QUO VADIS?Factori de decizie cu pondere mondială chibzuiescasupra efectului anticipat al strădaniei de cultivare amodului economic de gîndire la tineri. Însă precepteleinternaţionale, oricît de votate de către legiuitori, nuvor induce schimbări radicale decît prin interiorizare lanivel de individ: elev, părinte, profesor, manager şcolar.În multe ţări occidentale, chiar dacă mediul familial esteunul propice formării felului de a Þ întreprinzător al copiilor– întrucît părinţii înşişi sînt în situaţia să cunoascăşi să utilizeze instrumentele economiei de piaţă – educaţiaantreprenorială debutează la nivel de grădiniţă. Înţara noastră, formarea spiritului întreprinzător treptat a<strong>cuprins</strong> întreg învăţămîntul primar şi secundar general.Anual, între 12-14 mii de elevi de la 6-18 ani participă înprograme Junior Achievement Moldova. Totuşi, privităîn raport cu întreaga populaţie şcolară de circa 460 miide elevi, rata de penetrare este modestă. Conştienţi căexistă şi alte opţiuni educaţionale de valoare, vă asigurămcă şi oferta noastră de instruire este demnă de luatîn consideraţie.În ultimul timp, autorităţile educaţionale readuc înprim-plan ideea orientării profesionale a elevilor pentruo mai bună integrare pe piaţa forţei de muncă. Întru totuljustiÞcat acest demers – tinerii se confruntă cu dilemecomplicate în alegerea viitorului itinerar de aÞrmare!Îndrăznim însă să admitem că educaţia antreprenorială,care include neapărat şi elemente de ediÞcare a carierei,este mai cuprinzătoare şi mai formativă – nu furnizeazănumai informaţii, ci şi abilităţi de căutare şi, mai ales,comportamente hotărîte. Acest fapt este aplicabil nu doarpentru gimnaziu sau liceu. Şcoala profesională face unlucru mare învăţîndu-i pe elevi meserie, efectele însă ar Þşi mai spectaculoase, dacă le-ar cultiva discipolilor dorinţade a Þ „propriul lor stăpîn”, de a avea curajul să activezepe proprie răspundere. Sună diÞcil sau fantezist? Ba deloc,potenţial avem, rămîne doar să ne detaşăm de atitudineade expectaţie, să ne dorim cu tot dinadinsul o schimbareşi să acţionăm în acest sens. Echipa Junior AchievementMoldova vă este alături şi vă invită la colaborare!AICI SE ÎNVAŢĂ ECONOMIA DE PIAŢĂ – ROST ŞI SUCCES ÎN VIAŢĂDenumirea asociaţiei obşteşti Junior AchievementMoldova (JA Moldova) se traduce prin realizările tinerilordin Moldova şi sugerează că aÞrmarea cu succes ageneraţiei în creştere depinde inclusiv de dezvoltareaspiritului întreprinzător şi înţelegerea economiei depiaţă.JA Moldova asigură suportul didactic integral pentrudesfăşurarea programelor în sălile de clasă, precum şi formareaprofesorilor în stagii de iniţiere şi reactualizare.În cadrul programelor de educaţie economică profesorulşi elevul învaţă prin acţiune, studiază mai puţindin manuale şi mai mult prin rezolvarea de problemecotidiene. În acest demers, participanţii contează pesusţinerea şi îndrumarea din partea voluntarilor dincomunitatea de afaceri.În R. Moldova programele s-au integrat în curriculumulopţional treptat, din anul 1995. La ora actuală, seriade programe disponibile pentru implementare răspundnevoilor de dezvoltare ale tuturor categoriilor de elevidin învăţămîntul preuniversitar:Liceu (clasele X-XII). Economia aplicată se încadreazăîn Curriculumul Naţional pentru liceu ca4SPIRITUL ÎNTREPRINZĂTOR – DE LA INTENŢIE LA ÎMPLINIRE
QUO VADIS?materie opţională, atît la profilul umanist, cît şi lacel real. Conţinuturile şi obiectivele programului sîntprezentate detaliat în volumul Ştiinţe socio-umane.Activităţile de predare-învăţare în baza manualelor şia ghidurilor de studiu sînt ampliÞcate prin intermediulunor laboratoare practice (activităţi cu consultanţii deafaceri, simulări economice pe calculator şi companiaşcolară).Pentru liceeni avem o altă ofertă tentantă – participareala un program ce presupune dezbaterea unorsituaţii cu tendinţe antagonice: Ce trebuie să fac? Cumeste corect să procedez? Ce se va întîmpla, dacă...?Este vorba despre un compartiment în vogă – ETICA ÎNAFACERI. <strong>Pro</strong>blemele respective nu sînt doar ale ţărilor întranziţie, ci o preocupare generală a mediului de afaceride pe mapamond.