Occidentul romanesc 70

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul VI - Nr. 70 / 24 pagini 

DECEMBRIE 2016 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

Zece ani de 

voluntariat 

în jurnalismul românesc de dincolo de graniţe 

„Pentru mulţi dintre noi, a face voluntariat se rezumă, de multe ori, la acţiuni singulare sau repetabile 

ocazional, dar există şi oameni pentru care voluntariatul devine un mod de viaţă. Astfel de oameni nu se…” 

Pagina 12-13 

Avocatul Marius Vili Sârbu 

- Profesionist român din 

Spania pe locul I în cursa 

pentru Senat la alegerile 

parlamentare 

„Avocatura, ca şi politica, 

îţi oferă posibilitatea de a 

interacţiona cu semenii şi cred 

că acest lucru m-a făcut să fiu 

pasionat în profesiunea mea...” 

Pagina 04 

Gheorghe Turda - Candidat 

pentru un loc de deputat în 

Parlamentul României, în 

Circumscripția Diaspora 

„De numele lui Gheorghe 

Turda se leagă o lungă 

activitate de interpret de muzică 

populară românească…” 

Pagina 14 

Noi profesioniști se 

alătură echipei Occidentul 

Românesc 

„Rudolf (Rudy) Eduard Roth 

este ziarist, poet, grafician, 

trainer și cercetător specializat 

în studii strategice și de 

securitate, analiza…” 

Pagina 19 

Ziua Națională a României 

sărbătorită în Insulele 

Canare 

„În cadrul evenimentului 

au fost premiaţi, pentru 

traiectoria lor profesională, 

personalităţi remarcabile, de 

origine română, stabilite în…” 

Pagina 06 

Madrid: Etapa finală a 

Concursul „Cunoaşte 

România” 

„Etapa finală a concursului 

va avea loc la Madrid, pe 

data de 4 decembrie a.c., și va 

coincide cu sărbătorirea Zilei 

Naționale a României…” 

Pagina 16

02 DECEMBRIE 

2016 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

În vederea exercitării 

de către cetăţenii români 

cu domiciliul sau reşedinţa 

în străinătate a dreptului 

de vot, la alegerile pentru 

S enat şi C amera Deputaţilor 

din 11 decembrie 2016 în 

Spania, pentru Comunitatea 

Alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor 

- Secțiile de votare pentru românii din 

Comunitatea Valenciană 

Programul de lucru cu publicul în ziua de luni, 

12 decembrie 2016 al Consulatului României la 

Castellón de la Plana 

Având în vedere necesități 

organizatorice de 

ordin intern ulterioare 

desfășurării scrutinului 

electoral general din 11 de- 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR PROIECT 

OCCIDENTUL ROMÂNESC: 

Michael H. Cronkite (USA) 

REDACTOR ŞEF: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

V alenciană se vor organiza 

următoarele 6 secţii de votare: 

1. Secţia nr. 341 la adresa: 

Avenida de Valencia nr. 144 

(esquina con Rambla de la 

Viuda), 12006 Castellón de 

la Plana (sediul Consulatului 

României la Castellón de la 

Plana); 


Avenida de Valencia nr. 144 

cembrie 2016 pentru alegerea 

celor două camere ale 

Parlamentului României, 

Consulatul R omâniei la 

Castellón de la Plana nu va 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Vavila Popovici 

REDACTORI: 

Andra M. Gutierréz 

Gabriela C. Sonnenberg 

Irina Ş. Georgescu 

Lorena G. Borrero 

Livia Velnic 

COLABORATORI: 

Andrei Bodea Varble (USA) 

(esquina con Rambla de la 

Viuda), 12006 Castellón de 

la Plana (sediul Consulatului 

României la Castellón de la 

Plana); 


Calle del Doctor Marañon nr. 

4/6, 46017 Valencia; 


Oficina de Empadronamiento 

(sediul Primăriei), Plaça 

lucra cu publicul în ziua de 

luni, 12 decembrie 2016. 

În ziua menționată 

Consulatul României la 

Castellón de la Plana poate 

Dan Luca (Belgia) 

Lucian Oprea (USA) 

Radu Golban (Elveţia) 

Sebastian Rus (USA) 

Timeea Opreanu (România) 

Tudor Petruţ (USA) 

Vasile Mureşan (USA) 

Zoe Stoleru (Spania) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Răzvan Ionescu (Spania) 

SPECIALIŞTI: 

Corina S. Hudgens (Anglia) 

Cristian G. Ioanovics (Spania) 

Major nr. 1, 46701 Gandia; 


sediul „Negociado de 

Estadistica”, Calle Rafael 

T erol nr. 10, 030001 Alicante; 


Centro de Congresos de Elche 

- Sala de Exposicion, Calle 

Filet de Fora nr. 1, 03203 

Elche. 

*** 

fi contactat, exclusiv pentru 

situații de urgență, la 

numărul de mobil 0034 677 

842 467. 

*** 

Eduard Rudolf Roth (Spania) 

Jeni Chiriac (România) 

RADU & SÁNCHEZ ABOGADOS 

SLP (Spania) 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com 

Depósito Legal: M-30588-2013 

Publicaţie independentă realizată şi editată 

de: El Occidente Rumano/Spania

Camelia Jula 

Redactor-şef Adjunct 

Occidentul Românesc 

Publicaţia Occidentul 

Românesc a participat, în 

perioada 8 – 10 noiembrie 

a.c., la o vizită de informare 

la sediul Parlamentul ui 

European (PE) şi, respectiv, 

la sediul Partidului 

Popular European (PPE) din 

Bruxelles (Belgia), organizată 

de eurodeputatul român 

Siegfried Mureşan, purtător 

de cuvânt al PPE. Evenimentul 

a fost dedicat jurnaliştilor 

români din diaspora şi a 

adunat reprezentanţi ai mai 

multor instituţii de presă româneşti 

(presă online, presă 

tipărită, radio şi televiziune) 

din câteva ţări europene. 

Eurodeputatul Siegfried 

Mureşan a prezentat invitaţilor 

săi istoricul şi misiunea 

PPE, cel mai mare grup politic 

din PE la acest moment şi 

De interes DECEMBRIE 

2016 03 

Un eurodeputat român va fi raportor 

oficial pentru bugetul UE din 2018 

a vorbit despre activitatea sa 

în cadrul grupului, în cadrul 

Parlamentului European şi în 

cadrul comisiei pentru bugete, 

al cărei vicepreşedinte 

este în prezent. Europarlamentarul 

român este, totodată, 

raportorul PPE pentru 

bugetul Uniunii Europene 

pentru anul 2017; potrivit 

declaraţiilor sale, el va fi 

raportorul oficial pentru 

bugetul UE în anul 2018. 

Siegfried Mureşan a fost ales 

membru al Parlamentului 

European în anul 2014, 

pe listele PMP ( Partidul 

Mişcarea P opulară), fiind 

membru al acestui partid din 

martie 2014. 

Chiar în perioada vizitei 

delegaţiei de jurnalişti români 

din diaspora, reprezentanţii 

instituţiilor UE şi ai 

grupurilor politice din PE se 

aflau în negocieri intense privind 

bugetul UE pentru anul 

următor. În calitate de raportor 

PPE pentru bugetul UE 

2017, eurodeputatul român 

propusese, încă de la începutul 

lunii septembrie a acestui 

an, mai multe amendamente 

care prevedeau alocări suplimentare 

de 1,5 miliarde de 

euro pentru continuarea programului 

„Iniţiativa pentru 

Ocuparea Tinerilor” şi după 

anul în curs, 25 de milioane 

de euro pentru investiţii în 

cercetare şi inovare şi creşterea 

bugetului cu 14,8 milioane 

de euro pentru sprijinirea 

IMM-urilor. Propunerile 

sale au fost votate în forma 

depusă, inclusiv de plenul 

Parlamentului European (în 

luna octombrie). 

Pe data de 17 noiembrie 

instituţiile UE au ajuns la 

un acord asupra bugetului 

Uniunii pentru anul viitor. 

Astfel, acesta va fi de 157,9 

miliarde de euro în credite 

de angajament şi de 134,5 

miliarde de euro în credite 

de plată. Potrivit unui comunicat 

al Comisiei Europene, 

intenţia instituţiilor europene 

este ca anul viitor să cheltuiască 

mai mulţi bani pentru 

„o Europă mai competitivă”, 

dar şi pentru „primirea şi integrarea 

refugiaţilor şi pentru 

abordarea cauzelor profunde 

ale migraţiei în ţările de ori- 

gine şi de tranzit”. 

Astfel, o sumă de 74,9 

miliarde de euro (în angajamente) 

este destinată stimulării 

creşterii economice, 

locurilor de muncă şi competitivităţii. 

Pentru fermierii 

europeni, sprijinul se ridică 

la 42,6 miliarde de euro. Iar 

aproape 6 miliarde de euro 

sunt dedicaţi consolidării 

protecţiei frontierelor externe 

ale UE şi abordării crizei 

migraţiei şi a refugiaţilor. 

Textul acordului bugetar rezultat 

în urma negocierilor 

trebuie să fie aprobat, în mod 

formal, de către Parlamentul 

European şi Consiliul UE. 

Vizita jurnaliştilor români 

din diaspora la Bruxelles a 

inclus şi o prezentare a modului 

în care este organizat 

şi funcţionează Parlamentul 

European. Deşi vizitele de 

informare dedicate jurnaliştilor 

au devenit parte constantă 

a programelor de vizite derulate 

de europarlamentarii români, 

este pentru prima dată 

când un astfel de eveniment 

este destinat presei româneşti 

din diaspora. 

***

04 DECEMBRIE 

2016 

„Avocatura este tot atât 

de veche ca magistratura, tot 

atât de nobilă că virtutea, tot 

atât de necesară ca justiţia” - 

Henri François d’Aguesseau 

Soluţionarea unui conflict 

în faţa unei instanţe nu este 

un fapt specific societăţii moderne: 

din cele mai vechi timpuri, 

formele de justiţie menite 

să facă dreptate au însoţit 

omenirea, în dezvoltarea sa 

continuă. Evoluţia societăţii a 

adus, cu sine, şi evoluţia conflictelor: 

tipologia s-a diversificat, 

domeniile au devenit tot 

mai specializate, iar retorica 

specifică a devenit tot mai 

complexă. Figurile centrale 

ale înfăptuirii justiţiei sunt, în 

prezent, judecătorii, procurorii 

şi avocaţii (iar, mai recent, 

şi mediatorii), cu toţii specialişti 

în drept, înspre care se 

îndreaptă oameni obişnuiţi, 

companii, corporaţii, organizaţii 

sau chiar state, sperând 

la corecta aplicare şi intepretare 

a legii. 

Avocatul Marius Vili 

Sârbu este unul dintre aceşti 

specialişti în drept, pe care 

studiile de calitate şi muncă 

asiduă l-au ajutat să îşi urmeze 

visurile. A fondat, la Madrid, 

propriul birou de avocatură şi 

a reuşit să atragă o listă impresionantă 

de clienţi – spanioli, 

români, precum şi o diversitate 

de imigranţi rezidenţi în 

ţara lui Cervantes. Şi-a orientat 

serviciile după cerinţele 

pieţei şi lucrează alături de 

cei mai profesionişti avocaţi 

din Spania. L-am invitat să 

vorbească, pentru Occidentul 

Românesc, despre profesia 

sa şi provocările ei, despre 

planuri de viitor şi despre realitatea 

cu care se confruntă 

românii din diaspora. 

De ce aţi ales avocatura şi 

nu o altă profesie, ce v-a motivat 

să optaţi pentru această 

carieră (şi nu în România, ci 

în Spania)? 

Avocatura, ca şi politica, 

îţi oferă posibilitatea de a interacţiona 

cu semenii şi cred 

că acest lucru m-a făcut să fiu 

pasionat în profesiunea mea 

şi implicat în comunitate: am 

dorinţa şi deschiderea de a 

pleda pentru oameni, de a susţine 

cauze care, deseori, sunt 

complexe, necesită cunoaştere 

aprofundată a legii şi abordări 

proaspete, inovatoare, în 

vederea obţinerii unui rezultat 

favorabil, pozitiv. 

Ce calităţi, ce atuuri trebuie 

să aibă un avocat profesionist 

în Spania? 

Nu doar în Spania, ci oriunde 

ai practica avocatură, 

este esenţial să fii un om se- 

Alegeri 2016 

Avocatul Marius Vili Sârbu 

Profesionist român din Spania pe locul I în 

cursa pentru Senat la alegerile parlamentare 

rios, cu o bună reputaţie profesională, 

cu rezultate pentru 

clienţii tăi. Ca român, pentru a 

exercita această profesiune în 

Spania, a trebuit să depăşesc 

obstacolele legate de practica 

într-o limbă care nu este cea 

maternă, precum şi toate etapele 

necesare recunoaşterii 

studiilor şi experienţei mele. 

Cunosc, aşadar, dificultăţile 

cu care se confruntă orice profesionist, 

de fapt orice român 

care ajunge într-o ţară străină 

şi încearcă să îşi construiască 

o carieră sau o afacere. Sunt 

multe obstacole de depăşit, 

aşa că aş adăuga aici perseverenţa 

şi rezistenţa la o multitudine 

de factori de stres, ca 

şi calităţi pe care sunt convins 

că le împărtăşesc toţi cei care 

au făcut pasul de a părăsi 

R omânia pentru a munci peste 

hotare. Ştiţi şi dumneavoastră, 

la fel de bine ca şi mine, cât de 

mari sunt sacrificiile pe care 

le-au făcut românii care trăiesc 

în străinătate. 

După ce principii vă ghidaţi 

în practicarea profesiei 

dvs.? 

În profesiune, mă ghidez 

după aceleaşi principii pe care 

îmi bazez viaţa. Cred că faptele 

vorbesc cel mai bine despre 

tine, ca om. Cred că respectul 

celorlalţi se câştigă prin ceea 

ce faci, nu este un dat. Şi mai 

cred că trebuie să îţi pese, trebuie 

să nu uiţi niciun moment 

că orice acţiune a ta are ecou 

în destinul unor oameni. 

Consider că trebuie să fim 

consecvenţi cu angajamentele 

noastre şi trebuie să nu uităm 

niciodată de unde venim. Integrarea 

este importantă, însă 

legătura cu ţara de unde venim, 

cu povestea noastră personală 

şi ca membru al unei 

comunităţi româneşti, este 

ceea ce ne defineşte. 

Care consideraţi că sunt 

cele mai importante probleme 

cu care se confruntă românii 

din diaspora? Şi cum ar putea 

clasa politică să le aducă 

soluţii? 

Pentru că am discutat 

deja despre experienţa mea 

profesională, ea mi-a oferit 

posibilitatea, zi de zi, să pot 

vedea care sunt cele mai acute 

probleme ale românilor. Cele 

mai frecvente sunt cele legate 

de muncă, fie că este vorba 

despre recunoaşterea unor 

diplome sau echivalarea studiilor 

în vederea angajării, de 

corectitudinea anumitor contracte 

de muncă, de rezolvarea 

unor conflicte, cum ar fi cele 

privitoare la concedieri şi alte 

abuzuri ori despre accidente 

de muncă. Este imperios necesar 

să punem în aplicare programe 

ţintite şi măsuri care să 

conducă la o mai bună informare 

a românilor, încă înainte 

de plecarea din ţară, în aceste 

privinţe. Totodată, trebuie să 

ne asigurăm că, oriunde s-ar 

afla, cetăţenii români aflaţi în 

situaţii de vulnerabilitate se 

bucură de întreaga asistenţă şi 

întregul sprijin din partea statului 

român. De aceea, PSD 

susţine creşterea numărului de 

ataşaţi pe probleme de muncă 

în misiunile diplomatice ale 

României. 

Un alt set de probleme 

este cel legat de interacţiunea 

dintre românii din diaspora şi 

statul român, în mod special 

în chestiuni administrative. De 

multe ori, românii sunt nevoiţi 

să parcurgă distanţe mari, 

să aştepte la cozi chinuitoare 

şi să îşi piardă zile întregi 

pentru a obţine un document. 

Aceste probleme trebuie rezolvate 

prin debirocratizare, 

prin creşterea numărului de 

consulate, prin continuarea 

informatizării. Birocraţia se 

va reduce simţitor prin eliminarea 

celor 102 de taxe nefiscale, 

prin legea iniţiată de 

PSD, inclusiv prin dispariţia a 

25 taxe consulare. În plus, alături 

de ceilalţi colegi social democraţi, 

vom promova măsuri 

care să permită un program 

mai fl exibil şi o adresabilitatea 

mai mare a instituţiilor 

publice din România, inclusiv 

la nivelul punctelor de trecere 

a frontierei, în perioadele în 

care mulţi români din diaspora 

ajung în ţară, în concediu 

sau de sărbători. 

La fel de importante ca şi 

până acum rămân chestiunile 

legate de păstrarea profilului 

identitar românesc şi de consolidarea 

legăturii cu ţara, 

mai ales în privinţa tinerelor 

generaţii de români, mulţi 

dintre ei născuţi peste hotare. 

Avem nevoie de mai multe şcoli 

româneşti, de mass-media în 

limba română diverse şi active, 

de programe de afirmare a 

spiritualităţii noastre şi de prezentare 

a tradiţiilor noastre. 

Mediul asociativ românesc 

trebuie să fie sprijinit şi trebuie 

să genereze, în rândul comunităţilor, 

coeziune, solidaritate şi 

un mai mare interes în promovarea 

imaginii României în 

ţările în care românii trăiesc, 

muncesc şi studiază. 

Prin implicarea dvs. în 

viaţa politică consideraţi că 

puteţi aduce rezolvări acestor 

probleme? Cum anume? 

Sunt convins că voi reuşi, 

ca parlamentar de diaspora, 

să contribui la rezolvarea lor, 

mai ales că sunt şi eu un român 

din marea comunitate din 

Spania, în permanentă legătură 

cu celelalte comunităţile româneşti 

de peste hotare. Vreau 

să pot duce în Parlamentul 

României preocupările acestora. 

Şi voi face tot ce îmi stă 

în putere să găsim soluţii. 

Pentru noi, românii de peste 

hotare, este decisiv şi modul 

în care România evoluează 

în următoarea perioadă. Mai 

multă prosperitate şi stabilitate 

în România înseamnă ecouri 

directe şi indirecte dintre 

cele mai importante asupra 

vieţii noastre. Mai multe locuri 

de muncă, salarii mai 

mari, o fiscalitate mai redusă 

şi un cost al muncii mai mic 

în ţară – toate acestea vor determina 

schimbări şi în relaţia 

diasporei cu ţara. Programul 

PSD, în acest sens, este extrem 

de exact în ţintele sale: ceea 

ce dorim este ca românii de 

peste hotare să aibă aceleaşi 

şanse de a se realiza, în plan 

personal şi profesional, acasă 

ca şi în ţările dezvoltate 

ale Europei. Dorim ca tinerii 

români să nu mai părăsească 

România sau să revină, pentru 

că vor avea şansa reală – ca 

profesionişti sau ca antreprenori, 

în mediul urban sau rural 

– de a se împlini ca oameni 

şi, totodată, contributori respectaţi 

ai societăţii româneşti. 

Dacă veţi ajunge membru 

al Parlamentului României, 

care ar fi primele trei propuneri 

legislative pe care le-aţi 

înainta, ce probleme ar viza 

aceste propuneri şi cum aţi 

acţiona pentru ca ele să devină 

funcţionale? 

Din punctul de vedere al 

modului de acţiune, ca profesionist 

care lucrează cu legile, 

vă pot spune că acesta trebuie 

să fie unul în deplină concordanţă 

cu Constituţia şi legislaţia 

României, precum şi cu 

mecanismele parlamentare în 

vigoare. Sunt convins însă, ca 

voi găsi – în cadrul grupului 

parlamentar social-democrat 

din Parlamentul României – 

sprijinul pentru a dezvolta şi a 

promova iniţiative legislative 

care să consolideze legătura 

diasporei cu ţara, păstrarea 

identităţii româneşti şi o cât 

mai bună integrare a românilor 

în ţările în care aceştia trăiesc 

şi muncesc, concomitent 

cu asigurarea respectării tuturor 

drepturilor lor, în calitate 

de cetăţeni europeni. 

În ceea ce mă priveşte, am 

făcut deja publice o serie de 

iniţiative pe care le voi susţine, 

ca senator de diaspora – ele 

privesc chestiuni practice, cu 

care noi, românii din diaspora, 

ne confruntăm în mod frecvent, 

fie că este vorba de introducerea 

cărţilor de identitate 

de tip european, de implementarea 

unor măsuri suplimentare 

de protecţie speciale pentru 

minorii români abandonaţi pe 

teritoriul altor state, despre 

programe speciale de reinserţie 

în muncă pentru românii 

din diaspora care revin în ţară 

sau despre mărirea numărului 

de ofi cii consulare. Desigur, 

unele dintre aceste măsuri vor 

face obiectul unui dialog bilateral, 

care poate afecta rapiditatea 

cu care ele ar putea fi 

implementate. Ceea ce vă pot 

spune cu certitudine este că, la 

fiecare 180 zile de mandat, îmi 

voi informa votanţii cu privire 

la progresele înregistrate în 

promovarea acestor măsuri şi 

că voi fi într-un dialog permanent 

cu aceştia, pentru a putea 

fi la curent cu opiniile şi reacţiile 

lor. 

