Occidentul romanesc nr 57
Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)
Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
occidentul <strong>romanesc</strong><br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />
Ziar<br />
GRATUIT<br />
Anul V - Nr. <strong>57</strong> / 24 pagini<br />
Noiembrie 2015<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />
NU PUTEȚI CUMPĂRA<br />
TOATE GENERAȚIILE<br />
„Moartea celor 31 de tineri nevinovați din clubul Colectiv din București, a fost scânteia care a trezit la<br />
realitate din somnul indiferenței și al nepăsării, zeci de mii de români. Ei sunt generațiile care...”<br />
Pagina 03<br />
Codul Penal Spaniol<br />
pedepsește aspru entitățile<br />
care comit infracțiuni în<br />
cadrul activităților pe care<br />
le desfășoară<br />
„Pe de altă parte, cu privire<br />
la autorul material al<br />
infracțiunii, norma penală...”<br />
Pagina 10<br />
Los vestidos de la diseñadora<br />
rumana Tina Olari<br />
presentes al certamen Miss<br />
World Spain 2015<br />
„Le deseamos muchísimo<br />
éxito a Mireia Lalaguna y<br />
esperamos de todo corazón<br />
que la mujer más bella del<br />
mundo llevará la creación de<br />
la diseñadora rumana Tina<br />
Olari. De todos los...”<br />
Página 21<br />
Festivalul Internațional<br />
Propatria - Diplomă de<br />
excelență pentru Cristian<br />
Cimpurean din Spania<br />
„Au fost premiați tineri şi<br />
adolescenți români talentați<br />
cu reședinţa în diaspora, care,<br />
s-au afirmat obținând...”<br />
Pagina 08<br />
Spania - Țara care l-a<br />
adoptat pe Marele Maestru<br />
Internaţional de șah, Mihai<br />
Șubă<br />
„Unul dintre cei mai<br />
profesioniști șahiști români ai<br />
tuturor timpurilor, se b ucură<br />
de aprecierea și respectul...”<br />
Pagina 14<br />
13 noiembrie 2015 - Consulat<br />
itinerant la Málaga<br />
„Consulatul General al<br />
României la Sevilla<br />
organizează un consulat<br />
i tinerant la Málaga. Activitatea<br />
se va desfășura numai pe bază<br />
de înscriere prealabilă...”<br />
Pagina 23
02 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Adrese şi informaţii utile<br />
REPREZENTAREA<br />
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />
ÎN REGATUL SPANIEI<br />
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />
XIII <strong>nr</strong>. 1<strong>57</strong>, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />
embajadaderumania.es<br />
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />
Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />
deces sau accidente rutiere)<br />
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />
Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />
Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />
2<strong>57</strong> 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />
Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de<br />
Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429<br />
•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.<br />
ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere<br />
solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de<br />
urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,<br />
decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)<br />
Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera<br />
Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950<br />
625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:<br />
almeria@mae.ro<br />
Uniunea<br />
Jurnaliștilor<br />
Români de<br />
Pretutindeni<br />
Martinstraße 54,<br />
1180 Viena,<br />
Austria<br />
FONDATORI:<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
Florin Valentin Barbu<br />
COORDONATOR PROIECT<br />
OCCIDENTUL ROMÂNESC:<br />
Michael H. Cronkite (USA)<br />
REDACTOR ŞEF:<br />
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
SENIORI EDITORI:<br />
Dan Caragea<br />
Letiţia Coza<br />
Puşa Roth<br />
Vavila Popovici<br />
REDACTORI:<br />
Andra M. Gutierréz<br />
Gabriela C. Sonnenberg<br />
Irina Ş. Georgescu<br />
Lorena G. Borrero<br />
Oana Moşniagu<br />
COLABORATORI:<br />
Andrei Bodea Varble (USA)<br />
Dan Luca (Belgia)<br />
Lucian Oprea (USA)<br />
Radu Golban (Elveţia)<br />
Sebastian Rus (USA)<br />
Timeea Opreanu (România)<br />
Tudor Petruţ (USA)<br />
Vasile Mureşan (USA)<br />
Zoe Stoleru (Spania)<br />
MARKETING-PUBLICITATE:<br />
Răzvan Ionescu (Spania)<br />
SPECIALIŞTI:<br />
Corina S. Hudgens (Anglia)<br />
Cristian G. Ioanovics (Spania)<br />
Hramul<br />
parohiei<br />
„Sfânta Ecaterina”<br />
din<br />
Fuenlabrada<br />
Sâmbătă, 21 noiembrie 2015, începând<br />
cu orele 10:00, în parohia „Sfânta<br />
Ecaterina” din Fuenlabrada ( Madrid),<br />
Calle de Villaviciosa de Odón <strong>nr</strong>. 4, se va<br />
desfășura binecuvântarea lăcașului cu hramul<br />
bisericii.<br />
Alături de Preasfințitul P ărinte Episcop<br />
Timotei al Episcopiei Ortodoxe Române a<br />
Spaniei și Portugaliei, care va săvârși sfânta<br />
Liturghie arhierească, va sluji Arhiepiscopul<br />
de Sibiu și Mitropolit al A rdealului -<br />
Laurențiu Streza, înconjurat de un sobor de<br />
preoți și de părintele paroh, Vasile Alexa.<br />
Cei doritori să participe la eveniment,<br />
pot solicita informații suplimentare<br />
la telefon: 642 667 198 – părinte paroh,<br />
Vasile Alexa.<br />
Această ediție este realizată și cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.<br />
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.<br />
http://www.dprp.gov.ro/<br />
Eduard Rudolf Roth (Spania)<br />
Jeni Ciriac (România)<br />
Marius Vili Sârbu (Spania)<br />
CONTACT:<br />
redactia@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
publicitate@occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
www.occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
Depósito Legal: M-30588-2013<br />
Publicaţie independentă realizată şi editată<br />
de: El Occidente Rumano/Spania
Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />
Redactor şef - <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc<br />
După momentul 1989, toată<br />
suflarea românească a așteptat<br />
marea schimbare a țării, iar<br />
fostele batalioane de securiști<br />
ale lui Ceaușescu să dispară<br />
pentru totdeauna. Nici vorbă!<br />
S-au instalat împreună cu toate<br />
neamurile, cunoștințele și<br />
prietenii la… „butoane” iar<br />
„băieții deștepți” au ocupat<br />
cele mai importante funcții<br />
ale instituțiilor statului și,<br />
timp de 26 de ani, împreună,<br />
și-au construit un adevărat<br />
imperiu al corupției, hoției și<br />
al minciunii.<br />
Politicieni în toate culorile<br />
curcubeului, „traseiști” agramați<br />
și plini de ifose, s-au perindat<br />
prin toate guvernele care au defilat<br />
de-a lungul celor 26 de ani,<br />
tăind salarii, pensii și alocații<br />
pentru copii, închizând spitale<br />
și școli, îmbogățindu-se din bani<br />
publici, europeni și din alte surse.<br />
Fără rușine, fără rețineri, fără<br />
remușcări, fără frică!<br />
Și-au numit politic copiii,<br />
nepoții, toate mătușile și unchii,<br />
soțiile/soții și iubitele/<br />
iubiții, în diverse funcții de<br />
conducere ale instituțiilor statului,<br />
formând o adevărată<br />
caracatiță a nesimțirii, a obrăzniciei,<br />
a hoției, a prostiei și a<br />
lipsei de educație. O caracatiță<br />
a corupției nemaiîntâlnită în<br />
această lume!<br />
Adevărații profesioniștii din<br />
toate domeniile de activitate au<br />
fost marginalizați, îndepărtați<br />
și înlocuiți cu „politrucii” aflați<br />
într-o vacanță de lungă durată,<br />
care, din bani publici și-au<br />
cumpărat locuri de muncă…<br />
fără muncă, pentru ei și familiile<br />
lor.<br />
Peste 4 milioane de români<br />
au emigrat în toate colțurile<br />
lumii sperând să găsească o<br />
viață mai bună, în țări civilizate,<br />
cu o societate sănătoasă,<br />
unde, să-și poată crește și<br />
educa în pace și liniște, copiii.<br />
Tineri educați, foarte bine<br />
pregătiți, adevărați profesioniști<br />
în domeniile lor de activitate,<br />
ingineri, medici, profesori,<br />
muncitori specialiști, au luat<br />
Cuvânt înainte NOIEMBRIE<br />
2015 03<br />
Nu puteți cumpăra<br />
toate generațiile<br />
calea emigrării, neavând nici o<br />
șansă să-și găsească de muncă<br />
în România lor, în domeniile<br />
pentru care s-au pregătit, umilindu-se<br />
prin țările bătrânei<br />
Europe, prestând munci necalificate<br />
pe care cetățenii respectivelor<br />
state, nu le-ar executa<br />
niciodată.<br />
În țara noastră dragă, oamenii<br />
mor în accidente neelucidate,<br />
polițiști în misiune își<br />
pierd viața fără ca cineva să<br />
fie răspunzător, adolescenți și<br />
tineri ard de vii în cluburi cu<br />
autorizații obținute cu șpagă,<br />
viața și moartea, se cumpără<br />
și se vând la liber… pe bani.<br />
Zilele trecute și-au pierdut<br />
viața 31 de tineri într-un club și,<br />
de trei ori mai mulți sunt în stare<br />
gravă. În orice altă țară a lumii,<br />
cei răspunzători erau pedepsiți<br />
în secunda doi, în România<br />
însă, șpaga și nesimțirea au învins<br />
până și moartea.<br />
Dispariția celor 31 de tineri<br />
nevinovați, a fost scânteia<br />
care a trezit la realitate<br />
din somnul indiferenței și<br />
al nepăsării, zeci de mii de<br />
oameni din toată România.<br />
Și numărul lor crește de la o<br />
zi la alta și în țară și în străinătate.<br />
Nimeni și nimic nu<br />
îi mai poate opri. Nici demisiile<br />
guvernanților, nici promisiunile<br />
politrucilor aflați<br />
la putere. A sosit momentul<br />
plății: totul sau nimic!<br />
Curățenia generală a sistemului,<br />
mult așteptată de<br />
români în 1989, trebuie să<br />
se înfăptuiască acum. Românii<br />
nu se mai mulțumesc<br />
cu trei, patru căderi de capete.<br />
Generațiile de tineri își<br />
cer tributul pentru umilirea<br />
și batjocorirea bunicilor și a<br />
părinților lor.<br />
Ei sunt generațiile care<br />
nu vor putea fi cumpărate<br />
niciodată! Valoarea lor e<br />
mult prea mare și mult prea<br />
scumpă pentru un sistem corupt,<br />
înțesat de șpăgari, hoți,<br />
mincinoși și penali.<br />
Dumnezeu iartă, dar nepedepsit<br />
nimic nu lasă!
04 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Barcelona<br />
Hotel Bruc din Barcelona<br />
vă invită să petreceți<br />
împreună de Ziua<br />
Națională a României<br />
Cu ocazia Zilei Naționale<br />
a României, Hotel Bruc, situat<br />
în Autovia A2, Km. <strong>57</strong>0,<br />
08294 - Barcelona, organizează<br />
o petrecere românească<br />
pe data de 28 noiembrie,<br />
începând cu orele 20:00, la<br />
care invită românii care doresc<br />
să sărbătorească împreună<br />
Ziua României.<br />
La eveniment va participa<br />
cunoscuta cântăreață Lorena,<br />
acompaniată de Grupul Cristi<br />
de la Vâlcea.<br />
Românii care doresc să<br />
participe la eveniment, își<br />
pot face din timp rezervare<br />
la telefon:<br />
- 937 710 036,<br />
- 600 619 771<br />
sau pot trimite mesaj pe<br />
adresa de mail:<br />
magda@ hotel-bruc.es<br />
***<br />
Primele 50 de persoane<br />
înscrise, vor primi câte un<br />
cadou surpriză din partea<br />
organizatorilor.
06 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Madrid<br />
Gala de premiere a Campaniei<br />
„Noi susţinem Excelența!”<br />
Premiile „Mihai Eminescu”2016<br />
Campania de promovare a<br />
valorilor româneşti din străinătate<br />
„Noi susţinem Excelența!”,<br />
lansată în luna ianuarie<br />
2015 de către publicația în<br />
limba română „<strong>Occidentul</strong><br />
Românesc”, se apropie de final.<br />
Acțiunea s-a desfășurat în<br />
trei etape distincte, iar în perioada<br />
15 – 17 ianuarie 2016<br />
se va finaliza printr-o Gală<br />
de premiere a tuturor celor<br />
nominalizați în această<br />
amplă campanie.<br />
Etapele Campaniei „Noi<br />
susţinem Excelența!”<br />
I – Promovarea românilor<br />
(15 ianuarie 2015 –15<br />
ianuarie 2016) care prin<br />
pasiune şi dăruire fac performanţă<br />
în țările lor de<br />
adopție<br />
Am dorit să ne implicăm<br />
în promovarea celor care<br />
excelează în domeniile lor<br />
de activitate pentru că massmedia<br />
din România vorbeşte<br />
prea puţin despre românii de<br />
succes din străinătate - de<br />
la simpli muncitori, foarte<br />
apreciați de cei pentru care<br />
lucrează, la cercetători, profesori,<br />
medici, scriitori, pictori,<br />
sportivi, oameni de afaceri - și<br />
despre eforturile și sacrificiile<br />
lor.<br />
II – Concurs de poezie<br />
și proză scurtă (15 ianuarie–15<br />
august 2015)<br />
Deschis românilor din<br />
ţară şi străinătate, cu vârste<br />
cuprinse între 18 şi 70 de<br />
ani, concursul a stârnit un<br />
interes de excepţie în rândul<br />
cititorilor „ <strong>Occidentul</strong>ui<br />
Românesc”: tineri, foarte tineri,<br />
adulţi de vârsta a doua<br />
sau a treia, români din toate<br />
colţurile României, dar şi din<br />
toate colţurile lumii, au trimis<br />
sute de materiale pentru acest<br />
eveniment.<br />
În total, au fost recepţionate<br />
637 de materiale până<br />
la data de 15 mai, la miezul<br />
nopţii, data limită până la care<br />
puteau fi acceptate înscrierile.<br />
În ediţia „<strong>Occidentul</strong><br />
Românesc” din luna iulie s-au<br />
publicat numele autorilor ale<br />
căror lucrări au rămas în etapa<br />
finală, iar în ediția din august<br />
am făcut cunoştinţă cu câştigătorii.<br />
III – Acţiunea de promovare<br />
a limbii române (15<br />
ianuarie 2015 – 15 ianuarie<br />
2016)<br />
Prin această acţiune am<br />
dorit să venim în ajutorul<br />
profesorilor de la cursul de<br />
Limbă, cultură şi civilizaţie<br />
românească din Spania cu<br />
lucrări atractive şi interesante<br />
ca lectură pentru copiii<br />
români. În paginile publicaţiei<br />
noastre există un spaţiu,<br />
Pagina Copiilor, dedicat copiilor<br />
români din Spania (şi<br />
nu numai) unde, pentru fiecare<br />
ediţie, doamna profesoară<br />
Letiția Coza donează, din<br />
scrierile sale, fragmente dedicate<br />
copiilor, respectiv, poezii<br />
şi integrame.<br />
Acest gen de colaborare<br />
nu are niciun fel de implicare<br />
financiară din partea profesorilor<br />
sau a altor persoane.<br />
A fost și este un dar în<br />
semn de preţuire şi apreciere<br />
pentru copiii şi profesorii români<br />
din Spania, din partea<br />
doamnei profesoare Letiția<br />
Coza și a echipei redacţionale<br />
„ <strong>Occidentul</strong> Românesc”.<br />
Scopul evenimentului<br />
Gala de premiere a<br />
Campaniei „Noi susținem<br />
Excelența!” se va desfășura<br />
în perioada 15 – 17 ianuarie<br />
2016, în Benidorm, Provincia<br />
Alicante / Spania.<br />
În cadrul acestei acțiuni<br />
culturale vor fi premiați:<br />
• Români de succes din<br />
Spania;<br />
• Câștigătorii Concursului<br />
de proză scurtă și poezie;<br />
• Profesori de la cursul de<br />
Limbă, cultură şi civilizaţie<br />
românească din<br />
Spania, care s-au implicat<br />
în acțiunea de promovare a<br />
limbii române;<br />
• Oameni de afaceri și<br />
jurnaliști din mass-media<br />
românească din Europa și<br />
SUA.<br />
Cu ocazia Galei de premiere<br />
se vor marca:<br />
• realizările comunității<br />
românești din Peninsula<br />
I berică;<br />
• 5 ani de prezență neîntreruptă<br />
a publicației<br />
<strong>Occidentul</strong> Românesc în<br />
comunitățile românești din<br />
Spania și Insulele Baleare;<br />
• legăturile culturale, sociale<br />
și economice dintre<br />
S pania și România;<br />
• 166 de ani de la nașterea<br />
poetului Mihai Eminescu;<br />
• Ziua Culturii Naționale<br />
a României.<br />
La ampla acțiune vor participa<br />
126 de invitați, oameni<br />
de afaceri români din Spania,<br />
Austria, Anglia, Germania,<br />
profesori care susţin cursul de<br />
Limbă, cultură şi civilizaţie<br />
românească din Spania,<br />
medici, avocați, muncitori și<br />
specialiști români în diverse<br />
domenii de activitate din<br />
Insulele Baleare și Spania,<br />
câștigători ai Concursului<br />
de proză scurtă și poezie,<br />
jurnaliști din mass-media românească<br />
din: SUA, Italia,<br />
Austria, Spania, Anglia,<br />
Germania, Belgia, Grecia,<br />
Israel și România, autorități<br />
spaniole și române, precum și<br />
alți invitați speciali.<br />
În cadrul evenimentului,<br />
doamna profesoară Letiția<br />
Coza din România, autoarea<br />
paginii din „ <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc” care este dedicată<br />
copiilor, va avea o întâlnire<br />
cu elevii care participă la<br />
cursul de Limbă, cultură<br />
şi civilizaţie românească<br />
din Benidorm, Altea și Alfàs<br />
del Pi / Provincia Alicante –<br />
Spania.<br />
Decernarea premiilor va<br />
fi realizată de către doamna<br />
profesoară Dorina Apostol<br />
– Președinte al Asociației<br />
Ulpia Traiana din Benidorm<br />
