30.01.2016 Views

Occidentul Romanesc nr 60

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

SHOW MORE
SHOW LESS

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

occidentul romanesc<br />

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />

Ziar<br />

GRATUIT<br />

Anul VI - Nr. <strong>60</strong> / 24 pagini<br />

FEBRUARIE 2016<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

la… înălțime<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

„Ar fi imposibil să trec în revistă fiecare personalitate distinsă cu Premiul de Excelență. Au fost de la simpli<br />

muncitori până la profesori, medici, designeri, avocați, muzicieni, cu toții apreciați și respectați pentru...”<br />

Pagina 12-13<br />

DPRRP a lansat platforma<br />

online pentru sesiunea de<br />

finanțare<br />

„Departamentul Politici<br />

pentru Relația cu Românii<br />

de Pretutindeni a lansat<br />

s esiunea de finanțare a<br />

proiectelor...”<br />

Pagina 02<br />

Conferința diasporei fără<br />

Sandra Pralong: Semnalul<br />

de separare a instituției<br />

prezidențiale de politic<br />

„Lipsa instituției prezidențiale<br />

este un mesaj important c ătre<br />

lumea politică în general, nu<br />

numai către grupul din jurul...”<br />

Pagina 06<br />

El final de la campaña „<br />

¡Nosotros sostenemos la<br />

Excelencia!”<br />

„Tras una breve presentación<br />

del histórico y de los objetivos<br />

de la campaña “¡Nosotros<br />

sostenemos la excelencia!”,<br />

subrayando el hecho de que es<br />

el resultado de los esfuerzos<br />

exclusivos del equipo de<br />

redacción del periódico...”<br />

Página 21<br />

Invitație la demnitate și<br />

respect reciproc<br />

„Să fie mai uniți și să învețe din<br />

experiența și modul de viață a<br />

celor cu care trăiesc în țara<br />

de adopție. Au posibilitatea<br />

extraordinară de a asimila tot<br />

ce este benefic și...”<br />

Pagina 04<br />

Premiile de Excelență<br />

„Mihai Eminescu” 2016<br />

„În cadrul manifestării<br />

c ulturale au fost premiate<br />

62 de persoane: români de<br />

succes din diverse domenii<br />

de activitate; câștigători ai<br />

concursului de...”<br />

Pagina 14-17


02 FEBRUARIE<br />

2016<br />

Adrese şi informaţii utile<br />

REPREZENTAREA<br />

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />

ÎN REGATUL SPANIEI<br />

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />

XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />

embajadaderumania.es<br />

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />

Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de<br />

deces sau accidente rutiere)<br />

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />

Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />

0034/<strong>60</strong>8 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />

Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964<br />

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964<br />

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/<strong>60</strong>9 513 790 (doar pentru cazuri de<br />

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de<br />

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429<br />

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere<br />

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de<br />

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,<br />

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)<br />

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera<br />

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950<br />

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:<br />

almeria@mae.ro<br />

DPRRP din cadrul Ministerului Afacerilor<br />

Externe a lansat platforma online pentru<br />

sesiunea de finanțare a p roiectelor<br />

destinate sprijinirii comun ităților<br />

românești de peste granițe, ediția 2016<br />

Departamentul Politici<br />

pentru Relația cu Românii de<br />

Pretutindeni (DPRRP), din<br />

cadrul Ministerului Afacerilor<br />

Externe, a lansat, platforma<br />

online pentru sesiunea de<br />

finanțare a proiectelor destinate<br />

sprijinirii comunităților<br />

românești de peste granițe,<br />

ediția 2016.<br />

De asemenea, a fost<br />

semnat protocolul dintre<br />

Departamentul Politici pentru<br />

Relația cu Românii de<br />

Pretutindeni și Ministerul<br />

FONDATORI:<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean<br />

Florin Valentin Barbu<br />

COORDONATOR PROIECT<br />

OCCIDENTUL ROMÂNESC:<br />

Michael H. Cronkite (USA)<br />

REDACTOR ŞEF:<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

Educației Naționale și<br />

Cercetării Științifice privind<br />

coordonarea eforturilor<br />

celor două instituții, în vederea<br />

utilizării expertizei<br />

și competențelor specifice<br />

pentru derularea de proiecte<br />

și acțiuni care să conducă la<br />

promovarea valorilor identitare<br />

românești din educație și<br />

cercetare.<br />

Prin aceste proiecte, bine<br />

cunoscute deja publicului larg,<br />

statul român vine în sprijinul<br />

demersurilor pe care românii<br />

SENIORI EDITORI:<br />

Dan Caragea<br />

Letiţia Coza<br />

Puşa Roth<br />

Vavila Popovici<br />

REDACTORI:<br />

Andra M. Gutierréz<br />

Gabriela C. Sonnenberg<br />

Irina Ş. Georgescu<br />

Lorena G. Borrero<br />

Livia Velnic<br />

COLABORATORI:<br />

Andrei Bodea Varble (USA)<br />

de pretutindeni le întreprind în<br />

susținerea identității lor.<br />

Dan Luca (Belgia)<br />

Lucian Oprea (USA)<br />

Radu Golban (Elveţia)<br />

Sebastian Rus (USA)<br />

Timeea Opreanu (România)<br />

Tudor Petruţ (USA)<br />

Vasile Mureşan (USA)<br />

Zoe Stoleru (Spania)<br />

MARKETING-PUBLICITATE:<br />

Răzvan Ionescu (Spania)<br />

SPECIALIŞTI:<br />

Corina S. Hudgens (Anglia)<br />

Cristian G. Ioanovics (Spania)<br />

Informații suplimentare: http://<br />

www.mae.ro/node/35509<br />

Eduard Rudolf Roth (Spania)<br />

Jeni Chiriac (România)<br />

Constantin Radu Călugăru (Spania)<br />

CONTACT:<br />

redactia@occidentul-romanesc.com<br />

publicitate@occidentul-romanesc.com<br />

www.occidentul-romanesc.com<br />

Depósito Legal: M-30588-2013<br />

Publicaţie independentă realizată şi editată<br />

de: El Occidente Rumano/Spania


Español FEBRUARIE<br />

2016 03<br />

El socio de Intlaw, Alexandru Lazar, recibe<br />

el Premio a la Excelencia Profesional en<br />

Abogacía Business en España<br />

Se trata del primer y único<br />

abogado distinguido por<br />

este galardón que reconoce<br />

su labor profesional en el<br />

país como un caso de éxito<br />

en la relación comercial y<br />

económica entre Rumanía y<br />

España<br />

El abogado A lexandru<br />

Lazar ha sido distinguido<br />

con el Premio a la Excelencia,<br />

los llamados „Premile in<br />

Excelenta Mihai Eminescu”,<br />

otorgados por la prestigiosa<br />

revista rumana <strong>Occidentul</strong><br />

<strong>Romanesc</strong> en reconocimiento<br />

a su labor profesional<br />

en nuestro país en aras de<br />

la buenas relaciones entre<br />

Rumanía y España. La revista<br />

se publica en España,<br />

EEUU, Alemania, Reino<br />

Unido, etc. y ha recibido el<br />

gran premio en Jacksonville,<br />

Florida/EEUU en 2013,<br />

siendo considerada la más<br />

completa y profesional publicación<br />

en rumano fura del<br />

territorio de Rumania. La<br />

gala de entrega tuvo lugar el<br />

pasado día 16 de enero en el<br />

Ayuntamiento de Benidorm y<br />

reunió a diversas autoridades<br />

rumanas y españolas.<br />

Alexandru Lazar, abogado<br />

especialista en Derecho<br />

Mercantil, Derecho S ocietario<br />

y Derecho Contractual, forma<br />

parte del equipo de profesionales<br />

de la firma legal<br />

INTLAW, ubicada en<br />

Barcelona, en cuyo equipo<br />

se incorporó, como socio,<br />

en septiembre 2015. Gracias<br />

su conocimiento del tejido<br />

empresarial de Europa<br />

Central y del Este, el premiado<br />

desempeña el cargo<br />

de Director del Central East<br />

European Desk que compagina<br />

con el de Director del<br />

Departamento de Corporate<br />

Compliance del despacho.<br />

Lazar, profesor asociado<br />

de la Universidad Pompeu<br />

Fabra, ha publicado diversos<br />

artículos jurídicos en<br />

revistas especializadas,<br />

y también, entre otros<br />

premios, fue distinguido<br />

con el Premio Jurídico<br />

Internacional I.S.D.E. 2014.<br />

http://www.legaltoday.com


04 FEBRUARIE<br />

2016<br />

Interviu<br />

Invitație la demnitate<br />

și respect reciproc<br />

Campania de promovare<br />

a valorilor româneşti din<br />

străinătate „Noi susţinem<br />

Excelența!”, s-a încheiat.<br />

Acțiunea s-a desfășurat pe trei<br />

etape distincte și s-a finalizat cu<br />

o Gală de premiere organizată<br />

de către publicația în limba română<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

din Spania. Evenimentul a<br />

avut loc sâmbătă, 16 ianuarie<br />

2016, în sala de festivități a<br />

primăriei din cea mai importantă<br />

și mai apreciată stațiune<br />

turistică de pe coasta de est a<br />

Mediteranei (Costa Blanca):<br />

Benidorm - Provincia Alicante<br />

din Comunitatea Valenciană.<br />

În cadrul manifestării culturale<br />

au fost premiate 62 de<br />

persoane: români de succes<br />

din diverse domenii de activitate;<br />

câștigători ai concursului<br />

de proză scurtă și poezie; profesori<br />

de la cursul de Limbă,<br />

cultură şi civilizaţie românească<br />

din Spania care s-au implicat<br />

în acțiunea de promovare<br />

a limbii române; cei mai de<br />

seamă colaboratori voluntari<br />

ai publicației „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”.<br />

Pentru cei care nu au<br />

înțeles scopul acestei acțiuni<br />

private, am solicitat un interviu<br />

redactorului șef al<br />

publicației, Kasandra K almann<br />

Năsăudean, cea care a demarat<br />

o campanie independentă a<br />

valorilor românești din străinătate<br />

în urmă cu 10 ani, doar<br />

prin propriile forțe profesionale,<br />

materiale și financiare. Fără<br />

implicări politice sau religioase,<br />

fără ipocrizie și interese<br />

meschine!<br />

Reporter: Știu că această<br />

amplă campanie a fost un<br />

proiect personal al dumneavoastră<br />

care iată, s-a finalizat<br />

cu o gală de premiere de<br />

excelență. De ce o astfel de<br />

campanie?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: A fost un proiect<br />

de suflet care a demarat în<br />

luna februarie 2006, ocazie cu<br />

care am adus în fața cititorilor<br />

publicației româno-americane<br />

„Gândacul de Colorado”<br />

din Statele Unite, români de<br />

succes pe care i-am cunoscut<br />

în străinătate și care, m-au<br />

impresionat prin modul cum<br />

au reușit să-și schimbe viața,<br />

departe de casă, în țări de<br />

adopție unde au avut posibilitatea<br />

să pornească de la zero<br />

și să construiască câte ceva<br />

pentru ei și familiile lor, ceea<br />

ce în România nu ar fi reușit<br />

nici în 50 de ani din pricina<br />

birocrației și a corupției devastatoare<br />

care s-a instalat sub<br />

umbrela protectoare a regimului<br />

Băsescu și nu numai.<br />

Reporter: A fost un proiect<br />

finanțat de către instituții ale<br />

statului român?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Categoric, NU!<br />

Fiind vorba de un proiect personal,<br />

nu aveam cum să solicit<br />

ajutor financiar statului român,<br />

sau să apelez la proiecte europene<br />

etc. Sub nicio formă!<br />

Campania a durat ani de zile,<br />

iar 2015 a fost anul care a finalizat<br />

această amplă acțiune.<br />

În urma unor nominalizări pe<br />

diverse domenii de activitate,<br />

pe podium au rămas cei mai<br />

profesioniști români dintre<br />

toți cei pe care i-am „încondeiat”<br />

de-a lungul timpului în<br />

mass-media în limba română<br />

din Statele Unite sau Spania.<br />

Această campanie trebuia să<br />

se finalizeze într-un fel, astfel<br />

că, mi s-a părut corect ca<br />

cei mai buni să fie prezentați<br />

tuturor și premiați. În semn<br />

de respect pentru curajul, sacrificiile<br />

și dăruirea lor. Nu e<br />

ușor să ajungi într-o țară care<br />

nu este a ta și să pornești de la<br />

zero, urcând treaptă cu treaptă.<br />

Nu oricine poate, nu toți<br />

românii ajunși în străinătate<br />

conștientizează faptul că noi,<br />

cei plecați din România peste<br />

mări și țări, avem obligația<br />

morală să ne protejăm ca<br />

națiune, să nu ne facem de<br />

rușine în fața celor care neau<br />

adoptat. Nu suntem „hoți,<br />

țigani și criminali”. Provenim<br />

din strămoși recunoscuți la nivel<br />

mondial ca fiind deștepți,<br />

cinstiți, educați, responsabili,<br />

oameni de onoare. Din păcate<br />

însă, mulți politicieni care s-au<br />

perindat la putere în România<br />

ultimilor 25 de ani, au călcat în<br />

picioare toate aceste principii<br />

de viață ale românilor transformând<br />

biata țară într-o colonie<br />

în care domnește caracatița<br />

minciunii, a corupției și a<br />

degradării morale. În toate<br />

structurile statului. Așteptăm<br />

schimbările promise și sperăm<br />

să se înfăptuiască rând pe<br />

rând, iar cei care au transformat<br />

România într-o țară manelistă<br />

și săracă, să fie pedepsiți<br />

după legi care să funcționeze.<br />

Reporter: Când toată<br />

lumea aleargă după bani,<br />

dumneavoastră ați investit în<br />

acest proiect. Necondiționat.<br />

Cum este posibil?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Simplu. Nu<br />

putem sta cu mâna întinsă<br />

pentru orice acțiune în fața<br />

statul român sau a celui care<br />

ne-a adoptat. Când am emigrat<br />

am fost conștienți de<br />

responsabilitățile și obligațiile<br />

pe care le avem în țara pe care<br />

am ales-o să trăim. Mentalitatea<br />

că statul trebuie să ne ofere<br />

totul este greșită și face parte<br />

din politica comunistă. Trăim<br />

în lumi total diferite și trebuie<br />

să ne câștigăm drepturile prin<br />

muncă și profesionalism, care<br />

ne aduc un plus de valoare ca<br />

individ și apoi ca națiune. Noi<br />

am ales să plecăm din țară.<br />

Nu ne-a obligat nimeni. Dar<br />

aceasta nu înseamnă că statul<br />

ne este dator pe viață oriunde<br />

trăim. Dimpotrivă. Noi avem<br />

obligația morală să aducem<br />

un beneficiu națiunii și țării<br />

din care provenim. În diverse<br />

modalități. Ca ziarist am<br />

ales să scriu despre românii<br />

de succes din străinătate. Ei<br />

sunt adevărații ambasadori ai<br />

R omâniei cu care trebuie să<br />

ne mândrim. Detest materialele<br />

despre românii care deteriorează<br />

imaginea națiunii, a<br />

R omâniei, a noastră, a tuturor,<br />

a celor care pentru orice gest<br />

întreabă: „și mie ce-mi iese<br />

dacă mă implic?”. Nu cu un<br />

astfel de comportament, nu<br />

cu astfel de știri, manele sau<br />

cancanuri facem educație copiilor<br />

noștri, nu în acest mod<br />

progresăm ca popor. Desigur,<br />

trebuie „să-i atacăm pe politicieni…”,<br />

sunt perfect de<br />

acord, dar într-o manieră mai<br />

elegantă, mai umană. Pocnind<br />

mereu cu biciul slovei extrem<br />

de agresiv („porcesc”) și aducând<br />

în fața cititorilor sau<br />

ascultătorilor doar aspectele<br />

negative ale unor români din<br />

străinătate certați cu legea, sau<br />

așteptând mereu „să ne iasă<br />

ceva gratis”, nu facem decât<br />

să ne afundăm și mai mult în<br />

prăpastia deja creată de politicul<br />

corupt și degradant,<br />

motiv pentru care am părăsit<br />

R omânia fiecare dintre noi.<br />

Trebuie să învățăm să dăruim,<br />

să-i respectăm pe toți cei<br />

care prin munca și sacrificiul<br />

lor au ajuns pe podium într-o<br />

țară de adopție. Fără pile, fără<br />

șpagă, fără să se prostitueze<br />

politic sau în alt mod… A fi<br />

invidios și a privi cu răutate realizările<br />

unor astfel de români<br />

exemplu pentru toți, mi se pare<br />

o totală lipsă de educație și respect<br />

pentru sine, în primul rând<br />

și apoi, pentru cei din jur. Este<br />

adevărat că, pentru acest proiect<br />

al „românilor de succes”<br />

am investit din timpul meu liber,<br />

(în condițiile în care prestez<br />

o altă muncă care îmi susține<br />

existența) pasiune, mult drag<br />

de oameni și desigur, m-am implicat<br />

financiar. Pentru astfel de<br />

acțiuni independente care nu au<br />

suport politic, religios etc. nu se<br />

poate altfel. Câștigurile rapide,<br />

banii obținuți gratis… vin și se<br />

duc, dar satisfacția și rezultatele<br />

unei implicări necondiționate,<br />

rămâne. Și e un plus de valoare<br />

pentru tine, ca om și apoi pentru<br />

comunitatea din care faci parte.<br />

Reporter: În cadrul evenimentului<br />

de la Benidorm au<br />

fost premiate și autorități române<br />

sau spaniole?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: În nici un<br />

caz! Acțiunea a fost strict despre<br />

și pentru românii de succes.<br />

Autoritățile române și spaniole<br />

au fost invitate la eveniment<br />

pentru a-i cunoaște pe cei cu<br />

care ar trebui toți să ne mândrim.<br />

Nu a fost vorba niciodată,<br />

nici măcar pentru o clipă să<br />

oferim premii autorităților, în<br />

condițiile în care evenimentul<br />

nu a avut suport financiar politic<br />

sau instituțional. Un aspect<br />

important de care trebuie ținut<br />

cont iar cei care speculează…<br />

o fac pe propria răspundere!<br />

Reporter: Campania dumneavoastră<br />

finalizată cu această<br />

gală de premiere a adus un<br />

plus de valoare României. De<br />

ce nu ați solicitat finanțare<br />

pentru un astfel de proiect<br />

instituțiilor statului român?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Repet, pentru<br />

că a fost un proiect personal<br />

în care s-au implicat și membri<br />

ai familiei mele, un grup<br />

restrâns de redactori voluntari<br />

din echipa redacțională<br />

a „ <strong>Occidentul</strong>ui Românesc”,<br />

sponsori și prieteni. De la<br />

instituțiile statului român putem<br />

solicita ajutor financiar<br />

pentru a suplimenta, spre<br />

exemplu, tirajul ziarului astfel<br />

încât să ajungă în casa mai<br />

multor români din comunitatea<br />

în care trăim, sau pentru<br />

acțiuni de lungă durată care<br />

să susțină păstrarea culturii și<br />

a limbii române, fonduri pentru<br />

educație în primul rând.<br />

De fapt, de la educație pleacă<br />

totul!<br />

Reporter: Ce transmiteți<br />

românilor imigranți din<br />

comunitățile românești din<br />

străinătate?<br />

Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean: Să demonstreze<br />

prin comportamentul<br />

lor și prin acțiunile pe care le<br />

întreprind că, fac parte dintro<br />

națiune sănătoasă, demnă<br />

de respect. Să fie mai uniți și<br />

să învețe și iar să învețe din<br />

experiența și modul de viață a<br />

celor cu care trăiesc în țara<br />

de adopție. Au posibilitatea<br />

extraordinară de a asimila tot<br />

ce este benefic și de valoare<br />

pentru ei și familiile lor în țările<br />

civilizate și democratice în care<br />

trăiesc. Să renunțe la interesul<br />

bolnav pentru „capra vecinului”<br />

și să-și canalizeze toate<br />

eforturile pentru a progresa, ei<br />

și copiii lor. Există oportunități<br />

unice de care pot beneficia.<br />

Un exemplu clar este tocmai<br />

gala de premiere a celor mai<br />

valoroși români din Spania și<br />

nu numai. Astfel de români mai<br />

există în Spania și peste tot în<br />

lume. Trebuie doar să ne dorim<br />

să-i facem cunoscuți, trebuie<br />

doar să ne bucurăm că există,<br />

trebuie să ne mândrim cu ei.<br />

Cu răutate, invidie și orgoliu<br />

nejustificat, nu se poate ajunge<br />

pe podium. În nici un domeniu<br />

de activitate. Niciodată!<br />

„Pe cei care nu-i poți face să<br />

cunoască adevărul, învață-i cel<br />

puțin să nu-l disprețuiască!”<br />

(Monseniorul Vladimir Ghika)<br />

***<br />

Un interviu realizat în exclusivitate<br />

pentru „Imigrantul<br />

Român”.<br />

Autor: Alina Constantinescu


06 FEBRUARIE<br />

2016<br />

De interes<br />

Conferința diasporei fără Sandra Pralong:<br />

Semnalul de separare a<br />

instituției prezidențiale<br />

de politic<br />

Viena, 27 ianuarie 2016 –<br />

Uniunea Jurnaliștilor Români<br />

de Pretutindeni (UJRP) își<br />

exprimă solidaritatea față de<br />

consiliera președintelui Klaus<br />

Iohannis, Sandra Pralong, atacată<br />

în mod nejustificat pentru<br />

neparticiparea la Conferința<br />

Românilor de Pretutindeni.<br />

UJRP consideră că neparticiparea<br />

la această acțiune a<br />

consilierului președintelui<br />

Iohannis pentru diaspora este<br />

un semnal important de separare<br />

a Instituției Prezidențiale<br />

de politic.<br />

Consilierul de Stat din cadrul<br />

Departamentului pentru<br />

Relația cu Românii din afara<br />

Granițelor a evitat să participe<br />

la reuniunea organizată în<br />

24 ianuarie la București de<br />

Eugen Tomac, deputat PMP,<br />

ajutat de câteva asociații din<br />

diaspora. Reuniunea a fost<br />

marcată de prezența fostului<br />

președinte Traian Băsescu,<br />

care în cele două mandate a<br />

făcut o regulă din implicarea<br />

instituției prezidențiale în politică<br />

și în campaniile electorale.<br />

Distanțarea elegantă a<br />

președinției de o adunare cu<br />

substrat politic și electoral,<br />

fiind anul cu două rânduri de<br />

alegeri, este un semnal important<br />

de normalizare a vieții<br />

publice din România. Dincolo<br />

de utilitatea sau inutilitatea<br />

întâlnirii sau de oportunitatea<br />

ei, de modul de desfășurare și<br />

de concluzii, lipsa instituției<br />

prezidențiale în sine este un<br />

mesaj important către lumea<br />

politică în general, nu numai<br />

către grupul din jurul lui<br />

T raian Băsescu: este semnalul<br />

că președintele, așa cum spune<br />

Constituția, a redevenit un<br />

mediator între stat și societate,<br />

nu un jucător într-o echipă<br />

în detrimentul altora.<br />

UJRP îți exprimă solidaritatea<br />

față de Consilierul de<br />

stat Sandra Pralong, atacată<br />

în mod nejustificat de câteva<br />

publicații pentru că și-a<br />

respectat impecabil statutul<br />

și funcția. Românii din diaspora<br />

ar trebui primii să aplaude<br />

un asemenea comportament,<br />

foarte rar în instituțiile<br />

românești, dar extrem de<br />

comun în orice țară civilizată<br />

din Europa. Președinția<br />

Italiei nu participă la întâlniri<br />

de partid, fie și mascate de<br />

participanți fără carnet, iar<br />

emisarii Reginei Angliei ar fi<br />

îngroziți de o asemenea perspectivă.<br />

Mentalitatea tătucului care<br />

trebuie să fie prezent fizic pentru<br />

a asculta doleanțele supușilor<br />

este perimată. Oricum, putem fi<br />

siguri că rezoluția și concluziile<br />

Conferinței au fost citite de<br />

toți cei responsabili. Prezența<br />

doamnei Sandra Pralong acolo<br />

însă ar fi legitimat pretențiile<br />

nejustificate de reprezentativitate<br />

ale participanților, nealeși<br />

deocamdată de nimeni să reprezinte<br />

pe cineva. Tocmai<br />

ratarea acestei legitimări din<br />

partea instituției prezidențiale<br />

a fost cauza unor critici feroce<br />

la adresa consilierului, generalizate<br />

la adresa întregii instituții<br />

prezidențiale.<br />

Nu în ultimul rând trebuie<br />

apreciată, în aceeași optică,<br />

distanțarea ministrului delegat<br />

pentru românii de pretutindeni,<br />

Dan Stoenescu, care<br />

de asemenea nu a fost prezent<br />

la Conferința Românilor de<br />

Pretutindeni, fiind aspru criticat<br />

de câteva voci mai agitate<br />

dintre participanți și organizatori<br />

și din presă. Dan<br />

Stoenescu, parte a unui guvern<br />

tehnocrat, ar fi încălcat<br />

cu prezența sa angajamentele<br />

de neimplicare politică făcute<br />

de Dacian Cioloș.<br />

Consiliul UJRP


08 FEBRUARIE<br />

2016<br />

De interes<br />

Participarea ministrului delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni,<br />