Consideraţi că experienţa 

şi calităţile necesare practicării 

avocaturii vă vor fi de 

folos în cariera politică? În ce 

mod? 

Este extrem de limpede, 

cred, pentru toată lumea, că 

pregătirea şi experienţa juridică 

reprezintă un plus, atunci 

când este vorba despre iniţierea, 

susţinerea şi promovarea 

unor legi. De altfel, pe listele 

de candidaţi PSD pentru aceste 

alegeri se numără 96 de 

jurişti, 134 de economişti, 143 

de ingineri, 82 de profesori, 

36 de medici şi alte categorii 

de profesionişti – numai aşa, 

cu astfel de oameni pregătiţi, 

care ştiu despre ce vorbesc, 

se pot schimba lucrurile şi în 

R omânia, dar şi pentru românii 

de peste hotare. 

În prezent, românii au o 

încredere foarte scăzută în 

clasa politică, în parlamentari. 

Ce poate face un tânăr 

ca dvs. ca să modifice, oricât 

de puţin, această percepţie? 

Cum intenţionaţi să convingeţi, 

pentru a fi votat? 

Voi fi şi voi rămâne eu însumi, 

acelaşi om şi acelaşi 

profesionist. Sper ca o astfel 

de abordare, pe care o împărtăşesc 

şi ceilalţi colegi ai mei 

de pe lista PSD din diaspora, 

să contribuie la schimbarea de 

optică cu privire la clasa politică, 

în general, şi la Partidul 

Social Democrat, în mod 

special, în rândul românilor 

de peste hotare. Aş vrea, totodată, 

să atrag atenţia asupra 

faptului că listele pe care partidul 

nostru le prezintă în acest 

an, în toate circumscripţiile, 

sunt cea mai bună dovadă că 

acest deziderat de schimbare, 

de înnoire a clasei politice, a 

fost luat în considerare în cel 

mai serios mod. Se poate vedea 

cu ochiul liber că lista din 

diaspora, de exemplu, este formată, 

în cea mai mare parte, 

pe locuri eligibile, din români 

care trăiesc în comunităţile din 

Spania, Italia, Marea Britanie, 

Grecia, Israel şi Republica 

Moldova. Per total, rata de 

înnoire în listele PSD este de 

85% pentru Senat şi 84% 

pentru Camera Deputaţilor. 

Astfel, oameni noi, cu pregătire 

şi cu viziune pentru această 

eră atât de complexă, la nivel 

regional şi la nivel global, 

vor putea crea politici pentru 

România şi pentru români. 

Cât despre alegerea pe care 

o avem de făcut în 11 decembrie, 

vă chem să votăm pentru 

şansa de a avea mai mulţi români 

prosperi, o economie românească 

mai dinamică şi un 

viitor demn şi limpede pentru 

copiii noştri. Vă chem să votaţi 

români ca voi, români de 

pretutindeni! 

Interviu editat de Kasandra 

Kalmann Năsăudean pentru 

OR și LEVIATHAN.

06 DECEMBRIE 

2016 

Comunitate 

Ziua Națională a României sărbătorită în 

Insulele Canare și omagierea post-mortem 

a marelui balerin român, Gelu Barbu 

Rumacan - Asociaţia 

Românilor în Insulele 

Canare a organizat, cu ocazia 

Zilei Naţionale a României, 

un spectacol de muzică populară 

intitulat „C anarias 

cunoaşte România”, un 

proiect realizat cu sprijinul 

Ministerului Afacerilor 

Externe-Departamentul 

Politici pentru Relaţia cu 

Românii de Pretutindeni, în 

colaborare cu DigiMobil, 

Primăria din Santa Lucia (Gran 

Canaria), P arohia Ortodoxă 

Română şi Asociaţia şi central 

socio-cultural din Balos 

Vecindario. 

La manifestare a participat 

interpreta de muzică 

populară Nicoleta Maria 

Goarnă, fost membru al 

A nsamblului Profesionist 

„Doina Bistriţei”, stabilită 

în insula Lanzarote. 

Invitatul special al evenimentului 

a fost cunoscutul 

cântăreţ de muzică populară 

Cristian Pomohaci. 

Este pentru prima oară 

când românii s-au întâlnit 

într-un număr atât de mare 

pentru a sărbători Ziua 

Națională a României și a se 

bucura de muzică populară 

autentică, la o depărtare de 

peste 6.000 km de casă. 

În cadrul evenimentului 

au fost premiaţi, pentru 

traiectoria lor profesională, 

personalităţi remarcabile, 

de origine română, stabilite 

în Insulele Canare, precum: 

Dan Munteanu Colan (prof. 

dr. în Filologie Romanica la 

ULPGC) autor a numeroase 

cărţi şi studii lingvistice 

şi bibiliografice; Mariana 

Abacioaie (cetăţean de onoare 

al oraşului Las Palmas de 

Gran Canaria) prim violonist 

al orchestrei filarmonice din 

Gran Canaria și fondator al 

Orchestrei de Cameră V ivaldi; 

Voicu Burcă - membru al 

O rchestrei Filarmonice din 

Gran Canaria și C vi ntetului 

Basso Continuo, director 

al Corului Gospel Prodeum 

şi cofondator al Asociaţiei 

Rumacan; Daniel Tătăran 

- Preot al Parohiei Ortodoxe 

Române din Gran Canaria, 

premiat pentru dedicaţia oferită 

de-a lungul anilor comunităţii 

româneşti din Insulă; 

Paqui Santana Vega de la 

Asociaţia de Vecini din Balos, 

în semn de recunoştinţă pentru 

colaborarea îndelungată 

cu asociaţia şi comunitatea 

românescă din Insulele 

Canare. 

De asemenea, s-a adus un 

omagiu post-mortem celui 

mai apreciat şi iubit român 

din Insulele Canare - Gelu 

Barbu - trecut în nefiinţă anul 

acesta, în luna februarie. 

Premiul acordat postmortem 

marelui balerin de 

origine română, a fost ridicat 

în numele familiei sale, de 

către Leticia Soria (profesor 

şi director de peste 30 de ani, 

a unei şcoli de balet din Insule 

şi fondator al sindicatului 

profesional de dans clasic din 

Insulele Canare) fostă elevă a 

maestrului Gelu Barbu, specializată 

în jazz american le 

Şcoala lui Alvin Ailey. Omagiul 

adus maestrului s-a finalizat 

cu vizionarea filmului 

documentar „Gelu Barbu” 

realizat la Lugoj (oraşul natal 

al marelui coreograf) de către 

regizorul Andrei Barbu. 

Sala de spectacole a găzduit 

şi o expoziţie de fotografie 

peisagistică din România 

a fotografilor: Ruxandra 

A ntal şi Sorin Căplescu. 

Prezenţa publicului a fost 

peste aşteptările organizatorilor, 

sala devenind neîncăpătoare 

pentru cei peste 250 de 

spectatori sosiți inclusiv din 

alte insule precum, Tenrife, 

Lanzarote și Fuerteventura. 

Printre autorităţile invitate 

la eveniment, s-a remarcat 

prezența lui Antonio Juan 

Lopez Lorenzo (consilier 

pe probleme cetăţenești), 

Julio Jesus Ojeda Medina 

(consilier departament cultură) 

şi Olga Caseres Peñate 

(consilier probleme de egalitate) 

din cadrul primăriei din 

Santa Lucia (Gran Canaria), 

precum şi reprezentanţi ai 

Gărzii Civile din Vecindario. 

Antonio Lopez Lorenzo a 

ţinut un discurs în numele primarului 

Dunia Gonzalez (din 

motive de sănătate nu a fost 

prezent la eveniment) evidenţiind 

caracterul multicultural 

al oraşului Santa Lucia, 

buna integrare a românilor şi 

respectul autorităţilor pentru 

profesionalismul acestora, în 

toate domeniile de activitate. 

Redacția OR

08 DECEMBRIE 

2016 

Comunitate 

Acțiune organizată de Institutul Hispano-Rumano 

din Castellón cu ocazia Zilei Internaţionale a 

eliminării violenţei împotriva femeilor 

Peste 50 de persoane au 

participat la dezbaterea deschisă 

despre violenţa împotriva 

femeilor, în cadrul evenimentului 

organizat de către 

Institutul Hispano Rumano 

din Castellón, cu ocazia sărbătoririi 

Zilei Internaţionale 

a eliminării violenţei împotriva 

femeilor, sâmbătă, 26 

noiembrie a.c., la centrul cultural 

„La Bohemia”. 

La această acțiune a participat 

(din partea Consulatului 

României la Castellón) 

Angelica Marcu, Robert 

Hellvig şi Gheorghe Florea 

în calitate de consuli, care au 

subliniat în discursurile lor, 

importanţa pe care o are organizarea 

unor astfel de acțiuni 

cu scopul de a sensibiliza 

societatea civilă asupra unei 

probleme existente în diverse 

comunități. 

Dezbaterea a fost moderată 

de către Edgar Breso 

(prof. dr. în psihologie în 

cadrul Universităţii Jaime I 

din Castellón) vicepreședinte 

al Institutului Hispano 

Rumano care, a fost însoţit 

de doi experți în domeniu: 

Mihaela Zlota – criminolg, 

şi Mădălina Petcu - psiholog. 

S-a creat, aşadar, o dezbatere 

activă între invitaţi, cu 

obiectivul de a conştientiza 

şi sensibiliza audienţa asupra 

importanţei respectării 

drepturilor femeilor în toate 

sferele societăţii. 

Au fost subliniate aspecte 

deosebit de importante legate 

de modul în care poate apărea 

şi lua amploare violenţa 

împotriva femeilor, începând 

cu mediul familial, pe scară 

restrânsă, şi continuând cu 

cel social, în general, unde se 

poate manifesta sub diverse 

forme: de la violenţa fizică, 

verbală, psihologică, sexuală 

etc., şi până la cea economică. 

Pentru această acțiune, 

Institutul Hispano R umano 

a colaborat cu „ Ellegance 

Tendencias” (casă de modă), 

fotograful Alex C. Mihai, și 

pictorul român Tibi Mateescu 

care, prin lucrările lor expuse 

au dorit să transmită publicului 

prezent, prin intermediul 

artei, rolul instituţiilor de a 

informa și a reduce numărul 

victimelor acestui tip de violenţă. 

Tânărul artist român Tibi 

Mateescu a dorit să sublinieze 

că este important a se 

trage un semnal de alarmă 

asupra formelor mai puţin 

vizibile ale violenţei împotri- 

va femeilor: „deşi este vorba 

de un paradox, intenţia mea 

a fost de a surprinde efectele 

mai puţin vizibile pe care le 

îmbracă violenţa împotriva 

femeilor, şi care lasă urme cu 

mult mai adânci în sufletul 

lor, precum tăcerea, închiderea 

în sine, teama permanentă, 

stima de sine scăzută 

etc.” a declarat pictorul Tibi 

Mateescu. 

Seara s-a încheiat cu interpretarea 

Carlei Todoruț 

- acompaniată la pian - a melodiei 

„Mulţumesc, iubită 

mamă”. „Suntem foarte mulţumiţi 

de reacţia pozitivă a 

societăţii civile faţă de evenimentul 

organizat de Institutul 

Hispano Rumano privind 

această problemă care afectează 

femeile din toată lumea; 

de asemenea expoziţia 

artiştilor români a avut un 

succes neaşteptat. Pregătim 

deja pentru începutul anului 

2017 o expoziţie a tânărului 

pictor român, Tibi Mateescu 

şi sperăm că vom putea continua 

seria de evenimente şi 

expoziţii care au ca obiectiv 

final promovarea valorilor 

şi a artiştilor români din 

provincia Castellón.” a declarat 

Manuel P ăduraru 

preşedintele Institutului 

Hispano Rumano (Casa de 

Rumania), şi consilier în cadrul 

Primăriei din Castellón 

de la Plana.

Torrejón de Ardoz: 

Festival tradițional dedicat 

Zilei Naționale a României 

Comunitate DECEMBRIE 

2016 09 

Uniunea Muncitorilor 

Români din Alcalá de 

Henares (Madrid) a organizat 

pe data de 27 noiembrie 

a.c., în cadrul Recinto Ferial 

din Torrejón de Ardoz, o manifestare 

câmpenească dedicată 

românilor din provincia 

Madrid, ocazie cu care s-a 

marcat Ziua Națională a 

României, printr-un spectacol 

de muzică populară autentică 

susținut de către artiști 

consacrați, precum: Sofia 

Vicoveanca și P etrică Mîțu 

Stoian; Alexandru Brădățan, 

Paul Ananie, Adrian Neamțu 

și Sînziana Ștefan, dar și 

a unui Târg de produse 

tradiționale românești. 

Cu toate că timpul a fost 

nefavorabil, sute de români 

s-au întâlnit în Recinto 

Ferial din Torrejón de Ardoz 

pentru a sărbători împreună, 

prin muzică populară, joc și 

voie bună, Ziua Națională a 

României, departe de casă. 

Printre invitați s-a remarcat 

prezența Magdalenei Lungu 

(consilier), reprezentantul 

Ambasadei României în 

Regatul Spaniol. 

Participanții la acțiune 

au avut ocazia să consume 

și să achiziționeze produse 

tradiționale românești (frigărui 

și legume la grătar, cartofi 

copți, porumb fiert, gogoși, 

turtă dulce, miere de albine 

etc) prezentate la diverse standuri 

de către producători români 

din Spania și România. 

Printre produsele la stand s-a 

remarcat prezența (în premieră 

în Spania) a producătorului 

VALEPUTNA din Pojorâta 

(Suceava) care a oferit vizitatorilor, 

posibilitatea de a gusta 

cremă de păstrăv în diverse 

combinații gastronomice, și 

să achiziționeze păstrăv afumat, 

zacuscă de hribi, gălbiori 

și ghebe. 

Atracția manifestării 

câmpenești din Torrejón de 

Ardoz au fost specialitățile din 

carne, brandul Carmangeria 

Românească, produse în 

cea mai modernă și mai 

mare fabrică de mezeluri 

din comunitatea română 

din străinătate. Aceasta 

este realizată după cele mai 

înalte standarduri europene, 

și aparține familiei Mezin 

(Dana și Martin) din Zaragoza 

– regiunea Aragon (Spania). 

Printre cele mai solicitate 

produse la standurile 

C armangeria Românească 

au fost: mititeii proaspeți, 

preparați din carne de pui, 

vită și porc, cârnați de curcan, 

pregătite pe grătare cu 

jar din lemn, de către o echipă 

de specialiști de la fabrica de 

mezeluri din Zaragoza. 

„Vedetele” manifestării 

câmpenești din Recinto 

Ferial au fost: un vițel și un 

berbecuț la proțap „tăiați și 

curățați, și lăsați mai multe 

zile la macerat într-un baiț cu 

mirodenii speciale” după o 

rețetă veche, haiducească, 

pe care Martin Mezin (directorul 

fabricii de mezeluri 

din Zaragoza) a moștenit-o de 

la bunicul său, originar din 

zona Caraș-Severin (regiunea 

Banat). 

Un material realizat în exclusivitate 

pentru Occidentul 

Românesc. 

*** 

„Noi suntem români” 

cântat într-un singur glas la 

Salamanca 

Peste 500 de români cu 

steaguri tricolore în mâini au 

cântat „Noi suntem români” 

în auditoriul Calatrava, de la 

Palatul Episcopiei Romano- 

Catolice din Salamanca 

(Castilia și León) din Spania. 

Între spectatori și artiștii de pe 

scenă s-a stabilit un adevărat 

dialog. Într-o atmosferă 

vibrantă, românii, cu lacrimi 

în ochi de dor de țară, au 

încins hora mare. 

Pentru că Ziua Naţională a 

României este mai presus de 

toate, sărbătoarea de suflet a 

tuturor românilor, Institutul 

Eudoxiu Hurmuzachi 

pentru românii de 

pretutindeni și Institutul 

Cultural Român, prin 

Direcția Români din Afara 

Țării, au marcat această zi 

printr-un spectacol susținut 

de Dinu Iancu Sălăjanu, 

Ștefania Rareș, Elisabeta 

Turcu-Juverdeanu, Ilie 

Caraș și artiști locali. 

Evenimentul a avut loc 

duminică, 27 noiembrie a.c., și 

a fost pentru prima oară când în 

zona Salamanca s-a organizat 

o asemenea manifestare. 

„Noi românii, chiar dacă 

suntem departe de locurile 

natale, purtăm cu noi dorul și 

dragostea de țară. Păstrăm în 

ființa noastră un cult pentru 

actul de cultură și întreaga 

noastră spiritualitate se bazează 

pe acesta.” a afirmat 

domnul Nicolae Brînzea, director 

general adjunct IEH. 

La eveniment au fost 

prezenți Vicarul General 

al Arhidiecezei Romano- 

Catolice din Salamanca și 

reprezentanți ai autorităților 

publice locale. 

Preotul Emanuel Cojocariu 

al Parohiei Ortodoxe Române 

din Salamanca a adresat 

mulțumiri doamnei Maria 

Ligor, ministru delegat pentru 

relaţiile cu românii de 

pretutindeni, Preasfințitului 

Părinte Episcop Timotei, al 

Episcopiei Ortodoxe a Spaniei 

și Portugaliei și celorlați preoți 

din zona Salamanca pentru 

sprijinul acordat. 

Partenerii IEH și ICR în organizarea 

acestei acțiuni sunt: 

Episcopia Ortodoxă Română 

a Spaniei și Portugaliei și 

Parohia Ortodoxă Română 

din Salamanca. 

Partener media: TVR 

Internațional.

10 DECEMBRIE 

2016 

Educaţie şi cultură 

Puşa Roth - Bucureşti 

Scriitor, jurnalist, membru al 

Uniunii Scriitorilor din România 

În toți acești ani de când colaborez 

la revista Occidentul 

Românesc am ales să prezint 

ca într-un manual alternativ, 

scriitori români, personalități 

care au avut o contribuție majoră 

la formarea limbii române 

moderne, la îmbogățirea 

patrimoniului cultural românesc. 

Când am început colaborarea, 

am ales mari scriitori 

români: Eminescu, Creangă, 

Caragiale, Alecsandri, Liviu 

Rebreanu, Mihail Sadoveanu, 

Nichita Stănescu etc., în ideea 

de a porni la drum cu nume 

cunoscute ale culturii române, 

de a-i apropia pe cititori, 

oameni plecați în lume cu alte 

treburi, decât în a se delecta 

citind și comentând. Demersul 

acesta nu a fost ușor, fiindcă 

am pornit de la vârf spre 

începutul existenței noastre 

culturale, iar rolul rubricii 

mele a fost și este acela de 

a atrage cititorul să citească 

câte ceva despre un scriiitor 

sau altul. Nu toți scriitori au 

fost studiați în școală și acum, 

în perioada manualelor alternative, 

cred că este absolut 

necesar ca să continuăm prezentarea. 

După ce ne-am împrietenit, 

eu și cititorii am coborât 

pe firul istoriei la începuturi, 

pentru că de acolo ar fi trebuit 

normal să pornim. Dar cum 

nu mi-am propus să fac o istorie 

a literaturii române, ci 

doar o reamintire a valorilor 

românești, începutul putea fi 

oriunde. Sigur, nu sunt studii, 

sunt texte de prezentare 

cu opinii critice, cu exemple 

din opera autorilor citați, ca 

să pot să-mi îndeplinesc rolul 

de mediator, între autori și 

cititori. Însă scopul acestei rubrici 

a fost acela de a nu lăsa 

ca limba și literatura română 

să devină marea necunoscută, 

mai ales pentru generațiile de 

copii care acum învață în alte 

țări decât țara natală. 

Țara de adopție, în cazul 

acesta Spania, este țara lui 

Cervantes, Federico Garcia 

Lorca, Lope de Vega, Tirso de 

Molina, Miguel de Unamuno 

etc., și nu a lui Eminescu, 

Caragiale, Creangă, Slavici 

etc., de aceea consider că este 

o profesiune de credință să nu 

las să se uite limba maternă, 

să-i las să nu știe că ei vin din 

Gândul meu spre voi 

lumea poveștilor lui Creangă, 

din țara în care a apărut unul 

dintre cele mai frumoase poeme 

ale lumii: Luceafărul. 