și de către Costin Tuchilă, cunoscutul<br />
realizator din cadrul<br />
Redacţiei Teatru a Societăţii<br />
Române de Radiodifuziune.<br />
Important!<br />
Gala de premiere a<br />
Campaniei „Noi susținem<br />
Excelența!” nu face parte din<br />
proiecte finanțate de DPRRP,<br />
ICR, proiecte europene etc.<br />
Toată cheltuiala evenimentului<br />
este suportată în totalitate<br />
de către echipa redacțională<br />
„<strong>Occidentul</strong> Românesc”,<br />
sponsori și prieteni OR.<br />
***<br />
Redacția <strong>Occidentul</strong> Românesc
08 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
În perioada 26 septem- „ Tinere Talente Româneşti”, Propatria în colaborare cu<br />
brie - 17 octombrie 2015 s-a<br />
desfășurat la Roma, Festivalul<br />
Internațional Propatria -<br />
un eveniment organizat și<br />
promovat de către Asociaţia<br />
culturală româno-i taliană<br />
Ambasada României în<br />
Italia, susţinut de Ministerul<br />
de E xterne al României prin<br />
Catalonia<br />
Festivalul Internațional Propatria<br />
Diplomă de excelență pentru<br />
Cristian Cimpurean din Spania<br />
Departamentul Românilor de<br />
Pretutindeni.<br />
Festivalul s-a organizat cu<br />
scopul de a încuraja și promova<br />
tinerii români talentați<br />
din diaspora și, s-a bucurat<br />
de numeroase patronaje<br />
acordate de către importante<br />
instituţii din Italia, precum:<br />
Senatul Republicii, Camera<br />
Deputaților, Regiunea Lazio,<br />
Primăria Romei – Sectorul I,<br />
Federația italiană de Șah.<br />
Sâmbătă, 17 octombrie,<br />
la Teatrul Cassia, via Santa<br />
Giovanna Elisabetta 69 din<br />
Roma, a avut loc Gala<br />
de premiere a Festivalul<br />
Internațional Propatria -<br />
„ Tinere Talente Româneşti”,<br />
un adevărat spectacol intercultural.<br />
Au fost premiați tineri şi<br />
adolescenți români talentați,<br />
cu reședinţa în diaspora, care<br />
s-au afirmat obținând rezultate<br />
remarcabile la nivel local,<br />
regional sau național în muzică,<br />
arte vizuale, sport sau alte<br />
domenii.<br />
La Festivalul Internațional<br />
Propatria - „Tinere Talente<br />
Româneşti” de la Roma, a<br />
participat pentru al treilea<br />
an consecutiv și Asociația<br />
„Centrul Cultural Român”<br />
din Catalonia, care, prin grija<br />
doamnei Stela Vidrașcu<br />
– Președinte, a avut un reprezentant<br />
din comunitatea<br />
românească din Catalonia:<br />
tânărul violonist Cristian<br />
Cimpurean.<br />
Cristian este originar din<br />
Tulcea, are 17 ani și locuiește<br />
împreună cu familia de 10 ani<br />
în Santa Coloma de Farnés<br />
(Provincia Girona), Comunitatea<br />
Autonomă Catalonia –<br />
Spania. Cristian Cimpurean<br />
este pasionat de vioară de<br />
la vârsta de 7 ani, iar în<br />
prezent studiază în cadrul<br />
Conservatorului de Muzică<br />
Isaac Albéniz din Girona.<br />
Gala de premiere a Festivalului<br />
Internațional Propatria<br />
- „Tinere Talente Româneşti”<br />
s-a desfășurat în prezența<br />
a unui numeros public,<br />
reprezentanţi instituţionali,<br />
a juriului alcătuit din 9<br />
membri, specialişti în diverse<br />
domenii ale artei și în<br />
prezența președintelui juriului<br />
- doamna Dana Manuela<br />
Constantinescu, Ambasadorul<br />
României în Italia.<br />
În cadrul galei, Diploma<br />
de Excelență Propatria i-a<br />
fos decernată tânărului violonist<br />
Cristian Cimpurean din<br />
Spania.<br />
Transmitem și pe această<br />
cale felicitări doamnei<br />
Stela Vidrașcu pentru implicarea<br />
sa în promovarea<br />
tinerelor talente românești<br />
din Spania, Asociației<br />
„Centrul C ultural Român”<br />
din Catalonia și desigur,<br />
lui Cristian Cimpurean,<br />
care, prin talentul său desăvârșit,<br />
a devenit un adevărat<br />
ambasador al României în<br />
străinătate.<br />
***<br />
Redacția <strong>Occidentul</strong> Românesc
Juridic NOIEMBRIE<br />
2015 09<br />
Av. Florentina Marin<br />
Divorțul prin acord<br />
Voi încerca să lămuresc<br />
ceea ce este mai important de<br />
știut, fiindu-mi imposibil să<br />
acopăr toate aspectele legale<br />
ale unui divorț. Din păcate, în<br />
ultimii ani, divorțul a devenit<br />
o procedură juridică din ce în<br />
ce mai întâlnită. Din punctul<br />
meu de vedere, divorțul este<br />
la fel de dureros ca și moartea<br />
cuiva drag.<br />
Poate voi fi criticată pentru<br />
această comparație însă,<br />
având în vedere că provin dintr-o<br />
familie foarte unită, consider<br />
că instituția căsătoriei<br />
este una foarte importantă și<br />
pentru totdeauna. Acesta este<br />
unul dintre motivele pentru<br />
care chiar cred că divorțul, în<br />
marea majoritate a cazurilor,<br />
este o experiență traumatizantă<br />
pentru toți cei implicați:<br />
soți, minori și rudele acestora.<br />
În ceea ce mă privește, din<br />
punct de vedere profesional,<br />
sunt adepta divorțului prin<br />
acordul părților chiar dacă,<br />
din punct de vedere economic,<br />
pentru noi, avocații,<br />
aceasta este varianta care<br />
ne aduce puține venituri din<br />
punct de vedere al onorariilor.<br />
În absolut toate cauzele de<br />
divorț ce mi-au ajuns pe masa<br />
biroului am luptat din răsputeri<br />
să îmi conving clienții că<br />
cea mai bună soluție, în afara<br />
aceleia de împăcare a soților,<br />
este divorțul prin acord. De<br />
multe ori am și reușit și sunt<br />
mândră de acest lucru.<br />
De ce divorț prin acord?<br />
În primul rând pentru că<br />
este cel mai puțin traumatizant.<br />
În al doilea rând este<br />
cel mai puțin costisitor și NU<br />
în ultimul rând, este cel mai<br />
rapid din punct de vedere<br />
al timpului ce se scurge din<br />
momentul depunerii cererii și<br />
până la pronunțarea unei hotărâri<br />
judecătorești.<br />
În dreptul familiei spaniol<br />
este necesară și OBLIGATO-<br />
RIE (art.750.1 LEC), chiar și<br />
în această procedură aparent<br />
simplă, prezența unui avocat<br />
și a unui procurador (Procuradorul<br />
este acea persoană<br />
care prezintă solicitările<br />
avocaților în fața Instanțelor<br />
de Judecată. Această figură<br />
juridică există doar în Spania<br />
și este obligatorie în anumite<br />
proceduri printre care și<br />
în cea de divorț) care să vă<br />
reprezinte în fața Instanței<br />
și care să redacteze cererea<br />
de chemare în judecată cât<br />
și acel conveniu de divorț<br />
(convenio regulador). Vestea<br />
bună este că soții pot angaja<br />
un singur avocat și un singur<br />
procurador care să-i reprezinte<br />
pe amândoi, deci costurile<br />
se vor reduce la jumătate.<br />
În dreptul românesc asistența<br />
unui avocat într-un demers<br />
privind divorțul este<br />
recomandabilă, dar NU obligatorie.<br />
Procedura descrisă<br />
de Codul civil, de realizare<br />
a divorțului la notariat, presupune<br />
o serie de demersuri<br />
succesive (2-3 prezente la<br />
notariat, documente de redactat<br />
de către Notar și, în final, o<br />
transmitere către Starea Civilă,<br />
de către notar, a informației<br />
privind divorțul).<br />
Chiar dacă în procedura<br />
de divorț prin acord, în<br />
România, NU este obligatorie<br />
prezența unui avocat, avantajele<br />
asistenței asigurate de avocat<br />
sunt cele ale unui demers<br />
corect făcut, fără complicații,<br />
care se finalizează în cel mai<br />
scurt timp și cu o evitare inutilă<br />
de pierdere de timp sau<br />
bani.<br />
Unde se efectuează divorțul?<br />
Unde se depun actele in<br />
vederea desfacerii căsătoriei<br />
prin divorț?<br />
În cazul divorțului prin<br />
intermediul Instanțelor de<br />
Judecată (atunci când soții<br />
NU ajung la acord), în ceea<br />
ce privește competența materială<br />
aceasta aparține Judecătoriei.<br />
Atât în dreptul spaniol<br />
cât și în dreptul românesc,<br />
competența teritorială revine<br />
Judecătoriei ultimului domiciliu<br />
comun al soților, dacă<br />
cel puțin unul dintre soți mai<br />
locuiește în circumscripția<br />
acelei Judecătorii.<br />
Pentru a mă face și mai<br />
înțeleasă voi da un exemplu:<br />
soții de naționalitate română<br />
(sau de diferite naționalități)<br />
care s-au căsătorit în România<br />
dar ulterior au locuit împreună<br />
pe teritoriul Spaniei, POT<br />
divorța în Spania, depunând<br />
cererea de chemare în judecată<br />
la Judecătoria ce aparține<br />
ultimului domiciliu comun al<br />
soților.<br />
În Spania, inclusiv divorțul<br />
prin acord, trebuie prezentat<br />
în fața Instanței de judecată,<br />
neexistând posibilitatea desfacerii<br />
căsătoriei în fața notarului.<br />
Documentele de care aveți<br />
nevoie pentru a putea înainta<br />
cererea de divorț (de restul<br />
ne ocupăm noi):<br />
- Certificatul de căsătorie<br />
(se obține de la Starea Civilă<br />
unde a fost înscrisă căsătoria,<br />
se eliberează la cerere<br />
și este gratis doar în Spania.<br />
În România acest certificat se<br />
eliberează contra taxei de 12<br />
RON.);<br />
- Certificatul de naștere<br />
al minorului (dacă e cazul)<br />
(se obține de la Starea Civil a<br />
localității unde s-a născut minorul,<br />
se eliberează la cerere<br />
și este gratis doar în Spania,<br />
în România acest certificat<br />
se eliberează la cerere contra<br />
unei taxe de 12 RON.);<br />
- CERTIFICATUL de<br />
î<strong>nr</strong>egistrare a domiciliului<br />
soților (Certificado de empadronamiento<br />
de los conyugues)<br />
care se obține de la<br />
Primăria localității unde aveți<br />
stabilit domiciliul.<br />
Sper că v-am fost de folos<br />
cu aceste informații. În<br />
cazul în care aveți întrebări<br />
sau nelămuriri, nu ezitați să<br />
contactați echipa noastră de<br />
avocați.<br />
Un material realizat de<br />
Avocat - Florentina Marin<br />
/ Barcelona (De naționalitate<br />
română, avocat ICAB <strong>nr</strong>.<br />
38804)<br />
***<br />
AVOCAŢI PROFESIONIŞTI<br />
LA DISPOZIŢIA TA<br />
C/Rambla Catalunya <strong>nr</strong>. 14,<br />
etaj 3, ap. 3, CP. 08007<br />
BARCELONA Telefon: 932<br />
006 766, Fax: 932 006 987<br />
www.marinpasalodos.com<br />
***
10 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
De interes<br />
Codul Penal Spaniol pedepsește aspru entitățile care comit<br />
infracțiuni în cadrul activităților pe care le desfășoară<br />
În atenția persoanelor<br />
juridice!<br />
Legea Organică 5/2010, din<br />
data de 22 iunie, intrată în vigoare<br />
la 23 decembrie 2010 a<br />
introdus în Codul penal spaniol<br />
răspunderea penală a persoanei<br />
juridice. Articolul 31 bis din<br />
Codul penal spaniol stabilește,<br />
pentru prima dată tragerea la răspundere<br />
penală a acestor entități<br />
și le pedepsește pe acestea pentru<br />
comiterea diferitelor infracțiuni<br />
care pot fi savârșite, în mod normal,<br />
în activitățile pe care acestea<br />
le desfășoară.<br />
Textul legislativ menționat<br />
încadrează în peste 25 de<br />
infracțiuni faptele pe care o persoană<br />
juridică le poate comite,<br />
încadrându-se printre acestea<br />
cele împotriva patrimoniului<br />
(înșelăciunea, gestiune frauduloasă,<br />
bancrută frauduloasă,<br />
etc.), infracțiuni comise prin<br />
sisteme informatice, infracțiuni<br />
contra proprietății intelectuale<br />
și industriale, infracțiuni<br />
de corupție, infracțiuni contra<br />
consumatorilor, divulgarea<br />
de secrete, falsa publicitate,<br />
infracțiuni contra organizării<br />
teritoriale, etc.<br />
Pedepsele care se pot aplica<br />
pentru sancționarea faptelor<br />
penale sunt cele prevăzute de<br />
art. 33.7 din Codul penal spaniol.<br />
Dintre acestea menționăm<br />
următoarele: amenda; dizolvarea<br />
persoanei juridice, cu producerea<br />
pierderii definitive a<br />
personalității juridice precum și<br />
de a participa în orice mod în traficul<br />
juridic sau de a duce la bun<br />
sfârșit orice alt tip de activitate,<br />
chiar dacă ar fi și licită aceasta;<br />
suspendarea activității până la<br />
cinci ani; închiderea localului<br />
până la cinci ani, etc.<br />
Pe de altă parte, cu privire la<br />
autorul material al infracțiunii,<br />
norma penală nu pedepsește<br />
numai persoana fizică ce are<br />
atribuția de reprezentant legal<br />
sau administrador de fapt sau<br />
de drept ci și pe cei care depind<br />
de acesta în activitatea lor și au<br />
comis fapta „prin neexercitarea<br />
asupra acelora al controlului<br />
având în vedere circumstanțele<br />
concrete ale cazului” (forma<br />
art. 31 bis înainte de modificarea<br />
prin adoptarea Legii Organice<br />
1/2015, din 30 martie, intrată în<br />
vigoare începând cu data de 1<br />
iulie 2015).<br />
Aceasta expresie generică,<br />
chiar dacă poate crea confuzii,<br />
a generat din partea persoanelor<br />
juridice nevoia de a crea și<br />
implementa planuri si coduri interne<br />
de prevenire de infracțiuni.<br />
Așa-numitul „compliance management<br />
system”, cunoscut în<br />
Spania ca și „plan de prevenciión<br />
de delitos” reprezintă un<br />
ansamblu de norme și proceduri<br />
pe care societățile (în mod special,<br />
dar nu numai) le adoptă și<br />
le implementează pentru a putea<br />
identifica și clasifica riscurile<br />
cu care se confruntă cei care își<br />
desfașoară activitatea în cadrul<br />
lor și, astfel, să adopte măsuri<br />
interne cu scopul de a preveni<br />
comiterea de infracțiuni și de a<br />
cunoaște probabilitățile de comitere<br />
a acestor fapte.<br />
În cei aproape cinci ani de<br />
la introducerea în dreptul penal<br />
spaniol al răspunderii penale<br />
ale persoanei juridice s-a constatat<br />
că norma nu a ajutat mai<br />
deloc persoana juridică în activitatea<br />
sa de a controla prevenirea<br />
săvârșirii de infracțiuni.<br />
Parchetul General ( Fiscalía<br />
General del Estado), prin<br />
Circulara <strong>nr</strong>. 1/2011, a arătat, în<br />
legătură cu răspunderea penală<br />
a persoanei juridice, că forma<br />
normei penale nu era suficient de<br />
clară și că exista riscul ca mereu<br />
să fie atrasă răspunderea penală<br />
a persoanei juridice când se<br />
savărșea vreo infracțiune pentru<br />
că se putea considera că măsurile<br />
luate nu erau suficiente sau<br />
eficiente.<br />
Legea Organică 1/2015, din<br />
data de 30 martie și care a intrat<br />
în vigoare la 1 iulie anul curent,<br />
modifică în mare parte Codul penal<br />
spaniol, putând spune chiar,<br />
că această lege a creat un nou<br />
Cod penal. Ea modifică, printre<br />
altele, și normele referitoare la<br />
răspunderea penală a persoanei<br />
juridice care dorește să pună capăt<br />
confuziilor în interpretarea<br />
normei penale care exista în acel<br />
moment și exonerează de raspunderea<br />
penală entitățile atunci<br />
când demostrează că au adoptat<br />
și executat, în mod eficient, înainte<br />
de săvârșirea infracțiunii,<br />
planuri, coduri, modele de organizare<br />
și gestiune, prin care au<br />
urmărit luarea de măsuri de supraveghere<br />
și control pentru prevenirea<br />
săvârșirii de infracțiuni.<br />
Așa cum se întâmplă și în<br />
România, multe legi adoptate<br />
de către statul spaniol sunt copii<br />
traduse ale unor norme legale<br />
create și implementate de alte<br />
state. În ceea ce privește răspunderea<br />
persoanei juridice, norma<br />
adoptată în Spania este cea creată<br />
de italieni. Simpla traducere<br />
a unor norme străine, fără o<br />
adaptare a acestora la realitatea<br />
socială și legislativă a statului<br />
care o adoptă, duce la crearea de<br />
erori grave de interpretare și, în<br />
consecință, la ineficacitatea sa.<br />
Legea nu stabilește, concret,<br />
care este modelul pe care<br />
persoana juridică trebuie să îl<br />
adopte pentru a nu fi trasă la<br />
răspundere penală, motiv pentru<br />
care societățile comerciale<br />
(în principiu sunt cele mai expuse<br />
la săvârșirea de infracțiuni<br />
din categoria persoanelor juridice)<br />
au ales să stabilească ca<br />
și planuri de acțiune cele pe<br />
care le conțin normele ISO<br />
19.600/2014. (www.aenor.es)<br />
Acest articol dorește să atragă<br />
atenția administratorilor și membrilor<br />
consiliior de administrație<br />
ale societăților comerciale în primul<br />
rând, dar și ale asociațiilor<br />
și fundațiilor, despre importanța<br />
adoptării și punerii în funcțiune<br />
a unui mecanism eficient de prevenire<br />
a săvârșirii de infracțiuni<br />
pentru a evita atragerea răspunderii<br />
penale a acestora.<br />
De aceea, sfătuim pe toți cei<br />
care conduc sau participă la conducrerea<br />
societăților comerciale,<br />
asociațiilor, fundațiilor, etc. să<br />
contracteze crearea și implementarea<br />
unui plan de prevenție personalizat<br />
și să nu aleagă varianta<br />
simulării adoptării acestuia prin<br />
simpla redactare a unui model<br />
aplicat de alte persoane juridice<br />
pentru că, până la urmă, important<br />
