03.06.2016 Views

Occidentul Romanesc nr. 64

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

Publicatia Occidentul Romanesc este adresata in special comunitatii de romani din Spania. Continutul editorial, de o foarte buna calitate, este pregatit de o echipa redactionala profesionista, sub conducerea directa a jurnalistului Michael Harrison Cronkite din CA – SUA. Alaturi de articole cu informatii practice si utile, oferim cititorilor nostrii si teme de interes si cultura generala, pregatite de jurnalisti romani din Spania, SUA, Romania si Australia. Printre rubricile permanente regasim: consultanta juridica, sfatul psihologului, traditii romanesti, bucatarie romaneasca, interviuri cu personalitati romane, pagina sportiva, informatii ale autoritatilor romane din Spania, stiri din Spania si din Romania. Ziarul este gratuit, Occidentul Romanesc ajungand direct in locurile frecventate de romanii din Spania, sau in care acestia au acces (consulate, primarii, rute de transport, locatii de magazine si afaceri romanesti din Spania, expedieri postale etc.)

SHOW MORE
SHOW LESS

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.

occidentul romanesc<br />

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania<br />

Ziar<br />

GRATUIT<br />

Anul VI - Nr. <strong>64</strong> / 24 pagini<br />

IUNIE 2016<br />

<strong>Occidentul</strong> Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!<br />

Familia,<br />

factor decisiv de socializare şi<br />

educaţie pentru copii<br />

„Cei «şapte ani de acasă», ca şi lipsa lor, marchează destinul fiecărui om. Familia reprezintă matricea<br />

primordială a culturii omeneşti. Totul începe şi se învaţă mai întâi în familie. Principala condiţie ca un<br />

copil să primească o educaţie corectă o reprezintă capacitatea părinţilor de a o face, şi în acelaşi timp…”<br />

Mii de copii se întorc din<br />

străinătate în România și<br />

nu știu limba română<br />

„Potrivit cifrelor p rezentate<br />

de Vasile Şalaru - ministru<br />

secretar de stat la Educaţie,<br />

numărul celor care se întorc<br />

acasă pentru a urma şcoala…”<br />

Pagina 04<br />

Ziua Românilor de<br />

Pretutindeni sărbătorită<br />

în San Pedro del Pinatar<br />

„Evenimentul a fost destinat<br />

comunității de români din<br />

regiunea Murcia și a fost<br />

organizat cu scopul de a<br />

cultiva sentimentul de… ”<br />

Pagina 08<br />

Spania, începutul unui nou<br />

drum<br />

„Pentru a evita orice fel<br />

de probleme cu autoritățile<br />

spaniole este foarte important<br />

să aveți toate documentele în<br />

ordine. Anumite primării nu<br />

vor î<strong>nr</strong>egistra copiii minori...”<br />

Pagina 09<br />

Balneario de Baile Felix<br />

„Baile Felix es la estación<br />

balnearia más importante de<br />

Rumanía, y muy reconocida a<br />

nivel europeo. La zona es rica<br />

en minerales con propiedades<br />

terapéuticas, de modo que sus<br />

aguas termales y sus lodos...”<br />

Página 18<br />

Pagina 12-13<br />

Castillo de Peles en Sinaia<br />

„Uno de los puntos de mayor<br />

afluencia turística de Rumanía<br />

es el tour por Sinaia, una bella<br />

localidad alpina a los pies de<br />

los montes Bucegi, en el V alle<br />

de Prahova. Su emblema<br />

es el Castillo de Peles, un<br />

palacio de arquitectura<br />

neorrenacentista con toques<br />

sajones. Además del…”<br />

Página 19


02<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Adrese şi informaţii utile<br />

REPREZENTAREA<br />

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI<br />

ÎN REGATUL SPANIEI<br />

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso<br />

XIII <strong>nr</strong>. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5<br />

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:<br />

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.<br />

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:<br />

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare<br />

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@<br />

embajadaderumania.es<br />

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:<br />

Avenida de la Albufera <strong>nr</strong>. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/<br />

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-<br />

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,<br />

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,<br />

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/<strong>64</strong>9 656 032 (doar pentru cazuri de<br />

deces sau accidente rutiere)<br />

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la<br />

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:<br />

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915<br />

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro<br />

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:<br />

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare<br />

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,<br />

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:<br />

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,<br />

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://<br />

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00<br />

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,<br />

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)<br />

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,<br />

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare<br />

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza<br />

Circular <strong>nr</strong>. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177<br />

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se<br />

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-<br />

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:<br />

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)<br />

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,<br />

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,<br />

Vizcaya), Navarra, La Rioja<br />

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida<br />

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la<br />

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/9<strong>64</strong><br />

212 446, 0034/9<strong>64</strong> 203 331, 0034/9<strong>64</strong> 216 172 •Fax: 0034/9<strong>64</strong><br />

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:<br />

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau<br />

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:<br />

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte<br />

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),<br />

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare<br />

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,<br />

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),<br />

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,<br />

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei<br />

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis<br />

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:<br />

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)<br />

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,<br />

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226<br />

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926<br />

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere<br />

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea<br />

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,<br />

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)<br />

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de<br />

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea<br />

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,<br />

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)<br />

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@<br />

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954<br />

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,<br />

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-<br />

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:<br />

0034/<strong>64</strong>8 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,<br />

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,<br />

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea<br />

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla<br />

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de<br />

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429<br />

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.<br />

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere<br />

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de<br />

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,<br />

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)<br />

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera<br />

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950<br />

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:<br />

almeria@mae.ro<br />

1 Iunie<br />

Ziua<br />

Copilului<br />

Autor:<br />

Ancuța Pop Jara<br />

14 ani<br />

(Colegio Alfa y<br />

Omega – Dénia/<br />

Provincia<br />

Alicante)<br />

Copile drag, de ziua ta<br />

Când lumea-ntreagă vine<br />

Să-ţi cânte „La mulţi ani și… ura!”<br />

E mama lângă tine.<br />

Şi-ţi va şopti încetişor<br />

Ca numai tu să ştii:<br />

„În viaţă nu-i totul uşor<br />

De nu înveţi să fi i<br />

Cinstit şi drept,<br />

Bun şi-nțelept,<br />

Cuminte, ascultător,<br />

Şi vei vedea cum vei avea<br />

În toate, tu, mult spor...”<br />

Voi încheia aici, frumos,<br />

Dorindu-ţi sănătate,<br />

Să-ţi fie „şoapta” de folos<br />

În viaţă mai departe...<br />

FONDATORI:<br />

Kasandra Kalmann Năsăudean<br />

Florin Valentin Barbu<br />

COORDONATOR PROIECT<br />

OCCIDENTUL ROMÂNESC:<br />

Michael H. Cronkite (USA)<br />

REDACTOR ŞEF:<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

SENIORI EDITORI:<br />

Dan Caragea<br />

Letiţia Coza<br />

Puşa Roth<br />

Vavila Popovici<br />

REDACTORI:<br />

Andra M. Gutierréz<br />

Gabriela C. Sonnenberg<br />

Irina Ş. Georgescu<br />

Lorena G. Borrero<br />

Livia Velnic<br />

COLABORATORI:<br />

Andrei Bodea Varble (USA)<br />

Dan Luca (Belgia)<br />

Lucian Oprea (USA)<br />

Radu Golban (Elveţia)<br />

Sebastian Rus (USA)<br />

Timeea Opreanu (România)<br />

Tudor Petruţ (USA)<br />

Vasile Mureşan (USA)<br />

Zoe Stoleru (Spania)<br />

MARKETING-PUBLICITATE:<br />

Răzvan Ionescu (Spania)<br />

SPECIALIŞTI:<br />

Corina S. Hudgens (Anglia)<br />

Cristian G. Ioanovics (Spania)<br />

Foto: Copii de la Asociația<br />

Hispano-Română „ Acoramar”<br />

- San Pedro del Pinatar (Murcia)<br />

Autor: Ionela Dojană<br />

Eduard Rudolf Roth (Spania)<br />

Jeni Chiriac (România)<br />

RADU & SÁNCHEZ ABOGADOS<br />

SLP (Spania)<br />

CONTACT:<br />

redactia@occidentul-romanesc.com<br />

publicitate@occidentul-romanesc.com<br />

www.occidentul-romanesc.com<br />

Depósito Legal: M-30588-2013<br />

Publicaţie independentă realizată şi editată<br />

de: El Occidente Rumano/Spania


Cuvânt înainte IUNIE<br />

2016 03<br />

Minciuna și hoția, la nivel de virtute<br />

Kasandra Kalmann-Năsăudean<br />

Redactor şef - <strong>Occidentul</strong><br />

Românesc<br />

Oamenii modernităţii nu<br />

au limite în privinţa minciunii.<br />

Desigur, nu toţi mint la fel de<br />

mult şi nici asupra aceloraşi<br />

lucruri. Nici o ordine de drept<br />

ori morală nu a reuşit să abolească,<br />

ori măcar să restrângă<br />

semnificativ utilizarea minciunii<br />

în relaţiile dintre oameni,<br />

în niciuna dintre societăţile pe<br />

care le cunoaştem, dar cea modernă<br />

pare să fi oferit terenul<br />

cel mai fertil pentru înflorirea<br />

ei liberă şi largă. Cum şi, mai<br />

ales, cât de departe pot merge<br />

cu minciuna cei aflați în<br />

exercițiul funcției publice este,<br />

însă, o altă problemă.<br />

Pe de o parte, minciuna<br />

nu poate fi exclusă, ba chiar<br />

au fost identificate situaţii şi<br />

„raţiuni de stat” care par să<br />

legitimeze utilizarea minciunii.<br />

Pe de altă parte, folosirea<br />

minciunii fără limite<br />

transformă exerciţiul funcţiei<br />

publice într-un soi de<br />

monstru care devorează, în<br />

cele din urmă, atât pe iniţiatorul,<br />

cât şi pe destinatarul<br />

minciunii.<br />

Dacă s-ar limita la ascunderea<br />

gândurilor, încă<br />

nu ar fi chiar atât de rău,<br />

dar politicienii epocii noastre,<br />

post-moderne, au ajuns<br />

să folosească aproape fără<br />

limite minciuna pentru a-şi<br />

ascunde faptele!<br />

Un neaşteptat şi insolit<br />

subiect, mai degrabă cărturăresc,<br />

a inundat spaţiul public<br />

românesc, pe valul iscat<br />

de moartea unui om. Sinucidere,<br />

accident, ori mâna<br />

lungă a păpuşarului ce, până<br />

mai ieri, îl ţinea suspendat<br />

deasupra „pericolelor vieţii”,<br />

creându-i sentimentul<br />

că nimic nu-l poate atinge.<br />

Întrebarea este dacă îl putea<br />

salva ceva, pe acel om,<br />

iar unul dintre cele mai puţin<br />

convenţionale răspunsuri<br />

ţine de etica în afaceri.<br />

Decalogul afacerilor în<br />

România are de-a face cu<br />

etica, tot atât cât „vinerea<br />

neagră” din America cu alimentara<br />

socialistă. Regulile<br />

afacerilor din ultimii 27<br />

de ani s-au desfășurat după<br />

același tipar: nu contează<br />

ce afacere te tentează, ori ai<br />

vrea să faci, singura afacere<br />

care merită făcută este aceea<br />

cu şi pe seama statului.<br />

Numai fraierii îşi riscă în<br />

afaceri bunurile sau veniturile<br />

lor, „băieţii deştepţi” fac<br />

afaceri cu banii altora, eventual<br />

cu cei împrumutaţi de la<br />

banca unde „păpuşarul” are<br />

o intrare care te face om cu<br />

milioane, doar cu buletinul,<br />

dacă a pus o vorbă acolo<br />

unde trebuie.<br />

Esenţa afacerii nu este<br />

doar „să cumperi ieftin şi<br />

să vinzi scump”, ci indiferent<br />

cu cât cumperi să vinzi<br />

statului de zece, douăzeci,<br />

treizeci, o sută, ori chiar de<br />

o mie de ori mai scump.<br />

O afacere în România nu<br />

are nici un sens dacă nu ob-<br />

ţii oficial tot felul de scutiri<br />

de impozite şi plăţi, chiar<br />

înainte de a te apuca de ea,<br />

pe bază de ordonanţe de urgenţă<br />

şi hotărâri de guvern,<br />

aprobări speciale, ori aranjamente<br />

pe sub mână cu<br />

cei care au în fişa postului<br />

activitatea numită „închide<br />

ochii” sau „afacerea la tine,<br />

parandărătul la mine”.<br />

Singurele operaţii matematice<br />

pe care omul de afaceri<br />

din România trebuie să<br />

le stăpânească, la nivel de…<br />

excelenţă, sunt: „tabla adunării,<br />

cu japca” şi „tabla<br />

împărţirii, după funcţie şi<br />

grad”. Cu cât afacerea este<br />

mai mare, cu atât profitul declarat<br />

trebuie să fie mai mic.<br />

Dacă ai tupeu, o ţii constant<br />

pe pierdere!<br />

În afacerile din România<br />

nimic nu este sfânt, totul se<br />

vinde şi totul se cumpără. În<br />

plus, oricine are un preţ care,<br />

de obicei, nu este de loc<br />

chiar atât de ridicat pe cât ar<br />

putea cineva să creadă! Iar,<br />

dacă unul afişează totuşi un<br />

preţ prea mare, atunci ori e<br />

nebun, ori e prost, ori e scos<br />

din joc. Niciodată nu contea-<br />

ză nici când ai început şi nici<br />

când îţi închei afacerea, ci<br />

doar cât ai scos din ea, pentru<br />

tine şi „ai tăi”.<br />

În plus, datoriile nu se<br />

plătesc decât de către cei<br />

slabi de înger. Ceilalţi, oamenii<br />

tari, le trec prin tot<br />

soiul de firme şi contracte,<br />

până când creditorul moare<br />

de bătrânețe, ori se rătăceşte<br />

prin jungla în care sunt ascunse<br />

creanţele sale.<br />

Numai fraierii îşi mai ţin<br />

afacerile din România, în…<br />

România. Băieţii de băieţi<br />

le-au mutat de mult prin tot<br />

felul de ţări şi paradisuri fiscale,<br />

prin conturi şi fundaţii,<br />

prin agregate de firme care<br />

azi sunt, mâine nu mai sunt.<br />

Cât despre banii cei negri,<br />

pentru zile albe, ei trebuie să<br />

plece din România înaintea<br />

fiecărui nou ciclu al afacerii!<br />

Am lăsat de o parte, intenţionat,<br />

loviturile sub centură,<br />

furturile de idei şi de<br />

afaceri, asocierile menite<br />

să-l ducă pe celălalt de râpă,<br />

„racketeeringul”, jecmăneala<br />

fără ruşine, fără calendar<br />

şi fără limite a autorităţilor<br />

de control, inspecţie şi alte<br />

asemenea amănunte care fac<br />

viaţa omului de afaceri din<br />

România atât de pitorescă!<br />

Unde să mai încapă şi etica,<br />

aici?!<br />

Oricât ar putea să pară de<br />

ciudat, crearea şi impunerea,<br />

în afaceri, a unor norme de<br />

etică, fie şi minime, nu se<br />

face din cine ştie ce avânturi<br />

filosofico-umanitarist-iluministe,<br />

care îi apucă pe unii,<br />

aşa ca frigurile de vară. Ea<br />

este rezultatul unei raţionalizări,<br />

al unui calcul care<br />

se impune participanţilor la<br />

jocurile de afaceri, ca o condiţie<br />

a maximizării şanselor<br />

şi a profiturilor lor: creşterea<br />

predictibilității mediului şi<br />

a comportamentelor de afaceri.<br />

Această stabilizare are<br />

loc însă, numai acolo şi<br />

atunci când terenul de afaceri<br />

a încetat să fie un simplu<br />

teren de vânătoare şi a devenit<br />

unul „de dezvoltare şi<br />

exploatare pe termen lung”.<br />

În România, viaţa se joacă<br />

deocamdată, ca o pradă! Nu<br />

doar viaţa de afaceri, ci şi<br />

vieţile oamenilor din afara<br />

afacerilor!