Încet-încet am ajuns la cronicari, 

apoi am făcut un arc în 

timpul istoriei și am prezentat 

un poet, un scriitor al unui 

veac apropiat, și așa, alternând, 

au trecut aproape șase 

ani de când mă încăpățânez 

să scriu despre un autor sau 

altul, aducând argumente 

de ce e necesar să prezint 

pe fiecare în parte. Revista 

aceasta a apărut și trăiește 

grație oamenilor care și-au 

asumat voluntariatul ca pe o 

obligație de suflet. Nu suntem 

mulți, dar suntem suficient de 

încăpățânați să o ducem mai 

departe, învingând prejudecata 

că oamenii nu scriu decât 

dacă sunt plătiți. M-am gândit 

că acum, la final de an, pot să 

vă transmit gândul meu, pot 

să vă mulțumesc că ați citit 

această rubrică, și să vă ofer 

un dar în spiritul rubricii: poezii. 

La mulți ani cu sănătate, 

belșug și liniște sufletească! 

Darul meu pentru cititorii 

revistei Occidentul 

Românesc: 

După ce atâta vreme 

După ce atâta vreme 

Laolaltă n-am vorbit, 

Mie-mi pare că uitarăm 

Cât de mult ne-am fost iubit. 

Dar acum te văd nainte-mi 

Dulce, palidă cum şezi - 

Lasă-mă ca altădată 

Umilit să-ngenunchez, 

Lasă-mă să-ţi plâng de milă, 

Să-ţi sărut a tale mâni… 

Mânuşiţe, ce făcurăţi 

De atâtea săptămâni? 

Catrenele Dragostei 

de Mihai Eminescu 

Dragă-mi este dragostea 

bântuită de sprâncene, 

de sprâncene pământene, 

lungi, pieziş-răsăritene. 

Dragă-mi este dragostea, 

soarele din an în veac, 

dragostea ce poartă-n ea 

moarte-ades şi-ades un leac. 

Spune-se că-n holdă coaptă 

macul îl dezbraci c-o şoaptă. 


care zice: nu şi da. 


mare face inima, 

mare pe cât lumea-zare, 

mică pe cât lacrima. 


care face stea şi stea 

din pământurile noastre - 

prin poienile albastre. 

Scara 

de Lucian Blaga 

Am găsit-o ieri în prun, 

Dar - să nu grăbiţi ocara! - 

I-am luat în pripă scara. 

Ea mă-njură: -”Eşti nebun? 

Pune scara!” 

-”Dacă-njuri, eu n-o mai pun!” 

Mai la urmă pe-un cuvînt; 

Să se lase sărutată 

De atîtea ori deodată 

Cîţi fustei la scară sunt. 

Sărutată 

Lăudat fi i, tată sfînt! 

-”Unsprezece”, spune ea; 

Eu zic: -”Bine”, pe credinţă; 

Doar o fi avînd ştiinţă 

Scara cîţi fustei avea. 

Pe credinţă 

Asta e pierzarea mea! 

Şi-o sărut mereu-mereu; 

Orice-aţi spune, orice-aţi face, 

Nu ştiu cum, dar mie-mi place 

Să sărut - aşa sunt eu! 

Orice-aţi face, 

Doar e dat de Dumnezeu! 

Dar te uită! Azi mă duc 

Pe la ei, şi iată scara! 

Vrînd să pui la cale ţara, 

N-am de lucru şi m-apuc 

Să-ntorc scara, 

Şi cînd colo, stau năuc! 

Dar să număr la fustei - 

Uite-i, frate, doisprezece! 

Şi-un cuţit prin piept îmi trece 

Implantat de mîna ei! 

Doisprezece, 

Iată-mi moartea, dragii mei! 

Sângele îşi ştie visul. 


cu-nălţimile şi-abisul 

şi cu ce mai are-n ea. 

Dragă-mi este dragostea - 

locului nu pot s-o ţin, 

căci frumseţea ei dispare 

în frumseţile-i ce vin. 


dragă uneori furtuna 

şi-un păcat pe care-l arde 

pe la miezul nopţii luna. 

Din aleanul trupului 

sufletul se naşte. 


ce de ani mă paşte. 

Dragostea ne-o ţină zeii, 

să ne-ncânte funigeii 

ca urzeala inului 

fi rele destinului. 

A greşit, îmi spuneţi voi? 

Cum de n-a greşit să spuie 

Treisprezece? Să mai suie, 

Nu să-mi facă mai vreo doi! 

Nu să-mi spuie 

Că e miercuri, cînd e joi! 

Zici că poate n-a ştiut 

Cînd vorbea din prun cu mine? 

Dar i-a numărat ea bine 

Scoborîndu-i, şi-a tăcut! 

Nu de mine, 

Mi-e de dînsa, ce-a făcut! 

M-a scurtat aşa, ştiind! 

Dacă-i fi re mincinoasă, 

Ce folos e că-i frumoasă? 

Maica mea, auzi! S-o prind 

Mincinoasa! 

N-o mai cred, s-o văd murind! 

LA MULȚI ANI, OAMENI BUNI!

Educaţie şi cultură DECEMBRIE 

2016 11 

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

În continuarea articolului 

de luna trecută, voi 

încheia prezentarea regulilor 

privind despărțirea în 

silabe, abordând și chestiunea 

despărțirii la capăt de 

rând, inclusă în ortografie 

și învățată atâta vreme cât 

va supraviețui „galaxia 

Guttenberg”. 

V. A cincea situație se 

referă la trei consoane succesive 

în poziție intervocalică. 

Situația este aceeași 

chiar dacă în loc de vocale 

ar apărea diftongi sau triftongi. 

REGULĂ 1. În succesiunea 

a trei consoane, 

despărțirea se face după 

prima consoană (-C/CC-). 

Exemple: cas/tru, con/tra, 

de/lin/cvent, mais/tru, dez/ 

gro/pa. 

NOTA 1. La fel se face 

despărțirea dacă prima consoană 

este urmată de che, 

chi, ghe, ghi: în/chis/ta, în/ 

ghe/ța/tă. 


despărțirea dacă prima 

consoană este urmată de i 

șoptit: câ/teși/trei. 


despărțirea secvențelor scl, 

spl în cuvinte derivate cu 

prefixele des-, dis-, răs-: 

des/cle/ia, dis/pla/ce, răs/ 

plă/ti. 

REGULA 2. În succesiunile 

lpt, mpt, mpț, 

ncș, nct, ndv, rct, rtf, stm, 

despărțirea se face după 

primele două consoane 

(-CC/C-). Exemple: sculp/ 

tor, somp/tuos, redemp/ți/u/ 

ne, linc/șii, punc/ta, punc/ 

ţi/e, sand/vici, arc/tic, jert/ 

fă, ast/mul. 

REGULA 3. Despărțirea 

după prime două consoane 

se face în toate contextele 

în care urmăm 

silabația lexicală, adică 

ținem seama de compunere 

sau de derivarea cu 

prefixe și sufixe. Exemple: 

a. compuse: alt/ce/va, 

ast/fel, feld/ma/re/șal, fi/ 

ind/că, hand/bal. 

b. compuse cu elementul 

port-: port/ba/gaj, port/cu/ 

ţit, port/hart, port/jar/ti/er, 

port/man/tou, port/pe/ri/e, 

port/sa/bi/e, port/ta/bac, 

port/ţi/ga/ret, port/vi/zit. 

c. derivate cu prefixul 

post-: post/be/lic, post/co/ 

mu/nism, post/de/cem/brist, 

post/fa/ţă, post/ga/ran/ţie, 

post/li/ce/al, post/na/tal, 

post/pa/șop/tist, post/re/ 

vo/lu/ţio/nar, post/sin/cron, 

post/to/ta/li/tar, post/ver/ 

bal. 

d. derivate cu prefixul 

trans-: trans/bor/da, trans/ 

cen/den/tal, trans/da/nu/ 

bi/an, trans/fă/gă/ră/şean, 

trans/lu/cid, trans/na/ţi/o/ 

nal, trans/si/be/ri/an. 

e. derivate de la baze terminate 

în două consoane, cu 

sufixul -lâc: ber/bant/lâc, 

sa/vant/lâc. 

VI. A șasea situație se 

referă la patru consoane 

succesive, în poziție intervocalică. 

REGULA 1. În succesiunile 

de patru consoane 

între vocale, despărţirea 

se face după prima consoană 

(-C/CCC-). Exemple: 

ab/stract, con/struc/ 

tor, în/zdră/ve/ni. 

REGULA 2. În anumite 

succesiuni de patru consoane, 

despărţirea se face 

după a doua consoană 

(-CC/CC-). Exemple: feld/ 

spat, gang/ster, tung/sten, 

horn/blen/dă. 

REGULA 3. Despărțirea 

după primele două consoane 

se face în toate 

contextele în care urmăm 

silabația lexicală, adică 

ținem seama de derivarea 

cu prefixe. Exemple: 

a. compuse cu elementul 

port-: port/dra/pel, port/ 

scu/lă, port/stin/dard, dar și 

port/chei. 

b. derivate cu prefixul 

post-: post/pran/di/al, post/ 

sce/ni/um, post/şco/lar. 

c. derivate cu prefixul 

trans-: trans/fron/ta/li/er, 

trans/gre/sa, trans/plan/ta. 

REGULA 4. În anumite 

succesiuni de patru consoane, 

despărţirea se face 

după a doua consoană 

(-CCC/C-). Exemple: de/ 

jurst/vă, vârst/nic. 

VII. A șaptea situație, 

foarte rară, se referă la cinci 

consoane succesive, în 

poziție intervocalică. 

REGULĂ. În succesiunile 

de cinci consoane între 

vocale, despărţirea se 

face după a doua consoană 

(-CC/CCC-). Exemple: 

ang/strom; opt/spre/ze/ce; 

dar și port/schi. 

Mic îndreptar ortografic, 

ortoepic și de punctuație 

Despărțirea cuvintelor în silabe (II) 

DESPĂRȚIREA LA 

CAPĂT DE RÂND 

În despărțirea la capăt 

vom ține cont de reguli bazate 

atât pe silabisirea fonologică 

sau lexicală, cât și pe 

principii estetice și de facilitare 

a lecturii: 

1. Nu se desparte prima 

silabă dacă acesta este formată 

dintr-o singură literă 

vocală: a/plecase (incorect), 

aple/case (corect); e/ 

xamen (incorect), exa/men 

(corect). 

2. Se recomandă respectarea 

silabisirii lexicale în 

cazul compuselor: aterios/ 

cleroză (incorect), aterio/ 

scleroză (corect); al/tundeva 

(incorect), alt/undeva 

(corect); drep/tunghi (incorect), 

drept/unghi (corect). 

3. Se recomandă respectarea 

silabisirii lexicale în 

cazul derivatelor cu prefixe: 

anor/ganic (incorect), an/ 

organic (corect); ine/gal 

(incorect), in/egal (corect); 

nes/trămutat (incorect), ne/ 

strămutat (corect). Nu se 

despart însă prefixele reduse 

la o singură consoană: r/ 

alia (incorect), ra/lia (corect); 

s/pulbera (incorect), 

spul/bera (corect). 

4. Nu se admite despărțirea 

după structura lexicală, 

dacă se ajunge la 

secvențe care contravin 

pronunției: într/ajutora, 

laring/ectomie, nevr/algic 

(toate incorecte). 

5. La cuvintele compuse 

scrise cu cratimă se admite 

– atunci când spaţiul nu 

permite evitarea ei – şi despărţirea 

la locul cratimei: 

aducerea-/aminte, fl oarea-/ 

soarelui. 

6. Nu se admite la cuvinte 

morfologic diferite, 

scrise cu cratimă, despărțiri 

din care să rezulte o singură 

literă sau o literă consoană 

urmată de i șoptit: i-/a, s-/a, 

luându-/l, dă-/mi (toate incorecte). 

7. La grupurile ortografice 

mai scurte, despărţirea 

bazată pe pronunţare (din/ 

tr-un, fi /r-ar, în/tr-însul/ 

într-în/suI) trebuie evitată, 

deoarece măreşte numărul 

cratimelor, contravenind 

principiului estetic; la cele 

mai lungi sau când este absolut 

necesar, despărţirea se 

poate face şi în alt loc decât 

acela al cratimei, în funcţie 

de poziţia ocupată faţă de 

sfârşitul rândului: du/cându-se. 

8. La cuvintele scrise cu 

apostrof, despărţirea trebuie 

evitată când locul despărţirii 

ar coincide cu cel 

al apostrofului: dom’/le, 

săru’/mâna (toate incorecte.) 

9. Se recomandă ca prenumele 

sau numele de familie 

să nu se despartă: Pa/ul, 

Emi/nescu, I. L. / Caragiale 

(toate incorecte). 

10. Se poate separa prenumele 

de numele de familie, 

dacă prenumele nu este 

abreviat: Mihai / Eminescu 

(corect), nu și M./ Eminescu 

(incorect). 

11. Se recomandă ca prenumele 

personal de politețe 

sau abrevierile acestuia să 

nu se despartă: dumneata, 

d-ta, dumneavoastră, d- 

voastră. 

12. Se recomandă ca 

formele de curtoazie sau 

titlurile (dl, dna, dr., ing. 

etc.) să nu se despartă de 

numele pe care le preced: 

dl președinte, dna Popescu, 

ing. Voinea. 

13. Abrevierile, sigle, 

acronimele nu se despart: 

a.c., dreapta AB, N-V, 

RATB, PSD-ist, X-ulescu. 

14. Numerale ordinale 

scrise cu cifre și litere nu se 

despart: al V-lea, a 5-a. 

15. Nu se despart cifrele 

legate de un substantiv cu 

care formează o unitate: p. 

23; 16 iunie 2015; art. 7; 45 

km; 9 l, 76%; $ 3.30. 

16. Cuvintele străine urmează 

regulile despărțirii 

din limba respectivă sau din 

limba prin care cuvântul a 

intrat. 

17. Se va evita despărțirea 

unui cuvânt la sfârșitul 

paginii, pentru cursivitatea 

lecturii. 

18. Se vor evita despărțiri 

la mai mult de trei rânduri 

succesive, din principii estetice. 

***

12 DECEMBRIE 

2016 

Kasandra Kalmann 

Năsăudean: „Obligaţia 

unui jurnalist este să apere 

adevărul şi să scoată nedreptatea 

la lumină” 

Pentru mulţi dintre noi, a 

face voluntariat se rezumă, 

de multe ori, la acţiuni singulare 

sau repetabile ocazional, 

dar există şi oameni 

pentru care voluntariatul 

devine un mod de viaţă. 

Astfel de oameni nu se abat 

nicio clipă de la misiunea 

asumată şi existenţa lor 

personală şi profesională 

devine mai bogată şi mai 

intensă tocmai pentru că fac 

asta. În orice domeniu, voluntariatul 

nu este uşor; în 

jurnalism, este poate şi mai 

solicitant, pentru că atenţia 

şi peniţa nu pot fi niciodată 

lăsate deoparte. Despre 

ce înseamnă un deceniu 

dedicat voluntariatului în 

presa dedicată românilor 

din afara graniţelor vorbim 

cu Kasandra Kalmann 

Năsăudean, editor pentru 

Spania la Gândacul 

de Colorado din Denver 

( Colorado - SUA); redactorșef 

la Radio Diaspora Online 

din Chicago; redactorșef 

(editor executiv) al 

publicației în limba română 

Occidentul Românesc. 

Cu zece ani în urmă, deveneai 

editor în Spania pentru 

publicaţia Gândacul de 

Colorado din Denver (SUA) 

şi, ulterior, redactor-şef al 

Radio Diaspora O nline din 

Chicago. Prin intermediul 

acestor instituţii de presă ai 

reuşit să creezi o punte de 

legătură între comunităţile 

româneşti din Spania, SUA, 

dar şi între acestea şi românii 

de acasă. Toată munca 

ta pentru această misiune 

este voluntară, de atâţia 

ani. Ce înseamnă să faci 

voluntariat pentru presa 

românească din diaspora, 

mai ales pe o perioadă atât 

de lungă? 

Succesul, indiferent de 

intensitatea sau de complexitatea 

lui, este ceva ce 

fi ecare dintre noi dorim, 

materializat în lucruri realizabile 

sau irealizabile. 

Însă de fi ecare dată când ne 

gândim la succes, în mintea 

noastră se crează o analogie 

cu o dorinţă aprinsă: 

un vis. Este o certitudine 

faptul că fiecare dintre 

noi visează şi îşi doreşte 

să-şi depăşească condiţia 

actuală. Însă cum faci asta, 

în termeni cât se poate de 

concreţi şi reali? Simplu: 

treci la acţiune. Cea mai 

simplă metodă este crearea 

unui plan de promovare a 

propriei persoane. În tine 

trebuie să investeşti timp, 

răbdare şi dorinţe realizabile, 

care în fi nal să ducă 

la ceea ce tu defi neşti ca 

succes. Nimic nu este greu 

dacă vrei cu adevărat să 

ai succes. Şi succesul nu 

îl poţi dobândi decât prin 

muncă. Aici intervine voluntariatul. 

Visul meu, ca imigrant 

în două lumi, America și 

Spania, a fost acela ca, pe 

lângă munca existențială, 

să creez, printr-o altă 

muncă, neplătită (adică 

voluntariatul), un liant, 

o punte de legătură între 

românii din America și 

Spania și, împreună, cu cei 

de acasă. Așadar, pe 12 decembrie, 

anul acesta, se împlinesc 

10 ani, un deceniu, 

de când visul meu a devenit 

realitate. 

Voluntariatul sau munca 

neplătită pentru presa 

românească din diaspora, 

pe o perioadă, iată, de 10 

ani, pentru mine înseamnă, 

de fapt, acumularea unei 

experienţe profesionale 

care m-a ajutat să trăiesc 

lucruri noi, să mă dezvolt, 

să ajut. Practic, a face voluntariat 

înseamnă a ajuta 

necondiţionat, astfel încât 

benefi ciarii să ajute, la rândul 

lor, pe principiul „dă 

mai departe”! 

Responsabilitatea este 

principiul care stă la baza 

voluntariatului. Indiferent 

ce fel de persoană eşti, care 

îţi sunt convingerile sau ce 

vrei să devii, responsabilitatea 

este o abilitate pe care 

o dobândeşti prin muncă. 

Respectul faţă de tine şi 

faţă de ceilalţi îl câştigi 

prin responsabilitatea cu 

care iei anumite decizii, indiferent 

de natura lor. 

Al doilea element defi nitoriu 

al voluntariatului 

este comunicarea. Prin 

voluntariat, cel mai rapid 

se dezvoltă abilitatea de 

comunicare. Barierele ridicate 

de timiditate, frica de 

vorbit în public, greutăţile 

întâmpinate în crearea 

unor legături de prietenie 

sunt spulberate. A face 

voluntariat înseamnă, de 

asemenea, apartentența 

la un grup care devine în 

scurt timp o familie, iar 

relaţiile, deşi sunt de natură 

profesională, devin şi personale. 

Așa s-a creat familia 

Gândacul de Colorado și 

Radio Diaspora Online și, 

apoi, familia Occidentul 

Românesc. 

Sub marea umbrelă a 

comunicării, socializarea 

a jucat, în cei 10 ani, un al 

treilea rol foarte important. 

Voluntariatul creează punţi 

între oameni şi comunităţi. 

Fără să vrem, suntem 

nevoiţi să socializăm în 

viaţa de zi cu zi pentru a 

putea exista, însă voluntariatul 

te învaţă tehnici şi 

Aniversare 

metode de socializare astfel 

încât timiditatea, teama 

şi frica să dispară, toate 

acestea ajutând la crearea 

ta din punct de vedere profesional. 

Dacă investeşti 

suficient timp în tine ca 

profesionist, vei deveni în 

scurt timp un lider. Leadership-ul 

se învaţă cu ajutorul 

celor trei elemente: responsabilitate, 

comunicare 

şi socializare. Succesul 

înseamnă să te conduci. 

Dacă ştii să fi i un bun lider 

cu tine însuţi, cu siguranţă 

vei şti să-i manageriezi 

şi pe ceilalţi. Investiţia în 

propria persoană pe termen 

scurt, mediu şi lung 

înseamnă responsabilitatea 

pe care ţi-o asumi să devii 

acea persoană de succes 

care doreşti să fi i. 

Voluntariatul pentru mine 

înseamnă, mai mult decât 

orice defi niţie, investiţia în 

propria persoană. Creşti 

odată cu proiectul tău, 

îţi asumi riscuri şi creezi 

legături durabile. Tu te ajuţi 

pe tine, ceea ce este comparabil 

cu şcoala vieţii. Toate 

situaţiile care pot interveni 

în finalizarea proiectului 

de voluntariat înseamnă 

acumularea de experienţă 

profesională şi învăţarea 

gestionării crizelor de orice 

fel. 

Ce anume te-a motivat 

şi te motivează în continuare 

să desfăşori această 

activitate jurnalistică 

voluntară? 