este a se evita săvârșirea de<br />
infracțiuni și atragerea răspunderii<br />
penale a administratorului<br />
sau a membrilor consiliului de<br />
administrație.<br />
Pentru aceasta, cel care<br />
va crea modelul personalizat,<br />
mecanismul de prevenire, codul<br />
de conduită sau oricare<br />
altă denumire va avea acesta,<br />
va trebui să cunoască, în detaliu,<br />
cum funcționează societatea,<br />
care sunt persoanele care<br />
au acces la anumite elemente<br />
importante în desfășurarea<br />
activității societății cum ar<br />
fi: conturi bancare, liste de<br />
clienți și furnizori, prelucrarea<br />
datelor personale, secrete de<br />
producție, etc., ce probleme<br />
personale, ce calități sau pregatire<br />
profesională au aceste<br />
persoane care realizează aceste<br />
activități, etc.<br />
Identificarea riscurilor este<br />
unul dintre obiectivele principale<br />
ale codului de prevenire.<br />
Aceasta se poate realiza, după<br />
părarea mea, numai în urma unor<br />
interviuri personale (păstrându-se<br />
mereu confidențialitatea<br />
bineînțeles) cu toți cei care au<br />
atribuții de decizie în anumite<br />
puncte importante ale societății<br />
sau ocupă posturi de control ale<br />
diferitelor activități ale acesteia,<br />
pentru a cunoaște adevărul cu<br />
privire la funcționarea societății.<br />
Un exemplu simplu ar fi intervievarea<br />
persoanei responsabile<br />
cu decontarea cheltuielilor<br />
făcute de agenții comerciali ai<br />
societății pentru a cunoaște modul<br />
real prin care se realizează<br />
plata acestor cheltuieli: este important<br />
ca toate aceste cheltuieli<br />
să fie justificate cu documente<br />
fiscale (facturi, chitanțe) și cu o<br />
notă explicativă a motivului pentru<br />
care s-au făcut, pentru a evita,<br />
de exemplu, ca unul dintre agenți<br />
să corupă un client pentru a putea<br />
sa obțină, în continuare, comenzi<br />
de la acesta, lucru ce ar duce atât<br />
la obținerea de beneficii pentru<br />
angajat cât și pentru angajator. În<br />
acest caz, chiar dacă angajatorul<br />
nu are cunoștință despre faptul<br />
că agentul comercial a acordat<br />
sume de bani unui client pentru<br />
a-l păstra în rețeaua sa, mascând<br />
acest lucru prin lipsa justificării<br />
prin documente a cheltuielilor<br />
realizate cu activitatea sa sau<br />
chiar justificate prin acte, dacă<br />
acestea nu sunt justificabile sau<br />
sunt prea mari, dacă nu a exercitat<br />
un control asupra agentului<br />
comercial printr-un plan de<br />
prevenție eficient, va răspunde<br />
penal pentru infracțiunea de<br />
corupție prevazută de art. 286 bis<br />
din Codul penal spaniol.<br />
Chiar dacă pare absurd,<br />
unele firme, în aplicarea planului<br />
de prevenire a săvârșirii de<br />
infracțiuni, limitează cheltuilile<br />
aferente dezvoltării de relații<br />
comerciale cu alți parteneri la<br />
sume concrete și rezonabile pentru<br />
a evita crearea de suspiciuni<br />
cu privire la săvărșirea de fapte<br />
penale. De exemplu: cheltuiala<br />
pe care un angajat o face atunci<br />
când invită un peartener de afaceri<br />
la restaurant, nu poate să<br />
depășească suma de 60 €. Un alt<br />
exemplu ar putea fi modalitatea<br />
prin care se va stabili destinația<br />
cadourilor primite cu ocazia sărbătorilor<br />
de iarnă.<br />
Este deosebit de important<br />
ca administratorii (de drept<br />
sau de fapt) și cei care participă<br />
în mod activ la conducerea<br />
persoanei juridice să adopte și<br />
să execute planuri de prevenire<br />
a săvârșirii de infracțiuni,<br />
eficiente, pentru a evita atragerea<br />
răspunderii penale.<br />
Mai mult, aplicarea planului<br />
trebuie să fie supravegheată iar<br />
acesta trebuie să fie modificat<br />
dacă apar schimbări organizatorice<br />
sau de funcționare importante<br />
ale societății pentru a<br />
fi apt să-și atingă finalitatea.<br />
Indiferent de marimea sa<br />
sau de activitatea pe care o<br />
desfașoară, orice persoană juridică<br />
trebuie să implementeze<br />
acest plan de prevenție. Chiar<br />
dacă legea nu obligă în momentul<br />
de față la adoptarea acestor<br />
măsuri de prevenire, beneficiul<br />
pe care îl obține societatea este<br />
unul foarte important: evită<br />
atragerea răspunderii penale.<br />
Nu am acoperit cu acest<br />
articol decât o mică parte din<br />
ceea ce înseamnă răspunederea<br />
penală a persoanei juridice, urmând<br />
ca ulterior să ating și alte<br />
aspecte ale acesteia. Însă, ceea<br />
ce am dorit este să trezesc interesul<br />
cetațenilor români care<br />
desfășoară activitați în Spania<br />
prin intermediul unor persoane<br />
juridice sau sunt membrii ai<br />
consiliului de administrație ale<br />
acestora asupra importanței pe<br />
care o are implementarea unui<br />
plan de prevenire a săvârșirii de<br />
infracțiuni eficient și personalizat<br />
pentru a nu fi trași la răspundere<br />
penală pentru lipsa sau aplicarea<br />
ineficientă a acestuia.<br />
Articol realizat de Av.<br />
Constantin Radu Călugăru –<br />
Alicante<br />
***<br />
RADU & SÁNCHEZ<br />
ABOGADOS SLP<br />
03007 Alicante<br />
C/de Pardo Jimeno, 61, esc. 3,<br />
entreplanta, B<br />
E-mail: cradu-calugaru@icali.es<br />
Telefon: 965 924 196, Fax: 966<br />
531 083, Mobil: 622 052 114
Educaţie şi cultură NOIEMBRIE<br />
2015 11<br />
Dan Caragea - Critic literar<br />
Portugalia<br />
Verbele românești continuă<br />
dă fie „maltratate” după cum<br />
se va arăta în cele ce urmează.<br />
1. Unele verbe neologice<br />
de conjugarea I nu prezintă<br />
alternanța -o /-oa: invoc, invocă,<br />
să invoce, nu invoacă,<br />
să invoace; abrog, abrogă,<br />
să abroge (nu abroagă, să<br />
abroage). La fel: aloc, alocă,<br />
să aloce; evoc, evocă, să evoce;<br />
revoc, revocă, să revoce.<br />
Greșelile provin din analogia<br />
cu convoc, convoacă, să<br />
convoace; provoc, provoacă,<br />
să provoace, unde alternanța<br />
este corectă.<br />
2. Verbele a decerna și a<br />
se prosterna fac la indicativ<br />
prezent, persoana I, a II-a, a<br />
III-a singular, precum și la<br />
conjunctivul prezent: decernez,<br />
decernezi, decernează,<br />
să decernez etc., nu decern,<br />
decerni, decernă, să decern<br />
etc.; mă prosternez, te prosternezi,<br />
se prosternează, să<br />
mă prosternez, nu mă prostern,<br />
te prosterni, se prosternă,<br />
să mă prostern etc. (cf.<br />
DOOM, 2005)<br />
3. Se scriu și se pronunță<br />
fără -ez, la indicativ prezent,<br />
persoana a III-a singular,<br />
verbele: a ignora (ignoră), a<br />
îndruma (îndrumă), a înfoia<br />
(înfoaie). (cf. DOOM, 2005)<br />
Puşa Roth - Bucureşti<br />
În preajma copiilor, redevii<br />
parcă, fără să bagi de seamă,<br />
redevii copil şi memoria afectivă<br />
te copleşeşte cu propria-ţi<br />
experienţă, cu jocurile, poveştile<br />
şi poeziile pe care le recitai<br />
cu sau fără ocazie. Mi-aduc<br />
aminte, de exemplu, de poezia<br />
,,Gospodina”(din care am să citez<br />
un fragment) pe care o ştiu<br />
şi acuma la mii de întâmplări<br />
depărtare de lumea copilăriei:<br />
,,Greu e când eşti gospodină!/<br />
Uite, eu, cât sunt de mică,/ Iute-s<br />
ca o rândunică,/ Harnică-s ca o<br />
albină./… ”<br />
Poezia aparţine Otiliei<br />
Cazimir (12 februarie 1894,<br />
Cotu Vameş, Judeţul Neamţ -8<br />
iunie 1967, Iaşi) poeta sufletelor<br />
simple scriitoare, traducătoare<br />
și publicistă, fiind cunoscută<br />
mai ales ca autoare de versuri<br />
pentru copii. ,,Gingăşia copiilor<br />
m-a cucerit dintotdeauna. M-am<br />
apropiat de ei văzând, scriindu-le<br />
poezii vesele cu o nuanţă<br />
uşoară de ironie... Am început<br />
prin a spune copiilor poveşti şi,<br />
abia mai târziu, am început să<br />
scriu pentru ei. Totul se datorează<br />
pasiunii mele precoce pentru<br />
astronomie. Când eram o ,,mătuşică”<br />
abia ieşită din şcoala<br />
primară, le povesteam nepoţilor<br />
mei, de care nu mă despărţeau<br />
decât câţiva ani, despre stele”,<br />
mărturisea Otilia Cazimir.<br />
Alexandrina Gavrilescu, pe<br />
numele său de botez, a primit<br />
acest pseudonim literar de la scriitorul<br />
Mihail Sadoveanu și de la<br />
criticul literar Garabet Ibrăileanu.<br />
Scriitoarei nu i-a plăcut noul<br />
nume, aşa cum ea însăşi măturiseşte:<br />
„Dați-mi voie să vă mărturisesc,<br />
după atâta amar de ani,<br />
că numele acesta, pe care totuși<br />
l-am purtat cu cinste, nu mi-a<br />
plăcut niciodată. N-am nimic în<br />
comun cu eroinele legendelor<br />
germane, iar cea dintâi Otilie pe<br />
care am întâlnit-o în viață, fetița<br />
cu care am stat în bancă în clasa<br />
primară, era proastă, grasă și<br />
buboasă ...”.<br />
A folosit și alte pseudonime,<br />
precum Alexandra Casian,<br />
Ofelia, Magda, Dona Sol cu care<br />
a semnat în presă, mai ales, articolele<br />
„feministe”. Al cincilea<br />
copil al învățătorilor Ecaterina<br />
și Gheorghe Gavrilescu, viitoarea<br />
poetă şi-a petrecut copilăria<br />
în satul natal, iar în anul l898<br />
familia se mută la Iași, unde<br />
Alexandrina urmează școala,<br />
liceul, apoi cursurile Facultății<br />
Mic îndreptar ortografic,<br />
ortoepic și de punctuație<br />
4. Se scrie și se pronunță<br />
fără şi cu -ez, în această ordine,<br />
la indicativ prezent,<br />
persoana a III-a singular, verbul:<br />
a înjgheba (înjghebează<br />
/ înjgheabă) ş.a. (cf. DOOM,<br />
2005)<br />
5. Verbul a continua are,<br />
conform normei actuale, la indicativ<br />
şi conjunctiv prezent,<br />
persoana I singular, forma<br />
(să) continui, nu (să) continuu,<br />
ca şi la persoana a II-a<br />
singular, după modelul unor<br />
verbe în -ia (ca a apropia).<br />
(cf. DOOM, 2005)<br />
6. Se pronunță, cu accentul<br />
pe prima silabă, la indicativ<br />
și conjunctiv prezent,<br />
persoanele I și a II-a plural,<br />
verbele de conjugarea a IIIa:<br />
batem, bateți, să batem,<br />
să bateți, nu bătem, băteți,<br />
să bătem, să băteți; facem,<br />
faceți, să facem, să faceți,<br />
nu făcem, făceți, să făcem,<br />
să făceți; mergem, mergeți,<br />
să mergem, să mergeți, nu<br />
mergem, mergeți, să mergem,<br />
să mergeți.<br />
7. Verbul a scrie, la indicativ<br />
și conjunctiv prezent,<br />
persoanele I și a II-a plural,<br />
se scrie și se pronunță scriem,<br />
scrieți, să scriem, să scrieți,<br />
nu scrim, scriți, să scrim, să<br />
scriți.<br />
8. Se scriu și se pronunță<br />
fără -esc, la indicativ prezent,<br />
persoana a III-a singular, verbele:<br />
a bombăni (bombăne), a<br />
dăinui (dăinuie), a ţârâi (ţârâie);<br />
la fel a absolvi, inclusiv<br />
pentru sensul „a termina un<br />
an/o formă de învăţământ”.<br />
(cf. DOOM, 2005)<br />
9. Se scriu și se pronunță cu<br />
și fără -esc, la indicativ prezent,<br />
persoana a III-a singular,<br />
verbele: a biciui (biciuie<br />
/ biciuieşte), a birui (biruie<br />
/ biruieşte) ş.a. (cf. DOOM,<br />
2005)<br />
„În cazul fluctuaţiei dintre<br />
formele sufixate şi cele nesufixate<br />
nu se poate impune, din<br />
păcate, cu forţa, o coerenţă,<br />
neconfirmată de uz, numai<br />
de dragul coerenţei. La asemenea<br />
verbe (unele provenite<br />
din onomatopee), lucrurile nu<br />
pot fi încă tranşate definitiv şi<br />
într-un mod care să satisfacă<br />
sentimentul tuturor vorbitorilor.<br />
Nu există mijloace de<br />
memorare a formelor recomandate<br />
sau criterii pentru<br />
deducerea lor logică, fiind<br />
necesară consultarea DOOM<br />
2. Nu înseamnă că şi alte variante<br />
decât cele î<strong>nr</strong>egistrate<br />
în DOOM 2 nu ar fi posibile<br />
şi, cum şi între diversele dicţionare<br />
există deosebiri, folosirea,<br />
în cazurile de dubiu, a<br />
altei variante decât cea indicată<br />
în DOOM 2 nu ar trebui<br />
penalizată, făcând parte mai<br />
curând dintre variaţiile de uz<br />
decât dintre abaterile de la o<br />
normă categorică.” (Ioana<br />
Vintilă-Rădulescu, Ce e nou<br />
în DOOM, Internet)<br />
10. Verbul a mirosi are, la<br />
indicativ prezent, persoana a<br />
III-a plural, forma (ei) miros,<br />
nu (ei) miroase.<br />
11. Verbul a fi , la indicativ<br />
prezent, persoana I singular<br />
și plural, persoanele a II-a<br />
și a III-a singular, se scrie<br />
și se pronunță sunt, suntem,<br />
sunteți, nu sînt, sîntem,<br />
sînteți. De asemenea, verbul<br />
a fi , la indicativ prezent, persoanele<br />
I și a II-a plural, se<br />
pronunță suntem, sunteți, nu<br />
suntem, sunteți.<br />
12. Verbele a aprinde, a<br />
arde, a auzi, a cădea etc. se<br />
scriu și se pronunță la persoana<br />
I singular a indicativului prezent<br />
și la persoana a III-a singular<br />
și plural a conjunctivului<br />
prezent: aprind, să aprindă,<br />
nu aprinz, să aprinză; ard, să<br />
ardă, nu arz, să arză; aud, să<br />
audă, nu auz, să auză; cad, să<br />
cadă, nu caz, să cază.<br />
13. Verbele a pieri, a sări<br />
etc. se scriu și se pronunță la<br />
persoanele I și a II-a singular<br />
ale indicativului prezent<br />
și la persoana a III-a singular<br />
și plural a conjunctivului<br />
de Litere și Filosofie, dar fără a<br />
susține examenul de licență.<br />
La numai 18 ani, în 1912,<br />
debutează cu poezia Noaptea<br />
în revista ,,Viaţa Românească”,<br />
iar debutul în proză a avut loc<br />
în anul 1919 în publicația ,,Însemnări<br />
ieșene”. Cel dintâi volum<br />
de poezii, Lumini și umbre,<br />
i-a fost publicat în anul 1923, la<br />
Editura ,,Viața Românească”,<br />
urmează volumul de versuri<br />
Fluturi de noapte, Editura<br />
,,Cartea Românească”, 1927,<br />
carte premiată de Academia<br />
Română și de comitetul ,, Femina<br />
Vie- Heureuse” de la Paris, cu<br />
premiul Femina. A colaborat cu<br />
publicațiile ,,Însemnări ieșene”,<br />
,,Adevărul literar și artistic”,<br />
,,Lumea-bazar săptămânal”,<br />
,,Bilete de papagal”, ,,Iașul<br />
nou”, ,,Iașul literar”, ,,Orizont”,<br />
,, Gazeta literară”, ,,Cronica” etc.<br />
Timp de zece ani, între 1937-<br />
1947, a fost inspector al teatrelor<br />
din Moldova, însă datorită<br />
schimbărilor politice, la 1 martie<br />
1947, poeta rămânea fără modesta<br />
ei slujbă teatrală, fără nici<br />
un mijloc de trai şi cu îngrozitoarea<br />
durere de a nu putea cumpăra<br />
medicamente pentru nepotul ei,<br />
Jănel, fiul surorii Elena (Nuţa),<br />
grav bolnav de TBC. Pentru a<br />
obţine internarea lui la spitalul<br />
din Moroeni, unde era un medic<br />
vestit, scria disperată profesorului<br />
ieşean Petru Comarnescu,<br />
demnitar în Bucureşti, şi fostului<br />
vecin, Lucreţiu Pătraşcanu,<br />
care locuise cu părinţii, la mătuşa,<br />
Cornelia Stoica, vecină de<br />
gard. Răspunzându-i, Lucreţiu<br />
P ătrăşcanu, scria: „Dragă duduie<br />
Otilia, Am primit rândurile<br />
matale. În ce priveşte soarta nepotului<br />
matale, te rog să nu ai<br />
nici o grijă. Mai serioasă mi se<br />
pare situaţia nouă pe care Ministerul<br />
Artelor ţi-a creat-o. Fii<br />
bună şi pune din nou mâna pe<br />
condei şi fă-mi o propunere privitoare<br />
la situaţia matale pe care<br />
am putea să ţi-o asigurăm, în<br />
condiţiile actuale ale Iaşilor. Voi<br />
face tot ce-mi stă în putinţă să-ţi<br />
satisfac dorinţa. Dar să ştiu concret<br />
ce ar fi de făcut. Cu cele mai<br />
bune sentimente, L. Pătrăşcanu”.<br />
15 septembrie 1947.<br />
Fără a avea vreun mijloc de<br />
subzistenţă, devine colaboratoare<br />
permanentă a Editurii ,,Cartea<br />
Rusă”, unde stilizează traduceri<br />
din literatura rusă și sovietică. A<br />
tradus din literatura franceză<br />
(Maupassant), rusă și sovietică<br />
(Gorki, Kuprin, Cehov, Fedin,<br />
Gaidar ș.a.). Pentru bogata sa<br />
activitate literară (a publicat<br />
aproape 60 de volume de poezii)<br />
a primit numeroase premii<br />
și distincții: Premiul Academiei<br />
Române (1927), Premiul Femina<br />
(1928), Premiul Național pentru<br />
Literatură (1937), Premiul<br />
Societatea Scriitorilor Români<br />
(1942), Ordinul Muncii (1954),<br />
Ordinul Muncii cl. I (1964).<br />
Verbul<br />
prezent: pier, pieri, să piară,<br />
nu piei, să pieie; sar, sari, să<br />
sară, nu sai sau sări, să saie.<br />
14. Este neliterar verbul a<br />
vroi (rezultat din contopirea<br />
verbelor literare a vrea cu a<br />
voi) cu respectivele sale forme<br />
nerecomandate: vroiesc,<br />
vroiești, am vroit, vroiam,<br />
vroiai etc.<br />
15. Verbul a trebui, ca impersonal,<br />
are forme doar pentru<br />
persoana a III-a singular:<br />
trebuie, trebuia, a trebuit, să<br />
trebuiască etc., nu trebuiește,<br />
să trebuie. Când nu este impersonal,<br />
are forme și pentru<br />
persoana a III-a plural: Actele<br />
îmi trebuiau la bancă.<br />
16. Verbele de conjugarea<br />
a IV-a terminate în -i se scriu<br />
și se pronunță, la persoana<br />
I a perfectului simplu, (eu)<br />
sfârșii, venii, iar la persoana a<br />
III-a: (el) sfârși, veni.<br />
17. Conjunctivul prezent al<br />
