ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.40 - 28 Septembrie - 4 Octombrie 2016
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
ANUL II • NR. 40 • <strong>28</strong>.09 - 04.10.<strong>2016</strong><br />
Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />
www.clujmanifest.ro<br />
Adevărata față a<br />
pieței imobiliare clujene<br />
Prețurile reale cu<br />
care se tranzacționează<br />
apartamentele<br />
în Cluj-Napoca<br />
sunt de fapt cu până<br />
la 300 euro/mp mai<br />
mici decât cele pe<br />
care le vehiculează<br />
agențiile imobiliare.<br />
O dovedesc statisticile<br />
primăriei,<br />
întocmite pe baza<br />
tranzacțiilor efective<br />
între vânzător și cumpărător.<br />
358 de milioane<br />
de euro este<br />
valoarea tranzacțiilor<br />
imobiliare<br />
încheiate anul trecut.<br />
pag. 4-5<br />
Alin Tișe face Spital<br />
Pediatric Monobloc<br />
<strong>An</strong>treprenorul, Vicențiu Știr, un<br />
suflu proaspăt pentru Parlament<br />
<strong>An</strong>treprenorul dejean, Vicențiu Știr, co-președinte ALDE<br />
Dej, a vorbit, într-un interviu acordat Cluj Manifest<br />
despre proiectele sale pentru dezvoltarea economică a<br />
Dejului, acesta afirmând că în cazul în care va obține un<br />
mandat în viitorul Legislativ se va concentra în principal<br />
pe atragerea de investiții noi și crearea condițiilor pentru<br />
ca noi afaceri să fie înființate în oraș.<br />
pag. 6 pag. 3
CLUJ MANIFEST<br />
2 Local<br />
Continuă lucrările<br />
pe drumuri județene<br />
Profitând de condiţiile meteorologice<br />
favorabile ale acestui început de toamnă,<br />
Consiliul Judeţean Cluj a extins și continuat<br />
lucrările de reabilitare şi modernizare sau,<br />
după caz, de întreţinere şi reparare la cele<br />
20 de drumuri județene. Astfel, în prezent,<br />
forul administrativ judeţean derulează lucrări<br />
ample de investiții și modernizări pe cinci<br />
drumuri județene, respectiv lucrări de reparaţii<br />
şi întreţinere pe alte 15 drumuri județene.„Ne<br />
propunem ca până la venirea sezonului rece să<br />
reparăm și modernizăm cât mai multe sectoare<br />
de drumuri județene, astfel încât cetățenii<br />
județului să poată utiliza aceste artere în condiții<br />
normale, de siguranță”, a declarat preşedintele<br />
Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.<br />
În ceea ce priveşte drumurile judeţene aflate în<br />
lucru şi lucrăile care se execută în momentul<br />
de faţă, situaţia se prezintă după cum urmează:<br />
Lucrări de investiţii şi modernizare:<br />
DJ 161H DN 16 – Suatu: armare, cofrare,<br />
turnare beton placă suprabetonare.<br />
DJ 108C Răchiţele – Ic Ponor: remedieri<br />
şanţuri, ziduri de sprijin.<br />
DJ 103J Sâncrai – Aluniş: terasamente,<br />
profilare drum, şanţuri, fundaţie balast.<br />
DJ 107N Gura Râşca: covor asfaltic.<br />
DJ 107R Muntele Băişorii–Muntele Mare:<br />
profilare platformă, fundaţii adâncite de<br />
parapeţi.<br />
Lucrări de întreţinere şi reparaţii:<br />
DJ 109E Vad – limită cu judeţul Sălaj:<br />
balastare, reciclare.<br />
DJ 107P Gilău – Mărişel: tăieri acostamente,<br />
şanţuri, plombări, burduşiri.<br />
DJ 109 Borşa – Vultureni: defrişări,<br />
acostamente.<br />
DJ 109A Panticeu – Recea Cristur:<br />
acostamente, plombări.<br />
DJ 109A Chinteni – Vultureni: plombări,<br />
şanţuri, acostamente.<br />
DJ 109C Hodaie: plombări cu emulsie<br />
bituminoasă.<br />
DJ 107R Băişoara – Muntele Băişorii: tăieri<br />
acostamente, plombări, covor asfaltic.<br />
DJ 108C Gârbău – Aghireş: plombări,<br />
burduşiri, acostamente.<br />
DJ 107N Gura Râştii – Mănăstirea Muntele<br />
Rece: şanţuri, acostamente, podeţe, defrişări.<br />
DJ 161 Gădălin: burduşiri.<br />
DJ 103G Moldoveneşti – Podeni: reprofilare.<br />
DJ 103G Tureni – Aiton: plombări.<br />
DJ 107M Săcel – Băişoara – Iara – Buru –<br />
limită judeţul Alba: frezare asfalt, plombări.<br />
DJ 107L Crăieşti – Lita: şanţuri, întreţinere cu<br />
material pietros.<br />
DJ 161C Iclod – Aluniş: frezare asfalt,<br />
plombări.<br />
Proiectul « Viitorul Europei suntem noi » a fost finantat cu suportul<br />
Uniunii Europene in cadrul programului ”Europa pentru Cetateni”<br />
Componenta 2 – Masura 2.1 “Infratire intre localitati”<br />
Participanti: Proiectul a implicat participarea 120 de persoane, dintre care 26 de participanti din localitate<br />
a Sarkeresztes (Ungaria) , 26 de participanti din localitatea Kisbagyon (Ungaria), 26 de participanti din localitatea Balatonakali (Ungaria), 26 de participanti din localitatea Farmos (Ungaria), 16<br />
participanti din Asociatia Gossenaertkring (Belgia).<br />
Location/ Dates: Evenimentul a avut loc in localitatea Moldovenesti, Romania din 26/08/<strong>2016</strong> pana in <strong>28</strong>/08/<strong>2016</strong><br />
Descrierea evenimentului pe scurt:<br />
Comuna Moldovenesti a organizat o intalnire intre localitatile infratite in perioada 26-<strong>28</strong> august <strong>2016</strong>. La eveniment a participat urmatoarele localitati si asociatii: Sarkeresztes, Kisbagyon,<br />
Balatonakali, Farmos si Asociatia Dr. Goossenaertkring Loch intrunind un numar de 120 de participanti internationali<br />
Acest eveniment marcheaza continuarea evenimentelor organizate de localitatea Moldovenesti si se axeaza pe mari axe: ”Unitate in diversitate”, ”Cetatean european=cetatean activ” si ” Impreuna<br />
pentru Europa”, fiecare<br />
dintre aceste teme i s-a dedicat 1 zi din eveniment. Pe parcursul celor 3 zile ale evenimentului, participantii vor cunoaste Uniunea Europeana mai bine prin participarea la diferite activitati<br />
interactive. Asa cum dezbaterile publice incurajeaza participarea cetatenilor la viata democratica si civica a Uniunii Europene, activitatile au menirea de intelegere a politicii Uniunii Europee si sa<br />
incurajeze cetatenii de a veni cu idei noi si sutenabile pentr<br />
a promova oportunitatile, angajamentele interculturale si voluntariatul la nivelul Uniunii Europene. Schimbul<br />
intercultural și regional sunt cheile pentru o uniune puternica, dar nu este de ajuns sa fii constient numai de<br />
acestea dar trebuie si cunoscute, cum ar fi traditiile culinare, traditii populare.<br />
Reuniunea are ca scop să promoveze și să păstreze activa memoria europeană activă, în special prin activități menite să comemoreze fostele lagăre de concentrare, precum și principalele site-uri<br />
și arhive asociate cu deportările în masă, precum și pentru a comemora victimele exterminărilor în masă.. Prin creșterea gradului de conștientizare a trecutului violent al Europei și al doilea război<br />
mondial, în special, cetățenii se pot angaja în mod semnificativ într-o reflecție asupra originilor UE, istoria integrării europene ca un proiect de civilizare menținere a păcii între membrii săi, și în<br />
cele din urmă asupra Europei de astăzi, astfel depășind trecutul și construind viitorului.<br />
Director: Ionuţ GEANĂ<br />
Redacția:<br />
Alice Valeria MICU<br />
Călin POENARU (colaborator)<br />
Dana ȚÎRLEA<br />
Mihai BACALU<br />
Publicație săptămânală<br />
Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />
nr. 1, et. 2<br />
Redacţie: 0746‐810.548,<br />
Publicitate: 0799‐788.009<br />
redactie@clujmanifest.ro,<br />
www. clujmanifest.ro<br />
Tipărit la SC Garamond SRL<br />
ISSN: 2458-0244<br />
Se distribuie în județul Cluj<br />
Preț: 1 Leu<br />
Apare miercuri
CLUJ MANIFEST<br />
Interviu 3<br />
<strong>An</strong>treprenorul dejean, Vicențiu Știr,<br />
un suflu proaspăt pentru Parlament<br />
<strong>An</strong>treprenorul dejean, Vicențiu<br />
Știr, prim-vicepreședinte ALDE<br />
Cluj și co-președinte ALDE<br />
Dej, a vorbit, într-un interviu<br />
acordat Cluj Manifest despre<br />
proiectele sale pentru dezvoltarea<br />
economică a Dejului, acesta<br />
afirmând că în cazul în care va<br />
obține un mandat în viitorul Legislativ<br />
se va concentra în principal<br />
pe atragerea de investiții<br />
noi și crearea condițiilor pentru<br />
ca noi afaceri să fie înființate în<br />
oraș.<br />
Reporter: Cum vedeți dezvoltarea<br />
economică a zonei Dej?<br />
Vicențiu Știr: În programul de candidatură<br />
pentru Primăria Dejului am avut mai multe<br />
proiecte privind dezvoltarea economică a<br />
orașului, eu marșând pe măsurile liberale, pe<br />
cele de dreapta. Chiar dacă prin propunerile<br />
mele am nemulțumit mai multă lume,<br />
propunerea mea era să eliminăm ajutoarele<br />
sociale. Mai mult, în programul meu m-am<br />