Dorința de uniune a 

comunităților românești 

și apoi cea de a transmite 

imigranților români 

informații corecte și pentru 

interesul lor, acolo unde 

trăiesc și muncesc, pentru 

că obligația unui jurnalist 

este să apere adevărul 

şi să scoată nedreptatea la 

lumină. 

Zece ani 

de voluntariat în 

jurnalismul românesc 

de dincolo de graniţe 

Care au fost cele mai 

frumoase momente de 

care îţi aduci aminte legate 

de activitatea ta pentru 

Gândacul de Colorado? 

Relatarea primei povești 

de succes: românul Andrei 

Grama, un eminent student 

primit în America într-un 

colegiu al elitelor din universitate, 

respectiv în „clasa 

de onoare” a specialității 

sale, o distincție despre care 

nu am auzit în universitățile 

din România. Pe Andrei 

l-am întâlnit în aeroportul 

din Los Angeles. Tocmai 

absolvise Facultatea de 

Contabilitate și Informatică 

de Gestiune la Western 

Michigan University din 

Kalamazoo, Michigan. 

Fusese între cei mai buni 

studenți ai specialității și 

la facultatea de profi l din 

București, dar șansa de a 

relua în statul american 

studiile nu a fost ratată, 

chiar dacă din cei doi ani 

absolviți în România i s-a 

recunoscut doar unul. Recuperarea 

și-a făcut-o 

luându-și multe examene 

în fi ecare an, și la acel moment, 

Andrei era absolvent 

în „clasa de onoare” între 

32 de viitori specialiști cu 

contract de angajare deja 

semnat. Suma de zeci de 

mii de dolari ca venit anual 

a fost cu totul promițătoare 

pentru un debutant în profesie, 

mai ales că la o asemenea 

retribuție nici nu pot 

visa cei mai mulți români 

plecați în deceniile din 

urmă spre Lumea Nouă. 

În tot cazul, români ca și 

Andrei Grama nu vor face 

subiectul emisiunilor de televiziune 

de prin România, 

care ilustrează penuria 

materială a unei anumite 

categorii de români plecați 

din țară, categorie care nu 

poate fi nesocotită tocmai 

pentru că este de-a dreptul 

frecventă. 

Cum a reușit un român 

fără resurse fi nanciare proprii 

să răspundă atât de 

strălucit la exigențele de 

tot felul ale învățământului 

superior american? Iată 

întrebarea care mi-a venit 

instantaneu în gând la 

avea vreme. Dar să nu 

uităm că, în America, programul 

de studiu și-l face 

candidatul singur, el fi ind 

imediat acceptat de profesorii 

în cauză. Așa se 

face că Andrei, ca student 

internațional, și-a programat 

mai multe examene 

decât cei mai mulți dintre 

colegii lui americani, 

câștigând astfel un an. Și-a 

găsit burse succesiv asigurate 

și tot mai mari de la 

un an la altul. Astfel că, de 

la suma de 690 dolari pe 

lună oferită de Institutul 

German, s-a trecut la 

1.000 de dolari de la fi rma 

Ernst&Young și apoi chiar 

la 2.000 de dolari de la 

fi rma de audit Fred Everett, 

purtând numele contabilului 

care a lăsat testamentar 

pentru mulți ani bursa 

aceasta, asigurată câte 

unui student internațional. 

Alegerea au făcut-o profesorii 

specialității după mediile 

studenților și, ca atare, 

Andrei Grama, benefi ciar 

al ei, a trebuit să lucreze 

într-o bancă ce i-a prevăzut 

în program și prezența la 

activitățile din facultate. 

Ceea ce Andrei nu a admis 

a fost lipsa la cursuri. În 

Colegiul de Onoare, acesta 

a fost, așadar, acceptat întro 

clasă specială. Tema lui 

de cercetare a fost susținută 

cu brio, astfel că românul 

nostru a reușit să dea o 

soluție pentru a întâmpina 

nemulțumirea cetățenilor 

afectați de taxele mărite în 

condițiile inflației americane. 

Ca să nu-și dezică 

stilul, masteratul urma să-l 

realizeze tot într-un timp 

limită de un an, în loc de 

doi, ca apoi principala lui 

preocupare profesională 

să devină transpunerea 

ideilor lui economice în 

practică. Pe când vor reveni 

în România asemenea 

absolvenți eminenți precum 

Andrei Grama, care să 

găsească și pentru domeniile 

defi citare ale economiei 

de acasă soluții salvatoare? 

Poate că niciodată! 

Cu toate că de astfel de 

specialiști are România 

nevoie în momentul de față. 

În toate domeniile. Dar cui 

îi pasă? Românii de valoare 

ajung pe culmi în toate 

colțurile lumii, iar țara se 

adâncește tot mai mult și 

mai mult în somnul lung al 

nepăsării, al sărăciei și al 

degradării. Pe toate planurile. 

Și ce dacă?! Cui îi 

pasă? 

Cum s-a îmbinat, de-a 

lungul anilor, activitatea 

ta de consultant financiar 

cu munca voluntară de jurnalist? 

S-au „ajutat” între 

ele cele două ocupaţii ori a 

fost dificil să le „împaci”? 

În ceea ce mă privește, 

cele două profesii nu ar 

putea exista una fără 

cealaltă. Munca în domeniul 

cifrelor este extrem 

de solicitantă. Nu îți poți 

permite să greșești. Jurnalistica 

mă relaxează, mă 

ajută să depășesc etapele în 

care munca existențială mă 

obosește. 

Ce ai învăţat, de-a 

lungul acestor ani, din 

poziţia de jurnalist pentru 

trei instituţii media, despre 

oameni, despre societate, 

despre comunităţile 

româneşti din afara 

graniţelor?

Aniversare DECEMBRIE 

2016 13 

Ca jurnalist, am învățat 

că trebuie să-ți păstrezi 

echilibrul. Dacă privim în 

mass-media românească de 

acasă și din străinătate, vom 

vedea aşa-numiţi jurnalişti, 

reporteri de radio şi televiziune 

care promovează 

minciuni, defăimări, imoralitate 

etc. Obligația jurnalistului 

este să-i apere pe 

oameni și să le comunice 

adevărul, să-i protejeze de 

minciunile şi nelegiuirile la 

care sunt expuşi. Dacă cineva 

nu-i iubeşte pe oameni 

ca pe sine însuşi nu poate 

fi un bun jurnalist. Iată de 

ce unii ziariști şi bloggeri 

devin defăimători notorii şi 

manipulează cu minciunile 

lor la nivel de naţiune. 

Orice jurnalist trebuie să 

se întrebe cum le slujeşte 

oamenilor prin ceea ce scrie 

şi publică. Le face bine sau 

rău acestora? Apărarea şi 

proclamarea adevărului 

implică cea mai grea luptă 

care s-a dat, se dă şi se va 

da în această lume. Un jurnalist 

trebuie să fi e întotdeauna 

conştient de acest 

adevăr şi să-şi asume riscul 

luptând până la capăt. Pe 

față, nu să lovească prin 

spate. Lupta pentru adevăr 

este extrem de grea pentru 

că adevărul este zilnic expus 

la atacuri grave. Jurnalistul 

integru trebuie să 

rămână perseverent în lupta 

sa. Cum poate să apere 

şi să proclame adevărul 

cineva care nu are pasiune 

pentru adevăr? În viaţa 

noastră intervin oameni, 

evenimente şi anumiţi factori 

care afectează întrun 

fel sau altul pasiunea 

noastră pentru ceea ce 

facem. Dar un jurnalist integru 

va rămâne pasionat 

să proclame adevărul şi să 

slujească oamenilor. Nicio 

publicaţie, post de radio 

sau de televiziune nu pot 

rămâne în … viață dacă 

acestea și colaboratorii 

lor nu respectă disciplina 

necesară. 

Trăim într-o lume agitată 

în care uităm să visăm, 

uităm să zâmbim, dar mai 

ales uităm să fi m mai buni 

cu cei din jur. Am ajuns în 

punctul în care cariera e mai 

importantă decât familia, 

banii sunt mai importanți 

decât prietenii, like-urile 

sunt mai importante decât 

o vorbă bună, iar rețelele 

de socializare au reușit să 

distrugă comunicare dintre 

noi. Trebuie să avem 

voința să ne schimbăm, să 

putem zâmbi celor din jur, 

să putem oferi un sfat sau o 

vorba bună fără a cere ceva 

în schimb, să putem ierta, 

chiar dacă am avut dreptate. 

Primul pas în această 

schimbare începe de la propria 

persoană. 

Cum se împacă viaţa ta 

personală cu activitatea 

intensă de jurnalist voluntar, 

pe lângă ocupaţia 

de bază (cea care, cum se 

spune, plăteşte facturile)? 

Există sacrificii pe care leai 

făcut de-a lungul anilor, 

în favoarea muncii tale ca 

jurnalist? 

Fără sacrificiu nu poți 

menține linia dreaptă și 

corectă, în orice domeniu 

de activitate, iar a mea 

este una complexă. Mă 

străduiesc, atât cât pot, 

să îmbin munca de zi cu 

zi cu cea de voluntariat. 

Este extraordinar să faci 

în viaţă ceea ce-ţi place, 

ceea ce ţi se potriveşte. 

Niciun efort nu este prea 

mare atunci când lupţi 

pentru un scop anume. Eu 

mi-am dorit să demonstrez 

că un om poate să ia viaţa 

de la zero, într-o țară 

adoptivă, că poate, prin 

sacrificii și dăruire, să 

devină bun, chiar foarte 

bun, în domeniul său de 

activitate. Am dorit să 

demonstrez că o femeie 

poate să fie drăguţă şi 

plină de succes chiar dacă 

nu este o frumuseţe, chiar 

dacă nu are dimensiunile 

ideale. Frumuseţea şi feminitatea 

vin din interior şi 

se păstrează indiferent de 

vârstă. Pentru mine succesul 

nu înseamnă numai 

bani. În fiecare zi răspund 

unor noi provocări și cea 

mai mare provocare din 

viaţa mea a fost să devin 

consultant fi nanciar şi jurnalist. 

Responsabilitatea 

unor astfel de profesii este 

extrem de mare. Un consultant 

financiar trebuie 

să aibă anumite calităţi 

(ambiţios, punctual, apt 

pentru munca în echipă, 

entuziast, sociabil) care 

se educă şi se dezvoltă 

în timp, iar un jurnalist, 

abilitatea de a transmite 

oamenilor emoţie, 

încredere şi mai ales, 

siguranţă. În cazul meu, 

fără echilibrul dintre cele 

două profesii nu aș putea 

să trăiesc. 

A consemnat: Camelia Jula 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

Pușa Roth 

Michael H. Cronkite 

Dan Caragea 

Florin Valentin Barbu 

Zoe Stoleru 

Mircea Fluieraș 

Costin Tuchilă 

Gabriela Sonnenberg 

Letiția Coza

14 DECEMBRIE 

2016 

Alegeri 2016 

Gheorghe Turda 

Candidat pentru un loc de deputat în Parlamentul 

României, în Circumscripția Diaspora 

Gheorghe Turda, născut 

în 1948 la Săpânța în 

Maramureș este propunerea 

Partidului România Unită 

pentru un loc de deputat în 


Circumscripția Diaspora. De 

numele lui Gheorghe Turda 

se leagă o lungă activitate de 

interpret de muzică populară 

românescă, concretizată 

printr-o activitate concertistică 

în peste 40 de țări și 

peste 80 de turnee. Absolvent 

al A cademiei de Muzică 

„ Gheorghe Dima” din Cluj 

(1966-1973) cu o licență în 

artă, specialitatea muzică clasică, 

Gheorghe Turda s-a impus 

ca interpret încă din anii 

studenției - grație calităților 

deosebite ale timbrului vocal, 

lucru care-l va propulsa, imediat 

după terminarea studiilor, 

în rolul de prim-solist al ansamblului 

artistic „Rapsodia 

română”. 

În anul 1991, odată cu 

desființarea ansamblului, 

Turda a fost angajat în cadrul 

Ministerului de Interne, 

la Direcția pentru Cultură, 

Artă și Sport, perioadă în care 

reușește să reorganizeze ansamblul 

artistic „ Ciocârlia”, 

prin încorporarea unor 

interpreți de muzică populară 

precum Mioara Velicu, 

Benone Sinulescu, Mioara 

P itulice etc., iar mai apoi, în 

calitate de director, să promoveze 

ansamblul pe scenele 

din țară și din străinătate. Din 

1997 și până în anul 2003, 

când s-a retras, Gh eorghe 

T urda a activat în cadrul 

Direcția pentru relații publice, 

tradiții, educație și sport din 

DGPMB. Vorbește și cântă, în 

afară de limba română, în italiană, 

engleză, franceză și rusă. 

Acestea fiind spuse, prima întrebare 

adresată lui G heorghe 

Turda este inevitabilă: 

Domnule Turda, de ce ați 

hotărât să faceți pasul către 

politică tocmai acum? 

În primul rând bun găsit. 

Vreau să vă spun că am stat 26 

de ani pe dreapta și am cântat 

imnul național și muzică de-a 

noastră pentru toate partidele 

de după 1990-încoace, dar 

sincer nu am simțit din partea 

niciunuia o „mișcare solidă” 

pentru a ajuta cu adevărat 

poporul român. Acum nu 

mai vreau să mai rămân pe 

dreapta, vreau și simt că pot 

să pun umărul pentru a salva 

ce se mai poate salva încă din 

neamul românesc, din poporul 

român. România zilelor 

noastre a devenit, din păcate, 

o colonie, iar nouă ne rămâne 

să sperăm și să încercăm că 

mai putem salva ceva. 

De ce ați ales Partidul 

România Unită, o platformă 

politică aflată în fața primului 

test electoral? 

Până acum, după cum 

menționam anterior, toate 

partidele m-au dezamăgit. 

Mi-a plăcut titulatura acestui 

partid, Partidul România 

Unită și am zis că acest partid 

poate fi un liant al neamului 

românesc, un liant puternic 

prin care să se unească toți 

românii de pretutindeni cu cei 

de acasă. Asta m-a determinat. 

Au mai existat și alte oferte 

electorale de-a lungul carierei 

dvs? 

Absolut că da. Am fost 

curtat de PSD, de PDL, de 

Partidul „România Mare”. 

De fapt, am fost chiar înscris 

din oficiu în PNȚCD, după 

1990, dar, ca să fiu sincer, și ei 

m-au dezamăgit. 

De ce ar trebui să vă voteze 

românii din Diaspora? 

Pentru că în cele 42 de țări 

pe care le-am vizitat în lumea 

aceasta cu cântecul românesc, 

i-am cunoscut destul de 

bine zic eu, la ei acasă. Am 

cunoscut și am fost aproape 

de români în America, în 

Canada, în America de Sud, 

în îndepărtata Japonie, în 

Australia, în Noua Zeelandă, 

chiar și în Coreea de Nord, 

în Coreea de Sud și chiar și 

în Vietnam am întâlnit români. 

Nu mai vorbesc în toată 

Europa. Eu am avut ocazia 

să-i cunosc câtuși de puțin la 

ei acasă, să le cunosc ofurile, 

necazurile, bucuriile lor, totodată. 

De fiecare dată când mă 

vedeam cu ei la spectacole … 

sigur petreceam împreună, eu 

le cântam și atunci simțeam 

cu adevărat cât de mult se bucură 

să audă cântecul românesc, 

cât de mult tânjesc după 

România cea dragă de acasă. 

Asta m-a determinat să pun și 

eu mâna spre a-i ajuta pentru 

cei de departe de acasă, din 

Diasporă, pe românii de pretutindeni. 

Care sunt, în viziunea dvs. 

cele mai mari probleme cu 

care se confruntă românii 

care trăiesc și muncesc în 

afara țării? 

În primul rând, problemele 

sociale. Problemele sociale, 

fie ele ale tinerilor, ale elevilor 

și studenților care studiază în 

străinătate, dar nu în ultimul 

rând, și ale bătrânilor din 

Diaspora. Marea problemă 

este că noi românii nu beneficiem 

de aceleași avantaje 

legislative ca și populația 

autohtonă sau ca cei din alte 

state care sunt cu adevărat 

membre în C omunitatea 

E uropeană. Și noi suntem, teoretic, 

membri ai Comunității 

Europene, dar nu suntem 

egali cu ceilalți. Nu ne bucurăm 

de aceleași avantaje ca 

ceilalți. Mai este o problemă 

cu o comunitate românească 

din diaspora. Această 

zonă nefastă a noastră, a 

emigranților care nu ne fac 

cinste, precum unii membrii ai 

comunității rome. Romii care 

sunt considerați români, dar 

cărora eu unul le spun în continuare 

țigani. Mulți țigani, nu 

toți desigur, ne fac de rușine în 

afara granițelor țării, fapt ce 

afectează viața românilor din 

Diaspora. 

Contracandidații dvs. promovează, 

în general, ideea 

unui minister al Diasporei. 

Dvs. cum doriți să apropiați 

Diaspora de România? 

Eu, în primul rând, până 

să ajungem până la nivelul 

de a promova idea unui minister 

al Diasporei, cred că 

trebuie să schimbăm radical 

tot ce înseamnă Ambasade și 

Consulate românești. Nu doar 

că bate vântul prin consulate, 

dar oamenii de la ghișee nuși 

fac datoria față de românii 

din Diasporă. Iar așa ceva nu 

e posibil să se mai întâmple. 

Să vă dau un exemplu. Mi-a 

spus un foarte bun prieten 

de-al meu, artist care s-a stabilit 

în Canada imediat după 

1990, ce a pățit atunci când 

s-a dus la Consulatul de la 

Toronto să-și ia un document 

oficial. Asta după ce străbătuse 

sute de kilometri pe drum, 

ca să ajungă acolo. S-a prezentat 

la ghișeu cu pașaportul 

românesc, iar funcționara l-a 

întrebat „Sunteți român?”. 

Pe el, e adevărat, îl cheamă 

Gavrilă Șandor, ardelean fiind, 

dar nu e ungur, ci românromân. 

Cică, sunteți român? 

Cum e posibil să pui o asemenea 

întrebare, când ții în 

mână un act emis de statul român, 

un pașaport românesc. 

Iată un mod de tratament al 

românilor din Diasporă. De 

asta spun. Eu unul aș schimba 

radical toți funcționarii 

noștri la nivel de Consulate, 

de Ambasade, din Ministerul 

de externe, pentru că e nevoie 

de o schimbare radicală 

aici. Și vreau să vă mai spun 

un lucru: până în ’89 nu s-a 

întâmplat așa ceva, de abia 

după ’90 încoace, au început 

să se întâmple acest gen de 

fenomene. 

În cazul în care veți fi ales, 

care ar fi prima inițiativă legislativă 

pe care ați sustine-o 

în Parlament? 

În primul rând aș milita 

pentru convingerea factorilor 

de decizie din celelalte state 

ale UE să reglementeze eliminarea 

acestui statut diferențiat 

al românilor. Legislația din 

statele UE să-i protejeze pe 

români și pe localnici în mod 

egal. Nu se poate, de exemplu, 

ca un belgian (spun belgian 

pentru că acum îmi vine în 

minte Belgia, dar e valabil și 

în Franța și peste tot), deci nu 

se poate ca un belgian sau un 

francez să aibă un salariu de 4 

ori mai mare decât un român, 

pe același profil de muncă, și, 

deseori chiar poate cu o mai 

bună pregătire a românului. 

Contra-candidații dvs. au 

început să vă atace imediat 

ce v-ați anunțat candidatura. 

Cum explicați aceste reacții? 

N-am cunoștință de așa 

ceva. Și, să vă spun sincer, 

nici nu m-ar interesa ce face 

vreun alt contracandidat 

de-al meu, de la alt partid. 

Nu cred că cineva dintre 

contracandidați poate să mă 

concureze din punct de vedere 

al imaginii României peste 

hotare. 

Ce anume puneți între 

candidatura dvs. și un mandat 

de deputat? 

Experiența și, spun eu, 

profesionalismul meu demonstrate 

ca și manager timp 

de 26 de ani, în poziția de director 

al Direcției de Cultură 

a Ministerului de Interne. 

Apoi, experiența mea de bun 

organizator și comunicator 

dovedită prin turneele mele în 

Diaspora. Și mai ales, omul 

de cuvânt care este Gheorghe 

Turda: ceea ce promite, rezolvă. 

Care ar fi cea mai nocivă 

situație politică pentru 

România, după alegeri? 

Ar fi nociv să schimbăm 

fundamental legile aprobate 

până acum. Este important ca 

ceea ce s-a votat și aprobat în 

26 de ani să se aplice întocmai, 

iar noile legi să fie întocmite 

încât să meargă mână 

în mână cu cadrul legislativ 

actual și să-l pună în valoare. 

Dacă schimbăm și neglijăm 

fundamentul legislativ existent 

și toată munca depusă 

până acum, va exista o cădere 

și vom ajunge la niște praguri 

greu de trecut. 

Dacă veți fi ales, cam de 

câte ori ați dori să vă duceți 

în marile comunități? 

