa de secole a Bisericii aratã cã mintea primeºtecel mai uºor pãcatul atunci cînd nu are nici o preocupare.Munca echilibratã, în familie sau colectivitate, contribuiela fortificarea sãnãtãþii fizice ºi psihice, cultivã altruismul,vindecînd lenea ºi egoismul.Cel mai important lucru este sã discuþi mereu cucopilul. A-l face sã înþeleagã cã este responsabil deconsecinþele faptelor sale, cã ridicarea din cãdere este unproces anevoios, implicã multã rãbdare ºi mult tact.Problemele apar o datã cu adolescenþa, cîndpersonalitatea copiilor se încheagã. Secolul XX a adus omodificare puternicã de mentalitate. Paralel cu progresultehnologic, a avut loc o „emancipare” spiritualã, altfelspus ruperea de tradiþie. Ceea ce altãdatã era consideratun mare pãcat (desfrîul, avortul, beþia), astãzi este tratatcu toleranþã.Sfîntul Vasile cel Mare în „Cuvînt cãtre tineri” îiîndeamnã pe contemporani sã nu respingã opereleînþelepþilor din antichitate, ci sã culeagã ca albina de peflori tot polenul din scrierile acestora. Generaþia încreºtere trebuie sã aibã discernãmînt, sã nu nege tradiþia,orientîndu-se doar dupã lucrurile „la modã”.Una din marile crize ale zilelor noastre o constituielipsa unor modele de comportament. Tinerii simt nevoiasã imitã, sã copieze anumite gesturi ºi atitudini. Dinnefericire, deseori modelele pe care le urmeazã sîntexemple de rãtãcire. De aceea, cunoaºterea vieþii Sfinþilorare un rol deosebit în formarea personalitãþii tinerilor.Aºadar, dacã igiena sufletului începe în familie, dinfragedã vîrstã sufletul va da roade bogate.Pãrintele Epifanie de la Athos îi povãþuieºte pe pãrinþi:„Sã vorbiþi mai mult lui Dumnezeu despre copiii voºtridecît copiilor voºtri despre Dumnezeu”. O educaþiecreºtinã corectã are nevoie mai puþin de cuvinte, ºi maimult de exemplu, de rugãciune.Rugãciunea înseamnã dialogul nostru cu Dumnezeu,iar pentru a ne curãþi sufletul ea trebuie sã fie sincerã,curatã. Aceasta însã nu se dobîndeºte pînã nu ne vomîmpãca cu toþii: „Cheia Împãrãþiei Cerurilor este: sã nujudeci pe nimeni, sã nu te mînii, sã nu þii minte rãul”. Laprima vedere, sînt lucruri ce par cu neputinþã de realizat.Dar ne vine în ajutor postul, care constituie, de fapt, ovirtute, un exerciþiu de stãpînire a poftelor trupului ºide întãrire a voinþei. Postul trupesc dureazã o anumitãperioadã de timp, iar cel sufletesc, care constã înînfrînarea minþii de la gînduri pãtimaºe, n-ar trebui sã setermine niciodatã.Toþi avem chemarea de a ne urca la o cît mai mareînãlþime duhovniceascã. Dar sã avem grijã sã nu nepropunem ca scop sãvîrºirea minunilor, ci mîntuireasufletului, pentru cã toate celelalte le adaugã Dumnezeu.Trebuie sã fim smeriþi, ºi nu mîndri. Dumnezeu nu forþeazãpe nimeni, întrucît fiecare are raþiune, voinþã ºi libertate.Sfînta Scripturã, Biserica reprezintã itinerarul care trebuieurmat, dacã vrem sã fim cu Hristos. Fericit este acel omcare-ºi pune nãdejdea în Dumnezeu ºi îºi orienteazã celetrei facultãþi ale sufletului spre calea mînturii.Aºa sã ne ajute Dumnezeu!56IGIENA SUFLETULUI