axat pe dezvoltarea economică și pe creare<br />
de locuri de muncă. Principalul punct asupra<br />
căruia am insistat au fost parteneriatele<br />
publice-private, dar din păcate, actualul primar<br />
nu a îmbrățișat această idee. Consider că doar<br />
intr-o țară prosperă va fi si viața noastră mai<br />
bună. E important să începem să înțelegem că<br />
ceea ce facem pentru țară, facem de fapt pentru<br />
noi.<br />
Rep.: Care sunt avantajele unui parteneriat<br />
public privat?<br />
V.Ș.: Sunt foarte mulți investitori care doresc<br />
să investească în parteneriate publice private,<br />
astfel având de câștigat atât investitorul cât și<br />
Primăria. Pe lângă dezvoltare economică, astfel<br />
de proiecte ar duce și la creare multor locuri de<br />
muncă. Aceasta este o idee pe care voi merge<br />
în continuare și pentru alegerile parlamentare.<br />
Ca și antreprennor, afacerile mele sunt toate<br />
în mediul privat. Eu nu a făcut afaceri cu<br />
primăriile. Am reușit să mă dezvolt prin<br />
forțe proprii, neavând nici o legătură cu nici<br />
o primărie. Primăria din Dej nu este aproape<br />
de întreprinzătorii din Dej. Eu văd necesitatea<br />
unei legături între Primărie și investitori, lucru<br />
care nu se întâmplă la Dej. Trebuie să ai grijă<br />
de cei care investesc, deoarece ei ajută la<br />
dezvoltarea economică a Dejului.<br />
Rep.: De ce ați decis să candidați la alegerile<br />
parlamentare?<br />
V.Ș.: Intenționez să candiez din partea ALDE<br />
la alegerile parlamentare pentru un loc în<br />
Camera Deputaților. Este dorința mea de a veni<br />
cu un suflu nou. Cred că un politician tânăr,<br />
care s-a dezvoltat fără a avea afaceri cu statul<br />
român poate fi un plus mare pentru întreg<br />
județul Cluj. Eu voi veni cu proiecte noi și cu<br />
proiecte ce vor putea fi duse la îndeplinire.<br />
Un om nu este terminat atunci când este învins,<br />
ci atunci când renunță, spunea Richard Nixon,<br />
și nu cred că vreunul dintre noi, noi cei care<br />
am pus atât suflet în intenția noastră politică<br />
renunță. Eu unul nu am s-o fac. Și dincolo<br />
de orice opinie adversă care ne plasează in<br />
„descurajare și înfrângere”, imi însușesc<br />
sintagma că „Sunt unele dintre cele mai sigure<br />
căi către succes” — Dale Carnegie.<br />
Rep.: Care sunt domeniile în care doriți<br />
să aduceți îmbunătățiri din postura de<br />
parlamentar?<br />
V.Ș.: Ca și parlamentar prioritățile mele vor fi<br />
dezvoltarea economică, crearea de noi locuri<br />
de muncă și libertatea cetățeanului.<br />
Există nevoie de un suflu proaspăt în Parlament,<br />
însă această schimbare se va face treptat. Avem<br />
nevoie și de parlamentari cu experiență, dar și<br />
de cei tineri care vin cu un suflu proaspăt, dar<br />
și cu idei noi. Ideile unui om de afaceri la 40 de<br />
ani, cât am eu, sunt altele decât ale unuia mai<br />
în vârstă. Cred că imginea Parlamentului poate<br />
să fie îmbunătățită.<br />
Cred că este important să privim in viitor, să<br />
tragem invătăminte fără a căuta pricini, să<br />
dăm viață la ceea ce a fost doar prefigurat in<br />
imaginarul nostru politic. Pentru acest lucru<br />
este însă nevoie de forța unei noi echipe, o<br />
echipă adaptată la circumstanțele momentului.<br />
Sunt convins că vom găsi formula potrivită,<br />
energia si puterea de a ne impune. Rămân<br />
statornic in ideea că intr-o echipă toate<br />
trebuințele si aspirațiile sunt legitime pentru<br />
toți membrii si că cele mai importante lucruri<br />
sunt; cauza comună pentru care lupti, cinstea și<br />
pasiunea cu care o faci.<br />
Rep.: De ce ați ales ALDE?<br />
V.Ș.: Eu sunt un liberal, adept al princiiplor de<br />
dreapta. ALDE este în acest moment istoric atât<br />
unicul continuator legitim al tradiţiilor politice<br />
modernizatoare şi reformatoare precomuniste<br />
care au construit România modernă, cât şi<br />
singura forţă politică a prezentului ce nu are,<br />
prin intermediul Frontului Salvării Naţionale,<br />
rădăcini în socialismul de stat. ALDE trebuie<br />
să se impună ca o forţă etică de centru, una<br />
a mijlocului societăţii, a celor care lucrează<br />
în serviciul public, a întreprinzătorilor din<br />
toate sectoarele economiei, a practicienilor<br />
profesiilor liberale a celor aproximativ trei<br />
milioane de cetăţeni pentru care libertatea<br />
individuală este pusă cu adevărat pusă în<br />
valoare prin asumarea activă a responsabilităţii<br />
pentru propriul destin, pentru soarta comunităţii<br />
şi pentru prosperitatea naţiunii.<br />
Dana Țîrlea
CLUJ MANIFEST<br />
4 Economic<br />
Adevărata piață<br />
imobiliară a Clujului<br />
Prețurile reale cu care se tranzacționează apartamentele în<br />
Cluj-Napoca sunt de fapt cu până la 300 euro/mp mai mici decât<br />
cele pe care le vehiculează agențiile imobiliare. O dovedesc statisticile<br />
primăriei, întocmite pe baza tranzacțiilor efective între vânzător<br />
și cumpărător. 358 de milioane de euro este valoarea tranzacțiilor<br />
imobiliare încheiate anul trecut.<br />
Direcția de impozite și taxe locale a<br />
Primăriei Cluj-Napoca și agenția de<br />
evaluare Veridio au centralizat tranzacțiile<br />
imobiliare desfășurate în 2015 pe baza<br />
declarațiilor de impunere aferente<br />
proprietăților dobândite. Echipa de<br />
evaluatori coordonată de Adrian Vascu,<br />
senior partner al agenției, a publicat al<br />
treilea ghid realizat pe baza tranzacțiilor<br />
încheiate între vânzători și cumpărători.<br />
„Ghidul tranzacțiilor imobiliare din<br />
Cluj-Napoca” oferă o oglindă a realității<br />
tranzacțiilor pe una dintre cele mai<br />
dinamice piețe de profil din țară.<br />
Apartamentele, cea mai bună afacere<br />
7.007 tranzacții imobiliare s-au realizat în<br />
2015 la Cluj-Napoca, în creștere cu 10,2%<br />
față de anul precedent, însă ca valoare,<br />
347,6 milioane de euro, se află mai sus cu<br />
26%. Majoritatea operațiunilor au vizat<br />
locuințele la bloc, cu 4.536 de apartamente<br />
tranzacționate (+21%), în cuantum de 226<br />
de milioane de euro (+33%), pe locul doi<br />
fiind cele 432de case vândute (+19%)<br />
cu 51 de milioane (+43%). Terenurile au<br />
însumat 410 tranzacții (+7%) , însă de<br />
doar 16 milioane de euro (+1,5%). Alte<br />
proprietăți, adică operațiuni care implică<br />
persoane juridice și tranzacții cu spații<br />
comerciale, de birouri, auxiliare, au scăzut<br />
ca volum la 1.629 operațiuni, dar au urcat<br />
ca valoare la 64 de milioane de euro.<br />
Prețurile reale, sub cele din<br />
anunțuri<br />
De remarcat că prețul mediu de<br />
tranzacționare pe municipiu s-a situat<br />
la 873 euro/mp (medie de 904 euro cu<br />
finanțare de la bancă și de 854 de euro cu<br />
finanțare proprie), față de 832 euro/mp în<br />
2014. Chiar și în aceste condiții, prețurile<br />
reale de tranzacționare se dovedesc a fi și<br />
cu 250-300 euro/mp sub cele vehiculate<br />
de agenții și proprietari, anunțate la peste<br />
1.100 euro/mp în majoritatea cartierelor.<br />
Zone industriale ocolite de cumpărători<br />
De fapt, cele mai mari prețuri pe metru<br />
pătrat au fost în Gheorgheni (952 euro),<br />
Zorilor (932 euro), <strong>An</strong>drei Mureșanu (921<br />
euro), Centru (920 euro), Plopilor (913<br />
euro), Mărăști (912), Între Lacuri (900),<br />
iar mai mici, în Bulgaria (663), Someșeni<br />
(757), Iris (771), Borhanci (785), Dâmbu<br />
Rotund (811), Bună Ziua (840), Mănăștur<br />
(853), Grigorescu (878), Gruia (800).<br />
Rezultă că tot cartierele tradiționale ale<br />
orașului sunt cele mai valorizate, cele<br />
industriale fiind evitate, iar cele noi,<br />
deficitare și în privința felului în care<br />
sunt construite locuințele, dar mai ales la<br />
infrastructura de acces și dotări.<br />
În Cluj se cumpără cu banii jos<br />
Cei mai mulți bani pe proprietăți s-au<br />
cheltuit în Mănăștur (49 de milioane<br />
de euro), Centru (46 de milioane),<br />
Gheorgheni (37 de milioane), Mărăști (30<br />
de milioane), Bună Ziua (26 de milioane),<br />
A. Mureșanu (21de milioane), în timp<br />
ce în Sopor sau Becaș au fost tranzacții<br />
Adrian Vascu, senior partner Veridio:<br />
“Din totalul tranzacțiilor 25,7% au fost finanțate din credite bancare, diferența fiind<br />
plătită din surse proprii. Dacă aceste informații vor fi exploatate corespunzător, vor<br />
putea conduce la concluzii și ulterior la decizii care să îmbunătățească transparența și<br />
mediul general de desfășurare a tranzacțiilor imobiliare în România”.