04<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Alarmă:<br />

Diaspora<br />

Mii de copii se întorc din<br />

străinătate în România şi nu<br />

ştiu limba română<br />

Potrivit cifrelor prezentate<br />

de profesorul ieşean Vasile<br />

Şalaru, ministru secretar de<br />

stat la Educaţie, numărul celor<br />

care se întorc acasă pentru<br />

a urma şcoala aici a crescut<br />

cu 30%. Principala problemă<br />

cu reintegrarea acestora este<br />

faptul că mulţi dintre ei nu<br />

cunosc bine limba română.<br />

„Întoarcerea elevilor este<br />

un fenomen în creştere. În<br />

acest an şcolar, faţă de cel<br />

precedent, se î<strong>nr</strong>egistrează o<br />

creştere cu 30% la nivel naţional<br />

a elevilor care s-au întors<br />

la studii în România. O cauză<br />

este criza care se manifestă în<br />

Europa occidentală, iar foarte<br />

mulţi români revin în ţară şi îşi<br />

reînscriu copiii în sistemul de<br />

învăţământ românesc. Lucru<br />

care nu se face foarte uşor”,<br />

a spus Vasile Şalaru, citat de<br />

Ziarul de Iaşi.<br />

Una dintre problemele<br />

principale subliniate de secretarul<br />

de stat ieşean constă<br />

în faptul că mulţi dintre elevi<br />

nu cunosc limba română şi,<br />

astfel, reîncadrarea lor în<br />

sistemul de educaţie creează<br />

dificultăţi. Potrivit lui Şalaru,<br />

Ministerul Educaţiei are în<br />

lucru o propunere legislativă<br />

prin care se încearcă eliminarea<br />

acestei probleme. Şalaru<br />

a susţinut necesitatea înfiinţării<br />

unor clase speciale prin<br />

care copiii reîntorşi la studii<br />

în România să înveţe intensiv<br />

limba română, şi abia ulterior<br />

să fie înscrişi la şcoli normale.<br />

Şalaru a precizat că apartenenţa<br />

copiilor la astfel de clase<br />

poate fi decisă de părinţi sau la<br />

propunerea profesorilor. Secretarul<br />

de stat a menţionat că<br />

nu s-ar face diferenţă de vârstă.<br />

„Sunt proceduri pe care<br />

vrem să le introducem printrun<br />

act normativ. Este vorba de<br />

centre pilot la nivelul fiecărui<br />

judeţ. După studiile urmate<br />

într-un astfel de centru, elevii<br />

vor susţine un test, iar, în funcţie<br />

de calificativul obţinut, se<br />

va stabili dacă rămân sau nu<br />

în centru. Dorinţa noastră este<br />

ca actul normativ să fie aprobat<br />

până pe 1 septembrie”, a<br />

mai spus Şalaru.<br />

Cei mai mulţi elevi se întorc<br />

din Italia<br />

Potrivit statisticilor oferite<br />

de secretarul de stat, în actualul<br />

an şcolar s-au întors în ţară<br />

la studii 6.781 elevi. Cei mai<br />

mulţi au revenit în Bucureşti<br />

(476), urmat de Bacău (456),<br />

Iaşi (365), Suceava (352),<br />

Neamţ (325) şi Cluj (316). La<br />

polul opus, se află judeţe precum<br />

Harghita (41), Covasna<br />

(37) şi Gorj (1). Referitor la<br />

ţările de provenienţă, conform<br />

lui Vasile Şalaru, în top sunt<br />

ţări precum Italia (4.153 elevi)<br />

şi Spania (1.857), urmate la<br />

mare distanţă de Germania<br />

(213).<br />

Marea Repatriere a diasporei<br />

a început – Copiii<br />

au mari probleme cu limba<br />

română<br />

Marea repatriere a început.<br />

În linişte, românii din străinătate,<br />

cei învinşi de criza din<br />

Italia sau din Spania, se întorc<br />

în ţara de unde au plecat tot<br />

din cauza crizei.<br />

Apar primele semne importante:<br />

Vasile Şalaru, secretar<br />

de stat la Ministerul<br />

Educaţiei, a declarat că numărul<br />

copiilor care se întorc acasă<br />

pentru a urma şcoala aici a<br />

crescut cu 30%. Cei mai mulţi,<br />

conform lui Vasile Şalaru,<br />

vin din Italia (4.153 elevi) şi<br />

Spania (1.857).<br />

În total în actualul an şcolar<br />

s-au întors în ţară la studii<br />

6.781 elevi. O enormitate.<br />

Copiii sunt semnul stabilităţii.<br />

Părinţii îi iau din ţară<br />

ultimii, după ce îşi aranjează<br />

o locuinţă şi un loc stabil de<br />

muncă. Decizia de întoarcere<br />

acasă este, de asemenea,<br />

luată în primul rând în funcţie<br />

de copii, nu este uşor să-i<br />

muţi la o vârstă şcolară dintr-o<br />

ţară în alta, ca pe popice.<br />

Doar dacă situaţia este critică,<br />

părinţii decid să se întoarcă<br />

acasă şi aduc copiii înapoi<br />

în România. Mulţi copii sunt<br />

născuţi în străinătate şi le este<br />

cu atât mai dificil să o ia de<br />

la capăt într-o ţară pentru ei<br />

necunoscută.<br />

Un număr de aproape 7.000<br />

de copii întorşi acasă înseamnă<br />

peste 10.000 de adulţi repatriaţi<br />

împreună cu ei. Principala problemă<br />

a copiilor care se întorc<br />

este faptul că mulţi dintre ei<br />

nu cunosc bine limba română.<br />

În ciuda eforturilor depuse de<br />

Departamentul pentru Românii<br />

de Pretutindeni, împreună cu<br />

Institutul Limbii Române şi<br />

Ministerul E ducaţiei, în ciuda<br />

banilor din ce în ce mai mulţi<br />

alocaţi cursurilor LCCR, adică<br />

Limba, Cultura şi Civilizaţia<br />

Românească, mulţi dintre acei<br />

copii care se întorc au probleme<br />

cu limba română.<br />

Având în vedere inerţia<br />

mare a sistemului, aceste cursuri<br />

din străinătate sunt mai<br />

degrabă inutile, nu ajung la<br />

copiii care au nevoie, iar nivelul<br />

este mai degrabă amatoristic.<br />

Selecţia cadrelor didactice<br />

lasă mult de dorit, mai<br />

ales la capitolul transparenţă.<br />

Banii pentru cursurile de limba<br />

română au devenit un fel<br />

de subvenţie pentru tot felul<br />

de asociaţii şi pentru doamne<br />

care nu au altceva mai bun de<br />

făcut.<br />

În plus, cursurile de limba<br />

română sunt îmbibate de un<br />

patriotism strident, care pe de<br />

o parte atrage părinţi exaltaţi,<br />

pe de altă parte sperie copiii.<br />

Rezultatele se văd în statistici:<br />

majoritatea copiilor întorşi au<br />

probleme cu limba. Cursurile<br />

de română sunt inutile.<br />

Dacă cei mici au probleme<br />

cu limba, cei mari care se întorc<br />

au alte probleme. Ce fac<br />

adulţii repatriaţi? În România<br />

vor avea probleme de adaptare,<br />

nemaifiind antrenaţi să<br />

trăiască după legea junglei.<br />

Singurul plan oficial pentru<br />

ei este un fond de stimulare<br />

a antreprenoriatului celor întorşi<br />

din diaspora. Fondul ar<br />

trebui să fie funcţional până<br />

la sfârşitul acestui an tehnic,<br />

pentru a oferi fonduri celor<br />

care deja au ceva de investit.<br />

În buna tradiţie românească,<br />

banii vor urma rapid trasee<br />

creative, cu toate hârtiile în<br />

regulă.<br />

Marea repatriere a început,<br />

poate şi datorită apelurilor<br />

la întoarcerea diasporei,<br />

făcute permanent de<br />

politicieni şi înalţi oficiali.<br />

Acum că diaspora se întoarce,<br />

e linişte. Au dispărut<br />

lăudătorii, nu mai spune<br />

nimeni nimic.<br />

***<br />

Autor: Sorin Cehan - Gazeta<br />

Românească/Italia


06<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Madrid: Start pentru concursul<br />

„Cunoaşte România”, dedicat<br />

copiilor români din Spania<br />

Departamentul Politici<br />

pentru Relația cu Românii de<br />

Pretutindeni şi Asociația Rumes<br />

Europa din Spania în colaborare<br />

cu Institutul Limbii Române din<br />

Bucureşti, anunță organizarea<br />

C oncursului T ematic de Limbă,<br />

cultură şi civilizație românească<br />

„ Cunoaşte România”, dedicat<br />

copiilor români cu vârste cuprinse<br />

între 8 şi 13 ani.<br />

Concursul se va d esfăşura<br />

Comunitate<br />

în mai multe oraşe reprezentative<br />

pentru comunitatea<br />

româneasca din Spania:<br />

Madrid, Zaragoza, Castellón<br />

de la P lana, Ciudad Real,<br />

Barcelona, Sevilla, Bilbao<br />

și Almeria. Ediția finală va<br />

coincide cu sărbătorirea a<br />

zece ani de Limbă, Cultură<br />

şi Civilizație Românească<br />

în şcolile spaniole şi cu Ziua<br />

României.<br />

Departamentul Politici<br />

pentru Relația cu Românii<br />

de Pretutindeni şi Asociația<br />

Rumes Europa doresc ca prin<br />

aceste activități culturale să<br />

ajute la păstrarea, afirmarea<br />

şi promovarea identitații<br />

culturale românesti, să deschidă<br />

noi căi de comunicare<br />

interculturală şi educație<br />

nonformală interactivă dând<br />

populației româneşti stabilite<br />

in Spania, posibilitatea expresării<br />

cultural-artistice, consolidării<br />

interne şi întăririi legăturilor<br />

acesteia cu România.<br />

Prin organizarea de activități<br />

cultural-educative de acest<br />

tip se încearcă, de asemenea,<br />

mărirea gradului de cointeresare<br />

al populației româneşti<br />

în conținutul de elemente<br />

culturale, tradiționale şi de<br />

civilizație, pentru menținerea<br />

în acest fel a contactului lingvistic<br />

şi cultural cu “patria –<br />

mamă România”.<br />

Organizarea celei de-a IVª<br />

ediții a Concursului tematic,<br />

face parte dintr-un proiect<br />

ambițios inițiat în urmă cu<br />

cinci ani de catre Ambasada<br />

României la Madrid, care s-a<br />

bucurat de un enorm succes<br />

in rândul comunității româneşti<br />

dar mai ales al copiilor<br />

români. Asociația Rumes<br />

Europa reia organizarea concursului<br />

după o întrerupere<br />

de trei ani: se va păstra cadrul<br />

general de desfaşurare al<br />

acestuia, dar se vor introduce<br />

în metodologie unele schimbări,<br />

izvorâte din necesitatea<br />

includerii unui număr cât mai<br />

mare de participanți.<br />

Astfel, proiectarea conținutului<br />

de activități culturale şi<br />

educative, include Concursul<br />

tematic propriu-zis de cultură<br />

generală: CUNOAŞTE<br />

ROMÂNIA, iar ca noutăți,<br />

organizarea unor expoziții<br />

cu cele mai reuşite lucrări tematice<br />

”CU GÂNDUL LA<br />

ROMÂNIA” în colaborare<br />

cu Institutul Limbii Române<br />

prin Proiectul LCCR şi a unor<br />

momente artistice, prezentate<br />

de copiii şi artiştii români din<br />

Spania, cu titlul: “ROMÂNIA,<br />

TE IUBIM”.<br />

Activitățile proiectate în cadrul<br />

concursului se vor încheia<br />

cu o degustare de produse<br />

tradiționale româneşti. Se vor<br />

acorda Premii şi Diplome de<br />

participare. Toate activitățile şi<br />

detaliile de participare, bibliografia<br />

şi alte date importante<br />

vor fi anunțate pe pagina de<br />

Facebook: Concurs tematic de<br />

Limbă, Cultură şi Civilizație<br />

Românească „ Cunoaşte<br />

România” iar la finalul proiectului,<br />

întrebările din concurs şi<br />

temele interesante utilizate la<br />

sesiunile de pregătire vor fi recompilate<br />

într-un C ompendiu<br />

al concursului, intitulat<br />

„ Cunoaşte România”, ediția a<br />

IV-a, 2016.<br />

Concursul este deschis atât<br />

asociațiilor de români, bisericilor,<br />

cât şi copiilor înscrişi la<br />

Cursurile de Limbă, cultură şi<br />

civilizație românească. Pentru<br />

detalii, emailul de contact este<br />

cunoaste_romania@hotmail.<br />

com<br />

Gândit şi pregătit special<br />

pentru copiii români din<br />

Spania, care, aşa cum se ştie,<br />

au un contact limitat cu limba<br />

română dar mai ales cu cultura<br />

românească, acest concurs<br />

deschide pentru ei porțile<br />

României, pentru ca împreună<br />

cu noi, organizatorii, să<br />

descopere frumuseţile acestui<br />

colţişor din Europa unde au<br />

trăit părinţii noştri şi trăiesc<br />

încă bunicii, străbunicii, precum<br />

şi prieteni de-ai noştri.<br />

S-a pregătit, aşadar, acest<br />

concurs pentru copiii români,<br />

cu tot dragul şi bucuria de a-i<br />

auzi vorbind în limba română,<br />

despre țara noastră, România!<br />

***


IUNIE<br />

08<br />

2016<br />

Comunitate<br />

Murcia: Ziua Românilor de Pretutindeni<br />

sărbătorită în San Pedro del Pinatar<br />

Pentru a marca Ziua<br />

Românilor de P retutindeni<br />

și Ziua Copilului, Asociația<br />

Hispano-Română „ Acoramar”<br />

din San Pedro del Pinatar<br />

împreună cu firma „Produse<br />

Românești Alex”, a organizat<br />

în data de 29 mai 2016, un<br />

eveniment cultural deosebit,<br />

pentru românii din regiune.<br />

La desfășurarea acțiunii<br />

au mai colaborat: Centrul<br />

de Timp Liber din San Pedro<br />

del Pinatar, Asociația „ Sfinxul”<br />

și Asociația „ Estemur” din<br />

M urcia, Magazinul F elicity din<br />

San Pedro del P inatar, Asociația<br />

„A cercate” din Torrevieja,<br />

Magazinul „ Moldova” din<br />

Archena, Asociația Ulpia<br />

T raiana din Benidorm, Carioka<br />

din Molina de Segura, Sorin<br />

Chiș – maestru artizan și Ionuț<br />

Buruian – pictor și interpret la<br />

shakuhachi.<br />

Programul manifestării a<br />

cuprins târg de tradiții, un<br />

spectacol de muzică și dansuri<br />

populare susținut de către<br />

Ansamblul „Românașii”<br />

și „Dorulețul”, Raul C ornea,<br />

Maria Oleinuc, Marta<br />

Ciornei, Cristina Marina,<br />

Mariana Badea, Lucia<br />

Loliceru, precum și un recital<br />

de poezie și cântece interpretate<br />

de către copiii de<br />

la cursul opțional de limbă<br />

română din zonă.<br />

Evenimentul a fost destinat<br />

comunității de români din<br />

regiunea Murcia și a fost or-<br />

ganizat cu scopul de a cultiva<br />

sentimentul de apartenență și<br />

de unitate identitară la neamul<br />

românesc.<br />

Printre invitați s-a remarcat<br />

prezența consulului general<br />

la Sevilla, Radu Cătălin<br />

Mardare, a primarului municipiului<br />

San Pedro del Pinatar<br />

- Visitación Martínez<br />

Martínez, José David Perez<br />

Perez - consul onorific la<br />

Murcia, consilieri și delegați<br />

din cadrul primăriei pe probleme<br />

de turism, educație și<br />

tineret.<br />

Manifestarea din San Pedro<br />

del Pinatar s-a încheiat cu degustări<br />

de produse românești,<br />

iar copiilor prezenți li s-au<br />

oferit cadouri pentru Ziua<br />

Copilului, din partea sponsorilor:<br />

Logistic Exprees,<br />

Produse Românești Alex și<br />

Marius Liviu Dojană.<br />

***


Spania,<br />

începutul unui nou drum<br />

Juridic IUNIE<br />

2016 09<br />

Poate veni un moment, în<br />

cadrul unei familii, în care se<br />

va lua dificila decizie ca unul<br />

dintre membri acesteia să plece<br />

în căutarea unei vieţi mai<br />

bune pe tărâmuri străine. Începutul<br />

acestui nou drum este<br />

foarte delicat. Va apuca drumuri<br />

străine mama, tata, sau<br />

poate chiar amândoi, iar copiii<br />

vor rămâne în grija bunicilor.<br />

Mulţi dintre ei vor ajunge<br />

în Spania. În continuare vom<br />

încerca să ornamentăm un pic<br />

acest drum, pentru ca cei recent<br />

ajunși în această țară să<br />

se poată orienta.<br />

În primul rând este foarte<br />

important ca, atunci când v-<br />

aţi stabilit pe teritoriul spaniol,<br />

să mergeți la primăria din<br />

localitatea unde aveţi domiciliul<br />

pentru a solicita viza de<br />

flotant (E mpadronamiento).<br />

Acest lucru este foarte important<br />

dat fiind faptul că, întrun<br />

viitor apropiat, vă va fi<br />

util pentru diferite proceduri:<br />

securitate socială şi sănătate<br />

publică, ajutoare şi beneficii<br />

sociale, date fiscale pentru<br />

declaraţia de venit, pentru<br />

a dobândi certificatul de rezidenţă,<br />

învăţământ, carnet de<br />

conducere etc.<br />

În al doilea rând trebuie<br />

să vă deplasaţi la Trezoreria<br />

Generală de la Securitatea<br />

Socială (TGSS) sau la<br />

A dministraţia corespunzătoare<br />

pe lângă domiciliul unde<br />

locuiţi, cu Cartea de I dentitate<br />

sau Paşaportul în vigoare,<br />

pentru a solicita Numărul de<br />

Securitate Socială. Iar în momentul<br />

în care veţi începe o<br />

relaţie de muncă, se va transforma<br />

în număr de afiliere.<br />

Acest număr este util pentru<br />

a putea beneficia de asistenţa<br />

sanitară publică spaniolă şi<br />

pentru a vă putea incorpora<br />

pe piaţa muncii. Dacă nu aţi<br />

ajuns la acest pas şi găsiţi un<br />

loc de muncă, angajatorul este<br />

obligat să ceară afilierea la<br />

Securitatea Socială în numele<br />

dumneavoastră.<br />

Vă recomand să accesați<br />

din când în când certificatul<br />

de vechime de muncă (Vida<br />

Laboral), în cazul în care nu<br />

aveţi numărul de telefon mobil<br />

în bazele de date ale Securităţii<br />

Sociale, pentru a vă<br />

asigura că se cotizează pentru<br />

munca dumneavoastră. Anii<br />

de muncă cotizați se adună<br />

pentru dreptul la pensionare.<br />

Nu uitaţi că trebuie să<br />

cereţi şi Certificatul de<br />

Rezidenţă sau Î<strong>nr</strong>egistrare<br />

la Biroul de Străini sau<br />

la Comisariatul de Poliţie<br />

din Provincia unde locuiţi<br />

(aşa cum am explicat întrun<br />

articol de luna trecută).<br />

O dată cu trecerea timpului<br />

şi când situaţia materială<br />

se îmbunătăţeşte, este normal<br />

să doriţi să reîntregiţi familia.<br />

Pentru membri familiei recent<br />

veniţi, veţi proceda la fel: în<br />

primul rând se cere viza de<br />

flotant, apoi certificatul de<br />

rezidenţă şi includerea în sistemul<br />

public de sănătate. Ţineţi<br />

cont de faptul că, anumite<br />

primării nu vor î<strong>nr</strong>egistra copiii<br />

minori în registrul oficial<br />

fără acordul celuilalt părinte.<br />

Aşa că, dacă aţi adus cu dumneavoastră<br />

doar copilul/copiii<br />

minori, veţi avea nevoie de<br />

împuternicire din partea celuilalt<br />

soţ. Acest lucru se pretinde<br />

pentru a preveni răpirea<br />

internaţională de minori.<br />

Continuăm cu paşii pe care<br />

trebuie să-i urmați, când vin<br />

să locuiască cu dumneavoastră<br />

copiii minori. Trebuie să<br />

îi înscrieți la grădiniţă sau la<br />

şcoală. Iar pentru acest lucru,<br />

în afară de documentele de<br />

identitate ale dumneavoastră,<br />

va fi nevoie să prezentaţi certificatul<br />

de naştere al copilului,<br />

tradus şi legalizat în spaniolă,<br />

acordul celuilalt părinte<br />

sau, în caz de divorț trebuie să<br />

atașați sentința de unde reiese<br />

că v-a fost încredinţat minorul<br />

pe cale judecătorească. Pentru<br />

a evita orice fel de probleme<br />

cu autorităţile spaniole este<br />

foarte important să aveţi toate<br />

documentele în ordine.<br />

Dar ce se întamplă atunci<br />

când se naşte un copil pe teritoriu<br />

spaniol cu părinți<br />

români. În primele şase luni<br />

este recomandat să î<strong>nr</strong>egistraţi<br />

naşterea copilului în<br />

A mbasadă sau Consulatul de<br />

care aparţineţi cu domiciliul.<br />

Astfel veţi putea evita tot felul<br />

de probleme legate de eliberarea<br />

de documente de identitate,<br />

de călătorie etc.<br />

În cazul în care aveţi orice<br />

fel de nedumerire, puteţi<br />

contacta birourile Efica<br />

Abogados, iar profesioniştii în<br />

acest domeniu vă vor îndruma<br />

în oricare situație vă aflați.<br />

Autor: Nadia Irina Fundățeanu<br />

– Avocat / Efica Abogados<br />

Valencia


10<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Puşa Roth - Bucureşti<br />