Voi încerca să merg de fiecare 

dată când voi fi solicitat, 

dar ceea ce este absolut sigur 

este că voi răspunde cât mai 

rapid la fiecare solicitare, mai 

ales în problemele grele ale 

comunităților. Pentru că sunt 

multe probleme grele în diasporă. 

Sunt peste 600 de parohii 

ortodoxe în lumea occidentală, 

în jurul cărora sunt mari 

comunități de români, cu care 

vreau să mă întâlnesc. Avem de 

exemplu, 30 de parohii ortodoxe 

în Japonia, în Australia, 

în Noua Zeelandă. E drept, e 

foarte lung drumul până acolo, 

dar voi face în așa fel încât, 

o dată, de două ori pe an, să 

ajung și acolo. Timpul fizic 

nu-mi va permite să ajung mai 

des, dar cel puțin în Europa în 

țari ca Anglia, Franța, Italia, 

Spania, Portugalia și așa mai 

departe, vreau să merg de 2-3 

ori pe lună. În plus m-am gândit 

și la un sistem de comunicare 

online, cu sprijinul consilierilor 

mei care vor pune la 

punct acest instrument. 

Cu ce gânduri vă chemați 

alegătorii la vot? 

Să vină cu gândul de a 

fi uniți. De a ne uni prin cuget 

și-n simțire. Cu gândul 

că împreună putem să facem 

în așa fel încât și cei de 

departe și cei de acasă să se 

unească în același gând de a 

face România mai prosperă, 

mai puternică din punct de 

vedere economic și mai sigură 

prin aplicarea întocmai a 

legilor țării. Prin Occidentul 

Românesc, transmit tuturor 

românilor de pretutindeni să 

nu uite în primul rând de unde 

au plecat din patria-mumă, să 

nu uite locurile natale. Și pentru 

că mă gândesc profund 

la ei, la necazurile, dar și la 

bucuriile lor, la copiii lor, la 

neamul nostru mare și frumos, 

aș încheia cu o strofă dintr-un 

cântec care-mi este foarte 

drag și care spune cam așa: 

”Şi-am zis verde foi de fân 

De eşti tânăr sau bătrân 

Pe oriunde ai umbla 

Şi oriunde te-ai afla 

Nu uita că eşti român.” 

Așa vă spune Gheorghe 

Turda. Doamne ajută! 

Interviu realizat de Rudy 

Roth, în exclusiviate pentru 


Foto: Zoltan Lorencz

Medicul basarabean 

Veaceslav Șaramet 

Candidat pe locul I pentru funcţia de 

deputat în Diaspora din partea PSD 

Alegeri 2016 DECEMBRIE 

2016 15 

Veaceslav Șaramet, de 

profesie medic stomatolog, 

este tânărul basarabean care 

se pregătește să ceară voturile 

românilor din diaspora pentru 

a-i reprezenta în Parlamentul 

României. Numele său se 

regăsește pe primul loc pe lista 

Partidului S ocial Democrat 

pentru Camera Deputaților. 

Deși s-a născut în Republica 

Moldova, Veaceslav Șaramet 

deține cetățenie română și 

trăiește de peste 10 ani în 

București. În tot acest timp a 

urmat cursurile Universității 

de Medicină și Farmacie 

„ Carol Davila”, specializarea 

medicină dentară și 

rezidențiatul în Protetică 

Dentară la Craiova, în perioada 

2013 – 2016. 

În paralel, Veaceslav Șaramet 

a fondat Asociația Studenților 

și Elevilor Basarabeni (ASEB) 

din București pe care a coordonat-o 

cu succes timp de 

șase ani. A participat și a organizat, 

în sistem de voluntariat, 

numeroase proiecte 

„ Erasmus” și „Youth 

in Action”, în țări precum 

Croația, Cehia, Germania, 

Grecia, Italia, Macedonia, 

Portugalia, Spania sau Turcia. 

În anul 2011, împreună cu alte 

14 asociații din România, a 

fondat Federația Asociațiilor 

de Basarabeni din România 

(FABR), singura organizație 

reprezentativă la nivel 

național a tinerilor originari 

din Republica Moldova aflați 

la studii în România. 

În prezent, FABR România 

are, în componența sa, 16 

ONG-uri din 16 centre universitare 

diferite. Scopul 

federației constă în a reprezenta 

interesele comune 

ale studenților și elevilor de 

etnie română din Republica 

Moldova aflați la studii în 

România cu stimularea participării 

acestora la actul 

educațional și la viața socială, 

economică și culturală. În 

anul 2014, Veaceslav Șaramet 

a candidat la alegerile europarlamentare. 

Nu a devenit 

europarlamentar, dar a ținut 

de atunci o legătură strânsă 

cu tinerii europarlamentari 

români, Victor Negrescu și 

Emilian Pavel. Cei doi sunt 

singurii reprezentanți ai 

Parlamentului European cu 

birou deschis la Chișinău. 

Din anul 2015, Veaceslav 

Șaramet s-a dovedit și un 

antreprenor de succes, fiind 

administratorul unei clinici 

stomatologice cu o echipă 

formată din 14 oameni, dintre 

care opt medici specialiști. 

În același an, la inițiativa 

sa, județul Dâmbovița s-a 

înfrățit cu raionul Ialoveni 

din Republica Moldova, iar 

primul proiect comun a fost 

construcția în valoare de 

200.000 euro a unei grădinițe 

pentru copiii în satul Ruseștii 

Noi, raionul Ialoveni. În 2016, 

Veaceslav Șaramet a lansat, 

prin PES Moldova, campania 

„ Academia Cetățeanului 

European”, cu scopul de a 

organiza training-uri lunare 

cu tineri și persoane din societatea 

civilă despre ceea ce înseamnă 

drepturile și obligațiile 

unui cetățean european. 

În prag de alegeri parlamentare, 

i-am solicitat lui 

Veaceslav Șaramet un interviu 

în exclusivitate pentru 

publicația în limba română 

Occidentul Românesc, ediția 

tipărită pentru Spania și online 

pentru românii din străinătate. 

Ce motive v-au determinat 

să candidați pentru funcția 

de deputat pentru diaspora? 

Au fost mai multe motive 

pentru care am decis să candidez 

pentru funcția de deputat 

pentru diaspora. Unul 

dintre ele este chiar cel care 

m-a determinat să mă implic 

în politică: vin din societatea 

civilă, unde mi-a fost dat, 

de-a lungul timpului, să observ 

diferite probleme cu care 

se confruntă românii din afara 

granițelor. Mai mult decât 

atât, îmi doresc să aduc românii 

din diaspora împreună, 

îmi doresc o unitate pentru ei 

și chiar cred că acest lucru 

este posibil. De asemenea, 

am mai spus-o și o repet: 

sunt plecat de acasă și știu 

cum se simte dezrădăcinarea, 

despărţirea de oamenii şi locurile 

dragi, singurătatea. 

Tocmai de aceea, doresc ca, 

românii plecați să nu se mai 

lovească de aceste sentimente 

și am încrederea că pot face 

ceva în această privință. 

Aţi fost, o perioadă, preşedintele 

Federaţiei Asociaţiilor 

de Basarabeni; din această 

perspectivă, care sunt pro- 

blemele cu care se confruntă 

basarabenii stabiliţi în 

România? 

Republica Moldova trimite 

anual circa 5.000 de studenți 

și elevi în România. Prima 

problemă cu care se confruntă 

basarabenii acceptați la 

studii aici este obținerea vizei. 

Toți elevii și studenții depun 

actele necesare la Consulat 

cu două săptămâni înainte de 

începerea studiilor pentru a 

obține viza. Dar, din păcate, 

parcurgerea tuturor formalităţilor 

solicitate de statul român 

nu se încadrează în acest 

interval de timp și majoritatea 

lor ajung la studii cu întârziere. 

Odată ajunși în țară, basarabenii 

se mai lovesc o dată 

de birocraţie, pentru a putea 

să obțină permisele de ședere, 

cu cozi interminabile și cu o 

mulțime de acte necesare solicitate. 

Întârzierea vizelor 

creează probleme cu cazarea, 

majoritatea basarabenilor 

locuind în cămin, iar venirea 

la studii peste o săptămână 

după începerea anului școlar 

creează mari difi cultăți cu 

obținerea acestor locuri în 

căminele studențești. 

Mai sunt multe probleme, 

însă acum, la 5 ani 

după înfi ințarea Federației 

Asociațiilor de Basarabeni 

din România, pot spune cu 

încredere că pe multe dintre 

ele reușim să le rezolvăm și 

să-i ajutăm pe cei veniți din 

Republica Moldova să se 

integreze în societatea românească 

și să fie chiar membri 

activi ai acesteia. 

Care este experienţa dumneavoastră 

în legătură cu 

românii din diaspora şi care 

sunt problemele cu care 

aceştia se confruntă în ţările 

adoptive? 

În cadrul vizitelor și discuțiilor 

cu cei de peste hotare, 

am observat câteva dintre 

problemele care predomină. 

Spre exemplu, situația medicilor 

plecați în străinătate, 

care, deși par a se descurca 

de minune, profesând pe salarii 

semnificativ mai mari decât 

ar putea să o facă în țară, 

s-ar întoarce în orice moment 

acasă, dacă ar avea condițiile 

din spitalele din afară. 

O altă problemă importantă 

este transparentizarea și 

digitalizarea serviciilor consulare. 

Având în vedere că 

trăim în secolul vitezei și al 

internetului, cu toții ne dorim 

să avem acces online la anumite 

servicii consulare, fără 

a ne mai lovi de birocrație. 

Așadar, ne dorim o reformă 

în acest sens, inclusiv un 

număr mai mare de atașați 

specializați în diferite domenii 

(muncă, educație, etc.). 

Și, pentru că am amintit 

educația, închei deocamdată 

lista problemelor, 

deși aș putea continua, cu 

recunoașterea diplomelor. 

Foarte mulți români plecați 

la studii în străinătate se 

confruntă cu un proces greoi 

de recunoaștere a studiilor 

efectuate în altă țară 

decât România. Ei bine, de 

aceeași procedură complicată 

și cu o durată mare se 

lovesc și românii care pleacă 

să profeseze în străinătate. 

La fel de greu le este și 

lor să li se recunoască diplomele 

obținute în țară. 

După alegerile din 11 decembrie, 

românii din diaspora 

vor fi reprezentaţi de patru 

deputaţi şi doi senatori. Credeţi 

că acest număr de politicieni 

este suficient pentru a 

rezolva numeroasele probleme 

cu care se confruntă românii 

din afara graniţelor? 

Problema numărului de 

parlamentari de diaspora 

este una extrem de importantă 

şi viitorul legislativ de la 

Bucureşti are obligaţia de a 

plasa dezbaterea în această 

privinţă printre priorităţile 

sale. Însă, chiar dacă numărul 

ar rămâne neschimbat, 

trebuie să privim cu atenţie 

efi cienţa muncii celor care 

îi reprezintă pe românii din 

diaspora în Parlamentul 

R omâniei. În primul rând 

prin dialog direct, dar şi prin 

intermediul modalităţilor moderne 

de comunicare, al mass 

media şi al reţelelor sociale, 

poţi fi în contact cu problemele 

celor pe care îi reprezinţi. 

Aşadar, le poţi duce şi prezenta 

cu celeritate în cadrul parlamentar. 

Eu sper ca, pentru 

următorii 4 ani, să demonstram 

că putem acoperi un 

număr mare de probleme ale 

diasporei şi că putem găsi, 

cu sprijinul tuturor colegilor 

parlamentari social democraţi, 

cele mai potrivite soluţii 

pentru ele. 

De ce credeţi că românii 

din străinătate v-ar încredinţa 

votul lor, dumneavoastră? 

Fiecare cetățean va hotărî 

cine este politicianul care 

merită să îl reprezinte în 


funcție de așteptările pe care 

le are. Eu am de partea mea 

energia și profesionalismul 

cu care mă dedic fiecărei cauze 

în care cred. În plus, la fel 

ca orice alt român din afara 

granițelor, știu foarte bine ce 

înseamnă să fii plecat de acasă, 

știu cât de importantă este 

o comunitate unită și știu că 

statul al cărui cetăţean eşti te 

poate ajuta să te simți ca acasă. 

Ei bine, eu asta îmi doresc 

pentru românii din diaspora: 

să fie întotdeauna la curent 

cu ce se întâmplă acasă și să 

fie nu doar o voce auzită, ci o 

voce ascultată. 

Ce planuri aveţi în ceea 

ce priveşte cariera dumneavoastră 

politică? 

Deocamdată, prioritar este 

să îi pot reprezenta cu brio 

în Parlamentul României 

pe cei care se află în afara 

granițelor. Vreau să le demonstrez 

că nu greșesc atunci 

când îmi acordă încredere, 

în ciuda faptului că sunt tânăr. 

Vreau să îi ajut cât mai 

mult să devină această voce 

ascultată. Apoi rămâne suficient 

timp și pentru alte planuri. 

Consider că trebuie să 

luăm lucrurile pas cu pas, 

pentru că, dacă ne împărțim 

eforturile pe mai multe planuri 

în același timp, ne irosim 

resursele. Şi, în acest caz, o 

astfel de irosire ar însemna 

să trădez votul celor care ne 

trimit în Parlament. Ei şi problemele 

lor reprezintă direcţia 

în care îmi focalizez acum 

întreaga atenţie şi capacitate 

de muncă. 

Să presupunem că deveniţi 

deputat pentru diaspora 

după 11 decembrie. Concret, 

care sunt primele proiecte de 

lucru pe care le veţi avea în 

vedere pentru românii din 

străinătate? 

Prioritar pentru mine este 

ca după 11 decembrie, eu, 

Veaceslav Șaramet, să devin 

vocea tuturor românilor 

aflați în afara țării, indiferent 

cu ce partid au votat aceștia. 

Doresc o apropiere cât mai 

mare dintre cei plecați peste 

hotare și România, de aceea 

voi milita în Parlament pentru 

transparența instituțiilor 

statului român din afara 

granițelor. Fie că vorbim despre 

ambasade, consulate sau 

orice, vreau ca acestea să fie 

deschise oamenilor, pentru 

ca cetățeanul plecat peste 

hotare să simtă prezența și 

protecția statului român indiferent 

de locul unde se află. 

O să insist pe dezbateri legate 

de dreptul românilor la 

muncă în străinătate. În plus, 

voi face demersuri referitoare 

la U niunea Europeană și 

accesarea fondurilor europene 

de către cei din afara 

țării. Toate acestea vor face 

parte din programul meu de 

advocacy pentru toți românii 

din diaspora în relația 

lor atât cu statul român, cât 

și cu Uniunea Europeană. 

În plus, pe ceea ce ține de 

Republica Moldova, voi continua 

să implementez proiecte 

de înfrățire între județele 

din România și raioanele din 

R epublica Moldova, pentru 

că eu cred în aceste proiecte 

și le consider un câștig pentru 

ambele țări. 

Interviu editat de Kasandra 

Kalmann Năsăudean pentru 

OR și LEVIATHAN.

16 DECEMBRIE 

2016 

Concursul tematic de 

Limbă, cultură şi civilizație 

românească „Cunoaşte 

România”, dedicat copiilor 

români din Spania, cu 

vârste cuprinse între 8 şi 

14 ani, s-a desfășurat pe 

tot parcursul lunii noiembrie, 

pe etape, în cele mai 

reprezentative orașe pentru 

comunitatea română din 

Regatul Spaniei: Almeria, 

Benidorm, Bilbao, Castellón 

de la Plana, Ciudad Real, 

Guadalajara, Madrid şi 

Zaragoza. 

Etapa finală a concursului 

va avea loc la Madrid, 

pe data de 4 decembrie 

a.c., și va coincide cu sărbătorirea 

Zilei Naționale 

a României și împlinirea 

a 10 ani de la implementarea 

cursului de Limbă, 

cultură şi civilizație românească, 

dedicat copiilor 

români din Spania, 

inițiat de către Ministerul 

Educației Naționale şi 

Cercetării Ştiințifice din 

România, prin intermediul 

Institutului Limbii 

Române. 

La etapa finală de la 

Madrid vor participa toate 

cele opt echipe care s-au 

clasat pe locul I, la fiecare 

etapă locală desfășurată în: 

Almeria, Benidorm, Bilbao, 

Castellón de la Plana, 

Ciudad Real, Guadalajara, 

Madrid şi Zaragoza. 

Concursul va avea loc în 

cadrul Centrului Cultural 

Sanchinarro din M adrid, 

Princesa de Éboli / Alcalde 

Conde de Mayalde s/n, 

cod 28050, și va aduce în 

fața invitaților, cele opt 

echipe finaliste, a câte patru 

copii fiecare, după cum 

urmează: 

BERJA - ALMERIA: 

Locul I 

Echipa ROMÂNAȘII (San 

Isidro și Campohermoso 

La Roda) coordonați de 

către prof. Ancuța Maria 

Crăciun; 

BENIDORM: 

LOCUL I 

Echipa DÂMBOVIŢA 

(San Pedro de Pinatar, 

provincia Murcia) alcătuită 

din elevii: Ion Andreea 

Corina, Turcman Georgiana 

Diana, Rodilă Raul Dumitru 

şi Neagu George Marius, prof. 

coordonator Ionela Dojană; 

(La Rioja), prof. coord. 

Melania Cosma. Membrii 

echipei: Lorena 

Alexandra Mureșan (11 

ani, pasionată de muzică 

și gimnastică ritmică), 

Bogdan Andrei Cîmpian 

(13 ani, îl pasionează 

baschetul și fotbalul), 

Diana Lorena Balog 

(14 ani, îi place foarte 

mult să deseneze), Alina 

Georgiana Văsii (14 ani, 

practică handbal în timpul 

liber); 

Concurs 

Madrid: 

Etapa finală a Concursului 

BILBAO: 

„Cunoaşte România” 

LOCUL I 

Echipa EXPLORATORII 

CASTELLÓN DE LA 

PLANA: LOCUL I 

Echipa ROMÂNAȘII 

(Cazac Irene Andreea, 

Emma Constantin, Grigore 

Nicolas și Lucian Mihai 

Trandafir) coordonată de 

către prof. coordonator 

Anca Silvia Cristian; 

CIUDAD REAL: 

Locul I 

Echipa „CIREȘARII” 

din localitatea La Roda, 

coordonați de către profesoara 

Gabriela Făt; 

GUADALAJARA: 

LOCUL I 

Echipa CARPAȚII 

( Pavel Alexandra, P etrescu 

Izabela, Ambite Irava 

Alicia, Nica Ingrid) prof. 

coordonator Eleonora 

Gaspar; 

MADRID: 

LOCUL I 

Echipa CĂLUȘARII 

(Marc Luca Gheorghe, 

Marc Luis Sebastian, Danca 

Adrian Ionuț, D anca Lavinia 

Beatriz), prof. coordonator 

Carmen Elena Pogonici; 

ZARAGOZA: 

LOCUL I 

Echipa DO RE MI 

(Mara Ilie, Adrian Roberto 

Deaconu, Saray Vălean 

Maxim, Beatrice Vălean 

Maxim) coordonată de 

către prof. Lucia Danci. 

Concursul tematic 

„Cunoaşte România” din 

Spania este organizat de către 

Asociația Rumes Europa din 

Madrid şi Departamentul 

Politici pentru Relația cu 

Românii de Pretutindeni, 

în colaborare cu Institutul 

Limbii Române din 

Bucureşti şi Digi Mobil 

Spania. 

Sponsorii pentru etapa 

finală care se va desfășura 

la Madrid, pe data de 4 decembrie 

a.c., vor oferi cadouri 

pentru: 

• PREMIUL I 

4 tablete-calculator, 

oferite de Fabrica de 

mezeluri din Zaragoza, 

brandul Carmangeria 

Românească; 

• PREMIUL II 

4 telefoane smartphone 

oferite de Digi Mobil – 

Spania; 

• PREMIUL III 

Fundația Lufkin pentru 

Antreprenoriat și Migrație 

din București; 

• Nelu Bârsan – Transport 

colete Spania/R omânia 

și retur (rechizite pentru toți 

premianții); 

• Autoritatea Națională 

pentru Turism din România 

(agende, material promoțional, 

hărți turistice); 

• Institutul „Eudoxiu 

Hurmuzachi” Pentru 

Românii de Pretutindeni 

(cărți și reviste pentru toți 

premianții); 

• Publicația în limba 

română Occidentul 

Românesc (specialități de 

ciocolată și dulciuri diverse 

din SUA și Spania pentru 

toți premianții).

Pagina copiilor DECEMBRIE 

2016 17 

Cartea cu multe pisici 

de Letiţia Coza 

O prind şi-n casă o duc: 

„Să nu răceşti, Arţapuc!” 

Însă ea-i tot supărată, 

Vrea afară înc-o dată; 

Nu mă-nduplecă şi-atunci 

Din perna ei scoate fulgi!... 