CLUJ MANIFEST<br />
nesemnificative. Din total, apartamentele<br />
însumează 226 de milioane de euro; alte<br />
proprietăți, 64 de milioane; casele, 51<br />
de milioane; terenurile, 16 milioane.<br />
Majoritatea tranzacțiilor s-au realizat cash<br />
(265 de milioane), în timp ce prin bănci<br />
s-au efectuat cumpărări de 91 de milioane.<br />
Economic 5<br />
Mănășturul, un gigant imobiliar<br />
În Mănăștur s-au cumpărat apartamente<br />
de 41 de milioane de euro, în Centru,<br />
de <strong>28</strong> de milioane, în Gheorgheni, de<br />
25 de milioane. La case conduce A.<br />
Mureșanu (7,5 milioane de euro), urmat<br />
de Centru (6,6 milioane), Gheorgheni<br />
(4,6 milioane), Dâmbu Rotund (2,9<br />
milioane), iar la terenuri pe primele poziții<br />
sunt Borhanci (2,2 milioane de euro), A.<br />
Mureșanu (2,1 milioane), Mănăștur (1,6<br />
milioane), Iris (1,4 milioane), Dâmbu<br />
Rotund (1,3 milioane). Mai bine stau la<br />
spații comerciale și birouri Centru (10,4<br />
milioane de euro), Mărăști (10 milioane),<br />
Gheorgheni (6,4 milioane), Bună Ziua (5,4<br />
milioane) și A. Mureșanu (5,5 milioane).<br />
Tranzacții de 14 milioane de euro pe o<br />
stradă<br />
Cele mai multe tranzacții imobiliare<br />
s-au realizat pe străzile Bună Ziua (235),<br />
Oașului (225), C. Brâncuși (225), Dunării<br />
(120), E. Ionesco (118), iar cele mai<br />
valoroase tot pe Bună Ziua (13,8 milioane<br />
de euro), dar și pe Dorobanților (8,8<br />
milioane), Calea Turzii (8,6 milioane), 21<br />
Decembrie (8,1 milioane), E. Ionesco (7,8<br />
milioane). Bine plasate în topuri sunt și<br />
arterele Sobarilor, Mehedinți, A. Vlaicu,<br />
H. Barbusse, Calea Turzii sau Oașului.<br />
În decembrie nici iarba nu crește<br />
Lunile imobiliare cele mai prielnice se<br />
dovedesc iunie-august, în timp ce în<br />
decembrie erau doar 194 de tranzacții,<br />
spre deosebire de comerț, când este cea<br />
mai de vârf perioadă. În general sezonul<br />
rece (decembrie-februarie) nu este prielnic<br />
pieței imobiliare clujene, ea începând să se<br />
dezghețe doar în primăvară. Vârful valoric<br />
al tranzacțiilor s-a petrecut în iunie și iulie<br />
(cu câte 37 de milioane de euro), în vreme<br />
ce ultima lună a anului a adus operațiuni<br />
de doar 7,9 milioane de euro.<br />
Casă de 1,2 milioane euro în <strong>An</strong>drei<br />
Mureșanu<br />
De remarcat că parcelele cel mai<br />
tranzacționate au fost cele de 500-1.000,<br />
cea mai mare fiind de 15.000 mp, iar în<br />
cazul apartamentelor, cele cu suprafețe<br />
utile cuprinse între 35 și 55 mp. În privința<br />
valorilor, cel mai scump teren s-a cumpărat<br />
în cartierul Între Lacuri (0,6 milioane<br />
de euro), iar cea mai scumpă casă, în A.<br />
Mureșanu (1,2 milioane de euro).<br />
Toată lumea cumpără pe persoană<br />
fizică<br />
În Cluj-Napoca 74% dintre tranzacțiile cu<br />
proprietăți imobiliare au fost finanțate din<br />
surse proprii, iar achizițiile persoanelor<br />
juridice reprezintă doar 15,65% din<br />
valoarea tranzacțiilor. Este o consecință<br />
a aplicării unei taxe reduse pe valoarea<br />
adăugată în cazul persoanelor fizice,<br />
mai ales că majoritatea locuințelor<br />
sunt achiziționate prin programul<br />
guvernamental Prima Casă.<br />
Terenuri mai ieftine: Borhanci, Iris,<br />
Sopor<br />
<strong>An</strong>ul trecut în reședința de județ șiau<br />
schimbat stăpânul 410 de terenuri,<br />
de 395.000 mp, prin operațiuni de 16<br />
milioane de euro, 94% din acestea fiind cu<br />
finanțare proprie. Conduc în clasamentele<br />
suprafețelor și valorilor de tranzacționare<br />
cartierele Borhanci, A. Mureșanu, Dâmbu<br />
Rotund, Mănăștur, Iris, Făget, Sopor,<br />
Someșeni, ultimele la prețuri mici pe<br />
metru pătrat.<br />
Prețul caselor a săltat cu 50%<br />
432 de case s-au vândut în oraș, cu 51,4<br />
milioane de euro, mai ales în Europa,<br />
Mănăștur, A. Mureșanu, Gheorgheni și<br />
Centru. Profilul casei achiziționate la<br />
Cluj-Napoca: suprafață desfășurată 206<br />
mp, teren 426 mp, preț mediu 623 euro/<br />
mp, cumpărată cu banii jos în 83% din<br />
cazuri. De notat că dacă înainte de 1990<br />
prețul mediu la case în Cluj-Napoca era<br />
echivalentul a 568 euro/mp, după acest an<br />
de referință a ajuns la 786 euro/mp.<br />
Bulgaria, cenușăreasa orașului<br />
Dintre cele 4.536 de apartamente vândute,<br />
53% sunt ridicate înainte de anul 2000,<br />
iar finanțarea proprie a vizat 64% dintre<br />
operațiuni. În Mănăștur s-au vândut<br />
924 de apartamente (41,2 milioane de<br />
euro), în Centru - 522 (<strong>28</strong>,8 milioane),<br />
în Gheorgheni - 501 (25,5 milioane), în<br />
Mărăști - 354 (18,8 milioane), în Iris - 334<br />
(13,1 milioane), în Bună Ziua - <strong>28</strong>7 (18<br />
milioane), în Zorilor - 247 (13,2 milioane),<br />
în Grigorescu 227 (12 milioane). Cele mai<br />
puține s-au comercializat în Bulgaria - 33<br />
(0,7 milioane), Gruia - 41 (1,5 milioane),<br />
Plopilor - 58 (3,9 milioane), A. Mureșanu<br />
- 103 (6,3 milioane), Someșeni - 111 (4,8<br />
milioane), Dâmbu Rotund și Borhanci -<br />
câte 124 (5,2 respectiv 6,4 milioane) și<br />
Europa - 158 (10,1 milioane).<br />
Călin Poenaru<br />
Concluzii<br />
• În Cluj-Napoca se cumpără apartamente, mai puțin terenuri sau case<br />
• Majoritatea tranzacțiilor se fac cu banii jos, băncile sunt ignorate<br />
• Operațiunile imobiliare au loc pe persoane fizice, cu TVA redusă<br />
• Cele mai multe locuințe achiziționate, în blocurile “comuniste”<br />
• Cartierele vizate sunt cele vechi, zonele noi au infrastructură proastă<br />
• Prețurile de achiziție sunt cu 200 euro/mp sub cele din anunțuri<br />
• Perioada cea mai bună pentru cumpărare este vara, iarna oferta e limitată<br />
• Fostele colonii (Borhanci, Becaș, Sopor) au prețuri mai bune la terenuri<br />
Indicele Imobiliare.ro: medie de 1.111 euro/mp<br />
Pretențiile vânzătorilor din Cluj s-ar fi majorat cu 13,6% în ultimul trimestru<br />
din 2015, de la 978 de euro în T4 2014, la 1.111 euro, conform indicelui<br />
Imobiliare.ro. „La sfârșitul lunii decembrie 2015, indicele consemna o medie<br />
de 1.156 euro/mp pentru apartamentele vechi, cu 14,9% mai mult decât în<br />
perioada similară din 2014. Cele noi costau 1.089 euro/mp, cu 8,9% mai mult<br />
decât la începutul iernii trecute”. Indicele reprezintă o medie a preţului solicitat<br />
de agenţiile şi proprietari și nu ia în calcul marja de negociere ce determină<br />
preţul final al tranzacţiei.<br />
Indicele Blitz: medie de 1.136 euro/mp<br />
„Indicele Blitz a înregistrat în decembrie 2015 valoarea de 1.136 euro/mp, cea<br />
mai ridicată a anului trecut. Trei cartiere clujene au atins sau au depăşit pragul<br />
de 1.200 euro/mp!”, susțineau reprezentanții agenției. Indicele Blitz este un instrument<br />
ce prezintă valoarea medie a preţurilor publice pentru apartamentele de<br />
vânzare din Cluj. Pentru calcul au fost analizate doar oferte publice din baza de<br />
date Blitz.