Scriitor, jurnalist, membru al<br />

Uniunii Scriitorilor din România<br />

,,Tu, izvor de vorbărie,<br />

De o vreme eşti zălud:<br />

Faci atâta gălăgie<br />

Că şi musca o aud!”<br />

Lui Iacobus Danaus, care fiind<br />

îndrăgostit, devenise taciturn.<br />

Epigramă de Nicolaus<br />

Olahus, traducere de Mircea<br />

Trifu.<br />

***<br />

„Cel dintâi mare european<br />

de sânge românesc”,<br />

așa cum îl numea profesorul<br />

Ştefan Bezdechi de<br />

la Universitatea din Cluj pe<br />

Nicolaus Olahus (10 ianuarie<br />

1493, Sibiu – 15 ianuarie<br />

1568, Pojon), umanist,<br />

istoriograf, poet și om politic<br />

de origine română care a<br />

activat în Regatul U ngariei,<br />

ocupând demnitatea de ar-<br />

Educaţie şi cultură<br />

Despre marele umanist<br />

hiepiscop de E sztergom (în<br />

latină Strigonium), regent al<br />

Ungariei și apoi guvernator<br />

al țării.<br />

Despre marele umanist<br />

Nicolaus Olahus, cercetătorul<br />

Tóth István afirmă<br />

că „prin opera vieţii sale<br />

a pus temelia tradiţiei comune<br />

în literatura română<br />

şi maghiară şi a făcut toate<br />

acestea la un nivel european”.<br />

Bibliografia operelor<br />

sale cuprinde 12 titluri, toate<br />

în latină. Un Tratat de<br />

Alchimie ( Frankfurt, 1525),<br />

Principiile religiei creştine<br />

catolice (Viena, 1560),<br />

Catehism (Tyrnavia, 1560),<br />

Istoricul şi diplomatul<br />

(Bruxelles, 1536), etc.<br />

Opera sa poetică a fost<br />

publicată în anul 1906, la<br />

338 de ani de la moartea sa<br />

,, Carmina Nicolai Olahi, poezii”,<br />

apărută la Budapesta şi<br />

Lipsca. Din tot ce a scris, se<br />

poate alcătui portretul acestui<br />

mare umanist, care a strălucit<br />

în Europa în prima jumătate a<br />

veacului al XVI-lea.<br />

M-am gândit să-l prezint<br />

pe Nicolaus Olahus, amintindu-mi<br />

de manualul după<br />

care am învățat eu în școală.<br />

Astăzi, manualele fiind alternative,<br />

am găsit de cuviință<br />

să-l reamintesc pe cel despre<br />

care Nicolae Iorga spunea că<br />

deși departe de țara lui nu a<br />

omis niciodată să spună că<br />

este român. Frumoasă profesiune<br />

de credință pentru acest<br />

mare învățat care și-a marcat<br />

secolul! „Arhiepiscopul de<br />

Strigonium primatul şi cancelarul<br />

este cel mai de seamă<br />

umanist al regatului maghiar<br />

din secolul al XVI-lea. El nu<br />

şi-a ascuns originea, ci a iscălit<br />

cu hotărâre Olahus-românul”.<br />

O altă dovadă de suflet ne<br />

convinge de faptul că acest<br />

cărturar descendent după tată<br />

din neamul lui Vlad Dracul<br />

și după mamă din familia<br />

voievodală a lui Iancu de<br />

Hunedoara, s-a mândrit cu<br />

originea sa românească și<br />

elocventă în acest sens este<br />

Elegie la moartea fratelui<br />

Matei.<br />

„Eu care zac în această hrubă.<br />

Matei, zis valahul,<br />

Jude pe vremuri am fost și-n<br />

Orăștie primar.<br />

Țara de peste Carpați a străbunilor<br />

dintr-o vestită viță<br />

Viață-mi dădu; fost-am doar<br />

oaspe aici”.<br />

Este un poet original atât<br />

Nicolaus Olahus<br />

prin temele abordate, laice<br />

sau religioase, îmbinând<br />

elemente ale Antichităţii<br />

precreştine cu imaginea lui<br />

Dumnezeu numit, alături de<br />

Jupiter, Tată ceresc.<br />

Elegiile sale descriu bucuriile<br />

sau dramele vieții,<br />

iar in scrisoarea din 1 aprilie<br />

1538, pp. 201 202, cuprinsă<br />

în ,,Olahus, Corespondenţa”,<br />

prietenul său Nannius, asistat<br />

în lectura poeziilor lui Olahus<br />

de Co<strong>nr</strong>adus Goclenius somitatea<br />

de la catedra de latină<br />

de la<br />

Louvain, i se adresează<br />

astfel, dovadă a aprecierii de<br />

care se bucura: „După cum<br />

lebăda cântă mai frumos<br />

înainte de a muri, tot aşa şi<br />

tu ai compus cele mai suave<br />

şi mai elegante poezii la cea<br />

mai grea pierdere.”<br />

În 1510, Olahus este paj la<br />

curtea regelui Vladislav al IVlea,<br />

iar din 1516 este secretar al<br />

episcopului de Pecs, Szakmani<br />

Gyorgy, apoi canonic de Pecs,<br />

canonic de Strigoniu și protopop<br />

de K omarom. În 1526,<br />

este chemat la curte ca secretar<br />

al regelui Ludovic<br />

al II-lea. În 1562 Nicolaus<br />

Olahus a fost ales cardinal<br />

al Bisericii Catolice de către<br />

papa Pius al IV-lea.<br />

În anul 1561 N icolaus<br />

Olahus a înființat C olegiul iezuit<br />

din Trnava ( Nagyszombat),<br />

ridicat de Petrus Pázmány<br />

în 1665 la rang de academie,<br />

instituție considerată<br />

ca fiind prima universitate<br />

modernă din Regatul<br />

Ungariei. În calitate de umanist<br />

și cărturar a întreținut o<br />

vastă corespondență cu intelectualii<br />

epocii, câștigând<br />

simpatia și recunoașterea lui<br />

Erasmus de Rotterdam. Cei<br />

doi umanişti nu s-au întâlnit<br />

niciodată în timpul vieţii,<br />

ei au ţinut legătura doar<br />

prin scrisori. Prietenia dintre<br />

ei a fost atât de mare, încât<br />

până la sfârşitul vieţii sale,<br />

Erasmus, de fiecare dată când<br />

mânca, punea pe masa sa un<br />

tacâm şi o farfurie în plus,<br />

pentru N icolaus Olahus.<br />

Lucrările sale cele mai importante,<br />

Hungaria (1536)<br />

și Attila (1537), redactate<br />

probabil în perioada șederii<br />

în Olanda, oferă informații<br />

valoroase cu privire la topografia<br />

și istoria Ungariei și,<br />

în special, a Transilvaniei,<br />

fiind prima lucrare în care se<br />

afirmă unitatea de neam și de<br />

limbă a românilor din Țara<br />

Românească, Moldova și<br />

Transilvania, oferind astfel o<br />

adevărată cronică despre etnogeneza<br />

comună a poporului<br />

român din toate ţările, dar<br />

şi despre ceea ce au specific<br />

locuitorii tuturor provinciilor.<br />

***<br />

Cetatea medievală a Hunedoarei


Educaţie şi cultură IUNIE<br />

2016 11<br />

Dan Caragea - Critic literar<br />

Portugalia<br />

Vom aborda scrierea cu literă<br />

mare insistând mai ales<br />

asupra situațiilor în care apar<br />

șovăieli sau tendințe de folosire<br />

exagerată a literei mari (hipermajusculizare),<br />

după modele<br />

străine, în particular după<br />

engleză, cu atât mai jenant cu<br />

cât fenomenul se întâlnește<br />

frecvent în documentele oficiale<br />

ale administrației publice,<br />

în presă și în industria cărții.<br />

Iată și regulile privind:<br />

I. Primul cuvânt dintr-o<br />

comunicare<br />

1. Se scrie cu inițială majusculă<br />

primul cuvânt prin<br />

care se începe comunicarea,<br />

oricare ar fi natura morfologică<br />

a acestuia. De asemenea, se<br />

scrie cu inițială majusculă primul<br />

cuvânt dintr-o nouă comunicare<br />

care urmează unui<br />

semn de punctuație ‒ punct,<br />

semnul întrebării, semnul exclamării,<br />

două puncte (când<br />

urmează vorbirea directă sau<br />

un citat complet), puncte de<br />

suspensie ‒, urmat de o pauză,<br />

și care marchează sfârșitul<br />

comunicării anterioare.<br />

„Din șoseaua ce vine de<br />

la Cârlibaba, întovărășind<br />

Someșul când în dreapta,<br />

când în stânga, până la Cluj<br />

și chiar mai departe, se desprinde<br />

un drum alb mai sus de<br />

Armadia, trece râul peste podul<br />

bătrân de lemn, acoperit<br />

cu șindrilă mucegăită, spintecă<br />

satul Jidovița și aleargă<br />

spre Bistrița, unde se pierde în<br />

cealaltă șosea națională care<br />

coboară din Bucovina prin<br />

trecătoarea Bârgăului.” (Liviu<br />

Rebreanu, Ion)<br />

„ S atul parcă e mort.<br />

Zăpușeala ce plutește în văzduh<br />

țese o tăcere năbușitoare.<br />

Doar în răstimpuri fâșâie alene<br />

frunzele adormite prin copaci.”<br />

(Liviu Rebreanu, Ion)<br />

„- Da acasă nu puteai sta,<br />

măi femeie? Zău, parcă te<br />

mănâncă tălpile...” (Liviu<br />

Rebreanu, Ion)<br />

„- Trage, țigane! Ce te<br />

codești?... De ce te plătim, cioara<br />

dracului?” (Liviu Rebreanu,<br />

Ion)<br />

„De două ori Briceag, cu<br />

cârcei în degete, a încercat să<br />

se oprească și, de amândouă<br />

orile, flăcăii s-au năpustit la<br />

el urlând desperați, cu priviri<br />

Mic îndreptar ortografic,<br />

ortoepic și de punctuație<br />

Scrierea cu literă mare (I)<br />

amenințătoare sau rugătoare:<br />

- Zi, țigane! Mai zi, cioară!...”<br />

(Liviu Rebreanu, Ion)<br />

„Hora e în toi ... Locul<br />

geme de oameni ... Nucii bătrâni<br />

de lângă șură țin umbră.”<br />

(Liviu Rebreanu, Ion)<br />

NOTA 1. Această regulă<br />

se aplică și pentru notele de<br />

subsol, titlul de coloană dintrun<br />

tabel, legendele diverselor<br />

imagini sau grafice etc.<br />

NOTA 2. După semnul<br />

întrebării, după semnul exclamării,<br />

după două puncte<br />

și după puncte de suspensie,<br />

când aceste semne nu marchează<br />

sfârșitul comunicării,<br />

primul cuvânt se scrie cu literă<br />

mică, dacă nu este un nume<br />

propriu.<br />

II. Numele proprii și cele<br />

asimilate acestora<br />

2. Se scriu cu inițială majusculă<br />

numele de persoană:<br />

prenumele, numele de familie,<br />

supranumele sau porecla,<br />

pseudonimul:<br />

Alexandru Odobescu, Ali-Pașa,<br />

Barbu Ștefănescu-Delavrancea,<br />

George Cantacuzino Nababul,<br />

Mihai Viteazul, Negru-Vodă,<br />

Radu cel Frumos etc.<br />

NOTA 1. Uneori, în numele<br />

de persoană, articolul sau particulele<br />

se scriu și ele cu literă<br />

mare, după uzul din cultura<br />

din care provin: Vittorio De<br />

Sica, Jean de La Fontaine,<br />

Le Corbusier, Eugene O’Neill<br />

etc.<br />

DOOM (2002) dă și alte<br />

exemple care au însă nevoie<br />

de comentarii lămuritoare:<br />

Gabriele D’Annunzio (frecvent<br />

D’Annunzio, deși „a volte<br />

scritto d’Annunzio, nome<br />

con cui usava fi rmarsi”; scriem<br />

totdeauna D’Annunzio,<br />

când numele nu este precedat<br />

de prenume), Luca Della<br />

Robbia (frecvent Luca della<br />

Robbia, atât pentru sculptor,<br />

cât și pentru umanist; scriem<br />

totdeauna Della Robia când<br />

numele nu este precedat de<br />

prenume), Du Cange (ortografie<br />

oscilantă: „Charles du<br />

Fresne, sieur du Cange ou Du<br />

Cange”; scriem totdeauna Du<br />

Cange când numele nu este<br />

precedat de prenume), J.-L.<br />

Mac Adam (frecvent: John<br />

Loudon McAdam sau John<br />

Loudon Macadam; de la numele<br />

acestui inginer scoțian<br />

provine termenul macadam,<br />

„drum pavat cu piatră măruntă”),<br />

Vincent Van Gogh<br />

(frecvent: Vincent Willem van<br />

Gogh, în olandeză, engleză,<br />

franceză etc.; scriem totdeauna<br />

Van Gogh sau Van Dyck<br />

etc., când numele nu este precedat<br />

de prenume).<br />

NOTA 2 Articolul și particulele<br />

numelor de persoane<br />

străine (de, der, el, la, van, von<br />

etc.) se scriu cu literă mică<br />

când nu sunt incluse în nume:<br />

Ana de Noailles, L eonardo da<br />

Vinci, Ludwig van Beethoven,<br />

Herbert von Karajan etc.<br />

NOTA 3. La numele chinezești,<br />

coreene, vietnameze,<br />

birmane sau indoneziene, se<br />

folosește inițiala majusculă la<br />

toate componentele: Lao Zi, Li<br />

Sang Man, Ho Și Min, Aung<br />

San Suu Kyi etc.<br />

3. Se scriu cu inițială majusculă<br />

numele obiecte desemnate<br />

ocazional prin numele<br />

creatorului lor și asimilate numelor<br />

proprii: trei Grigorești<br />

„tablouri de Grigorescu”, un<br />

Stradivarius „vioară construită<br />

de Stradivarius”.<br />

NOTĂ. Numele comune<br />

provenite din nume proprii<br />

de persoană se scriu cu literă<br />

mică: marghiloman, (rar)<br />

marghilomană (cafea turcească<br />

fiartă cu rom sau cu<br />

coniac), savarină (prăjitură),<br />

ohm (unitate de măsură).<br />

4. Se scriu cu inițială majusculă<br />

numele personajelor<br />

mitologice, folclorice,<br />

literare: Afrodita, Poseidon,<br />

Zeus; Făt-Frumos, Ileana<br />

Cosânzeana, Păcală; Dinu<br />

P ăturică, Ilie Moromete,<br />

Hagi-Tudose etc.<br />

NOTA 1. Când numele<br />

unor personaje mitologice,<br />

folclorice sau literare este<br />

folosit metaforic, pentru a<br />

desemna tipuri umane, atunci<br />

acestea se scriu cu literă mică:<br />

un adonis (tânăr foarte frumos),<br />

o baba-cloanța (femeie<br />

rea și urâtă), un cațavencu (un<br />

demagog), un donjuan (un<br />

seducător), un harpagon (un<br />

zgârcit), un mitică (bărbat superficial<br />

și neserios) etc.<br />

NOTA 2. Numele ființelor<br />

mitologice multiple, indiferent<br />

de mitologie, se scriu cu<br />

literă mică: ciclop, elf, iele,<br />

muză, nimfă, parcă, rusalcă,<br />

satir, titan, trol etc.<br />

5. Se scriu cu inițială majusculă<br />

numele religioase<br />

sau a unor realități cu caracter<br />

religios: Alah, Buda,<br />

Dumnezeu, Iehova, Isus<br />

Hristos, M ahomed, Sfânta<br />

Maria; Nașterea Domnului,<br />

Noul Testament, Patriarhul<br />

Daniel, Sfântul Mormânt, precum<br />

și pronumele sau adjectivele<br />

referitoare la Dumnezeu,<br />

la Isus Hristos sau la Alah:<br />

„De acum nu Mă veți mai<br />

vedea, până când nu veți zice:<br />

Binecuvântat este Cel ce vine<br />

întru numele Domnului.”<br />

(Noul Testament, Matei, 23)<br />

„În numele lui Allah<br />

Cel Milostiv, Îndurător”<br />

( Coranul)<br />

6. Se scriu cu inițială majusculă,<br />

în textele cu caracter<br />

monarhic, substantivele<br />

„rege, regină, suveran, prinț,<br />

principesă etc.”, precum și<br />

pronumele sau adjectivele<br />

pronominale referitoare la<br />

persoana acestora:<br />

„Un Rege răspunde de<br />

soarta poporului Său în fața<br />

lui Dumnezeu și în fața istoriei.”<br />

(Teofil Gh. Sidorovici,<br />

Carol II: Din culmea unui deceniu<br />

de glorioasă domnie)<br />

7. Se scriu cu inițială majusculă<br />

numele de animale:<br />

Azor, Bubico, Grivei, Joiana<br />

etc.<br />

(continuă în numărul viitor)