Dan Stoenescu, la cea de-a noua ediție a Forumului Europa-Ucraina<br />

Ministrul delegat pentru poate fi îngrădită teritorial,<br />

relațiile cu românii de pretutindeni,<br />

Dan Stoenescu,<br />

a participat la cea de-a noua<br />

ediție a Forumului Europa-<br />

Ucraina, organizat la Lodz,<br />

în Polonia. Oficialul român a<br />

luat cuvântul în cadrul panelului<br />

„Minoritățile etnice și<br />

dialogul asupra istoriei comune<br />

– o provocare pentru<br />

Ucraina și vecinii săi”.<br />

În cadrul discursului, ministrul<br />

delegat a subliniat<br />

ci rămâne conectată la cei<br />

care păstrează viu sentimentul<br />

național, printr-un set de<br />

valori comune și respect față<br />

de tradiții și cultură. Acesta<br />

a apreciat că este de datoria<br />

fiecărui stat să creeze mecanismele<br />

necesare să răspundă<br />

nevoilor minorităților etnice<br />

și să încurajeze „reciprocitatea<br />

pozitivă”.<br />

Totodată, demnitarul român<br />

a evidențiat că recunoașterea,<br />

că identitatea națională nu respectarea și promovarea<br />

multiculturalismului și culturalismului reprezintă va-<br />

interlori<br />

democratice esențiale care<br />

ar trebui îmbrăţişate de fiecare<br />

stat care aspiră la un parcurs<br />

european.<br />

Referitor la situația Ucrainei,<br />

ministrul delegat a reafirmat<br />

sprijinul acordat de<br />

România în procesul de extindere<br />

a reformelor interne<br />

privind drepturile persoanelor<br />

aparținând minorităților<br />

naționale, în conformitate<br />

cu nevoile comunităților,<br />

dar și cu normele europene.<br />

De asemenea, acesta a arătat<br />

deschiderea țării noastre<br />

față de dezvoltarea programelor<br />

privind consolidarea<br />

și promovarea identității<br />

naționale în rândul membrilor<br />

comunității românești din<br />

Ucraina.<br />

Ministrul delegat a subliniat<br />

importanța unor măsuri<br />

care să nu perpetueze modelul<br />

divizării artificiale la<br />

nivel identitar a comunității<br />

românești, în contextul procesului<br />

decomunizării Ucrainei.<br />

La finalul intervenției, acesta<br />

a subliniat că Europa viitorului<br />

trebuie să fie Europa<br />

diversității culturale și a garantării<br />

drepturilor pentru<br />

minorități.<br />

În cadrul forumului, oficialul<br />

român a avut o întrevedere<br />

cu Ivan Krulko,<br />

membru al P arlamentului<br />

ucrainean, originar din regiunea<br />

Transcarpatia. Cu<br />

această ocazie, a fost subliniată<br />

importanța comunității<br />

românești și necesitatea accelerării<br />

demersurilor pentru<br />

deschiderea unui Consulat<br />

al României la Slatina<br />

( Solotvino).<br />

La întâlnirea cu Dmytro<br />

Shymkiv, adjunct al șefului<br />

Administrației Prezidențiale<br />

a Ucrainei, a fost discutată<br />

necesitatea intensificării<br />

sprijinului statului ucrainean<br />

pentru învățământul în limba<br />

română și pentru activitățile<br />

culturale dedicate păstrării<br />

tradițiilor și identității<br />

românești, precum și unificarea<br />

programei de limbă<br />

română pe întreg teritoriul<br />

Ucrainei.<br />

Agenda ministrului delegat<br />

Dan Stoenescu a mai<br />

inclus o întrevedere cu Jan<br />

Dziedziczak, secretar de<br />

stat în cadrul Ministerului<br />

Afacerilor Externe din<br />

Polonia, responsabil pentru<br />

polonezii din afara granițelor.<br />

În cadrul discuțiilor, au fost<br />

abordate cazurile minorilor<br />

români aflați în atenția<br />

autorităților norvegiene de<br />

protecție a copilului, cu accent<br />

pe experiența Poloniei<br />

în acest sens.


Pagina copiilor FEBRUARIE<br />

2016 09<br />

Bucuria lecturii<br />

Cocoşeii* cresc pe dâmb<br />

Pe uliţa Băceştilor<br />

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad<br />

România<br />

I-am văzut pe cititori,<br />

Nu doar în fotografie,<br />

Veseli, foarte silitori<br />

Inserând cu bucurie<br />

Toate vorbele alese,<br />

Adunate de prin texte.<br />

Ţinta şi-o ating uşor,<br />

Isteţi sunt - lucrând de zor -<br />

Ei păşesc spre viitor.<br />

La scris pe toţi vă invit,<br />

Am şi-un joc nou potrivit,<br />

Simplu – pentru orişicine –<br />

Citiţi şi alegeţi bine!<br />

Răspunsul de e corect,<br />

Imediat are efect,<br />

Să-l descoperim direct!<br />

Invitaţie<br />

la scris<br />

Completează titlurile careurilor scriind cuvintele<br />

descoperite pe verticala AB a fiecărui careu.<br />

La primul careu, vei descoperi titlul unei<br />

poveşti de Ion Creangă, format din patru cuvinte.<br />

La al doilea careu, vei descoperi titlul unei poezii<br />

de George Coşbuc, format din trei cuvinte.<br />

Ţese vorbe pe alese!<br />

E-un covor cu pătrăţele;<br />

Ţese litere în ele!<br />

Nu oricum, ci-n mod corect<br />

Ca lucrul să aibă-efect!<br />

Litere mari de tipar<br />

De sub creionul tău apar<br />

În cuvinte potrivite,<br />

De prin textele citite,<br />

Pe orizontală scrise,<br />

La numerele precise.<br />

Atenţie! Pe verticală,<br />

Marcată AB pe coală,<br />

Câte un cuvânt anume<br />

Vei citi şi îl vei pune<br />

Chiar în titlul ce e scris<br />

Cu acel cuvânt omis.<br />

Căsuţa-i minusculă,<br />

Litera-i majusculă,<br />

Jocu-i plăcut şi uşor<br />

Să lucrezi cu drag şi spor!<br />

Când zăpada se topeşte,<br />

O copilă se iveşte,<br />

Chipul ei a înflorit:<br />

„O, ce mulţi au răsărit!”<br />

Şi aleargă, calcă strâmb,<br />

E cam greu de-ajuns pe dâmb!<br />

Iată, a alunecat!...<br />

„Iarnă, încă n-ai plecat?!”<br />

Cască somnorosul soare<br />

Rătăcit printre ponoare;<br />

Este freamăt sub pământ,<br />

Sfarmă firul ierbii blând<br />

Cătuşele de zăpadă<br />

Printre acele de zadă...<br />

Ea e sus şi-i bucuroasă:<br />

„Dragii mei, vă duc acasă!<br />

Â-ul eu l-am scris aseară,<br />

Mamei bine o să-i pară...<br />

Bună, soră primăvară!”<br />

*Cocoşei (regionalism) = flori de primăvară<br />

Soluţiile careurilor din numărul trecut:<br />

NB: Păstraţi pagina, deoarece în numărul următor veţi putea verifica soluţiile jocurilor.<br />

Pfiii! Ce iarnă ca-n poveşti!<br />

E de-un metru neaua pe Băceşti!<br />

Urcă toţi trăgând de sănii,<br />

La răscruci mai fac mătănii.<br />

Iat-un ţânc numai de-o şchioapă<br />

Ţipă: „Pârtie! Că dau în groapă!”<br />

Anicuţa-i bucuroasă:<br />

„Bine c-am scăpat de-acasă!<br />

Ăăă! Ce sanie frumoasă!<br />

Culiţo, mă dau cu tine,<br />

Eşti bun cârmaci!”; „Bine, bine!”<br />

Şi Ileana vine-n grabă:<br />

„Tu, Anico,-ţi vezi de treabă!<br />

Iar cauţi ceartă cu mine?”<br />

„Las’ c-aveţi loc amândouă<br />

Ori degeaba-i sania nouă?!”<br />

Râd toţi trei, dar, iaca, plouă...!<br />

Textul „Dochia şi ursitorile” , Careul „Făt-Frumos din tei”:<br />

1. Fată; 2. Împărat; 3. Armată; 4. Familie; 5. Pruncul; 6. Aurită; 7. Romanul; 8. Războinicul; 9. Ursitoare. - Verticala AB: Făt-Frumos<br />