CLUJ MANIFEST<br />
6 Local<br />
Alin Tișe face Spital<br />
Pediatric Monobloc<br />
Preşedintele Consiliului Judeţean<br />
Cluj, Alin Tișe, a anunţat faptul<br />
că un proiect definitoriu, pe care<br />
dorește să îl finalizeze în actualul<br />
mandat, îl reprezintă construcția<br />
unui Spital pediatric monobloc.<br />
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj<br />
a anunţat că s-au realizat progrese<br />
semnificative în ceea ce priveşte clarificarea<br />
situaţiei juridice a terenului pe care urma<br />
să fie realizat Akademia Center, locație<br />
viitoare pentru construirea viitorului Spital<br />
pediatric monobloc. Astfel, în contextul<br />
în care, în situaţia intrării în insolvenţă<br />
a Nisco, toate bunurile companiei revin<br />
Consiliului Judeţean, iar contractul cu<br />
această societate va fi încheiat, nu se mai<br />
poate pune în niciun fel problema unor<br />
eventuale bunuri viitoare. În acest context,<br />
în care situaţia s-a simplificat semnificativ,<br />
Consiliul Judeţean se va adresa Oficiului<br />
Judeţean pentru Cadastru şi Publicitate<br />
Imobiliară pentru a solicita radierea unor<br />
înscrieri ce s-au făcut în trecut, cu atât mai<br />
mult cu cât domeniul public al judeţului<br />
nu poate fi grevat în niciun fel. În locul<br />
proiectului Akademia Center, Alin Tișe<br />
a anunțat ridicarea unui Spital pediatric<br />
monobloc, construcţie pentru care se are<br />
în vedere terenul de pe strada Victor Babeş<br />
cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 m², a<br />
cărui destinaţie prevăzută în PUG permite<br />
realizarea unui astfel de obiectiv. De<br />
altfel, proiectul conceput anterior de către<br />
Nisco Invest a prevăzut, de asemenea,<br />
construirea unei unităţi ce includea servicii<br />
medico-sanitare, cu o arie construită de<br />
cca. 1.600 m² (2S+DS+P+3E) şi o arie<br />
desfăşurată de cca. 11.000 m². Terenul<br />
în cauză este apreciat ca fiind extrem<br />
de potrivit pentru acest proiect cu atât<br />
mai mult cu cât Procentul de Ocupare a<br />
Terenului reglementat de PUG este de<br />
80%, existând, totodată, posibilitatea de a<br />
realiza un acces dublu, atât de pe strada<br />
Victor Babeş cât şi de pe strada Haşdeu.<br />
„Acesta este un proiect de care eu o să țin<br />
foarte tare atât timp cât o sa fiu la Consiliu<br />
Județean. 90% din problemele pe care leam<br />
avut cu terenul din Hasdeu, unde urma<br />
să se construiască Akademia Center le-am<br />
rezolvat. Mare parte din spațiile actuale<br />
unde funcționează Spitalul de copii sunt<br />
supuse unor cereri de revendicare, din<br />
acest motiv Consiliul Județean a decis să<br />
înceapă construcția unui Spital pediatric<br />
monobloc. Discutăm de un teren unde<br />
noi am dorit de mult timp să construim<br />
un mall combinat cu o clinică medicală.<br />
Este cel mai bun amplasament, în zona<br />
spitalelor și de aceea insist ca pe acest<br />
teren să construim un Spital pentru copii.<br />
Important este că noi deja demarăm<br />
studiile de fezabilitate și proiectul tehnic.<br />
Îmi doresc ca acest proiect să prindă viață<br />
cât mai repede, este o urgență pentru<br />
clujeni și cred că noi toți vom susține acest<br />
proiect. Cei de la Spitalul de copii deja miau<br />
comunicat că aveau o mare problemă cu<br />
faptul că dacă se va soluționa revendicarea<br />
vor pierde amplasamentul și trebuie să<br />
fie mutați în altă parte. În acest moment,<br />
Spitalul de copii își desfășoara activitatea<br />
în 14 locații în tot orașul. În funcție de<br />
problema pe care o ai cu copilul trebuie<br />
să te muți de le o secție la alta, ori acest<br />
lucru este nefiresc. Noul spital va fi unul<br />
monobloc, toate secțiile vor fi în același<br />
loc, inclusiv cu posibilitatea construirii<br />
unui heliport”, a declarat Alin Tișe.<br />
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii<br />
Cluj-Napoca, activitate în 14 clădiri<br />
Necesitatea acestei unităţi spitaliceşti se<br />
datorează faptului că, în prezent, Spitalul<br />
Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-<br />
Napoca, instituţie aflată în administrarea<br />
forului administrativ judeţean, îşi<br />
desfăşoară activitatea în nu mai puţin de<br />
14 clădiri aflate în locaţii diferite de pe<br />
raza oraşului Cluj-Napoca, cu o distanţă<br />
medie de aproximativ patru km între ele.<br />
De asemenea, un alt argument pentru<br />
urgentarea acestui proiect este acela<br />
că, mai multe clădiri în cadrul cărora<br />
funcţionează secţii ale acestui spital se<br />
află în plin proces de retrocedare sau<br />
sunt supuse rigorilor Comisiei Zonale a<br />
Monumentelor Istorice din Cluj-Napoca,<br />
motiv pentru care întâmpină, deseori,<br />
dificultăţi în realizarea unor investiţii<br />
asupra acestor clădiri.<br />
Finanțare din creditul de 50 de milioane<br />
de euro pentru drumuri<br />
Consiliul Judeţean Cluj dispune de<br />
capacitatea financiară de a realiza acest<br />
obiectiv, în cel mai scurt timp, din bugetul<br />
propriu, suportând toate cheltuielile<br />
necesare în vederea ridicării acestei clădiri.<br />
De altfel, potrivit experţilor, construcţia<br />
în sine a imobilului va presupune costuri<br />
de circa 4 milioane de euro, ce pot fi<br />
suportate de Consiliul Judeţean, fonduri<br />
mai consistente urmând a fi necesare<br />
pentru dotarea unităţii medicale. O<br />
posibilă soluţie pentru suportarea acestor<br />
costuri o va putea reprezenta însă şi<br />
creditul în cuantum de 50 de milioane<br />
de euro ce urmează a fi contractat pentru<br />
lucrări în infrastructură. În acest context,<br />
forul administrativ judeţean va derula,<br />
în perioada imediat următoare, toate<br />
procedurile necesare în vederea obţinerii<br />
documentaţiilor tehnice, pentru demararea<br />
lucrărilor de edificare a acestui proiect<br />
de maxim interes. „Am făcut o analiză<br />
bugetară, Consiliul Județean poate să<br />
suporte aceste costuri din bugetul propriu,<br />
din bugetul acestui an și din bugetul anului<br />
viitor. De asemenea, vom putea folosi o<br />
parte din creditul de 50 de milioane de<br />
euro pentru acest spital. La un calcul de<br />
început, costurile se ridică la 4 milioane<br />
de euro, strict pentru clădire, urmând ca<br />
dotările să fie suportate din bugetul anului<br />
viitor”, a specificat Alin Tișe<br />
Dana Țîrlea<br />
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj:<br />
„În funcție de problema pe care o ai cu copilul trebuie să te muți de le o secție la<br />
alta, ori acest lucru este nefiresc. Noul spital va fi unul monobloc, toate secțiile<br />
vor fi în același loc”
CLUJ MANIFEST<br />
Grav bolnav, Chezan<br />
cere pace la Tower<br />
Local 7<br />
Surpriză la Tribunalul Cluj, unde<br />
în sala prezidată de magistratul<br />
Marius Lupea a apărut chiar<br />
inculpatul principal din dosarul<br />
de înşelăciune, Mihai Chezan.<br />
Hăituit de procurori şi creditori,<br />
încolţit de o boală gravă,<br />
investitorul proiectului Tower<br />
pare decis să-şi încheie socotelile<br />
în mod amiabil cu toată lumea.<br />
Mihai Chezan nu mai este bărbatul<br />
semeţ din fotografiile care au circulat<br />
în zona virtuală, fără ca vreun jurnalist<br />
să-l întâlnească fizic, de la prăbuşirea<br />
proiectului. Subţire, palid şi tras la faţă<br />
pare că vine din alt film, mai degrabă<br />
dintr-o zonă de război, decât din ţara<br />
făgăduinţei. Deocamdată evită contactul<br />
cu presa. Ca să nu mai fie niciun dubiu<br />
faţă de starea sa medicală, Chezan s-a<br />
destăinuit Veronica Cohut, una dintre<br />
cele mai insistente păgubite, care nu a<br />
absentat de la nicio înfăţişare din proces.<br />
„Sunt bolnav şi doresc pace, să rezolvăm<br />
problema”, i-a spus Chezan păgubitei, în<br />
câteva cuvinte, înainte de a intra în sala<br />
de judecată. A plecat însă la prima pauză<br />
şi nu a mai reapărut. În cele două ore şi<br />
jumătate, în care a fost audiată o agentă<br />
imobiliară, inculpatul s-a oferit să dea<br />
o declaraţie în faţa judecătorului doar<br />
după ce vor fi epuizaţi martorii propuşi<br />
de procurorii anticorupţie. Iar dacă nu va<br />
interveni nimic deosebit, acest fapt s-ar<br />
putea întâmpla chiar în acest an.<br />
Clientul ideal resemnat<br />
Primii doi martori ai DNA au jucat mai<br />
degrabă în favoarea inculpatului. Agentul<br />
imobiliar Cristina Fărcaş a afirmat că<br />
dezvoltatorii imobiliari lucrează cu banii<br />
clienţilor, chiar şi astăzi, la un deceniu<br />
de la marile tunuri din construcţii. „În<br />
percepţia mea, avansurile încasate atunci<br />
se foloseau pentru realizarea proiectelor<br />
imobiliare. Chiar şi astăzi se lucrează pe<br />
avansurile încasate de la clienţi”, a spus<br />
Fărcaş. Marius Vescan, alt martor propus<br />
de DNA a produs amuzamentul ceor<br />
prezenţi, când a afirmat că s-a resemnat<br />
asupra pierderii ceor aproape 30.000 de<br />
euro daţi ca avans, înţelegând că proiectul<br />
este terminat. „Am făcut o investiţie<br />
proastă. Nu mă constitui parte civilă”, a<br />
spus răspicat Vescan. Întrebat de judecător<br />
ce atitudine ar avea dacă proiectul s-ar<br />