verbului a avea se scrie și se<br />
pronunță la persoana a III-a<br />
singular și plural: să aibă, nu<br />
să aibe.<br />
18. Auxiliarul persoanei I singular<br />
al condiționalului optativ<br />
se scrie și se pronunță aș, nu ași.<br />
19. Imperativul negativ<br />
Otilia Cazimir - Poeta<br />
sufletelor simple<br />
Otilia Cazimir a scris şi proză,<br />
schiţe, chiar şi încercări dramatice:<br />
,,Din întuneric” (1928),<br />
,,Grădina cu amintiri” (1929),<br />
,,Târguşorul dintre vii” (1939),<br />
,,A murit Luchi” (1942) roman<br />
liric autobiografic, ,,Prietenii<br />
mei scriitori…” (1960). Dincolo<br />
de o strânsă colaborare, a trăit<br />
o frumoasă poveste de dragoste<br />
cu George Topârceanu. Deşi<br />
George Topîrceanu se căsătoreşte<br />
în anul 1912 cu învăţătoarea<br />
Victoria Iuga, cu care a avut un<br />
fiu, Gheorghe, căsnicia lor se va<br />
destrăma.<br />
Într-o epistolă aflată în posesia<br />
criticului şi istoricului literar<br />
Nicolae Scurtu şi publicată de<br />
către revista online a Uniunii<br />
Scriitorilor din România, adresată<br />
uneia dintre prietenele şi confidentele<br />
sale, prozatoarea Sandra<br />
Cotovu (1898–1987), care a<br />
primit îndrumări şi lecţii de stilistică<br />
literară, încă de la debut,<br />
de la George Topîrceanu, Otilia<br />
Cazimir îşi exprimă sentimentele,<br />
angoasele şi dorul pe care le<br />
înfruntă după moartea poetului.<br />
,,Sunt ostenită. Din ce în ce<br />
mai ostenită. Îmi vine să mă aşez<br />
pe marginea drumului şi să mor.<br />
Dar... n-am vreme. Am atâtea de<br />
făcut! Două zile am lucrat, la via<br />
al verbelor a duce, a face, a<br />
zice se scrie și se pronunță: nu<br />
duce, nu face, nu zice, și nu<br />
nu du, nu fă, nu zi. La imperativul<br />
afirmativ aceste ultime<br />
forme sunt cele corecte: du,<br />
fă, zi. Scriem cu un singur i:<br />
zi (ceva)!, nu zii (ceva)!<br />
20. Imperativul negativ al<br />
verbului a fi se scrie cu un singur<br />
i: nu fi (rău)! În schimb,<br />
imperativul afirmativ se scrie<br />
cu doi i: fi i (bun)!<br />
21. Se scrie și se pronunță,<br />
la infinitiv, a apărea, a cădea,<br />
a plăcea, a prevedea, nu a<br />
apare, a cade, a pare, a place,<br />
a prevede. La fel, la indicativul<br />
viitor și la condiționalul<br />
optativ: va apărea, ar apărea,<br />
nu va apare, ar apare etc.<br />
22. Se scrie și se pronunță,<br />
la infinitiv, a face, nu a făcea.<br />
La fel, la indicativul viitor și<br />
la condiționalul optativ: va<br />
face, ar face, nu va făcea, ar<br />
făcea.<br />
23. Verbele de conjugarea a<br />
IV-a terminate în -î, se scriu cu<br />
această literă la finală, nu cu<br />
-â: a hotărî, nu a hotărâ, etc.<br />
24. Se scrie cu â gerunziul<br />
format cu -ând: cântând,<br />
având, făcând, urând.<br />
domnului Sadoveanu, ca să pun<br />
un pic de ordine în manuscrisele<br />
lui. Caietele, însemnările lui,<br />
claie peste grămadă într-un sac!<br />
Le-am scos, le-am netezit, le-am<br />
rânduit. Filosofie, psihologie, fizică,<br />
studii despre stil, versuri, teatru<br />
Papură-Vodă, Microcosm...<br />
Aşa de tare m-a emoţionat, aşa de<br />
cumplit m-a speriat imensa bogăţie<br />
de material de preţ pierdut,<br />
aşa de tare m-a obosit efortul, că<br />
am venit acasă bolnavă, cu corpul<br />
prins de dureri rele, cu fălcile<br />
încleştate. Şi lipsesc manuscrise!<br />
De ce le-au luat? Ce-or să facă<br />
cu ele străinii, nepricepuţii? Era,<br />
ştiu bine, un capitol dintr-un roman<br />
în franţuzeşte, un deliciu.<br />
Romanul s-ar fi chemat Souvenirs<br />
d’un nourrisson. Şi începea:<br />
Je me souviens... Ţi-l imaginezi?<br />
Azi am fost la cimitir, întâia oară<br />
de atunci. I-am dus şi din partea<br />
matale garoafe (nu terminasem<br />
încă banii de flori). Mormântul<br />
lui, înţelege mata cuvintele astea<br />
absurde? Mormântul lui! Dar...<br />
nu l-am simţit pe el acolo, dedesubt.<br />
El e în altă parte. O să-l caut<br />
şi o să-l găsesc. Prea mi-e dor de<br />
el ca să nu mai fie nicăieri.”<br />
Casa în care a locuit şi a creat<br />
Otilia Cazimir a devenit muzeu<br />
memorial în 1972.
12 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Campania de excelenţă<br />
Români cu care ne mândrim<br />
Revista austriacă “ Faktum”,<br />
publicaţie care se distribuie<br />
tuturor firmelor de turism<br />
şi business travel din cadrul<br />
marilor companii austriece,<br />
a publicat un clasament al<br />
profesioniştilor care se ocupă<br />
de promovare şi marketing în<br />
turismul naţional.<br />
Simion Giurcă, şeful Biroului<br />
de promovare şi informare<br />
turistică al României<br />
din Viena se află pe locul 27<br />
în topul oamenilor de turism<br />
din Austria. Mai mult decât<br />
atât, acesta a fost clasat şi pe<br />
locul 1 dintre cele 38 de birouri<br />
naţionale de turism active<br />
în Austria, obţinând nu mai<br />
puţin de 282 de puncte. Juriul<br />
a fost format din 16 specialişti<br />
şi 3 redactori ai editurii Mucha,<br />
care au avut de ales din peste<br />
200 de candidaţi.<br />
Recent, am participat la una<br />
din acțiunile de rutină pe care<br />
Simion Giurcă le desfășoară<br />
pentru promovarea României<br />
în Austria. Românul a organizat<br />
în parteneriat cu<br />
Sony Pictures şi myAustrian,<br />
o vizionare a filmului de<br />
desene animate (3D) “Hotel<br />
T ranssilvanien II”. Peste 200<br />
de specialişti de la firme de turism<br />
partenere şi reprezentanţi<br />
ai mass-mediei din Austria au<br />
răspuns invitaţiei.<br />
A fost prezentat și un film<br />
documentar despre turism și<br />
frumusețile țării noastre. S-a<br />
degustat vin românesc iar<br />
copiii au fost serviți cu dulciuri<br />
produse în România.<br />
Simion Giurcă a fost și<br />
însoțitorul jurnaliștilor români<br />
de la UJRP în vizita efectuată<br />
la sediul Agenției de presă<br />
austriece.<br />
Agenția de presă austriacă<br />
APA: model de colegialitate<br />
și profesionalism pentru<br />
UJRP<br />
Andi Rădiu: Simion<br />
Giurcă, ce a însemnat pentru<br />
dumneavoastră acest premiu?<br />
Activitatea Biroului de<br />
turism pe care îl conduceţi<br />
a fost considerată cea mai<br />
bună.<br />
Simion Giurcă: Ca reprezentant<br />
oficial al României, orice<br />
recunoaştere, fie ea şi a mea<br />
ca persoană, este onorantă<br />
pentru ţara noastră. Un premiu,<br />
o diplomă, o distincţie<br />
în general şi implicit această<br />
medalie, reprezintă aprecierea<br />
unui comportament<br />
corect, faţă de muncă, faţă<br />
de societate, faţă de ţara care<br />
mă onorează cu încrederea<br />
acordată pentru a o reprezenta<br />
şi faţă de ţara în care îmi<br />
desfăşor activitatea. Medalia<br />
primită reflectă recunoaşterea<br />
de care eforturile făcute se<br />
bucură din partea societăţii<br />
austriece. Ca român mi-am<br />
dorit şi îmi doresc, nu numai<br />
să îmi fac treaba bine, ci<br />
să pot dovedi că suntem cel<br />
puţin la fel de buni ca ceilalţi.<br />
Această medalie este în egală<br />
măsură o apreciere din partea<br />
unor oameni care nu se joacă<br />
cu astfel de lucruri, şi asta mă<br />
bucură.<br />
Andi Rădiu: Spuneţi-ne<br />
câteva cuvinte despre Birourile<br />
de Turism ale României<br />
şi care este rolul lor în dezvoltarea<br />
turismului pentru<br />
ţara noastră ?<br />
Simion Giurcă: Birourile<br />
de Turism ale României s-au<br />
născut, în marea lor majoritate<br />
în urmă cu peste 50 de ani, ca<br />
parte integrantă a strategiei de<br />
turism a României comuniste,<br />
lansată cu scopul de-a atrage<br />
turişti vestici în ţara noastră.<br />
Acestea au fost deschise în<br />
cele mai importante capitale<br />
europene şi la New York, aşa<br />
cum au făcut de altfel toate<br />
statele care şi-au propus să<br />
atragă turişti străini în propiile<br />
ţări, şi aveau ca direcţii principale<br />
de acţiune promovarea<br />
ofertei turistice româneşti,<br />
susţinerea vânzărilor de produse<br />
turistice româneşti pe<br />
piaţă internaţională, creşterea<br />
notorietăţii şi consolidarea<br />
poziţiei destinaţiei România<br />
pe pieţele internaţionale şi<br />
asigurarea accesului publicului<br />
la informaţii diverse despre<br />
România şi consilierea acestu-<br />
ia, după caz, pentru pregătirea<br />
călătoriilor în ţară noastră.<br />
Birourile naţionale de turism<br />
sunt primele instituţii oficiale<br />
ale statului cu care viitorii<br />
turişti vin în contact, oferind<br />
o primă imagine a României,<br />
oferind turiştilor informaţii,<br />
recomandări şi sfaturi care<br />
să le dea certitudinea că au<br />
procedat bine când au ales<br />
destinaţia România şi asigurând-le<br />
premisele petrecerii<br />
unui concediu plăcut şi lipsit<br />
de probleme în ţara noastră.<br />
Andi Rădiu: Unde există<br />
în prezent reprezentanţe turistice<br />
şi unde ne situăm în<br />
comparaţie cu alte ţări?<br />
Simion Giurcă: Aş începe<br />
prin a vă spune că avem astăzi<br />
un număr egal de reprezentanţe<br />
cu cel al Sloveniei. Cred că<br />
această comparaţie va spune<br />
multe. În prezent avem birouri<br />
la Berlin, Londra, Madrid,<br />
Moscova, New York, Paris,<br />
Roma, Varşovia şi Viena.<br />
Andi Rădiu: Cum aţi descrie<br />
activitatea Biroului de<br />
Turism al României de la<br />
Viena?<br />
Simion Giurcă: Piaţa<br />
austriacă este una dintre<br />
pieţele ţintă definite prin<br />
strategia naţională de brand<br />
ca una dintre pieţele importante<br />
pentru România. Alături<br />
de piaţa austriacă, biroul de la<br />
Viena mai deserveşte piaţa din<br />
Ungaria, o altă piaţă turistică<br />
prioritară pentru România.<br />
Ambele ţări sunt în top 10 al<br />
ţărilor emitente de turişti pentru<br />
România. Dacă mai adăugăm<br />
celelalte pieţe deservite de la<br />
Viena, adică Slovacia, Cehia,<br />
Serbia, Croaţia şi Slovenia,<br />
pare de înţeles de ce biroul<br />
Viena are o anumită importanţă<br />
turistică pentru incomingul în<br />
România.<br />
Andi Rădiu: Din câte<br />
ştiu, sunteţi cel mai vechi<br />
reprezentant al unui birou de<br />
turism românesc extern, vă<br />
rog să ne descrieţi activitatea<br />
dumneavoastră şi rezultatele<br />
pe care le-aţi avut.<br />
Simion Giurcă: Din nefericire<br />
timpul trece şi întradevăr<br />
am devenit, secondat<br />
de aproape de colegul meu de<br />
la New York, cel mai vechi şef<br />
de birou naţional de turism al<br />
României şi totodată, şi o spun<br />
cu toată modestia, unul dintre<br />
cei mai experimentaţi. În ultimii<br />
ani circulaţia turistică a<br />
austriecilor spre România a<br />
crescut constanta de la circa<br />
20.000 de intrări pe an la<br />
peste 202.000 în anul 2014,<br />
an încheiat cu o creştere cu<br />
1,2 % a circulaţiei. România<br />
este astăzi o destinaţie turistică<br />
culturală şi naturală<br />
consolidată şi recunoscută pe<br />
piaţa austriacă, cu un potenţial<br />
real de creştere în continuare.<br />
Pe lângă creşterea circulaţiei<br />
turistice, îmbucurător este<br />
faptul că aria de răspândire a<br />
agenţiilor austriece de turism<br />
care vând România acoperă<br />
toate cele 9 landuri federale,<br />
că gama produselor turistice
Campania de excelenţă NOIEMBRIE<br />
2015 13<br />
puse în vânzare s-a diversificat,<br />
mergând de la produse<br />
tradiţionale consacrate la<br />
produse specializate, de nişă.<br />
Avem ofertanţi tradiţionali de<br />
circuite culturale, sejururi de<br />
cură, city-break, drumeţii în<br />
Carpaţi, turism de aventură,<br />
cicloturism, croaziere pe<br />
Dunăre, turism religios, turism<br />
rural, turism estival,<br />
turismul de camping & caravaning,<br />
turism off-road, etc.<br />
Andi Rădiu: Cum văd<br />
turiştii austrieci România?<br />
Ce vă spun la întoarcerea din<br />
concediu?<br />
Simion Giurcă: În general,<br />
autriecii se întorc foarte<br />
mulţumiţi din România.<br />
Asta nu înseamnă însă că<br />
nu există suficiente lucruri<br />
care ar trebui îmbunătăţite.<br />
Amintesc aleator câteva dintre<br />
acestea: lipsa unor toalete<br />
publice corespunzătoare de-a<br />
lungul principalelor rute de<br />
acces spre zone turistice şi<br />
în vecinătatea obiectivelor<br />
turistice de mare interes, o<br />
totală necoordonare a orelor<br />
şi zilelor de funcţionare a muzeelor<br />
şi unor obiective turistice<br />
majore, lansarea unor noi<br />
curse de zboruri regulate, de<br />
preferinţă low-cost, între iena<br />
şi destinaţii din România,<br />
modernizarea transportului<br />
pe căile ferate, accentuarea<br />
ritmului de modernizare a<br />
staţiunilor balneare, derularea<br />
unor campanii de promovare<br />
agresivă pe piaţa turistică<br />
austriacă, creşterea calităţii,<br />
numărului şi diversităţii materialelor<br />
de promovare ale<br />
destinaţiilor româneşti, atât<br />
tradiţionale cât şi digitale,<br />
organizarea turismului românesc<br />
în principalele zone şi<br />
localităţi turistice, la nivel local,<br />
regional şi naţional, după<br />
principii moderne pe baza<br />
principiilor şi metodelor de<br />
marketing şi management al<br />
destinaţiei, înfiinţarea unui<br />
organism naţional de promovare<br />
turistică eliberat de<br />
birocraţie şi deschis noului,<br />
etc.<br />
Andi Rădiu: Dar turiştii<br />
români? Ce înseamnă astăzi<br />
turismul românesc în Austria?<br />
Simion Giurcă: România<br />
este astăzi o ţară care trimite<br />
anual peste 235.000 de turisti<br />
în Austria. Aceştia vin<br />
iarna pentru schi şi wellness,<br />
vara pentru refacere în zone<br />
pitoreşti şi tot timpul anului<br />
pentru shopping. A crescut<br />
şi interesul românilor pentru<br />
turismul de sănătate. Cea<br />
mai importanta destinaţie<br />
austriacă vizitată de români<br />
este Viena. Românii sunt<br />
apreciaţi şi doriţi ca turişti<br />
în Austria, motiv pentru care<br />
Asociaţia naţională de promovare<br />
turistică a Austriei<br />
„Österreich Werbung” are o<br />
reprezentanţă în Bucureşti.<br />
Andi Rădiu: Care a fost ultimul<br />
eveniment pentru promovarea<br />
turismului românesc<br />
pe care l-aţi organizat?<br />
Simion Giurcă: Sâmbătă,<br />
24 octombrie, am organizat în<br />
parteneriat cu Sony Pictures<br />
şi myAustrian, o vizionare a<br />
filmului de desene animate<br />
(3D) “Hotel Transsilvanien<br />
II”. Peste 200 de specialişti<br />
de la firme de turism partenere<br />
şi reprezentanţi ai<br />
mass-mediei din Austria au<br />
răspuns invitaţiei noastre,<br />
unii venind la film împreună<br />
cu copiii lor. Copiilor prezenţi<br />
la film le-am oferit, la intrarea<br />
în sală, tradiţionalii<br />
biscuiţi româneşti “Eugenia”.<br />
Înaintea de începerea filmului<br />
a fost difuzat un spot de promovare<br />
a României. Acţiunea<br />
s-a încheiat cu o degustare<br />
de vinuri româneşti, oferite<br />
de podgoria “Liliac”. Le<br />
mulţumesc şi pe acesta cale<br />
celor de la Sony Pictures, UCI<br />
Kinowelt, myAustrian, Liliac<br />
şi George Turism pentru sprijinul<br />
acordat pentru realizarea<br />
acestei acţiuni.<br />
Un material realizat de<br />
Andi Rădiu – Uniunea<br />
Jurnaliștilor Români de<br />
Pretutindeni, Martinstraße<br />
54, 1180 Viena - Austria<br />
***<br />
Nota redacției:<br />
Drd. Ec. Simion Giurcă,<br />
şeful Biroului de promovare<br />
şi informare turistică al<br />
României din Viena se află pe<br />
locul 27 în topul oamenilor de<br />
turism din Austria, iar biroul<br />
de turism pe care îl conduce<br />
s-a clasat pe locul I dintre<br />
38 de birouri naţionale de<br />
turism active în Austria. Din<br />
2014 Simion Giurcă este și<br />
cetățean de onoare al Vienei<br />
și preşedintele Asociaţiei<br />
Birourilor Naţionale de<br />
Turism din care fac parte 38<br />
de state.<br />
Distincţia i-a fost acordată<br />
de Michael Haupl, primarul<br />
oraşului Viena şi i-a fost<br />
înmânată de către Michael<br />
Ludwig, consilier local, în<br />
cadrul unei ceremonii festive<br />
ce a avut loc în Austria.<br />
“Este o mare onoare pentru<br />
mine să primesc această<br />
distincţie. Toată activitatea<br />
pe care am desfăşurat-o în cei<br />
20 de ani de când reprezint<br />
România a avut ca principal<br />
scop promovarea ţării noastre<br />
ca şi destinaţie turistică.<br />
Prin acţiunile pe care le-am<br />
generat am încercat să sprijin<br />
relaţiile bilaterale în domeniul<br />
turismului. Cred că<br />
România este o ţară extrem<br />
de frumoasă, iar diversitatea<br />
de produse turistice o face şi<br />
extrem de atractivaapentru<br />
vizitatorii străini.”, a declarat<br />
Simion Giurcă cu ocazia<br />
decernării distincţiei.<br />
Simion Giurcă a fost nominalizat<br />
pentru Premiile de<br />
Excelență „ Mihai Eminescu”<br />
2016, în cadrul Galei de premiere<br />
a Campaniei „Noi<br />
susținem excelența!”, ce se<br />
va desfășura în perioada 15 –<br />
17 ianuarie 2016 în Benidorm<br />
/ Provincia Alicante.