12<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Luna copiilor<br />

Familia, factor decisiv de<br />

Copilaria este inima tuturor<br />

vârstelor<br />

Părinţii reprezintă un factor<br />

cheie în educaţia şi dezvoltarea<br />

psiho-socială a copilului.<br />

Uşurinţa cu care copilul se<br />

adaptează la solicitările vieţii,<br />

performanţele academice, precum<br />

şi nivelul de implicare şi<br />

participare sunt rezultatele directe<br />

al factorului educaţional şi<br />

afectiv al relației părinte-copil.<br />

Rolul pe care şi-l asumă<br />

părintele în primii ani de<br />

viaţă a copilului, atitudinea şi<br />

aspiraţiile acestuia, vor pune<br />

amprenta semnificativ asupra<br />

dezvoltării intelectuale şi<br />

sociale a acestuia. La vârsta<br />

copilăriei, poveştile şi basmele<br />

sunt mai mult decât simple<br />

istorisiri. Ele reprezintă un instrument<br />

foarte important aflat<br />

la îndemâna părinţiilor, pentru<br />

a stimula dragostea de lectură şi<br />

cărţi, curiozitatea intelectuală a<br />

micuţului, dar şi un instrument<br />

pentru a consolida legătura<br />

afectivă copil-părinte.<br />

La vârsta copilăriei, poveştile<br />

şi desenul sunt principalele<br />

mijloace de exprimare a vieţii<br />

afective a copilului. În această<br />

etapă de vârstă se fixează principalele<br />

valori şi modele de<br />

viaţă, iar copilul se identifică<br />

cu personajul care corespunde<br />

cu modelului educaţional<br />

e xistent. Personajele din basme<br />

ne însoţesc în anii copilăriei şi<br />

ne oferă modele pe care să le<br />

urmăm în viaţa adultă.<br />

Poveştile jocă un rol foarte<br />

important din punct de vedere<br />

educativ. Prin intermediul<br />

poveştilor, copilul descoperă<br />

lumea şi se poate plasa în<br />

situaţii de viaţă în afara contextului<br />

familial. Prin lupta dintre<br />

bine şi rău şi situaţiile conflictuale<br />

întâlnite, copilul învaţă<br />

strategii de viaţă, descoperă<br />

consecinţele unor fapte şi atitudini<br />

şi îşi însuşeşte comportamente<br />

sociale pozitive.<br />

Fără a fi obligat să treacă<br />

printr-o experienţă negativă,<br />

copilul poate învaţa astfel să<br />

descopere lumea din jur, oamenii<br />

şi modul în care aceştia<br />

acţionează în diferite situaţii<br />

de viaţă. Multe dintre poveştile<br />

pentru copii semnalează, la<br />

nivel metaforic, lupta dintre<br />

bine şi rău, identifică principalele<br />

tipologii comportamentale,<br />

precum şi modul în care<br />

anumite situaţii concrete de<br />

viaţă îşi pot găsi rezolvarea.<br />

Astfel, în poveşti precum<br />

Capra cu trei sau Scufiţa Roşie<br />

transmit copiilor anumite modele<br />

de viaţă. În Capra cu trei<br />

iezi, copiii înţeleg prin intermediul<br />

metaforei faptul că până<br />

la o anumită vârstă trebuie<br />

să asculte şi să respecte<br />

sfatul părinţilor pentru a evita<br />

pericolele iminente. Această<br />

povestire este plină de exemple<br />

educative prin care copilul este<br />

expus în plan imaginar unor<br />

primejdii cu care se confruntă<br />

adunci când iese din cuvântul<br />

părinţilor.<br />

Scufiţa Roşie, de asemnea,<br />

vorbeşte despre riscul şi primejdiile<br />

cu care ne putem confrunta<br />

atunci când ne abatem<br />

de la drumul stabilit pentru a<br />

ajunge la un obiectiv. Finalul<br />

acestor poveşti aduce, întotdeauna,<br />

soluţia salvatoare<br />

prin implicarea factorilor<br />

educaţionali, reprezentaţi de<br />

familie şi ceilalţi formatori din<br />

viaţa copilului.<br />

Poveştile stimulează dorinţa<br />

de cunoaştere, imaginaţia şi<br />

creativitatea copilului. Contextul<br />

narativ al basmului<br />

facilitează accesul copilului la<br />

cuvinte şi expresii noi, permite<br />

înţelegerea sensului unor cuvinte<br />

abstracte sau metaforice,<br />

dezvoltând astfel limbajul şi<br />

gândirea. Imaginaţia şi creativitatea<br />

joacă un rol important<br />

în viaţa copilului pentru că ea<br />

este cea care îl ajută pe copil<br />

să stabilească o legătură între<br />

lumea sa internă şi cea externă,<br />

să îşi construiască propria imagine<br />

de sine şi să dezvolte pe<br />

viitor strategii de succes pentru<br />

rezolvarea problemelor şi identificarea<br />

soluţiilor.<br />

În basmele fantastice copilul<br />

descoperă existenţa unor lumi<br />

complexe, ce sunt guvernate<br />

de reguli şi principii. Astfel,<br />

îi este activat interesul pentru<br />

înţelegerea şi fixarea unor<br />

concepte care altfel ar fi fost<br />

foarte greu de înţeles. Atunci<br />

când zmeul cel mare, din<br />

Greuceanu, a furat de pe cer<br />

soarele şi luna, copilului îi va<br />

fi stârnit interesul să descopere<br />

funcţionalitatea universului. El<br />

va întreba, de exemplu, cum<br />

se ajunge la soare, cum este<br />

format cerul sau ce este luna.<br />

Părinţii în aceste situaţii trebuie<br />

să reacţioneze pozitiv în sensul<br />

explicării acestor concepte, în<br />

funcție de vârsta şi cunoştinţele<br />

deja existente.<br />

Poveştile îmbogăţesc viaţa<br />

afectivă a copilului, prin intermediul<br />

acestora copilul<br />

ajungând să trăiască alături de<br />

personaje, din punct de vedere<br />

afectiv, experienţele la care<br />

acestea sunt supuse şi să înveţe<br />

să îşi exprime propria atenție<br />

emoţională în funcţie de contextul<br />

şi desfăşurarea povestirii.<br />

Copiii pun întrebări părinţilor,<br />

se bucură pentru victoria personajului<br />

cu care se identifică,<br />

devin trişti sau îngrijoraţi atunci<br />

când personajul respectiv se<br />

află în dificultate şi învaţă să îşi<br />

definească propriile emoţii în raport<br />

cu anumite situaţii de viaţă.<br />

Tot în acest context, copilul<br />

învaţă să îşi definească emoţiile<br />

pozitive, în raport cu cele negative<br />

şi dezvoltă anumite comportamente<br />

de tip social.<br />

Poveştile consolidează<br />

legătura dintre copil şi părinte<br />

prin implicarea ambelor părţi<br />

într-o activitate care îi reuneşte<br />

prin cuvinte, coportamente şi<br />

trăiri afective. Părintele este<br />

cel care creează contextul, devenind<br />

regizorul unei scene<br />

de viaţă, iar copilul o trăieşte.<br />

Poveştile reprezintă pretextul<br />

cel mai favorabil pentru a stabili<br />

o legătură profundă între<br />

părinte şi copil, prin alocarea<br />

unui timp unic, comun, în care<br />

părţile consolidează relaţia.<br />

Astfel, cititul sau nararea unei<br />

poveşti poate deveni un ritual<br />

al familiei, contribuind astfel la<br />

definirea unui program comun.<br />

Poveştile au un rol important<br />

în dezvoltarea anumitor abilităţi<br />

specifice necesare în viaţă.<br />

Poveşti precum Greuceanu,<br />

Făt Frumos sau Harap Alb au<br />

un profund caracter iniţiatic,<br />

oferindu-le copiilor anumite<br />

repere despre cum să acţioneze<br />

în viaţă în anumite situaţii.<br />

Copiii se identifică cu personajul<br />

şi înţeleg că atunci când ies<br />

de sub tutela familiei trebuie să<br />

înveţe anumite comportamente<br />

care se dovedesc a fi vitale pentru<br />

dezvoltarea, adaptarea şi<br />

reuşita acestuia pe viitor.<br />

Deşi poveştile pentru copii<br />

aduc beneficii şi sunt recomandate<br />

ca principal factor<br />

educativ pentru această etapă<br />

de vârstă, sunt situaţii când<br />

părinţii trebuie să filtreze şi să<br />

explice copilului anumite cadre<br />

sau evenimente în funcţie de<br />

personalitatea celui mic.<br />

Unele poveşti oferă scene<br />

intense de violenţă pe care<br />

părintele trebuie să le estompeze<br />

mai ales atunci<br />

când copilul este sensibil şi<br />

reacţionează negativ la acestea.<br />

În Albă ca Zăpada, de exemplu,<br />

vrăjitoarea îi cere vânătorului<br />

să îi aducă drept dovadă a<br />

morţii acesteia, ficatul, imagine<br />

care poate declanşa anumite<br />

emoţii negative, temeri sau frici<br />

din partea copilului.<br />

De asemenea, anumite personaje<br />

negative, întruchipate în<br />

balaur sau zmeu, sunt folosite<br />

dept mijloace educative pentru<br />

pedepsirea copilului. Afirmaţii<br />

de genul „O să vină balaurul<br />

să te mănânce dacă nu eşti cuminte”<br />

pot fixă anumite frici<br />

care ulterior se pot transforma<br />

în fobii și dependenţe de alte<br />

persoane. Prezenţa părintelui<br />

în preajma copilului devine<br />

astfel un factor de echilibru şi<br />

securitate care poate declanşa<br />

anumite dependenţe.<br />

În zilele noastre, părinţii<br />

preferă să cumpere un DVD<br />

sau să permită accesul excesiv<br />

al copilului la televizor sau calculator<br />

în detrimentul timpului<br />

alocat unei relaţii comune,<br />

în care ambii parteneri au de<br />

câştigat: copilul se va dezvolta<br />

armonios şi va ştii să îşi rezolve<br />

conflictele, iar părintele va<br />

câştiga un timp alături de propriul<br />

copil, pe care altfel nu l-ar<br />

mai fi primit niciodată.