Textul „Povestea teiului”, Careul „Crăiasa din poveşti”:<br />

1. Copilă; 2. Răzvrătită; 3. Vrajă; 4. Fiorul; 5. Interesantă; 6. Ascultare; 7. Farmecu. - Verticala AB: Crăiasa<br />

............................ ........ .......... ....................<br />

1<br />

2<br />

3<br />

4<br />

5<br />

6<br />

7<br />

8<br />

9<br />

10<br />

11<br />

12<br />

(Pe uliţa Băceştilor)<br />

A<br />

B<br />

1. Pfiii! Ce ...................................... ca-n poveşti!<br />

2. E de-un metru ................................ pe Băceşti!<br />

3. La ........................................... mai fac mătănii<br />

4. Urcă toţi trăgând de .........................................<br />

5. Bine c-am scăpat de- ......................................!<br />

6. Ţipă: ..................................! Că dau în groapă!<br />

7. Tu, Anico,-ţi .................................... de treabă!<br />

8. Las’ c-aveţi loc ................................................<br />

9. Şi ................................................ vine-n grabă:<br />

10. .....................................................-i bucuroasă<br />

11. Iat-un ............................ numai de-o şchioapă<br />

12. Ori degeaba-i sania ......................................?!<br />

............................ ........ .......... ....................<br />

A<br />

1<br />

2<br />

3<br />

4<br />

5<br />

6<br />

7<br />

8<br />

9<br />

10<br />

11<br />

12<br />

13<br />

14<br />

15<br />

16<br />

B<br />

(Cocoşeii cresc pe dâmb)<br />

1. Când zăpada se ..........................................<br />

2. .................................................. ei a înflorit<br />

3. Iată a ............................................................<br />

4. Şi ............................................, calcă strâmb<br />

5. E cam greu de- .............................. pe dâmb<br />

6. O, ce ........................................... au răsărit!<br />

7. Este ........................................... sub pământ<br />

8. ..................................................... de zăpadă<br />

9. Ea e sus şi-i ..................................................<br />

10. ...................................... mei, vă duc acasă!<br />

11. Cască ................................................ soare<br />

12. Bună, soră .................................................!<br />

13. Sfarmă firul ierbii ......................................<br />

14. Rătăcit printre ............................................<br />

15. Mamei ....................................... o să-i pară<br />

16. O copilă se .................................................


10 FEBRUARIE<br />

2016<br />

Educaţie şi cultură<br />

Puşa Roth - Bucureşti<br />

Scriitor, jurnalist, membru al<br />

Uniunii Scriitorilor din România<br />

,,Bărbatul cu ochi mari și<br />

melancolici, duioși ca o salcie<br />

plângătoare, cu glasul cald de<br />

tenor sentimental, cu mlădieri<br />

feminine, cu naivități de copil,<br />

încrezător, entuziast, prietenos,<br />

impresionabil ca o sensitivă,<br />

împrăștiind o adâncă simpatie”.<br />

Acesta este portretul pe<br />

care Eugen Lovinescu îl face<br />

lui Emil Gârleanu care, deși n-a<br />

făcut parte din categoria marilor<br />

scriitori români, a adus o<br />

notă aparte în literatura română,<br />

cea a observației lucrurilor<br />

neînsuflețite.<br />

O dată cu apariția volumului<br />

,,Din Lumea celor care<br />

nu cuvântă”, Emil Gârleanu<br />

a adus un nou suflu artistic, o<br />

nouă vibrație sentimentală, un<br />

nou accent pus pe partea idilică<br />

a vieții simple creând, așa<br />

cum afirmă George Călinescu<br />

,,un număr de monografi i de<br />

vietăți: gâza, gândăcelul,<br />

cărăbușul, furnica, musculița,<br />

păianjenul, greierul, scatiul,<br />

gaița, buha, vulturul, cucoșul,<br />

motanul, calul etc.”, considerând<br />

proza acestuia ,,un<br />

ecou sintetic din N. Gane, M.<br />

Sadoveanu, Bratescu-Voinești<br />

și I. Bassarabescu”. Referindu-se<br />

la aceleași scrieri din volumul<br />

,,Din Lumea celor care<br />

nu cuvântă”, Eugen Lovinescu<br />

remarca faptul că ,,schițele sunt<br />

rezultatul numai al inspirației<br />

și îndemânării sale artistice”.<br />

Emil Gârleanu a avut o<br />

contribuție esențială în cultura<br />

română și prin funcţiile administrative<br />

pe care le-a avut, și<br />

mă refer la cea de preşedinte al<br />

Societăţii Scriitorilor Români,<br />

ales în anul 1911, şi director al<br />

Teatrului Naţional din Craiova<br />

(octombrie 1911), perioadă în<br />

care Liviu Rebreanu era secretar<br />

literar al acestei instituții. ,,O<br />

primă iniţiativă a directorului şi<br />

preşedintelui Societăţii Scriitorilor<br />

Români a fost ,,Săptămâna<br />

Caragiale”, în 1912 cu prilejul<br />

aniversării a şase decenii de<br />

viaţă ai autorului ,,Scrisorii<br />

pierdute”.<br />

După o corespondenţă activă,<br />

cu plata anticipată a drepturilor<br />

de autor, Caragiale răspunde<br />

cinic: „Imposibil veni.<br />

Regret mult. Piaza rea. Acces<br />

acut sciatic”. Caragiale a fost<br />

totuşi sărbătorit, în lipsa sa. În<br />

afara unui repertoriu de excepţie,<br />

cu piese româneşti semnate<br />

de Hasdeu, Victor Eftimiu,<br />

Carmen Sylva, Alecsandri,<br />

Caragiale, E. Lovinescu,<br />

Emil Gârleanu<br />

Bărbatul cu ochi mari și melancolici,<br />

duioși ca o salcie plângătoare<br />

Corneliu Moldovan, I.<br />

Minulescu, D. Anghel şi St. O.<br />

Iosif, Duiliu Zamfirescu, D.I.<br />

Bassarabescu, M. Sorbul, V.A.<br />

Urechia, O. Goga, Z. Bârsan<br />

etc., de invitarea unor savanţi<br />

(Vasile Pârvan sau academicianul<br />

francez Jean Richepelin)<br />

pentru susţinerea unor conferinţe<br />

publice, de numele său<br />

se leagă primul film românesc,<br />

,,Cetatea Neamţului”, alături<br />

de alte filme româneşti precum<br />

„Războiul pentru Independenţă”<br />

și „Trenul fantomă” după<br />

piesa lui Vasile Alecsandri.<br />

Scenariul cinematografic al<br />

filmului ,,Cetatea Neamţului” a<br />

fost iniţiat de Liviu Rebreanu şi<br />

finalizat de Corneliu Moldovan.<br />

Ideea realizării acestui film datează<br />

din 1911 şi a avut premierea<br />

publică la 13 ianuarie 1914,<br />

cu câteva luni înaintea morţii<br />

sale, în distribuţie figurând Mia<br />

T eodorescu, Pandele I. Nicolau,<br />

I. Stănescu-Popa, Mişu Fotino,<br />

Remus Comăneanu. Filmul<br />

a fost realizat în Craiova, profitându-se<br />

de existenţa unei<br />

„cetăţi” în parcul Bibescu<br />

(azi, Parcul <strong>Romanesc</strong>u), precum<br />

şi în localităţile din jurul<br />

Craiovei, Bucovăţ şi Leamna,<br />

pe malul Jiului. Emil Gârleanu<br />

cere autorităţilor să pună la dispoziţia<br />

Teatrului Naţional din<br />

Craiova, care asigura artiştii,<br />

figuraţia, costumele şi decorul,<br />

„numărul de unelte, de vite şi<br />

cele trebuitoare”.<br />

,Şi cum se întâmplă la români,<br />

cu toate realizările sale<br />

remarcabile, Emil Gârleanu<br />

a fost acuzat că nu realizase<br />

un „excedent material”. Răspunsul<br />

îl dă admirabil Liviu<br />

Rebreanu: „În schimb a avut<br />

un excedent moral şi cultural<br />

de care trebuie să fie mândru<br />

dl. Gârleanu. Căci pentru un<br />

teatru subvenţionat, nu excedentul<br />

bănesc este idealul, ci<br />

excedentul sufletesc”. Emil<br />

Gârleanu se retrage de la conducerea<br />

teatrului, în iunie 1914,<br />

bolnav şi dezamăgit, cu doar o<br />

lună înainte de moarte. În 1929,<br />

urmaşul său în conducerea teatrului,<br />

Al. Lăzeanu, îl comemorează,<br />

cu sprijinul scriitorilor<br />

C. Şaban-Făgeţel, N. Milcu,<br />

Radu Gyr, a actorului Remus<br />

Comăneanu. Apoi s-a aşternut<br />

tăcerea, deşi „veşnic-neuitatul<br />

Emil Gârleanu rămâne, în<br />

istoria Teatrului Naţional din<br />

Craiova, directorul providenţial<br />

şi omul-flacără”, cum l-au<br />

numit cei doi autori, Al. Firescu<br />

şi C. Gheorghiu”. (citat din lucrarea<br />

,,Printre cărţi şi oameni”,<br />

Tudor Nedelcea, Iaşi, 2014).<br />

Revenind la povestirile din<br />

volumul ,,Din lumea celor care<br />

nu cuvântă”, Eugen Lovinescu<br />

remarca: ,,Lumea mică descrisă<br />

de Emil Gârleanu ar trebui<br />

luată de lumea mare, a oamenilor,<br />

ca pe un exemplu de hărnicie,<br />

perseverență, tenacitate<br />

și devotament”, idee susținută<br />

și de Perpessicius: ,,în vremea<br />

aceasta scrie Gârleanu o serie<br />

de mici poeme în proză ,,Din<br />

lumea celor care nu cuvântă”<br />

în care simțul de observație al<br />

unui naturist se aliază cu frumoase<br />

însușiri poetice. Sunt<br />

tablouri de natură inferioară,<br />

o gâză, un animal, o plantă,<br />

pornite dintr-un sentiment de<br />

adâncă compasiune pentru<br />

viața neîntrebată și dedicate<br />

copilei lui, cea mai iubita dintre<br />

gâze.”.<br />

Deși, după aprecierea lui<br />

G. Călinescu , ,,pictura și metaforele<br />

lipsesc aproape cu<br />

desăvârșire, și monografi ile<br />

devin monotone prin fabule și<br />

duioșii”, totuși povestirile sunt<br />

străbătute de o undă de lirism<br />

delicat, cu evidentă tentă moralizatoare.<br />

Lupta, înfrângerea,<br />

victoria sau moartea unei<br />

necuvântătoare nu sunt privite<br />

ca fapte izolate, ele fac elogiul<br />

rațiunii, prudenței, al jertfei de<br />

sine pentru salvarea aproapelui.<br />

Dar, de cele mai multe ori,<br />

reflecțiile pline de amărăciune<br />

lasă loc unei viziuni optimiste.<br />

Prozatorul, regizorul, scenaristul<br />

de film și jurnalistul Emil<br />

Gârleanu s-a născut la data de 5<br />

ianuarie 1878, la Iași, în apropierea<br />

Copoului, în fața grădinii<br />

lui Vodă Sturza, loc cu o încân-<br />

tătoare priveliște de care scriitorul<br />

își va aminti mereu. Părinții,<br />

locotenent colonelul Emanoil<br />

Gârleanu, aparținând unei familii<br />

de răzeși din Bacău și<br />

mama, Pulheria Antipa, de origine<br />

greacă, se despart, lăsând<br />

copilul în grija unor mătuși din<br />

Iași, care i-au cultivat înclinarea<br />

spre duioșie și frumos. Clasele<br />

primare le urmează la școala publică<br />

de băieți, <strong>nr</strong>. 2, din Sărărie,<br />

învățând după ,,Povățuitorul<br />

copiilor” de Ion Creangă.<br />

Începe liceul la Iași în 1889,<br />

dar se retrage și se înscrie la<br />

Școala fiilor de Militari, unde<br />

devine coleg cu Jean Bart, apoi<br />

intră la Școala de Ofițeri de<br />

Infanterie, unde îl întâlnește<br />

pe Gheorghe Brăescu. A fost<br />

sublocotenent în armata română,<br />

dar a fost exilat la Bârlad<br />

pentru activitatea sa publicistică,<br />

interzisă de regulamentul<br />

militar.<br />

Frecventează cercul scriitorilor<br />

din jurul revistei ,,Arhiva”,<br />

condusă de A. D. Xenopol, și<br />

cel al ziarului ,,Evenimentul”.<br />

Tânărul sublocotenent cere<br />

disponibilizarea și o primește.<br />

În anul 1900, Emil Garleanu<br />

se înscrie la Facultatea de litere,<br />

dar nu o continuă, însă publică<br />

poezia ,,Iubitei” și schița<br />

„ Dragul mamei”, în revista<br />

,,Arhiva”, sub pseudonimul<br />

Emilgar, pentru a nu fi recunoscut<br />

de superiori, care nu<br />

priveau cu ochi buni preocupările<br />

extramilitare ale ofițerilor.<br />

Doi ani mai târziu revine în<br />

armată, se mută la Bârlad și în<br />

anul 1904 scoate revista ,,Făt-<br />

Frumos” care va apărea până<br />

în anul 1906, apoi în 1909.<br />

Emil Gârleanu publică în 1905<br />

primul său volum de proză<br />

,, Bătrânii- schițe din viața boierilor<br />

moldoveni”.<br />

Din cauză că viitoarea sa<br />

soție, Marilena Voinescu, nu<br />

dispunea de dota impusă de<br />

regulamentele militare, tânărul<br />

Gârleanu demisionează din armată.<br />

Anul 1906 este cel al colaborării<br />

lui la revista ,, Neamul<br />

românesc” unde, sprijinit de<br />

Nicolae Iorga, devine secretar<br />

de redacție. În anul următor<br />

devine colaborator al revistei<br />

bucureștene ,,Convorbiri<br />

critice”. Publică de asemenea<br />

în „Viața literară și artistică”,<br />

,,Falanga literară și artistică”,<br />

,,Universul”, ,,Tribuna”,<br />

,, Românul”, ,,Luceafărul” etc.<br />

În această perioadă de<br />

efervescență literară îi apar<br />

volumele ,,Cea dintâi durere”<br />

și „Odată!”. Emil G ârleanu<br />

îngrijește și prefațează cartea<br />

,,Poezii” de Grigore<br />

Alexandrescu. În 1908 îi apar<br />

volumele ,,Într-o noapte de<br />

mai” cu ilustrații de A. Satmary<br />

și „1877- Schițe din război”.<br />

Îngrijește și prefațează cartea<br />

„Iluzii pierdute” a lui Mihail<br />

Kogălniceanu. Traduce din<br />

Alphonse Daudet, Guy de<br />

Maupassant. Volumul de schițe<br />

și povestiri ,,Din lumea celor<br />

care nu cuvântă” este cea mai<br />

cunoscută operă a lui Emil<br />

Gârleanu, publicată în anul<br />

1910, urmată de o altă scriere<br />

la fel de importantă, ,,Nucul lui<br />

Odobac”, apărută în același an.<br />

Alte volume semnate de<br />

scriitor: „Cea dintâi durere”<br />

(1907), „Schițe din război”<br />

(1908), „Visul lui Pillat”<br />

(1915), „C ulegătorul de rouă”<br />

(1919), etc. Îngrijește cărțile<br />

„Poezii, proză, scrisori” de<br />

Costache Negri și „Poezii populare”<br />

de Vasile Alecsandri.<br />

În această perioadă Emil<br />

Gârleanu plănuiește studiul<br />

„Istoria populară a literaturii<br />

românești, povestită pentru popor”<br />

și contribuie substanțial<br />

la înființarea ,,Societății<br />

S criitorilor Români”, care își<br />

va inaugura primul sediu la<br />

data de 5 februarie 1910.<br />

La 2 iulie 1914, Emil<br />

G â r l e a n u se stinge din viață<br />

la la Câmpulung Muscel, la<br />

numai 36 de ani. Postum îi mai<br />

apar câteva volume, printre<br />

care ,,Visul lui Pillat” (1915),<br />

,,O lacrimă pe-o geană” (1915),<br />

,,Priveliști din țară” (1915).<br />

Trandafirul<br />

de Emil Gârleanu<br />

La o margine de drum,<br />

înflori un trandafi r...<br />

Nici de alba lui culoare,<br />

Nici de lujer, nici de floare,<br />

Nu mă mir.<br />

Nu-i o-ntâmplare<br />

C-apăru aşa, deodată,<br />

Pură şi înmiresmată,<br />

Lângă un ciulin semeţ...<br />

Omul, cum e el isteţ<br />

şi ar vrea să-i aparţină<br />

Tot ce este mai frumos<br />

Din creaţia divină,<br />

Se porni pe stricăciune.<br />

Cât să ţină o minune?<br />

Cât tulpină-i ca mărgeanul<br />

Să urce la cer - tot anul?<br />

Iară frunza ca smaraldul,<br />

Cât să dea sclipiri în faldul<br />

Trenei zorilor - o viaţă?<br />

Hai, că-i mult,<br />

Prea se răsfaţă<br />

Dumnezeu, lăsând natura,<br />

Laude, cu toată gură,<br />

Să-I aducă…<br />

(fragment)


Educaţie şi cultură FEBRUARIE<br />

2016 11<br />

Dan Caragea - Critic literar<br />

Portugalia<br />

(continuare din numărul trecut)<br />

c. Adjectivele:<br />

• referitoare la două calități<br />

care se manifestă concomitent:<br />

chimico- farmaceutic;<br />

economico-financiar,<br />

instructiv-educativ, literarartistic,<br />

marxist-leninist etc.<br />

• referitor la religii, partide,<br />

profesii: creștin-ortodox;<br />

greco-catolic; democrat- liberal;<br />

social- democrat; medico-legal,<br />

medico- spitalicesc etc.<br />

• referitoare la nuanțe,<br />

combinații de culori sau la<br />

contrast: galben-deschis,<br />

roșu-purpuriu; verde-smarald;<br />

alb-albastru; alb-negru, clarobscur<br />

etc.<br />

• referitoare la gust: dulceacrișor,<br />

dulce-amărui etc.<br />

• referitoare la calități exprimate<br />

plastic sau formate<br />

din elemente nesudate:<br />

nou-nouț, bine-crescut, binecunoscut,<br />

bine-venit, libergânditor,<br />

nou-născut, răuplatnic;<br />

sus-numit etc.<br />

NOTĂ. „Ele se deosebesc<br />

de îmbinările cu o structură şi<br />

o componenţă asemănătoare,<br />

care se scriu într-un cuvânt<br />

când sunt compuse sudate (binecuvântat)<br />

şi separat când sunt<br />

grupuri de cuvinte care îşi păstrează<br />

fiecare sensul (bine crescut<br />

„dezvoltat bine”).” (Ioana<br />

Vintilă-Rădulescu, Ce e nou în<br />

DOOM, Internet)<br />

• referitoare la etnii,<br />

proveniență sau relații<br />

bilaterale: nord-american,<br />

sud- african, sud- coreean;<br />

anglo-saxon, est- european,<br />

indo-european, norddunărean,<br />

sud-vestic; francoromân,<br />

englez-spaniol, francogermano-rus<br />

etc.<br />

d. Adverbele:<br />

• de timp: alaltăieridimineață,<br />

azi-mâine, azinoapte,<br />

mâine-dimineață;<br />

(invariabile) după-amiaza,<br />

după-amiază, după-masa,<br />

d upă-masă etc.<br />

• de mod (exprimare plastică<br />

cu rimă): calea-valea,<br />

ceac-pac, harcea-parcea,<br />

(ni)tam-nisam, târâș-grăpiș,<br />

treacă-meargă, trosc-pleosc.<br />

e. Interjecțiile: cioc-boc,<br />

haida-de, hodoronc-tronc,<br />

hop-(ș-)așa, hopa-țopa, tic-tac,<br />

tranca-fleanca, tura-vura.<br />

NOTĂ. Se scriu cu cratimă<br />

interjecțiile compuse analizabile.<br />

3. Se scriu împreună (sudate):<br />

a. Substantivele comune:<br />

bunăstare, Bunavestire (dar<br />

bună-credință, bună-creștere,<br />

bună-cuviință, bună-voință);<br />

lungmetraj, scurtmetraj;<br />

binecuvântare, binefacere,<br />

binevoitor, răufăcător,<br />

r ăuvoitor (dar bun-platnic, răuplatnic);<br />

deîmpărțit „număr<br />

care se împarte”, demâncare<br />

pop. „mâncare”, deochi;<br />

fărădelege; botgros, „pasăre”,<br />

vinars; blocnotes, blocstart,<br />

concertmaistru, electronvolt,<br />

fl uorclormetan, metalazbest,<br />

valvârtej pop. „vâltoare”;<br />

citatomanie, ședințomanie;<br />

audiovizual, aeroambulanță,<br />

gastroenterolog,<br />

otorinolaringolog,<br />

neocomunism, teleconferință;<br />

atotputință, atotștiință; preaplin<br />

„dispozitiv”, untdelemn „ulei”.<br />

NOTĂ. „Secvențele cu<br />

structură similară în care componentele<br />

își păstrează autonomia<br />

se scriu în cuvinte separate:<br />

prea plin, unt de cacao.”<br />

(DOOM, 2002)<br />

b. Substantive proprii:<br />

• nume geografice:<br />

Câmpulung, Satulung,<br />

Șaptesate etc.<br />

• nume de persoane reale<br />

sau fictive: Delavrancea,<br />

Dinvale, Moșandrei, Șaptefrați,<br />

Șaptecai etc.<br />

• nume metaforice ale lui<br />

Dumnezeu: Atotputernicul,<br />

Atotștiutorul, Atotțiitorul etc.<br />

c. Adjective: binecuvântat,<br />

binefăcător, binemeritat, binevoitor,<br />

răufăcător, răuvoitor<br />

(dar bun-platnic, rău-platnic);<br />

clarvăzător; preafericit; rozalb,<br />

pursânge; atoateștiutor,<br />

atotputernic; aeroportuar,<br />

autocopiativ, cronofag, electrocasnic,<br />

heliomarin, neoliberal,<br />

sociocultural; „din fosta<br />

Mic îndreptar ortografic,<br />

ortoepic și de punctuație<br />

Cehoslovacie”, dacoromân<br />

„român(esc) din Dacia”, sârbocroat,<br />

galoromanic, retoroman;<br />

nemaipomenit.<br />

NOTĂ. În cazul compuselor<br />

sudate cu bine-, „aceste compuse<br />

se deosebesc de îmbinările<br />

cu o structură și o componență<br />

asemănătoare, care reprezintă<br />

fie compuse mai puțin sudate,<br />

scrise cu cratimă (bine-crescut<br />

„cuviincios”), fie grupuri de<br />

cuvinte, care se scriu separat<br />

(bine crescut „dezvoltat bine”).<br />

(DOOM, 2002)<br />

Adjectivele cu structură și<br />

componență asemănătoare care<br />

exprimă un raport între cei doi<br />

termeni se scriu cu cratimă:<br />

ceho-slovac „dintre Cehia și<br />

Slovacia”, sârbo-croat. (Ioana<br />

Vintilă-Rădulescu, Ce e nou în<br />

DOOM, Internet)<br />

d. Pronumele și adjectivele<br />

pronominale:<br />

• de întărire: însumi, însuți,<br />

însuși etc.<br />

• demonstrative: același,<br />

ălălalt, ăstălalt, celălalt,<br />

cestălalt etc.<br />

• nehotărâte: altceva, fie(și)<br />

care, fi(e)ștecine, fitecine,<br />

oare(și)care, ori(și)care, vreun,<br />

vreunul, ceva, niscaiva etc.<br />

NOTĂ. „Pronumele și adjectivele<br />

compuse se disting<br />

astfel și grafic de îmbinări<br />

libere precum oare care, ori<br />

care (Oare care dintre ei o fi<br />

făcut asta? Să vină toți ori care<br />

vrea).” (DOOM, 2002)<br />

• negative: niciunul, niciuna,<br />

niciun, nicio etc.<br />

NOTĂ. „Se revine la scrierea<br />

într-un cuvânt a tuturor<br />

formelor pronumelui negativ<br />

compus niciunul, niciuna „nimeni”<br />

şi ale adjectivului pronominal<br />

corespunzător niciun,<br />

nicio, care se încadrează într-un<br />

întreg sistem la care se aplică<br />

de mult aceleaşi reguli.<br />

1. Niciun(ul) s-a mai scris<br />

„legat” şi înainte de 1953, dată<br />

după care nici un(ul) a devenit<br />

singura excepţie în mai multe<br />

privinţe:<br />

a. era unicul pronume (în<br />

afară de ceea ce şi spre deosebire,<br />

de exemplu, de pronumele<br />

cu o componenţă relativ<br />

asemănătoare vreun(ul), scris<br />

într-un cuvânt) redat grafic ca şi<br />

cum ar fi vorba de două cuvinte<br />

diferite şi independente şi nu de<br />

un unic pronume/adjectiv compus<br />

sudat - între componentele<br />

căruia nu poate fi intercalat alt<br />

cuvânt;<br />

b. era singura combinaţie<br />

din seria celor formate din nici<br />

+ când, cât, cum, de cât, de<br />

cum, o dată sau odată, odinioară,<br />

unde la care nu se făcea<br />

distincţie şi în scris între îmbinările<br />

libere şi disociabile, în<br />

care componentele îşi păstrează<br />

individualitatea, şi cuvintele<br />

compuse sudate. Astfel, şi până<br />

acum trebuia să se distingă,<br />

de exemplu, şi în scris, între<br />

n iciodată „în niciun moment”<br />

şi nici odată „nici cândva” (situaţia<br />

complicată în acest caz şi<br />

de o a treia situaţie: nici o dată<br />

„nici o singură dată”, „nicio<br />

dată calendaristică” sau „nicio<br />

informaţie”) sau între grupurile<br />

ortografice fiecare, oarecare,<br />

oricine ş.a. şi, respectiv, fie<br />

Compunerea (II)<br />

care, oare care, ori cine.<br />

2. Tot atât de normal ca în<br />

aceste ultime exemple este să<br />

distingem, de pildă, între:<br />

- niciun adjectiv pronominal<br />

(N-are niciun chef să facă ce<br />

i se cere) şi nici un adverb +<br />

articol (Nu e naiv şi nici un om<br />

neştiutor) sau nici un conjuncţie<br />

+ numeral (Mă confundaţi,<br />

eu nu am nici un frate, nici mai<br />

mulţi);<br />

- niciunul pronume (N-a venit<br />

niciunul „nimeni”) şi nici<br />

unul conjuncţie + pronume nehotărât<br />

(Nu-mi place nici unul,<br />

nici celălalt)<br />

- combinaţii în care nici este<br />

accentuat în frază şi în care se<br />

poate intercala, de exemplu,<br />

adverbul măcar (N-are nici<br />

măcar un prieten).<br />

Aceste combinaţii se folosesc<br />

mult mai rar decât pronumele<br />

şi mai ales în astfel de<br />

structuri binare, destul de clare<br />

din punctul de vedere al înţelesului<br />

şi al logicii, nu numai al<br />

analizei gramaticale.<br />

3. Grafia niciun etc. corespunde<br />

şi pronunţării în două<br />

silabe [ničun].<br />

4. Ea nu numai că nu îngreunează,<br />

ci, dimpotrivă, uşurează<br />

recunoaşterea ca atare a pronumelui/adjectivului<br />

pronominal<br />

în cauză.<br />

5. Această grafie a fost adoptată<br />

şi de noua Gramatică a<br />

Academiei.<br />

6. Ea respectă şi paralelismul<br />

grafic cu celelalte limbi romanice<br />

în care există pronume<br />

cu o structură asemănătoare.<br />

( Ioana Vintilă-Rădulescu, Ce e<br />

nou în DOOM, Internet)<br />

• personale și de politețe:<br />

dumneata, dumnealui etc.;<br />

• reflexive cu elementul final<br />

-și: sieși, sineși;<br />

e. Numerale:<br />

• cardinale propriu-zise:<br />

unsprezece, doisprezece;<br />

douăzeci, treizeci etc.<br />

• colective: amândoi, tustrei,<br />

tuspatru etc.<br />

• distributive: câteșitrei,<br />

câteșipatru etc.<br />

• ordinale: dintâi, întâiași; al<br />

unsprezecelea..., al douăzecilea<br />

...<br />

f. Verbe: a se autoacuza, a<br />

binecuvânta, a binedispune,<br />

a binevoi, a prostdispune, a<br />

scurtcircuita, a telecomanda;<br />

(forme de gerunziu negativ)<br />

nemaiștiind, nepreaștiind etc.<br />

g. Adverbe:<br />

• de timp: altădată;<br />

câteodată, niciodată, nicicând,<br />

numaidecât, oricând,<br />

orișicând, demult, diseară,<br />

odată etc.<br />

NOTĂ. „Adverbul odată<br />

„cândva (în trecut sau în viitor),<br />

imediat, în sfârşit”: A fost odată<br />

ca niciodată, O să-ţi spun eu<br />

odată ce s-a întâmplat, Termină<br />

odată!, Odată terminat<br />

lucrul, am plecat. Dar se scriu<br />

în două cuvinte o dată numeral<br />

adverbial (Aşa ceva ţi se întâmplă<br />

numai o dată în viaţă, Te<br />

mai rog o dată, O dată la două<br />

luni) şi o dată subst. „zi, dată<br />

calendaristică” sau „informaţie”.<br />

(Ioana Vintilă-Rădulescu,<br />

Ce e nou în DOOM, Internet)<br />

• de mod: nicidecum, totuna,<br />

oricât, orișicât, darmite etc.<br />

• de loc: oriîncotro,<br />

orișiunde, îndeaproape,<br />

d edesubt etc.<br />

h. Prepoziții: deasupra, decât,<br />

dedesubtul, despre, dimprejurul,<br />

dinaintea, dinapoia,<br />

dindărătul, dinspre, dintre,<br />

dintru, împotriva, împrejurul,<br />

înaintea, înapoia, înăuntrul, îndărătul,<br />

înspre, printre etc.<br />

NOTĂ. Majoritatea acestor<br />

prepoziții compuse sunt astăzi<br />

neanalizabile pentru vorbitori.<br />

i. Conjuncții: deoarece,<br />

deși, fi indcă, încât, întrucât,<br />

precum, vasăzică (și adv.) „prin<br />

urmare, deci”<br />

NOTĂ. Majoritatea acestor<br />

conjuncții compuse sunt astăzi<br />

neanalizabile pentru vorbitori.<br />

Trebuie distins între: fiindcă<br />

și dat fiind că; încât și în cât<br />

(„În cât timp ajungi la mine?”);<br />

vasăzică, „adică” și va să zică<br />

„înseamnă” („o soțietate fără<br />

prințipuri, va să zică că nu le<br />

are.” I. L. Caragiale, O scrisoare<br />

pierdută).<br />

j. Interjecțiile: behehe,<br />

heirup, iacă(tă), mehehe,<br />

t ralala.<br />

NOTĂ. Heirup nu vine din<br />

„hei” și „rup”, după cum ar<br />

putea analiza vorbitorii, ci din<br />

sas. herup, germ. herauf, sus!,<br />

după cum arată Scriban, 1939.