14 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Campania de excelenţă<br />
Creațiile vestimentare ale<br />
designerul român Tina Olari<br />
prezente și la<br />
Miss World Spain 2015<br />
Miss World este una dintre<br />
cele patru competiţii internaţionale<br />
de frumuseţe, alături<br />
de Miss Earth, Miss Universe<br />
şi Miss International. Miss<br />
World, înfiinţat în 1951 de<br />
către Eric Morley (soţul J uliei<br />
Morley), a fost iniţial un concurs<br />
dedicat exclusiv costumelor<br />
de baie şi era denumit<br />
Festival Bikini Contest. Prima<br />
câştigătoare a titlului Miss<br />
World, în 1951, a fost suedeza<br />
Kiki Haakonson, fiind, de<br />
altfel, la acea vreme, prima<br />
concurentă într-o competiţie<br />
de frumuseţe care a purtat<br />
un costum de baie format din<br />
două piese.<br />
Sub deviza „Beauty with a<br />
Purpose” (Frumuseţe cu un<br />
scop), câştigătoarele Miss<br />
World militează pentru drepturile<br />
copiilor şi derulează<br />
campanii pentru ajutorarea<br />
lor. Dintre toate competiţiile<br />
de frumuseţe, Miss World are<br />
cea mai activă campanie socială<br />
pe toate continentele şi<br />
cel mai puternic mesaj social,<br />
având la activ donaţii făcute<br />
de peste 1 milion de dolari.<br />
Un nume de succes în lumea<br />
modei internaționale -<br />
Tina Olari<br />
Creațiile vestimentare în<br />
stil aristocrat ale designerului<br />
Tina Olari din Bistrița,<br />
continuă să cucerească femeile<br />
din străinătate. Croiala<br />
executată special pentru<br />
formele feminine, fără tipar,<br />
direct pe material, sunt<br />
doar câteva detalii care au<br />
transformat creațiile designerului<br />
bistrițean în obiecte<br />
vestimentare unice şi foarte<br />
valoroase.<br />
Stabilită în Barcelona - capitala<br />
Cataloniei, unde și-a<br />
deschis un shorwoom -, Tina<br />
Olari se bucură în continuare<br />
de succes. Într-un articol anterior<br />
menționam faptul că<br />
prestigioasa revistă de modă<br />
spaniolă Novias España i-a<br />
dedicat anul acesta creatoarei<br />
românce, patru pagini în<br />
care sunt prezentate diverse<br />
creații semnate de Tina, iar<br />
cu Nicolas Prieto, cunoscutul<br />
designer spaniol în materie de<br />
haine de blană, a realizat o colaborare<br />
de succes.<br />
Tot în acest an, Tina Olari a<br />
fost propusă de către spanioli<br />
pentru titlul de designer oficial<br />
la concursul Miss World<br />
Spain - Barcelona, la care<br />
a participat și în calitate de<br />
președinte al juriului. Evenimentul<br />
s-a desfășurat pe data<br />
de 17 iunie, la Gran Casino<br />
Barcelona, unde, concurentele<br />
aspirante la titlul de Miss<br />
World Spain 2015 au defilat<br />
îmbrăcate cu vestimentații de<br />
lux, marca Tina Olari.<br />
Creaţiile designerului român<br />
au fost foarte apreciate<br />
la concursul din iunie, motiv<br />
pentru care, Tina a fost desemnată<br />
să pregătească patru<br />
concurente din Catalonia<br />
(Mireia Lalaguna - Miss<br />
World/ Barcelona, Elisabeth<br />
Borne - Miss World Spain/<br />
Tarragona, Ruth Legido<br />
- Miss World Spain/ Girona,<br />
și Yohenis Flores - Miss<br />
World Spain/Lerida), pentru<br />
gala finală Miss World Spain<br />
2015 ce s-a desfășurat în perioada<br />
24 – 25 octombrie în<br />
Estepona/ Provincia Málaga.<br />
Timp de șase luni de zile,<br />
Tina a participat la pregătirea<br />
concurentelor împreună cu<br />
delegaţia Cataloniei alcătuită<br />
din 10 persoane şi condusă<br />
de José Antonio Giovinco.<br />
A fost o perioadă grea, cu<br />
multă muncă și stres dar la<br />
gala din octombrie echipa din<br />
Catalonia s-a bucurat de mult<br />
succes.<br />
Pe parcursul celor două<br />
seri în care s-a desfășurat<br />
evenimentul, Tina Olari a<br />
asigurat atât ţinutele concurentelor<br />
(foarte aplaudate<br />
și apreciate la scenă<br />
deschisă), cât şi pe cele ale<br />
membrilor delegației din<br />
Catalonia.<br />
În prima seară a galei, Tina<br />
a donat o rochie unicat în valoare<br />
de 700 euro, pentru cauza<br />
evenimentului. În cea de<br />
a doua seară, la gala finală,<br />
două dintre concurentele din<br />
Catalonia au fost desemnate<br />
cu cele mai importante premii.<br />
Premiul pentru talent a<br />
fost oferit artistei Elisabeth<br />
Borne (Miss World Spain/<br />
Tarragona) iar trofeul Miss<br />
World Spain 2015 a fost<br />
dece rnat frumoasei Mireia<br />
Lalaguna (Miss World<br />
Spain/ Barcelona) care a fost<br />
aleasă oficial să reprezinte<br />
Spania în cadrul competiţiei<br />
Miss World 2015, care se va<br />
desfăşura în acest an la Sanya,<br />
în China, în perioada 21 noiembrie<br />
- 20 decembrie, unde<br />
vor fi prezente 118 candidate<br />
din tot atâtea ţări, iar marele<br />
premiu va fi în valoare de<br />
100.000 de dolari.<br />
Îi dorim mult succes<br />
Mireiei Lalaguna și sperăm<br />
să putem afirma cu mândrie<br />
că cea mai frumoasă femeie<br />
din lume (care va fi desemnată<br />
la competiția Miss World<br />
2015 de la Sanya), a purtat<br />
creațiile designerului român<br />
Tina Olari.<br />
Un material realizat de<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
***<br />
Nota redacției:<br />
Tina Olari a fost nominalizată<br />
pentru Premiile de<br />
Excelență „ Mihai Eminescu”<br />
2016, în cadrul Galei de<br />
premiere a Campaniei „Noi<br />
susținem excelența!”, ce se<br />
va desfășura în perioada 15 –<br />
17 ianuarie 2016 în Benidorm<br />
/ Provincia Alicante.
Campania de excelenţă NOIEMBRIE<br />
2015 15<br />
Români cu care ne mândrim<br />
Spania – Țara care l-a adoptat pe<br />
Marele Maestru Internaţional de șah, Mihai Șubă<br />
Pe Mihai Șubă - Campion național, european și mondial<br />
la veterani, unul dintre<br />
cei mai profesioniști șahiști<br />
români ai tuturor timpurilor,<br />
am avut onoarea să-l cunosc<br />
în Alfaz del Pi de pe Costa<br />
Blanca din Spania, orașul de la<br />
Marea Mediterană unde trăiesc<br />
în pace și armonie peste 102<br />
pionatele de șah pentru vete- rani din Spania și din alte zone<br />
ale lumii. În semn de respect<br />
și considerație, primăria din<br />
Alfaz del Pi i-a oferit maestrului<br />
Mihai Șubă un spațiu, unde,<br />
săptămânal, copii, adolescenți<br />
și adulți de diferite vârste din<br />
zonă, au posibilitatea să învețe<br />
de la maestrul Șubă tainele<br />
Federaţia Internaţională de Şah i-a oferit titlul de Maestru<br />
I nternaţional în anul 1975 şi<br />
distincţia de Mare Maestru Internaţional<br />
în 1978.<br />
Mihai Șubă a câştigat campionatul<br />
naţional de şah în<br />
1980, 1981 şi 1985 și s-a clasat<br />
pe primul loc la turneele<br />
care au avut loc la Dortmund<br />
cauzat extrem de multe pro-<br />
bleme, fiind chiar amenințat cu<br />
excluderea pe viață din lumea<br />
șahului. Din aceste motive,<br />
maestrul Mihai Șubă a decis<br />
în anul 1988, să emigreze împreună<br />
cu fiul său cel mare,<br />
în Anglia, unde a solicitat azil<br />
politic. Din 1989 a început să<br />
participe la turneul european<br />
pe echipe, sub steagul Marii<br />
Britanii obținând rezultate de<br />
excepție.<br />
A revenit în țară în anul<br />
1992 cu planuri mari în ceea<br />
ce privește evoluția șahului<br />
românesc la nivel național și<br />
internațional, participând pentru<br />
țara sa, România, la diverse<br />
campionate și turnee. La acel<br />
moment, maestrul Mihai Șubă<br />
a sperat că, odată cu așa-zisa<br />
revoluție din 1989, România<br />
se va transforma într-o țară<br />
democratică, civilizată, unde<br />
demnitarii statului vor investi<br />
în educația poporului român, în<br />
sănătate și pentru o viață socială<br />
demnă.<br />
După ani de zile petrecuți<br />
în una dintre cele mai civilizate<br />
și mai democratice țări din<br />
Europa și din lume, maestrul<br />
Mihai Șubă nu avea de unde<br />
să știe că de fapt, adevărații<br />
comuniști, dușmanii reali ai<br />
poporului român, au rămas și<br />
FOTO: Marele maestru Mihai Șubă și șeful Clubului de Șah din Alfaz del Pi - Carlos Agullo Valcarcel, Autor: OR<br />
după 1989 la „butoane” infiltrându-se<br />
împreună cu familiile<br />
naționalități. Fostul campion<br />
național al României se bucură<br />
de aprecierea spaniolilor și a<br />
cetățenilor din orașul de la poalele<br />
coastei Sierra Helada, locul<br />
unde maestrul Mihai Șubă s-a<br />
stabilit de ani de zile.<br />
La cei aproape 68 de ani,<br />
maestrul Șubă predă ore de șah<br />
și este încă prezent la masa de<br />
joc, continuând să participe și,<br />
să câștige la turneele și cam-<br />
șahului, acest sport al minții,<br />
care, conform campioanei<br />
S usan Polgar „dezvoltă claritatea<br />
mentală, stabilitatea şi<br />
chiar starea de sănătate.”<br />
Mihai Șubă – Trecut și<br />
prezent<br />
Maestrul Mihai Șubă s-a<br />
născut în București în anul 1947<br />
și, a jucat șah pentru Universitatea<br />
București ani de zile. Pentru<br />
rezultatele sale de excepție,<br />
(Germania) în 1983, la Praga<br />
în 1985 şi la Timişoara în anul<br />
1987, clasându-se între primii<br />
12 candidați din lume la titlul<br />
de campion mondial la șah.<br />
Cu toate că maestrul Șubă a<br />
fost unul dintre cei mai autentici<br />
ambasadori ai României<br />
(datorită performanțelor sale<br />
internaționale), faptul că a refuzat<br />
să facă parte din structura<br />
partidului comunist român, i-a<br />
lor, în cele mai importante dintre<br />
instituțiile statului.<br />
I-au trebuit ani de zile maestrului<br />
Mihai Șubă să înțeleagă<br />
faptul că, nu s-a schimbat<br />
aproape nimic în țara din care<br />
emigrase și că toate planurile și<br />
visele sale de viitor se vor spulbera<br />
unul după altul.<br />
Din palmaresul Marelui<br />
Maestru de Șah<br />
În anul 1993 Mihai Șubă<br />
ajunge în Spania, unde se și<br />
stabilește, participând la toate<br />
campionatele și turneele de șah<br />
sub drapel… românesc, pe care<br />
le câștigă cu succes.<br />
Maestrul Şubă a fost victima<br />
unei controverse în anul<br />
2008, când titlul de Campion<br />
Mondial la Seniori i-a revenit<br />
jucătorului american Larry<br />
Kaufman, în urma unei decizii<br />
FOTO: Marele maestru Mihai Șubă (campion național, european și mondial<br />
la veterani), campion en-titre, alături de organizatorii C ampionatului<br />
Național de Șah pentru Veterani – București 2012, Autor: Ionuț Iamandi<br />
la tie-break (situație de egalitate<br />
în care se mai joacă o partidă<br />
pentru a se decide câștigătorul),<br />
iar locul doi lui Mihai Șubă.<br />
Sistemul de departajare a fost<br />
înţeles greşit de către organizatori,<br />
iar Consiliul FIDE din<br />
martie 2009 a decis ca Mihai<br />
Șubă și Larry Kaufman să fie<br />
declaraţi Campioni Mondiali<br />
la Seniori pentru anul 2008. În<br />
luna aprilie 2009, Mihai Şubă<br />
avea în clasamentul FIDE 2542<br />
de puncte ELO [1] .<br />
Uniunea Europeană de Şah,<br />
Federaţia Italiană de Şah şi<br />
Comitetul de Şah Valdôtain au<br />
organizat în anul 2011, în Italia,<br />
Campionatul European de Şah<br />
la Seniori, la care au participat<br />
101 de jucători. Competiţia<br />
s-a desfăşurat pe parcursul a<br />
nouă runde urmându-se sistemul<br />
elveţian. Marele Maestru<br />
Mihai Şubă a obținut titlul de<br />
Campion European la Seniori<br />
după ce a reuşit să adune 7.5<br />
puncte, iar în anul 2014, titlul<br />
de Campion European la Șah<br />
pentru Veterani din Portugalia.<br />
Spania – A doua țară a<br />
Marelui Maestru Mihai Șubă<br />
Alfaz del Pi este locul unde<br />
maestrul Mihai Șubă se simte<br />
ca și acasă. Când nu participă<br />
la campionate sau turnee,<br />
își petrece timpul cu prietenii<br />
la câte o partidă amicală de<br />
șah (Carlos Agullo Valcarcel –<br />
șeful clubului de șah din Alfaz<br />
del Pi, este unul dintre cei mai<br />
mari admiratori ai maestrului<br />
Șubă), sau scriind cărți de specialitate<br />
foarte apreciate pe plan<br />
internațional.<br />
Strategia Dinamică a Şahului<br />
şi a monografiei „The Hedgehog”<br />
este una dintre acestea, pe care,<br />
maestrul Șubă a tradus-o și în<br />
limba română pentru cei de<br />
acasă interesați să cunoască tainele<br />
șahului.<br />
Din păcate însă, șefii<br />
Federației de Șah din România<br />
s-au tot schimbat în ultimii ani,<br />
așa că, faimoasa carte e uitată<br />
pe vreun raft prăfuit, așteptând<br />
pe cei care îi vor recunoaște<br />
adevărata valoare și vor binevoi<br />
să o publice pentru generațiile<br />
viitoare de tineri iubitori de șah<br />
din România, oferindu-i astfel,<br />
Marelui Maestru de șah Mihai<br />
Șubă, tot respectul, aprecierea<br />
și considerația pe care le merită.<br />
Măcar atât...<br />
Referințe:<br />
[1]ÉLO = Metodă de evaluare<br />
introdusă de către matematicianul<br />
american de origine<br />
maghiară Élő Árpád (1903 –<br />
1992). În conformitate cu acest<br />
sistem, fiecărui jucător de șah i<br />
se atribuie un număr inițial de<br />
puncte, care poate crește sau<br />
scădea în funcție de rezultatele<br />
pe care le obține în turneele de<br />
șah. Acest sistem stă astăzi la<br />
baza clasificării jucătorilor de<br />
categorie internațională.<br />
Un material realizat de<br />
Kasandra Năsăudean Kalmann<br />
– Uniunea Jurnaliștilor Români<br />
de Pretutindeni, Martinstraße<br />
54, 1180 Viena, Austria<br />
Nota redacției:<br />
Marele Maestru Internaţional<br />
de șah Mihai Șubă a fost nominalizat<br />
pentru Premiile de<br />
Excelență „Mihai Eminescu”<br />
2016, în cadrul Galei de<br />
premiere a Campaniei „Noi<br />
susținem excelența!”, ce se va<br />
desfășura în perioada 15 – 17<br />
ianuarie 2016 în Benidorm /<br />
Provincia Alicante.<br />
FOTO: Marele maestru Mihai Șubă, Carlos Agullo Valcarcel și prieteni din Benidorm. Autor: OR