finaliza totuşi, Vescan a declarat că nu<br />
l-ar mai interesa defel. „L-aş dona altora<br />
cu pagubă mai mare. E un ciot de clădire<br />
care nu mai merită osteneală, timp pierdut<br />
pentru recuperarea pagubei”. Acesta şi-a<br />
justificat resemnarea cu păcălirea sa de<br />
oamenii de imagine ai dezvoltatorului. „A<br />
avut un marketing bun. Avea macheta şi<br />
informaţii şi la Polus şi la Iulius. M-am dus<br />
la ei cu decizia luată”. A trecut prea uşor<br />
peste observaţia agentului de vânzări, care<br />
i-a aruncat că dezvoltatorul se descurcă şi<br />
fără avansurie clienţilor. „Proectul nu are<br />
nevoie de banii voştri. Trebuia să-mi dea<br />
de gândit”, mai spus Vescan şi a plecat<br />
senin din sala de judecată.<br />
Agronomia vrea terenul fără cioate<br />
Marius Chezan este judecat împreună cu<br />
sora sa, Mihaela Bărbos, pentru înşelarea<br />
celor 100 de familii care au achitat integral<br />
sau parţial apartamente în proiectul<br />
imobiliar Tower. Proiectul s-a blocat de<br />
aproape un deceniu, iar banii încasaţi<br />
s-au evaporat. Magistratul a audiat până<br />
în prezent un număr de aproape 80 de<br />
păgubiţi şi a trecut la audierea martorilor<br />
acuzării. Vor urma apoi martorii propuşi<br />
de incupaţi. Reprezentanţii USAMV<br />
nu mai sunt de acord să ofere terenul<br />
pentru investiţie, fostele sere din cartierul<br />
Mănăştur şi au obţinut în instanţă<br />
rezilierea contractului de asociere.<br />
Acum solicită demolarea construcţiei<br />
abandonate. USAMV pusese la dispoziţie<br />
terenul de lângă piaţa Flora, aşteptând<br />
în zadar la schimb ridicarea unui hotel.<br />
Unul dintre avocaţi a cerut judecătorului<br />
ridicarea sechestrului asupra unor bunuri<br />
mobile şi imobile ale inculpaţilor, pentru<br />
continuarea executării silite în procesul de<br />
insolvenţă ale firmelor implicate.<br />
Variante de pace<br />
Clienţii păgubiţi s-au întâlnit de mai multe<br />
ori cu Chezan, în încercarea de a ajunge<br />
la o soluţie viabilă. Acesta a susţinut că<br />
mai are soluţii de rezervă, chiar că are un<br />
investitor străin german. O altă variantă<br />
vehiculată a fost aceea ca firma clujeană<br />
Studium Green să cumpere proiectul<br />
pentru a-l continua, dar negocierile s-au<br />
blocat din cauza preţului.<br />
Chezan ar fi cerut 3 milioane de euro,<br />
dar Dorin Bob, patronul Studium Green<br />
ar fi oferit doar 2 milioane. Profitând de<br />
apariţia lui Chezan la Cluj, venit în vara<br />
trecută din SUA, unde riscă închisoarea<br />
pentru o condamnare într-un dosar de<br />
căsătorie de convenienţă, au intrat pe fir<br />
şi procurorii DIICOT, care au dezgropat<br />
dosarul privind dispariţia banilor din<br />
conturile Tower, cu sprijinul Casei de<br />
Insolvenţă Transilvania.<br />
Deocamdată nici la DIICOT, unde a fost<br />
prezent, suspectul Chezan nu a oferit<br />
declaraţii, care, susţin păgubiţii, ar putea<br />
provoca multe frisoane unor vipuri locale.<br />
Un proces similar a avut loc la Cluj, anii<br />
trecuţi, cu timişoreanul Marius Leontiuc,<br />
condamnat pentru înşelăciune de<br />
magistraţi. Din cei peste 100 de pagubiţi,<br />
doar 23 au mai urmărit şi executat suma de<br />
90.000 de euro, rezultată din valorificarea<br />
terenului sechestrat.<br />
Mihai Bacalu
CLUJ MANIFEST<br />
8 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Medical 9<br />
Hirsutismul - problemă<br />
medicală, psihologică și estetică<br />
Hirsutismul reprezintă în primul rând o problemă medicală importantă,<br />
care afectează un procent relativ crescut de femei aflate în perioada<br />
reproductivă, de aceea vă propun să parcurgem împreună câteva aspecte<br />
privitoare la cauzele şi principiile terapeutice moderne ale acestui<br />
inconvenient estetic şi nu numai.<br />
Dar, ce este hirsutismul?<br />
Hirsutismul este definit prin creşterea excesivă<br />
şi nedorită a pilozităţii corporale la<br />
femei, în zone specifice sexului masculin:<br />
faţă, piept, spate, abdomen, coapse. Pilozitatea<br />
cutanată excesivă, este deseori considerată<br />
o lipsa de feminitate cu consecinte<br />
sociale şi psihologice importante. Încă din<br />
perioada antică, femeile au fost preocupate<br />
de aspectul fizic, numeroase documente<br />
şi descoperiri atestând utilizarea de<br />
către femei ale unor instrumente folosite<br />
pentru estetica corporală, inclusiv pentru<br />
îndepartarea părului nedorit. Regina Cleopatra,<br />
una dintre cele mai frumoase femei<br />
ale lumii antice, se pare că s-a confruntat<br />
cu problemele legate de hirsutism.<br />
Hirsutismul trebuie diferenţiat de<br />
hipertricoză şi virilism<br />
Hipertricoza este caracterizată prin creşterea<br />
rapidă a pilozităţii în zonele ce nu<br />
sunt androgeno-dependente. Virilismul<br />
este definit prin cascada de manifestări<br />
clinice secundare hiperandrogenismului;<br />
asociază hirsutismul cu acnee, tulburări de<br />
ciclu menstrual, caractere sexuale secundare<br />
masculine (cresterea masei musculare,<br />
alopecie de diverse grade( chelie n.r.),<br />
îngroşarea vocii), clitoromegalie, libido<br />
crescut.<br />
Care sunt cauzele pilozităţii excesive<br />
nedorite?<br />
În numeroase cazuri, hirsutismul nu este<br />
datorat unei afecţiuni grave, situaţie în<br />
care considerăm hirsutismul idiopatic sau<br />
de cauză neidentificată. Orice femeie care<br />
suferă de o creştere excesivă a firelor de<br />
păr în zone nedorite trebuie să fie investigată<br />
de un specialist endocrinolog. În evaluarea<br />
unei paciente cu pilozitate cutanată<br />
excesivă se ţine cont de o serie de factori:<br />
istoric familial, etnie, consumul unor medicamente,<br />
dieta dezechilibrată, patologie<br />
ovariană/suprarenală sau altă patologie<br />
endocrină.<br />
Istoric familial: unele afecţiuni endocrine<br />
ce includ în tabloul clinic hirsutismul<br />
au fost identificate la mai mulţi membri ai<br />
aceleiasi familii: hiperplazie congenitală<br />
suprarenală, sindromul ovarelor polichistice.<br />
Etnia: femeile ce provin din regiunea mediteraneană<br />
sau Orientul Mijlociu prezintă<br />
pilozitate tegumentară mai accentuată<br />
comparativ cu femeile de alte etnii.<br />
Dieta dezechilibrată: conduce la obezitate<br />
şi rezistentă la insulină, cu creşterea secundară<br />
a nivelului de insulină şi secreţia<br />
crescută a hormonilor androgeni de catre<br />
celulele ovariene, ceea ce cauzează ulterior<br />
şi hirsutism.<br />
Consumul unor medicamente: pot reprezenta<br />
de asemenea o cauză de hiperandrogenism<br />
(Danozol, utilizat în tratamentul<br />
endometriozei; steroizi anabolizanţi,<br />
fenitoin, corticoterapie etc).<br />
În perioadă reproductivă ovarele femeilor<br />
secretă hormoni estrogeni, progesteron şi<br />
cantităţi mici de hormoni androgeni. Dezechilibrul<br />
balanţei hormonale cu creşterea<br />
producţiei de hormoni androgeni<br />
conduce la apariţia pilozităţii excesive<br />
nedorite.<br />
Cele mai frecvente cauze hormonale care<br />
declanşeaza hirsutism sunt :<br />
- sindromul ovarelor polichistice (SOPC)<br />
- sindromul /boala Cushing<br />
- tumori ovariene/suprarenale<br />
- secreţia excesivă de hormon de creştere/<br />
prolactină<br />
- hipotiroidism (rar)<br />
- menopauză: (sistarea activităţii foliculare<br />
ovariene, cu reducerea drastică a secreţiei<br />
hormonilor estrogeni, însă cu menţinerea<br />
constantă a nivelului hormonilor<br />
androgeni)<br />
- forme congenitale : hiperplazia congenitală<br />
suprarenală, tumori cu ţesut suprarenal<br />
cu localizare ectopică.<br />
Înainte de instituirea unui tratament la pacientele<br />
cu hirsutism este necesar un examen<br />
clinic complet, un bilanţ hormonal şi<br />
imagistic pentru stabilirea originii hirsutismului.<br />
Tratament<br />
Obiectivele tratamentului sunt :<br />
- anihilarea cauzei care a declanşat hirsutismul<br />
- anularea producţiei de androgeni în exces<br />
- blocarea receptorilor androgenici<br />
- distrugerea foliculilor piloţi distribuiţi în<br />
zonele nedorite<br />
Tratamentul farmacologic se instituie<br />
în funcţie de boala de fond; acest tratament<br />
se face obligatoriu sub permanenta<br />
monitorizare a medicului specialist (endocrinolog,<br />
ginecolog). În situaţia în care<br />
creşterea densităţii pilozităţii este cauzată<br />
de o tumoră suprarenală sau ovariană, este<br />
recomandat tratamentul chirurgical.<br />
Tratamentul cosmetic se recomandă<br />
pentru combaterea hirsutismului propriu-zis.<br />
Aparatele pentru epilat, cremele<br />
sau ceara pentru epilat permit îndepartarea<br />
temporară a pilozităţii nedorite, însă<br />
nu asigură distrugerea rădăcinii foliculului<br />
pilos; în plus pot cauza adeseori iritaţii,<br />
inflamaţii şi infecţii cu apariţia foliculitei.<br />
Metodele utilizate pentru epilare permanentă<br />
sunt : electroliza, termoliza şi<br />
tratamentul cu laser. Aceste alternative<br />
terapeutice cosmetice permit îndepartarea<br />
pilozităţii în exces pentru o perioadă<br />
îndelungată de timp, însă nu sunt lipsite<br />
în totalitate de efecte secundare, cum ar<br />
ar fi iritaţii, procese inflamatorii, uneori<br />