Gala de premiere<br />

12 FEBRUARIE<br />

FEBRUARIE<br />

FEBRUARIE<br />

2016<br />

2016<br />

2016<br />

tradus simultan de către Dorina<br />

Apostol - Președinte al Asociaţiei<br />

Române din Comunitatea<br />

Valenciană „Ulpia Traiana”.<br />

Sub îndrumarea acesteia,<br />

grupul de copii participanți<br />

la cursul de Limbă, cultură<br />

și civilizație românească din<br />

B enidorm, Altea și Alfáz del Pi<br />

- Provincia Alicante au susținut<br />

un înduioșător program artistic,<br />

axat în principal pe teme eminesciene.<br />

Dacă ochii vreunuia dintre<br />

noi nu s-au umplut de lacrimi<br />

la începutul programului pe<br />

când ascultam î<strong>nr</strong>egistrările<br />

din arhiva Radio, vă asigur că<br />

prezența copiilor dezinvolți și<br />

fermecători a avut darul de a<br />

rupe zăgazurile inimii, făcândune<br />

să râdem și să plângem în<br />

același timp. Pentru că am simțit<br />

cu toții, prin glasurile lor nevinovate,<br />

că dacă „Eminescu n-a<br />

existat. A existat doar o țară...”.<br />

Pentru noi, țara aceea este și,<br />

rămâne limba română, oriunde<br />

ne-am afla, limba care ne aduce<br />

laolaltă în astfel de ocazii.<br />

Ne-a mai venit puțin inima<br />

la loc în râsetele care au însoțit<br />

un fragment din „Amintirile din<br />

copilărie” ale lui Ion Creangă,<br />

moment interpretat de un grup<br />

Iarăși ni s-a făcut cald în jurul<br />

inimii când am văzut pe eleganta<br />

pungă de carton logoul<br />

argintiu al mărcii Gerovital<br />

firmă fondată de legendara Ana<br />

Aslan recunoscută în lume ca<br />

primă cercetătoare care a reușit<br />

să combată cu efecte probate<br />

științific, îmbătrânirea.<br />

Am constatat cu emoție că<br />

partenerul de la Cluj a fost<br />

darnic: ne-a oferit, alături de o<br />

cremă cosmetică dintre cele mai<br />

prețioase, o agendă de buzunar<br />

pentru anul abia început și un<br />

pix elegant din aceeași colecție.<br />

Toate au picat la țanc, numai<br />

bune pentru luat notițe la întâlnirea<br />

aceasta, care ne-a oferit<br />

atât de multe momente demne<br />

de neuitat. Încă o modalitate de<br />

a opri timpul în loc, prin scris și<br />

prin ... cosmetică de înaltă clasă.<br />

S-a trecut apoi la partea<br />

a doua a festivității de premiere,<br />

dedicată de această<br />

dată românilor care prin pasiune<br />

și dăruire fac performanță<br />

în țările lor de adopție. Acesta<br />

a fost, după părerea mea,<br />

punctul culminant al întregii<br />

manifestări, prin densitatea<br />

de personalități care au urcat<br />

pe scenă, prin uimitoarele<br />

performanțe enumerate în<br />

prezentările făcute fiecăruia<br />

dintre ele, prin frumusețea<br />

mișcătoare a cuvintelor de<br />

mulțumire adresate de către<br />

laureați, publicului.<br />

La mijloc de ianuarie, frigul<br />

mușcă puțin chiar și din<br />

Spania, dar răceala de afară și<br />

cea emanată de situația deloc<br />

confortabilă a Europei noastre,<br />

a tuturor în pragul acestui an agitat,<br />

s-a spulberat în contact cu<br />

căldura cu care organizatorii șiau<br />

întâmpinat invitații la ceea ce<br />

avea să se dovedească un dulce<br />

maraton de nu mai puțin de 12<br />

ore desprinse parcă dintr-o ramă<br />

de tablou frumos, distins, decent<br />

și autentic: Gala de Premiere<br />

a campaniei „Noi susținem<br />

Excelența! – Mihai Eminescu<br />

2016”, inițiativă a publicației<br />

de limba română „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” din Spania.<br />

În sala festivă a primăriei<br />

binecunoscutei stațiuni litorale<br />

Benidorm (localitatea turistică<br />

superlativă a întregii Europe),<br />

sâmbătă, 16 ianuarie 2016, la<br />

o zi după aniversarea a 166<br />

de la nașterea marelui nostru<br />

Eminescu, doi emeriți prezentatori<br />

de radio de la București,<br />

Pușa Roth și Costin Tuchilă,<br />

ei înșiși oaspeți de onoare,<br />

au rostit cuvântul de deschidere<br />

al manifestării, salutând<br />

oficialitățile de rang înalt, atât<br />

române cât și spaniole.<br />

Invitații și laureații au răspuns<br />

apelului venind din foarte<br />

multe țări ale lumii: România,<br />

SUA, Austria, Spania, Anglia,<br />

Germania, Belgia, Grecia<br />

etc. Scena frumoasei săli festive<br />

decorate cu steagurile<br />

Spaniei, României, Europei și<br />

Comunității Valenciene, ecranul<br />

supra dimensional pe care s-au<br />

proiectat pe tot parcursul evenimentului<br />

pagini din ziarul lunar<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”,<br />

(care a aniversat peste 5 ani de<br />

apariție neîntreruptă, într-un tiraj<br />

de mii și mii de exemplare<br />

distribuite în întreaga Spanie)<br />

elegantele bannere care, individualizau<br />

publicația, sponsorii<br />

și partenerii acestei întâlniri,<br />

masa cu trofeele câștigătorilor<br />

și, nu în ultimul rând, prezența<br />

mai mult decât agreabilă a<br />

participanților, în ținute de<br />

sărbătoare plăcute vederii, au<br />

contribuit din primul moment<br />

la crearea unei atmosfere de<br />

vârf și, așa cum sugerează și<br />

numele manifestării, au respirat<br />

excelență!<br />

După ce au prezentat pe scurt<br />

istoricul și obiectivele campaniei<br />

„Noi susținem Excelența!”,<br />

de copii îndrumat de Ionela<br />

Dojană - profesor al cursului<br />

de Limbă, cultură și civilizație<br />

românească din San Pedro del<br />

Pinatar (Murcia).<br />

S-a trecut apoi la premierea<br />

și înmânarea frumoaselor trofee<br />

câștigătorilor concursului de<br />

proză scurtă și poezie (15 ianuarie<br />

– 15 august 2015), concurs<br />

deschis românilor din țară și din<br />

străinătate la care au participat<br />

nu mai puțin de 637 de pasionați<br />

ai scrisului. S-a vorbit despre<br />

acțiunea de promovare a limbii<br />

române și despre spațiul rezervat<br />

în paginile ziarului pentru<br />

lucrări interesante și atractive,<br />

ca lectură pentru copiii români,<br />

pagină coordonată de profesoara<br />

de limba română Letiția<br />

Coza.<br />

A urmat o pauză de 30<br />

de minute, timp în care, organizatorul<br />

evenimentului<br />

a invitat toți participanții să<br />

guste din produsele românești<br />

tradiționale oferite de către cunoscuta<br />

fabrică de mezeluri<br />

„ Carmangeria Românească”<br />

din Zaragoza, sucuri și apă<br />

minerală marca Frutti Fresh,<br />

cafea, precum și produse de<br />

patiserie din partea cofetăriei<br />

„Amandina” din Madrid.<br />

subliniind că ea este rezultatul<br />

unic al eforturilor exclusive<br />

ale echipei redacționale<br />

„ <strong>Occidentul</strong> Românesc”,<br />

sub conducerea neobositei<br />

doamne Redactor-Șef Kasandra<br />

Kalmann Năsăudean, prezentatorii<br />

Pușa Roth și Costin<br />

Tuchilă, făcând echipă perfectă,<br />

în manieră inconfundabilă,<br />

l-au evocat pe marele nostru<br />

Eminescu, poetul și publicistul,<br />

precursorul și mentorul tuturor<br />

celor care activăm ca jurnaliști,<br />

inclusiv în ziua de astăzi.<br />

Cu specifica sa notă de profesionalism<br />

impecabil, datorată<br />

colaborării pe parcursul a peste<br />

douăzeci de ani, cuplul de<br />

prezentatori a delectat publicul<br />

cu î<strong>nr</strong>egistrări din arhiva radio<br />

care ne-au mers la inimă.<br />

Cine își amintește de vocea<br />

lui S adoveanu recitând „Ce te<br />

legeni, Codrule...” își poate imagina<br />

fiorul care a străbătut sala<br />

și liniștea care s-a așternut la final,<br />

de parcă până și aplauzele<br />

se temeau să întrerupă acel moment<br />

imponderabil de reverie.<br />

Câtă delicatețe, fără patetism și<br />

fără exagerări goale de conținut!<br />

Ne era dor de această gură de<br />

aer românesc!<br />

Au urmat luări de cuvânt din<br />

partea oficialităților spaniole și<br />

române, cuvinte de bun venit și<br />

felicitări surprinzător de calde,<br />

deloc rigide sau formale, care<br />

n-au avut nimic în comun cu<br />

discursurile oficiale din trecut,<br />

cu limbajul de lemn cu care<br />

ne-au obișnuit mulți dintre<br />

reprezentanții noștri politici anteriori.<br />

Scurte și la subiect, ele<br />

au conferit o notă de prospețime<br />

întregului eveniment, încurajând<br />

organizatorii și auditoriul<br />

să spere în eventuale viitoare<br />

reeditări cel puțin la fel de<br />

reușite, dacă nu chiar depășind<br />

așteptările.<br />

Întregul set de dialoguri,<br />

prezentări și cuvântări a fost<br />

Cu gândul la produsele<br />

tradiționale și la cozonacii<br />

aromați și pufoși care ne așteptau<br />

în sala pregătită cu multă migală<br />

de către organizatori, nu aveam<br />

de unde să ne imaginăm că, la<br />

ieșirea din sala de festivități<br />

ne mai aștepta o surpriză pusă<br />

tot în slujba frumosului, mai<br />

precis a înfrumusețării. Andra<br />

Costandache și Florin Valentin<br />

Barbu, doi dintre membri echipei<br />

redacționale a „ <strong>Occidentul</strong>ui<br />

Românesc” au înmânat fiecăruia<br />

dintre participanții din sală câte<br />

un cadou special, oferit de către<br />

renumita fabrică de produse<br />

cosmetice Farmec, din Cluj-<br />

Napoca, unul dintre partenerii<br />

noștri la acest eveniment.<br />

tradus simultan de către Dorina de copii îndrumat de Ionela Cu gândul la produsele<br />

Spaniei, României, Europei și<br />

se temeau să întrerupă acel mopunctul<br />

culminant al întregii<br />

manifestări, prin densitatea<br />

Costandache și Florin Valentin<br />

Barbu, doi dintre membri echi-<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Finalul campaniei „Noi susținem Excelența!”<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania<br />

Omagiu și regal al românilor din Spania


Gala de premiere FEBRUARIE<br />

2016 13<br />

La potențarea emoțiilor<br />

noastre a contribuit din plin și<br />

talentul moderatorului acestei<br />

festivități de premiere, criticul<br />

literar și colaboratorul veteran<br />

al ziarului „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”, senior editor - Dan<br />

Caragea.<br />

Ar fi imposibil să trec<br />

în revistă fiecare personalitate<br />

distinsă cu Premiul de<br />

Excelență. Au fost de la simpli<br />

muncitori până la cercetători,<br />

profesori, medici, scriitori,<br />

pictori, designeri, avocați,<br />

sportivi, muzicieni, oameni<br />

de afaceri, cu toții apreciați<br />

și respectați pentru modul<br />

ireproșabil în care își exercită<br />

profesiile într-o țară de adopție<br />

precum Spania.<br />

Ar fi o mare nedreptate să<br />

uităm pe vreunul dintre ei, dar<br />

încerc măcar să schițez câteva<br />

dintre performanțele care miau<br />

rămas întipărite în amintire,<br />

un fel de catalog Who´s Who<br />

al românilor din străinătate:<br />

creatoarea rochiilor purtate de<br />

laureatele concursului Miss<br />

World Spain 2015 și Miss<br />

World 2015 este româncă; una<br />

dintre profesoarele universitare<br />

cele mai respectate din Spania<br />

este româncă; sufletul și efigia<br />

însăși a Asociației „ Mihai<br />

Eminescu” din Viena este o<br />

doamnă româncă, distinsă<br />

și solară, care a concurat în<br />

frumusețe cu superba ie pe<br />

care a etalat-o cu mândrie<br />

nedisimulată (un cadou prețios<br />

din partea Vetei Biriș, aveam să<br />

aflu mai târziu).<br />

Apoi bărbații: ofițer român<br />

cu grad de colonel care a făcut<br />

parte din comandamentul<br />

NATO în Spania; proprietarul<br />

celei mai mari fabrici de mezeluri<br />

tradiționale din Spania și<br />

din comunitățile românești din<br />

Europa; cel mai profesionist<br />

avocat român în avocatura de<br />

business.<br />

Și lista ar putea continua<br />

la infinit. Dar nu numărul<br />

personalităților, ci calitatea lor<br />

primează, iar legat de acest<br />

aspect al sensibilității noastre<br />

tipice și al modestiei specifice<br />

românilor, nu voi uita cuvintele<br />

fiecăruia dintre ei, atunci când,<br />

la microfon a destăinuit nu<br />

doar succesele ci și eforturile<br />

și sacrificiile pe care le-a făcut<br />

pentru a ajunge acolo unde se<br />

află acum: pe podium.<br />

După încă o pauză de o<br />

jumătate de oră, timp în care<br />

iarăși ne-am desfătat cu apetisantele<br />

produse românești<br />

(mezeluri, cozonac și prăjituri<br />

coborâte parcă din amintirile<br />

copilăriei, lucruri de care<br />

noi ducem dorul neîncetat<br />

în S pania), s-a trecut la onorarea<br />

celor care prin efortul<br />

lor benevol, fără recompensă<br />

materială, fac posibilă existența<br />

vieții comunității românești din<br />

Spania organizând activități<br />

culturale și promovând o imagine<br />

pozitivă a țării noastre, inclusiv<br />

ca scriitori sau jurnaliști.<br />

Așa cum bine a menționat<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean,<br />

nu este deloc ușor să duci o<br />

asemenea muncă, oglindind<br />

aspectele pozitive legate de<br />

poporul nostru, în condițiile<br />

în care presa de senzație caută<br />

mereu să pună în evidență<br />

performanțele nedorite ale<br />

celor care sunt certați cu legea,<br />

acel procent caracteristic<br />

oricărei națiuni, care nu<br />

ne face onoare, dar nici nu ne<br />

caracterizează definitoriu.<br />

Premiile la această secțiune<br />

au fost înmânate de către<br />

Cătălina Iliescu Gheorghiu -<br />

profesoară la Universitatea din<br />

Alicante care, a susținut și o<br />

cuvântare mișcătoare, ea însăși<br />

fiind foarte emoționată.<br />

Spre finalul evenimentului,<br />

solistul legendarei formații<br />

noi au petrecut-o într-o țară<br />

ferecată, în care muzica acestor<br />

băieți curajoși a fost una dintre<br />

puținele licăriri de speranță pe<br />

care le mai aveam, noi cei care<br />

... „împușcam în lună”, cum<br />

bine ne-a mai (în)cântat odată<br />

solistul.<br />

La finalizarea întâlnirii,<br />

deși programul orar era deja<br />

depășit cu mult, nimeni nu se<br />

dădea dus din sală. Trecuseră<br />

mai bine de șase ore, fără să<br />

știm. Nici vecina mea de fotoliu,<br />

o doamnă consilier<br />

de naționalitate engleză care,<br />

- atenție, nu vorbește limba<br />

român -, nu voia să plece. Mi-a<br />

mărturisit că i-a plăcut enorm<br />

de mult și că a înțeles foarte<br />

multe din cele spuse, realizând<br />

că limba română se aseamănă<br />

mult cu spaniola, dar cel mai<br />

tare a impresionat-o ceea ce<br />

a intuit printre rânduri… din<br />

comportament, gesturi, dăruire,<br />

căldură, îmbrățișări.<br />

Ziua s-a încheiat cu<br />

o cină festivă bogată și<br />

prelungită, oferită de redacția<br />

„ <strong>Occidentul</strong>ui Românesc”<br />

la restaurantul din incinta<br />

Hotelului Servigroup<br />

de rock PHOENIX, Nicu Diplomatic din Benidorm,<br />

Covaci, laureat al Galei, stabilit<br />

în Spania, acompaniat din alte țări ale lumii au locuit<br />

(hotel în care, premiații sosiți<br />

de doi colaboratori, a susținut pe parcursul evenimentului,<br />

un minirecital cu piese pe bucurându-se de un confort și<br />

care mulți le-au cântat în cor servicii impecabile și de mare<br />

( Strunga, În umbra marelui clasă oferite de o echipă de<br />

URS, Mugur de fluier...). profesioniști condusă de domnul<br />

Javier Cabrera – direc-<br />

Au fost momente extrem de<br />

vibrante, care ne-au amintit torul Hotelului Servigroup<br />

de istoria mai recentă, de Diplomatic), într-o atmosferă<br />

tinerețea pe care mulți dintre la fel de selectă.<br />

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ<br />

GALA DE PREMIERE a Campaniei<br />

„Noi susținem Excelența!<br />

Mihai Eminescu 2016”:<br />

ORGANIZATOR: <strong>Occidentul</strong> Românesc (Spania)<br />

SPONSOR: Carmangeria Românească (Zaragoza - Spania)<br />

PARTENERI: „Farmec Cluj – Gerovital” (Cluj-Napoca -<br />

România), Firma de transport colete „Nelu Bârsan” (Alcalá de<br />

Henares - Spania)<br />

PARTENERI MEDIA: Gazeta Românească (Italia), Ziarul<br />

Românesc (Marea Britanie), Ziarul Românesc (Germania),<br />

Jurnalul Românesc (Austria), Jurnalul Săptămânii (Israel),<br />

Zig Zag Român Canadian (Canada), Pulsul Afroditei (Cipru),<br />

Romedia (Grecia), Spectacola (România), The Romanian<br />

Newspaper in Cyprus, Radio-TV Arthis - Bruxelles,<br />

I migrantul Român (Málaga), Gândacul de Col orado<br />

( Colorado – USA), Radio Diaspora Online (Chicago – USA),<br />

JettMedia Group USA.<br />

PARTENERI/COLABORATORI: Cofetăria „ Amandina”<br />

(Madrid), „Mercatrom” S.L. Barcelona, Cabinetul de<br />

Avocatură „Radu&Sanchez” (Alicante), Asociaţia Română din<br />

Comunitatea Valenciană „Ulpia Traiana” (Benidorm).<br />

FOTO: Rafael Paraschiv Coșarcă<br />

A fost genul de companie<br />

care convinge pe fiecare dintre<br />

noi că suntem capabili<br />

să modelăm lumea care ne<br />

înconjoară prin simpla acțiune<br />

de a ne dărui cu trup și suflet lucrului<br />

bine făcut, pasiunii pentru<br />

performanța maximă. Întrun<br />

astfel de mediu, excelența<br />

poate fi la îndemâna fiecăruia<br />

dintre noi!<br />

Așa cum la spectacolul pe<br />

care PHOENIX l-a susținut<br />

în anul 1977, în mijlocul unei<br />

păduri de salcâmi din Munții<br />

Apuseni, pe ruinele unei vechi<br />

cetăți dacice, în beneficiul victimelor<br />

ucise la cutremurul din<br />

1977, odată cu primele acorduri<br />

trimise în eter, salcâmii au<br />

înflorit ca la un semn ceresc,<br />

inundând cei 10.000 de spectatori<br />

cu parfumul lor îmbătător<br />

și cu petale ca o zăpadă lină,<br />

așa înfloresc acum migdalii<br />

Spaniei, amintindu-ne că<br />

frumusețea este peste tot, câtă<br />

vreme nu strivim puritatea din<br />

noi…<br />

Din partea autorităților spaniole,<br />

ne-au onorat cu prezența<br />

lor: Antonio Pérez Pérez<br />

- Primarul Benidormului;<br />

Maria Jesús Pinto Caballero<br />

- Consilier participare<br />

cetăţenească, Consum,<br />

Muncă, Dezvoltare Locală,<br />

Relaţii cu publicul, Statistică;<br />

Lorenzo Martínez Sola - Securitate<br />

cetăţenescă, situaţii<br />

de urgenţă şi plajă; María<br />

Francisca Ripoll Ripoll,<br />

Arturo Cabrillo Salguero,<br />

Leopoldo David Bernabeu<br />

López, Juan García García,<br />

María Teresa Águila Santos,<br />

Bernardo Mira Estirado.<br />

De asemenea, au mai fost<br />

prezenți: Andrés Verdú<br />

Reos – primarul municipiului<br />

Villajoyosa, alături de Pascal<br />

Amigó de Vleeschauwer<br />

- consilier Patrimoniu, Servicii<br />

Tehnice și Jaime Ramis<br />

Galiana - consilier Urbanism,<br />

Protecţie cetăţenească și Trafic.<br />

Și reprezentanți ai primăriei<br />

din Calpe au răspuns invitației<br />

cu aceeași căldură și aleasă<br />

considerație pentru evenimentul<br />

nostru: Carole Sanders -<br />

Consilier participare cetăţenească,<br />

Consum, Muncă, Dezvoltare<br />

Locală, Relaţii cu publicul,<br />

Statistic și șefa cabinetului de<br />

presă Neus Gomez.<br />

Din partea autorităților<br />

române au fost alături de noi:<br />

Sandra Pralong - Consilier<br />

de Stat / Departamentul pentru<br />

Relația cu Românii din afara<br />

Granițelor – Administrația<br />

Prezidențială din România);<br />

Ilie Bănică - Ministru<br />

Consilier, Prim-colaborator<br />

al Ambasadorului/ Ambasada<br />

României în Spania; Dragoș<br />

Viorel Țigău - Ministru<br />

plenipotențiar, Șeful oficiului<br />

consular /Consulatul României<br />

la Castellón de la Plana.<br />

A consemnat Gabriela<br />

Căluțiu Sonnenberg (Costa<br />

Blanca – Spania).