16 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Diaspora<br />
Uniunea Jurnaliștilor Români de Pretutindeni<br />
Proiectul unei voci unitare a diasporei<br />
Despre cât de greu este<br />
ca un cor să ajungă la armonizarea<br />
vocilor, astfel ca<br />
și ultimul acord final să fie<br />
fără note distonante, se știe.<br />
Dar este cu mult mai greu să<br />
reușești să aduni la aceeași<br />
masă ziariști români din mai<br />
multe țări pentru a înființa o<br />
uniune a acestora.<br />
Recent însă, a avut loc la<br />
Viena constituirea Uniunii<br />
Jurnaliștilor Români de<br />
Pretutindeni (UJPR), care<br />
acum reunește reprezentanți ai<br />
presei de limbă română din 11<br />
țări: Italia, Spania, A ustria,<br />
Canada, Germania, Marea<br />
Britanie, Germania, Grecia,<br />
Cipru, Belgia, Israel, cărora<br />
li s-au adăugat și colegi<br />
din România procupați de<br />
actualitățile din diaspora.<br />
Inițiativa realizării, cu<br />
fonduri proprii, a UJPR<br />
a aparținut celor de la<br />
Asociația „Mihai Eminescu”<br />
din Viena, iar importanța<br />
acordată uniunii (al cărei<br />
principal scop este de a deveni<br />
o voce puternică a presei<br />
din diaspora) a fost pusă<br />
în evidență și de oficialii care<br />
au dat curs invitației de a participa<br />
la ședința de constituire:<br />
Sandra Pralong - consilier<br />
de stat de la Președinția<br />
României (aceasta fiind și<br />
prima sa deplasare oficială<br />
în diaspora), Angel Tîlvăr<br />
- ministrul delegat pentru<br />
Relațiile cu Românii de peste<br />
Hotare, Bogdan Mazuru<br />
- noul ambasador al României<br />
în Austria, Alina Hagima<br />
- director general DPRRP,<br />
Irina Cornișteanu - director<br />
ICR Viena.<br />
Cu alte cuvinte, față în<br />
față cu reprezentanți ai presei<br />
din diaspora au stat atât<br />
Președinția cât și Guvernul.<br />
Ca o recunoaștere a nou<br />
constituitei UJPR, reprezentanta<br />
Președinției a propus<br />
un parteneriat celor pe care<br />
i-a asemuit „adevărații noi<br />
pașoptiști”: „Vă ofer un<br />
parteneriat cu cea mai simbolică<br />
instituție a României.<br />
Președinția are o viziune<br />
nouă prin intermediul domnului<br />
Iohannis. Vede cât<br />
de prețioasă este diaspora.<br />
Înainte de a fi o problemă,<br />
diaspora este o extraordinară<br />
bogăție. Experiența și<br />
expertiza dvs. reprezintă o<br />
bogăție a statului român.<br />
Avem nevoie să știm care<br />
sunt acei oameni care fac<br />
lucruri excepționale. Să-i<br />
invităm să-și transfere expertiza<br />
către omologii lor<br />
din România. Să recoltăm<br />
cunoștințele și expertiza oamenilor<br />
din diaspora. Expertiza<br />
nu e doar a elitelor, ci și<br />
a celor care adună cu grijă<br />
căpșunile sau îngrijesc bătrâni.<br />
Voi, diaspora, sunteți<br />
adevărații noi pașoptiști.<br />
Dacă au reușit 100 de oameni<br />
să modernizeze România în<br />
1848, n-am putea noi, 3 milioane,<br />
să facem o diferență?<br />
Haideți, împreună să construim<br />
o altfel de Românie!<br />
Ea este posibilă și se poate<br />
prin contribuția tuturor. Vom<br />
face un laborator al diasporei<br />
încercând să aducem în<br />
România experiența din diaspora.<br />
Împreună vom face<br />
lucruri frumoase și vom arăta<br />
că diaspora contează!”.<br />
Salutând constituirea UJPR,<br />
și ministrul Angel Tâlvar a<br />
anunțat în premieră două viitoare<br />
evenimente referitoare<br />
la românii de peste graniță:<br />
de anul viitor se va externaliza<br />
evaluarea proiectelor depuse<br />
pentru a obține finanțare<br />
de la D epartamentul Politici<br />
pentru Relația cu Românii de<br />
Pretutindeni și, tot în 2016,<br />
va fi organizat pentru prima<br />
dată, cel mai probabil la începutul<br />
lunii martie, atât de<br />
mult promisul Congres al<br />
Românilor de Pretutindeni,<br />
prevăzut de altfel încă din<br />
2007 (prin Legea <strong>nr</strong>. 299).<br />
Tentative de coagulare a<br />
unei voci unitare a mediei de<br />
limba română din diaspora<br />
au mai fost și poate vor mai<br />
fi, dar diferența va fi dată de<br />
seriozitatea activităților fiecărei<br />
astfel de structuri, la<br />
fel ca și în cazul mass-media,<br />
indiferent că este vorba<br />
despre ziare sau emisiuni de<br />
radio, ori de televiziune.<br />
În ceea ce privește UJPR,<br />
sinteza rolului acesteia a<br />
fost făcută chiar de către<br />
președintele organizației,<br />
Sorin Cehan: „Presa din<br />
diaspora a fost considerată<br />
fratele mic și bolnăvicios al<br />
presei din România. Totuși,<br />
am dovedit cu timpul că suntem<br />
merituoși și valoroși în<br />
istoria românilor din străinătate.<br />
Nu suntem presă de<br />
mâna a doua. Scriem pentru<br />
un sfert de populația<br />
României care trăiește peste<br />
hotare!”.<br />
Alături de Sorin, în conducerea<br />
UJPR au mai fost<br />
aleși: Laura Hant - primvicepreședinte;<br />
vicepreședinți:<br />
Cristina Sofronie ( Canada,<br />
totodată și c orespondent<br />
Evenimentul Zilei), Doina<br />
Meiseles (Israel), Kasandra<br />
Năsăudean Kalmann<br />
( Spania), Andi Rădiu ( Italia),<br />
Ionuț Țene ( România),<br />
Ruben Doran - secretar<br />
(Austria), Constantin Hant<br />
- trezorier (Austria); membri<br />
supleanți: Anamaria<br />
Daiana Mătieș (Germania),<br />
Ana Țuțuianu (Grecia),<br />
Ionică Armanca (Austria),<br />
Liviu Hopârtean (Belgia),<br />
Mircea Maer ( Anglia); pe<br />
lângă aceștia, membri fondatori<br />
ai UJPR mai sunt:<br />
Marius Dobrescu (România),<br />
Veronica Ivanov ( Cipru), Ana<br />
Maria Cuciureanu (Grecia),<br />
Carmen Drăghici Hopârtean<br />
( Belgia), Dan Aurelian<br />
Pătrașcu ( Spania), Oana<br />
Dobrescu ( România).<br />
Și, tocmai pentru că<br />
scriu pentru jumătate din<br />
populația României care se<br />
află peste hotare, jurnaliștii<br />
din UJPR vor continua să o<br />
facă ca și până acum, fără a<br />
adopta vreo culoare politică<br />
sau religioasă.<br />
Primele activități UJPR<br />
Cine nu visează să viziteze<br />
o agenție de presă independentă<br />
și să afle chiar de la<br />
coordonatorul acesteia secretele<br />
păstrării coloanei vertebrale<br />
timp de peste un secol?<br />
Ei bine, ocazia ne-a fost dată<br />
de discuția avută cu Thomas<br />
Karabaczek, președintele<br />
agenției de presă a Austriei<br />
(APA), a cărei tradiție începe<br />
din anul 1849! Prin seriozitate<br />
și profesionalism, APA a<br />
ajuns să transmită zilnic un<br />
flux de circa 700 de știri, asigurat<br />
de cei 170 de angajați.<br />
L-am întrebat pe Thomas<br />
Karabaczek dacă asupra<br />
APA s-au încercat „influențe”<br />
politice și mi-a răspuns fără<br />
ezitare că da, dar tăria și credibilitatea<br />
agenției rezidă<br />
tocmai din faptul că deopotrivă,<br />
acționarii și angajații<br />
agenției nu au cedat niciodată<br />
acestor tentative, oricât de<br />
ademenitoare au fost.<br />
O a doua activitate bifată<br />
deja de UJPR a fost lansarea<br />
de carte a unuia dintre membrii<br />
acesteia: jurnalist și istoric,<br />
Ionuț Țene s-a avântat<br />
„Contra curentului” prin<br />
acest volum de publicistică<br />
istoriografică, eveniment<br />
la care, în celebra cafenea<br />
vieneză Landmann, au răsunat<br />
acordurile Baladei lui<br />
Ciprian Porumbescu. Balada<br />
a fost interpretată în capitala<br />
austriacă, în care a studiat<br />
compozitorul, de către<br />
artiștii româno-vienezi Tudor<br />
Andrei și Ruben Doran. Iar<br />
despre importanța păstrării<br />
acurateții istorice, inclusiv de<br />
către jurnaliști, au mai vorbit<br />
la prezentarea cărții nu doar<br />
autorul, ci și Simion Giurcă,<br />
șeful Biroului de promovare<br />
și informare turistică al<br />
României la Viena, precum și<br />
Vasile George Dâncu, editorul<br />
volumului. Pentru că, spune<br />
Ionuț Țene: „Demitizarea<br />
istoriei este o modă extrem de<br />
trecătoare...”.<br />
Un material realizat de<br />
Cristina Sofronie (Canada -<br />
corespondent Evenimentul<br />
Zilei) - Uniunea Jurnaliștilor<br />
Români de Pretutindeni<br />
Martinstraße 54, 1180<br />
Viena - Austria
1(Prun plin – semn divin?)<br />
Pagina copiilor NOIEMBRIE<br />
2015 17<br />
Bucuria lecturii<br />
Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad<br />
România<br />
Bucuria lecturii<br />
Bucuria de-a citi<br />
Unii o au zi de zi;<br />
Cunoştinţe dobândesc<br />
Uşor, într-un mod firesc.<br />
Rândurile scrise-aici<br />
I-aşteaptă pe cei mai mici;<br />
A-mplinit pagina lor<br />
Acră, mura rupe gura?<br />
Am urcat pe deal, la mure,<br />
Că-s aproape de pădure;<br />
Rugii se-apără cu spini...<br />
Ăsta-i cules de vecini!<br />
Murele, ba verzi, ba coapte –<br />
Unele au ochi de noapte –<br />
Răspândesc arome tari<br />
Ascunse printre lăstari.<br />
Ridic mâna să culeg<br />
Un ciorchine mare,-ntreg;<br />
„Păi, ce faci?”, mă ceartă buna;<br />
„E pe-ales! Doar câte una!”<br />
Gura cere! N-am răbdare:<br />
Una mare, mare, mare!<br />
Rău ales-am! Acră, mura<br />
Aii! Pungă mi-a făcut gura!<br />
Prun plin – semn divin?<br />
Pe tot dealul, prunii-s plini,<br />
Rodul îl strâng doi vecini.<br />
Unul bate din măsele:<br />
„Numai ţuică fac din ele!”<br />
Pasă-mi-te celălalt,<br />
Lunecând pe lângă gard,<br />
I-a-ntors vorba repede:<br />
„Nu ţuică! Pălincă, bre!”<br />
Se aud vecinele,<br />
Ele-aduc coşărcile:<br />
„Magiun, soro, eu oi face!”<br />
„Nu magiun, liptariu-mi place!”<br />
De la prune, înspre seară,<br />
Iiiiii!<br />
Vecinii se certară!<br />
Iară eu ce să mai zic?<br />
Ni! Lungii strofa un pic!<br />
Luna asta – un anişor!<br />
Eu – la aşa aniversare –<br />
Cu drag îi fac o urare:<br />
Tot mai mulţi să o citească,<br />
Unde-i vorbă românească!<br />
Răspândească-n larga lume<br />
Imagini, idei şi glume!<br />
Ia-ncercaţi şi voi! Pe bune!<br />
Soluţiile careurilor din numărul trecut:<br />
Textul „Poveşti de la izvor” – Careul „Vocea omenească”:<br />
1. Visul; 2. Poveste; 3. Cad; 4. Repede; 5. Luna. - Verticala AB: Vocea<br />
Textul „Sunetele pot fi scrise” – Careul „Semne cam ciudate”:<br />
1. Sunete; 2. Ecou; 3. Timide; 4. Inel; 5. Literele. - Verticala AB: Semne<br />
Invitaţie la scris<br />
Completează titlurile careurilor scriind cuvintele descoperite pe<br />
verticala AB a fiecărui careu.<br />
Ţese vorbe pe alese!<br />
E-un covor cu pătrăţele;<br />
Ţese litere în ele!<br />
Nu oricum, ci-n mod corect<br />
Ca lucrul să aibă-efect!<br />
Litere mari de tipar<br />
De sub creionul tău apar<br />
În cuvinte potrivite,<br />
De prin textele citite,<br />
Pe orizontală scrise,<br />
La numerele precise.<br />
Atenţie! Pe verticală,<br />
Marcată AB pe coală,<br />
Câte un cuvânt anume<br />
Vei citi şi îl vei pune<br />
Chiar în titlul ce e scris<br />
Cu acel cuvânt omis.<br />
Căsuţa-i minusculă,<br />
Litera-i majusculă,<br />
Jocu-i plăcut şi uşor<br />
Să lucrezi cu drag şi spor!<br />
NB: Păstraţi pagina, deoarece în<br />
numărul următor veţi putea verifica<br />
soluţiile jocurilor.<br />
1<br />
2<br />
3<br />
4<br />
5<br />
6<br />
7<br />
8<br />
9<br />
10<br />
(Acră, mura rupe gura?)<br />
............................... arome tari<br />
A<br />
B<br />
1. Am ......................................... pe deal, la mure<br />
2. Că-s aproape de ................................................<br />
3. Rugii se-apără cu ..............................................<br />
4. Murele, ba verzi, ba ..........................................<br />
5. Ridic .................................................... să culeg<br />
6. ..................................................... printre lăstari<br />
7. Gura cere! N-am ...............................................<br />
8. Păi, ce faci? Mă ........................................ buna<br />
9. Rău ........................................ –am! Acră, mura<br />
10. Un ................................................ mare,-ntreg<br />
2<br />
3<br />
4<br />
5<br />
6<br />
7<br />
8<br />
.......................... în graiul mumii!<br />
A<br />
B<br />
1. Pe tot dealul .........................................-s plini,<br />
2. ........................................... îl strâng doi vecini<br />
3. Unul bate din ...................................................<br />
4. I-a- ............................................. vorba repede<br />
5. Se aud ..............................................................<br />
6. Ele-aduc ...........................................................<br />
7. Nu magiun, .......................................-mi place!<br />
8. Vecinii se .........................................................!
18 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Opinii<br />
Andrei Vulpescu - Strada nu vă vrea nici pe voi<br />
Politicienii de la PNL susţin<br />
în cor că au înţeles ce îşi<br />
doresc oamenii care au ieşit<br />
în stradă în ultimele zile. Nu,<br />
n-aţi înţeles! N-aţi înţeles nimic!<br />
STRADA NU VĂ VREA<br />
NICI PE VOI! Degeaba vă faceţi<br />
calcule şi vă gândiţi la majorităţi<br />
parlamentare, coaliţii<br />
sau la noi guverne! Nu pentru<br />
asta au ieşit 30.000 de oameni<br />
în stradă, nu pentru asta am ieşit<br />
eu în stradă!<br />
SĂ NU UITĂM DE<br />
# COLECTIV! Oamenii nu au<br />
ieşit în stradă împotriva lui<br />
Ponta, Oprea sau Piedone! Nu,<br />
oamenii au ieşit în stradă împotriva<br />
SISTEMULUI VOS-<br />
TRU!<br />
Să nu vă imaginaţi că dacă<br />
Ponta a ieşit din scenă, strada<br />
îi va primi cu braţele deschise<br />
pe Blaga, Predoiu sau pe<br />
Gorghiu! Vă înşelaţi grav!<br />
Nu, strada vrea specialişti,<br />
oameni interesaţi să facă ceva,<br />
să schimbe toată mizeria asta<br />
pe care VOI aţi dezvoltat-o în<br />
26 de ani! Voi – adică toţi politicienii,<br />
indiferent de coloratură.<br />
Asta vrea strada! SĂ NU UI-<br />
TĂM DE COLECTIV! Acolo<br />
s-a dat tonul, nu în vreun birou<br />
din Primăverii. Acolo unde au<br />
murit zeci de tineri, în locul ăla<br />
de unde alţi tineri au ajuns în<br />
spital schilodiţi pe viaţă!<br />
Gata? A căzut Guvernul şi<br />
am uitat? Gata? S-a ieşit în stradă<br />
şi protestatarii de serviciu,<br />
care au apărut imediat aseară,<br />
au acaparat “schimbarea”?<br />
Gata? Am obţinut o victorie<br />
şi am terminat? Aşa simplu să<br />
fie pentru ăştia?<br />
Sigur că nu pot să dispară<br />
cu toţii peste noapte! Însă haideţi<br />
să nu mai acceptăm să le<br />
vedem moacele în fruntea ministerelor!<br />
Altfel mi-e teamă<br />
că toată ideea de Colectiv se<br />
va duce pe apa sâmbetei şi tot<br />
protestul din zilele astea a fost<br />
degeaba!<br />
Strada nu va vrea nici pe<br />
voi! Şi nici bulgari, aşa cum a<br />
afirmat mai devreme un politician<br />
de la PNL prea sigur pe<br />
“victoria străzii”. Strada vrea<br />
români pentru români, ceea<br />
ce voi aţi încetat să fiţi de prea<br />
multă vreme!<br />
SĂ NU UITĂM DE<br />
COLECTIV!<br />
Rudy Roth:<br />
Nava „Mișcarea Populară”<br />
a fost lansată la apă<br />
Cu un unghi de derivă<br />
electorală estimat la vreo<br />
2%-3% și cu axul cârmei<br />
îndoit de loviturile succesive<br />
venite dinspre DNA, la<br />
nici doi ani de la lansarea sa<br />
în apele tulburi ale politicii<br />
dâmbovițene, șalupa politică<br />
prezidențială Partidul<br />
Mișcarea Populară (PMP)<br />
a fost andocată zilele trecute<br />
pentru reparații în regim de<br />
urgență.<br />
Imposibilitatea de a remedia<br />
defecțiunile în Șantierele<br />
Navale Cotroceni – preluate<br />
între timp de către un concern<br />
rival de interese conjuncturale<br />
(PDL-PNL), dar și faptul<br />
că famiglia PSD a fost băgată<br />
în silenzio stampa de noul<br />
naș ideologic din Kiseleff,<br />
<strong>nr</strong>.10, a făcut ca operațiunile<br />
să se desfășoare într-un cadru<br />
aproape provincial, departe<br />
de vâltoarea mediatică din<br />
perioada 2010-2014.<br />
Evaluarea stării tehnice a<br />
corpului navei și a echipamentelor<br />
și instalațiilor montate<br />
la bord s-a dovedit însă<br />
necruțătoare: pe lângă vizibilele<br />
probleme de stabilitate<br />
și flotabilitate electorală,<br />
inspecția a confirmat gravele<br />
deficiențe ale aparatului<br />
propulsor marca Tomac, instalat<br />
de armator după avaria<br />
motorului prezidențial Udrea<br />
(cu care ambarcațiunea a fost<br />
echipată de fabricant).<br />
Față în față cu pericolul<br />
iminent al rămânerii în stare<br />
de derivă înainte de cursa<br />
legislativă din 2016, echipajul<br />
și armatorul Partidului<br />
Mișcarea Populară au avut<br />
o singură opțiune: renunțarea<br />
la experimente cu motoare<br />
alternative și scoaterea de la<br />
naftalină a proaspăt pensionatului<br />
împingător „Traian”,<br />
o navă târșită prin campanii<br />
electorale și referendumuri,<br />
capabilă să propulseze șalupa<br />
ideologică deasupra pragului<br />
electoral de 5%.<br />
Așa se face că, într-o sâmbătă<br />
de octombrie 2015, peste<br />
5000 de persoane (membri ai<br />
echipajului și rude ale acestora),<br />
au umplut până la refuz<br />
Sala Palatului din capitală,<br />
aplaudând frenetic momentul<br />
în care bătrâna ambarcațiune<br />
politică „Traian” a ancorat la<br />
cheu.<br />
Ritualul conectării împingătorului<br />
la șalupa a fost,<br />
în egală măsură, solemn și<br />
plin de profunde încărcături<br />
emoționale pentru cei<br />
prezenți, mai ales că un nou<br />
ansamblu navigant – rezultat<br />
din uniunea simbiotică dintre<br />
Partidul Mișcarea Populară<br />
și împingătorul „Traian” –<br />
a vazut lumina zilei.<br />
Ceremonia de botez a noului<br />
prunc ideologic numit<br />
Mișcarea Populară, a fost<br />
evident, spumoasă, făcând<br />
masele de populari să plonjeze<br />
într-o stare de paroxism<br />
cu nuanțe electorale… Și la<br />
urma urmei, nu chiar atât de<br />
nemotivat pe cât ar putea părea<br />
la prima vedere.<br />