cicatrici nedorite; în plus sunt destul de<br />
costisitoare. Nu în cele din urma trebuie<br />
menţionată şi dieta, pierderea în greutate<br />
reuşind să amelioreze secreţia în exces a<br />
hormonilor androgeni şi tulburările menstruale<br />
la femei cu fenomene clinice de<br />
hiperandrogenie.<br />
Atenţie!<br />
Înaintea începerii unui tratament cosmetic<br />
se recomandă un consult de specialitate<br />
(endocrinologic, ginecologic), întrucat<br />
tratamentul farmacologic este esenţial în<br />
obţinerea unor rezultate de durată în ceea<br />
ce priveste combaterea hirsutismului.<br />
Dr. Claudia Codruta Lencu,<br />
Medic primar endocrinolog,<br />
Asistent universitar UMF Cluj-Napoca
CLUJ MANIFEST<br />
10 Local<br />
Soţia fostului senator Păcurariu,<br />
judecată pentru falsuri la Flora<br />
Alimentara, fosta societate<br />
socialistă care gestiona<br />
magazinele cu bucate ale<br />
Clujului s-a spart după<br />
Revoluţie în mai multe firme.<br />
Unul dintre grupurile care îşi<br />
dispută Flora, entitate separată<br />
din cadavrul Alimentarei, care a<br />
falsificat registrul acţionarilor, a<br />
fost trimis în judecată de către<br />
procurori. Rivalii au acuzat<br />
autorităţile că ar fi acordat<br />
protecţie.<br />
Rozalia Păcurariu, soţia fostului senator<br />
democrat Iuliu Păcurariu, Emilia şi<br />
Nicolae Bor, Nicolae Pintea şi <strong>An</strong>ca<br />
Mirela Toşa sunt acuzaţi de procurori<br />
pentru infracţiunea de instigare la fals<br />
în înscrisuri sub semnătură privată. În<br />
starea de fapt descrisă de anchetatori,<br />
Păcurariu ar fi cesionat acţiuni de la<br />
acţionari nesemnificativi ai SC Flora<br />
SA, pretinzând apoi nejustificat că deţine<br />
majoritatea relativă în firmă. „Începând<br />
cu anul 2002 inculpata Păcurariu Rozalia<br />
a încheiat contracte de cesiune de acţiuni<br />
cu mai mulţi acţionari nesemnificativi ai<br />
SC. „Flora” SA, fără licitaţie, devenind<br />
astfel, din punctul său de vedere, acţionar<br />
majoritar cu peste 51% din acţiuni”.<br />
În realitate, Păcurariu deţinea un mic<br />
procent, după cum rezultă din rechizitoriul<br />
de trimitere în judecată. „Prin decizia civilă<br />
nr. 22/07.11.2007 a Secţiei de Contencios<br />
Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel<br />
Cluj, s-a stabilit că singurul Registru al<br />
Acţionarilor SC. „Flora” SA valabil este<br />
cel deţinut de petentul Dunca, mai exact<br />
registrul acţionarilor reconstituit la data de<br />
3.07.2002<br />
Gruparea Păcurariu avea însă<br />
comportament de acţionar majoritar,<br />
utilizând acest pretins avantaj în luarea<br />
unor decizii majore, inclusiv înstrăinarea<br />
unor active. Deşi a obţinut o decizie<br />
nefavorabilă, gruparea Păcurariu a<br />
falsificat o decizie a Înatei Curţi, de care<br />
s-a folosit în activităţile ilegale.<br />
„Demersurile de obţinere a copiei conforme<br />
cu originalul a Registrului Acţionarilor<br />
reconstituit de gruparea XXXX, din<br />
dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,<br />
modificarea, alterarea conţinutului acestui<br />
registru, potrivit aşa-zisei expertize<br />
efectuate de martora XXXXX, în sensul<br />
modificării structurii acţionariatului şi<br />
de prevalare de menţiunile din acest<br />
„registru actualizat”, realizează pe deplin<br />
elementele constitutive ale infracţiunii de<br />
fals în înscrisuri sub semnătură privată”.<br />
Suspecţii aveau frecvent întruniri prin<br />
care modificau structura AGA, dar toate<br />
erau anulate în instanţă. „Vinovăţia, reauacredinţă<br />
a inculpaţilor, rezultă inclusiv din<br />
faptul că fiecare dintre hotărârile AGA<br />
adoptate de gruparea Păcurariu (prin<br />
care se modifica componenţa consiliului<br />
de administraţie, au fost anulate de<br />
instanţele judecătoreşti”. Cu documentele<br />
falsificate, grupul infracţional a reuşit să<br />
obţină foloase materiale, controlând după<br />
bunul plac activele societăţii. „Concluzia<br />
ce se impune este că, scopul acţiunilor<br />
concordante ale „grupării Păcurariu”<br />
al Consiliului de Administraţie, a fost<br />
deţinerea controlului asupra activelor<br />
SC. „Flora” SA, fapt ce s-a şi întâmplat,<br />
inculpaţii acţionând ca şi administratori<br />
de fapt, calitate în care şi-au însuşit<br />
veniturile societăţii, folosind resursele<br />
financiare şi bunurile acesteia în propriu<br />
beneficiu”. Utilizarea documentelor<br />
falsificate din registrul acţionarilor în<br />
liigiile de pe rolul instanţelor de judecată a<br />
prelungit incertitudinea privind controlul<br />
asupra firmei. „Fapta inculpatei Păcurariu<br />
care, la data de 30.08.2011, împreună<br />
cu ceilalţi inculpaţi, prevalându-se de<br />
calitatea de membri ai consiliului de<br />
administraţie ai SC. „Flora” SA Cluj-<br />
Napoca, au determinat-o pe martora<br />
XXXX să falsifice o copie a Registrului<br />
Acţionarilor SC. „Flora” SA, după<br />
care aceasta din urma, fără vinovăţie, a<br />
operat mai multe modificări, în sensul<br />
aplicării unor ştampile şi adăugării, a<br />
unor însemnări olografe privind tranzacţii<br />
cu acţiunile societăţii, pe o copie a<br />
Registrului Acţionarilor SC. „Flora” SA,<br />
obţinută din dosarul ÎCCJ, înscrisul astfel<br />
falsificat fiind folosit ulterior ca înscris<br />
probator în mai multe dosare civile aflate<br />
pe rolul instanţelor de judecată, întruneşte<br />
elementele constitutive ale infracţiunii<br />
de instigare la fals în înscrisuri sub<br />
semnătură privată, în forma participaţiei<br />
improprii”. Inculpaţii au respins acuzaţiile<br />
procurorilor, susţinând că au reflectat o<br />
stare de lucru reală în documentele din<br />
Registrul acţionarilor. „Prin cererile şi<br />
memoriile depuse prin apărătorii aleşi,<br />
inculpaţii au refuzat să dea declaraţii în<br />
calitate de suspecţi sau inculpaţi, nu şiau<br />
recunoscut vinovăţia, pretind în mod<br />
incorect că prin modificările făcute pe<br />
copia Registrului Acţionarilor, ulterior<br />
datei de 30.08.2011, au consemnat<br />
cesiunile de acţiuni anterioare, au reflectat<br />
o stare de lucru reală privind structura<br />
actuală a acţionariatului SC. „Flora” SA<br />
Cluj-Napoca, deci au acţionat fără intenţie<br />
infracţională”.<br />
Gherila urbană de 16 ani la Flora<br />
Într-o interpelare adresată premierului<br />
de atunci, Adrian Năstase, deputatul Dan<br />
Brudaşcu susţinea în anul 2004, memoriul<br />
grupului Dunca de acţionari ai SC Flora<br />
SA, care o acuzau pe soţia senatorului<br />
Păcurariu de abuz şi poliţia de atitudine<br />
părtinitoare. SC Flora SA s-a constituit<br />
în anul 1991, prin desprinderea a 10 mari<br />
magazine comerciale de tip alimentar din<br />
fosta SC Alimentara SA. Cea mai mare<br />
unitate era magazinul Flora, care dă şi<br />
în prezent numele unei ieţe din cartierul<br />
Mănăştur. Cenzorul Gh Dunca a devenit<br />
reprezentantul statului pentru privatizare.<br />
Deşi Rozalia Păcurariu nu făcea parte din<br />
comitetul de iniţiativă pentru privatizarea<br />
unităţii, datorită faptului că era soţia lui<br />
Iuliu Păcurariu, membru al FSN Cluj, a<br />
intrat în Consiliul de Administraţie, la<br />
presiunea Prefecturii. Cei 200 de membri<br />
ai asociaţiei au cumpărat acţiunile de<br />
la FPS şi FPP cu dividendele încasate.<br />
Reclamanţii au mai arătat în memoriu că<br />
situaţia firmei s-a înrăutăţit în perioada<br />
1998-2001, şi că Păcurariu, în calitate<br />
de contabil şef şi membru al Consiliului<br />
de Administraţie refuza să dea explicaţii.<br />
În iulie 2001 acţionarii nemulţumiţi de<br />
atitudinea Rozaliei Păcurariu, care s-a<br />
autonumit director general au revocat<br />
cu răspundere materială Consiliul de<br />
administraţie, în cuantum de 2 miliarde lei<br />
vechi, Gh Dunca fiind investit preşedinte.<br />
A fost momentul în care a început războiul<br />
între cele două tabere, nesoluţionat nici<br />
în prezent. Conflictul s-a purtat atât în<br />
sălile de judecată, cu sute de litigii, la<br />
toate instanţele, dar şi pe teren, gruparea<br />
Păcurariu uzând de forţa fizică a unor<br />
agenţi pentru ocuparea spaţiilor unităţilor<br />
alimentare.<br />
Mihai Bacalu
CLUJ MANIFEST<br />
Medierea, de la<br />
accesibilitate la talent<br />
Interviu 11<br />
N-am fost niciodată într-o sală de judecată, iar soluţia<br />
amiabilă propusă de mediatori mi s-a părut mereu nu doar o<br />
cale onorabilă de stingere a unei neînţelegeri, elegantă, ci şi o<br />
dovadă că umanitatea este capabilă şi de rupturi intra muros,<br />
a căror ecou nu trebuie să fie neapărat un subiect monden. Am<br />
încercat să desfacem câteva din iţele mai puţin cunoscute ale<br />
medierii cu Alina Rodina, mediator care are în urmă o carieră de<br />
succes în magistratură, aşadar o persoană care a cunoscut toate<br />
caracteristicile şi laturile unui proces din poziţia de judecător.<br />
De vorbă cu mediatorul Alina Rodina<br />
Cu zâmbetul pe buze şi în privire, Alina<br />
Rodina nu pare deloc să aparţină imaginii<br />
pe care ne-am cultivat-o despre întraga<br />
arie a justiţiei. Să fim cinstiţi, toţi cei<br />