14 FEBRUARIE<br />

2016<br />

Premiile de excelenţă<br />

Premiile de Excelență „Mihai Eminescu”2016 - Gala de premiere<br />

Campania de promovare a valorilor româneşti din<br />

străinătate „Noi susţinem<br />

Excelența!”, lansată în<br />

luna ianuarie 2015 de către<br />

publicația în limba română<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”,<br />

s-a încheiat. Acțiunea s-a<br />

desfășurat pe trei etape distincte<br />

pe parcursul întregului<br />

an 2015 și, s-a finalizat printro<br />

Gală de premiere.<br />

Scopul evenimentului Gala de premiere a<br />

Campaniei „Noi susținem<br />

Excelența!” s-a desfășurat<br />

în perioada 15 – 17 ianuarie<br />

2016, în Benidorm, Provincia<br />

Alicante din Spania. În<br />

cadrul acestei acțiuni culturale<br />

au fost premiați: români<br />

de succes din diverse domenii<br />

de activitate; câștigătorii<br />

Concursului de proză scurtă<br />

și poezie; profesori de la<br />

cursul de Limbă, cultură şi<br />

civilizaţie românească din<br />

Spania care s-au implicat<br />

în acțiunea de promovare a<br />

limbii române; cei mai de<br />

seamă colaboratori voluntari<br />

ai publicației <strong>Occidentul</strong> românesc.<br />

Cu ocazia Galei de premiere<br />

s-a marcat: realizările<br />

comunității românești din<br />

Peninsula Iberică; peste 5<br />

ani de prezență neîntreruptă<br />

a publicației „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” în comunitățile<br />

românești din Spania și Insulele<br />

Baleare; legăturile culturale,<br />

sociale și economice<br />

dintre Spania și România;<br />

166 de ani de la nașterea<br />

poetului Mihai Eminescu;<br />

Ziua Culturii Naționale a<br />

României.<br />

Premierea laureaților<br />

pe etapele de desfășurare a<br />

Campaniei „Noi susţinem<br />

Excelența!”<br />

Etapa I – Promovarea<br />

românilor (15 ianuarie 2015<br />

–15 ianuarie 2016) care prin<br />

pasiune şi dăruire fac performanţă<br />

în țările lor de adopție<br />

Am dorit să ne implicăm<br />

în promovarea celor care<br />

excelează în domeniile lor<br />

de activitate pentru că media românească vorbeşte<br />

massprea<br />

puţin despre românii<br />

de succes din străinătate: de<br />

la simpli muncitori, foarte<br />

apreciați de cei pentru<br />

care lucrează, la cercetători,<br />

specialiști, avocați, profesori,<br />

medici, scriitori, jurnaliști,<br />

pictori, sportivi, oameni de<br />

afaceri etc. și, despre eforturile<br />

și sacrificiile lor.<br />

SPORT<br />

AVOCATURĂ<br />

ARTĂ ȘI CREAȚIE<br />

MIHAI ȘUBĂ (Alfaz del Pi - Comunitatea Valenciană)<br />

- Premiul de Excelență pentru întreaga activitate de<br />

excepție în șah<br />

Campion național, european și mondial la veterani, unul dintre<br />

cei mai profesioniști șahiști români ai tuturor timpurilor. Maestrul<br />

Mihai Șubă s-a născut în București în anul 1947 și, a jucat<br />

șah pentru Universitatea București ani de zile. Pentru rezultatele<br />

sale de excepție, Federaţia Internaţională de Şah i-a oferit titlul de<br />

Maestru Internaţional în anul 1975 şi distincţia de Mare Maestru<br />

Internaţional în 1978.<br />

Mihai Șubă a câştigat campionatul naţional de şah în 1980,<br />

1981 şi 1985 și s-a clasat pe primul loc la turneele care au avut loc<br />

la Dortmund (Germania) în 1983, la Praga în 1985 şi la Ti mişoara<br />

în anul 1987, clasându-se între primii 12 candidați din lume la titlul<br />

de campion mondial la șah. Din anul 1993, fostul campion<br />

național al României trăiește în Spania unde se bucură de aprecierea<br />

spaniolilor și a cetățenilor din orașul de la poalele coastei<br />

Sierra Helada, Alfaz del Pi, locul unde maestru Mihai Șubă s-a<br />

stabilit de ani de zile. La cei aproape 68 de ani, maestrul Șubă<br />

predă ore de șah și este încă prezent la masa de joc, continuând<br />

să participe și, să câștige la turneele și campionatele de șah pentru<br />

veterani din Spania și din alte zone ale lumii.<br />

În semn de respect și considerație, primăria din Alfaz del Pi i-a<br />

oferit maestrului Mihai Șubă un spațiu, unde, săptămânal, copii,<br />

adolescenți și adulți de diferite vârste din zonă, au posibilitatea<br />

să învețe de la maestrul Șubă tainele șahului, acest sport al minții,<br />

care, conform campioanei Susan Polgar „Dezvoltă claritatea<br />

mentală, stabilitatea şi chiar starea de sănătate...”<br />

GHEORGHE CRAIOVEANU (Castellón de la Plana -<br />

Comunitatea Valenciană) - Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate sportivă<br />

Gheorghe Craioveanu, cunoscut și ca Gică Craioveanu, a jucat<br />

11 ani din 18 în Spania, reprezentând trei echipe cu care a adunat<br />

330 de meciuri și 70 de goluri, în primele două eșaloane. A jucat<br />

la Real Sociedad, Villarreal şi Getafe. În prezent, este comentator<br />

sportiv, analist al postului TV La Sexta, al postului de radio Onda<br />

Cero și, imaginea DIGI ROMÂNIA. Trăiește alături de familia<br />

sa, în Castellón de la Plana (Comunitatea Valenciană) din Spania.<br />

ALEXANDRU GEORGE LAZĂR (Barcelona) - Premiul de<br />

Excelență în avocatura de business<br />

Este unul dintre românii care fac cinste țării noastre în Spania.<br />

Absolvent Magna cum laude la 13 materii în cadrul Universității<br />

din Granada este partener al firmei de avocatură IntLaw din<br />

Barcelona, specializată în consultanță în Business Law și Drept<br />

Internațional. A absolvit în 2009 Masteratul în Drept Internațional<br />

din cadrul Institutului Superior de Drept și Economie din<br />

Barcelona, urmat de un al doilea Masteral în Drept Internațional,<br />

Comerț Exterior și Relații Internaționale. În prezent este doctorand<br />

în programul Fundamentele Dreptului Economic și al C ompaniilor<br />

în cadrul ESADE Barcelona. În plus, este profesor în cadrul cursurilor<br />

de formare organizate de către Baroul din Barcelona pentru<br />

avocații Baroului și predă la Universidad Pompeu Fabra.<br />

Cabinetul de Avocatură RADU & SANCHEZ ABOGADOS<br />

(Alicante - Comunitatea Valenciană) - Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate de avocatură în Spania<br />

Cabinetul de Avocatură„SARBU ABOGADOS” MADRID -<br />

Premiul de Excelență pentru întreaga activitate de avocatură<br />

în Spania<br />

TINA OLARI (Barcelona) - Premiul de Excelență tru întreaga activitate de artă și design vestimentar<br />

pen-<br />

Este un nume de succes în lumea modei internaționale.<br />

Creațiile vestimentare în stil aristocrat ale designerului Tina Olari<br />

din Bistrița, continuă să cucerească femeile din străinătate. Croiala<br />

executată special pentru formele feminine, fără tipar, direct pe material,<br />

sunt doar câteva detalii care au transformat creațiile designerului<br />

bistrițean în obiecte vestimentare unice şi foarte valoroase.<br />

Stabilită în Barcelona - capitala Cataloniei, unde și-a deschis un<br />

showroom -, Tina Olari se bucură în continuare de succes. Prestigioasa<br />

revistă de modă spaniolă Novias España i-a dedicat în 2015<br />

creatoarei românce patru pagini în care au fost prezentate diverse<br />

creații semnate de Tina, iar cu Nicolas Prieto, cunoscutul designer<br />

spaniol în materie de haine de blană, a realizat o colaborare<br />

de succes. Miss World 2015 (Mireia Lalaguna) a purtat creațiile<br />

designerului român Tina Olari la competiția care s-a desfășurat în<br />

Sanya (China), în perioada 21 noiembrie - 20 decembrie 2015.<br />

MUZICĂ<br />

NICU COVACI (Moraira – Comunitatea Valenciană)<br />

- Premiul de Excelență pentru întreaga activitate muzicală<br />

Pictor, grafician și muzician român, absolvent al Academiei de<br />

Arte Plastice din Timișoara este cunoscut ca fondator și lider al celei<br />

mai bune formații de muzică rock din România, trupa P hoenix.<br />

Considerat ca fiind unul dintre cei mai buni chitariști rock din<br />

România generației sale, a activat timp de aproape două decenii în<br />

Germania de Vest ca artist, profesor și docent universitar.<br />

Fidel mottoului păsării Phoenix, menite să renască în repetate<br />

rânduri din propria cenușă, Nicu Covaci a menținut în viață legendara<br />

formație rock, continuând să susțină concerte, în componențe<br />

diferite, pe scene din țară și străinătate. Lista realizărilor trupei<br />

Phoenix posedă mai multe repere și apariții după și, nu înainte de<br />

plecarea băieților din țară. Nicu Covaci a compus peste 300 de<br />

piese originale. Locuiește de peste 24 de ani, pe litoralul spaniol al<br />

Mediteranei, în Moraira – Costa Blanca (Spania).<br />

MARIANA ABĂCIOAIE (Las Palmas de Gran Canaria)<br />

- Premiul de Excelență pentru întreaga activitate muzicală<br />

Începe studiul viorii la vîrsta de 6 ani la Liceul de muzică numărul<br />

1 din București, iar în 1977 intră la Conservatorul Ciprian<br />

Porumbescu.<br />

De la o vârstă foarte fragedă începe activitatea concertistică în<br />

formă de recitaluri și concerte cu diverse orchestre din România,<br />

câștigând inclusiv premii la nivel național.<br />

Din anul 1982 este concertmaestru în Orchestra Filarmonică din<br />

Gran Canaria, iar din 1984 profesoară de vioară la Conservatorul<br />

Superior de Muzică din Canarias. Studenții ei sunt astăzi membri<br />

în importante orchestre din lume.<br />

A cântat de multe ori ca solistă, ducând mai departe faima<br />

școlii românești de vioară. Datorită rezultatelor obținute la nivel<br />

concertistic și pedagogic, în 2008 este numită Cetățean de Onoare<br />

al orașului Las Palmas.<br />

MIHNEA IGNAT (Alicante - Spania) - Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate muzicală<br />

Născut la Craiova în 1980, Mihnea Ignat este dirijor principal<br />

şi director artistic al orchestrei filarmonice a Universităţii din<br />

Alicante (Spania) din anul 2005 şi profesor de muzică de cameră<br />

în cadrul aceleiaşi instituţii.<br />

În stagiunea 2009-2010 a ocupat concomitent şi poziţia de<br />

dirijor asociat al orchestrei simfonice naţionale a Republicii<br />

Dominicane. Începând din februarie 2010 lucrează ca asistent al<br />

celebrului dirijor rus Dmitri Kitaienko, iar din octombrie 2012 este<br />

şi asistent al maestrului Jesús López Cobos.<br />

A absolvit secţiile de dirijat şi compoziţie ale Universităţii<br />

Naţionale de Muzică din Bucureşti, urmând în continuare cursul<br />

de masterat în stilistică dirijorală ale aceleaşi universităţi, cu Horia<br />

Andreescu. De asemenea a participat activ la numeroase masterclassuri,<br />

unul dintre cele mai importante fiind cel din cadrul Academiei<br />

de Vară Prag-Wien-Budapest, pentru care a primit o bursă de participare<br />

din partea Universităţii de Muzică şi Arte Plastice din Viena.<br />

În octombrie 2010 a câştigat Premiul Special al Filarmonicii<br />

Toscanini, în cadrul celei de a IX-a ediţii a Concursului<br />

Internaţional A.Toscanini de la Parma, Italia. A fost premiat de<br />

asemenea în cadrul concursurilor organizate de RTÉ National<br />

Symphony Orchestra (Irlanda), Orquesta Sinfónica de Bilbao<br />

(Spania), Orquesta de Córdoba (Spania).


Premiile de excelenţă FEBRUARIE<br />

2016 15<br />

JURNALISM<br />

CIPRIAN BĂLȚOIU (Madrid) - Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate jurnalistică<br />

Cel mai profesionist jurnalist<br />

român din Spania. A debutat<br />

în 1993 ca reporter la radio<br />

local Cinemar din Baia-Mare,<br />

apoi la postul tv al aceleiași<br />

companii. Un accident aviatic al<br />

unui avion Tarom în Baia-Mare<br />

a însemnat începutul colaborării<br />

cu BBC. În 1995 urmează<br />

cursurile Școlii de Jurnalism<br />

a Universității Columbia din<br />

Missouri / USA. La întoarcere<br />

în România demisionează de<br />

la Cinemar și acceptă postul de<br />

reporter la Radio Contact Baia-<br />

Mare, unde va ocupa apoi funcția de director. În 1997 ajunge la<br />

București ca reporter în cadrul secției de limba română a BBC.<br />

Realizează reportaje sociale, politice dar și de război, fiind plecat<br />

de câteva ori în Afganistan și Irak. După BBC continuă activitatea<br />

la Național TV, reporter politic și corespondent la Palatul<br />

Cotroceni, ajungând director la canalului de știri N24 și apoi reporter<br />

la știrile ProTv.<br />

Prin concurs, ocupă în cadrul TVR, pentru o perioadă de patru<br />

ani, un post de reporter și corespondent la Cotroceni. În 2008 este<br />

numit secretar în cadrul Ambasadei României în Spania și apoi viceconsul<br />

pentru trei ani, în cadrul Consulatului Român la Madrid.<br />

De aproape patru ani este corespondent Digi24 și Digisport în<br />

Spania.<br />

SORIN CEHAN (Italia) - Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate jurnalistică<br />

Este stabilit în Italia, iar ca<br />

jurnalist în străinătate a debutat<br />

în anul 2002. Director<br />

editorial la patru publicații<br />

în limba română, din Italia,<br />

Marea Britanie și Germania<br />

( Gazeta Românească și<br />

Ziarul R omânesc Italia,<br />

Ziarul Românesc UK, Ziarul<br />

Românesc Germania, print<br />

și online). Din 2015 este<br />

și președintele Uniunii<br />

Jurnaliștilor Români de<br />

Pretutindeni (UJRP).<br />

ANDI RĂDIU - Premiul de Excelență pentru întreaga<br />

activitate jurnalistică<br />

Redactor - colaborator Gazeta Românească - săptămânal de<br />

limba română din Italia; 2007 – 2015 GAZETA ROMÂNEASCĂ<br />

- ITALIA – publicație print și online (www.gazetaromaneasca.<br />

com); Redactor - colaborator Ziarul Românesc Italia – săptămânal<br />

de limba română din Italia, Ziarul Românesc Weekly – săptămânal<br />

de limba română din Marea Britanie, Ziarul Românesc<br />

Germania – bilunar de limba română din Germania; (2007-2015);<br />

2007 – 2015 ZIARUL ROMÂNESC - ITALIA – publicație print;<br />

2008 – 2015 ZIARUL ROMÂNESC WEEKLY – pubicație print;<br />

2014 – 2015 ZIARUL ROMÂNESC GERMANIA – pubicație<br />

print și online (www.ziarulromanesc.de); Redactor - colaborator<br />

Evenimentul Zilei – cotidian național România (2009 -2010); Redactor<br />

- colaborator Adevărul – cotidian național România (2010);<br />

Redactor șef Millenium (2011) - publicație bilunară cu distribuție<br />

în mai multe țări din Europa; Redactor Șef Marche-România<br />

(2012) - publicație lunară a românilor din regiunea Marche-Italia;<br />

Coordonatorul revistei Infocamera - publicație lunară a camerei de<br />

Comerț și Indistrie a României în Italia (2014 - 2015).<br />

PROMOVAREA TURISTICĂ A ROMÂNIEI ÎN STRĂINĂTATE<br />

SIMION GIURCĂ ( Viena<br />

- Austria) - Premiul de<br />

Excelență pentru promovarea<br />

turistică de excepție<br />

a României în Austria<br />

Revista austriacă „Faktum”,<br />

publicaţie care se distribuie tuturor<br />

firmelor de turism şi bu-<br />

Dr. CLAUDIU GHERMAN<br />

siness travel din cadrul marilor<br />

companii austriece, a publicat<br />

un clasament al profesioniştilor<br />

care se ocupă de promovare şi<br />

marketing în turismul naţional.<br />

Simion Giurcă, şeful Biroului<br />

de promovare şi informare turistică<br />

al României din Viena se<br />

MEDICI ROMÂNI ÎN SPANIA<br />

MARIA SIMONA DRĂGAN – Calatayud (Provincia<br />

Zaragoza) - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate<br />

în Comunitatea Aragón - Spania<br />

Colonel FLORIN JAN GANEA - Pitești (România) - Pre-<br />

miul de Excelență pentru întreaga activitate militară<br />

Născut la 27 decembrie 1968; Absolvent al Școlii Militare<br />

de Ofițeri de Tancuri din Pitești, în 1990; Absolvent al Cursului<br />

Avansat pentru ofițeri de tancuri, Fort-Knox, Kentucky, USA, 1996;<br />

Licențiat în drept la Academia de Poliție București, 1997; Consilier<br />

juridic al misiunii ALBA, Albania, 1997; Ofițer de stat major<br />

în Comandamentul Multinațional NORD, Bosnia-Herțegovina,<br />

1998; Comandant al Centrului de Pregătire a Subofițerilor, Pitești,<br />

constituit cu sprijinul Corpului Infanteriei Marine a SUA, 1999-<br />

2001; Membru al misiunii OSCE în Macedonia, 2001-2003; Observator<br />

ONU în RD Congo, 2004-2005; Șef al biroului evaluare<br />

forțe terestre, Comandamentul NATO din Madrid, Spania,<br />

2007-2010; A susținut teza de doctorat în noiembrie 2016, cu o<br />

temă referitoare la evaluarea unităților terestre destinate Forței de<br />

Răspuns a NATO; În prezent lucrează în Departamentul pentru<br />

află pe locul 27 în topul oamenilor<br />

de turism din Austria.<br />

Mai mult decât atât, acesta<br />

a fost clasat şi pe locul 1 dintre<br />

cele 38 de birouri naţionale de<br />

turism active în Austria, obţinând<br />

nu mai puţin de 282 de<br />

puncte. Juriul a fost format din<br />

16 specialişti şi trei redactori<br />

ai editurii Mucha, care au avut<br />

de ales din peste 200 de candidaţi.<br />

Camera de Comerț Româno-<br />

Spaniolă din Catalonia - Premiul<br />

de Excelență pentru promovarea<br />

României în Spania<br />

Premiul de Excelență pentru întreaga activitate medicală desfășurată în Spania<br />

Dr. ALINA DUNCA (Castellón de la Plana)<br />

Dr. CRISTIAN RIZEA (Madrid)<br />

Dr. CLAUDIU GHERMAN (Alfaz del Pi - Comunitatea Valenciană)<br />

Dr. MAGDALENA ROTH (Palma de Mallorca - Insulele Baleare)<br />

Doctor în Medicină, conferit de Universitatea de medicină și Farmacie ,”Victor Babeș”, Timișoara<br />

2007, medic specialist dermato-venerologie. Membră a Academiei Europene de Dermatologie și<br />

Venerologie (EADV), membră a Academiei S paniole de Dermatologie și Venerologie (AEDV), membră<br />

a Grupului de Cercetare European pentru „Dermatozele de sarcină”, a Societăţii Internaţionale de<br />

Dermatoscopie și a Societăţii Române de Dermatologie. Cercetător în domeniul dermatologiei clinice<br />

cu peste 15 articole publicate în jurnale internaționale de prestigiu precum: American Journal of Clinical<br />

Dermatology, J ournal of the European Academy of Dermatology and Venereology, D ermatology<br />

Nursing etc. Câștigătoare a premiului ,,Mișu Anghelescu”, conferit de Universitatea de<br />

Medicină și Farmacie,,Victor Babeș” din Timișoara și de Asociația Dermatologilor Români de Sud-<br />

Vest (2009). Din 2012 este medic specialist dermatolog și director al Departamentului de Dermatologie<br />

și Medicină Estetică din cadrul Clinic Balear (Insulele Baleare) și, începând cu iunie 2014, și al H ospital<br />

Clinic Balear (Palma de Mallorca).<br />

PROFESORI, CERCETĂTORI, SPECIALIȘTI<br />

politica de apărare și planificare, din cadrul Ministerului Apărării<br />

Naționale; Este căsătorit cu dr. Daniela Ganea și are doi copii.<br />

CĂTĂLINA ILIESCU GHEORGHIU - Premiul de<br />

Excelență pentru întreaga activitate universitară în Spania<br />

Născută în București 1966, Licenţă în Limbi Străine (spaniolăengleză)<br />

la Universitatea din Bucureşti (1989), Doctor în Filologie<br />

Engleză (2002) Universitatea din Alicante, este Conferenţiar la<br />

Catedra de Traductologie şi director al Şcolii de Vară UA, precum<br />

şi preşedinta Asociaţiei culturale ARIPI (www.aripi.es) din 2005.<br />

A introdus limba română ca limbă de profil (2004) la Universitatea<br />

Alicante şi în colaborare cu ILR, a introdus primele probe oficiale<br />

în străinătate pentru obţinerea atestatului de cunoştinţe de română<br />

“ACLro” (2005). Este traducător/interpret autorizat de MAE<br />

S pania (1995) precum şi translator oficial pentru Preşedenţie şi<br />

Casa Regală.<br />

SILVIA MARCU (Madrid) - Premiul de Excelență pentru întreaga<br />

activitate de cercetare în Spania<br />

NETI MIHALEA (București) - Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate în industria alimentară în Spania<br />

PĂSTRAREA CULTURII, A OBICEIU RILOR<br />

ȘI TRADIȚIILOR STRĂMOȘEȘTI ÎN AFARA<br />

ROMÂNIEI<br />

Asociația „Mihai Eminescu” (VIENA – AUSTRIA) - Premiul de Excelență pentru întreaga<br />

activitate culturală de excepție și voluntariat în Austria<br />

Premiul de Excelență pentru întreaga activitate de voluntariat<br />

Asociația „Alma Rumana – Suflet Românesc” (Valencia – Comunitatea Valenciană<br />

Asociația pentru „Difuzarea Culturii Românești” din Parets del Vallès (Catalonia)<br />

Asociaţia Română din Comunitatea Valenciană „Ulpia Traiana” (Benidorm)


16 FEBRUARIE<br />

2016<br />

Premiile de excelenţă<br />

AFACERI<br />

CONSTANTIN HANT (Viena - Austria) - Premiul de<br />

Excelență în domeniul afacerilor<br />

Omul de afaceri Constantin Hant din Austria este cunoscut<br />

pentru implicarea sa financiară în păstrarea culturii românești<br />

la Viena, a tradițiilor și obiceiurilor în comunitățile românești<br />

din Austria.<br />

FIRMA DE TRANSPORT COLETE „NELU BÂRSAN”<br />

(Madrid) - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate<br />

de coletărie România-Spania<br />

Primul român care a ajuns „patron” în Spania este renumitul<br />

om de afaceri Nelu Bârsan din Alcalá de Henares (Madrid).<br />

În anul 1998 a demarat prima sa afacere, bazată pe multă responsabilitate,<br />

seriozitate și muncă: transport de colete, Spania-<br />

România și retur pentru românii din Peninsula Iberică. Firma<br />

de transport colete „Nelu Bârsan” este cea mai importantă și<br />

mai cunoscută în acest domeniu de activitate, în comunitățile<br />

de români din Spania.<br />

versare, logodnă, nuntă sau cocktail. Produse din ingrediente<br />

proaspete, combinate cu mult talent, oferă românilor din<br />

Comunitatea Madrid cele mai gustoase și mai elegante torturi<br />

de nuntă, prăjituri de casă, cozonaci și produse de patiserie prin<br />

grija neobosită a doamnei Eugenia Dondonel – proprietar al<br />

acestei cofetării renumită în comunitățile de români din Spania.<br />

TITIANA MIHAELA MOISA - Premiul de Excelență<br />

pentru promovarea turistică a României în Spania<br />

RESTAURANTUL „TRANSILVANIA” (ALBIR -<br />

Comunitatea Valenciană) - Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate comercială în Albir<br />

CARMANGERIA ROMÂNEASCĂ (Zaragoza)<br />

- Premiul<br />

de Excelență pentru întreaga activitate industrială și comercială<br />

în Spania<br />

Fabrica de mezeluri cu brandul CARMANGERIA<br />

ROMÂNEASCĂ este realizată după cele mai înalte standarde<br />

europene și este cea mai mare fabrică de mezeluri tradiționale<br />

din comunitățile românești din străinătate. Aparține familiei<br />

Dana și Martin Mezin din Zaragoza. Produsele Carmangeria<br />

Românească ajung pe masa românilor prin magazinele proprii<br />

deschise în diverse zone ale Spaniei, fiind foarte apreciate și de<br />

către spanioli.<br />

DORU ROȘU - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate<br />

comercială în Catalonia<br />

Cel mai cunoscut om de afaceri român din Catalunia este<br />

Doru Roşu din Barcelona care, administrează cu multă responsabilitate<br />

și dăruire Restaurantul Transilvania, MERCATROM<br />

– Produse tradiționale cu specific românesc și magazinul de<br />

reprezentanță Gerovital în Spania în parteneriat cu Farmec Cluj.<br />

RESTAURANTUL „DRACULA” (CALPE - Comunitatea<br />

Valenciană) - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate<br />

comercială în Calpe<br />

COFETĂRIA „AMANDINA” (Coslada – Madrid)<br />

- Premiul<br />

de Excelență pentru întreaga activitate comercială în<br />

Comunitatea Madrid<br />

Cofetăria Amandina transformă momentul dulcelui într-un<br />

adevărat spectacol, fie că este o onomastică, un botez, o ani-<br />

RESTAURANTUL „TAVERNA DEL PORT”(CALPE<br />

- Comunitatea Valenciană) - Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate comercială în Calpe<br />