„Zbuffy, cui îi faci ochi dulci?” 

Cum e zveltă, pe furiş, 

S-a urcat pe-acoperiş, 

Îşi doreşte-o aventură 

Pe o albă cuvertură; 

Degeaba tot bat din gură!... 

Schiuri n-are, slalom face, 

În lăbuţe-s mii de ace! 

Ştie că n-o pot ajunge, 

Însă frigul o împunge 

Şi coboară grijulie... 

Iat-o, e acum în vie! 

Dar, cum făcea astă-vară, 

Vrea ca eu să îi fiu scară! 

Mai mult „fiţe” ca... domniţe 

Înveşmântate-n blăniţe, 

Domniţele fac şi fiţe. 

„Când anume?” Vă spun drept: 

Tocmai când nu mă aştept! 

Când zăpada-ncet se cerne, 

Ele cred că-s fulgi din perne 

Şi îşi cer voie afară 

Considerând că e vară. 

Zbuffy repede-o zbugheşte, 

Dar pe scări, brusc, se opreşte; 

Dolfi-n urma ei se ţine, 

Vai, n-a calculat prea bine, 

Prin urmare, -n rotocol, 

A alunecat în gol... 

În zăpada moale pică, 

Dar, cum totuşi e pisică, 

Se zbârleşte şi-o tuleşte 

Sus, în nuc, unde – fireşte – 

Frunze nu-s, doar crengi uscate... 

Cum a nimerit, măi frate, 

Pe o creangă subţirică, 

Ce se rupe... Cu ea pică! 

„Dolfi, draga mea fiică...” 

Zbuffy vrea ceva să zică, 

Însă Dolfi-i enervată, 

Nu se lasă împăcată, 

Mângâiată nu se lasă, 

Degeaba o chem în casă, 

Pare-un bulgăre de-omăt, 

Numai ochii i se văd! 

Zăpada de ea se ţine; 

Cum mai tremură! În fine, 

Ce să fac? Zbuffy mi-e dragă 

Şi înot prin neaua-ntreagă... 

Una-n vie, alta-n casă, 

Mimi – Lou e la fereastră, 

Ca să-mi facă în necaz, 

Sare jos de pe pervaz 

Şi îmi strigă: „Peşte vreau! 

Dă-mi acuma! Vreau! Miau! Miau!” 

„Fiţe de domniţe!” –mi spun; 

Le transcriu, le pun în rime 

Ca s-ajungă pân’ la tine. 

Am făcut un lucru bun? 

Răspunsul nu-l vreau îndată, 

Mai citeşte-le o dată! 

Personajul preferat 

Uneşte versurile cu imaginile, după cum 

consideri că ar corespunde trăsăturile 

p ersonajelor din fotografii: 

„Fiţele” domniţelor 

Pe scări, brusc, se opreşte 

Mimi-Lou 

Te-au înveselit uşor. 

În zăpada moale pică 

Ele-ncheie prima parte 

Din aşa-numita carte 

Sare jos de pe pervaz 

Exemplu 

Cu multe pisici, 

Îşi doreşte-o aventură 

Dar şi cu pisoi mai mici, 

Ce vor apărea aici 

Pare-un bulgăre de-omăt 

În ediţii viitoare. 

Îmi strigă: „Peşte vreau!” 

Jocu-aşteaptă dezlegare, 

Mângâiată nu se lasă 

Lucrează cu-ndemânare! 

După ce ai terminat, 

Alege personajul preferat 

Vrea ca eu să îi fiu scară 

„Dă-mi acuma! Vreau! Miau! Miau!” 

Lady-Zbuffy 

Şi scrie-i numele aici, 

Pe pagina celor mici: 

................, cui îi faci ochi dulci? 

Din perna ei scoate fulgi 

........................................ 

................. e la fereastră 

Dolfi

18 DECEMBRIE 

2016 

Alegeri 2016 

Malaxor Electoral 2016 

Interviu cu Doru Dendiu 

candidat pentru un loc de 

Doru Dendiu, 49 de 

ani, originar din Constanța, 

este unul dintre candidații 

Partidului Mișcarea 

Populară (PMP) pentru 

o poziție de senator în 


circumscripția Diaspora. Pentru 

publicul român, numele 

lui Doru Dendiu este asociat 

cu o serie de investigații 

jurnalistice care i-au purtat 

semnătura și care au fost 

publicate în paginilie cotidianului 

Evenimentul 

Zilei în perioada 1992-1994, 

dar și cu numeroase reportaje 

și corespondențe despre 

Republica Moldova, în perioada 

2007-2012, când a 

fost corespondent special al 

Televiziunii Române (TVR) 

la Chișinău. După acest interludiu 

în biografia lui Doru 

Dendiu, întrebarea de deschidere 

a interviului de mai jos, 

este aproape evidentă: 

A contat în vreun fel 

momentul 10 aprilie 2009 

în decizia de a lăsa o carieră 

jurnalistică impresionantă 

pentru o ipotetică 

poziție politică în legislativul 

de la București? 

La 10 aprilie 2009 lucram 

în Republica Moldova 

ca reporter TVR acreditat 

la ministerul de Externe 

conform procedurii pentru 

corespondenți străini. Practic, 

cu excepția imunității, 

beneficiam de aceleași drepturi 

cu cele ale unui diplomat. 

Acest statut îmi putea fi 

ridicat doar în urma unei decizii 

judecătorești definitive, 

exclusiv în cazul în care aș 

fi comis fapte penale grave. 

Nu a contat, am fost luat pe 

sus din stradă, reținut câteva 

ore. La scurt timp am fost 

chemat la sediul ministerului 

de Externe și somat să predau 

acreditarea. Am refuzat. 

După o scurtă discuție, 

funcționarul care mi-a înaintat 

solicitarea, pe care îl 

cunoșteam destul de bine, 

este un om onest, mi-a spus 

franc: „Doru, o să am mari 

probleme și eu dacă nu obțin 

acreditarea ta, ăștia nu se 

joacă”. Atunci am renunțat, 

aș fi avut remușcări dacă i 

senator in Diaspora 

s-ar fi întâmplat ceva. Am 

făcut aceste precizări pentru 

ca cititorii dumneavoastră să 

înțeleagă cât eram de determinat, 

la acel moment, să îmi 

practic profesia, indiferent 

de circumstanțe. Într-o exprimare 

mai populară, nici prin 

cap nu-mi trecea că mă voi 

implica vreodată în politică. 

Cât privește circumstanțele 

eliberării mele, știu de la un 

fost coleg din TVR, că ar fi 

avut loc la intervenția fermă 

a unui înalt oficial aflat 

la acel moment în platourile 

TVR. 

Vi se impută totodată faptul 

că ați fost dat afară de la 

TVR, ca urmare a încălcării 

Statutului jurnalistului din 

cadrul televiziunii române. 

Cum au stat sau cum stau 

de fapt lucrurile? 

A fost o eroare din partea 

mea, însă departe de gravitatea 

care ar justifica desfacerea 

disciplinară a contractului 

de muncă. A fost pe 

de o parte încăpățânare din 

partea mea, pe de altă parte 

o răfuială a cuiva din TVR cu 

un critic constant a ceea ce 

TVR nu a făcut în Republica 

Moldova după 2009. Sunt 

foarte multe bube în modul 

în care Bucureștiul a gestionat 

chestiunea TVR în 

Republica Moldova, începând 

cu pierderea controlată 

a frecvenței terestre și terminând 

cu închirierea sediului 

pentru biroul din Chișinău 

de la un personaj extrem de 

controversat politic, binecunoscut 

cu simpatii pro- 

Moscovite. Cum spuneam, 

căutați în altă parte agenți 

FSB. Ca senator voi insista 

pe publicarea documentelor 

care să clarifice toate aceste 

chestiuni. 

Există pe internet o 

colecție destul de mare de articole 

împotriva dvs. în care 

o persoană sau o serie de 

persoane, vă prezintă ca pe 

un om politic care nu ezită să 

arunce cuvinte grele detractorilor 

și care folosește un 

limbaj mai puțin colocvial 

atunci când își pune la podea 

adversarii. Să înțelegem 

că, în condițiile în care veți fi 

ales, se va lăsa cu scântei la 

tribuna Senatului? 

Sunteți în eroare, oarecum. 

Am reacționat cu vorbe 

frumoase sau mai puțin frumoase 

la atacuri de genul 

celor descrise mai sus, pe 

care sper că le-am clarificat. 

Dar nu ca om politic, ci ca 

soț, tată, român. Ca persoană 

privată. Pe de altă parte, 

este o anumită ipocrizie în 

chestiunea asta. Îmi amintesc 

stenogramele unor convorbiri 

purtate de „oameni 

grei” din politica sau presa 

română și chiar de către cei 

de la Chișinău. Comparativ 

cu ei, limba mea e dulce. 

Iar colecția asta despre care 

vorbiți e formată din câteva 

materiale scrise de aceleași 

persoane, anume două persoane, 

slugi ale ex-premierului 

Vlad Filat. Voi detalia 

cândva micul meu război cu 

acest personaj toxic al politicii 

moldave, unul dintre 

principalii vinovați pentru 

resurecția stângii pro/ruse la 

Chișinău. 

Una dintre etichetele care 

vă sunt atribuite este cea de 

„unionist”. De asta, vă întreb: 

Cât este de viabil un 

proiect unionist, ținând cont 

de realitățile politice regionale 

și în special de rezultatul 

alegerilor prezidențiale 

din Republica Moldova? 

Aș spune că proiectul 

unionist e o realitate, e unica 

șansă reală pentru ca 

populația română dintre Prut 

și Nistru să iasă din starea 

actuală, de subzistență economică 

și morală. Păstrând 

proporțiile, între foametea 

organizată care a urmat 

războiului și ce se întâmplă 

acum aici e diferență mică. 

Rușii și stataliștii au acces 

la puținele locuri de muncă 

rămase în mediul privat, românii, 

mai ales cei suspectați 

azi sau cândva de unionism, 

sunt neeligibili pentru funcții 

publice, în sistemul de stat. 

Majoritatea celor care au 

dobândit cetățenia română 

au plecat peste hotare. 

Practic, Republica Moldova 

e depopulată de români. Ultimii 

25 de ani de marasm 

politic, social și economic 

sunt cea mai bună dovadă 

că acest stat apărut ca urmare 

a pactului criminal 

Ribbentrop Molotov rezistă 

strict prin eforturi financiare 

și politice ale Moscovei. Așa 

că, da, am convingerea că 

proiectul unionist este viabil. 

Mai ales în contextul politic 

actual. Decisive în alegerea 

ca președinte a socialistului 

Igor Dodon, crescut de 

fostul președinte comunist 

Vladimir Voronin, au fost 

20.000 de voturi organizate 

de agentura rusă din Transnistria 

și aproape 70.000 de 

voturi din regiunea autonomă 

găgăuză. Voturile acestea 

au făcut diferența între 

candidați. 

Ați regăsit propriile viziuni 

în programul politic și 

retorica PMP sau v-au motivat 

alte lucruri în momentul 

în care v-ați alăturat acestui 

proiect politic? 

Colegii mei de la București 

se amuză deseori când mă 

văd, după ce am declarat 

că eu sunt băsist înainte ca 

eticheta să fie inventată. Retorica 

președintelui Băsescu 

și chiar a unora dintre colegi 

e unică. Cât privește programul 

politic, când acesta a 

cuprins și proiectul unionist, 

opțiunea a fost inevitabilă. 

Ați enunțat la un moment 

dat ideea că o unire 

între România și Republica 

Moldova ar putea fi viabilă 

prin alegerea simultană 

a acelorași parlamentari 

în ambele legislative. Ați 

cochetat sau cochetați cu 

ideea unei candidaturi și 

pentru Parlamentul de la 

Chișinău? 

Da. Am intrat în politică 

și merg până la capăt. Este 

și acesta un proiect, sunt cel 

care a lansat ideea în spațiul 

public, încă în 2011. Fără 

grabă, aștept momentul oportun, 

dar spre asta tindem atât 

eu cât și mai tânărul meu 

coleg Constantin Codreanu, 

candidat pentru camera 

Deputaților, la rândul lui un 

cunoscut lider unionist. 

De ce ar trebui să vă voteze 

românii din Diaspora 

pentru a le reprezenta interesele 

în Senatul României? 

Pentru că vin din mijlocul 

lor, pentru că sunt cu 

totul din aluat comparativ 

cu actuala clasă politică și 

mai ales pentru că spre deosebire 

de alți aspiranți am 

dovedit claritate, fermitate 

și determinarea în realizarea 

proiectelor proprii. Proprii, 

dar niciodată personale. 

Trăiesc modest, alături de o 

familie minunată, nu ideală, 

dar minunată și consider 

asta cea mai mare bogăție 

a mea. Mă pot duce în Senat 

să vorbesc fără teamă, să cer 

instituțiilor statului să lucreze 

în folosul românilor, să 

am grijă ca legile să fi făcute 

pentru români, nu pentru ... 

unii români. 

Cum vă evaluați principalii 

contracandidați? 

Singurul contracandidat 

real este senatorul PNL Viorel 

Badea. Din păcate, dumnealui 

a ales să părăsească echipa 

președintelui Băsescu. Evit să 

comentez această decizie, dar 

constat cu amărăciune că de 

atunci senatorul Badea nu a 

mai făcut nimic util, eficient. 

Acesta ar fi punctul slab. Punctul 

tare al domniei sale este că 

într-o discuție din 2010, când 

era încă alături de noi, a recunoscut 

că sunt singurul care a 

făcut evaluări corecte, nu am 

mințit niciodată în echipă și nu 

am exploatat în interes personal 

situații favorabile. Dumnealui 

a câștigat mandatul din 

2012 și grație efortului depus 

de echipa de campanie pe care 

am coordonat-o în Republica 

Moldova. Acum, aceeași echipă 

lucrează pentru candidatul 

Dendiu și am convingerea că 

împreună vom reuși. 

Care sunt punctele tari 

și punctele slabe ale listei 

electorale din care faceți 

parte? 

În privința listei PMP, e 

discutabil. Un punct văzut 

slab poate fi cel tare și invers. 

Suntem oameni noi în 

politică, ar putea fi un dezavantaj, 

dar suntem aleși în 

urma unei competiții interne, 

prin vot, de reprezentanți ai 

comunităților din care facem 

parte. Este o premieră politică 

acest mod de selectare 

a candidaților. Suntem cei 

mai buni, mai frumoși, mai 

curați? Cu siguranță nu. Ipocrizia 

nu mă caracterizeaza. 

Avem propriile defecte, propriile 

probleme, necazuri, 

slăbiciuni. Dar suntem o 

echipă cu viziune, cu proiecte 

clare, determinați. Concurăm 

pe intern, dar o facem 

ca să fi m mai buni în fața 

alegătorilor. 

Cu ce mesaj vă chemați 

alegătorii la urne? 

Mesajul general al 

PMP este „Luptăm pentru 

România„. Subscriu cu 

convingere. România, așa 

cum arată acum, e în pericol. 

Sfâșiată de interese geopolitice 

diverse, furată de 

o clică de bandiți politici. 

Efectul printre românii din 

afara granițelor e cutremurător. 

Oamenii refuză să se 

întoarcă acasă. Și au dreptate! 

Cum să te întorci undeva 

unde ești furat!? România 

trebuie revigorată. Sistemul 

care o ține îngenucheată trebuie 

anihilat. Uniți, unim! 

Uniți, învingem! 

Interviu realizat de Rudy 

Roth pentru LEVIATHAN și 

OCCIDENTUL R OMÂNESC. 

***

Noi profesioniști se alătură echipei 



este o publicație în paginile 

căreia puteţi găsi 

informaţii obiective bine 

documentate şi de interes 

general, investigații jurnalistice, 

reportaje, interviuri cu 

români de valoare rezidenți 

în S pania. Pe lângă paginile 

de educație și cultură, 

evenimente, sănătate, păstrarea 

tradițiilor și obiceiurilor, 

informații juridice și de 

muncă, în cadrul publicației 

De interes DECEMBRIE 

2016 19 

Occidentul Românesc există 

şi o pagină dedicată copiilor 

români din Spania. 

Publicația este recunoscută 

pentru echilibrul său în 

abordarea subiectelor delicate, 

dar şi pentru documen- 

tarea temeinică a fiecărui 

articol publicat, material de 

interes sau știre. Echipa redacţională 

este formată din 

redactori şi colaboratori cu 

multă experienţă, cu acelaşi 

mod profesionist de a trata 

informaţiile. 


a fost creat pornind de la 

nevoia de informare corectă 

a cetățenilor români din 

Regatul Spaniei. Libertatea 

de exprimare, documentarea 

temeinică, profesionalismul, 

realitatea și echidistanța sunt 

doar câteva dintre atuurile 

publicației noastre. 

În acest context, Occidentul 

Românesc dorește să își extindă 

echipa redacțională 

pentru ediția tipărită și on-line 

din Spania. Avem nevoie 

în permanență, de persoane 

creative, responsabile, cu 

abilități de comunicare și 

prezentare a informațiilor de 

interes pentru românii din 

străinătate. 

În cele ce urmează, 

vă prezentăm doi dintre 

profesioniștii care de curând, 

s-au alăturat echipei 

redacționale Occidentul 

Românesc. 

Camelia Jula 

Rudolf (Rudy) 

Eduard Roth 

Camelia Jula - Jurnalistă, 

poetă şi artizan. A început 

să scrie poezie încă 

din copilărie (în prezent are 

două volume publicate), iar 

articole de presă, din şcoala 

generală, când colabora 

cu revista şcolii. În liceu a 

înfiinţat şi coordonat revista 

„ Băşcălia”, iar în cadrul 

Facultăţii de Ştiinţe Politice 

a U niversităţii Babeş-Bolyai 

din Cluj- Napoca, unde a 

absolvit secţia de Jurnalism 

şi Ştiinţele Comunicării, a 

fost co-fondator şi editorcoordonator 

(timp de doi 

ani) al revistei studenţeşti 

„ Carusel”. Din anul 2003 a 

trecut la categoria „profesionişti”, 

semnând în mai 

multe publicaţii clujene, 

de-a lungul anilor (între 

care „Monitorul de Cluj”, 

„Clujeanul”, „Ziua de Cluj” 

ş.a.). 

În perioada 2005 – 2008 

a fost corespondent al 

R adio BBC în judeţul Cluj 

şi corespondent al publicaţiei 

naţionale „Cotidianul”, 

în acelaşi judeţ. A lucrat 

ca freelancer şi pentru alte 

publicaţii, precum revista 

de tip horeca „Food and 

Bar Magazine”. Din 2007 

activează şi în presa online, 

iar în perioada 2007 

– 2008 a fost director editorial 

al publicaţiei săptămânale 

în limba engleză 

„T ransylvania Weekly”. 

În perioada 2008 – 2011 

a lucrat în domeniul publicităţii, 

comunicării şi 

relaţiilor publice, activând 

ca PR Executive, Account 

Manager, PR Manager 

pentru mai multe companii 

(Radio Impuls Cluj, Brand 

Tailors - Bucureşti etc.). 

Din 2011 devine editor 

şi autor în cadrul proiectului 

de jurnalism independent 

„Think Outside the 

Box” (gândeşte în afara 

cutiei), una dintre primele 

publicaţii independente din 

România şi prima de acest 

fel orientată către eco-jurnalism. 

În prezent, este colaborator-senior 

al acestei 

publicaţii. Din 2014 s-a 

alăturat, din umbră, redacţiei 

Occidentul Românesc, 

contribuind la realizarea 

paginii dedicate copiilor. 

De aproape cinci ani s-a 

mutat din Bucureşti în satul 

unde a copilărit, unde 

trăieşte visul rural al oricărui 

downshifter şi, mai nou, 

şi-a propus să reînvie artizanatul 

textil tradiţional, 

sperând să îl inoveze şi să 

îl facă cunoscut în lumea 

întreagă. 

*** 

Rudolf (Rudy) Eduard 

Roth este ziarist, poet, 

grafician, trainer și cercetător 

specializat în studii 

strategice și de securitate, 

analiza dinamicii politicii 

externe, modelarea matricilor 

de interacțiune în 

spațiul internațional și teoria 

relațiilor internaționale. 

În anul 2015 a obținut 

titlul de doctor în științe 

politice cu o teză despre 

„ Dimensiunea Răsăriteană 

a politicii externe a 

României, în perioada 

1990-2015”. Este autor 

al unui număr impresionant 

de articole dedicate 

mutațiilor care au 

afectat politica externă 

a României în perioada 

post-comunistă, publicate 

în jurnale de specialitate 

din țară și din străinătate, 

precum și a două studii de 

relații internaționale publicate 

în volume de cercetare 

colective. 

Este licențiat al 

Facultății de Relații 

Economice Internaționale 

din cadrul Academiei de 

Studii Economice din 

București (promoția 2002) 

și deține două titluri de 

master, unul în Relații 

Internaționale conferit de 

University of Kent, Marea 

Britanie în 2008 și unul 

în Administrație Publică 

E lectronică, conferit de 

către Universitatea din 

București în 2006. 