În primul rând, pentru că<br />
„Traian” – chiar și cu o fiabilitate<br />
a motoarelor inferioară<br />
parametrilor standard din<br />
era în care își auto-propulsa<br />
hegemonia carismatică prin<br />
rețeaua navigabilă națională,<br />
chiar și cu carena ruginită<br />
și cu multe nituri care stau<br />
să plesnească – rămâne singurul<br />
împingător veritabil<br />
din lumea ambarcațiunilor<br />
care populează apele politicii<br />
dâmbovițene și, probabil,<br />
singura opțiune pentru ca<br />
Mișcarea Populară să ajungă<br />
în portul elitist al consumatorilor<br />
de ciolan parlamentar.<br />
Ceea ce, realist vorbind,<br />
nu o poate face nici propulsia<br />
sforăitor-patetică a M10, nici<br />
pânzele cârpite ideologic ale<br />
PSRO, nici vâslitul haotic al<br />
protocroniștilor din PRM și<br />
PRU și, cu certitudine, nici<br />
parasailing-ul șmecherilor<br />
din ALDE.<br />
În al doilea rând, pentru<br />
că – în afară de UDMR<br />
– „T raian” este singura<br />
ambarcațiune care, indiferent<br />
de apostaziile doctrinare<br />
sau ideologice, va beneficia<br />
în permanență de un semnificativ<br />
surplus de combustibil<br />
electoral venit din zona<br />
României minoritare. Și nu în<br />
sensul celor 200 de prieteni<br />
hipsteri care votează constant<br />
cu Remus Cernea, ci în<br />
sensul a sute de mașinării de<br />
partid neo-prostestante, care<br />
vor pompa la greu voturi în<br />
rezervoarele supra-dimensionate<br />
ale împingătorului.<br />
Un material realizat de<br />
Eduard Roth <strong>Occidentul</strong><br />
Românesc / Palma de<br />
Mallorca<br />
***
STAREA VICTIMELOR de la Colectiv<br />
133 de oameni sunt încă internaţi<br />
81 se află în stare critică şi gravă<br />
România NOIEMBRIE<br />
2015 19<br />
Ultimele date referitoare<br />
la starea victimelor din<br />
Clubul Colectiv indică un<br />
număr de 133 de pacienţi<br />
încă internaţi în spitalele<br />
din Capitală. Dintre aceştia,<br />
81 sunt în stare critică<br />
şi gravă. Astfel, sunt efectuate<br />
primele operaţii de<br />
transplant de piele în cazul<br />
răniţilor în incendiul de la<br />
Colectiv.<br />
Trei dintre pacienţii internaţi<br />
la Spitalul Militar<br />
Central „Carol Davila”<br />
după incendiul din clubul<br />
Colectiv sunt supuşi, miercuri,<br />
primelor operaţii de<br />
transplant de piele cu autogrefe,<br />
a anunţat director<br />
general, colonel medic Florentina<br />
Radu-Ioniţă.<br />
Patru pacienţi au fost<br />
transferaţi, în cursul zilei<br />
de marţi, în saloanele<br />
Secţiei de chirurgie plastică<br />
şi microchirurgie reconstructivă.<br />
Bucureştenii sunt chemaţi din nou în<br />
Piaţa Universităţii, după demisiile lui<br />
Ponta şi Piedone<br />
„Acum trebuie să mergem<br />
la Cotroceni să cerem<br />
un guvern bazat pe<br />
oameni specializaţi, nu<br />
politici!”<br />
Bucureştenii sunt chemaţi<br />
din nou în Piaţa<br />
Universităţii, după mitingul<br />
de protest care a avut<br />
loc, marţi și miercuri seară,<br />
la care au participat aproximativ<br />
32.000 de oameni<br />
şi în urma căruia premierul<br />
Victor P onta şi primarul<br />
sectorului 4 al Capitalei,<br />
Cristian Popescu Piedone,<br />
şi-au dat demisiile.<br />
Iniţiatorii spun că acum<br />
bucureştenii trebuie să<br />
meargă la Palatul Cotroceni<br />
”să ceară un guvern bazat<br />
pe oameni specializați, nu<br />
politici”. „Vă anunţ că ie-<br />
şirile în stradă vor avea<br />
loc în continuare. Primul<br />
pas a fost realizat. Acum,<br />
ca să putem obţine ceea ce<br />
ne dorim cu adevărat trebuie<br />
să mergem la P alatul<br />
Cotroceni să cerem un<br />
guvern bazat pe oameni<br />
specializați, nu politici!<br />
Pentru că altfel în locul lor<br />
vor venii alţii mai răi sau<br />
nu, decât proaspeţii demisionaţi.<br />
Vrem cu toţii la<br />
conducerea acestei ţări oameni<br />
cu pregătire, cu idei,<br />
oameni inovatori, nu foşti<br />
securişti şi comunişti care<br />
trag cu dinții de scaune şi<br />
de bani! Lupta spre normalitate<br />
continuă!”, a scris<br />
Cătălin Adrian, care pare<br />
să fie unul dintre iniţiatorii<br />
protestului.<br />
Gelu Voican Voiculescu, audiat în dosarul “Mineriada”<br />
Gelu Voican Voiculescu<br />
s-a prezentat joi dimineaţă<br />
la Parchetul General pentru<br />
a fi audiat în dosarul<br />
„Mineriada din 13-15 iunie<br />
1990”. Procurorii militari<br />
îi vor aduce la cunoştinţă<br />
lui Gelu Voican Voi culescu<br />
că este pus sub acuzare<br />
pentru infracţiuni contra<br />
umanităţii.<br />
Gelu Voican Voiculescu a<br />
fost viceprim-ministru în 1990.<br />
La sfârşitul lunii octombrie,<br />
preşedintele K laus Iohannis<br />
a semnat cererea de urmărire<br />
penală a lui Petre Roman,<br />
Gelu-Voican V oiculescu şi a<br />
lui Victor Atanase S tănculescu,<br />
a anunţat Administraţia<br />
Prezidenţială, demersul având<br />
legătură cu anchetarea evenimentelor<br />
din 1990.<br />
Solicitarea adresată lui<br />
Iohannis a fost transmisă<br />
de procurorul general al<br />
Parchetului de pe lângă Înalta<br />
Curte de Casaţie şi Justiţie.<br />
Procurorii militari au dispus<br />
luna trecută schimbarea încadrării<br />
juridice şi efectuarea<br />
în continuare a urmăririi penale<br />
sub aspectul săvârşirii<br />
infracţiunii contra umanităţii,<br />
constând în reprimarea<br />
violentă a manifestaţiei din<br />
Piaţa Universităţii din dimineaţa<br />
zilei de 13 iunie 1990.<br />
Evenimentele s-au soldat cu<br />
decesul a patru persoane şi<br />
rănirea prin împuşcare a altor<br />
trei, precum şi vătămarea corporală<br />
şi lipsirea de libertate<br />
a aproximativ 1.000 de persoane.<br />
Anchetatorii anunţau<br />
atunci că vor audia persoane<br />
care la data evenimentelor<br />
deţineau funcţii<br />
de conducere la nivelul<br />
structurilor civile şi militare<br />
ale statului, precum şi<br />
în cadrul unor unităţi economice.<br />
Până în prezent, în<br />
acest dosar au fost puşi sub<br />
acuzare fostul preşedinte<br />
Ion Iliescu, fostul director<br />
al SRI Virgil Măgureanu,<br />
amiralul în rezervă Emil<br />
„Cico” Dumitrescu,<br />
Cazimir Ionescu, fost vicepreşedinte<br />
al CPUN, fostul<br />
lider al minerilor din Valea<br />
Jiului, Miron Cozma, şi<br />
fostul şef al parchetelor<br />
militare, Mugurel Florescu.
20 NOIEMBRIE<br />
2015<br />
Español<br />
Premios de Excelencia<br />
„Mihai Eminescu” 2016<br />
Gala de concesión de premios<br />
La campaña de promoción<br />
de los valores rumanos<br />
residentes en el extranjero<br />
„¡Nosotros sostenemos la<br />
Excelencia!”, iniciada en el<br />
mes de enero de 2015 por la<br />
publicación en lengua rumana<br />
„Occidente Rumano”, se<br />
acerca a su fin. La iniciativa<br />
ha tenido un desarrollo en<br />
tres distintas etapas, y el día<br />
15 de enero de 2016 finalizará<br />
con una Gala de concesión<br />
de premios a todos los<br />
que han sido nominados en<br />
esta amplia campaña.<br />
Etapas de la campaña<br />
„¡Nosotros sostenemos la<br />
Excelencia!”<br />
I – Promover a los ciudadanos<br />
rumanos (15.01.2015<br />
–15.01.2016) que destacan<br />
por su pasión y devoción<br />
en sus profesiones en los<br />
países de acogida.<br />
Quisimos promover la<br />
excelsitud de cada una de<br />
estas personas en su campo,<br />
porque los mass-media de<br />
Rumania a penas hablan de<br />
los rumanos que han alcanzado<br />
el éxito en el extranjero<br />
– desde simples trabajadores,<br />
muy apreciados en<br />
sus colectivos, hasta investigadores,<br />
profesores, médicos,<br />
escritores, pintores,<br />
deportistas, empresarios – y<br />
tampoco de sus esfuerzos y<br />
sus sacrificios.<br />
II – Concurso de poesía<br />
y microrrelatos (15.01–<br />
15.08.2015)<br />
Dirigido tanto a los rumanos<br />
residentes en Rumania,<br />
como a los que viven en<br />
el extranjero, con edades<br />
comprendidas de 18 hasta<br />
70 años, el concurso despierta<br />
un gran interés entre<br />
los lectores del periódico<br />
„Occidente Rumano”: jóvenes,<br />
muy jóvenes o adultos<br />
de segunda o tercera edad,<br />
rumanos de cada rincón de<br />
Rumania o del mundo mandaron<br />
centenares de obras<br />
para este evento.<br />
En total, se recibieron<br />
637 de obras hasta el 15 de<br />
mayo, a medianoche, fecha<br />
límite de las inscripciones.<br />
En la edición de julio del<br />
„Occidente Rumano” se publicaron<br />
los nombres de los<br />
autores cuyas obras se calificaron<br />
para la etapa final y en<br />
la edición de agosto se dieron<br />
a conocer los ganadores.<br />
III – Acción para promover<br />
la lengua rumana<br />
(15.01.2015 – 15.01.2016)<br />
Con esta iniciativa, quisimos<br />
respaldar a los profesores<br />
del curso de Lengua,<br />
cultura y civilización rumana,<br />
impartido en España<br />
con obras atractivas e interesantes<br />
para los niños rumanos.<br />
Entre las páginas de<br />
nuestra publicación hay un<br />
espacio, llamado la Página<br />
de los Niños, dedicado no<br />
solamente a los niños rumanos<br />
que se encuentran<br />
en España, donde, en cada<br />
edición, la profesora Letiția<br />
Coza nos obsequia con fragmentos<br />
de sus obras, dedicados<br />
a los niños, poesías<br />
y crucigramas, respectivamente.<br />
Este tipo de colaboración<br />
no implica ninguna<br />
implicación económica por<br />
parte de los profesores u<br />
otras personas. Ha sido y lo<br />
es un regalo como muestra<br />
de aprecio hacia los niños y<br />
hacia los profesores rumanos<br />
en España, por parte de<br />
la profesora Letiția Coza y<br />
del equipo de redacción del<br />
„Occidente Rumano”.<br />
Objetivo del evento<br />
La Gala de concesión<br />
de premios „¡Nosotros sostenemos<br />
la Excelencia!”<br />
tendrá lugar en el periodo<br />
15 – 17 de enero de 2016, en<br />
Benidorm, Provincia Alicante<br />
/ España.<br />
Durante este evento cultural<br />
serán galardonados:<br />
• Ciudadanos rumanos de<br />
éxito residentes en España;<br />
• Los ganadores del Concurso<br />
de microrrelatos y<br />
poesía;<br />
• Profesores del curso de<br />
Lengua, cultura y civilización<br />
rumana de España,<br />
que han tenido un importante<br />
papel en promover la lengua<br />
rumana;<br />
• Empresarios y periodistas<br />
de medios de comuniación<br />
rumanos de Europa y de<br />
EEUU, fieles colaboradores<br />
de la publicación “ Occidente<br />
Rumano”.<br />
Con esta ocasión se pondrán<br />
de relieve:<br />
• Acontecimientos de la<br />
comunidad rumana en la<br />
Península Ibérica;<br />
• Cinco años de presencia<br />
continua del periódico<br />
el Occidente Rumano en las<br />
comunidades rumanas de<br />
España e Islas Baleares;<br />
• Conexiones culturales,<br />
sociales y económicas entre<br />
España y Rumania;<br />
• Día de la Cultura N acional<br />
de Rumania.<br />
A este evento participarán<br />
126 de invitados, empresarios<br />
rumanos afincados<br />
en España, Austria, Reino<br />
Unido, Alemania, profesores<br />
que imparten el curso<br />
de Lengua, cultura y civilización<br />
rumana en España,<br />
médicos, abogados, trabajadores<br />
y especialistas rumanos<br />
en varios campos de actividad<br />
de las Islas B aleares<br />
y España, ganadores del<br />
Concurso de microrrelatos<br />
y poesía, periodistas<br />
de algunos mass-media rumanos<br />
de: España, EEUU,<br />
Italia, Austria, Reino Unido,<br />
Alemania, Bélgica, Grecia,<br />
Israel y Rumania, autoridades<br />
españolas y rumanas<br />
y otros invitados especiales.<br />
Durante el evento, la<br />
profesora Letiția Coza, autora<br />
de la página dedicada<br />
exclusivamente a los niños,<br />
tendrá un encuentro con los<br />
alumnos participantes al<br />
curso de Lengua, cultura<br />
y civilización rumana de<br />
Benidorm, Altea y L’Alfàs<br />
del Pí / Provincia Alicante –<br />
España.<br />
La entrega de los premios<br />
la realizarán Prof. Dorina<br />
Apóstol, presidenta de la<br />
Asociación Rumana de la<br />
Comunidad V alenciana<br />
“Ulpia Traiana” de Benidorm<br />
y Costin Tuchilă, conocido<br />
realizador de la Sociedad<br />
Rumana de Radiodifusión-<br />
Redacción de Teatro.<br />
¡Importante!<br />
La Gala de concesión de<br />
premios „¡Nosotros sostenemos<br />
la Excelencia!” NO es<br />
un proyecto financiado por<br />
DPRRP, ICR, fondos europeos<br />
etc. Todos los gastos<br />
del evento serán sufragados<br />
en totalidad por el colectivo<br />
de redacción „Occidente<br />
Rumano”, patrocinadores y<br />
amigos.<br />
La redacción del Occidente<br />
Rumano
Español NOIEMBRIE<br />
2015 21<br />
Los vestidos de la diseñadora rumana<br />
Tina Olari<br />
presentes al certamen Miss World Spain 2015<br />
Miss Mundo (Miss World)<br />
además tiene un taller show- presentantes. Un periodo de segunda tarde, la final de la sentar España en el certamen<br />
es uno de los cuatro concursos<br />
internacionales de belleza,<br />
junto a Miss Earth, Miss<br />
Universo y Miss International.<br />
Miss World, fundado en el año<br />
1951 por Eric Morley (esposo<br />
de Julia Morley), ha sido<br />
en un principio un certamen<br />
dedicado exclusivamente al<br />
recién creado bikini denominado<br />
“Festival Internacional<br />
room, Tina Olari goza de un<br />
innegable éxito. En uno de<br />
los artículos publicados anteriormente,<br />
dimos a conocer<br />
el hecho de que la prestigiosa<br />
revista española de moda<br />
NOVIAS España le dedicó a<br />
la diseñadora rumana cuatro<br />
páginas, presentando varias<br />
creaciones firmadas por Tina o<br />
en compañía de Nicolás P rieto,<br />
duro trabajo y de muchísimo<br />
estrés, pero concluido con un<br />
gran éxito.<br />
Además de los vestidos de<br />
las concursantes (muy apreciados<br />
y aplaudidos por la<br />
asistencia), Tina Olari diseño<br />
también la vestimenta de la<br />
delegación de Cataluña.<br />
En la primera tarde de la<br />
gala Tina donó un vestido<br />
Gala, dos de las concursantes<br />
catalanas han sido galardonadas<br />
con los premios más<br />
importantes.<br />
El premio por talento<br />
se le otorgó a Elisabeth<br />
B orne (Miss World Spain/<br />
T arragona), y el trofeo Miss<br />
World Spain 2015 ha sido<br />
galardonado a la bellísima<br />
Mireia Lalaguna (Miss<br />
Miss World 2015, que se<br />
celebrará este año en Sanya,<br />
República China, en el periodo<br />
21 de noviembre - 20 de diciembre,<br />
con la participación de<br />
118 candidatas disputándose<br />
el gran premio de 100.000 $.<br />
Le deseamos muchísimo<br />
éxito a Mireia Lalaguna y<br />
esperamos de todo corazón<br />
que la mujer más bella del<br />
del Bikini” (Festival Bikini conocidísimo diseñador valorado en 700 €, por una World Spain/ Barcelona), elegida<br />
mundo llevará la creación<br />
Contest). La primera ganadora<br />
del título de Miss World, en<br />
1951, ha sido la sueca Kirsten<br />
“Kiki” Haakonson, siendo la<br />
primera concursante en llevar<br />
un traje de baño de dos piezas<br />
en un certamen de belleza.<br />
Bajo el lema „Belleza con<br />
un propósito” (Beauty with a<br />
Purpose), las ganadoras del<br />
Miss World luchan para los<br />
derechos de los niños, desarrollando<br />
campañas en beneficio<br />
de estos. De todos los<br />
concursos de belleza, Miss<br />
español de alta peletería.<br />
También este año, a Tina<br />
Olari le proponen, por la<br />
parte española, el título de<br />
diseñadora oficial del certamen<br />
Miss World Spain -<br />
Barcelona, donde participa<br />
como presidenta del jurado.<br />
Los eventos tuvieron lugar el<br />
17 de junio, en el Gran Casino<br />
Barcelona, donde las aspirantes<br />
catalanas al título de Miss<br />
World Spain 2015 desfilaron<br />
vistiendo creaciones marca<br />
Tina Olari.<br />
causa benéfica. Durante la<br />
oficialmente para repre-<br />
de la diseñadora rumana<br />
World tiene la más activa Las colecciones de la<br />
campaña social en todo el diseñadora rumana tiene un<br />
mundo, reuniendo, desde sus<br />
inicios, en 1951, más de 250<br />
millones de libras esterlinas<br />
para la caridad benéfica de los<br />
niños.<br />
Un nombre de éxito en el<br />
mundo de la moda internacional<br />
- Tina Olari<br />
En las colecciones de estilo<br />
aristócrata de la diseñadora<br />
Tina Olari, de Bistrița, destacan<br />
la figura romántica y refinada<br />
de la mujer. La costura espacial<br />
para las formas femeninas,<br />
muy buen impacto en la sesión<br />
de junio, por lo cual a Tina<br />
se le encarga la preparación<br />
de las cuatro participantes de<br />
Cataluña ( Mireia Lalaguna<br />
- Miss World/ Barcelona,<br />
Elisabeth Borne - Miss<br />
World Spain/Tarragona, Ruth<br />
Legido - Miss World Spain/<br />
Girona y Yohenis Flores -<br />
Miss World Spain/Lerida),<br />
para la Gala final Miss World<br />
Spain 2015, que tuvo lugar en<br />
el periodo 24 – 25 de octubre<br />
diseñada directamente en Estepona/ Provincia Mála-<br />
sobre la tela y sin patrones,<br />
son solamente algunos detalles<br />
que convierten las creaciones<br />
de la modista rumana<br />
en únicos y muy valiosos<br />
diseños.<br />
Vecina de Barcelona – la<br />
ga.<br />
Durante casi seis meses,<br />
junto con la delegación de<br />
Cataluña - un entusiasmado<br />
equipo de diez personas,<br />
dirigido por José Antonio<br />
Giovinco, Tina participa a la<br />
capital de Cataluña, donde preparación de las cuatro re-<br />
Tina Olari.<br />
***<br />
Un material realizado por<br />
Kasandra Kalmann Năsăudean<br />
Traducción y adaptación:<br />
M.Apostol<br />
Nota del editor: Tina Olari<br />
ha sido nominada para los<br />
Premios de Excelencia „Mihai<br />
Eminescu”, en la Campaña<br />
„¡Nosotros sostenemos la<br />
E xcelencia!”, que se celebrará<br />
en el periodo 15-17 de enero de<br />
2016 en Benidorm / España.