Luna copiilor IUNIE<br />

2016 13<br />

socializare şi educaţie pentru copii<br />

Cei „şapte ani de acasă’’,<br />

ca şi lipsa lor, marchează<br />

destinul fiecărui om<br />

Dintre persoanele care sunt<br />

prezente în jurul nostru şi<br />

alături de copii, bunicii sunt<br />

adesea o alegere foarte agreată<br />

de către părinţi, fie pentru a-l<br />

lăsa pe copil în grija lor, fie<br />

pentru a le încredinţa o parte<br />

din educaţia copilului sau a le<br />

cere sfatul.<br />

Bunicii fac parte din familia<br />

lărgită şi ei sunt la rândul<br />

lor părinţii părinţilor, au<br />

experienţă şi capacitatea de a<br />

lua în grijă şi de a îngrji copilul.<br />

Dar care este rolul cu<br />

care sunt ei investiţi de către<br />

părinţi? Ar trebui să existe<br />

bunici în orice familie? Cine<br />

sunt ei pentru copii?<br />

Bunicii şi copiii fac parte<br />

din generaţii diferite. Adesea<br />

această distanţare conduce la<br />

conflicte şi la atitudini contradictorii<br />

cu privire la creşterea<br />

şi educarea copilului. Uneori<br />

tendinţa părinţilor este aceea<br />

de a rupe legătura cu bunicii,<br />

adică cu ceea ce este „învechit<br />

şi demodat”, cu ceea<br />

ce nu mai corespunde vieţii<br />

moderne actuale.<br />

Una dintre sarcinile cele<br />

mai importante ale bunicilor<br />

este aceea de a trasmite valorile<br />

şi tradiţiile conservate de-a<br />

lungul generaţiilor, de a înmâna<br />

copiilor o moştenire ce<br />

le aparţine prin recunoaşterea<br />

lor ca membri ai familiei.<br />

Poveştile, întâmplările, istoriile,<br />

pildele bunicilor sunt<br />

încărcate de emoţie şi de datoria<br />

spirituală de a fi ascultate<br />

şi de cei mai tineri membri ai<br />

familiei pentru a-şi cunoaşte<br />

originile şi strămoşii.<br />

Pentru fiecare copil este<br />

importantă atât apartenenţa<br />

în timpul şi spaţiul specific<br />

vârstei sale şi societăţii în<br />

care trăieşte, cu alte cuvinte<br />

apartenenţa în familia actuală<br />

şi în relaţiile cu cei ce sunt pe<br />

acceaşi linie generaţională,<br />

cât şi cunoaşterea rădăcinilor<br />

transgeneraționale şi a familiilor<br />

dinaintea familiei sale.<br />

Cu alte cuvinte, bunicii<br />

sunt cei care asigură continuitatea<br />

spirituală a familiei<br />

transmiţând tot ceea ce<br />

înseamnă valori ale familiei<br />

şi conservând specificul în<br />

ciuda schimbărilor ce apar de<br />

la generaţie la generaţie.<br />

Absenţa bunicilor semnifică<br />

ruperea acestor legături<br />

transgeneraționale şi înlocuirea<br />

lor cu un gol. Istoria copilului<br />

începe cu istoria naşterii<br />

lui însuşi şi a familiei în care<br />

trăieşte. Lipsesc poveştile, miturile,<br />

lipseşte romanul familial.<br />

Povestea oricărei familii<br />

începe de demult şi bunicii sunt<br />

figurile înzestrate cu darul de a<br />

poveşti şi de a nu lăsa uitării urmele<br />

generaţiilor lor.<br />

Adesea bunicii pot lua în<br />

grijă întreaga familie şi se pot<br />

transpune în figuri centrale<br />

menite să asigure existenţa<br />

şi siguranţa familiei. Au capacitatea<br />

de a reintra în rolul<br />

parental pentru a duce copilul<br />

la grădiniţă, a merge cu el în<br />

parc, a face lecţiile împreună,<br />

a se juca sau a-i explica deşi<br />

par a fi depăşiţi de fluxul<br />

informaţional şi de tehnică.<br />

Copiii investesc cu multă<br />

afecţiune figura bunicilor şi îi<br />

rezervă un loc aparte. Fie că ei<br />

sunt o prezenţă cotidiană sau<br />

doar pe perioada vacanţelor,<br />

ei populează universul interior<br />

al copiilor prin amintirile<br />

şi trăirile pe care le parcurg<br />

împreună.<br />

Dispariţia bunicilor, prin<br />

plecarea lor sau prin decesul<br />

lor se constituie într-un moment<br />

deosebit de dificil pentru<br />

copil şi este nevoie de implicarea<br />

familiei în a ajuta copilul<br />

să înţeleagă şi să parcurgă<br />

aceste momente de separare.<br />

Legăturile pe care o familie<br />

le păstrează cu bunicii, modul<br />

în care ei sunt parte a vieţii ei,<br />

dacă familia le înmânează anumite<br />

sarcini sau îi investeşte<br />

cu anumite funcţii, locul pe<br />

care ei îl ocupă în ierahia<br />

internă şi felul în care ei sunt<br />

ascultaţi şi ascultă la rândul<br />

lor glasul celorlalţi membri,<br />

toate acestea dau identitate<br />

specifică şi consistentă acelui<br />

grup familial compus din<br />

mai multe generaţii. Bunicii<br />

sunt rădăcinile înspre trecut şi<br />

braţele ce poartă înspre viitor<br />

tot ceea ce vine din urmă şi se<br />

va transforma pe măsură ce<br />

este transmis.<br />

Familia, factor decisiv de<br />

socializare şi educaţie pentru<br />

copii<br />

Familia constituie mediul<br />

în care copilul se naşte,<br />

trăieşte primii ani ai existenţei<br />

personale, se dezvoltă şi se<br />

formează pentru viaţă. Ea<br />

reprezintă un prim instrument<br />

de reglare al interacţiunilor<br />

dintre copil şi mediul social.<br />

Are rolul central de asigurare<br />

a condiţiilor necesare trecerii<br />

prin stadiile de dezvoltare ale<br />

copilăriei şi care stau la baza<br />

structurării personalităţii individului.<br />

În cadrul familial se deprind<br />

disciplina şi spiritul de<br />

iniţiativă şi se cultivă sentimentul<br />

demnităţii, dreptăţii,<br />

iubirii, respectului şi ajutorului,<br />

sentimentul sacrificiului,<br />

care sunt elemente de bază ale<br />

vieţii sociale.<br />

Primul factor care formează<br />

persoana într-o perspectivă<br />

multidirecţională este familia.<br />

Aceasta are menirea de a-l<br />

introduce pe copil în valorile<br />

grupului de referinţă, dar şi de<br />

formare a primelor conduite,<br />

sau de interiorizare a unor<br />

stări de spirit elementare.<br />

Familia trebuie mai mult să<br />

formeze decât să informeze.<br />

Copilul absoarbe din mediul<br />

apropiat familial primele impresii,<br />

formându-şi conduite<br />

prin mimetism şi contagiune<br />

directă. Copiii vor face, sau<br />

vor crede precum părinţii imitând<br />

comportamentele acestora.<br />

La ora actuală multe familii<br />

au nevoie de o educaţie<br />

solidă, dată fiind starea lor<br />

precară din punct de vedere<br />

material şi spiritual.<br />

Concluzionând putem<br />

spune, că rolul familiei în<br />

educaţia copiilor este esenţial.<br />

Familia reprezintă matricea<br />

primordială a culturii<br />

omeneşti. Aici se trezesc şi<br />

încep să se dezvolte puterile<br />

latente ale sufletului personal;<br />

aici începe copilul să iubească<br />

(pe cine şi cum?), să creadă<br />

(în ce?) şi să sacrifice (cui şi<br />

ce?); aici se alcătuiesc primele<br />

temelii ale caracterului său;<br />

aici se descoperă în sufletul<br />

copilului sursele principale<br />

ale fericirii sau nefericirii lui<br />

viitoare; aici devine copilul<br />

un om mic, din care mai apoi<br />

se dezvoltă o mare personalitate<br />

sau un pungaş mărunt.<br />

Totul se începe şi se învaţă<br />

mai întâi în familie. Dacă copilul<br />

nu învaţă să iubească<br />

în familie, de la părinţii săi,<br />

unde va învăţa să iubească?<br />

Dacă nu s-a deprins încă din<br />

copilărie să caute fericirea<br />

tocmai în fericirea reciprocă,<br />

în ce porniri rele şi vicioase<br />

o va căuta când va ajunge la<br />

vârsta maturităţii? Copiii preiau<br />

totul şi imită totul.<br />

Principala condiţie ca un<br />

copil să primească o educaţie<br />

corectă o reprezintă capacitatea<br />

părinţilor de a o face,<br />

şi în acelaşi timp, intensitatea<br />

şi sinceritatea iubirii<br />

părinţilor. Dar asta înseamnă<br />

că orice copil care nu a primit<br />

o educaţie aleasă este condamnat<br />

la un eşec social şi<br />

spiritual? Se pare că aceasta<br />

depinde de puterea de autoeducare<br />

a copilului dar şi<br />

de persoanele cu care intră în<br />

contact.<br />

Cei „şapte ani de acasă’’,<br />

ca şi lipsa lor, marchează<br />

destinul fiecărui om. Dacă în<br />

familie, nu doar s-a vorbit despre<br />

cele sacre, despre adevăr,<br />

bine, frumos, dragoste, respect,<br />

toleranţă, ci copilul<br />

a şi simţit cum e să fii iubit,<br />

a fost obişnuit să manifeste<br />

dragoste faţă de cei dragi, să-i<br />

respecte pe cei mai în vârstă,<br />

să spună adevărul, ştiind că<br />

va fi tratat cu îngăduinţă, să<br />

aprecieze binele şi frumosul,<br />

să se îngrijească de cele sacre,<br />

acest copil va creşte iubitor,<br />

politicos, tolerant și responsabil.<br />

• Familia este cea care îți<br />

oferă sprijinul atunci când<br />

te confrunți cu obstacolele<br />

vieții. Este cea care te ajută<br />

să te ridici când ești tras în<br />

jos de restul lumii.<br />

• Familia ar trebui să te<br />

învețe ce înseamnă iubirea,<br />

înțelegerea și respectul.<br />

• În sânul familiei afl i care<br />

sunt adevaratele valori ale<br />

vieții.<br />

„Familia este un factor<br />

important și de răspundere<br />

al educației. Părinții o conduc<br />

și răspund de ea în fața<br />

societății, a fericirii lor și<br />

a vieții copiilor.” (A. S.<br />

Makarenko)<br />

***<br />

Autor: Prof. Dr. Ilinca Fodor<br />

- Redactor OR (Sheffield,<br />

South Yorkshire, Regatul Unit<br />

al Marii Britanii şi Irlandei de<br />

Nord)<br />

Foto: Marius Pavel – Brașov<br />

www.mariuspavel.ro


14<br />

IUNIE<br />

2016<br />

România<br />

Un orăşel din Bihor, exemplu<br />

de inovaţie<br />

Clubul spaniol Celta<br />

Vigo va deschide o<br />

şcoală de fotbal la<br />

Braşov<br />

O staţie care produce curent<br />

electric din biomasă şi dejecţii<br />

animale a fost inaugurată în<br />

oraşul Săcuieni. Proiectul, derulat<br />

de Asociaţia de Dezvoltare<br />

Intercomunitară (ADI) Ecoland<br />

(formată din Consiliul Judeţean<br />

Bihor, comuna Diosig şi oraşul<br />

Săcuieni), are o valoare totală<br />

de 22,7 milioane de lei, din care<br />

contribuţia solicitantului a fost<br />

de puţin sub 400.000 de lei.<br />

„Ca proces de producere a<br />

curentului electric este unul<br />

inovativ. În zona de nord-vest<br />

a ţării este singurul care este<br />

Primarul Braşovului, George<br />

Scripcaru, şi preşedintele<br />

Clubului spaniol de fotbal<br />

C elta Vigo, Manuel Carlos<br />

Mourino Atanes, au semnat<br />

miercuri, 1 iunie, la P rimăria<br />

Braşov, protocolul între Clubul<br />

de Fotbal spaniol şi municipiul<br />

Braşov, în vederea înfiinţării<br />

unei şcoli de fotbal la Braşov,<br />

sub coordonarea unui antrenor<br />

din Spania.<br />

Preşedintele Celta Vigo s-a<br />

declarat mulţumit şi impresionat<br />

de entuziasmul oamenilor<br />

din Braşov, precizând că este<br />

vorba despre un proiect ambiţios<br />

care va însemna instruirea<br />

unor generaţii de jucători cu<br />

ajutorul unor antrenori care<br />

au lucrat mult cu copiii. „Sunt<br />

foarte mulţumit că mă afl u<br />

aici, sunt impresionat de entuziasmul<br />

oamenilor din Braşov<br />

şi, plecând de aici, vom dezterminat<br />

şi funcţionează. Rămâne<br />

să vedem cum vom reuşi<br />

să continuăm acest proiect<br />

pe noua perioadă de programare<br />

cu fonduri europene. O<br />

nouă fi nanţare este necesară<br />

pentru a face şi alte lucruri<br />

care nu au fost prevăzute în<br />

proiect, adică mărirea capacităţii<br />

şi producerea de abur<br />

tehnologic, pentru a dezvolta<br />

sere şi solarii”, a declarat<br />

Horia Carţiş, purtător de cuvânt<br />

al CJ Bihor.<br />

Curentul electric produs se<br />

va livra în reţeaua naţională,<br />

de unde Consiliul J udeţean<br />

Bihor şi cei doi parteneri, comuna<br />

Diosig şi oraşul Săcuieni<br />

îşi vor putea deduce cheltuielile<br />

cu electricitatea. Staţia<br />

produce curent în valoare de<br />

150.000 de euro pe an.<br />

Centrala de curent electric<br />

cu o putere instalată de 500<br />

kW a fost inaugurată de preşedintele<br />

CJ Bihor, Cornel<br />

Popa, de directoarea ADI,<br />

Stela Babău, şi de reprezentanţii<br />

firmei slovace IMAO,<br />

care au executat lucrările,<br />

scrie Vocea Transilvaniei.<br />

volta un proiect ambiţios care<br />

va însemna instruirea unor<br />

generaţii de jucători cu ajutorul<br />

unor antrenori care au<br />

lucrat mult timp cu copiii. În<br />

toată această activitate ne va<br />

ghida experienţa noastră deosebită<br />

în domeniul fotbalului,<br />

în special la nivelul copiilor.<br />

Majoritatea jucătorilor de<br />

la noi care încep fotbalul de<br />

mici ajung la profesionalism<br />

şi acelaşi lucru dorim să-l facem<br />

şi aici. Vom pune accent<br />

pe seriozitate, pe o pregătire<br />

continuă pentru ca să avem<br />

rezultatele pe care le dorim”,<br />

a punctat preşedintele clubului<br />

de fotbal spaniol.<br />

La începutul lunii august,<br />

va veni la Braşov pentru mai<br />

mult timp un antrenor coordonator<br />

care va pune bazele şcolii<br />

de fotbal, iar antrenorii care<br />

vor pregăti copiii vor fi din<br />

Braşov, potrivit jurnalul.ro.<br />

TripAdvisor, cel mai mare<br />

site de turism din lume, a oferit<br />

certificatul de excelenţă,<br />

pentru al doilea an consecutiv,<br />

oraşului Alba Iulia, aflat pe<br />

locul doi după Castelul Peleş.<br />

„Avem încă un an în care<br />

clasamentul nu s-a schimbat.<br />

Suntem pe locul doi în<br />

România, după Castelul Peleş,<br />

în preferinţele turiştilor. Iar în<br />

situaţia dată trebuie să acceptăm<br />

faptul că locul doi nu înseamnă<br />

primul care pierde, ci<br />

o constantă în modul în care<br />

am promovat şi atras turiştii.<br />

Nu e o simplă diplomă acest<br />

certificat, este oglinda felului<br />

în care ne percep cei care ne vizitează.<br />

Sunt convins că avem<br />

posibilitatea să ne schimbăm<br />

poziţia în clasament, în mai<br />

bine, doar că mingea este de<br />

data aceasta şi în zona privată,<br />

de unde aşteptam semnale<br />

mai clare şi ferme”, a declarat,<br />

primarul Mircea Hava, conform<br />

Agerpres.<br />

Este al şaselea an în care<br />

TripAdvisor, cel mai mare<br />

site de turism din lume, acordă<br />

certificate de excelenţă<br />

entităţilor reprezentative<br />

din sfera turismului, în baza<br />

recenziilor făcute de către<br />

comunitatea celor care aleg<br />

să-şi planifice călătoriile prin<br />

intermediul acestui portal. În<br />

TripAdvisor a oferit oraşului Alba Iulia, pentru<br />

al doilea an consecutiv, certificat de excelenţă<br />

prezent, numărul utilizatorilor<br />

TripAdvisor este de aproximativ<br />

340 de milioane de<br />

persoane lunar.<br />

Certificatul de excelenţă<br />

este atribuit inclusiv atracţiilor<br />

turistice cum este Alba Iulia,<br />

dar şi hotelurilor, restaurantelor<br />

şi altor companii ce activează<br />

în domeniul H ORECA,<br />

în urma gradului de satisfacţie<br />

exprimat de turişti.<br />

În 2015, Cetatea Alba<br />

Iulia a ajuns pe locul doi în<br />

topul celor mai vizitate destinaţii<br />

turistice din România,<br />

după Castelul Peleş, clasamentul<br />

fiind alcătuit de cel<br />

mai cunoscut portal turistic,<br />

TripAdvisor.<br />

Călătoria în timp e posibilă<br />

şi a fost deja realizată de cei<br />

din Alba Iulia, care au reuşit<br />

să readucă la viaţă Cetatea<br />

Alba Carolina, cea mai mare<br />

din ţară. Locul Marii Adunări<br />

Naţionale din 1 decembrie<br />

1918 e mai viu acum, aproape<br />

o sută de ani mai târziu, decât<br />

oricând.


România IUNIE<br />

2016 15<br />

18 polițiști de la vama<br />

Stamora-Moravița,<br />

reținuți de procurorii<br />

DIICOT<br />

Procurorii DIICOT - Serviciul<br />

Teritorial Timișoara au<br />

reținut 26 de persoane, dintre<br />

care 18 sunt polițiști de la<br />

PTF Stamora-Moravița, acuzați<br />

de corupție, contrabandă, dar<br />

și sprijinirea traficului de<br />

migrați sau a unor infractori<br />

dați în urmărire generală și<br />

care erau lăsați să treacă frontiera,<br />

potrivit agerpres.ro.<br />

DIICOT a efectuat 41 de<br />

percheziții atât la punctul de<br />

trecere a frontierei Stamora-<br />

Moravița, cât și la domiciliile<br />

unor polițiști, acuzați că primeau<br />

mită de la grupări care<br />

se ocupau, în special, cu con-<br />

trabanda de țigări, dar și cu<br />

alte produse.<br />

În acest caz se efectuează<br />

cercetări față de 80 de persoane,<br />

sub aspectul săvârșirii<br />

infracțiunilor de constituire a<br />

unui grup infracțional organizat,<br />

contrabandă, complicitate<br />

la contrabandă, luare de mită<br />

și dare de mită.<br />

Astfel, polițiștii de frontieră<br />

protejau contrabandiști<br />

„de anvergură”, care aduceau<br />

țigări în țară cu tirul, primind<br />

în schimb bani ca mită în mai<br />

multe locații din Serbia. De<br />

asemenea, polițiștii au fost<br />

implicați și în protejarea unei<br />

grupări care aducea ceasuri de<br />

contrabandă Rolex din S erbia,<br />

obiectele de lux urmând să fie<br />

vândute pe piața neagră din<br />

Germania.<br />

Procurorii mai arată că<br />

discuțiile dintre agenți dovedesc<br />

și un alt aspect deosebit<br />

de grav, respectiv faptul<br />

că polițiștii erau dispuși să<br />

gireze introducerea în țară<br />

a aproape orice în schimbul<br />

unor sume de bani, inclusiv<br />

substanțe periculoase sau interzise<br />

la deținere, cum ar fi<br />

droguri, materiale explozive<br />

sau toxice, arme și muniție.<br />

***<br />

Cine avea interesul ca<br />

patronul Hexi Pharma<br />

să fie eliminat<br />

Moartea patronului Hexi<br />

Pharma şochează opinia publică,<br />

mai ales că a intervenit<br />

în mijlocul unui scandal fără<br />

precedent pentru sistemul de<br />

sănătate din România. Recent,<br />

au fost voci importante în statul<br />

român care au acuzat că Dan<br />

Condrea era doar o faţadă.<br />

Moartea lui Dan Condrea<br />

pică extrem de convenabil<br />

mai ales pentru mafia din sănătate.<br />

Era imposibil ca afacerea<br />

să se fi dezvoltat fără<br />

sprijinul unor figuri importante<br />

din statul român. Nivelul<br />

de penetrare al produselor<br />

Hexi Pharma în sistemul de<br />

sănătate şi, mai ales, calitatea<br />

criminal de proastă a acestora,<br />

sunt argumente că Dan<br />

Condrea a beneficiat de un<br />

spate puternic. Sunt oameni<br />

grei care aveau tot interesul<br />

reprezintă o încălcare a legii”.<br />

Luni, pe site-ul jurnalistului<br />

Cătălin Tolontan a fost publicat<br />

un articol în care se spune,<br />

printre altele, că Monica<br />

Pop „este cel mai longeviv<br />

director de spital din C apitală<br />

şi a beneficiat de sprijinul<br />

parlamentarului PSD Florian<br />

Popa”.<br />

Ulterior, managerul<br />

Spitalul Clinic de U rgenţe<br />

Oftalmologice, prof. dr.<br />

Monica Pop, a declarat pentru<br />

AGERPRES că nu a fost<br />

niciodată susţinută politic.<br />

„Tot ce a scris cu susţinerea<br />

politică nu este adevărat.<br />

Eu sunt managerul spitalului<br />

din 1993, timp în care au venit<br />

toate partidele la Ministerul<br />

Sănătăţii şi nu am avut niciodată<br />

niciun fel de problemă<br />

politică, nici de susţinere, nici<br />

de dorinţă de a intra în vreun<br />

partid”, a precizat M onica<br />

Pop.<br />

Ea a susţinut că îl va acţica<br />

păienjenişul de interese<br />

care a făcut posibilă existenţa<br />

afacerii Hexi Pharma să nu fie<br />

devoalat.<br />

Preşedintele Senatului,<br />

Călin Popescu Tăriceanu, a<br />

acuzat recent că în spatele lui<br />

Dan Condrea s-ar afla serviciile<br />

secrete. El a spus că există<br />

suspiciuni potrivit cărora în<br />

spatele Hexi Pharma s-ar afla<br />

„inclusiv un serviciu secret<br />

care foloseşte firma ca sursă<br />

de venituri”. El a anunţat<br />

săptămâna trecută că va cere<br />

Comisiei de Supraveghere a<br />

Activităţii Serviciilor să facă<br />

verificări în acest caz.<br />

Imediat după vestea morţii<br />

lui Condrea a reacţionat şi<br />

fostul premier, Victor Ponta.<br />

Şi el spune direct că moartea<br />

lui Condrea nu este accidentală.<br />

Ce evită să spună cei doi<br />

lideri politici este că afacerile<br />

lui Dan Condrea cu sistemul<br />

de sănătate sunt de peste 20<br />

de ani, afaceristul prosperând<br />

în toate guvernările. El<br />

a beneficiat de o susţinere fără<br />

întrerupere până la izbucnirea<br />

scandalului dezinfectanţilor<br />

diluaţi. Mafia este transpartinică<br />

şi cu atât mai puternică.<br />

Atât Ponta cât şi Tăriceanu<br />

încearcă să speculeze politic<br />

aceste evenimente, dorind<br />

să-şi regleze conturile cu inamicii<br />

politici sau din sistemul<br />

de justiţie, însă şi ei sunt doi<br />

exponenţi ai sistemului politic<br />

putred care a făcut posibilă<br />

existenţa lui Condrea şi<br />

a produselor sale criminale.<br />

Acelaşi sistem care poate a şi<br />

decis să-i închidă gura definitiv<br />

afaceristului, precizează<br />

aktual24.ro<br />

Ministrul Sănătăţii trimite<br />

Corpul de control la Spitalul<br />

de Oftalmologie<br />

Ministrul Sănătăţii va trimite<br />

Corpul de control la Spitalul<br />

de Oftalmologie, a anunţat<br />

purtătorul de cuvânt al ministerului<br />

Sănătăţii, L aurenţiu<br />

Colintineanu, fiind vorba de<br />

verificări în legătură cu managerul<br />

unităţii medicale, dr.<br />

Monica Pop.<br />

„Va exista un control,<br />

aceasta este procedura legală.<br />

Trebuie să trimitem Corpul<br />

de control să constate şi să<br />

probeze cu documente ceea ce<br />

se spune în această dimineaţă<br />

despre cazul doamnei Pop”,<br />

a precizat Colintineanu într-o<br />

conferinţă de presă.<br />

El a amintit articolul 178<br />

din Legea 95/2006 referitor<br />

la ce poate şi ce nu poate face<br />

un manager de spital. „Pot să<br />

fac referire la articolul 178<br />

din Legea 95/2006, care spune<br />

în mod clar că funcţia de<br />

manager persoană fi zică este<br />

incompatibilă cu exercitarea<br />

oricăror altor funcţii salarizate<br />

sau/şi indemnizate, cu<br />

excepţia funcţiilor sau activităţilor<br />

în domeniul medical<br />

din aceeaşi unitate”, a explicat<br />

Colintineanu.<br />

Purtătorul de cuvânt al ministerului<br />

a adăugat că, în cazul<br />

în care „se va proba acest<br />

lucru în urma raportului de<br />

control, atunci în mod evident<br />

cazul acesta va fi tratat cu<br />

maximă seriozitate, pentru că<br />

ona în judecată pe jurnalistul<br />

Cătălin Tolontan pentru „afirmaţiile<br />

nereale”.<br />

„Tot ce a scris acolo este<br />

neadevărat sau în orice caz<br />

singurul adevărat este că am<br />

spus că nu am fost susţinută<br />

politic niciodată, iar dacă aş<br />

fi fost, nu cred că era vreo<br />

problemă, dar nu am fost. (...)<br />

Categoric, domnul Tolontan a<br />

făcut asta ca să îmi dea în cap<br />

pentru că mi-am permis să îl<br />

contrazic şi să spun că ceea<br />

ce a zis azi dimineaţă este o<br />

isterie care va duce la morţi<br />

pur şi simplu, pentru că sunt<br />

pacienţi care nu mai au încredere<br />

în spitalele româneşti şi<br />

se duc acolo când nu mai au<br />

ce să facă colegii mei medici.<br />

Consider că este o acuzaţie<br />

de genocid lucrul acesta, pentru<br />

că isteria pe care a creato<br />

este reală în proporţie de<br />

25%, dar nici atât nu e adevărat”,<br />

a spus Monica Pop.<br />

***


16<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Părinţi şi copii<br />

Consecințele devastatoare ale<br />

răsfățului asupra copilului<br />

Prof. Irina Georgescu Şova<br />

California/USA<br />

Ca părinte este absolut normal<br />

să îți dorești tot ce este mai<br />

bun pe lume pentru copilul tău.<br />

Faci toate eforturile să nu îi<br />

lipsească nimic și te gândești<br />

că nu trebuie să sufere și el de<br />

lipsurile pe care le-ai îndurat tu.<br />

Din ce în ce mai mulți<br />

părinți fac însă greșeala de a<br />

compensa lipsa timpului petrecut<br />

cu copilul prin oferirea<br />

de recompense materiale.<br />

Cumpără cele mai frumoase<br />

hăinuțe, cele mai moderne jucării,<br />

umplând viața micuțului<br />

cu lucruri scumpe și de foarte<br />

multe ori, inutile!<br />

Dovadă că, după scurt<br />

timp, chiar și cea mai sofisticată<br />

jucărie se alătură muntelui<br />

de cadouri care nu mai<br />

trezesc niciun interes. Mai<br />

mult, ori de câte ori copilul își<br />

exprimă fie și cea mai mică<br />

dorință, sar imediat să le-o<br />

îndeplinească, în speranța că<br />

vor mai adăuga un strop de<br />

fericire în viața micuțului.<br />

Părinții care oferă prea<br />

mult și prea des – uneori chiar<br />

mai mult decât îşi doreşte copilul<br />

– sunt pe cale să le facă<br />

micuţilor lor un foarte mare<br />

rău: răsfăţul.<br />

Iată cele mai importante<br />

consecinţe pe termen lung ale<br />

răsfăţului asupra copiilor:<br />

• În mod paradoxal, copi-<br />

lul care primeşte totul se simte<br />

ca şi cum nu ar avea nimic.<br />

El devine, treptat, permanent<br />

nesatisfăcut şi în consecinţă,<br />

nefericit. În consecinţă, îşi va<br />

exprima frustrarea printr-un<br />

comportament sfidător, opoziţionist<br />

şi manipulativ şi va<br />

cere din ce în ce mai mult în<br />

speranţa că, într-o zi, se va<br />

simţi împlinit.<br />

• Lipsit de exerciţiul motivaţiei<br />

interne şi obişnuit să<br />

primească ceva pentru orice<br />

face, copilul răsfăţat ajunge<br />

să condiţioneze orice efort<br />

al său de primirea imediată a<br />

unei recompense. El devine<br />

astfel total dependent de aspectele<br />

materiale ale vieţii,<br />

dar şi de ceilalţi, pentru a-i<br />

satisface nevoile. Ca adult, ar<br />

putea dezvolta comportamente<br />

de dependenţă (de mâncare,<br />

alcool, jocuri de noroc, bani,<br />

cumpărături etc).<br />

• Pentru că nu a învăţat<br />

că o relaţie presupune atât „a<br />

primi” cât şi „a da”, copilul<br />

răsfăţat nu ştie cum să stabilească<br />

şi să păstreze prietenii<br />

adevărate. El poate deveni insensibil<br />

la nevoile altora, ab-<br />

sorbit fiind de propriile nevoi<br />

şi de satisfacerea imediată a<br />

acestora. Ca adult, se va simţi<br />

singur şi neînţeles.<br />

• Copilul răsfăţat nu îşi<br />

dezvoltă abilităţile de a rezolva<br />

probleme, de a găsi soluţii<br />

şi de a tolera frustrările. Drept<br />

urmare, în relaţia cu alte persoane,<br />

mai târziu, nu va şti<br />

cum să facă faţă într-un mod<br />

decent situaţiilor de incertitudine<br />

sau de refuz.<br />

• Ajuns la vârsta deciziilor<br />

importante, tânărul obişnuit<br />

să primească totul se simte<br />

străin de orice dorinţă de a<br />

face ceva pentru care ar trebui<br />

să depună un minim de efort.<br />

Aflat pentru prima dată singur<br />

în faţa vieţii, el devine confuz<br />

şi dezamăgit.<br />

De la încredere în sine<br />

la înţelegere faţă de sine<br />

Trăim într-o lume unde le-<br />

gea este făcută de cei puternici,<br />

iar îndrăzneţii sunt cei care reuşesc<br />

în viaţă. Copilul tău trebuie<br />

să plece din start cu aceste<br />

calităţi: curaj şi încredere.<br />

Culmea este că deşi legea<br />

este făcută de cei curajoşi şi<br />

îndrăzneţi, noile generaţii tind<br />

să fie din ce în ce mai lipsite<br />

de încredere şi mai îngrijorate<br />

de viitor. Secretul pe care<br />

trebuie să-l ştie părinţii isteţi<br />

este că nu este suficient să-l<br />

îndemni pe cel mic să vorbească<br />

chineză şi engleză<br />

(deşi este deja banal), să ştie<br />

logaritmi în clasa a III şi să<br />

citească tratate de dezvoltare<br />

personală în clasa a II (exagerez,<br />

dar nu foarte mult).<br />

În timp ce îşi încurajează<br />

copiii să obţină rezultate bune<br />

la învăţătură, părinţii trebuie<br />

să-i dezvolte curajul şi încrederea<br />

în sine, calităţi esenţiale<br />

pentru atingerea adevăratului<br />

succes.<br />

Copiii cărora li se cultivă<br />

încrederea de sine şi un spirit<br />

relaxat vor deveni adulţi siguri<br />

pe ei şi lipsiţi de griji inutile.<br />

Aşadar, dacă eşti părinte,<br />

ar trebui să ai grijă să îi cultivi<br />

inteligenţa emoţională şi să îl<br />

înveţi să obţină lucrurile pe<br />

care şi le doreşte şi pe care<br />

crede că nu le-ar putea reuşi.<br />

Nu este suficient să îi arăţi<br />

că ţie îţi pasă de reuşitele lui,<br />

ci trebuie să îi arăţi că vrei să<br />

afle şi alţii de ele. Astfel, spune-le<br />

prietenilor tăi şi rudelor<br />

ce lucru bun a făcut copilul<br />

tău, astfel încât să primească<br />

aprecieri şi din partea altora,<br />

nu doar a ta.<br />

Ascultă gândurile copilului<br />

tău, dar nu îi spune că este<br />

prostuţ că îşi face astfel de<br />

griji, ci zi-i că este normal să<br />

le aibă uneori. Încurajează-l<br />

să îţi povestească despre ceea<br />

ce îl macină, iar când o face,<br />

ascultă-l şi sfătuieşte-l.<br />

Dacă vrei să ai un copil<br />

puternic, trebuie să fii şi tu un<br />

om puternic. Sau măcar să îi<br />

arăţi lui că eşti o persoană puternică.<br />

Nu îţi expune grijile<br />

în faţa celui mic, controleazăţi<br />

impulsul de a te plânge de<br />

propriile neajunsuri în faţă lui<br />

şi fii un model de curaj pentru<br />

el. Are cel mai mare efect!<br />

Modelul părinţilor este primul<br />

model şi cel care îşi pune cel<br />

mai mult amprenta pe dezvoltarea<br />

lui viitoare.