LUCIAN PIRICZ (MADRID) - Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate turistică în Spania<br />

GHEORGHE COSMA (HUELVA – SEVILLA) - Premiul<br />

de Excelență pentru întreaga activitate turistică în<br />

Huelva<br />

Etapa II – Concurs de<br />

poezie și proză scurtă<br />

(15 ianuarie–15 august 2015)<br />

Deschis românilor din ţară şi străinătate, cu vârste cuprinse între<br />

18 şi 70 de ani, concursul a stârnit un interes de excepţie în rândul<br />

cititorilor „<strong>Occidentul</strong>ui Românesc”: tineri, foarte tineri, adulţi de<br />

vârsta a doua sau a treia, români din toate colţurile României, dar<br />

şi din toate colţurile lumii, au trimis sute de materiale pentru acest<br />

eveniment. În total, au fost recepţionate 637 de materiale până la<br />

data de 15 mai 2015, la miezul nopţii, data limită până la care<br />

puteau fi acceptate înscrierile. În ediţia „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

din luna iulie s-au publicat numele autorilor ale căror lucrări au<br />

rămas în etapa finală, iar în ediția din august am făcut cunoştinţă<br />

cu câştigătorii.<br />

PREMIANȚI - CONCURS PROZĂ SCURTĂ<br />

CARMEN IONELA SÂRBU (București) - Premiul I<br />

FLORENTINA DALIAN (Slobozia – Județul Ialomița) - Premiul<br />

II<br />

LICĂ BARBU (Brăila) - Premiul III<br />

ISABEL VINTILĂ (Suceava) - Mențiune I<br />

VASILE DUMITRU (Cugir – Județul Alba) - Mențiune II<br />

MIRCEA TECULESCU (Câmpina – Județul Prahova) -<br />

Mențiune III<br />

PREMIANȚI - CONCURS DE POEZIE<br />

VALERIA MOROȘAN (Vatra Dornei – Suceava) - Premiul I<br />

VASILE PINTILIE (Piatra Neamț – Județul Neamț) - Premiul<br />

II<br />

LIDIA BATALI (București) - Premiul III<br />

CERASELA BUNDA (București) - Mențiune I<br />

MARILENA PERIJOC (Giurgiu) - Mențiune II<br />

MARIAN GHEORGHE NEGUȚU (Ploiești) - Mențiune III<br />

Prin această acţiune am dorit să venim în ajutorul profesorilor<br />

de la cursul de Limbă, cultură şi civilizaţie românească din Spania<br />

cu lucrări atractive şi interesante ca lectură pentru copiii români. În<br />

paginile publicaţiei noastre există un spaţiu, Pagina Copiilor, dedicat<br />

copiilor români din Spania (şi nu numai) unde, pentru fiecare<br />

ediţie, doamna profesoară LETIȚIA COZA donează, din scrierile<br />

sale, fragmente dedicate copiilor, respectiv, poezii şi integrame.<br />

PREMIUL DE EXCELENȚĂ PENTRU COLABORARE DE<br />

EXCEPȚIE CU OCCIDENTUL ROMÂNESC - A CŢIUNEA<br />

DE PROMOVARE A LIMBII ROMÂNE<br />

DORINA APOSTOL - Profesoară la cursul de Limbă, cultură<br />

şi civilizaţie românească din Benidorm și Alfaz del Pi<br />

IONELA DOJANĂ - Profesoară la cursul de Limbă, cultură<br />

şi civilizaţie românească din San Pedro del Pinatar (Murcia)<br />

DIANA ISTRATE - Profesoară la cursul de Limbă, cultură<br />

şi civilizaţie românească din Castellón de la Plana<br />

VIOLETA GHERMAN - Profesoară la cursul de Limbă,<br />

cultură şi civilizaţie românească din Albir și Altea<br />

ALEXANDRA TARBĂ - Profesoară la cursul de Limbă,<br />

cultură şi civilizaţie românească din Tarragona<br />

III – Acţiunea de<br />

promovare a limbii române<br />

(15 ianuarie 2015 – nelimitat)


Premiile de excelenţă FEBRUARIE<br />

17<br />

2016<br />

ECHIPA DE VOLUNTARI – „OCCIDENTUL ROMÂNESC”<br />

COSTIN TUCHILĂ (București) - Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate culturală<br />

Născut la 8 octombrie 1954, la Ploieşti. Este absolvent al Facultăţii<br />

de Limba şi Literatura Română – Universitatea din Bucureşti, specializarea<br />

limba română – limba portugheză. Din 1996 este realizator<br />

în cadrul Redacţiei Teatru și Emisiuni Scenarizate a Societăţii<br />

Române de Radiodifuziune. Este autorul mai multor volume de studii,<br />

critică literară, eseuri și proză scurtă. Scriitor, critic literar și muzical,<br />

membru al USR, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti<br />

din România. Peste 2000 de articole în presa cotidiană şi literară.<br />

Coordonatorul și realizatorul site-ului Revista teatrală Radio.<br />

PUȘA ROTH (București) Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate de voluntariat și colaborare de excepție cu<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română a<br />

Universităţii din Bucureşti, specializarea limba română – limba<br />

franceză, membră a Uniunii Scriitorilor din România, secţia dramaturgie,<br />

realizator Radio România, membră a Uniunii Ziariştilor<br />

Profesionişti din România. Autoare a 16 volume însumând, teatru,<br />

critică şi istorie literară, publicistică, poveşti pentru copii etc. Debut<br />

la teatrul radiofonic dar şi pe scenă în anul 1999. 21 piese montate<br />

la TNR, dintre care 7 scenarii originale, nouă dramatizări şi cinci<br />

adaptări. Peste 1000 de articole în presa cotidiană şi literară.<br />

DAN CARAGEA (Portugalia) - Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate de voluntariat și colaborare<br />

de excepție cu „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

Dan Caragea (născut în 1954) este critic de artă, critic de teatru,<br />

critic literar, publicist, eseist și traducător român. Este lusitanist, specialist<br />

în psihologie și lingvistică computațională.<br />

Debutul său în critică a avut loc încă din clasa a X-a, în revista<br />

liceului „Frații Buzești” din Craiova, publicând de atunci o serie de<br />

articole și studii de specialitate în reviste din țară și din străinătate.<br />

Treptat, eseurile și studiile sale și-au lărgit tematica, îndreptându-se<br />

spre lumea artei, literaturii, psihologiei și analizei automate a discursului.<br />

A publicat, începând cu 2011, cronici de limbă în „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”.<br />

LETIȚIA COZA (Lunca - Județul Hunedoara) - Premiul<br />

de Excelență pentru întreaga activitate de voluntariat și colaborare<br />

de excepție cu „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

Este cea care ne oferă “bucuria lecturii”, realizând, lună de lună,<br />

pagina copiilor în publicaţia “<strong>Occidentul</strong> Românesc”. Numele<br />

de botez, Letiţia, cu vechi origini latine, pare că i-a fost predestinat,<br />

deoarece romanii denumeau astfel chiar bucuria! S-a născut<br />

în 5 martie 1951, în satul Lunca, judeţul Hunedoara, într-o casă<br />

ţărănească modestă, dar situată într-un cadru natural fermecător.<br />

A studiat în satul natal (şcoala primară), apoi în comuna Baia de<br />

Criş (şcoala generală), urmând, ulterior, cursurile Liceului “Avram<br />

Iancu” din Brad şi devenind studentă a Facultăţii de Litere din<br />

cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, secţia română<br />

– italiană. În anul 1974 şi-a început cariera didactică, pe care a<br />

desfăşurat-o până la pensionare, în anul 2010. În anul 2002, a beneficiat<br />

de o bursă de specializare în limba italiană la Universitatea<br />

Eurocentres din Florenţa, Italia. Iar pentru rezultatele excelente<br />

obţinute cu elevii săi a primit, din partea statului român, diploma<br />

“Gheorghe Lazăr Clasa I” – pentru merite deosebite în activitatea<br />

la catedră şi pentru rezultate remarcabile obţinute în formarea şi<br />

educarea tinerilor. Pe lângă devotamentul cu care a format atâtea<br />

generaţii de copii, s-a remarcat prin nenumărate activităţi extracurriculare,<br />

între care înfiinţarea şi coordonarea cenaclului literar<br />

“ Muguri de lumină” şi înfiinţarea şi coordonarea cercului literar<br />

“Cuore”, în limba italiană. După pensionare, s-a întors în satul natal,<br />

“la obârşie, la izvor”, vorba poetului Lucian Blaga şi, de acolo, se<br />

apropie de sufletul copiilor români de pretutindeni, propunându-le<br />

să se bucure citind versurile sale jucăuşe şi invitându-i la scris.<br />

CAMELIA JULA (România) - Premiul de Excelență pentru<br />

întreaga activitate de voluntariat și colaborare de excepție<br />

cu „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

Jurnalistă, poetă şi artizan popular. Scrie poezie de când se<br />

ştie, la început pe pereţii casei bunicilor, unde a copilărit. A publicat<br />

două cărţi de versuri, prima la vârsta de 16 ani, după ce, la 15<br />

ani, a câştigat premiul I al secţiunii poezie din cadrul concursului<br />

internaţional “Flores Juventutis” (Belgia). Premiantă în repetate rânduri<br />

a ediţiei naţionale a olimpiadei de limbă şi literatura română<br />

“Mihai Eminescu”, absolventă a unei clase speciale de limba<br />

engleză în liceu, urmează, iniţial, cursurile Facultăţii de Drept la<br />

Cluj-Napoca, dar se specializează, ulterior, în Jurnalism şi Comunicare,<br />

la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Babeş-Bolyai.<br />

De 15 ani, lucrează în acest domeniu, ca jurnalist, dar şi ca strateg<br />

de comunicare în mai multe agenţii de publicitate, timp de trei ani.<br />

De cinci ani, este editor şi autor în cadrul proiectului de jurnalism<br />

independent “Think Outside the Box” (gândeşte în afara cutiei), una<br />

dintre primele publicaţii independente din România. De patru ani,<br />

s-a mutat din Bucureşti în satul unde a copilărit, unde trăieşte visul<br />

rural al oricărui downshifter şi, mai nou, şi-a propus să reînvie artizanatul<br />

textil tradiţional, sperând să îl inoveze şi să îl facă cunoscut<br />

în lumea întreagă.<br />

TUDOR PETRUȚ (California - USA) Premiul de Excelență<br />

pentru întreaga activitate de voluntariat în comunitățile<br />

românești din USA și colaborare de excepție cu „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”<br />

Actorul Tudor Petruţ, cunoscut publicului român din seria de succes<br />

„Liceenii”, trăiește de peste 25 de ani în Statele Unite, unde a<br />

devenit cunoscut publicului american în urma apariţiilor într-o serie<br />

de reclame de succes, difuzate chiar şi cu ocazia Super Bowl-ului.<br />

Tudor este nepotul cunoscutului actor Emanoil Petruţ alături de care<br />

a evoluat într-un rol secundar în filmul „Femeia din Ursa Mare”, în<br />

anul 1982. Faima în cinematografia românească a venit odată cu<br />

rolul Şerban din filmul „Liceenii”, unde a jucat alături de Ştefan<br />

Bănică Jr şi Oana Sârbu, un film care a făcut furori la vremea<br />

respectivă şi nu numai. După momentul 1989, Tudor Petruţ a lăsat<br />

România pentru „visul american” şi, a cunoscut gustul succesului în<br />

urma apariţiilor în câteva reclame unde a interpretat rolul „Peggy” o<br />

„recepţionistă” la un call center, care încearcă într-un stil total aparte,<br />

să rezolve problemele unor clienţi. Încercările lui „Peggy” creează<br />

o frustrare şi mai mare în rândul clienţilor, dar şi râsete în rândul<br />

telespectatorilor.<br />

Reclama a avut mare succes şi a fost difuzată pe toate posturile<br />

principale TV din SUA, fiind o reclamă pentru compania de credit<br />

card, Discover. În paralel, Tudor Petruț este profesor la un liceu din<br />

Los Angeles, unde predă… algebra. După aproape 30 de ani de la<br />

rolul său în „Liceenii” se pare că materia predată de profesoara de<br />

matematică, Isoscel (Tamara Buciuceanu), i-a rămas bine întipărită<br />

în minte.<br />

VAVILA POPOVICI (Carolina de Nord - USA) - Premiul<br />

de Excelență pentru întreaga activitate de voluntariat<br />

și colaborare de excepție cu „<strong>Occidentul</strong> R omânesc”<br />

Poet, prozator, eseist. Clasele primare - Alba-Iulia şi Tg. Jiu;<br />

gimnaziu - Liceul teoretic „Ecaterina Teodoroiu” din Tg. Jiu; liceul<br />

– Liceul teoretic „Unirea” din Tg. Mureş. În paralel urmează cursurile<br />

Conservatorului maghiar (Şcoala Populară de Artă), clasele<br />

Pian şi Balet. Studii superioare: Institutul Politehnic, obține diploma<br />

de I nginer. Este încadrată ca profesor suplinitor de Matematică şi<br />

Fizică la şcoala din Livezile, jud. Bacău (1957-19<strong>60</strong>), inginer la<br />

Combinatul Chimic din Borzeşti (19<strong>60</strong>-1968), ocupând funcțiile<br />

de: șef laborator secția Clorură de var; șef serviciu documentare<br />

tehnică din cadrul serviciului Tehnic; inginer principal, tehnolog<br />

secția Piloți - serviciul Cercetări. Se transferă în interes de serviciu<br />

la Combinatul Petrochimic din Piteşti în 1968, ca inginer principal,<br />

șef birou tehnic-export. Urmează cursurile de Limbă Engleză<br />

a Universităţii Populare, curs de trei ani. Se pensionează pe caz de<br />

boală prestând în continuare munca la domiciliu traduceri tehnice<br />

prin Cooperativa de traduceri, din limbile rusă şi franceză (în baza<br />

certificatului de traducător <strong>nr</strong>. 2581 eliberat de Consiliul Culturii şi<br />

Educaţiei) şi revizii tehnice în baza diplomei de inginer. Din 2008<br />

locuiește în Raleigh, statul Carolina de Nord, SUA.<br />

EDUARD ROTH (Palma de Mallorca - Insulele Baleare)<br />

- Premiul de Excelență pentru întreaga activitate de<br />

voluntariat și colaborare de excepție cu „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”<br />

Doctor în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și<br />

Administrative din București, cercetător în relații internaționale și<br />

studii politice cu peste 20 de articole, cărți si publicații de specialitate<br />

apărute în jurnale de prestigiu din Europa. Membru al Uniunii<br />

Ziariștilor Profesioniști din România.<br />

A lucrat ca reporter, redactor și realizator Radio România în perioada<br />

1996-2009. I-au fost conferite titlurile de Master of Arts in<br />

International Relations, de către University of Kent (Marea Britanie)<br />

în anul 2008 și respectiv de Master în Administrație Publică<br />

Electronică, de către Universitatea din București în anul 2006. În<br />

anul 2002 a absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale,<br />

în cadrul ASE București. A debutat ca artist grafic în anul 2008, expunând<br />

ulterior atât în România, cât și în străinătate. Manager de<br />

proiect la publicațiile <strong>Occidentul</strong> Românesc și Leviathan.ro<br />

GABRIELA CĂLUȚIU SONNENBERG (Benissa -<br />

Costa Blanca) - Premiul de Excelență pentru întreaga<br />

activitate de voluntariat și colaborare de excepție cu<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

Născută în oraşul Tălmaciu, judeţul Sibiu. Absolventă<br />

a Facultăţii de Comerţ din cadrul Academiei de Studii<br />

Economice din Bucureşti, cu diploma de Doctor în Ştiinţe<br />

Economice. Activitate profesională în România: în plan didactic,<br />

în Învăţământul Superior Economic (preponderent la ASE-<br />

Bucureşti); plan publicistic ( Tribuna Economică) şi managerial<br />

(Metro Rom Invest). Din anul 1998 stabilită în Spania. Debut<br />

literar la publicaţia Observatorul din Toronto în anul 2003, urmat<br />

de numeroase colaborări la reviste şi ziare pe suport de<br />

hârtie şi online: Vatra veche (pe hârtie şi online), Lunar de<br />

Cultură editat de Asociaţia „Nicolae Băciuţ”; ziarul <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc - ediţia de Spania; publicaţiile online ale Fundaţiei<br />

Intermundus Media şi Asociaţiei Romanilor pentru Patrimoniu<br />

(ARP); Cetatea lui Bucur (revista Sucursalei Bucureşti a Ligii<br />

Scriitorilor Români); ziarul Curtea de la Argeş. editat de Acad.<br />

Mat. George Păun; revista România Pitorească, site-ul literar<br />

Confluenţe Româneşti; revistele Agero din Stuttgart, Arcada<br />

din Nürnberg şi ARMONIA, Germania; revista Regatul<br />

Cuvântului (editată de LSR în colaborare cu Universitatea din<br />

Bucureşti); Phoenix Magazine, Arizona, Bruxeles Mission,<br />

Gândacul de Colorado şi Saltmin din USA; Pagini româneşti<br />

din Noua Zeelandă; Rexlibris și Revista Australiană din<br />

Australia, Epoch Times, Mesagerul, din Hamilton, Canada; revistele<br />

Noi Nu, Singur, Totpal Daily News, Pietrele Doamnei,<br />

Armonii Culturale şi multe altele. Interviuri la Radio România<br />

Internaţional si la TVR Cultural Bucureşti. Redactor la:<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc ediția de Spania, Cetatea lui Bucur –<br />

membru în colegiul redacţional, Pagini Româneşti din Noua<br />

Zeelandă – redactor corespondent, Regatul Cuvântului – redactor<br />

asociat, Revista Itaca a scriitorilor din diaspora, Dublin.<br />

Premiul de Excelență pentru întreaga activitate de colaborare<br />

cu „<strong>Occidentul</strong> Românesc”<br />

Publicația româno-americană „Gândacul de Colorado” din<br />

Denver - Colorado/USA<br />

http://www.gandaculdecolorado.com/<br />

Radio Diaspora Online din Chicago - USA<br />

http://www.radiodiasporaonline.com/


18 FEBRUARIE<br />

2016<br />

Spania<br />

Ministrul spaniol de interne<br />

pledează pentru menținerea<br />

liberei circulații în spațiul<br />

european Schengen<br />

Ministrul spaniol de interne,<br />

Jorge Fernandez Diaz,<br />

a pledat pentru menținerea<br />

liberei circulații în spațiul european<br />

Schengen, pus sub presiune<br />

de către criza migratorie.<br />

”Schengen face parte din<br />

ADN-ul Uniunii Europene.<br />

Nu se poate renunța la<br />

Schengen’’, a declarat ministrul<br />

spaniol pentru postul<br />

de radio Onda Cero.<br />

Spațiul Schengen, unul din-<br />

tre acquis-urile cele mai concrete<br />

din Uniunea Europeană,<br />

intrat în vigoare în martie<br />

1995, este o zonă de liberă<br />

circulație unde controalele la<br />

frontiere au fost abolite pentru<br />

călători, cu excepția unor<br />

circumstanțe excepționale. În<br />

ultimele luni, însă, mai multe<br />

state membre ale UE, confruntate<br />

cu un aflux de refugiați<br />

uneori incontrolabil, au reintrodus<br />

controale provizorii la<br />

frontierele lor.<br />

Declarațiile lui Diaz survin<br />

la o zi după o reuniune<br />

la Amsterdam a miniștrilor<br />

de interne din cele 28 de țări<br />

membre ale UE, care i-au<br />

cerut Comisiei Europene să<br />

inițieze o procedură care să<br />

prelungească până la doi ani<br />

restabilirea controalelor la<br />

frontierele interne ale Schengen,<br />

limitate în mod normal<br />

la șase luni.<br />

Regele Felipe al<br />

VI-lea al Spaniei<br />

Persona non grata<br />

Consiliul local din localitatea<br />

Breda, o localitate cu<br />

aproximativ 4.000 de locuitori<br />

din apropiere de Girona,<br />

Catalonia, a aprobat cu unanimitate<br />

de voturi declararea<br />

drept persona non grata<br />

a Regelui Felipe al VI-lea.<br />

Motivația consilierilor locali<br />

Catalonia:<br />

în Breda<br />

este că monarhul ar reprezenta<br />

un stat care nu permite<br />

dreptul la libera decizie a poporului<br />

din Catalonia.<br />

Moțiunea votată în unanimitate<br />

de cei 11 consilieri<br />

locali, interzice prezența pe teritoriul<br />

acestei localități a Regelui<br />

sau a oricărei persoane<br />

care reprezintă statul spaniol.<br />

Consilierii locali sunt<br />

supărați și pentru faptul că regele<br />

a refuzat să o primească<br />

în audiență pe noua președintă<br />

a Parlamentului din Catalonia,<br />

un gest considerat de cei 11<br />

consilieri drept „lipsă de respect<br />

instituțional”.<br />

Scandal în<br />

Scandal uriaş în Spania,<br />

după ce un toreador cunoscut a<br />

postat pe o reţea de socializare<br />

o fotografie cu el luptând cu un<br />

taur, în timp ce-şi ţinea în braţe<br />

fetiţa de numai cinci luni.<br />

Spiritele s-au inflamat<br />

imediat, pe motiv că un copil,<br />

şi cu atât mai mult un<br />

bebeluş, n-are ce căuta în<br />

preajma unui animal înjun-<br />

Spania<br />

Un toreador şi-a<br />

dus fiica de cinci<br />

luni la coridă<br />

ghiat şi capabil oricând să<br />

dea o lovitură mortală.<br />

În plus, minorii n-ar trebui<br />

expuşi unor acte de violenţă.<br />

Serviciile de protecţia copilului<br />

au declanşat deja o anchetă.<br />

De partea cealaltă, mai<br />

mulţi toreadori s-au solidarizat<br />

cu colegul lor de breaslă şi au<br />

postat fotografii asemănătoare<br />

cu propriii copii.