EDUCAÞIE CIVICÃ*O familie sub semnul poezieiElena SÃRÃTILÃLiceul “Meºterul Manole”, s. Sãlcuþa, r. CãuºeniTeatrul poetic „Comoara” de la Liceul „MeºterulManole” din Sãlcuþa Cãuºenilor, fondat mai bine dedouãzeci de ani în urmã de dna Liuba Pleºca-Sãnduþã,inimoasã profesoarã de limba românã, a reuºit din primazi sã se impunã ca fenomen cultural cu valenþe cognitiveºi educaþionale greu de subestimat. În primul rînd, pentrucã a elabora un spectacol, cum ar fi „Pãrinþi ºi copii” sau„ªtefane, Mãria Ta”, este nevoie de multã muncã, delecturi. Atît profesorii cît ºi elevii sînt antrenaþi într-unproces de selectare, de triere a patrimoniului poeticromânesc. Altfel zis, teatrul este mai întîi un cenaclu literar,menit sã scoatã în vileag valoarea cuvîntului. A gãsi opoezie care sã convingã prin mesaj, forþã interioarã,substrat metaforic înseamnã a crea o micã sãrbãtoare.Contactul permanent cu poezia are un efect cognitiveducaþionalcare nu poate fi obþinut prin alte mijloace.Fiecare spectacol (or, numai în ultimul an au fost montatepatru) poate fi oricînd extins, completat cu ceva valoros.În al doilea rînd, un spectacol poetic nu este o simplãjucstapunere de versuri. Mai mult, el depãºeºte ºi cadrulunei banale compoziþii literare. Este vorba de un joc alnuanþelor, al ondulaþiei emotive deosebit de preþioase înceea ce s-ar numi artã teatralã.Tot la capitolul cunoaºterea poeziei ar trebuimenþionat ºi faptul cã o poezie de declamat (cîntat, doinit)nu este numaidecît o poezie clasicã – în spectacolele cutematicã socialã, mai ales, se cuvine a depãºi ceea ce esteuºor compromis prin recitare excesivã. Aceastã „dozare”,de a cãrei necesitate vorbea la timpul sãu marele GeorgeCãlinescu, conferã actului teatral prospeþime, excludebanalul, gestul gratuit. Este loc deci ºi pentru versul alb,care eliminã din start abordarea „þãcãnitã” a poeziei. Negîndim la înglobarea într-un spectacol a unorsurprinzãtoare prin frumuseþea lor poezii de MagdaIsanos.Desigur, un spectacol nu poate fi conceput fãrãmuzicã. În acest context, douã momente ni se pardeosebit de importante. Primul: multe melodii sîntcompuse de profesorii ºi copiii înºiºi. Unele dintreacestea îºi au deja viaþa lor separat de spectacolele încare au fost lansate. Al doilea moment este cã „fundalul”ideal al unor spectacole îl constituie muzica de valoare –cea clasicã ºi de inspiraþie clasicã. E o culme deloc uºorde escaladat. Norocul nostru cã patronul spiritual alteatrului, pãrintele Nicolae Jelihovschi, are o solidãpregãtire muzicalã ºi ºtie sã selecteze exact ceea ceconsumã, amplificã mesajul poetic.În sfîrºit, ar trebui menþionat modul de abordare apoeziei egal cu felul în care poate fi crescut un actor.Munca asiduã asupra textului este greul cel mai greu, maiales cînd urmezi uºor principiul maximalist instituit încadrul teatrului: dacã ai spus un cuvînt ºi nu ai vãzut înochii celor din salã o lacrimã, degeaba ai urcat pe scenã.Teatrul poetic „Comoara” are, la moment, circacincizeci de copii. Este dificil sã lucrezi cu un contingentatît de numeros, dar nu renunþãm. „Veteranii” trupei,risipiþi prin toatã lumea, atunci cînd revin pentru scurttimp acasã, trec neapãrat pe la liceu cu un scop declarat –sã vadã teatrul. Pentru cã teatrul este o familie, iar o familiebunã n-ai cum s-o uiþi.* Rubricã realizatã cu sprijinul Guvernului Statelor Unite ale Americii.57


EDUCAÞIE CIVICÃPrin artã... spre bine.Arta decorativã aplicatã laorele de educaþietehnologicãMargareta EPURELiceul “Al. Mateevici”, or. Donduºeni„O educaþie bunã este izvorul întregului bine înlume”.