Pagina copiilor IUNIE<br />

2016 17<br />

Dragii mei cititori,<br />

Autor: Camelia Jula<br />

Luna iunie începe cu o mare<br />

s ărbătoare: Ziua Internaţională<br />

a C opiilor. Vă îmbrăţişez cu drag<br />

pe toţi şi vă doresc să creşteţi<br />

mari, frumoşi şi sănătoşi! Vă îndemn<br />

să căutaţi bucuria lecturii<br />

în paginile cărţilor minunate, pe<br />

care le-au creat pentru voi marii<br />

scriitori. La revedere!<br />

Prof. Letiţia Coza - Lunca/Brad<br />

România<br />

Bucuria<br />

l ecturii<br />

Ziua Copiilor<br />

Zâmbeşte soarele strălucitor:<br />

„Iată, azi e ziua lor!”<br />

Unu Iunie – cum se ştie –<br />

A adus cu bucurie<br />

Copiilor din orice ţară<br />

O frumoasă zi de vară.<br />

Prietenii se leagă-acum,<br />

Imediat pornesc la drum;<br />

Iar baloane colorate<br />

Lin se-nalţă-n cer, departe.<br />

O mare de inimi e-ntregul Pământ,<br />

Râu de iubire e orice cuvânt!<br />

Letiţia Coza<br />

Sub Semn Eminescu<br />

Se pare c-am întârziat!<br />

Unde sunteţi? M-aţi aşteptat?<br />

Bineţe eu vă dau: „Salut!”<br />

Sub semnul binecunoscut.<br />

E iarăşi floarea teiului în toi,<br />

Mă-mbată cu miresme noi...<br />

Nirvana – dulce, veşnic somn –<br />

E pentru-al poeziei domn<br />

Miraculoasă dezlegare.<br />

Iubire, suferinţă şi visare<br />

Ni le-a lăsat pentru vecie,<br />

Ele sunt pură armonie.<br />

Simţiţi vibraţia sonoră –<br />

Ceasul de taină? Sfântă oră,<br />

Uneşte-ne prin poezie!<br />

Soluţiile careurilor din numărul trecut:<br />

Textul „Peter Pan” Careul „ Grădina fermecată”:<br />

1. Fine; 2. Peter; 3. Personajul; 4. Lumea; 5. Zâne; 6. Crescut; 7. Băiat; 8. Minunat; 9. Năstruşnicul.<br />

Verticala AB: Fermecată<br />

Textul „Peripeţiile Alicei”, Careul „În Ţara Minunilor”:<br />

1. Recomand; 2. Iubitorii; 3. Năpasta; 4. Evantaiul; 5. Obişnuit; 6. Ridicolă; 7. Exploreze; 8. Lacom;<br />

9. Salvatoare. Verticala AB: Minunilor<br />

Jocul<br />

sinonimelor*<br />

*Sinonime = cuvinte cu acelaşi înţeles<br />

Invitaţie la<br />

scris<br />

Jocul<br />

antonimelor*<br />

*Antonime = cuvinte cu înţeles opus<br />

Completează rândurile punctate cu sinonime ale cuvintelor date.<br />

Pe verticala AB, iniţialele cuvintelor scrise de tine vor forma<br />

cuvinte noi.<br />

Completează rândurile punctate cu antonime ale cuvintelor date.<br />

Pe vertic ala AB, iniţialele cuvintelor scrise de tine vor forma<br />

cuvinte noi.<br />

Joc 1: A<br />

Joc 2: A<br />

Joc 3: A<br />

Joc 4: A<br />

Viaţă<br />

Splendid<br />

Captivant<br />

Inedit<br />

Excelent<br />

Astru<br />

Împărat<br />

Lume<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

Priceput<br />

Codru<br />

Cândva<br />

Viaţă<br />

Şcolar<br />

Şnur<br />

Îndrăzneţ<br />

Deştept<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

B<br />

B<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

Întuneric<br />

Inuman<br />

Descreşte<br />

Pieritor<br />

Normal<br />

Nefiinţă<br />

Ăla<br />

Apus<br />

Pitic<br />

Zgomot<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

B<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

Urât<br />

Neatent<br />

Mic<br />

Ură<br />

Îngust<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

....<br />

................................. Disciplinat ....<br />

................................. Acolo ....<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

B<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

.................................<br />

(Soluţii – Verticalele AB: Jocul 3: Luceafărul; Jocul 4: Familia [revista în care a publicat<br />

Eminescu prima sa poezie în 1866]).<br />

(Soluţii – Verticalele AB:<br />

Jocul 1 – Eminescu; Jocul 2: Ipoteşti [locul copilăriei lui Eminescu]).


18<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Zoe Stoleru Martí<br />

Ingeniero geógrafo - Valencia<br />

Español<br />

Patrimonio Unesco<br />

Rumanía cuenta con un<br />

patrimonio Unesco poco conocido<br />

para el turista que inicia<br />

la planificación del viaje<br />

abriendo la guía de Rumanía.<br />

Sin embargo no por ello son<br />

ejemplos menores de las<br />

joyas arquitectónicas y culturales<br />

que podemos encontrar<br />

durante nuestra ruta.<br />

Las iglesias de madera de<br />

Maramures son buen ejemplo<br />

de ello. Dispersas por toda la<br />

región fronteriza con Ucraina,<br />

poco señalizadas y casi siempre<br />

al final de una carretera<br />

por donde ya pensamos que<br />

nos hemos perdido, las iglesias<br />

(biserica) de madera de<br />

Maramures suelen abrir sus<br />

puertas gracias a vecinos que<br />

nos enseñan su un estilo lejano<br />

al de las suntuosos centros de<br />

culto de España o Italia.<br />

Los Monasterios de<br />

Bucovina quizá son la imagen<br />

más recurrente de las portadas<br />

turísticas de Rumanía. Sus<br />

magnificos frescos externos<br />

felizmente recuperados tras<br />

una ardua estrategia de restauración,<br />

maravillan por el espectáculo<br />

de colorido y la paz<br />

que transmite sus entornos<br />

ajardinados donde los monjes<br />

pululan intentando seguir su<br />

rutina de oración. Los monasterios<br />

de Arbore, Humor,<br />

Moldovita, Patrauti, Voronet,<br />

Suceavita o Neamt entre otros<br />

menores, suponen la mayor<br />

concentración de de pinturas<br />

murales del mundo.<br />

La ciudad sajona de<br />

Sighisoara es el conjunto<br />

monumental más importante<br />

de Rumanía. Toda la ciudad<br />

es parte de un complejo de<br />

ciudad medieval poco alterado<br />

por el tiempo, que la<br />

Unesco no ha pasado por alto.<br />

En el sur de Rumanía, encontramos<br />

las fortalezas dacias<br />

de los montes de Orastie.<br />

Se trata de los antiguos asentamientos<br />

del pueblo dacio,<br />

datados entre el I a.C i el I<br />

d.C, antes de la invasión romana.<br />

Aunque los restos no<br />

son muy representativos, la<br />

gran documentación sacada a<br />

la luz gracias a la excavación<br />

arqueológica ha puesto de relieve<br />

el alto desarrollo cultural<br />

de los dacios.<br />

Las iglesias fortificadas de<br />

Transilvania eran auténticos<br />

fortines amurallados en la<br />

baja edad media. La fortaleza<br />

campesina de Prejmer fue<br />

designada patrimonio de la<br />

Unesco por la ser la más completa<br />

y mejor conservada de<br />

toda Transilvania, si bien el<br />

listado completo lo componen<br />

Biertan, Câlnic, Viscri,<br />

Dârjiu, Saschiz y Valea Viilor.<br />

Monasterios del Valle de<br />

Olt. Uno de ellos, el monasterio<br />

de Horezu fue incluido en la<br />

lista de patrimonio de la Unesco.<br />

Son la manifestación perfecta<br />

del arte de Valaquia que<br />

va del XIV al XVIII. Ligados<br />

a la historia de los Voivodas,<br />

estos centros religiosos no sólo<br />

en Rumanía<br />

siguen activos, si no que su comunidad<br />

aumenta cada año.<br />

El Delta del Danubio que<br />

formó parte del p atrimonio<br />

Unesco a partir de 1991 conserva<br />

una variedad de ecosistemas<br />

diferentes único en<br />

E uropa. Centenares de especies<br />

de flora y Fauna se diseminan<br />

en las marismas que<br />

riega el Mar Negro.<br />

Los siguientes sitios y monumentos<br />

se encuentran en la<br />

lista de lugares en evaluación<br />

por la UNESCO, por lo que<br />

pueden entrar a formar parte<br />

del Patrimonio Universal<br />

muy pronto.<br />

El centro histórico de Sibiu<br />

con su Gran Plaza y los edificios<br />

y murallas que la rodean.<br />

Balneario de Băile Felix<br />

Băile Felix es la estación<br />

balnearia más importante de<br />

Rumanía, y muy reco nocida<br />

a nivel europeo, ya conocida<br />

por los romanos que la denominaban<br />

“balneario de la<br />

felicidad”. La zona es rica en<br />

minerales con propiedades terapéuticas,<br />

de modo que sus<br />

aguas termales y sus lodos<br />

son beneficiosas para todo<br />

tipo de tratamientos, desde el<br />

reúma, cuidado de la piel, o<br />

simplemente el ocio.<br />

Además las temperaturas<br />

suaves de invierno y templadas<br />

del verano hacen que el<br />

clima sea muy apreciado para<br />

visitar la estación balnearia<br />

durante todo el año.<br />

Además de los diferentes<br />

servicios y tratamientos, el<br />

complejo de Băile Felix, cuenta<br />

con piscinas y toboganes<br />

al estilo parque acuático, siendo<br />

una actividad apta para<br />

niños y adultos.<br />

En la población hay un grupo<br />

de hoteles que nos ofrecen<br />

alojamiento desde opciones<br />

económicas a otras más selectas<br />

y de lujo. Desde luego<br />

si estamos en Oradea de vacaciones<br />

no debemos olvidarnos<br />

de pasar por Băile Felix.<br />

Además de los diferentes<br />

servicios y tratamientos, el<br />

complejo de Băile Felix, cuenta<br />

con piscinas y toboganes<br />

al estilo parque acuático,<br />

siendo una actividad apta<br />

para niños y adultos. En la<br />

población hay un grupo de<br />

hoteles que nos ofrecen alojamiento<br />

desde opciones.