NELU BÂRSAN<br />
www.barsantrans.com<br />
PROGRAM<br />
DISTRIBUIRE PACHETE<br />
Zona ZARAGOZA<br />
TEL: 673 810 8<strong>57</strong> ; 642 773 763<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
TAUSTE 9:00 AMBULATORIU<br />
EJEA 9:55 LIDL<br />
TUDELA 10:45 LA GARĂ<br />
CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN<br />
R OMÂNESC)<br />
PRADEJON 12:35 LA COLEGIU<br />
LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS<br />
MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)<br />
EBRO<br />
VITORIA 15:50 MC DONALD’S<br />
ARRASTE 16:55 MAXI DIA<br />
M ONDRAGON<br />
BERGARA 17:20 EROSKY<br />
EIBAR 17:50 LIDL<br />
IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)<br />
SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
TOLOSA 8:00 EROSKY<br />
ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ<br />
BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ<br />
ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ<br />
PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3<br />
(M AGAZIN ROMÂNESC)<br />
NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)<br />
JACA 13:40 PISTA DE HIELO<br />
SABINANINGO 14:15 LA GARĂ<br />
FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC<br />
Zona LERIDA<br />
TEL: 618 266 341; 664 108 325<br />
RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
ALPICAT 7:50 PECO CEPSA<br />
ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL<br />
BINEFAR 9:10 MAXI DIA<br />
MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA<br />
BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI<br />
HUESCA 11:25 PARCARE LIDL<br />
GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)<br />
BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL<br />
AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA<br />
SOLSONA 15:45 PARCARE POD<br />
GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT<br />
CERVERA 17:40 LA BASCULĂ<br />
TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL<br />
BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR<br />
MOLLERUSA 19:10 LA LIDL<br />
BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ<br />
BELLVIS 20:10 LA SPLAI<br />
RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
BENABARE 8:00 PARCARE<br />
PUENTE DE<br />
8:35 RESTAURANT FONDA<br />
MONTANA<br />
PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS<br />
VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ<br />
VIELHA 11:00 PARCAREA MARE<br />
ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC<br />
SORT 14:30 STAȚIE BUS<br />
POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS<br />
TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA<br />
Zona TARRAGONA<br />
TEL: 651 563 065; 629 104 133<br />
RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
MONTBLANC 9:00 REPSOL<br />
VALLS 9:30 LIDL<br />
ALCOVER 10:00 PARC<br />
LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA<br />
REUS 11:00 AUTOGARĂ<br />
RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ<br />
CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL<br />
SALOU 12:30 PLAZA EUROPA<br />
VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI<br />
LA PINEDA 13:30 SHELL<br />
RUTA DUMINICĂ BARCELONA<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR<br />
VENDRELL 8:30 MAXI DIA<br />
L’ARBOC 9:00 SCHLECKER<br />
VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL<br />
VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL<br />
CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ<br />
GAVA 11:15 LA GARĂ<br />
VILADECANS 11:45 CARREFOUR<br />
BELLVITGE 12:00 LA GALP<br />
Zona BARCELONA<br />
TEL: 642 227 838; 642 979 132<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU<br />
MARTORELL 8:45 LIDL<br />
CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA<br />
RUBI 9:50 LIDL<br />
SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL<br />
CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ<br />
RIPOLLET 11:25 LIDL<br />
BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA<br />
CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO<br />
GRANOLLERS 13:15 LIDL<br />
LA GARRIGA 13:45 MERCADONA<br />
TONA 14:15 MAXI DIA<br />
VIC 14:50 ALDI<br />
TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)<br />
OLOT 16:00 CARREFOUR<br />
RIPOLL 17:00 CAPRABO<br />
BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)<br />
GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC<br />
PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC<br />
NAVAS 19:20 LA TREN<br />
SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
IGUALADA 8:00 CARREFOUR<br />
SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO<br />
MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO<br />
SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI<br />
L’HOSPITALET DE<br />
LLOBREGAT<br />
L’HOSPITALET DE<br />
LLOBREGAT<br />
10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA<br />
CASES)<br />
10:35 C. COMERCIAL “LA<br />
FARGA”<br />
CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL<br />
CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI<br />
SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL<br />
BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA<br />
MATARO 13:30 LIDL<br />
GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE<br />
FIGUERES 16:00 LIDL<br />
ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA<br />
AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC<br />
SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA<br />
TERRASSA 18:50 ESTACION BUS<br />
MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS<br />
CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC<br />
Zona CASTELLON<br />
TEL: 618 759 883; 642 248 476<br />
ORAR SEDIU CASTELLON<br />
C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)<br />
LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:<br />
I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:<br />
10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
CULLERA - AVIZ TELEFONIC<br />
ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)<br />
ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)<br />
ALCOY 13:00 EROSKY<br />
ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL<br />
POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC<br />
BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC<br />
TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />
FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)<br />
MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO<br />
IBANEZN, NR. 4)<br />
VALENCIA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ NOGUERA,<br />
NR. 16)<br />
PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL<br />
SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP<br />
AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL<br />
TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY<br />
GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL<br />
ALCORISA 07:30 BAR GOYA<br />
ANDORRA 08:00 EL ARBOL<br />
ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN<br />
CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA<br />
FABARA 10:00 BAR SPORT<br />
MAELLA - AVIZ TELEFONIC<br />
VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”<br />
MORELLA 12:45 PATISERIA LILI<br />
VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)<br />
BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”<br />
TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC<br />
RUTA SÂMBĂTĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,<br />
NR. 35)<br />
UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA<br />
JESUS)<br />
CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />
HERMANOS VALDES, NR. 13)<br />
TERUEL 14:00 PARCARE LIDL<br />
SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI<br />
DIA)<br />
LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL<br />
BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ<br />
BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA<br />
OROPESA DEL<br />
MAR<br />
- AVIZ TELEFONIC<br />
RUTA DUMINICĂ<br />
LOCALITATEA ORA LOC<br />
BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)<br />
ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO<br />
CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL<br />
BENISSA 11:45 PARCARE FRAU<br />
DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL<br />
OLIVA - AVIZ TELEFONIC<br />
GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S<br />
TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC<br />
VANDINGA<br />
CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU<br />
CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL
13 noiembrie 2015<br />
Consulat itinerant la Málaga<br />
Consulatul General al<br />
României la Sevilla organizează<br />
un consulat itinerant la<br />
Málaga, vineri, 13 noiembrie<br />
2015, ce se va desfășura după<br />
următorul program:<br />
- între orele 09:00 - 14:00<br />
primiri acte;<br />
- 16:00 – 17:00 eliberări<br />
documente.<br />
Locația: Centro Ciudadano<br />
La Virreina, situat în Camino<br />
de la Virreina <strong>nr</strong>.7, etaj 2,<br />
Málaga<br />
Activitatea se va desfășura<br />
numai pe bază de înscriere<br />
prealabilă, la adresa<br />
de email secretariat@<br />
cgrosevilla.e.telefonica.net<br />
sau pe fax la <strong>nr</strong>.: 954 627 108.<br />
Se va comunica numele complet,<br />
serviciului consular solicitat<br />
și un număr de telefon de<br />
contact.<br />
Mica publicitate NOIEMBRIE<br />
2015 23<br />
Cetățenii care solicită servicii/documente<br />
consulare<br />
vor prezenta documentele de<br />
identitate/călătorie și/sau stare<br />
civilă atât în original, cât și în<br />
fotocopie.<br />
IMPORTANT!<br />
Solicitările de pașapoarte<br />
se depun EXCLUSIV la sediul<br />
Consulatului General<br />
al României la Sevilla (Av.<br />
Manuel Siurot 30, Sevilla).<br />
Important pentru cititori!<br />
• Vă rugăm să verificaţi textul<br />
anunţului şi numărul de telefon<br />
înainte de a fi trimis spre publicare<br />
redacţiei noastre!<br />
• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />
nu îşi asumă răspunderea pentru<br />
numerele de telefon greşite<br />
sau conţinutul anunţurilor de la<br />
mica publicitate!<br />
MUNCĂ - CERERI<br />
Doamnă serioasă, responsabilă,<br />
cu experiență, caut de muncă<br />
în Madrid ca externă. Telefon:<br />
642 190 130.<br />
Șofer cu microbuz de marfă<br />
personal, 25 de ani de experiență,<br />
caut de muncă în comunitatea<br />
Madrid. Mai multe informații la<br />
telefon: 642 295 885.<br />
Doamnă, 42 de ani, foarte<br />
serioasă, curată, gospodină, caut<br />
de muncă ca și internă în zona<br />
Barcelona. Telefon: 642 601 436.<br />
Tânăr, 28 de ani, caut de<br />
muncă în orice domeniu. Am<br />
carnet de conducere din 2007,<br />
categoria B, mașină proprie. Mă<br />
puteți contacta la adresa de mail:<br />
finutu_cristi@yahoo.com sau la<br />
telefon: 642 033 943.<br />
Doamnă de 45 ani cu experiență<br />
caut de lucru în domeniul<br />
domestic: curățenie, călcat, gătit,<br />
îngrijit de bătrâni cu ora. Madrid,<br />
tel: 642 087 102.<br />
Caut de muncă în domeniul<br />
reformelor ca oficial sau peon în<br />
comunitatea Madrid. Disponibil<br />
la program prelungit și deplasări.<br />
Tel 642 072 927<br />
Șofer profesionist cu experiență,<br />
caut de muncă în domeniu, sau<br />
în construcții. Posed categoriile:<br />
B. C, E. Telefon: 642 245 420.<br />
Doamnă responsabilă și<br />
serioasă caută de muncă ca internă<br />
sau externă în Palma de<br />
Mallorca. Telefon: 672 820 700.<br />
MUNCĂ - OFERTE<br />
Căutăm șoferi români, care<br />
să lucreze pentru o companie<br />
de transport din Spania. Mai<br />
multe informații, la telefon:<br />
667 542 489.<br />
Caut un maistru zidar universal<br />
(maestro - albañil de I-a)<br />
cu experiență demonstrabilă, de<br />
nivel profesional în restaurări,<br />
arcade, coloane, zidărie rustică<br />
și decorativă, reforme etc., serios,<br />
responsabil, onest . Urgent!<br />
Detalii la telefon: 600 721 808.<br />
Avem nevoie urgentă de o internă<br />
cu experiență, cunoștințe<br />
de limba engleză, carnet de<br />
conducere, fără obligații, pentru<br />
a lucra într-o casă din Madrid.<br />
Salariul este foarte bun, 30 de<br />
zile de vacanță pe an, contract<br />
de muncă. Nu sunați inutil dacă<br />
nu aveți cunoștințe de limba<br />
engleză! Telefon: 655 529 683.<br />
Căutăm internă cu experiență,<br />
bune referințe în domeniu,<br />
pentru o familie din<br />
Aravaca (Madrid), cu 3 copii.<br />
Informații suplimentare la telefon:<br />
692 101 543, 690 233 847.<br />
Avem nevoie de o internă<br />
pentru o familie din Madrid.<br />
Mai multe detalii la telefon:<br />
609 004 967, 609 004 967.<br />
Se caută internă cu experiență<br />
în îngrijirea copiilor,<br />
curățenie, călcat rufe, cunoștințe<br />
de limba spaniolă și engleză,<br />
pentru o familie din Elche<br />
(Alicante). Salariul este foarte<br />
atractiv! Telefon: 655 529 683.<br />
Am nevoie de o externă,<br />
8 ore pe săptămână, pentru<br />
curățenie într-o firmă din<br />
Sitges ( Barcelona). Telefon:<br />
616 307 834.<br />
Angajăm asistent medical,<br />
specialitatea Geriatrie și gerontologie,<br />
cu experiență de<br />
cel puțin 1 an și documente legale<br />
în domeniu, în Barcelona.<br />
Informații suplimentare la telefon:<br />
933 606 634.<br />
Caut persoană vorbitoare de<br />
limba engleză, internă/externă<br />
pentru a îngriji un copil de 1 an<br />
și casa, în Barcelona. Experiența<br />
și referințele bune sunt obligatorii!<br />
Mai multe detalii, la telefon:<br />
699 810 082 – Javier.<br />
DIVERSE<br />
Căutăm agent comercial<br />
cu experiență în vânzări de<br />
produse românești și portofoliu<br />
de clienți format. Salariul<br />
interesant! Informații<br />
suplimentare la telefon: 615<br />
410 243 - Marius, sau 615<br />
417 691 - Sándor.<br />
VÂNZĂRI<br />
Vând apartament cu două<br />
camere în Botoșani situat ultracentral,<br />
decomandat, gresie,<br />
faianță, parchet, termopane,<br />
centrală termică, gaz separat,<br />
bloc izolat exterior. Preț 32.000<br />
euro. Mai multe detalii la telefon:<br />
0034/666 299 144 sau<br />
0040/772 676 916.<br />
Vând tv plasmă, diagonala 81<br />
cm, în garanție – 160 euro, sobă<br />
pentru camping – 80 euro, ventilator<br />
profesional ideal pentru<br />
copii – 170 euro, laptop ACP –<br />
250 euro. Mai multe informații<br />
la telefon: 664 132 958.<br />
SERVICII<br />
Servicii funerare internaționale.<br />
Organizăm repatrierea<br />
decedaților din străinatate.<br />
Asigurăm transport funerar până<br />
la domiciliu, din toată Europa,<br />
sicriu omologat UE. Pass mortuar.<br />
Serviciile noastre au standarde<br />
europene la prețuri mici și<br />
sunt NON STOP. Maximă seriozitate<br />
și profesionalism. Telefon:<br />
0040 / 747 932 082, E-mail:<br />
alexstarliciu@gmail.com<br />
MATRIMONIALE<br />
Tânăr atractiv, cu situație<br />
stabilă, doresc să cunosc o fată<br />
drăguță, serioasă, cu vârsta până<br />
în 35 de ani, doar din Comunitatea<br />
Madrid, pentru o relație de<br />
lungă durată. Rog nu sunați inutil!<br />
Telefon: 627 192 719.<br />
Domn, 42 de ani, 1,80 m,<br />
caut o fată de vârstă apropiată<br />
din Comunitatea Madrid, pentru<br />
o relație serioasă. Telefon:<br />
643 382 231.<br />
Tânăr, 37 de ani din Zaragoza,<br />
caut o fată liniștită, cuminte,<br />
serioasă, pentru o relație de lungă<br />
durată. Telefon: 642 415 668.<br />
Anunţurile de mică publicitate sunt<br />
GRATUITE!<br />
E-mail:<br />
redactia@<br />
occidentul-<strong>romanesc</strong>.com<br />
Telefon:<br />
617 080 531 - Orange<br />
642 298 948 - DIGI<br />
(de luni până vineri: 09:00 –20:00)