care nu am avut niciodată de-a face cu un<br />
proces suntem intoxicaţi de ceea ce citim,<br />
de produsul imaginaţiei noastre, în care<br />
vedem justiţia drept o damă oarbă, care<br />
agită cam la întâmplare, dar ameninţător,<br />
tăişul unei săbii. În plus, filmele<br />
deformează suficient această imagine,<br />
încât întâlnirea cu un judecător este, de<br />
cele mai multe ori, dezamăgitoare: ori l-am<br />
vrea un fel de Superman, apărându-i pe cei<br />
slabi, ori un impunător şi atotputernic ce<br />
împarte dreptatea, după îndelungi şi juste<br />
chibzuinţi. Dar atunci când te întâlneşti<br />
cu un mediator în carne şi oase, dar, mai<br />
ales, în zâmbet şi bunăvoinţă, eşti silit să<br />
recunoşti că justiţiei i s-a dat o şansă de<br />
salvare.<br />
Alina Rodina: Despre mine trebuie să<br />
spun că sunt jurist şi am lucrat ca judecător<br />
timp de 30 de ani. Când a aparut Legea<br />
medierii, în 2006, m-am gândit că mi<br />
s-ar potrivi perfect această profesie, asfel<br />
că după ce m-am pensionat, am urmat<br />
cursurile de formare şi m-am autorizat.<br />
Am început să profesez în primavara<br />
anului 2013, cu mult entuziasm şi energie,<br />
de parcă eram la început de drum.<br />
Am realizat că deţin calităţile necesare,<br />
valorificând şi experienţa acumulată în<br />
carieră pentru a mă dedica unui alt gen de<br />
„justitie”, în care soluţionarea disputelor<br />
se face pe cale amiabilă, care îmi solicită<br />
calităţile şi dragostea mea pentru oameni.<br />
Rep.: Ce calităţi îi sunt necesare unui<br />
mediator?<br />
Alina Rodina: Un mediator trebuie<br />
să ştie să creeze o atmosferă propice<br />
pentru buna desfăşurare a procedurii de<br />
mediere, de respect şi încredere, să ştie să<br />
asculte activ, cu atenţie şi răbdare punctul<br />
de vedere exprimat de fiecare parte.<br />
Aceasta presupune să pună întrebari, să<br />
reformuleze ce s-a spus, să înţeleagă, să<br />
empatizeze cu fiecare parte, să le inspire<br />
încredere în posibilitatea rezolvării<br />
disputei. Nu în ultimul rând, mediatorul<br />
trebuie să faciliteze comunicarea, intuind<br />
gândurile şi trăirile parţilor.<br />
Rep.:Talentul de a vorbi este<br />
prediminant?<br />
Alina Rodina: Uneori e nevoie de câte un<br />
moment de tăcere sau chiar o pauză pentru<br />
ca părţile să poate reflecta asupra a ceea<br />
ce s-a întamplat în mediere, ori să poată<br />
discuta împreuna în lipsa mediatorului.<br />
Am avut o situatie, într-un divort, în care<br />
am avut initiaţiva inspirată de a propune<br />
o pauză, într-un moment dificil, tensionat.<br />
Impresia mea a fost că în acea pauză s-au<br />
decis părţile să încheie acordul de mediere.<br />
Rep. : Psiholog sau strateg?<br />
Alina Rodina: Mediatorul, prin atitudinea<br />
lui, trebuie să convinga părţile că înţelege<br />
problemele cu care ele se confruntă,<br />
alege strategia care se potriveste situaţiei<br />
date, se adaptează la ritmul şi reacţiile<br />
părţilor, păstrând un echilibru corect,<br />
imparţial. Personal, încerc să nu-l<br />
urmăresc cu privirea pe cel care vorbeşte,<br />
pentru a adopta o atitudine neutră, iar în<br />
intervenţiile mele alternez o mina serioasa<br />
cu una uşor zâmbitoare. Aşadar, ca să<br />
răspund direct întrebării, câte puţin din<br />
amândouă, dar cu multă bunăvoinţă şi<br />
compasiune. În definitiv, au pierdut ceva<br />
important din viaţa lor.<br />
Am pierdut atâţia ani din viaţă cu acest<br />
proces...<br />
Rep.: Meserie sau vocaţie? Poţi evoca<br />
un moment care te-a convins că ai avut<br />
dreptate, alegând medierea?<br />
Alina Rodina: Personal cred că medierea<br />
este o vocaţie, o chemare. Ce m-a atras spre<br />
mediere, după ce am judecat litigii timp de<br />
30 de ani, au fost multiplele posibilităţi pe<br />
care le oferă medierea. Primul caz pe care<br />
l-am avut, l-am rezolvat printr-un acord<br />
încuviinţat de instanţă , iar acel moment<br />
mi-a dat multă încredere şi speranţă că<br />
această profesie poate fi apreciată şi utilă.<br />
E o mare satisfacţie când mediatorul<br />
reuşeşte să ajungă la rezolvarea litigiului.<br />
La începutul şedinţei ai in faţă doi oameni<br />
încrâncenaţi, care nu îşi vorbesc, nu<br />
se privesc in faţă, intervine unul când<br />
vorbeşte celălalt, se contrazic, îşi fac<br />
reproşuri. Tensiunea dintre ei e mare, este<br />
perceptibilă... La final, dacă medierea a<br />
reusit, devin calmi, multumiţi, se invită la<br />
cafea, uneori propun şi mediatorului să-i<br />
însoţească... Personal, am avut medieri<br />
cărora nu le dădeam nicio şansă, deoarece<br />
părţile se judecau de peste 10 ani. Într-o<br />
singură şedinţă de câteva ore, am reuşit<br />
să rezolv un litigiu ce avea o vechime de<br />
13 ani pe rolul instanţelor, concentrândumă<br />
asupra nevoilor şi intereselor părţilor<br />
aflate în litigiu. Ca judecător, am constatat<br />
uneori că nici părţile care câştigau un<br />
proces nu erau mulţumite. La pronunţarea<br />
hotărârii, am întrebat o parte de ce nu este<br />
mulţumită, doar câştigase, credeam că nu<br />
a înţeles soluţia pronunţată. A privit trist<br />
şi mi-a replicat... „Am pierdut atâţia ani<br />
din viaţă cu acest proces... Am realizat cât<br />
de important este timpul cand te apasă un<br />
proces...”.<br />
Alice Valeria Micu
CLUJ MANIFEST<br />
12 Cultural<br />
Metafore Autumnale: Bienala Naţională<br />
de ceramică, sticlă şi metal <strong>2016</strong><br />
Se pregăteşte o nouă întâlnire<br />
cu coacerile Metaforelor<br />
Incandescente la Muzeul de<br />
Artă din Cluj odată cu cea<br />
de-a VI-a ediţie a Bienalei<br />
Naţionale de ceramică,<br />
sticlă şi metal. Vernisajul va<br />
avea loc în 6 octombrie de<br />
la orele 18.00, iar expoziţia<br />
va fi deschisă publicului<br />
până în 30 octombrie<br />
<strong>2016</strong>. Bienala este rodul<br />
colaborării dintre Muzeul<br />
de Artă Cluj, Universitatea<br />
de Artă şi Desingn Cluj,<br />
Uniunea Artiştilor Plastici<br />
din România, Filiala Cluj<br />
şi Fundaşia CeramArt,<br />
Cluj. Organizatorul şi<br />
curatorul acestui eveniment<br />
este Conf. Univ. Dr. <strong>An</strong>drei<br />
Florian, căruia i-am smuls<br />
din mână bulgărele de lut<br />
şi computerul, cele două<br />
extreme ale unei cariere de<br />
modelator de oameni şi de<br />
pământ, pentru a vă invita să<br />
vă apropiaţi de unul din cele<br />
mai străvechi meşteşuguri,<br />
ridicate la rang de artă.<br />
„Incandescența metaforică a toamnei<br />
expoziționale clujene, urmând a se<br />
desfășura și în acest an pe simezele<br />
Muzeului de Artă din Cluj, impregnate<br />
de gloria zbaterilor istorice și<br />
dureroaselor contorsiuni contemporane,<br />
se face simțită. Sperăm ca ea să-ncarce<br />
cu consistența emoției estetice dată<br />
de vioiciunea creativă a expozanților<br />
sufletele unui public avid de frumos,<br />
în pragul unei ierni previzibile; posibil<br />
apăsătoare și disconfortantă.Lumea<br />
artistică și culturală a urbei, mereu<br />
secondată de un minunat public, nu<br />
acceptă și nu consimte asumarea<br />
stării de spectator inert, de învins sau<br />
victimă a unor vremuri ce lasă urme<br />
parcă tot mai adânci, încărcate de grea<br />
și urâtă ignoranță. Nu pot să nu am<br />
aici proaspătă în memorie, recenta și<br />
rușinoasa pierdere a titlului de Capitală<br />
Europeană. O palmă dură care, încă<br />
sper să-i trezească din amorțire pe cei<br />
osificați în mentalități ce ar fi trebuit<br />
de mult aruncate în afundul coș de<br />
gunoi al ineficientei noastre istorii<br />
postdecembriste. O palmă grea pe<br />
obrazul atâtor oameni valoroși ai acestei<br />
cetăți culturale; nu o meritau câtuși de<br />
puțin. Ar trebui întoarsă spre deșteptare<br />
câtorva care, din nenorocire pentru noi<br />
și-au dovedit,... oare pentru a câta oară<br />
și până când?... dureroasa incompetență.<br />
Noi nu asta visam și visăm, dorindu-ne<br />
neîncetat și cu nemărginită ardoare,<br />
ca lumina artelor focului, și nu numai<br />
aceasta, lumina pe care continuăm să<br />
o aprindem cu ocadență de ceasornic,<br />
să le pună în umbra cuvenită prezența<br />
nesemnificativă. Alături de mai tânăra<br />
ei surată, Bienala Internațională de<br />
Ceramică, ce și-a consumat cu răsunător<br />
și meritat succes internațional multiplele<br />
manifestări cultural-expoziționale în<br />
cea de-a II-a ei ediție, deja consacrata<br />
dar mereu proaspăta Bienală Națională<br />
– de ceramică, sticlă și metal - Metafore<br />
Incandescente, aflată la a VI-a<br />
manifestare se deschide și în acest an<br />
cu aceeași generozitatea proprie lumii
CLUJ MANIFEST<br />
artelor, în spațiile dedicate ale Muzeului<br />
de Artă. Bienala se desfășoară într-un<br />
prestigios parteneriat cu renumite deja<br />
instituții culturale clujene, precum<br />
gazda manifestării, Muzeul de Artă,<br />
Universitatea de Artă și Design,<br />
Uniunea Artiștilor Plastici Cluj și nu<br />
în ultimul rând, Fundația CeramART,<br />
fondată de o parte dintre dascălii<br />
catedrei ceramică-sticlă-metal și<br />
implicată în organizarea și desfășurarea<br />
simpozioanelor și bienalelor naționale<br />
și internaționale de profil, desfășurate<br />