Naturaleza<br />

Salina de Turda<br />

El silencio es una de las millones las personas que<br />

expresiones más frecuentes han disfrutado de un lugar<br />

cuando los miles de turistas diferente y especial. Para los<br />

son engullidos por la tierra expertos, la mina de Turda es<br />

en la mina de sal de Turda, el lugar subterráneo más bello<br />

atraídos por las miles de fotos<br />

que circulan por internet. que esté entre los 25 destinos<br />

del mundo y no es extraño<br />

Desde que en 1992 abrió del mundo más valorados por<br />

sus entrañas, son más de dos los turistas.<br />

Historia de la mina<br />

La formación de la mina tiene<br />

alrededor de 13 millones<br />

de años, cuando se formó un<br />

depósito de sal marina que<br />

quedó concentrada en unas<br />

condiciones climáticas que la<br />

compactaron en unos niveles<br />

de gran tamaño.<br />

Español IUNIE<br />

2016 19<br />

La sal en Turda se ha extraído<br />

desde la antigüedad,<br />

existiendo menciones ya en el<br />

año 1075, y con un pleno funcionamiento<br />

hasta 1932 cuando<br />

se paralizó su explotación.<br />

Sin embargo hay constancia<br />

de que para los romanos fue<br />

una de las principales minas<br />

de sal de todo el Imperio.<br />

Potaissa, el castrum romano<br />

surgido sobre el asentamiento<br />

primigenio dacio creció gracias<br />

a la mina, logrando su<br />

estatus de municipium y de<br />

colonia.<br />

En la Edad Media, el control<br />

de la mina significó una<br />

poderosa arma económica<br />

para Turda, que suministraba<br />

a toda Transilvania. En 1840<br />

la producción disminuyó y<br />

la calidad de la sal empeoraba,<br />

de modo que para cuando<br />

acabó la extracción de sal en<br />

1932, más de 3 billones de<br />

toneladas se habían arrancado<br />

sin emplear ningún tipo<br />

de explosivo de las profundidades,<br />

creando el ecosistema<br />

artificial que hoy visitamos en<br />

la mina de Turda.<br />

Durante la segunda guerra<br />

mundial fue refugio más que<br />

seguro contra las bombas e<br />

incluso se habilitó para curar<br />

los quesos. La reapertura de<br />

la mina como espacio turístico<br />

significó un auténtico<br />

auge turístico, dinamizado<br />

con la remodelación de 2008<br />

que supuso una simbiosis<br />

entre arquitectura futurista y<br />

la propia grandiosidad de la<br />

mina. Fruto de este lavado de<br />

cara se aprovecharon las cualidades<br />

de la sal para crear un<br />

centro de haloterapia y spa.<br />

Como muchos tratamientos<br />

contra afecciones respiratorias<br />

son de impacto y requieren<br />

largas sesiones durante semanas,<br />

se habilitaron distracciones<br />

que van desde el ping<br />

pong, bolos, minigolf, futbol<br />

en el pequeño campo de hierba<br />

sintética o bádminton.<br />

Entre todas las actividades, la<br />

noria suele ser la más frecuentada.<br />

Visita a la mina<br />

Los sistemas de explotación<br />

se han conservado para<br />

atestiguar cuan rudimentarios<br />

eran y durante la visita<br />

los guías nos explicarán que<br />

herramientas y procedimientos<br />

se empleaban. El tour<br />

por las minas empieza en la<br />

nueva entrada que asemeja un<br />

platillo volante. El descenso<br />

lo podemos llevar a cabo en<br />

el ascensor panorámico o por<br />

las escaleras.<br />

El tamaño de sus salas (que<br />

poseen nombre de reyes y<br />

reinas) recuerda al de la catedrales<br />

más grandes, con<br />

espacios gigantescos como el<br />

de la sala de la Mina Rudolf<br />

(la más cercana a la superficie),<br />

con unas dimensiones<br />

de 42 metros de altura, 80 de<br />

largo y 50 de ancho. Algunas<br />

de las partes más bellas<br />

del recorrido son la galería<br />

Franz Josef (creda en el siglo<br />

XIX), o las Crivac, habitaciones<br />

octogonales formadas<br />

por maquinaria rudimentaria<br />

para la elevación de rocas<br />

de sal a la superficie (únicas<br />

que permanecen en su lugar<br />

de extracción); o la mina<br />

T erezia (con su característica<br />

forma cónica) que alberga un<br />

oscuro lago con una isla de<br />

sal en el centro. Noria, campo<br />

de fútbol para ciegos, un<br />

pequeño lago donde montar<br />

en barco a remos, minigolf…<br />

Y es que la mina además de<br />

su historia ofrece muchas posibilidades,<br />

como la del teatro<br />

que acoge conciertos.<br />

Como llegar<br />

La mina de sal de Turda localizada<br />

en las afueras de la<br />

ciudad homónima, en el Valle<br />

Durgau-Sarata Turda, dista<br />

apenas 30 km y media hora de<br />

Cluj Napoca, en la región de<br />

Transilvania. Se puede llegar<br />

en coche de alquiler o en taxi<br />

desde Turda, pero conviene<br />

preguntar si en periodo de verano<br />

hay autobuses.<br />

Castillo de Peles<br />

en Sinaia<br />

Uno de los puntos de mayor<br />

afluencia turística de Rumanía<br />

es el tour por Sinaia, una bella<br />

localidad alpina a los pies de<br />

los montes Bucegi, en el Valle<br />

de Prahova. Su emblema es el<br />

Castillo de Peles, un palacio<br />

de arquitectura neorrenacentista<br />

con toques sajones.<br />

Además del singular castillo<br />

y el monasterio, Sinaia es<br />

conocida en Rumanía como<br />

localidad balnearia, con aguas<br />

cuyas sales minerales son<br />

apreciadas para diversos tratamientos.<br />

A ello hay que sumar<br />

los hoteles de lujo dotados con<br />

tratamientos de bienestar, casinos<br />

y todo tipo de diversiones<br />

que convierten la ciudad en un<br />

paraíso para esquiadores.<br />

Visita al Castillo de Peles<br />

Situado a las afueras del<br />

centro, su denominación de<br />

castillo puede resultar cuando<br />

menos confusa ya que nunca<br />

aparentaría tener vocación<br />

defensiva y en efecto su construcción<br />

es del siglo XIX,<br />

bajo el auspicio del rey Carol<br />

I que en 1873 quiso deslumbrar<br />

a la corte europea con un<br />

compendio de ostentación y<br />

lujo que no deja indiferente.<br />

Posteriormente, desaparecida<br />

la monarquía fue la residencia<br />

presidencial en verano.<br />

Casi 150 años después apenas<br />

ha cambiado un ápice y con<br />

una sensación de profanación<br />

temporal deambulamos por<br />

sus estancias suntuosas.<br />

„Los salones y habitaciones<br />

(más de 160) son una sucesión<br />

de mobiliario a cada cual<br />

más rico en detalles, con lámparas<br />

gigantescas de cristal de<br />

Murano, vidrieras ricamente<br />

decoradas, balaustradas de<br />

marfil, o vajillas de porcelana<br />

de Meissen y Sevres.<br />

El entorno del castillo se<br />

armoniza con los bosques de<br />

abetos y los jardines y esculturas<br />

que Romanelli diseñó<br />

para gusto de los cortesanos.<br />

Una de las curiosidades del<br />

Castillo de Peles es que fue<br />

el primero en ser iluminado<br />

por corriente eléctrica, siendo<br />

otro de los caprichos de sus<br />

dueños, que construyeron una<br />

pequeña central hidroeléctrica<br />

junto al río.<br />

Horarios - De miércoles a<br />

domingo de 09:00 a 16:00.<br />

Sinaia está a 120 kilómetros<br />

de Bucarest y a apenas 50 de<br />

Brasov.<br />

Excursiones desde Sinaia<br />

- Lugares cercanos son las<br />

Montañas Bucegi, Brasov,<br />

Poiana Brasov o Predeal.<br />

Zoe Stoleru Martí<br />

Ingeniero geógrafo - Valencia


20<br />

IUNIE<br />

2016<br />

Comunitate<br />

1 Iunie<br />

De ziua ta, copile drag,<br />

Şi soarele îţi bate-n prag,<br />

Când dimineaţa te trezeşti<br />

Şi veselie răspândeşti.<br />

De dragul tău şi florile<br />

Şi-au colorat petalele,<br />

Iar fluturii dansează-n zbor<br />

De Ziua Copiilor.<br />

Cristina Maimer (13 ani)<br />

Benissa / Alicante<br />

Ziua Copilului a fost menţionată<br />

pentru prima dată la<br />

G eneva la Conferinţa M ondială<br />

pentru Protejarea şi Bunăstarea<br />

Copiilor în august 1925, acolo<br />

unde 54 de reprezentanţi din diferite<br />

ţări au adoptat D eclaraţia<br />

pentru P r otecţia Copilului.<br />

Castellón de la Plana<br />

„Râzi copil frumos, e ziua ta!”<br />

nă de o zi denumită „Ziua<br />

Copilului”. 1 Iunie este probabil<br />

una dintre cele mai fericite<br />

zile din an pentru cei mai<br />

mici dintre noi. Copiii sunt<br />

sărbătoriți, primesc cadouri și<br />

au parte numai de bucurii.<br />

”Râzi copil frumos, e ziua<br />

ta!”<br />

Asociațiile Europa Cultural,<br />

Centru Civic și ARCVA din<br />

Castellón de la Plana, au organizat<br />

duminică, 29 mai,<br />

o acțiune pentru copiii și<br />

părinții din cadrul acestor<br />

organizații.<br />

Pe parcursul zilei, adulți și<br />

copii au petrecut împreună,<br />

bucurându-se de jocurile, muzica<br />

şi dansul celor mici, un<br />

bun prilej pentru a uita de toate<br />

grijile cotidiene și de a ne<br />

aminti de cea mai frumoasă<br />

iluzie: copilăria!<br />

Micuții prezenți au fost<br />

centrul atenţiei, fiind răsfăţaţi<br />

de către sponsorii acțiunii cu<br />

dulciuri, prăjituri şi diverse<br />

cadouri.<br />

Ziua Copilului este o sărbătoare<br />

care ne îndeamnă să ne<br />

minunăm şi să ne bucurăm de<br />

fiecare zi şi clipă a vieţii, precum<br />

cei mici. Să sărbătorim<br />

în fiecare an alături de copiii,<br />

nepoţii, fraţii sau vecinii noştri,<br />

şi să ne lăsăm inspiraţi de<br />

bucuria lucrurilor simple sau<br />

să nu uităm de copilul din noi!<br />

A consemnat:<br />

Mihaela Luncan – Asociația<br />

Europa Cultural / Castellón<br />

de la Plana<br />

***<br />

Ziua Internațională<br />

a Copilului<br />

sărbătorită și la<br />

Valencia<br />

„Copiii sunt mâinile cu<br />

ajutorul cărora atingem cerurile!”<br />

(He<strong>nr</strong>y Ward Beecher).<br />

Aşa începea un mic anunţ pe<br />

pagina Asociaţiei R omânilor<br />

din Valencia (Arova), iar<br />

duminică, 29 mai, curtea<br />

B isericii Ortodoxe Române<br />

„Sfinţii Arhangheli Mihail şi<br />

Gavriil” s-a umplut de râsete<br />

zglobii şi baloane colorate<br />

sărbătorind, cu câteva zile în<br />

avans, Ziua Copilului.<br />

Timp de mai mult de trei<br />

ore, neobosiţi, supravegheaţi<br />

de către organizatori şi părinţi,<br />

micuţii au luat parte la<br />

o mulţime de activităţi specifice<br />

unei sărbători ale copilăriei.<br />

Au desenat pe asfalt, au<br />

utilizat cu măiestrie creioane<br />

colorate şi carioci creând<br />

adevărate opere de artă, s-au<br />

jucat cu baloane gigantice de<br />

săpun, au sărit şi au alergat,<br />

au modelat baloane colorate.<br />

Din peisaj nu a lipsit nici<br />

castelul gonflabil care a fost<br />

unul dintre principalele puncte<br />

de atracţie ale zilei, aducând<br />

o pată specială de culoare<br />

şi amuzament. Baloanele<br />

După această conferinţă, multe<br />

guverne au introdus Ziua<br />

C opilului.<br />

În anul 1954 Fondul<br />

I nternaţional pentru Urgenţe<br />

ale Copiilor al Naţiunilor<br />

U nite (UNICEF) a recomandat<br />

ca fiecare stat să dispuumplute<br />

cu heliu au fost prilej<br />

de mare bucurie, fiecare copil<br />

fiind recompensat cu câte<br />

unul. Lăudabil a fost şi efortul<br />

copiilor mai mari, care au<br />

inventat diferite jocuri pentru<br />

cei mai mici, i-au îndrumat şi<br />

i-au supravegheat cu multă<br />

grijă.<br />

Paleta de activităţi a fost<br />

completată şi de un atelier de<br />

lucru manual, în care micuţii<br />

sărbătoriţi şi-au confecţionat<br />

singuri cadouri, lănţişoare şi<br />

brăţări din diverse materiale.<br />

La final, după atâta joacă şi<br />

alergat, părinţii le-au pregătit<br />

un picnic cu multe dulciuri<br />

şi prăjituri special pregătite<br />

pentru ei de către un grup de<br />

mame cu imaginaţie.<br />

Atmosfera de joc şi voie<br />

bună a făcut dificilă misiunea<br />

părinţilor de a anunţă ora plecării,<br />

cei mici lăsându-se cu<br />

greu desprinşi de locul unde<br />

au petrecut atât de plăcut de<br />

ziua lor.<br />

A consemnat:<br />

Maria Simona Toadere -<br />

Asociaţia Românilor din<br />

Valencia (Arova)


Supă cremă de<br />

conopidă și b roccoli<br />

Reţetele Annei IUNIE<br />

2016 21<br />

Ingrediente:<br />

• 450 de grame de broccoli<br />

• 450 de grame de conopidă<br />

• 1 cartof de mărime medie<br />

• 1 ceapă de mărime medie<br />

• 20 de grame de unt<br />

• 1 căţel de usturoi<br />

• 2 tije de ţelină apio<br />

• 100 de grame de smântână<br />

lichidă<br />

• 1 lingură de făină<br />

• ulei pentru prăjit<br />

• sare şi piper<br />

Mod de preparare:<br />

Am oprit separat câte 100<br />

de grame de conopidă și 100<br />

de grame de broccoli, pentru<br />

garnitura de legume tempura.<br />

Ceapa se toacă mărunt, la<br />

fel şi ţelina apio, căţelul de<br />

usturoi se zdrobeşte. Într-o<br />

oală cu volumul de minimum<br />

2 litri se topeşte untul pe foc<br />

mediu spre mic. Se adaugă legumele,<br />

o priză de sare şi se<br />

călesc 2-3 minute, până când<br />

încep să se înmoaie.<br />

Imediat ce legumele s-au<br />

înmuiat, se adaugă cartoful<br />

curăţat, bine spălat şi tăiat cubuleţe.<br />

Se adaugă 500 de ml.<br />

de apă fierbinte şi se fierbe<br />

cartoful timp de 5-6 minute,<br />

apoi se adaugă conopida şi<br />

broccoli și se acoperă totul cu<br />

apă fierbinte. Se fierb legumele<br />

la foc mediu timp de 8<br />

minute.<br />

De îndată ce atât conopida<br />

şi broccoli, cât şi cartoful<br />

sunt bine fierte, se pasează<br />

supa cu blenderul de mână.<br />

Dacă doriţi o textură foarte<br />

fină, treceţi supa printr-o sită<br />

deasă. Se adaugă smântână,<br />

sare şi piper după gust şi…<br />

e gata!<br />

Pentru garnitura de legume<br />

tempura, fierbeţi legumele<br />

păstrate deoparte în<br />

apă clocotită cu sare, timp<br />

de 3 minute, apoi scurgeţi<br />

apa printr-o strecurătoare.<br />

Într-un castronel, amestecaţi<br />

făina cu o priză de sare apoi,<br />

amestecând continuu, adăugaţi<br />

apă foarte rece, atâta cât<br />

e nevoie pentru a se forma un<br />

aluat de consistenţa celui de<br />

clătite. Încingeţi într-o tigaie<br />

ulei pentru prăjit, daţi bucheţelele<br />

de broccoli şi conopidă<br />

prin aluat, apoi prăjiţi-le 2-3<br />

minute în uleiul încins, până<br />

devin uşor aurii.<br />

Scoateţi din tigaie legumele<br />

cu înveliş crocant cu o<br />

spumieră, scurgându-le bine,<br />

apoi lăsaţi-le să se dreneze<br />

de ulei pe un strat de hârtie<br />

absorbantă de bucătărie.<br />

Se împarte supa cremă de<br />

broccoli şi conopidă în boluri<br />

sau farfurii adânci şi se<br />

adaugă deasupra bucheţelele<br />

crocante chiar în momentul<br />

servirii, ca să nu se înmoaie.<br />

Poftă bună!<br />

Macrou la cuptor<br />

cu sos de muştar<br />

Ingrediente:<br />

• 2 bucăţi de macrou<br />

• 1 lingură de muştar obişnuit<br />

• 1 lingură și 1/2 de muştar cu<br />

boabe întregi (dijon)<br />

• zeamă de la 1/2 de lămâie<br />

• 1 ceapă mijlocie<br />

• 1 căţel mic de usturoi<br />

• 2 frunze mici de dafin<br />

• 1 bucheţel de tarhon proaspăt<br />

(3-4 fire)<br />

• 100 ml. de vin alb sec<br />

• 100 ml. de smântână nefermentată<br />

• 30 de grame de unt<br />

• 1 lingură de ulei de măsline<br />

extravirgin<br />

• sare şi piper<br />

Preparare:<br />

Macroul trebuie să fie<br />

decongelat și eviscerat. Se<br />

elimină coloana vertebrală,<br />

smulgând-o din dreptul capului<br />

și îndepărtând-o pe cât mai<br />

jos posibil către coadă. Se taie<br />

peștele în lung, pe jumătate,<br />

fără cap. Se spală bine cu apă<br />

rece şi se zvântă cu şervet.<br />

Se sărează şi se piperează,<br />

și pe o parte și pe alta, se<br />

împarte 1 linguriţă de muştar<br />

cu boabe întregi pentru ambii<br />

peşti, se pune pe fiecare câte 1<br />

frunză mică de dafin şi câte 1<br />

fir de tarhon. Se taie căţelul de<br />

usturoi în felii subţiri care se<br />

presară pe fiecare pește și se<br />

aşează într-o tavă termorezistentă.<br />

Se adaugă 1/2 din unt în<br />

fulgi sau felii subţiri, uleiul de<br />

măsline şi zeama de lămâie.<br />

Tava se dă la cuptorul preîncins<br />

la 200 de grade C elsius.<br />

Între timp, se toacă cea-<br />

pa foarte mărunt, se topeşte<br />

untul rămas într-o crăticioară<br />

şi ceapa se căleşte 2-3<br />

minute în unt, amestecând<br />

constant. Se adaugă vinul<br />

şi se fierbe încă 3 minute.<br />

Se trage crăticioara de pe<br />

foc, se adaugă smântâna şi<br />

câte 1 lingură de muştar şi 1<br />

lingură de muştar de Dijon.<br />

Se amestecă bine şi se potriveşte<br />

gustul cu sare şi piper.<br />

Se scoate tava cu macroul<br />

din cuptor, şi se toarnă sosul<br />

deasupra peştilor.<br />

Se dă tava din nou la cuptor<br />

pentru încă 8-10 minute. Se<br />

serveşte peştele fierbinte, direct<br />

din tava în care s-a copt,<br />

cu sos, felii de lămâie şi o garnitură<br />

la alegere.<br />

***<br />

Ingrediente:<br />

• 250 g. pişcoturi de șampanie<br />

• 500 g. cremă Philadelphia<br />

• 4 ouă întregi<br />

• 1 praf de sare<br />

• 1 linguriţă extract de vanilie<br />

• 3 lămâi<br />

• 70 g. unt cu 80% grăsime<br />

• 350 g. zahăr<br />

• 50 ml. lichior de lămâie<br />

• 250 g. căpşuni<br />

• frunzuliţe de mentă proaspătă<br />

pentru decor<br />

Preparare:<br />

1. Se curăţă cu un peeler<br />

coaja galbenă de pe două lămâi<br />

(bine spălate şi şterse, în prealabil)<br />

apoi lămâile se storc. Două<br />

ouă se separă, albuşurile păstrându-se<br />

deoparte. Gălbenuşurile,<br />

cele 2 ouă întregi rămase,<br />

150 g. zahăr şi zeama stoarsă a<br />

celor două lămâi se pun într-o<br />

crăticioară şi se bat cu telul în<br />

formă de pară până se omogenizează.<br />

Se transferă crăticioara<br />

pe foc, se adaugă coaja galbenă<br />

a lămâilor şi untul tăiat în bucăţele.<br />

Se fierbe totul împreună<br />

amestecând continuu, pentru a<br />

pregăti un lemon curd. Nu va<br />

dura mult, aşa că nu renunţaţi<br />

să amestecaţi continuu, pentru<br />

că altfel ouăle s-ar putea transforma<br />

în omletă. Imediat ce se<br />

îngroaşă, compoziţia se trage<br />

de pe foc şi se trece prin sită,<br />

cât încă este caldă. Se lasă deoparte<br />

să se răcească.<br />

2. Pasul următor este prepararea<br />

unei bezele intaliene.<br />

Într-o crăticioara se pun 60 g.<br />

zahăr şi 50 ml. de apă. Se pune<br />

crăticioara pe foc. Separat, albuşurile<br />

se bat spumă tare cu<br />

praful de sare şi se adaugă 40<br />

g. zahăr, treptat. În momentul<br />

în care bezeaua ajunge în<br />

stadiul de a forma creste la<br />

suprafaţă, siropul de zahăr<br />

trebuie să fie încălzit la 117<br />

grade Celsius, sau, dacă nu<br />

aveţi termometru cu citire instantanee,<br />

să fie legat ca pentru<br />

dulceaţă, fără a se carameliza,<br />

însă. Se toarnă siropul în fir<br />

subţire peste bezea, în timp<br />

ce se bate la viteză medie, iar<br />

după ce siropul s-a încorporat,<br />

Tiramisu de căpșuni<br />

se măreşte viteza şi se bate în<br />

continuare până când bezeaua<br />

se răceşte complet (până la<br />

temperatura camerei).<br />

3. Se pune pe foc o crăticioară<br />

cu zeama şi coaja galbenă de<br />

la cea de-a 3-a lămâie, 100 g.<br />

zahăr şi 100 de ml. de apă. Se<br />

fierbe doar cât să se dizolve zahărul,<br />

apoi se trage de pe foc şi<br />

se strecoară. După ce s-a răcit,<br />

se adaugă lichiorul de lămâie.<br />

4. Într-un castron separat,<br />

crema Philadelphia se bate<br />

cu mixerul doar cât să devină<br />

cremoasă, apoi se adaugă<br />

crema lemon curd deja răcită,<br />

câte 2 linguri o dată, mixând<br />

de fiecare dată. După ce toată<br />

crema de lămâie s-a încorporat,<br />

se adaugă 3 linguri cu vârf<br />

de bezea italiană peste crema<br />

Philadelphia şi se amestecă<br />

energic. Se adaugă restul de<br />

bezea şi se încorporează delicat,<br />

cu o spatulă flexibilă,<br />

ridicând compoziţia de pe<br />

fundul vasului spre suprafaţă,<br />

aşa încât să rămână cât mai<br />

spumoasă.<br />

5. Pentru asamblarea desertului,<br />

am folosit o formă de<br />

chec de 31×11 cm. Am aşezat<br />

un strat de hârtie de copt doar<br />

la fundul tăvii, apoi am aranjat<br />

un strat de pişcoturi înmuiate<br />

în siropul de lămâie pregătit la<br />

punctul 3. Atenţie, pişcoturile<br />

trebuie înmuiate, dar nu îmbibate<br />

total în sirop, ele o să îşi<br />

mai tragă umiditate şi din cremă.<br />

Deasupra am adăugat un<br />

strat de cremă şi unul de felii<br />

de căpşuni. Deasupra căpşunilor<br />

am mai întins un strat de<br />

cremă, mai subţire, ca să mă<br />

asigur că stratul următor de<br />

pişcoturi va adera bine.<br />

6. Am continuat cu un strat<br />

intermediar de pişcoturi însiropate,<br />

iar cremă, iar căpşuni,<br />

un strat subţire de cremă, cât<br />

să acopere căpşunile şi un<br />

ultim strat de pişcoturi însiropate.<br />

Am înfoliat cu atenţie<br />

forma şi am dat-o la frigider,<br />

unde e nevoie să stea măcar 3<br />

ore, ideal peste noapte.<br />

7. După ce s-a odihnit bine<br />

la frigider, tiramisu se poate<br />

răsturna pe un platou. Pentru<br />

aceasta, se pot încălzi rapid<br />

pereţii formei cu o torţa de bucătărie<br />

sau se poate scufunda<br />

scurt forma în apă fierbinte,<br />

apoi se şterge cu un prosop, se<br />

poziţionează platoul deasupra<br />

şi se răstoarnă cu o mişcare<br />

scurtă. Se decorează suprafaţa<br />

cu crema păstrată, cu cele 50 g.<br />

de căpşuni rămase, tăiate felii şi<br />

frunzuliţe proaspete de mentă.