(Immanuel Kant)Unul dintre obiectele de studiu care au o importanþãdeosebitã în formarea personalitãþii elevului este educaþiatehnologicã. Curriculumul ºcolar la aceastã disciplinã neoferã mari posibilitãþi de a dezvolta, pãstra ºi valorificacreaþia popularã, de a educa o atitudine grijulie faþã depatrimoniul naþional, de a modela personalitatea fiecãruielev prin cea mai frumoasã formã de exprimare – arta(l, pag. 5).Strãbunii noºtri nu ne-au lãsat drept moºtenirepiramide de genul celor egiptene sau zãcãminte de aur ºiargint: tot ce avem mai de preþ este arta popularã – culturãde secole ºlefuitã pînã la strãlucire de diamant.Tinerii de astãzi sînt absorbiþi tot mai mult de lumeamodernã – o lume a computerelor, unde rãmîne prea puþinloc pentru emoþii. Orele de educaþie tehnologicã însã neoferã ºansa de a vedea frumosul, de a crea ºi a pãstravalorile naþionale, de a admira ornamentele de pe covoare,prosoape, feþe de masã, costume naþionale – adevãratecomori nepieritoare transmise din generaþie în generaþie.Cercul etnografic „Cununiþa” ce activeazã în cadrulliceului „Alexei Mateevici” din oraºul Donduºeni are caobiectiv renaºterea ºi valorificarea vechilor ornamentepopulare, pe care le descoperim în lada de zestre astrãbunelor noastre din localitãþile rurale situate la nordulMoldovei.În ornamentele ce le-am cules de pe covoare, mileuriºi prosoape s-a oprit veºnicia, imensitatea cerului,bunãtatea sufletului; a încremenit moartea, iar viaþa aînflorit. Studiindu-le cu atenþie, am descoperit cã eleexprimã gîndul ºi sufletul poporului nostru, de aceea secuvin a fi nu doar admirate, ci ºi însuºite.Elevii au adunat cu grijã multe „minuni” executate demîinile iscusite ale meºterilor ºi au aflat cu surprindere cãacestea au cele mai dramatice denumiri: „Destinulomului”, „Viaþa omului”, „Pomul vieþii”, „Hora morþii”,„Lacrimile fiului”, „Ochiul mamei vitrege” etc. Fiecaremotiv este o lume aparte, fiecare lucrare ornamentalã îºiare farmecul sãu.Am discutat cu elevii pentru a-i face sã înþeleagã ceeste o creaþie artisticã, ce înseamnã arta popularã, descoperindastfel universul culturii – expresia vieþii unuipopor.Pentru a cunoaºte ºi a preþui lucrãrile de artãpopularã, am întreprins mai multe excursii la MuzeulNaþional din satul Þaul, am realizat împreunã cu eleviiemisiuni radiofonice, televizate, am organizat expoziþiiºcolare, zonale ºi republicane. Încununarea munciinoastre de cercetare etnograficã a constituit-o elaborareaculegerilor de ornamente inedite din zona de nord aMoldovei ºi a douã albume: „Ornamente ºi legendepentru broderie” ºi „Albumul de ornamente pentrucroºetare”.Fãrã îndoialã, fiecare dintre noi a þinut în mînã ºi aadmirat un prosop sau o ie brodatã în stil naþional. Darmai puþini ºtiu cã aceastã broderie poate prinde grai. Or,fiecare element al ei este un simbol ce poate povestimulte; fiecare crenguþã sau floricicã ascunde în sine olegendã, pe care strãbunicile noastre au ticluit-o cuochiul minþii ºi al inimii ºi ne-au lãsat-o moºtenire.Elevii au întocmit portofolii personale “Hartacomorilor mele”, în care au descris cum aratã comoarasufletului, ce capacitãþi ºi cunoºtinþe trebuie sã posezi,ce dorinþe te pot ajuta sã ajungi la ea ºi au concluzionatcã fãrã înþelegerea ºi pãstrarea patrimoniuluietnofolcloric, fãrã bogãþia artei populare, fãrã rãdãcinileculturii naþionale sîntem sãraci. Prin activitatea decercetare facem descoperiri uimitoare ºi nu lãsãm sã zacãsub praful uitãrii nici un obiect de artã.Elevii conºtientizeazã cã trebuie sã munceascã mult,sã înveþe de la viaþã, sã venereze ºi sã fãureascã frumosul.Poetul Grigore Vieru spune: „Pînã ºi melcul lasã o urmãde argint în urma sa! Voi ce lãsaþi?”.De un real ajutor sînt ºi chestionarele (2, nr. 1 (2), p. 182)propuse spre cercetare la urmãtoarele teme:“Meºteºuguri ºi îndeletniciri”1. Din ce localitate, zonã etnofolcloricã proveniþi?2. Cine sînt pãrinþii, bunicii, strãbunicii dvs.?3. Ce îndeletniciri cunoºteau ei?4. Ce meserii practicã acum?5. Ce lucrãri pot confecþiona?6. Ce lucrãri s-au pãstrat în familie?7. Ce ornamente sînt imprimate pe aceste lucrãri?58