În cadrul companiei şcolare, elevii „încearcă hainade întreprinzător” la orele de economie şi antreprenoriat.Sub îndrumarea profesorilor şi a consultanţilor de afaceri,ei devin manageri ai propriilor companii: genereazăidei, desfăşoară studii ale pieţei, elaborează planuri deafaceri, se implică în producţie, evidenţă şi raportare.Gimnaziu (clasele VII-IX). JA Moldova pune ladispoziţia instituţiilor 4 opţiuni educaţionale în cadrulariei curriculare Educaţie socio-umană, axate pe unadintre temele majore, după cum urmează:– economia propriei persoane: Eu şi economiapersistării în şcoală;– modul de funcţionare a unei companii: Spiritulîntreprinzător în acţiune;– elemente de economie mondială: Piaţa internaţională;– economia şi matematica: Economia în cifre.<strong>Pro</strong>gramul Economia în cifre serveşte dreptcontinuare şi aprofundare a conceptelor şi ideilordezvoltate în gama Eu şi economia-Piaţa internaţională,în registrul ce include aspecte de economie personalăpînă la tranzacţii complicate din gestionarea Þrmelor.Totodată, programul îşi propune să asigure o puternicăconexiune interdisciplinară. În termeni concreţi,Economia în cifre încearcă să demonstreze cît deutile sînt cunoştinţele şi abilităţile cultivate la orelede matematică pentru soluţionarea unor probleme dinviaţa de zi cu zi şi pentru desfăşurarea unei activităţiantreprenoriale de succes. Totuşi, această componentăputernică de matematică nu ar trebui să descurajezeprofesorii de socio-umane. <strong>Pro</strong>gramul păstreazăaccesibilitatea altor entităţi educaţionale oferite de JAMoldova şi beneÞciază de asigurarea didactică cu carene-am obişnuit deja.Şcoala primară (clasele I-VI). Pentru clasele primareavem o succesiune de programe cu genericul ABC-UL ECONOMIC. Cu cele 7 entităţi separate implicăm îndescoperirea tainelor economice nu doar copiii dinclasele I-IV, ci deschidem acces şi pentru „bobocii” dingimnaziu – elevii din clasele V-VI.1. Noi înşine le sugerează tinerilor exploratori în taineleeconomiei că, indiferent de perioada vieţii, tuturorne revine rolul de consumatori şi lucrători. Chiarşi copiii, care par a nu Þ încadraţi deocamdată încircuit economic, sînt totuşi participanţi importanţila îndeletniciri economice. Pentru a obţine un bunsau un serviciu trebuie să facă rost de bani, Þe prinmunca părinţilor sau prin efort propriu, iar apoi săaleagă între multitudinea de dorinţe şi nevoi pe carele manifestă în viaţa de zi cu zi.2. Familia noastră lărgeşte cercul explorărilor de laparticipare individuală la conlucrare în familie atîtpentru identiÞcarea nevoilor şi dorinţelor comune,cît şi pentru îmbinarea eforturilor individuale înatingerea scopurilor economice ale rubedeniei caregestionează în comun o gospodărie casnică. Eleviifac o primă incursiune în lumea profesiilor.3. Comunitatea noastră lărgeşte şi mai mult spectrulproblemelor abordate printr-o ieşire din cuibul familialîn miezul activităţii economice a unei localităţi. Firmeprivate şi autorităţi de stat interacţionează, creînd unßux Þnanciar şi un schimb de produse. Principalaachiziţie atitudinală a participanţilor la programo constituie sentimentul responsabilităţii tuturorlocuitorilor pentru bunăstarea aşezării respective.4. Oraşul nostru continuă discuţia despre diversitateaprofesiilor într-un oraş, evidenţiind modul în carepersoane care activează în domenii diferite îşi punla contribuţie abilităţile pentru a desfăşura o muncăperformantă şi a răspunde cerinţelor de pe piaţaforţei de muncă. Modulul îşi propune să motivezecopiii pentru studiu profund şi de durată, privindactuala învăţătură ca pe o investiţie în aÞrmareulterioară.5. Regiunea noastră amplifică dezbaterea ideii deresurse, mijloace de producţie necesare şi abordeazăproblema interacţiunii dintre Þrme şi întreprinderidin diferite ramuri. Copiii soluţionează problemesimple de afaceri, încercînd să identifice în altezone economice resursele care lipsesc în regiuneaproprie.6. Ţara noastră aprofundează ideea lansării şi gestionăriiunei afaceri într-o economie a liberei iniţiative.Activităţile se succed astfel încît, spre sfîrşitulprogramului, echipele de elevi se aleg cu un plande afaceri în miniatură, pe care îl prezintă pentrudiscuţie generală.7. Lumea noastră încununează seria de discuţii cu oieşire pe piaţa internaţională, pentru a argumentarostul schimbului comercial între diferite ţări. Eleviiexaminează rolul schimbului valutar pentru asigurareasimplităţii comerţului internaţional.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., Nr.3(49) anul 2008SPIRITUL ÎNTREPRINZĂTOR – DE LA INTENŢIE LA ÎMPLINIRE5