Ca ziarist a activat în 

perioada 1996-2009 (cu 

un interludiu de 1 an, când 

a studiat la University of 

Kent) la Radio România. 

Ucenicia în presă și-a făcut-o 

la ziarul „Universul” 

în perioada 1994-1995 

și apoi la Radio Antena 

Bucureștilor, actualmente 

București FM și revista 

Exces. A realizat sute de 

transmisii în direct, emisiuni 

și reportaje pentru 

Radio România Actualități, 

Radio3Net „Florian Pittiș” 

și București FM. Din 2012 

locuiește în Spania, în 

Palma de Mallorca.

20 DECEMBRIE 

2016 

Reţetele Annei 

Sfaturi culinare 

pentru Sărbătorile 

de Iarnă 

Frenezia sărbătorilor de 

iarnă este molipsitoare. De 

la decorul luminos de pe 

străzi și din magazine, până 

la isteria cumpărăturilor, 

toți suntem prinși în această 

atmosferă febrilă înainte 

de binemeritatele zile de 

sărbătoare. Pentru cei care 

rămân acasă și doresc să 

organizeze mese festive cu 

familia sau prietenii, am 

pregătit un ghid cu sfaturi 

și sugestii generale pentru 

meniu, dar și rețetele complete 

de la apertive până la 

desert. 

Meniu festiv pentru 

Sărbătorile de Iarnă. 

Ingrediente. O masă 

festivă, cu prietenii şi/sau 

familia depinde de mai 

mulţi factori printre care 

spaţiul în care se desfăşoară 

reuniunea, numărul şi vârsta 

participanţilor, gusturile 

şi obiceiurile participanţilor. 

Din aceste considerente 

organizarea unui astfel de 

eveniment depinde de la caz 

la caz. Mai jos găsiţi câteva 

sugestii pe care le puteţi lua 

în calcul pentru organizarea 

unei mese de Crăciun şi/sau 

Revelion. 

Pregătirile. Pentru orice 

lucru bine făcut, pregătirile 

sunt esențiale. Înainte 

de a creiona meniul festiv, 

trebuie să știți numărul 

invitaților și preferințele lor 

culinare. Este ușor atunci 

când vorbim de mesele în 

familie unde știm deja cine 

vine la cină, dar este mai 

greu atunci când se organizează 

petreceri cu mai mulți 

invitați. Dacă nu cunoașteți 

preferințele culinare ale 

invitaților, asigurați-vă că 

acoperiți o gamă largă de 

feluri de mâncare: mai multe 

tipuri de carne, mâncăruri 

vegetariene, preparate 

tradiționale, dar și preparate 

etnice sau de inspirație mai 

modernă. Nu uitați de decor! 

O masă festivă trebuie 

aranjată în ton cu evenimentul. 

Vizitați magazinele 

de decorațiuni și alegeți în 

funcție de decorul unitar de 

acasă. 

Aranjarea meselor festive. 

Alegeți fața de masă 

în ton cu șervețelele. Dacă 

alegeți șervețele de pânză, 

nu uitați de inele. Farfuriile 

și paharele trebuie să fie, de 

asemenea, complementare 

cu fața de masă. Pentru a 

scoate în evidență mâncarea, 

folosiți farfurii cu mult 

alb sau crem la bază. Dacă 

alegeți farfurii prea colorate 

(roșii, albastre etc), mâncarea 

nu va arăta la fel de 

apetisant. 

Necesare: 

• față de masă și șervețele 

asortate; 

• farfurii și tacâmuri pentru 

toți invitații; 

• platouri și vase pentru 

servire (inclusiv ustensile 

pentru servire: clește, lingură, 

polonic etc); 

• pahare de șampanie; 

• pahare pentru vin, bere, 

alcool; 

• decor de masă – lumânări, 

aranjamente florale, 

aranjamente cu decorațiuni 

de Crăciun. 

Pentru varianta de bufet, 

alegeți vase de servire asortate 

de pus pe bufet. 

Matematica de sărbători. 

De regulă, pe lângă masa de 

sărbătoare propriu-zisă, perioada 

sărbătorilor de iarnă 

este marcată de o întreagă 

serie de mese deoarece, 

practic, fiecare apariţie a 

unui musafir este un motiv 

de a gusta câte ceva. Din 

acest motiv e bine să aveţi 

în vedere câteva principii 

utile. 

• ordonaţi servirea în 

funcţie de gradul de perisabilitate 

a preparatelor. Serviţi, 

de exemplu, în primele 

zile, salatele care conţin 

ouă fierte, maioneză, etc.; 

• nu gătiţi niciodată mai 

mult decât puteţi păstra/depozita 

în condiţii optime; 

• folosiţi cutii etanşe, 

borcane, folie alimentară 

pentru a depozita şi acoperi 

preparatele; 

• nu depozitaţi alimente 

cu mirosuri puternice, în 

special cele care conţin usturoi, 

lângă deserturi; 

• luaţi în calcul alimente 

care pot fi congelate. Chiftelele, 

de exemplu, se pot 

găti şi congela, fără să-și 

piardă din calităţi după decongelare; 

• câştigaţi timp şi spaţiu 

dacă, de exemplu, carnea 

de porc şi cârnaţii îi prăjiţi 

din timp şi îi depozitaţi în 

borcane cu untura în care au 

fost prăjiţi; 

• puteţi face economii 

substanţiale dacă 

achiziționați ingredientele 

vrac, în special pe cele pe 

care le includeţi în mai multe 

reţete; 

• cumpăraţi cel mai târziu 

– dar nu chiar în ultima 

clipă – ingredientele pe care 

doriţi să le folosiţi proaspete, 

cum ar fi ingredientele 

pentru salate, fructele, etc.; 

• nu lăsaţi toate pregătirile 

pentru ultima zi. 

Idei de Meniul Festiv. 

În funcţie de numărul, tipul 

şi vârsta invitaţilor, puteţi 

opta pentru o multitudine 

de reţete. Important e să le 

asociaţi inteligent între ele. 

Nu gătiţi aperitive orientale, 

fripturi tradiţionale şi 

deserturi moderniste ci încercaţi 

să le articulaţi întrun 

concept unitar, potrivit 

cu gusturile invitaţilor. De 

regulă, musafirii, chiar şi 

cei tineri, sunt tentaţi să 

guste produse şi preparate 

tradiţionale, care rezonează 

cu perioada Crăciunului. 

Cu toate acestea şi în acelaşi 

timp, invitaţii sunt tentaţi să 

încerce ceea ce nu găsesc 

acasă. E un bun moment să-i 

surprindeţi. 

Aperitive reci 

Avangarda oricărei mese 

din perioada sărbătorilor de 

iarnă rămân aperitivele reci. 

Preparaţi-le din timp pentru a 

le avea atunci când musafirii, 

poftiţi şi nepoftiţi, vă bat la 

uşă. O variație a rețetei clasice 

de ouă umplute, această 

rețetă îmbină dulceața salatei 

reci din limbă de vită cu gustul 

acrișor al castraveciorilor 

murați. Un aperitiv deosebit, 

potrivit în meniurile pentru 

petreceri, rețeta de ouă umplute 

cu salată rece din limbă 

de vită necesită un timp de 

preparare redus dacă limba 

de vită este deja fiartă. 

Ouă umplute cu salată 

de limbă de vită. Porții: 10 

jumătăți de ouă umplute. 

Ingrediente: 5 ouă; 2 castraveciori 

murați; 25 g maioneză; 

50 g limbă de vită fiartă 

și curățată; sare și piper; pă- 

trunjel verde pentru decor; 

Preparare: Fierbeți ouăle 

10 minute. Trebuie să fie tari. 

Curățați ouăle, tăiați-le în jumătate 

pe lungime. Scoateți 

gălbenușurile. Într-un bol, 

amestecați gălbenușurile cu 

limba de vită fiartă și răcită, 

tăiată cubulețe. Adăugați maioneza, 

castraveciorii murați 

tăiați mărunt. Asezonați 

cu sare și piper. Umpleți 

jumătățile de ou cu salata 

obținută cu ajutorul unei 

lingurițe. Puneți salată mai 

multă – oul să fie umplut cu 

vârf. Ouăle umplute se servesc 

imediat după ce au fost 

pregătite. Decorați cu pătrunjel 

proaspăt. Nu păstrați prea 

mult ouăle umplute pentru că 

albușul se va înnegri. Salata 

de limbă de vită poate fi și 

pasată pentru a fi mai cremoasă.

Borș de cocoș 

Reţetele Annei DECEMBRIE 

2016 21 

Greu de găsit în lumea 

asta atâta seninătate, credinţă 

şi poftă de viaţă câte are 

Moldova. Şi toate trăsăturile 

astea le pune dânsa în borşul 

de cocoş din care răzbat crud 

aromele verdeţurilor proaspăt 

tăiate. 

Ingrediente: 1 cocoş; 3 

cepe; 3 morcovi; 1 pătrunjel 

(rădăcină); 1 sfert de rădăcină 

de ţelină; 1 legătură mare 

de ceapă verde; 3 roşii; 1 

legătură mare de leuştean; 1 

legătură pătrujel; 200 grame 

tăieţei cu ou; 2 litri de borş; 

sare. 

Preparare: Nu vă grăbiţi. 

Curăţaţi bine cocoşul 

şi pârliţi-l de jur împrejur să 

îndepărtaţi ultime urme de 

pene. Tăiaţi cocoşul în bu- 

căţi. Dacă doriţi să scoateţi 

carnea de pe oase puteţi lăsa 

bucăţile mai mari, dacă le lăsaţi 

cu os tăiaţi-le de pe acum 

în porţii potrivite. Puneţi cocoşul 

la fiert în apă rece de 

să aburească oala pe dinafară. 

Adăugaţi sare şi cele trei 

cepe, curăţate, întregi. Lăsaţi 

cocoşul să fiarbă la foc mic, 

spumind des. În mod tradiţional, 

borşul de cocoş se 

continuă în aceeaşi oală, adăugând 

treptat ingredientele, 

până la finalizare: legumele 

curăţate şi tăiate, când carnea 

este aproape fiartă, borşul, 

tăieţeii şi, la final, verdeaţa. 

Scoateţi carnea din ciorbă şi 

strecuraţi zeama. Dacă doriţi 

să scoateţi carnea de pe os 

acum e momentul. Curăţaţi 

şi tăiaţi julienne sau cubuleţe 

morcovii, ţelina şi pătrunjelul. 

În aceeaşi oală, spălată 

şi uscată, încingeţi două 

linguri de ulei şi căliţi uşor 

legumele ca să-şi scoată în 

evidenţă dulceaţa. Stingeţi 

legumele cu supa în care a 

fiert carnea şi lăsaţi să fiarbă 

la foc mediu timp de 10- 

15 minute. Adăugaţi carnea, 

roşiile, borşul încălzit separat, 

ceapa verde curăţată şi 

tăiată, şi leuşteanul tocat 

mare. Lăsaţi să dea câteva 

clocote, potriviţi de sare 

şi adăugaţi tăieţeii şi mai 

păstraţi borşul pe foc până 

cât s-au fiert. Borşul de cocoş 

se serveşte fierbinte, cu 

smântănă şi ardei iute. 

Friptură de porc în crustă 

de miere cu muştar 

Nu mai e un secret că 

porcul, şi mai ales carnea sa, 

se simte bine în compania 

muştarului, mai ales a celui 

îmblânzit cu miere şi aromat 

cu verdeţuri. Fript încet, pe 

îndelete, acest purcel se dovedeşte 

un spectacol pentru 

ochii musafirilor și mai ales 

pentru papilele lor gustative. 

Ingrediente: 1 bucată 

dezosată din pulpa de porc 

deaproximativ 1 kg și ½; 6 

căţei de usturoi; 2-3 crenguţe 

de rozmarin; 3 linguri ulei de 

măsline; 2 linguri de muştar 

de Dijon; 1 lingură de miere; 

1 pahar de vin alb sec; 1 linguriţă 

de cimbru uscat; sare 

şi piper. 

Preparare. Curăţaţi bucata 

de carne şi ştergeţi-o 

bine cu un prosop. Curăţaţi 

usturoiul şi tăiaţi-l în felii 

subţiri (3-4 dintr-un căţel), pe 

lungime. Cu un cuţit cu lamă 

subţire şi ascuţită faceţi 12- 

14 incizii în carne. Înfigeţi în 

fiecare incizie câte o feliuţă 

de usturoi şi câte o bucată de 

crenguţă de rozmarin. Frecaţi 

bucata de carne cu sare, 

piper şi ulei şi lăsaţi-o să stea 

15 minute. Încingeţi cuptorul 

la 155 de grade Celsius. 

Puneţi carnea într-o tavă, 

stropiţi-o cu puţin ulei, adăugaţi 

paharul de vin în tavă şi 

daţi-o la cuptor pentru 1 oră 

şi trei sferturi (105 minute), 

stropind-o din când în când 

cu zeama din tavă. Scoateţi 

carnea şi ungeţi-o cu muştarul 

amestecat cu miere şi 

cimbru. Introduceţi carnea la 

cuptor pentru încă 45-60 de 

minute, până când este pătrunsă 

şi amestecul de miere 

şi muştar s-a transformat 

într-o glazură caramelizată la 

suprafaţă. Porcul în crustă de 

miere cu muştar se consumă 

tăiat felii. Pentru această bucată 

nu folosiţi bucăţi de carne 

cu tot cu slănină deoarece 

se vor arde în timpul procesului 

de preparare. 

Tort cu smântână şi rodii 

O compoziţie uşoară, cu 

un blat discret şi o umplutură 

generoasă. 

Ingrediente: 1 litru de 

smântână dulce; 500 grame 

cremă de brânză; 500 ml 

frişcă vegetală; 5 plicuri de 

gelatină (a câte 10 grame fiecare); 

250 ml suc de rodii, 

vişine sau fructe de pădure 

(poate fi preparat din sirop); 

2 rodii; 1 compot de mango; 

1 lămâie; 150 grame de biscuiţi 

cu cacao; 180-200 (în 

funcţie de smântâna folosită) 

grame de zahăr, plus 1 lingură 

pentru blat; 50 de grame 

de unt 

Preparare: Scoateţi untul 

din frigider. Pregătiţi o formă 

de tort cu margine detaşabilă. 

Încingeţi cuptorul la 180 

de grade. Sfărâmaţi biscuiţii 

cu ajutorul unui mixer sau 

tocător. Amestecaţi biscuiţii 

cu untul şi o lingură de zahăr. 

Amestecul trebuie să fie gras 

şi umed. Turnaţi amestecul 

în tava unsă cu puţin ulei 

şi presaţi-l bine cu ajutorul 

unei linguri. Introduceţi tava 

la cuptor pentru 10 minute. 

Scoateţi-o şi lăsaţi-o să se răcească. 

Pregătiţi un vas bain 

marie. Umpleţi vasul de jos 

cu apă şi puneţi-l la fiert, la 

foc mic. În vasul de sus turnaţi 

smântâna dulce, 4 plicuri 

de gelatină (păstraţi unul din 

cele cinci), 180-200 de grame 

de zahăr (în funcţie de cât de 

acră e smântâna sau crema 

brânza folosită) şi coaja de 

la lămâie (sucul se extrage 

şi se păstrează). Amestecaţi 

şi lăsaţi vasul la rece timp 

de zece minute. Dacă folosiţi 

compot de mango adăugaţi 

acum şi siropul din compot. 

Până se înmoaie gelatina, ba- 

teţi frişca şi introduceţi-o la 

rece. Puneţi vasul cu smântâna 

dulce şi gelatina peste 

cel cu apă clocotită de pe foc. 

Ţineţi vasul timp de aproximativ 

10 minute, amestecând 

continuu, până când gelatina 

se topeşte şi amestecul devine 

cremos. Amestecul nu trebuie 

să fiarbă. Luaţi crema de 

pe foc şi strecuraţi-o, pentru 

a elimina resturile de gelatină 

şi coaja de lămâie, întrun 

bol adânc. Adăugaţi în 

bol smântâna grasă sau crema 

de brânză şi amestecaţi 

bine. Lăsaţi să se răcorească 

totul timp de 10-15 minute. 

Amestecaţi frişca cu restul 

ingredientelor din bol, adăugând 

treptat câte o lingură 

de frişcă bătută. Amestecaţi 

bine cu ajutorul unui tel. La 

sfârşit adăugaţi zeama de la 

lămâie. Dacă folosiţi com- 

pot de mango tăiaţi cubuleţe 

fructele şi încorporaţi-le în 

cremă. Turnaţi crema în tavă 

peste blat, nivelaţi-o şi introduceţi 

vasul la rece. După ce 

tortul a stat o oră la rece puteţi 

pregăti jeleul. Desfaceţi 

rodiile şi scoateţi-le seminţele, 

cu grijă să nu le spargeţi. 

Puneţi la înmuiat în sucul de 

fructe călduţ ultimul plic de 

gelatină şi amestecaţi bine. 

Granulele de gelatină trebuie 

să fie perfect dizolvate. Scoateţi 

tortul de la frigider. Turnaţi 

boabele de rodie peste el 

şi sucul de fructe cu gelatină. 

Introduceţi tortul la frigider 

pentru încă 2 ore. Tortul 

de smântână cu rodii se 

serveşte rece, cu toppinguri 

sau sosuri de fructe. Atenţie! 

Gelatina se dizolvă la 60 de 

grade. Se dizolvă 10 minute 

în lichid rece şi se încălzeşte 

uşor fără a se fierbe. Fierberea 

distruge gelatina şi 

capacitatea ei de închegare! 

Când adăugaţi gelatina peste 

tort, puneţi forma de tort pe 

o farfurie deoarece e posibil 

ca imprefecţiunile formei să 

permită scurgerea parţială a 

siropului înainte de închegare. 

Când scoateţi tortul din 

tavă, desprindeţi marginile 

cu un cuţit înainte de a deschide 

forma. Marginile tortului 

se pot decora cu 50 de 

grame de biscuiţi sfărâmaţi. 

În loc de rodii puteţi folosi 

fructe de pădure (mure, zmeură, 

coacăze), iar în interior 

puteţi folosi, în loc de mango, 

stafide. Pentru a hidrata 

stafidele, adăugaţi-le în acelaşi 

timp cu gelatina. 