EDUCAÞIE CIVICÓCultura materialã”8. Cum aratã casa bunicilor, strãbunicilor dvs.? Prince se deosebeºte de cea a vecinului?9. Cum este amenajatã Casa Mare? Descrieþi interiorulacesteia.10. Descrieþi portul popular din localitatea dvs. (dacãs-a pãstrat).“Cultura spiritualã”1. Ce obiceiuri ºi sãrbãtori calendaristice se respectãîn familie?2. Ce datini familiale s-au pãstrat?3. Ce calitãþi preþuiþi mai mult la moldoveni?4. Cum vã petreceþi timpul liber?Aceste chestionare contribuie la valorificareaizvorului nesecat al artei populare, la realizarea educaþieiartistico-estetice a discipolilor, la descoperirea valorilorfamiliale.Tot în acest scop am propus membrilor cerculuietnografic un chestionar la tema „Horboþica în tradiþiilemoldoveneºti” (vezi Anexa). În rezultat, copiii auconºtientizat importanþa creativitãþii pentru sãnãtateamintalã; cã pãrinþii, bunicii au depus un efort deosebit,o muncã sîrguincioasã pentru a realiza lucruri frumoasece vor dãinui în timp. De asemenea, s-au convins defaptul cã arta decorativã aplicatã este bogatã ºi variatã,cã din generaþie în generaþie, meºteri anonimi foloseauornamente care constituie niºte imagini ºi simboluri ceau supravieþuit pe þesãtura de casã, ºerveþele, prosoape,covoare, pãretare, feþe de masã, marame, sculpturi înpiatrã ºi în lemn, reflectînd un anumit mod de viaþã, unanumit mediu cultural, ceea ce explicã continuitatea ºiperenitatea lor. Ornamentele poartã ecouri îndepãrtateale relaþiei om-naturã-credinþã-rituri, ale unor fenomenecu adînci semnificaþii ºi puternice corelaþii în trecut, deaceea pe lîngã valoare esteticã au ºi una istoricã,documentarã.Prin aºezarea la rãscruce de drumuri, zona carpatodanubiano-ponticã– leagãn de formare a poporuluiromân – a pãstrat o artã greu de gãsit în altã parte aEuropei. În ornamente transpar urme ale strãmoºilornoºtri geto-daci, elemente ale strãlucitei culturi grecoromaneºi bizantine, ale perioadei medievale ºi alelegãturilor din Europa centralã ºi apuseanã.Ornamentica este arhitectonica ce constã din podoabãgraficã (picturalã, sculpturalã, stilisticã etc.) cu care seînfrumuseþeazã obiectul dat. Ornamentele, indiferent cumle privim – ca emblemã, atribut sau alegorie – au unnumitor comun: sînt semne, mijloace de comunicare. Situatîn mijlocul unui univers compus, omul le înregistreazãºi le codificã potrivit unei anumite viziuni; în dialog curealitatea el descoperã forme variate ºi le transformã,investindu-le cu informaþie esteticã, semanticã ºi afectivã.În acest sens, am alcãtuit un tabel didactic ilustrativ„Motive ornamentale”, clasificîndu-le dupã valoarea lorartisticã decorativã (4, pag. 93):1. Geometrice (romburi, pãtrate)2. Vegetale (fitomorfe)3. Animale (zoomorfe)4. Antropomorfe (figuri omeneºti)5. Scheomorfe (fulgi, cîrlige, fîntîni)6. Religioase (cruci, prescuri, prestolnice)7. Cosmomorfe (soare, stele)8. Geomorfe (pãduri, ape).Motivele decorative dispuse în registre, de o fantezieuimitoare, cu un deosebit simþ al armoniei, realizeazã aceaunitate stilisticã rar întîlnitã la alte popoare, strãbãtutãîn toate manifestãrile ei de un profund realism. Studiindarta popularã, putem observa