Tradiţii păstrate de<br />

generaţii<br />

Turism rural FEBRUARIE<br />

2016 19<br />

Munţii Apuseni reprezintă<br />

una din cele mai interesante<br />

destinaţii turistice din<br />

România. Relieful carstic<br />

(aproximativ 400 peşteri),<br />

precum şi flora şi fauna specifică<br />

reprezintă tot atâtea<br />

motive pentru care zona a fost<br />

declarată rezervaţie naturală.<br />

Locuitorii acestei zone,<br />

moţii, sunt renumiţi pentru<br />

obiectele din lemn pentru uz<br />

gospodăresc, pe care continuă<br />

să le confecţioneze de<br />

generaţii, mergând să le vândă<br />

în toată ţara. Ciuberele şi<br />

doniţele de lemn din Apuseni<br />

pot fi întâlnite în majoritatea<br />

târgurilor din România.<br />

Încă se mai pot vizita asemenea<br />

ateliere artizanale la<br />

Pătrăhăițești, unde, dacă<br />

sunteţi curioşi, puteţi auzi şi<br />

renumitele tulnice sau buciume.<br />

Satul Pătrăhăițești<br />

aparţine de comuna Arieşeni,<br />

fiind accesibil în timpul verii<br />

şi cu maşina.<br />

Pe durata verii, locuitorii<br />

își duc cirezile de vite pe<br />

culmi, unde acestea rămân<br />

până la venirea toamnei. Pe<br />

toate păşunile înalte sunt prezente<br />

„hodăile”, adăposturile<br />

de vară ale celor ce au grijă de<br />

turme. Dacă doriţi să descoperiţi<br />

viaţa locală şi tradiţiile<br />

păstrate de generaţii, una din<br />

zonele de interes este Valea<br />

Arieşului, incluzând frumoasele<br />

sate Albac, Garda,<br />

Arieşeni.<br />

Pe lângă relieful carstic<br />

variat (Cetăţile Ponorului,<br />

Padiş, Groapa Ruginoasă,<br />

Poarta lui Ionele, Gheţarul<br />

de la Scărişoara, Focul Viu<br />

etc.), un punct de interes îl<br />

reprezintă Muzeul aurului de<br />

la Brad, unde există o bogată<br />

colecţie de pepite, dar şi de<br />

unelte tradiţionale pentru extragerea<br />

aurului, îndeletnicire<br />

ce datează de peste 2000 ani.<br />

Sperăm că v-am întredeschis<br />

ușița ce vă va conduce spre<br />

Munţii Apuseni!<br />

Bucovina<br />

Bucovina, leagăn de veche<br />

civilizaţie, unde istoria<br />

se împleteşte cu legenda,<br />

este cunoscută sub aspect<br />

turistic în primul rând pentru<br />

renumitele biserici cu<br />

fresce exterioare - patrimoniu<br />

UNESCO: Moldoviţa,<br />

Suceviţa, Voroneţ, Humor.<br />

Nu mai puțin importante sub<br />

aspect arhitectonic şi istoric<br />

sunt mănăstirile Putna,<br />

Neamţului, Dragomirna.<br />

Toate aceste bijuterii arhitectonice<br />

se încadrează perfect<br />

într-un cadru natural de excepţie.<br />

Masivul Rarău, valea<br />

Sucevei, valea Moldovei cu<br />

afluentul său Valea Moldoviţei,<br />

Defileul Bistriţei Aurii, Codrii<br />

seculari de la Slătioara sunt<br />

doar câteva puncte forte.<br />

Arhitectura populară este<br />

absolut unică şi originală.<br />

Adevărate broderii în lemn<br />

oferă cerdacurile, uşile şi<br />

ramele ferestrelor, fântânile,<br />

porțile și gardurile. La acestea<br />

se adaugă decorațiunile<br />

exterioare cu motive geome-<br />

trice sau florale stilizate şi<br />

divers colorate, cu precădere<br />

în satele de pe valea Bistriţei<br />

Aurii, dintre care cel mai cunoscut<br />

este Ciocăneşti.<br />

Arta ţesăturilor şi a cusăturilor,<br />

încondeierea ouălor cu<br />

splendide miniaturi geometrice,<br />

confecționarea costumelor<br />

populare cu broderii de mărgele<br />

şi blană de jder sunt comori<br />

incontestabile ale artei populare<br />

bucovinene.<br />

În Bucovina oaspeţii sunt<br />

primiţi cu inima deschisă,<br />

cu un pahar de ţuică sau de<br />

vin, iar gastronomia este o<br />

aventură tentantă. Mămăliga<br />

cu brânză şi smântână nu<br />

va lipsi din nici o pensiune.<br />

Brânza afumată, păstrăvul<br />

afumat, sarmalele sunt alte<br />

specialități tipice regiunii.<br />

Locuitorii sunt foarte primitori,<br />

şi dornici să vă arate<br />

activităţile de zi cu zi şi obiceiurile<br />

lor.<br />

Pentru toate acestea merită<br />

să vizitaţi Bucovina!<br />

***<br />

Materiale realizate de Andra Mateescu Gutierréz<br />

FOTO: Dia Somogyi


20 FEBRUARIE<br />

2016<br />

English<br />

The end of the “We support the excellence!”- Campaign<br />

Royal Tribute to the Romanians in Spain<br />

Smiles and tears of joy at a meeting that seemed like torn from the reality of a better world<br />

In the middle of January,<br />

the cold makes itself felt even<br />

in Spain, but the chill from outside<br />

and the one spread by the<br />

troubled situation of Europe<br />

at this time - an Europe of us<br />

all - faded at the contact with<br />

the welcoming atmosphere<br />

of joy and happiness provided<br />

by the organizers of what<br />

proved to become a delightful<br />

marathon of not less than 12<br />

hours apparently drawn from a<br />

beautiful picture frame, distinguished,<br />

decent and authentic:<br />

The Awards of „We support the<br />

excellence! - Mihai Eminescu<br />

2016 „- Campaign, initiative of<br />

the Romanian language publication<br />

from Spain „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”.<br />

The event held on Saturday,<br />

16-th of January 2016, one day<br />

after the 166-th birth anniversary<br />

of our great national poet<br />

Mihai Eminescu, was hosted<br />

in the beautiful Festivity Hall<br />

of the town hall of Benidorm,<br />

most sought-after seaside resort<br />

of Spain and superlative touristic<br />

resort in Europe. The two<br />

famous radio entertainers who<br />

arrived from Bucharest as invited<br />

guests of honor themselves,<br />

Puşa Roth and Costin Tuchilă<br />

introduced and welcomed the<br />

public and the eminent officials,<br />

representatives of high<br />

authorities from both nations<br />

Romania and Spain.<br />

The guests and the award<br />

winners who responded to<br />

the invitation arrived from<br />

many countries: R omania,<br />

USA, Austria, Spain, England,<br />

Germany, Belgium, Greece,<br />

etc. During the entire event, pages<br />

of the monthly newspaper<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc” were<br />

shown on the large projecting<br />

screen in front of the public,<br />

on top of the beautiful festive<br />

hall scene that had been decorated<br />

with the flags of Spain,<br />

Romania, Europe and the<br />

V alencian Community and elegant<br />

banners, which individualized<br />

the publication, sponsors<br />

and partners of this Gala.<br />

On this occasion, ” <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” also celebrated<br />

over 5 years of uninterrupted<br />

appearance, with a print run of<br />

thousands of copies distributed<br />

throughout Spain. The table<br />

with trophies for the winners<br />

and, last but not least, the abundance<br />

of elegant participants<br />

wearing festive outfits concurred<br />

to create a most enjoyable atmosphere,<br />

creating a high-class<br />

ambiance that reinforced once<br />

again the generic motto of the<br />

meeting: ”Excellency Gala”.<br />

After a brief presentation<br />

of the campaign history and<br />

objectives, pointing out that it<br />

had been led to this exquisite<br />

end only and exclusive by use<br />

of private means and efforts<br />

of the editorial staff of the<br />

„ <strong>Occidentul</strong> Românesc”, under<br />

the leadership of the tireless<br />

lady Editor in Chief Kasandra<br />

Kalmann Năsăudean, the presenters<br />

Puşa Roth and Costin<br />

Tuchilă, in a charming and<br />

outstanding professional manner<br />

evoked our great Eminescu,<br />

the poet and journalist widely<br />

recognized among Romanian<br />

journalist and writers as mentor<br />

and precursor, including for all<br />

those who are practicing this<br />

profession nowadays.<br />

This exquisite introduction<br />

has been followed by speeches<br />

of the Spanish and Romanian<br />

officials, who found warm welcoming<br />

words and who expressed<br />

congratulations in calm<br />

and well-disposed sentences,<br />

not at all like the stiff and rigid<br />

language that used to characterize<br />

formal speeches in the<br />

past, very usual among our former<br />

political representatives.<br />

Their short and very pertinent<br />

discourses conferred freshness<br />

to the entire event and encouraged<br />

the organizers to continue<br />

on this path, initiating, planning<br />

and completing further editions<br />

by ensuring the organizers of<br />

their support.<br />

The whole set of dialogues,<br />

presentations and speeches were<br />

translated simultaneously by<br />

Mrs. Dorina Apostol - President<br />

of the „U lpia Traiana”,<br />

Romanian Association of<br />

V alencia Community. Under<br />

her guidance, a group of children<br />

who attend the optional<br />

course of Romanian language,<br />

culture and civilization in<br />

Benidorm, Altea and Alfaz del<br />

Pi (P rovince of Alicante) held<br />

a touching artistic program,<br />

focused mainly on Eminescu<br />

themes.<br />

It went on with the awards<br />

ceremony for the first section<br />

of our ”Excellency Gala”: the<br />

handing out of the trophies to<br />

the winners of the short stories<br />

and poetry contest who<br />

was held between the 15-th<br />

of January and the 15-th of<br />

August 2015. During this period,<br />

an overwhelming number<br />

of no less than 637 passionate<br />

writers from Romania and<br />

abroad had sent their creations<br />

to the jury, so it becomame an<br />

extremely successful project.<br />

The speakers pointed out the<br />

importance of promoting the<br />

Romanian language among<br />

Romanians established abroad<br />

and welcomed the initiative<br />

of the newspaper ”<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” to reserve space in<br />

its summary for hosting interesting<br />

and attractive language<br />

exercises for the children of the<br />

Community, pages coordinated<br />

by the Romanian language teacher<br />

Mrs. Letiția Coza.<br />

This first block of activities<br />

was followed by a 30 minutes<br />

break, which gave us the<br />

opportunity to respond at the<br />

organizers´ invitation to taste<br />

the delicious Romanian traditional<br />

products provided by the<br />

famous meat processing plant<br />

„Carmangeria Românească”,<br />

established in Zaragoza and by<br />

the well known bakery, sweets<br />

& pastry shop „Amandina”<br />

from Madrid, owned by a distinguished<br />

Romanian Lady.<br />

Frutti Fresh juices, mineral<br />

water and coffee completed the<br />

to combat aging, with scientifically<br />

proven effects.<br />

The organizers proceeded<br />

then after to the second part<br />

of the awards ceremony, the<br />

one dedicated to the Romanians<br />

who, through passion and<br />

dedication, have proven that<br />

one can achieve success and<br />

outstanding performances also<br />

far from his own country.<br />

This was, in my opinion, the<br />

highlight of the entire event,<br />

due the density of personalities<br />

who went up on stage and<br />

thanks to their sincere and open<br />

testimony about how they managed<br />

to reach such stunning<br />

performances.<br />

The presentations and laudations,<br />

read about each of<br />

them, were impressive and the<br />

beauty of their words of gratitude<br />

encouraged us all to continue<br />

to achieve best results in<br />

our professions. The talent of<br />

the award ceremony moderator,<br />

dering that the media tends to<br />

chase the sensational, negative<br />

aspects, by high lightening<br />

some unwanted performances<br />

of those who search trouble<br />

with the law. Every nation has<br />

a percentage of less honoring<br />

members. This does not make<br />

us honor, but neither does it<br />

characterize or define us as<br />

Romanians.<br />

Prizes were awarded for<br />

this section by Mrs. Cătălina<br />

Iliescu-Gheorghiu, professor<br />

at the University of Alicante,<br />

who, while holding her moving,<br />

touching speech, confessed<br />

to be very emotional.<br />

Towards the end of the event,<br />

Nicu Covaci, the leader of the<br />

legendary PHOENIX rock<br />

band – first and only Romanian<br />

music group that ever reached<br />

the western charts during the<br />

communist period, himself also<br />

granted with the Excellence<br />

Award for his musical achieve-<br />

welcomed intermezzo on half of the organizers.<br />

be-<br />

The enchantment of having<br />

tasted products that reminded<br />

us of Romania almost made<br />

us overlook another fantastic<br />

surprise waiting for us at the<br />

doors while we reentered the<br />

room: another gift, also in the<br />

service of beauty! Mrs. Andra<br />

Constandache and Mr. V alentin<br />

Florin Barbu, members of the<br />

editorial team of „ <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” handed out to<br />

each participant a set of presents<br />

on behalf of another generous<br />

sponsor and partner of<br />

this event, famous Cosmetic<br />

Company Farmec, from Cluj<br />

literary critic and veteran borator of the „ <strong>Occidentul</strong>ui<br />

colla-<br />

Românesc” newspaper, Senior<br />

Editor - Dan Caragea, from<br />

Portugal, enhanced even more<br />

the emotions and the festive atmosphere.<br />

After another half an hour of<br />

coffee break, during which we<br />

feasted again on the delicious<br />

Romanian products (traditional<br />

meat products, cakes and<br />

cookies as if descended from<br />

childhood memories, things we<br />

miss continually in Spain), we<br />

then assisted to the honoring<br />

of those who, through their<br />

voluntarily efforts and without<br />

any financial reward, make<br />

ments and settled in Spain - held<br />

a short recital accompanied by<br />

two co-musicians. The tracks<br />

(Strunga, In the shadow of the<br />

great bear, Whistle bourgeon...)<br />

were sung together with them<br />

by many of us. There were<br />

extremely vibrant moments,<br />

which reminded us of the most<br />

recent history, of the youth<br />

that many of us have spent in<br />

a locked country, in which the<br />

music of these brave boys was<br />

one of the few glimmers of<br />

hope that we had, those of us<br />

who... „were shooting at the<br />

moon”, and who now were delighted<br />

to hear once more those<br />

timeless songs.<br />

Napoca, now owner of the the existence of the Romanian The day ended with a festive<br />

worldwide well known brand<br />

GEROVITAL. Again, our<br />

hearts were filled with warmth<br />

while discovering the elegant<br />

silver logo that adorns the gift<br />

bags and, of course, receiving<br />

a precious cosmetic cream, based<br />

on the formula developed<br />

by legendary Dr.Ana Aslan,<br />

recognized as the first researcher<br />

worldwide who managed<br />

community life in Spain possible,<br />

by organizing cultural activities<br />

and promoting a positive<br />

image of our country. This includes<br />

also the journalists, and<br />

I am proud to be one of them.<br />

Mrs. Kasandra Kalmann<br />

Năsăudean pointed out that it<br />

is not easy at all to carry such<br />

work of mirroring the positive<br />

aspects of our nation, consi-<br />

dinner, rich and prolonged,<br />

offered by the „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” editorial team at the<br />

Hotel Servigroup Diplomatic<br />

restaurant in Benidorm, in an<br />

equally selected ambience in<br />

the hotel in which all winners<br />

and invited guests were located<br />

during the event, enjoying<br />

comfort, impeccable and high<br />

class services offered by a team<br />

of professionals led by Mr.<br />

Javier Cabrera - The director<br />

of Servigroup Diplomatic.<br />

This extraordinary Gala is<br />

one of the rather scarce events<br />

that encourages us, Romanians<br />

who live in other countries, to<br />

try to shape the world around<br />

us in positive sense, by the simple<br />

and steady act of devoting<br />

ourselves to the work we are<br />

doing, with passion for maximum<br />

performance. In such an<br />

environment, excellence can be<br />

reached by each and all of us!<br />

From behalf of the Spanish<br />

authorities, we have been have<br />

honored with the presence of:<br />

Mr. Antonio Pérez Pérez -<br />

The Mayor of Benidorm; Mr.<br />

Maria Jesús Pinto Caballero<br />

- Citizen Participation Councilor,<br />

Consumption/ Consumers,<br />

Labor, Local development,<br />

Public relations, Statistics; Mr.<br />

Lorenzo Martínez Sola - Citizen<br />

security, emergency situations<br />

and beach; Mrs. María<br />

Francisca Ripoll Ripoll, Mr.<br />

Arturo Cabrillo S alguero,<br />

Mr. Leopoldo David<br />

Bernabeu López, Mr. Juan<br />

García García, Mrs. María<br />

Teresa Águila Santos, Mr.<br />

Bernardo Mira Estirado.<br />

In addition, we were also<br />

honored with the presence<br />

of: Mr. Andrés Verdú Reos<br />

– The Mayor of Villajoyosa,<br />

along with Mr. Pascal Amigó<br />

de Vleeschauwer - Heritage<br />

councilor, Technical Services<br />

and Mr. Jaime Ramis Galiana<br />

- Urbanism councilor, Citizen<br />

protection and Traffic.<br />

Calpe Town Hall representatives<br />

also responded to<br />

the invitation with the same<br />

warmth and distinguished<br />

consideration for our event:<br />

Mrs. Carole Sanders - Citizen<br />

Participation Councilor, Consumption/<br />

Consumers, Labor,<br />

Local development, Public<br />

relations, Statistics and Mrs.<br />

Neus Gomez- Head of/ Chief<br />

of the Press Cabinet.<br />

From behalf of the<br />

Romanian authorities, we had at<br />

our side: Mrs. Sandra Pralong<br />

- State Advisor / Department of<br />

Relations with the Romanians<br />

from Abroad - Presidential<br />

Administration of Romania);<br />

Mr. Ilie Bănică - Minister/<br />

Officer of state, Ambassador’s<br />

Prime collaborator/ Romanian<br />

Embassy in Spain; Mr. Dragoș<br />

Viorel Țigău - Plenipotentiary<br />

minister/ officer of state,<br />

Head of the Consular Office/<br />

The Romanian Consulate in<br />

Castellón de la Plana.<br />

***


Español FEBRUARIE<br />

2016 21<br />

El final de la campaña „ ¡Nosotros sostenemos la Excelencia!”<br />

Homenaje y festín de los rumanos residentes en España<br />

So<strong>nr</strong>isas y lágrimas de alegría en un encuentro arrancado de una realidad de un mundo mejor<br />

A mediados de enero, el frio<br />

muerde un poquito, incluso<br />

Pușa Roth y Costin Tuchilă, de manera muy peculiar, evocaron<br />

cionados por la muy conocida fábrica rumana de embutidos<br />

te para apuntar los detalles de este evento, que nos ofreció<br />

de aquel porcentaje caracterís- tico de cada pueblo, que aparte<br />

cosas bien hechas, a la pasión<br />

del máximo rendimiento. ¡En<br />

en España. Pero el gélido aire<br />

el nuestro gran Eminescu, „Carmangeria Românească” momentos inolvidables. Una de que no nos ho<strong>nr</strong>a, definitiva-<br />

un ambiente así, la excelencia<br />

de fuera y el panorama político<br />

poeta y publicista, precursor y (Charcutería Rumana), de manera más de parar el tiempo,<br />

mente no nos caracteriza. está al alcance de todos nosotros!<br />

poco acogedor de nuestra<br />

Europa, a comienzos de un año<br />

muy inquieto, se desvanece en<br />

mentor de todos los que nos dedicamos<br />

al periodismo, incluso<br />

al día de hoy.<br />

Zaragoza, refrescos y agua mineral<br />

marca „Frutti Fresh”, café<br />

y productos de pastelería aportados<br />

escribiendo y mantenerse<br />

joven… con cosméticos de alta<br />

calidad.<br />

Los premios de esta sección<br />

fueron entregados por<br />

Cătălina Iliescu – profesora<br />

Por parte de las autoridades<br />

españolas, nos ho<strong>nr</strong>aron con<br />

contacto con el calor de los A continuación, tomaron<br />

por la confitería rumana La segunda parte del even-<br />

de la Universidad de Alicante, su presencia: Antonio Pérez<br />

organizadores a recibir sus invitados,<br />

en un maratón de casi<br />

12 horas salidas de un bello<br />

la palabra las autoridades<br />

españolas y rumanas, cálidas<br />

palabras de bienvenida y de<br />

„Amandina” de Madrid.<br />

Pensando en los manjares<br />

que nos estaban esperando<br />

to, dedicada a los que han destacado<br />

en sus actividades en<br />

el país de acogida, la podemos<br />

quien, obviamente muy emocionada,<br />

Pérez – Alcalde de Benidorm,<br />

retrato, distinguido, decente felicitación, nada en común en el hall del ayuntamiento, considerar, por la densidad de<br />

y auténtico: Gala de entrega<br />

de los Premios „ ¡Nosotros<br />

sostenemos la Excelencia!<br />

– Mihai Eminescu 2016”,<br />

una iniciativa del periódico de<br />

lengua rumana „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” (El Occidente<br />

Rumano) de España.<br />

En el Salón de actos del<br />

Ayuntamiento de Benidorm –<br />

ciudad turística de referencia<br />

en toda Europa – sábado, el 16<br />

de enero de 2016, un día después<br />

del centeno sexagésimo<br />

sexto aniversario del nacimiento<br />

del gran poeta rumano<br />

con los discursos oficiales de<br />

antaño, con aquel rígido lenguaje<br />

con el que nos habían<br />

acostumbrado muchos de nuestros<br />

anteriores representantes<br />

políticos. Breves y concisos,<br />

los discursos confirieron una<br />

nota fresca al evento, invitando<br />

a los organizadores y a la audiencia<br />

a pensar en futuras reediciones<br />

del evento, de un mismo<br />

calibre o incluso superándolo.<br />

Todo el conjunto de diálogos,<br />

presentaciones y discursos<br />

ha sido traducido de manera<br />

consecutiva por Dorina<br />

vestido de fiesta hasta el último<br />

detalle por los organizadores,<br />

al salir del salón de actos, nos<br />

topamos con otra sorpresa,<br />

también destinada a lo bello o,<br />

mejor dicho, al embellecimiento.<br />

Andra Costandache y Florin<br />

Valentin Barbu, dos de los miembros<br />

del equipo „<strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” entregaron a cada<br />

uno de los participantes un regalo<br />

especial, ofrecido por uno<br />

de los más conocidos fabricantes<br />

de cosméticos de Rumania<br />

y colaborador de este evento,<br />

la fábrica „Farmec” de Clujpersonalidades<br />

que subieron al<br />

escenario, por sus maravillosas<br />

cualidades nombradas en<br />

la representación y por la hermosura<br />

de las palabras de agradecimiento<br />

de cada uno de los<br />

galardonados, la apoteosis del<br />

evento. Un incremento añadido<br />

lo ha sido el talento del moderador<br />

de esta gala de entrega de<br />

premios, Dan Caragea, crítico<br />

literario y uno de los colaboradores<br />

veteranos del periódico<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc”.<br />