Materiale realizate de Anne Hürlimann 

Redactor OR

NELU BÂRSAN 

www.barsantrans.com 

PROGRAM 

DISTRIBUIRE PACHETE 

Zona ZARAGOZA 

TEL: 673 810 857 ; 642 773 763 

LOCALITATEA ORA LOC 

RUTA SÂMBĂTĂ 

TAUSTE 9:00 AMBULATORIU 

EJEA 9:55 LIDL 

TUDELA 10:45 LA GARĂ 

CALAHORRA 11:50 PLAZA DE TORROS (MAGAZIN 

R OMÂNESC) 

PRADEJON 12:35 LA COLEGIU 

LOGROÑO 13:25 PLAZA DE TORROS 

MIRANDA DE 14:35 SPĂLĂTORIE AUTO (LÂNGĂ RÂU) 

EBRO 

VITORIA 15:50 MC DONALD’S 

ARRASTE 16:55 MAXI DIA 

M ONDRAGON 

BERGARA 17:20 EROSKY 

EIBAR 17:50 LIDL 

IRUN 19:10 AZIL DE BĂTRÂNI (ÎN SPATE LA GARĂ) 

SAN SEBASTIAN 19:50 BISERICA ROMÂNĂ (695 048 066) 

RUTA DUMINICĂ 


TOLOSA 8:00 EROSKY 

ORDIZIA 8:40 PARCARE GARĂ 

BEASAIN 9:10 PARCARE GARĂ 

ALTSASU 9:50 PARCARE GARĂ 

PAMPLONA 10:50 SANCHO EL FUERTE, NR. 3 

(M AGAZIN ROMÂNESC) 

NOAIN 12:10 CEPSA (AEROPORT) 

JACA 13:40 PISTA DE HIELO 

SABINANINGO 14:15 LA GARĂ 

FRAGA 17:50 AVIZ TELEFONIC 

Zona LERIDA 

TEL: 618 266 341; 664 108 325 

RUTA SÂMBĂTĂ (TEL: 664 108 325) 


ALPICAT 7:50 PECO CEPSA 

ALMACELLES 8:30 PECO REPSOL 

BINEFAR 9:10 MAXI DIA 

MONZON 9:45 LÂNGĂ MERCADONA 

BARBASTRO 10:25 PARCARE ALDI 

HUESCA 11:25 PARCARE LIDL 

GRAUS 13:00 PESTE POD (IEȘIRE POMPIERI) 

BALAGUER 14:30 PARCARE OPEL 

AGRAMUNT 15:00 MAXI DIA 

SOLSONA 15:45 PARCARE POD 

GUISSONA 16:30 INTRARE COMBINAT 

CERVERA 17:40 LA BASCULĂ 

TARREGA 18:15 VIS A VIS DE LIDL 

BELLPUIG 18:45 HOTEL CASCALLAR 

MOLLERUSA 19:10 LA LIDL 

BELL-LLOC 19:45 LA BISERICĂ 

BELLVIS 20:10 LA SPLAI 

RUTA DUMINICĂ (TEL: 664 108 325) 


BENABARE 8:00 PARCARE 

PUENTE DE 

8:35 RESTAURANT FONDA 

MONTANA 

PONT DE SUERT 9:30 STAȚIE BUS 

VILALLER 10:05 CABINA TELEFONICĂ 

VIELHA 11:00 PARCAREA MARE 

ESTERI D ANEU 13:55 AVIZ TELEFONIC 

SORT 14:30 STAȚIE BUS 

POBLA DE SEGUR 15:25 STAȚIE BUS 

TREMP 16:00 PLAZA CATALUNA 

Zona TARRAGONA 

TEL: 651 563 065; 629 104 133 

RUTA SÂMBĂTĂ TARRAGONA 


MONTBLANC 9:00 REPSOL 

VALLS 9:30 LIDL 

ALCOVER 10:00 PARC 

LA SELVA DEL CAMP 10:30 DIA 

REUS 11:00 AUTOGARĂ 

RIUDOMS 11:30 LA BISERICĂ 

CAMBRILS 12:00 PARCARE LIDL 

SALOU 12:30 PLAZA EUROPA 

VILLA SECA 13:00 PARCARE ALDI 

LA PINEDA 13:30 SHELL 

RUTA DUMINICĂ BARCELONA 


TORREDEMBARRA 8:00 CARREFOUR 

VENDRELL 8:30 MAXI DIA 

L’ARBOC 9:00 SCHLECKER 

VILAFRANCA 9:30 PARCARE LIDL 

VILANOVA I LA GELTRU 10:30 PARCARE LIDL 

CASTELLDEFELS 10:45 LA GARĂ 

GAVA 11:15 LA GARĂ 

VILADECANS 11:45 CARREFOUR 

BELLVITGE 12:00 LA GALP 

Zona BARCELONA 

TEL: 642 227 838; 642 979 132 



ESPAREGUERA 8:15 PARCARE TEATRU 

MARTORELL 8:45 LIDL 

CASTELLBISBALL 9:25 MAXI DIA 

RUBI 9:50 LIDL 

SANT CUGAT DEL VALLES 10:20 LIDL 

CERDAYOLA DEL VALLES 10:50 BISERICĂ 

RIPOLLET 11:25 LIDL 

BARDERA DEL VALLES 11:55 MERCADONA 

CALDES DE MONTBUI 12:40 CAPRABO 

GRANOLLERS 13:15 LIDL 

LA GARRIGA 13:45 MERCADONA 

TONA 14:15 MAXI DIA 

VIC 14:50 ALDI 

TORELLO 15:25 MERCAT (Aviz telefonic) 

OLOT 16:00 CARREFOUR 

RIPOLL 17:00 CAPRABO 

BERGA 18:10 STAȚIE BUS (BONAREA) 

GIRONELLA 18:40 AVIZ TELEFONIC 

PUIG-REIG 19:00 AVIZ TELEFONIC 

NAVAS 19:20 LA TREN 

SALLENT 19:30 AVIZ TELEFONIC 



IGUALADA 8:00 CARREFOUR 

SANT ANDREU DE LA BARCA 8:45 CAPRABO 

MOLINS DE REI 9:10 CAPRABO 

SANT FELIU DE LLOBREGAT 9:30 EROSKI 

L’HOSPITALET DE 

LLOBREGAT 

L’HOSPITALET DE 

LLOBREGAT 

10:10 SPITAL (M.L. 5 PUBILLA 

CASES) 

10:35 C. COMERCIAL “LA 

FARGA” 

CORNELLA DE LLOBREGAT 10:55 MERCAT MUNICIPAL 

CORNELLA DE LLOBREGAT 11:20 EROSKI 

SANT BOI DE LLOBREGAT 11:50 LIDL 

BADALONA 12:40 M.L. 2 PEP VENTURA 

MATARO 13:30 LIDL 

GIRONA 15:00 LIDL EST. RENFE 

FIGUERES 16:00 LIDL 

ST. COLOMA DE FARNERS 17:10 MAXI DIA 

AREA DE BELLATERRA - AVIZ TELEFONIC 

SABADELL 18:30 SHELL – MERCADONA 

TERRASSA 18:50 ESTACION BUS 

MANRESA 19:30 PARCARE AUDI ORAS 

CALAF 20:40 AVIZ TELEFONIC 

Zona CASTELLON 

TEL: 618 759 883; 642 248 476 

ORAR SEDIU CASTELLON 

C/ RAMBLA DE LA VIUDA, NR. 8/2 (LANGA CONSULATUL ROMAN) 

LUNI: 18:00 – 21:00, MARȚI: 08:00 – 10:00, MIERCURI: 

I NCHIS, JOI: 18:00 – 21:00, VINERI: 18:00 – 21:00, SÂMBĂTĂ: 

10:00 – 14:00, 18:00 – 21:00, DUMINICĂ: 10:00 – 16:00 



CULLERA - AVIZ TELEFONIC 

ELCHE 10:00 IN SPATELE GĂRII (ELX PARC) 

ALICANTE 11:30 LIDL (SPITALUL GENERAL) 

ALCOY 13:00 EROSKY 

ONTINYENT 14:00 ELEFANTE AZUL 

POBLA DEL DUC - AVIZ TELEFONIC 

BENIGANIM - AVIZ TELEFONIC 

TORRENT - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ 

FRANCISCO ROSELLO, NR. 11) 

MASSANASSA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ BLASCO 

IBANEZN, NR. 4) 

VALENCIA - ACASĂ ALIMENTACIÓN (C/ RODRIGO 

DE PERTEGAS 22, BAJO) 

PENISCOLA 20:00 BENZINĂRIA REPSOL 

SANT CARLES 21:00 BENZINĂRIA GALP 

AMPOSTA 21:20 PARCARE OPEL 

TORTOSA 21:45 PARCARE HIPERSIMPLY 

GANDESA - MAGAZIN ANDREEA (BAR) 



CALANDIA 07:00 PARCARE HOTEL 

ALCORISA 07:30 BAR GOYA 

ANDORRA 08:00 EL ARBOL 

ALCANIZ 08:30 PARCARE CITROEN 

CASPE 09:15 BENZINĂRIA CEPSA 

FABARA 10:00 BAR SPORT 

MAELLA - AVIZ TELEFONIC 

VALDERROBRES 11:15 BAR “LA CAÑA” 

MORELLA 12:45 PATISERIA LILI 

VINAROS 14:00 PORT (FABRICA DE GHEAȚĂ) 

BENICARLO 14:30 BENZINĂRIA “BP” 

TORREBLANCA - AVIZ TELEFONIC 



REQUENA - LOCUTORIO (C/ SAN AUGUSTIN, 

NR. 35) 

UTIEL - MAGAZIN ROMÂNESC (PLAZA 

JESUS) 

CUENCA - MAGAZIN ROMÂNESC (C/ 

HERMANOS VALDES, NR. 13) 

TERUEL 14:00 PARCARE LIDL 

SEGORBE - AVIZ TELEFONIC (PARCARE MAXI 

DIA) 

LA VALL D’UIXO 16:30 PARCARE LIDL 

BURRIANA 17:15 LA LOCOMOTIVĂ 

BENICASIM 18:15 PARCARE 100M TELEPIZZA 

OROPESA DEL 

MAR 

- AVIZ TELEFONIC 



BENIDORM 10:00 MAGAZIN (C/ BUEN PASTOR, NR. 9) 

ALTEA 10:30 POLIDEPORTIVO 

CALPE 11:00 PARCARE FOSTUL LIDL 

BENISSA 11:45 PARCARE FRAU 

DENIA 12:30 BENZINĂRIA GALP – LIDL 

OLIVA - AVIZ TELEFONIC 

GANDIA 13:15 PARCARE MC DONALD’S 

TAVERNES DE LA - AVIZ TELEFONIC 

VANDINGA 

CARLET 15:00 PARCARE LA RÂU 

CATADAU 15:45 BENZINĂRIA REPSOL

Mica publicitate DECEMBRIE 

2016 23 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - OFERTE 

Profesionist în toate tipurile 

de reforme pentru locuințe și 

birouri, caut colaboratori. Ofer 

procent din lucrare. WhatsApp: 

642 072 927. 

Caut tânăr care să lucreze 

în Churreria Chocolateria 

Cris, Alcorcón (Madrid), normă 

întreagă, inclusiv sâmbătă 

și duminică. Cerințe: carnet de 

conducere. Detalii și informații 

la telefon: 661 991 033, web: 

http://www.churreriacris.com/ 

MUNCĂ - CERERI 

Doamnă seriosă 46 de ani cu 

expierență în serviciul domestic, 

caut loc de muncă ca şi externă 

în comunitatea Madrid. Disponibilitate 

imediată. Telefon: 642 

087 102. 

Doamnă 43 de ani, curată, 

gospodină, caut de muncă în 

Comunitatea Madrid, ca externă, 

în curățenie, îngrijit copii sau 

persoane în vârstă, sau în domeniul 

confecțiilor. Am experiență 

și referințe foarte bune. Telefon: 

625 736 494. 

Doamnă serioasă, cu experiență 

în domeniul curățeniei, caut 

de muncă ca și externă, cu ora, în 

Coslada sau zone apropiate. Telefon: 

642 859 842. 

Tânăr, 24 de ani, caut de muncă 

în comunitatea Madrid, ca 

șofer sau peón în construcții. Sunt 

serios și disponibil. Telefon: 642 

364 613. 

Domn, 48 de ani, serios, corect 

și responsabil, foarte bun șofer, 

fără obligații și cu disponibilitate 

maximă, caut de muncă în toată 

Spania în domeniile în care am 

experiență: zidărie, electricitate, 

mecanică auto, grădinărit sau îngrijit 

persoane în vârstă. Telefon: 

602 568 457. 

Tânăr, 35 de ani, posesor permis 

conducere categoria B de 

16 ani, caut de muncă în orice 

domeniu, în zona Alicante și împrejurimi. 

Mă puteți contacta la 

numărul de telefon: 642 482 379. 

Doamnă responsabilă, cu experiență, 

caut de muncă ca 

și externă, după orele 12:00, de 

luni până vineri, sau sâmbătă și 

duminică toată ziua, în Alcalá de 

H enares sau împrejurimi. Telefon: 

642 893 153. 

Doamnă serioasă, responsabilă, 

cu experiență, caut de muncă 

în Madrid ca externă. Telefon: 

642 190 130. 

Tânăr, 29 de ani, din comunitatea 

Madrid, caut de muncă în 

orice domeniu. Posed carnet de 

conducere categoria B, din anul 

2006. Mai multe informații la telefon: 

631 649 403. 

Doamnă, 45 de ani, s erioasă, 

responsabilă, cu experiență și 

referințe foarte bune, caut de 

muncă ca externă în Madrid, după-masă, 

ca bonă la copii, îngrijitor 

la persoane în vrâstă, curățenie 

în casă. Telefon: 642 939 878. 

Șofer cu microbuz de marfă 

personal, 25 de ani de experiență, 

caut de muncă în comunitatea 

Madrid. Mai multe informații la 

telefon: 642 295 885. 

Doamnă, 42 de ani, foarte 

serioasă, curată, gospodină, caut 

de muncă ca și internă în zona 

Barcelona. Telefon: 642 601 436. 

VÂNZĂRI 

Vând teren intravilan pentru 

construcții în zona de vile, sat 

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km 

de București și 10 km de Giurgiu, 

cu suprafața totală de 1.012 mp. 

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul 

se poate vinde și parcela, fiecare 

parcelă având 506 metri pătrați, 

preț 7.000 € ușor negociabil. Telefon: 

663 385 792. Pot trimit poze 

cu terenul, pe WhatsApp. 

Casă de vânzare în Bistriţa, 

regim de înălţime P+M cu anexă, 

finalizată recent. Preţ: 50.000 €. 

Suprafaţă utilă 168 mp. La parter: 

sufragerie, bucătărie, baie, hol. 

La mansardă: trei camere, baie, 

dressing. Exterior finisat, interior 

semifinisat. Utilităţi: apă, canal, 

curent. Mai multe informații la 

telefon: 0040/744 662 564, sau e- 

mail: amotalisc@yahoo.ro 

Vând remorcă cu prelată, mai 

mică de 750 kg. Informații suplimentare, 

la telefon: 676 418 599. 

Vând 600 mp teren construcții 

case. Apă, gaz, curent la 130 m, 

în Stupini, județul Brașov, Str. 

Nicovalei. Se vinde și în doua rate 

pe perioada unui an, prin contract 

notarial. Exclus agenții si intermediari. 

Preț: 15.000€. Relații la 

email: panalucian77@gmail.com 

sau la telefon 0034/ 642 686 552. 

Vând casă cu 2 camere şi dependinţe 

în Horodiştea, Cotnari, 

judeţul Iaşi, cu 6200 mp de teren, 

41 m front la strada asfaltată. Casa 

este situată la 150 m de şcoală şi 

dispensar și este dotată cu satelit, 

telefon, curent electric. Renovată 

în 2010. Se vinde complet 

mobilată plus unelte agricole şi 

capacităţi pentru depozitat vinul. 

Viţa-de-vie este pe rod, iar livada 

are pomii altoiţi pe diverse soiuri. 

Preţ 22 500 euro. Fotografii şi alte 

detalii, sunt disponibile pe site-ul 

OLX, sub denumirea „căsuţa ideală”. 

Telefon: 0040/746 749 818 

(doamna Grigore). 

Vând casă în Reșița, 6 camere, 

2 băi, pivniță, 4 holuri, încălzire 

centrală pe gaz, curte, garaj, 

anexe, gradină 540 mp. Cartier 

liniștit. Preț negociabil. Contact: 

Ioan Draia, telefon 0040/ 744 615 

904, email: jdraia@hotmail.com 

ÎNCHIRIERI-OFERTE 

Închiriez cameră pentru o fată, 

în zona San Fermin / Madrid, 

Linia 3, stația de metrou Doce de 

Octubre. Preț: 160 €. Detalii suplimentare 

la telefon: 642 925 210. 

Se închiriază cameră cu baie 

în Meco la un preț convenabil. 

Cer și ofer seriozitate. Telefon: 

666 187 826. 

Închiriez cameră pentru o 

persoană, de preferință femeie, în 

Madrid zona Moncloa preț avantajos. 

Telefon: 637 993 720 sau 

642 340 275. 

Închiriez cameră pentru 

o persoană liniştită, curată, 

educată şi nefumătoare, în M adrid 

( Portazgo), foarte aproape de 

A tocha, într-un apartament nou 

şi frumos, spațios. Camera este 

utilată cu pat de 1,35 şi dulap în 

perete. Preţul: 250 € + cheltuieli. 

Mai multe informații la telefon: 

642 837 077, după orele 20:00. 

SERVICII 

Servicii funerare internaționale. 

Organizăm repatrierea 

decedaților din străinatate. 

Asigurăm transport funerar până 

la domiciliu, din toată Europa, 

sicriu omologat UE. Pass mortuar. 

Serviciile noastre au standarde 

europene la prețuri mici și 

sunt NON STOP. Maximă seriozitate 

și profesionalism. Telefon: 

0040 / 747 932 082, E-mail: 

alexstarliciu@gmail.com 

DIVERSE 

Cedez (traspaso) magazin 

alimentar cu specific românesc, 

în Coslada ( Madrid). 

Mai multe informații la telefon: 

677 521 706. 

Căutăm agent comercial 

cu experiență în vânzări de 

produse românești și portofoliu 

de clienți format. Salariul 

interesant! Informații suplimentare 

la telefon: 615 410 

243 - Marius, sau 615 417 691 

- Sándor. 

MATRIMONIALE 

Doamnă, 59 de ani, divorțată, 

160/58, fără obligații, din 

Comunitatea Madrid, doresc 

să cunosc un domn de vârstă 

apropiată, pentru prietenie/ 

căsătorie. Telefon: 603 842 980. 

Bărbat serios, 59 de ani, 

văduv, caut o doamnă de vârstă 

apropiată pentru relaţie serioasă, 

din Comunitatea Madrid. Pot fi 

contactat la telefon: 667 274 167. 

Domn, 46 de ani, fără obligații, 

situație economică stabilă, caut o 

doamnă de vârstă apropiată, fără 

obligații, pentru a întemeia o familie. 

Telefon: 637 092 992. 

Domn, 47 de ani, din comunitatea 

Madrid, doresc să cunosc o 

doamnă cu vârsta între 40 - 43 de 

ani, pentru o relație serioasă. Telefon: 

642 502 842. 

Anunţurile de mică publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 642 298 948 - DIGI 

(de luni până vineri: 09:00 –18:00) 

Sunt vacante circa 1.800 de locuri de 

muncă, verificate de Agenţia Naţională 

pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi 

girate de Comisia Europeană 

Cei care sunt în căutarea 

unui loc de muncă într-o ţară 

europeană se pot înscrie în 

reţeaua EURES. Sunt vacante 

circa 1.800 de locuri de 

muncă, verificate de Agenţia 

Naţională pentru Ocuparea 

Forţei de Muncă (ANOFM) şi 

girate de Comisia Europeană. 

Însă pe aceste posturi concurează 

toţi cetăţenii UE. 

Cele mai multe locuri de 

muncă sunt în Spania, respectiv 

806, fiind căutaţi, în special, 

muncitori necalificaţi în agricultură. 

Nu se solicită cunoaşterea 

limbii spaniole şi se oferă 

un salariu de 40,15 euro brut/zi 

plătibil la două săptămâni. Angajatul 

trebuie să achite lunar 

2% impozit pe venit şi 113 euro 

asigurare socială. 

În Danemarca sunt disponibile 

250 de posturi şi se 

caută tot lucrători în agricultură. 

Cerinţa este cunoaşterea 

limbii engleze nivel minim. 

Salariul minim pe lună pentru 

172 de ore de lucru este de 

690 de euro brut. Plata se face 

în funcţie de cantitatea de mazăre 

culeasă. Impozitul şi contributiile 

sociale se vor deduce 

din salariu, conform legislaţiei 

daneze. 

Şi în Germania sunt libere 

aproximativ 200 de locuri de 

muncă. 

Companiile vor să angajeze 

lucrători în metalurgie (9 euro 

brut pe oră), bucătari (2.000 

de euro brut lunar), asistenţi 

medicali (salariu negociabil 

în funcţie de experinţa profesională), 

electricieni (9-11 

euro brut pe oră), dezvoltator 

web (de la 2.500 de euro brut 

pe lună) etc. Condiţia impusă 

de angajatori este cunoaşterea 

limbii germane. Iar în Italia 

sunt la mare căutare asistenţii 

medicali. Spitalele şi clinicile 

de aici pun la bătaie aproximativ 

140 de posturi. Salariul mediu 

este de 10 euro brut pe oră. 

În schimb, Marea Britanie 

are nevoie de 100 de îngrijitori 

pentru persoanele vârstnice. 

Salariile variază între 8 şi 15 

lire pe oră, brut. 

Bulgaria, Ungaria şi Austria 

le oferă celor în căutarea unui 

loc de muncă posibilitatea să 

se angajeze ca operatori în 

industria de prelucrare a lemnului 

(Bulgaria, salariu între 

360 de euro şi 620 de euro brut 

lunar), muncitori în prelucrarea 

lemnului (Ungaria, salariul 

820 de forinţi brut pe oră) sau 

zugravi (Austria, salariu între 

1.200 şi 1.500 de euro net pe 

lună). Se solicită cunoaşterea 

limbii ţării în care se face angajarea 

sau a limbii engleze. 

Candidaţii interesaţi trebuie 

să acceseze portalul naţional 

EURES - www.eures. 

anofm.ro, unde se pot vizualiza 

toate ofertele de muncă 

disponibile, detaliate pe 

ţări şi ocupaţii la secţiunea 

„ Solicitanţi de loc de muncă”. 

De asemenea, poate fi 

contactat consilierul EURES 

din cadrul Agenţiei Judeţene 

pentru Ocuparea Forţei de 

Muncă de pe raza de domiciliu 

şi al cărui contact se 

găseşte tot pe site. 

Cei care nu se află în baza 

de date a agenţiei de ocupare 

vor trebui să depună următoarele 

acte: copie BI/CI sau 

paşaport, adeverinţă de la medicul 

de familie care să ateste 

starea de sănătate, CV în limba 

română şi într-o limbă de 

circulaţie europeană, cazier 

judiciar în original, valabil. 

Toate serviciile EURES sunt 

gratuite.

Occidentul romanesc 70

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?