cum motivele decorativede pe ie, scoarþã, fotã se regãsesc ºi în ornamentica ceramicii,în încrustãrile în lemn. Acestea constituiedocumente de mare valoare culturalã, etnograficã ºiartisticã, reprezentînd mãiestria de secole a meºteriþelornoastre. Remarcãm cã a fost pãstratã nu numai „zestrea”de ornamente, dar a fost preluat ºi modul de aranjaresimetricã a acestora, locul amplasãrii pe obiecte.Am folosit urmãtoarele metode:1. Descoperirea personalã sub îndrumarea profesorului;2. Descoperirea inventivã (elevul studiazã, creeazã);3. Descoperirea prin documentare (informativã ºipracticã), redescoperirea adevãrurilor ºtiinþificeaplicative (ornamente cu paºaport ºi legendã).Am propus elevilor un plan concret de cercetare ºianume: paºaportul ornamentului, care dezvãluie esenþa lui:1. Denumirea ornamentului (ex. „Fîntînile”, „Drumde þarã”)2. Denumirea obiectului (mileu, prosop, covor) pecare este amplasat ornamentul3. Cine a confecþionat acest obiect (numele, prenumele)4. Localitatea unde a fost gãsit obiectul de artã5. Anul confecþionãrii6. Tehnica confecþionãrii (þesut, brodat, croºetat etc.)7. Materialul din care este confecþionat obiectul8. Reprezentarea graficã a ornamentului ºi a lucrãrii9. Descrierea legendei ornamentului (dacã existã)10. Cine ºi cînd a descoperit ornamentul dat (numeleºi prenumele elevului, clasa, anul).Datoritã muncii asidue, am colectat cu grijã zeci ºizeci de ornamente, adevãrate icoane vechi ale sufletuluiomului de la þarã.Elevii ajung la convingerea cã nu este suficient sã-þicultivi o atitudine esteticã faþã de obiectele populare, ciºi sã trãieºti dupã legitãþile frumosului, care sînt ºi alenaturii, ale vieþii sociale, cãci omul este mereu chematsã creeze, sã lase ceva în urma sa: un copac, o fîntînã,un copil. Arta constituie o comoarã pe care o poþi crea;poþi fãuri frumosul cu mîinile tale.Curriculumul la obiectul de studiu “Educaþietehnologicã” include urmãtoarele finalitãþi (5, pag. 7).Didactica Pro..., Nr.3(31) anul 2005PRIN ARTÃ... SPRE BINE. ARTA DECORATIVà APLICATà LA ORELE DE EDUCAÞIE TEHNOLOGICÃ59


EDUCAÞIE CIVICÖ educarea ºi dezvoltarea gîndirii logice ºi a spirituluicreativ în gãsirea de forme (simþul mãsurii,comoditatea miºcãrii, dimensiunile potrivite,estetica tradiþionalã);– dezvoltarea capacitãþii de a sesiza fenomene încreaþia popularã ºi de a aprecia valorile, a le preluaºi adapta la noile condiþii;– educarea gustului estetic ºi atitudinii critice înprocesul realizãrii compoziþiilor ornamentale,alegerii culorilor ºi îmbinãrii nuanþelor, a tehniciide brodat;– dezvoltarea capacitãþii de sintezã în procesulcolectãrii materialelor etnografice pe teren ºiselectãrii lor.Scopul major al educaþiei tehnologice constã înformarea abilitãþii de a folosi motive colecþionate înconfecþionarea diferitelor obiecte de port, de uz casnic;de a adapta vechile ornamente la înfrumuseþarea unorlucrãri noi. Munca elevilor a fost orientatã pe un fãgaºcare sã nu-i abatã de la tradiþie, sã nu ducã la deformareamotivelor populare ºi la copierea elementelor strãine deprost gust, ci la realizarea unor obiecte de valoare.REPERE BIBLIOGRAFICE:1. Educaþia tehnologicã. Curriculum ºcolar pentruci. V-a - IX-a, Editura Cartier, Chiºinãu, 2000.2. Revistã de etnologie, nr. l, 2, 1997.3. Imagini ºi permanenþe în etnologia româneascã,Editura ªtiinþa, Chiºinãu, 1992.4. Culegere de referate de la conferinþa ºtiinþificãjubiliarã “Universitatea Pedagogicã de Stat“I. Creangã” la 60 de