Y la lista podría continuar.<br />

Pero no es importante el número<br />

hubo un estremecedor<br />

discurso.<br />

Hacia el final del evento,<br />

el cantante de la legendaria<br />

concejal de turismo y de educación;<br />

María Jesús Pinto<br />

Caballero – concejal participación<br />

ciudadana, consumo,<br />

Mihai Eminescu, dos eméritos Apóstol – Presidenta de la Napoca.<br />

de estas personalidades, sino banda de rock, PHOENIX, trabajo, desarrollo local, aten-<br />

locutores de radio de Bucarest,<br />

Pușa Roth y Costin Tuchilă,<br />

ellos mismos invitados de honor,<br />

abrieron el acto, saludando<br />

a las autoridades rumanas y<br />

españolas.<br />

Respondiendo a la invitación,<br />

los huéspedes y los galardonados<br />

acudieron desde varios<br />

países del mundo: Rumania,<br />

EEUU, Austria, Reino Unido,<br />

Alemania, Bélgica, Grecia, etc.<br />

El amplio escenario del salón<br />

de actos, engalanado con las<br />

banderas de España, Rumania,<br />

la Unión Europea y la<br />

Comunidad Valenciana, la gigante<br />

pantalla, donde, durante<br />

el evento, se mostraron imágenes<br />

de la publicación mensual<br />

Asociación Rumana de la<br />

Comunidad Valenciana „Ulpia<br />

Traiana”.<br />

Bajo su batuta, un grupo de<br />

Un cálido sentimiento nos<br />

inunda al ver estampado en<br />

la elegante bolsa de papel,<br />

el logo plateado de la marca<br />

es su calidad la que destaca.<br />

Además, sobre nuestra típica<br />

sensibilidad y la modestia especifica<br />

a los rumanos, nunca<br />

olvidaré las palabras de cada<br />

uno, cuando, hablando en el<br />

escenario, divulgaron no sólo<br />

los éxitos alcanzados, sino los<br />

esfuerzos y los sacrificios realizados<br />

para lograr esta posición<br />

social.<br />

Tras otro coffee-break de<br />

media hora, durante el cual<br />

nos dimos otro banquete de los<br />

deliciosos productos rumanos<br />

(embutidos, pasteles, dulces…<br />

aquellas típicas cosas que tanto<br />

echamos de menos en España),<br />

dimos paso a los que, por su involucración<br />

benévola, sin nin-<br />

Nicu Covaci, también galardonado<br />

en esta gala, residente<br />

en España (Moraira, Alicante),<br />

en compañía de dos de sus<br />

colaboradores, interpretó unas<br />

muy conocidas melodías y<br />

muchos de los presentes le<br />

acompañaron El desfi ladero<br />

(Strunga), En la sombra del<br />

gran URS (În umbra marelui<br />

URS), Rebrote de flauta (Mugur<br />

de fluier)...<br />

Momentos extremadamente<br />

emocionantes, recordándonos<br />

la historia más reciente, de la<br />

juventud que muchos de nosotros<br />

la hemos malgastado en un<br />

país sellado bajo siete llaves,<br />

donde la música de estos bravos<br />

muchachos fue uno de los<br />

ción al ciudadano, estadística;<br />

Lorenzo Martínez Sola – concejal<br />

de seguridad ciudadana,<br />

emergencias y playas; María<br />

Francisca Ripoll Ripoll,<br />

Arturo Cabrillo Salguero,<br />

Leopoldo David Bernabeu<br />

López, Juan García García,<br />

María Teresa Águila Santos,<br />

Bernardo Mira Estirado.<br />

También acudieron: Andrés<br />

Verdú Reos – Alcalde de La<br />

Villajoyosa, junto a Pascal<br />

Amigó de Vleeschauwer –<br />

concejal de patrimonio, servicios<br />

técnicos y Jaime Ramis<br />

Galiana – concejal de urbanismo,<br />

seguridad ciudadana y<br />

tráfico.<br />

Incluso representantes del<br />

„<strong>Occidentul</strong> Românesc” – alumnos del curso de Lengua,<br />

“Gerovital”, el preparado guna recompensa material, ha-<br />

pocos destellos esperanzadores Ayuntamiento de Calpe mos-<br />

que por cierto, cumple cinco<br />

años de actividad, con una tirada<br />

de miles de ejemplares difundidos<br />

en toda España – los<br />

elegantes roll-ups publicitarios<br />

del periódico, de los patrocinadores<br />

cultura y civilización rumana<br />

de Benidorm, L’Alfàs del Pí<br />

y Altea (Alicante) interpretaron<br />

un emocionante programa<br />

artístico, principalmente relacionado<br />

con Eminescu.<br />

descubierto por la legendaria<br />

Ana Aslan, la científica<br />

mundialmente reconocida que<br />

consiguió combatir el envejecimiento<br />

con resultados científicamente<br />

probados.<br />

cen posible la existencia de la<br />

comunidad rumana en España,<br />

organizando actividades culturales<br />

y promoviendo una imagen<br />

positiva de nuestro país,<br />

incluso como escritores o peri-<br />

que nos quedaban, a nosotros,<br />

los que “disparábamos a la<br />

luna”, como bien decía (en)<br />

cantándonos el artista.<br />

El día concluyo con una<br />

cena de gala, rica y bastantraron<br />

su interés por nuestro<br />

evento: Carole Sanders – concejal<br />

participación ciudadana,<br />

consumo, trabajo, desarrollo<br />

local, estadística y Neus<br />

Gómez - jefa del gabinete de<br />

y colaboradores del Después, hemos pasado Aparte de una crema cosodistaste<br />

alargada, ofrecida por prensa.<br />

evento, destacaban al lado de<br />

la mesa cargada de trofeos de<br />

los premiados y, por último,<br />

pero no menos importante, la<br />

presencia más que agradable<br />

de los participantes, vestidos<br />

de gala, contribuyeron en crear<br />

un ambiente festivo y, tal como<br />

lo indica el nombre del evento,<br />

emanar excelencia.<br />

Tras una breve presentación<br />

del histórico y de los objetivos<br />

de la campaña “¡Nosotros<br />

sostenemos la excelencia!”,<br />

subrayando el hecho de que<br />

es el resultado de los esfuerzos<br />

exclusivos del equipo de redacción<br />

del periódico „ <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc”, bajo la tutela<br />

de su incansable redactorjefe<br />

a la entrega de premios a los<br />

ganadores del concurso de<br />

microrrelatos y poesía (15 de<br />

enero – 15 de agosto de 2015),<br />

concurso abierto a todos los<br />

rumanos, tanto de Rumania,<br />

como a los que viven en el extranjero<br />

y que tuvo una participación<br />

de nada menos que 637<br />

apasionados por la “pluma”. Al<br />

mencionar las acciones de promover<br />

la lengua rumana, destaca<br />

el espacio especial organizado<br />

por la profesora rumana<br />

Letiția Coza, con trabajos muy<br />

interesantes y atractivos, destinados<br />

a los niños rumanos.<br />

Al tomar un coffee-break de<br />

30 minutos, los organizadores<br />

invitaron a toda la asistencia<br />

mética de la gama más alta, la<br />

entidad colaboradora, nuestro<br />

amigo de Cluj, ofrecía una<br />

agenda de bolsillo del año que<br />

acababa de empezar, con una<br />

elegante birome, de la misma<br />

colección. Todo esto llegó en<br />

su justo momento, precisamen-<br />

Tal como bien dijo Kasandra<br />

Kalmann Năsăudean, no es<br />

nada fácil llevar a cabo tal tarea,<br />

de reflejar los aspectos<br />

positivos de nuestro pueblo,<br />

mientras la prensa amarillista<br />

busca siempre subrayar las<br />

“proezas” de los malhechores,<br />

el periódico „ <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc” en el “salón<br />

azul” del Hotel Servigroup<br />

Diplomatic de Benidorm, en<br />

un ambiente más que cordial y<br />

selecto. Por cierto, en el mismo<br />

hotel se hospedaron nuestros<br />

distinguidos invitados, llegados<br />

de diferentes rincones del<br />

mundo, disfrutando de una<br />

exquisita estancia, que gozaron<br />

de un trato impecable, por parte<br />

del equipo dirigido por el Sr.<br />

Javier Cabrera, Director del<br />

Hotel Servigroup Diplomatic.<br />

Ha sido aquel tipo de encuentro<br />

que tiene la fuerza de convencer<br />

a cada uno de nosotros<br />

de que tenemos la capacidad<br />

de cambiar el mundo que nos<br />

Por parte de las autoridades<br />

rumanas, nos acompañaron:<br />

Sandra Pralong – Consejero<br />

de Estado/Departamento<br />

de Relaciones con los rumanos<br />

de la Diáspora/Administración<br />

Presidencial de Rumania);<br />

Ilie Bănică – Ministro Consejero/Primer-colaborador<br />

del<br />

Embajador/Embajada Rumana<br />

en España; Dragoș Viorel<br />

Ţigău – Ministro plenipotenciario,<br />

Cónsul general/ Consulado<br />

Rumano en Castellón de la<br />

Plana.<br />

FOTO: Rafael Paraschiv<br />

Coșarcă<br />

Redactado Gabriela Căluţiu<br />

Sonnenberg (Costa Blanca –<br />

España)<br />

Kasandra Kalmann a degustar los productos ru-<br />

rodea, simplemente entregán-<br />

Traducción: M. Apostol –<br />

Năsăudean, los presentadores manos tradicionales, propordonos<br />

en cuerpo y alma, a las Benidorm


NELU BÂRSAN<br />

www.barsantrans.com<br />

PROGRAM<br />

DISTRIBUIRE PACHETE<br />

Zona ZARAGOZA<br />

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU<br />

EJEA 9:55 LIDL<br />

TUDELA 10:45 LA GARĂ<br />

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN<br />

R OMÂNESC)<br />

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU<br />

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS<br />

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)<br />

EBRO<br />

VITORIA 15:50 MC DONALD’S<br />

ARRASTE 16:55 MAXI DIA<br />

M ONDRAGON<br />

BERGARA 17:20 EROSKY<br />

EIBAR 17:50 LIDL<br />

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)<br />

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TOLOSA 8:00 EROSKY<br />

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ<br />

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ<br />

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ<br />

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3<br />

(M AGAZIN ROMÂNESC)<br />

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)<br />

JACA 13:40 PISTA DE HIELO<br />

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ<br />

FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC<br />

Zona LERIDA<br />

TEL: 618 266 341; 664 108 325<br />

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA<br />

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL<br />

BINEFAR 9:10 MAXI DIA<br />

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA<br />

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI<br />

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL<br />

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)<br />

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL<br />

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA<br />

SOLSONA 15:45 PARCARE POD<br />

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT<br />

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ<br />

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL<br />

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR<br />

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL<br />

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ<br />

BELLVIS 20:10 LA SPLAI<br />

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENABARE 8:00 PARCARE<br />

PUENTE DE<br />

8:35 RESTAURANT FONDA<br />

MONTANA<br />

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS<br />

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ<br />

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE<br />

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC<br />

SORT 14:30 STAȚIE BUS<br />

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS<br />

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA<br />

Zona TARRAGONA<br />

TEL: 651 563 065; 629 104 133<br />

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

MONTBLANC 9:00 REPSOL<br />

VALLS 9:30 LIDL<br />

ALCOVER 10:00 PARC<br />

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA<br />

REUS 11:00 AUTOGARĂ<br />

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ<br />

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL<br />

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA<br />

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI<br />

LA PINEDA 13:30 SHELL<br />

RUTA DUMINICĂ BARCELONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR<br />

VENDRELL 8:30 MAXI DIA<br />

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER<br />

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL<br />

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL<br />

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ<br />

GAVA 11:15 LA GARĂ<br />

VILADECANS 11:45 CARREFOUR<br />

BELLVITGE 12:00 LA GALP<br />

Zona BARCELONA<br />

TEL: 642 227 838; 642 979 132<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU<br />

MARTORELL 8:45 LIDL<br />

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA<br />

RUBI 9:50 LIDL<br />

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL<br />

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ<br />

RIPOLLET 11:25 LIDL<br />

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA<br />

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO<br />

GRANOLLERS 13:15 LIDL<br />

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA<br />

TONA 14:15 MAXI DIA<br />

VIC 14:50 ALDI<br />

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)<br />

OLOT 16:00 CARREFOUR<br />

RIPOLL 17:00 CAPRABO<br />

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)<br />

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC<br />

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC<br />

NAVAS 19:20 LA TREN<br />

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

IGUALADA 8:00 CARREFOUR<br />

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO<br />

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO<br />

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA<br />

CASES)<br />

10:35 C. COMERCIAL “LA<br />

FARGA”<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI<br />

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL<br />

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA<br />

MATARO 13:30 LIDL<br />

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE<br />

FIGUERES 16:00 LIDL<br />

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA<br />

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC<br />

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA<br />

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS<br />

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS<br />

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC<br />

Zona CASTELLON<br />

TEL: 618 759 883; 642 248 476<br />

ORAR SEDIU CASTELLON<br />

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)<br />

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:<br />

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:<br />

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CULLERA - AVIZ TELEFONIC<br />

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)<br />

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)<br />

ALCOY 13:00 EROSKY<br />

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL<br />

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC<br />

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC<br />

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)<br />

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO<br />

IBANEZN, NR. 4)<br />

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO<br />

DE PERTEGAS 22, BAJO)<br />

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL<br />

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP<br />

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL<br />

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY<br />

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL<br />

ALCORISA 07:30 BAR GOYA<br />

ANDORRA 08:00 EL ARBOL<br />

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN<br />

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA<br />

FABARA 10:00 BAR SPORT<br />

MAELLA - AVIZ TELEFONIC<br />

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”<br />

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI<br />

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)<br />

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”<br />

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,<br />

NR. 35)<br />

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA<br />

JESUS)<br />

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

HERMANOS VALDES, NR. 13)<br />

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL<br />

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI<br />

DIA)<br />

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL<br />

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ<br />

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA<br />

OROPESA DEL<br />

MAR<br />

- AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)<br />

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO<br />

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL<br />

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU<br />

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL<br />

OLIVA - AVIZ TELEFONIC<br />

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S<br />

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC<br />

VANDINGA<br />

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU<br />

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate FEBRUARIE<br />

2016 23<br />

Important pentru cititori!<br />

• Vă rugăm să verificaţi textul<br />

anunţului şi numărul de telefon<br />

înainte de a fi trimis spre publicare<br />

redacţiei noastre!<br />

• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

nu îşi asumă răspunderea pentru<br />

numerele de telefon greşite<br />

sau conţinutul anunţurilor de la<br />

mica publicitate!<br />

MUNCĂ - CERERI<br />

Doamnă serioasă, responsabilă,<br />

cu experiență, caut de muncă<br />

în Madrid ca externă. Telefon:<br />

642 190 130.<br />

Șofer cu microbuz de marfă<br />

personal, 25 de ani de experiență,<br />

caut de muncă în comunitatea<br />

Madrid. Mai multe informații la<br />

telefon: 642 295 885.<br />

Doamnă, 42 de ani, foarte<br />

serioasă, curată, gospodină, caut<br />

de muncă ca și internă în zona<br />

Barcelona. Telefon: 642 <strong>60</strong>1 436.<br />

Tânăr, 28 de ani, caut de muncă<br />

în orice domeniu. Am carnet<br />

de conducere din 2007, categoria<br />

B, mașină proprie. Mă puteți<br />

contacta la adresa de mail: finutu_cristi@yahoo.com<br />

sau la telefon:<br />

642 033 943.<br />

Doamnă 45 de ani, caut de<br />

muncă în Madrid, în curățenie,<br />

călcat rufe, îngrijit persoane în<br />

vârstă. Am experiență, sunt serioasă<br />

și responsabilă. Telefon:<br />

642 087 102.<br />

Caut de muncă în domeniul<br />

reformelor ca oficial sau peón în<br />

comunitatea Madrid. Disponibil<br />

la program prelungit și deplasări.<br />

Telefon: 642 072 927.<br />

MUNCĂ - OFERTE<br />

Caut internă cu experiență<br />

în îngrijirea persoanelor în vârstă,<br />

în Sant Boi de Llobregat<br />

(B arcelona). Telefon: 936 540<br />

100.<br />

Avem nevoie de o persoană cu<br />

experiență, serioasă și responsabilă,<br />

pentru curățenie, călcat rufe,<br />

gătit, într-o casă din Barcelona.<br />

Telefon: 622 001 544.<br />

Angajăm 2 persoane, interne,<br />

cu experiență demonstrabilă, cu<br />

rezidență în Vilanova i la Geltrú<br />

(Barcelona), sau în apropiere.<br />

Detalii la telefon: 938 156 334.<br />

Avem nevoie de o persoană cu<br />

experiență în îngrijirea copiilor,<br />

în Alicante. Mai multe informații<br />

la telefon: 722 148 698, 722 148<br />

698.<br />

Căutăm persoană internă, cu<br />

experiență, care să îngrijească 2<br />

persoane în vârstă în Alicante.<br />

Detalii la telefon: 965 925 555,<br />

626 888 014.<br />

Angajăm internă cu experiență<br />

pentru a îngriji o persoană în<br />

vârstă, în Piloña (Asturias). Mai<br />

multe informații la: 690 764 856.<br />

Am nevoie de o internă<br />

în Avilés (Asturias), pentru<br />

curățenie, gătit, călcat rufe, să<br />

țină companie unui cuplu în vârstă.<br />

Telefon: 646 695 368.<br />

Caut persoană cu experiență,<br />

pentru a avea grijă de 2 copii și<br />

o casă în Madrid. Telefon: 651<br />

982 986.<br />

Căutăm persoană externă,<br />

cu experiență în îngrijirea copiilor,<br />

care să lucreze de luni până<br />

vineri între orele 07:30 – 18:30<br />

în Boadilla del Monte (Madrid).<br />

Mai multe amănunte la telefon:<br />

912 161 475.<br />

Am nevoie de bucătar cu<br />

experiență, de maximum 30<br />

de ani, ca să lucreze de luni<br />

până sâmbătă în Albocàsser<br />

(C astellón). Detalii la telefon:<br />

663 400 161, 663 400 161.<br />

Caut bucătar să lucreze cu jumătate<br />

de normă în Benicàssim<br />

(Castellón). Telefon de contact:<br />

654 183 018, 651 086 109.<br />

Avem nevoie de persoană<br />

cu experiență și engleză pentru<br />

a lucra la recepția unui hotel în<br />

Castellón de la Plana. Informații<br />

suplimentare la telefon: 691 089<br />

115.<br />

Căutăm chelneriță pentru a<br />

lucra la Club Royal Palace, în<br />

P etrel (Alicante). Amănunte suplimentare<br />

la telefon: 617 249<br />

654.<br />

Căutăm șoferi români, care<br />

să lucreze pentru o companie de<br />

transport din Spania. Mai multe<br />

informații, la telefon: 667 542<br />

489.<br />

Caut persoană/e dispuse să<br />

lucreze pe cont propriu într-un<br />

bar-restaurant. Este vorba de a-l<br />

prelua. Investiția este o garanție<br />

de 5000 €, bani recuperabili când<br />

se cedează afacerea. Localul este<br />

situat la <strong>60</strong> km de Madrid, vechi<br />

de 70 de ani, cu absolut toate dotările.<br />

Mai multe detalii la telefon<br />

<strong>60</strong>6 750 991 (Cristi).<br />

DIVERSE<br />

Cedez (traspaso) magazin<br />

alimentar cu specific românesc,<br />

în Coslada ( Madrid).<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

677 521 706.<br />

Căutăm agent comercial<br />

cu experiență în vânzări de<br />

produse românești și portofoliu<br />

de clienți format. Salariul<br />

interesant! Informații<br />

suplimentare la telefon: 615<br />

410 243 - Marius, sau 615<br />

417 691 - Sándor.<br />

ÎNCHIRIERI<br />

Închiriez cameră pentru<br />

o fată în Vicalvaro, condiții<br />

bune, zonă liniștită, internet.<br />

Telefon: 640 522 285.<br />

MATRIMONIALE<br />

Doamnă, 56 de ani, divorțată,<br />

fără vicii, internă în Comunitatea<br />

Madrid, doresc să cunosc un<br />

domn de vârstă apropiată, fără<br />

obligații, cu situație economică<br />

stabilă, fără vicii majore, pentru<br />

o relație de prietenie serioasă.<br />

Telefon: 632 547 527.<br />

Bărbat singur, 54 de ani,<br />

spaniol, din Madrid, doresc să<br />

cunosc o doamnă româncă pentru<br />

o relație serioasă bazată pe<br />

respect reciproc. Telefon: 687<br />

858 7<strong>60</strong>.<br />

Tânăr, 35 de ani, brunet, ochi<br />

verzi, 175/80, caut o tânără de<br />

aceeași vârstă pentru o relație<br />

serioasă și de lungă durată. Telefon:<br />

631 111 234.<br />

Domn, 42 de ani, situație<br />

economică bună, caut o doamnă<br />

de vârstă apropiată pentru o<br />

relație serioasă și sinceră, din<br />

Comunitatea Madrid. Telefon:<br />

643 340 698.<br />

Tânăr atractiv, cu situație<br />

stabilă, doresc să cunosc o fată<br />

drăguță, serioasă, doar din Comunitatea<br />

Madrid, pentru o<br />

relație de lungă durată. Telefon:<br />

627 192 719.<br />

Tânăr, 33 de ani din Madrid,<br />

doresc să cunosc o fată sinceră,<br />

de vârstă apropiată, pentru o<br />

relație serioasă de prietenie. Telefon:<br />

642 890 306/Whattsapp.<br />

Domn, 42 de ani, 1,80 m,<br />

caut o doamnă din Comunitatea<br />

Madrid, pentru o relație<br />

serioasă. Telefon: 643 382 231.<br />

Anunţurile de mică publicitate sunt<br />

GRATUITE!<br />

E-mail:<br />

redactia@<br />

occidentul-romanesc.com<br />

Telefon:<br />

617 080 531 - Orange<br />

642 298 948 - DIGI<br />

(de luni până vineri: 09:00 –20:00)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!