NELU BÂRSAN<br />

www.barsantrans.com<br />

PROGRAM<br />

DISTRIBUIRE PACHETE<br />

Zona ZARAGOZA<br />

TEL: 673 810 857 ; <strong>64</strong>2 773 763<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU<br />

EJEA 9:55 LIDL<br />

TUDELA 10:45 LA GARĂ<br />

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN<br />

R OMÂNESC)<br />

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU<br />

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS<br />

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU)<br />

EBRO<br />

VITORIA 15:50 MC DONALD’S<br />

ARRASTE 16:55 MAXI DIA<br />

M ONDRAGON<br />

BERGARA 17:20 EROSKY<br />

EIBAR 17:50 LIDL<br />

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ)<br />

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TOLOSA 8:00 EROSKY<br />

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ<br />

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ<br />

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ<br />

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3<br />

(M AGAZIN ROMÂNESC)<br />

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT)<br />

JACA 13:40 PISTA DE HIELO<br />

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ<br />

FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC<br />

Zona LERIDA<br />

TEL: 618 266 341; 6<strong>64</strong> 108 325<br />

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 6<strong>64</strong> 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ALPICAT 7:50 PECO CEPSA<br />

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL<br />

BINEFAR 9:10 MAXI DIA<br />

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA<br />

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI<br />

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL<br />

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI)<br />

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL<br />

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA<br />

SOLSONA 15:45 PARCARE POD<br />

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT<br />

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ<br />

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL<br />

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR<br />

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL<br />

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ<br />

BELLVIS 20:10 LA SPLAI<br />

RUTA DUMINICĂ (TEL: 6<strong>64</strong> 108 325)<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENABARE 8:00 PARCARE<br />

PUENTE DE<br />

8:35 RESTAURANT FONDA<br />

MONTANA<br />

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS<br />

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ<br />

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE<br />

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC<br />

SORT 14:30 STAȚIE BUS<br />

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS<br />

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA<br />

Zona TARRAGONA<br />

TEL: 651 563 065; 629 104 133<br />

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

MONTBLANC 9:00 REPSOL<br />

VALLS 9:30 LIDL<br />

ALCOVER 10:00 PARC<br />

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA<br />

REUS 11:00 AUTOGARĂ<br />

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ<br />

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL<br />

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA<br />

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI<br />

LA PINEDA 13:30 SHELL<br />

RUTA DUMINICĂ BARCELONA<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR<br />

VENDRELL 8:30 MAXI DIA<br />

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER<br />

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL<br />

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL<br />

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ<br />

GAVA 11:15 LA GARĂ<br />

VILADECANS 11:45 CARREFOUR<br />

BELLVITGE 12:00 LA GALP<br />

Zona BARCELONA<br />

TEL: <strong>64</strong>2 227 838; <strong>64</strong>2 979 132<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU<br />

MARTORELL 8:45 LIDL<br />

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA<br />

RUBI 9:50 LIDL<br />

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL<br />

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ<br />

RIPOLLET 11:25 LIDL<br />

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA<br />

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO<br />

GRANOLLERS 13:15 LIDL<br />

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA<br />

TONA 14:15 MAXI DIA<br />

VIC 14:50 ALDI<br />

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic)<br />

OLOT 16:00 CARREFOUR<br />

RIPOLL 17:00 CAPRABO<br />

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA)<br />

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC<br />

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC<br />

NAVAS 19:20 LA TREN<br />

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

IGUALADA 8:00 CARREFOUR<br />

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO<br />

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO<br />

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

L’HOSPITALET DE<br />

LLOBREGAT<br />

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA<br />

CASES)<br />

10:35 C. COMERCIAL “LA<br />

FARGA”<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL<br />

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI<br />

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL<br />

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA<br />

MATARO 13:30 LIDL<br />

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE<br />

FIGUERES 16:00 LIDL<br />

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA<br />

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC<br />

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA<br />

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS<br />

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS<br />

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC<br />

Zona CASTELLON<br />

TEL: 618 759 883; <strong>64</strong>2 248 476<br />

ORAR SEDIU CASTELLON<br />

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN)<br />

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI:<br />

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ:<br />

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CULLERA - AVIZ TELEFONIC<br />

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC)<br />

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL)<br />

ALCOY 13:00 EROSKY<br />

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL<br />

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC<br />

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC<br />

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11)<br />

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO<br />

IBANEZN, NR. 4)<br />

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO<br />

DE PERTEGAS 22, BAJO)<br />

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL<br />

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP<br />

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL<br />

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY<br />

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR)<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL<br />

ALCORISA 07:30 BAR GOYA<br />

ANDORRA 08:00 EL ARBOL<br />

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN<br />

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA<br />

FABARA 10:00 BAR SPORT<br />

MAELLA - AVIZ TELEFONIC<br />

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA”<br />

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI<br />

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ)<br />

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP”<br />

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA SÂMBĂTĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN,<br />

NR. 35)<br />

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA<br />

JESUS)<br />

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/<br />

HERMANOS VALDES, NR. 13)<br />

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL<br />

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI<br />

DIA)<br />

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL<br />

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ<br />

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA<br />

OROPESA DEL<br />

MAR<br />

- AVIZ TELEFONIC<br />

RUTA DUMINICĂ<br />

LOCALITATEA ORA LOC<br />

BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9)<br />

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO<br />

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL<br />

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU<br />

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL<br />

OLIVA - AVIZ TELEFONIC<br />

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S<br />

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC<br />

VANDINGA<br />

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU<br />

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL


Mica publicitate IUNIE<br />

2016 23<br />

Important pentru cititori!<br />

• Vă rugăm să verificaţi textul<br />

anunţului şi numărul de telefon<br />

înainte de a fi trimis spre publicare<br />

redacţiei noastre!<br />

• Publicaţia <strong>Occidentul</strong> Românesc<br />

nu îşi asumă răspunderea pentru<br />

numerele de telefon greşite<br />

sau conţinutul anunţurilor de la<br />

mica publicitate!<br />

MUNCĂ - OFERTE<br />

Firmă de specialitate, angajează<br />

infirmiere calificate pentru<br />

servicii medicale profesionale<br />

și de încredere, în comunitatea<br />

Madrid. Telefon: 667 727 940,<br />

620 623 775.<br />

Firmă serioasă, caută familie<br />

de naționalitate română, fără copii<br />

în întreținere, cu vârsta între<br />

29 și 40 de ani, pentru a lucra<br />

împreună într-un hotel din nordul<br />

Spaniei (Provincia León).<br />

Cerințe obligatorii: să vorbească<br />

fluent limba spaniolă, experiență<br />

în domeniul serviciilor hoteliere,<br />

responsabilitate. Cei interesați<br />

pot trimite CV-ul cu fotografie<br />

actualizată, la adresa de e-<br />

mail: rafcadma@lesein.es, sau<br />

pot solicita detalii suplimentare<br />

la telefon: 987 562 515 (doar<br />

dimineața).<br />

Căutăm internă cu experiență<br />

demonstrabilă în îngrijirea copiilor,<br />

călcat rufe, curățenie, gătit,<br />

pentru o familie din Chamartin<br />

(Madrid). Telefon de contact:<br />

902 011 011.<br />

Se caută persoană care a lucrat<br />

cel puțin 3 ani ca internă<br />

(călcat rufe, curățenie și bucătărie),<br />

pentru o familie cu 5 copii,<br />

care locuiesc într-o casă cu 2<br />

nivele în Arturo Soria (Madrid).<br />

De copii se ocupă altă persoană.<br />

Condiții: fără obligații, referințe<br />

foarte bune, disponibilitate pentru<br />

a călătorii în Franța 15 zile<br />

în luna iulie. Se oferă contract de<br />

muncă, zi liberă: sâmbătă dupămasă<br />

și duminică. Informații la<br />

telefon: 902 011 011. Nu sunați<br />

inutil!<br />

Avem nevoie de o persoană<br />

serioasă și responsabilă, educată<br />

și ordonată, să lucreze ca și internă<br />

(călcat rufe, curățenie, gătit<br />

și îngrijit o persoană în vârstă)<br />

în Salamanca (Madrid). Cerințe:<br />

disponibilitate imediată, fără<br />

obligații, referințe excelente. Se<br />

oferă contract de muncă. Detalii<br />

la telefon: 912 844 702.<br />

Se caută persoană care să<br />

lucreze ca și internă în Pozuelo<br />

de Alarcón (Madrid). Cerințe:<br />

experiență în domeniu, în mod<br />

special, îngrijirea copiilor sub 2<br />

ani. Telefon: 606 134 252, 918<br />

6<strong>64</strong> 568.<br />

Căutăm persoană cu experiență,<br />

cu vârsta între 45 și 55<br />

de ani, pentru curățenie, călcat<br />

rufe, gătit, să ducă și să aducă<br />

copii de la școală, în Terrassa<br />

(B arcelona). Important: să dețină<br />

mașină și carnet de șofer, să locuiască<br />

în Terrassa sau împrejurimi.<br />

Informații suplimentare, la telefon:<br />

616 728 921, 616 728 921.<br />

Se caută persoană cu vârsta între<br />

25 și 40 de ani, cu experiență,<br />

atitudine pozitivă și disponibilitate,<br />

care să îngrijească un adolescent<br />

de 14 ani cu probleme<br />

de sănătate în Teyá (Barcelona).<br />

Extern, de luni până vineri, și/sau<br />

intern, de vineri până duminică.<br />

Telefon: 628 359 541, 936 387<br />

513.<br />

Avem nevoie de o internă<br />

pentru a lucra în luna august în<br />

Sant Pol de Mar (Barcelona).<br />

Informații la telefon: 609 311<br />

752.<br />

MUNCĂ - CERERI<br />

Doamnă serioasă, cu experiență<br />

în domeniul curățeniei, caut<br />

de muncă ca și externă, cu ora, în<br />

Coslada sau zone apropiate. Telefon:<br />

<strong>64</strong>2 859 842.<br />

Tânăr, 24 de ani, caut de muncă<br />

în comunitatea Madrid, ca<br />

șofer sau peón în construcții. Sunt<br />

serios și disponibil. Telefon: <strong>64</strong>2<br />

3<strong>64</strong> 613.<br />

Domn, 48 de ani, serios, corect<br />

și responsabil, foarte bun șofer,<br />

fără obligații și cu disponibilitate<br />

maximă, caut de muncă în toată<br />

Spania în domeniile în care am<br />

experiență: zidărie, electricitate,<br />

mecanică auto, grădinărit sau îngrijit<br />

persoane în vârstă. Telefon:<br />

602 568 457.<br />

Tânăr, 35 de ani, posesor permis<br />

conducere categoria B de<br />

16 ani, caut de muncă în orice<br />

domeniu, în zona Alicante și împrejurimi.<br />

Mă puteți contacta la<br />

numărul de telefon: <strong>64</strong>2 482 379.<br />

Doamnă responsabilă, cu<br />

experiență, caut de muncă ca<br />

și externă, după orele 12:00, de<br />

luni până vineri, sau sâmbătă și<br />

duminică toată ziua, în Alcalá de<br />

Henares sau împrejurimi. Telefon:<br />

<strong>64</strong>2 893 153.<br />

Doamnă serioasă, responsabilă,<br />

cu experiență, caut de muncă<br />

în Madrid ca externă. Telefon:<br />

<strong>64</strong>2 190 130.<br />

Tânăr, 29 de ani, din comunitatea<br />

Madrid, caut de muncă în<br />

orice domeniu. Posed carnet de<br />

conducere categoria B, din anul<br />

2006. Mai multe informații la telefon:<br />

631 <strong>64</strong>9 403.<br />

Doamnă, 45 de ani, serioasă,<br />

responsabilă, cu experiență<br />

și referințe foarte bune, caut de<br />

muncă ca externă în Madrid, după-masă,<br />

ca bonă la copii, îngrijitor<br />

la persoane în vrâstă, curățenie<br />

în casă. Telefon: <strong>64</strong>2 939 878.<br />

Șofer cu microbuz de marfă<br />

personal, 25 de ani de experiență,<br />

caut de muncă în comunitatea<br />

Madrid. Mai multe informații la<br />

telefon: <strong>64</strong>2 295 885.<br />

Doamnă, 42 de ani, foarte<br />

serioasă, curată, gospodină, caut<br />

de muncă ca și internă în zona<br />

B arcelona. Telefon: <strong>64</strong>2 601 436.<br />

Tânăr, 28 de ani, caut de muncă<br />

în orice domeniu. Am carnet<br />

de conducere din 2007, categoria<br />

B, mașină proprie. Mă puteți<br />

contacta la adresa de mail: finutu_<br />

cristi@yahoo.com sau la telefon:<br />

<strong>64</strong>2 033 943.<br />

Doamnă 45 de ani, caut de<br />

muncă în Madrid, în curățenie,<br />

călcat rufe, îngrijit persoane în<br />

vârstă. Am experiență, sunt serioasă<br />

și responsabilă. Telefon: <strong>64</strong>2<br />

087 102.<br />

Caut de muncă în domeniul<br />

reformelor ca oficial sau peón în<br />

comunitatea Madrid. Disponibil<br />

la program prelungit și deplasări.<br />

Telefon: <strong>64</strong>2 072 927.<br />

VÂNZĂRI<br />

Vând remorcă cu prelată,<br />

mai mică de 750 kg.<br />

Informații suplimentare, la<br />

telefon: 676 418 599.<br />

Vând 600 mp teren<br />

construcții case utilat cu apă,<br />

gaz, curent la 130 m, în Stupini,<br />

județul Brașov, Str. Nicovalei.<br />

Se vinde și în doua rate pe perioada<br />

unui an, prin contract<br />

notarial. Exclus agenții si intermediari.<br />

Preț: 15.000€. Relații<br />

la email: p analucian77@gmail.<br />

com sau la telefon 0034/ <strong>64</strong>2<br />

686 552.<br />

Vând casă cu 2 camere şi<br />

dependinţe în Horodiştea,<br />

Cotnari, judeţul Iaşi, cu 6200<br />

mp de teren, 41 m front la<br />

strada asfaltată. Casa este<br />

situată la 150 m de şcoală şi<br />

dispensar și este dotată cu satelit,<br />

telefon, curent electric.<br />

A fost renovată în 2010 şi se<br />

vinde complet mobilată plus<br />

unelte agricole şi capacităţi<br />

pentru depozitat vinul. Viţade-vie<br />

este pe rod, iar livada<br />

are pomii altoiţi pe diverse<br />

soiuri. Preţul este de 22 500<br />

euro. Avansaţi orice propunere<br />

serioasă şi suntem deschişi<br />

la negociere. Fotografii şi alte<br />

detalii, sunt disponibile pe site-ul<br />

OLX. Anunţul îl puteţi<br />

vizualiza sub denumirea „căsuţa<br />

ideală”. Relaţii la telefon:<br />

0040/746 749 818 (doamna<br />

Grigore).<br />

Teren de vânzare în Corbu<br />

(Constanța), în suprafață de<br />

5.000m2 cu deschidere de<br />

20/250, utilități în apropiere.<br />

Preț: 25.000 €. Mai multe detalii,<br />

la telefon: 600 284 594.<br />

Vând casă în Reșița, com-<br />

pusă din 6 camere, 2 băi,<br />

pivniță, 4 holuri, încălzire<br />

centrală pe gaz, curte, garaj,<br />

anexe, gradină 540 mp. Cartier<br />

liniștit. Preț negociabil.<br />

Contact: Ioan Draia, telefon<br />

0040/ 744 615 904, email:<br />

jdraia@hotmail.com<br />

DIVERSE<br />

Cedez (traspaso) magazin<br />

alimentar cu specific românesc,<br />

în Coslada ( Madrid).<br />

Mai multe informații la telefon:<br />

677 521 706.<br />

Căutăm agent comercial<br />

cu experiență în vânzări de<br />

produse românești și portofoliu<br />

de clienți format. Salariul<br />

interesant! Informații suplimentare<br />

la telefon: 615 410<br />

243 - Marius, sau 615 417 691<br />

- Sándor.<br />

ÎNCHIRIERI-OFERTE<br />

Închiriez cameră în Getafe<br />

pentru o persoană. Telefon: 673<br />

294 804, <strong>64</strong>2 576 816<br />

Închiriez cameră pentru o fată<br />

în Vicalvaro, condiții bune, zonă<br />

liniștită, internet. Telefon: <strong>64</strong>0<br />

522 285.<br />

Închiriez cameră pentru<br />

o persoană, în zona Laguna,<br />

aproape de linia de autobuz:<br />

138, 119, 117. Condiții bune,<br />

2 persoane în apartament. Mai<br />

multe detalii la telefon: 663 413<br />

805.<br />

SERVICII<br />

Servicii funerare internaționale.<br />

Organizăm repatrierea<br />

decedaților din străinatate.<br />

Asigurăm transport funerar până<br />

la domiciliu, din toată Europa,<br />

sicriu omologat UE. Pass mortuar.<br />

Serviciile noastre au standarde<br />

europene la prețuri mici și<br />

sunt NON STOP. Maximă seriozitate<br />

și profesionalism. Telefon:<br />

0040 / 747 932 082, E-mail:<br />

alexstarliciu@gmail.com<br />

MATRIMONIALE<br />

Domn, 43 de ani, serios,<br />

fără vicii, doresc să cunosc o<br />

doamnă cu vârsta între 30 și 45<br />

de ani, pentru o relație serioasă/<br />

căsătorie. Telefon: <strong>64</strong>2 629 980.<br />

Aventurierele, să se abțină!<br />

Domn, 40 de ani, fără vicii,<br />

prezentabil, serios, doresc să cunosc<br />

o doamnă singură, plăcută,<br />

inteligentă, până în 40 de ani.<br />

Ofer și cer seriozitate! Telefon:<br />

<strong>64</strong>2 512 272.<br />

Spaniol singur, fără obligații,<br />

cu situație economică stabilă,<br />

54 de ani, din Madrid, doresc<br />

să cunosc o doamnă româncă,<br />

sinceră, serioasă, curată, pentru<br />

o relație de lungă durată/eventual<br />

căsătorie. Telefon: 687 858<br />

760.<br />

Domn, 56 de ani, serios și<br />

fără obligații, din comunitatea<br />

Madrid, doresc să cunosc o<br />

doamnă de vârstă apropiată,<br />

pentru o relație de lungă durată,<br />

bazată pe respect reciproc și seriozitate.<br />

Telefon: <strong>64</strong>2 718 344.<br />

Tânăr de 32 ani, înalt, atractiv,<br />

simpatic, caut o fată fără<br />

copii, similare caracteristici, cu<br />

vârsta cuprinsă între 26-31ani<br />

în vederea unei relații serioase/<br />

căsătorie, din zona Madrid. Nu<br />

sunați inutil dacă nu sunteți interesate!<br />

Telefon: <strong>64</strong>3 385 632<br />

(WhatsApp).<br />

Tânăr 36 ani, fără obligații,<br />

doresc să cunosc o fată sinceră,<br />

fără obligații, pentru o relație<br />

serioasă. Materialistele, să se<br />

abțină! Telefon: <strong>64</strong>0 522 285.<br />

Am 36 de ani (1,80), singur,<br />

fără obligații și aș vrea să cunosc<br />

o fată de vârstă apropiată,<br />

serioasă, fără obligații, din comunitatea<br />

Madrid, pentru o<br />

relație stabilă și serioasă. Telefon:<br />

604 282 849.<br />

Tânăr, 38 de ani, din B arcelona,<br />

vreau să cunosc o doamnă/<br />

domnișoară de vârstă apropiată,<br />

pentru o relație cât se poate de<br />

sinceră și serioasă. Telefon: 676<br />

272 614.<br />

Domn, 40 de ani, fără<br />

obligații, doresc să cunosc o<br />

doamnă sinceră și serioasă<br />

care dorește să-și întemeieze o<br />

familie. Telefon: <strong>64</strong>2 683 905.<br />

Domn, 42 de ani, din comunitatea<br />

Madrid, cu situație<br />

economică bună, doresc să cunosc<br />

o doamnă cu vârsta între<br />

30 – 45 de ani, pentru o relație<br />

serioasă (eventual căsătorie),<br />

sinceră, bazată pe respect. Aventurierele<br />

să nu sune! Telefon:<br />

<strong>64</strong>2 629 980.<br />

Anunţurile de mică publicitate sunt<br />

GRATUITE!<br />

E-mail:<br />

redactia@<br />

occidentul-romanesc.com<br />

Telefon:<br />

<strong>64</strong>2 298 948 - DIGI<br />

(de luni până vineri: 09:00 –18:00)

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!