ani”, Chiºinãu, 2000.5. Rusu, A., Programa experimentalã. Educaþiatehnologicã pentru cl. VII, Editura Lumina,Chiºinãu, 1995.ANEXÃ. CHESTIONAR LA TEMA “HORBOÞICA ÎN TRADIÞIILE MOLDOVENEªTI”1. Ce tipuri de horboþicã cunoaºteþi?2. Numiþi cîteva obiecte (de ritual, uzuale) împodobite cu horboþicã.3. Care este funcþia pieselor, articolelor croºetate (utilitarã, de sãrbãtoare, de ritual)?4. Ce ºtiþi despre provenienþa horboþelelor?5. Ce ºtiþi despre horboþicã ca element de decor în trecut ºi prezent?6. ªtiþi sã croºetaþi?7. Cine ºi cînd v-a învãþat sã croºetaþi?8. Numiþi primul obiect croºetat de dvs.9. Croºeteazã cineva în familia dvs.?10. Ce aþã folosiþi la executarea horboþicãi pentru prosoape, pentru împodobirea obiectelor vestimentare?11. Numiþi piese de îmbrãcãminte pentru femei, împodobite cu horboþicã.12. Ce tradiþii cunoaºteþi în satul (oraºul) vostru, unde sînt folosite articole croºetate ori împodobite cu horboþicã?13. Sînt frumoase aceste tradiþii? Ce am putea face sã fie ºi mai frumoase?14. Cu ce fel de prosoape cu horboþicã se leagã naºii, starostele, rudele apropiate la nunþile din satul (oraºul) dvs.?15. Domniºoarele din localitatea dvs. croºeteazã singure horboþica pentru prosoapele de nuntã?16. Prosoapele de nuntã sînt lucrate în familie ori le cumpãraþi?17. Ce fel de legãturi se practicã în satul (oraºul) dvs. la nunþi, înmormîntãri?18. În ce sate din vecinãtate se leagã la nunþi numai cu prosoape?19. Ce ºtiþi despre ornamentica în horboþicã?20. Numiþi simbolurile în horboþicã.21. Desenaþi în prealabil ornamentul ales?22. Numiþi cele mai rãspîndite motive ornamentale (în satul dvs.) în horboþica de la prosoape, feþe de masã, deschisuride pernã, articole folosite la împodobirea interiorului?23. Ce motive au fost larg rãspîndite în trecut în horboþica pentru prosoape, feþe de masã, deschisuri de pernã,batistuþe, ºerveþele, diverse obiecte vestimentare?24. Faceþi schiþe, fotografiaþi, colecþionaþi modele vechi de horboþicã?60PRIN ARTÃ... SPRE BINE. ARTA DECORATIVà APLICATà LA ORELE DE EDUCAÞIE TEHNOLOGICÃ


DICÞIONAREducaþia pentru sãnãtateSorin CRISTEAUniversitatea BucureºtiEducaþia pentru sãnãtate poate fi definitã ºi analizatãdin trei perspective complementare: 1) ca valoare pedagogicãaflatã la baza curriculumului ºcolar prin intermediulunui conþinut general al educaþiei (vezi educaþiapsihofizicã, aflatã în corelaþie cu educaþia esteticã, tehnologicã,intelectualã ºi moralã); 2) ca un conþinut particularal educaþiei psihofizice; 3) ca problemã specificã alumii contemporane, identificabilã ºi rezolvabilã lanivelul conceptului operaþional de noile educaþii.1) Ca valoare pedagogicã fundamentalã, sãnãtateaconstituie o resursã importantã a educaþiei psihofizice,în calitate de conþinut general al educaþiei. Este situatãpe aceeaºi axã a valorilor fundamentale care determinãpedagogic conþinuturile generale ale educaþiei (binelemoral/educaþia moralã; adevãrul ºtiinþific/educaþia intelectualã;adevãrul ºtiinþific aplicat/educaþia tehnologicã,frumosul/educaþia esteticã) – vezi Sorin Cristea,Fundamentele ºtiinþelor educaþiei. Teoria generalã aeducaþiei, Grupul Editorial Litera - Litera Internaþional,Chiºinãu, Bucureºti, 2003, p.150-151.Sãnãtatea psihicã ºi fizicã asigurã conþinutul oricãreiactivitãþi cu finalitate pedagogicã angajatã direct sauindirect în vederea dobîndirii ºi perfecþionãrii permanente“a stãrii de echilibru ºi de funcþionare a organismului”(René Hubert, Traité de pédagogie génerale, PressesUniversitaires de France, Paris, 1965, p. 320).În contextul afirmãrii paradigmei curriculumului,sãnãtatea ca valoare pedagogicã fundamentalãconstituie o sursã importantã pentru obiectivele educaþiei“cãreia trebuie sã i se dea întîietate în programul ºcolii”.Exprimã o cerinþã fundamentalã a elevului, angajatã, înmod special, în domeniul igienei învãþãrii. În consecinþã,sãnãtatea este consideratã chiar o resursã majorã ºi prioritarãîn raport cu celelalte resurse importante ale curriculumuluiºcolar (familia, recreerea, vocaþia, religia,consumul ºi aspectul civic) – vezi Ralph W.Tyler, BasicPrinciples of Curriculum and Instruction, The Universityof Chicago Press, Chicago and London, 1969.Abordãrile (post)moderne plaseazã educaþia pentrusãnãtate în “cîmpurile acþiunii pedagogice” traversatede variabilele biopsihice, avînd drept scop “reglareaechilibrului individ – mediu ºi apãrarea nevoilor vitaleale organismului” (Michel Minder, Champs d’actionpédagogique. Une encyclopédie des domaines del’éducation, De Boeck & Larcier, Paris, Bruxelles, 1997,p. 30, vezi p. 31-44).Obiectivele educaþiei pentru sãnãtate vizeazãformarea-dezvoltarea unor parametri de naturã fizicã(formã, forþã, dinamism, rezistenþã), psihicã (încredere însine, dezvoltare complexã, umor pozitiv) ºi socialã(sentimentul prieteniei, apartenenþei la grup, reuºitei).Conþinuturile educaþiei pentru sãnãtate, propuse înfuncþie de obiectivele amintite, presupun informaþii,deprinderi, strategii referitoare la: a) bilanþul sãnãtãþiipopulaþiei; b) acþiunea preventivã (în societate, familie,ºcoalã); c) programele specifice (pe vîrste ºi trepteºcolare, situaþii de viaþã etc.); d) remedierea sanitarã (înfamilie, ºcoalã ºi în instituþii specializate); e) valorificareamedicamentaþiei ºi a terapiei; f) alte modele deeducaþie bazate pe variabile biopsihice (educaþia pentrualimentaþie, pentru igienã fizicã ºi mentalã, pentrusecuritate psihicã, educaþia nutriþionalã).2) În calitate de conþinut particular al educaþieipsihofizice, educaþia pentru sãnãtate implicã dobîndireaºi aplicarea unor cunoºtinþe, capacitãþi, deprinderi,atitudini de naturã biologicã, fiziologicã, igienicã(generalã ºi specialã/vezi igiena învãþãrii) ºi sportivã.Presupune crearea ºi respectarea condiþiilor optime61


DICÞIONARpentru realizarea unui echilibru funcþional între calitãþilefizice ºi psihice ale elevului (celui educat) pentruorganizarea unui regim de viaþã raþional.Programele proiectate din învãþãmîntul generalvizeazã dobîndirea anumitor obiºnuinþe ºi comportamentereferitoare la igiena corporalã, dentarã, vestimentarã;proprietãþile alimentelor ºi ale bãuturilor; aerisire,alimentaþie, somn; depistarea infecþiilor ºi îngrijirearãnilor; producerea anticorpilor prin vaccinare etc. Încondiþii de boalã, programele de remediere sanitarã ºide educaþie în condiþii de spitalizare vizeazã cultivareasentimentului de încredere în forþele proprii necesarpentru depãºirea momentelor critice, atît la nivelulelevului cît ºi la nivelul familiei.3) Ca problemã specificã a lumii contemporane,educaþia pentru sãnãtate trebuie raportatã la conceptulpedagogic operaþional de noile educaþii care vizeazãnoile tipuri de conþinuturi afirmate de UNESCO înultimele decenii. Este definitã ca “educaþie sanitarãmodernã care ar putea încorpora atît educaþia nutriþionalãcît ºi pe cea sexualã” (vezi George Vãideanu,UNESCO – 50 – EDUCAÞIE, Editura Didacticã ºiPedagogicã RA., Bucureºti, 1996, p. 66). În plus, trebuiesubliniatã ºi importanþa educaþiei pentru o medicamentaþiejudicioasã ºi pentru valorificarea informaþieiterapeutice (vezi Michel Minder, op. cit., p. 40-44).Educaþia nutriþionalã, în calitate de conþinut particularal educaþiei sanitare moderne, reprezintã “un demersmultisectorial” (medical, biologic, agroindustrial, deservicii, ecologic, psihologic, pedagogic). Are ca obiectivgeneral modificarea comportamentului alimentar alindivizilor în contextul noilor condiþii de existenþã,economicã ºi culturalã, specifice societãþii postindustriale(vezi efectele urbanizãrii, ale alimentelor preparate, alemiºcãrii feministe etc.) – vezi Ana Arhip, Ludmila Papuc,Noile educaþii. Imperative ale lumii moderne, UniversitateaPedagogicã “Ion Creangã”, Chiºinãu, 1996, p. 101-105.Educaþia sexualã are ca specific asigurareacontinuitãþii dintre variabilele biopsihice ºi variabilelesociale ale educaþiei sanitare. Implicã elemente deconþinut complexe, axiologice ºi culturale, genetice ºipsihologice, pedagogice ºi metodologice. Programeleadoptate la nivel formal ºi nonformal au ca obiectivespecifice pregãtirea pentru viaþa de familie, pentruadaptarea la viaþa de cuplu, pentru cunoaºterea ºi folosireamijloacelor conceptuale, pentru valorificarea cererilorde planning familial, pentru studii comparative(demografice, socioafective, feministe etc.).Educaþia pentru medicamentaþie judicioasã estelegatã de eficacitatea receptãrii ºi valorificãrii informaþiilordate de medic, farmacist, prin instrucþiunileoficiale, prin publicitate etc.Educaþia pentru valorificarea informaþiei terapeuticeimplicã autoresponsabilizarea la nivelul unor sarcinispecifice educaþiei sanitare, pentru a avea reacþii adecvateinclusiv în situaþii excepþionale (experienþe nucleare,bactereologice, chimice etc.).În concluzie, educaþia sanitarã trebuie conceputã caparte a unui proiect global care vizeazã dezvoltareacomplexã a personalitãþii, valorificarea tuturor resurselorsale biopsihice, cultivarea sentimentului responsabilitãþiifaþã de sãnãtatea proprie ºi a celor din mediul de referinþã,demonstratã, în ultimã instanþã ºi în contexte multiple,prin arta de a trãi.SummaryThe present issue of the journal is dedicated to Health Education. We have insisted on a broader meaningof the word „health” (physical, mental, spiritual), by presenting it as follows:– Health Education definition and up-date;– Elaborating the Concept and the Curriculum for the „Life Skills” course, as well as elaborating the textbookand the teacher’s Guidebook;– Studying the behavior with the risk for the students’ health (alcohol, tobacco, etc.);– Organizing some topic related activities within the school;– Elements of Health Education from the interdisciplinary perspective having as new educationaltechnologies applied;– Presenting some booklets and books in the field of Health Education;The reader will also find useful information about some other educational aspects in the traditional rubricsof the journal.Aºteptãm ca de obicei articolele dumneavoastrã, care nu trebuie sã depãºeascã opt pagini, dactilografiate la douã rînduri.Redacþia nu recenzeazã ºi nu restituie materialele nepublicate.Responsabilitatea pentru corectitudinea ºi veridicitatea conþinutului materialelor prezentate revine semnatarilor.Punctul de vedere al autorilor nu coincide neapãrat cu cel al redacþiei.62EDUCAÞIA PENTRU SÃNÃTATE

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!