la Cluj-Napoca începând încă din 1996.<br />
Miza acestei ediții este una în care<br />
contăm pe o și mai largă participare a<br />
artiștilor români, al căror număr sperăm<br />
să treacă de cincizeci. De asemenea<br />
această bienală pe care ne-o dorim cât<br />
mai justificat națională, urmărește ca<br />
aducând pe simeze artiști din cele mai<br />
diverse regiuni ale țării, să faciliteze<br />
stabilirea și consolidarea relațiilor<br />
și contactelor profesionale și de<br />
colaborare pe viitor într-o arie cît mai<br />
largă, cuprinzând artiști, uniuni sau<br />
universități zonale pe aceleași domenii<br />
artistice. Această Bienală își propune,<br />
deja din ediția ei precedentă, acoperirea<br />
completă a domeniilor de manifestare<br />
ale artelor decorative ale focului și<br />
anume ceramică, stică și metal.<br />
Așadar vom vedea și de această dată<br />
lucrări de autor ale unor artiști aflați la<br />
început de drum sau în apogeul creației,<br />
piese sau ansambluri compoziționale<br />
de un înalt nivel, din aria ceramicii<br />
artistice, de mici sau mari dimensiuni,<br />
a designului de obiect funcțional<br />
contemporan. Obiecte surprinzătoare<br />
prin varietatea lor, realizate în mase<br />
ceramice, tehnici și abordări plastice<br />
diverse. Maeștrii sticlari vor inunda<br />
spațiul expozițional cu reflexiile<br />
fascicolelor colorate ale operei<br />
lor diafane, fascinante cromatic și<br />
formal, într-o plajă dimensională și cu<br />
desfășurări spațial-vectoriale mereu<br />
surprinzătoare. Asocierile cu elemente<br />
din lemn, metal sau fibre vegetale,<br />
vor veni în completarea inspirată a<br />
discursului lor plastic. Îmblânzitori<br />
ai fiarelor, maeștrii metaliști ne vor<br />
impresiona cu uimitorul dresaj în forme<br />
inedite și delicate, al multor varietăți<br />
cromatice de mase metalice, asociate<br />
prin focul purificator în alcătuiri<br />
fantastice și formalizări imprevizibile,<br />
într-o la fel de neașteptată gamă<br />
dimensională. Prezențele impunătoare<br />
ale metalului dur, îmbogățit de oxidări<br />
și patine fascinante, prelinse lasciv<br />
pe forme aluzive, lipsite de opreliști,<br />
coabita-vor pașnic cu delicatele siluete<br />
sidefate ale unor splendide piese de<br />
podoabă. Modelate cu multă asumare<br />
de minți instruite și mâinile pricepute,<br />
dăruite cu har ale artiștilor orfevrari,<br />
din metale nobile cuprinzătoare de<br />
frumoase fragmente de pietre, prețioase<br />
dacă nu prin valoarea lor pecuniară,<br />
cu siguranță prin aceea estetică de un<br />
înalt nivel, acestea vor marca spațiul<br />
expoziției prin ineditul lor, înnobilând<br />
odată în plus întreaga atmosferă.<br />
Mixaje din materii de mare diversitate,<br />
bine controlate și expresive, de elemente<br />
spațiale filiforme sau unduitoare,<br />
cu dezvoltări formale ceramice<br />
impunătoare sau translucidități<br />
luminoase de ghețuri colorate proprii<br />
sticlei, vor fi dintre acelea ce ne vor<br />
bucura sufletele însoțindu-ne apoi încă<br />
o lungă vreme în viața de dincolo de<br />
pereții galeriei. Un astfel de spațiu și<br />
atmosfera sa de basm numai o astfel<br />
de mare reunire de vii și vrăjite entități<br />
obiectuale, ce au ca numitor comun<br />
purificarea prin foc, le poate împlini<br />
marcându-ne prin el în profunzime.<br />
Artiști din București, Cluj, Brașov,<br />
Galați, Iași, Bistrița, Baia Mare,<br />
Oradea, Arad, Sibiu, Vâlcea și chiar<br />
din cei ce activează dincolo de hotare,<br />
din generații și școli la fel de diverse<br />
precum cele din București, Timișoara,<br />
Cluj, Iași sau Baia Mare, se vor întâlni<br />
în galeriile Muzeului de Artă din<br />
Cluj, într-o sărbătoare metaforică a<br />
incandescențelor de toamnă. Sperăm,<br />
ca organizatori la un public cât mai<br />
numeros, care să ne fie alături în bucuria<br />
revederii” a mai spus <strong>An</strong>drei Florian,<br />
care s-a întors alături de colaboratorii<br />
săi pentru a pune la punct ultimele<br />
detalii ale acestei frumoase întâlniri<br />
cu arta ceramicii, sticlei, metalelelor şi<br />
pietrelor preţioase.<br />
Alice Valeria Micu<br />
Cultural 13
CLUJ MANIFEST<br />
14 Publicitate
CLUJ MANIFEST<br />
Sport 15<br />
România joacă baraj pentru<br />
calificarea la Euro2017<br />
Echipa națională de fotbal feminin a României a disputat la Cluj,<br />
pe stadionul dr Constantin Rădulescu, ultimele două partide din<br />
grupa 3 a campaniei de calificare la Euro 2017, turneu ce va avea<br />
loc în Olanda.<br />
Un singur gol le-a despărțit pe fete de<br />
calificare<br />
România a fost la un singur gol distanță<br />
de o calificare în premieră la turneul<br />
european. Tricolorele mai au însă o șansă,<br />
vor disputa meciul de baraj împotriva<br />
Portugaliei. Clujul a purtat noroc echipei<br />
naționale, fetele reușind două victorii<br />
în înfruntările cu Ucraina și Grecia, 2-1<br />
cu Ucraina și 4-0 cu Grecia. România a<br />
terminat grupa a 3-a pe poziția secundă,<br />
dar a fost depășită de Rusia în cursa pentru<br />
ultima poziție care ducea direct la turneul<br />
final. Un singur gol marcat în plus de<br />
rusoaice, golaveraj 12-9, față de 11-8 al<br />
tricolorelor, a făcut diferența. În partida<br />
cu Grecia, fetele erau conștiente că orice<br />
gol în plus contează, însă nu au reușit să<br />
înscrie mai mult. Reușitele lui Alexandra<br />
Lunca, Maria Ficzay, Ștefania Vătafu și<br />
Mara Bâtea nu au fost suficiente pentru o<br />
calificare directă la Euro2017.<br />
Baraj cu Portugalia<br />
Pentru a ajunge în premieră la Campionatul<br />
European ce va fi găzduit anul viitor de<br />
Olanda (16 iulie - 6 august 2017), România<br />
trebuie să dispute un baraj în dublă manșă<br />
în fața selecționatei Portugaliei. Ordinea<br />
disputării jocurilor va fi stabilită pe 23<br />
septembrie prin tragere la sorți. Partidele<br />
sunt programate pe 17, respectiv 25<br />
octombrie <strong>2016</strong>. Meciurile Portugaliei<br />
în preliminariile Euro 2017: 1-2 Irlanda<br />
Alin Cioban, preşedintele Comisiei de Fotbal Feminin din cadrul<br />
FRF:<br />
”Dincolo de motivaţia financiară sau de cea generată de alegerea de a face acest<br />
sport, ele trebuie să fie mânate de ambiţia de fi contemporane cu cel mai important<br />
succes din istoria fotbalului feminin românesc”<br />
(a), 6-1 Muntenegru (a), 0-2 Spania (d),<br />
1-4 Spania (a), 3-0 Muntenegru (d), 0-0<br />
Finlanda (d), 3-2 Finlanda (a), 1-0 Irlanda<br />
(d). Play-off-ul va stabili a 16-a și ultima<br />
echipă calificată la turneul final. Știm deja<br />
numele celor 15 selecționate ce vor fi<br />
prezente în 2017 în Olanda. Printre ele, 11<br />
care au fost prezente și la ediția din 2013 și<br />
patru debutante (*): Olanda (țara gazdă),<br />
Germania, Rusia, Elveția*, Italia, <strong>An</strong>glia,<br />
Belgia*, Norvegia, Austria*, Islanda,<br />
Scoția*, Spania, Franța, Danemarca,<br />
Rusia.<br />
Alin Cioban, o radiografie a fotbalului<br />
feminin românesc<br />
Alin Cioban e preşedintele clubului<br />
Olimpia Cluj, cel care domină de ani<br />
buni fotbalul feminin românesc. E, în<br />
plus, preşedintele Comisiei de Fotbal<br />
Feminin din cadrul FRF şi unul dintre<br />
cei care au condus proiectul „Fotbal şi<br />
Feminitate”, proiect premiat de UEFA<br />
săptămâna trecută. ”Calificarea naţionalei<br />
la Campionatul European de anul viitor ar<br />
reprezenta cea mai mare performanţă din<br />
istoria primei reprezentative. Nu trebuie<br />
să punem însă presiune în plus pe fete.<br />
Adică nu mai mult decât e nevoie! Dacă<br />
vor juca ceea ce ştiu, dacă vor pune în<br />
practică ceea ce au învăţat, atunci nu vor<br />
avea probleme. Le-am spus că acum,<br />
odată cu rebrenduirea tapetului de la<br />
Casa Fotbalului, când fotografiile sunt<br />
schimbate, pot intra în istorie! Îşi vor<br />
găsi un loc acolo! Dincolo de motivaţia<br />
financiară sau de cea generată de alegerea<br />
de a face acest sport, ele trebuie să fie<br />
mânate de ambiţia de fi contemporane<br />
cu cel mai important succes din istoria<br />
fotbalului feminin românesc. Pot să spun<br />
că au fost preliminarii în care mi-a rămas<br />
în minte victoria din Grecia, 3-1 cu un gol<br />
deosebit reușit de Florentina Olaru. De<br />
asemenea am rămas în minte cu munca<br />
depusă de naționala României în meciul<br />
cu Franța. A fost pentru prima dată când<br />
Franța s-a temut de România. Au fost<br />
preliminarii difilcile în care România,<br />
Grecia și Ucraina porneau cu șansa a doua<br />
și mă bucur că avem prima șansă pentru<br />
locul doi. Au fost preliminarii în care am<br />
regăsit generația jucătoarelor Florentin<br />
Olar, Cosminei Dușa, dar și generția<br />
Ștefaniei Vătafu, cea care a participat<br />
deja la un turneu final la tineret U19. Au<br />
fost preliminarii în care aceste generații<br />
au lucrat foarte bine împreună. Victoria<br />
împotriva Ucrainei a fost importantă în<br />
istoria echipei naționale a României.<br />
Victoria reprezintă un reper pentru tot<br />
fotbalul românesc. Am primit după meci<br />
multe semnale, afirmând că România<br />
este o echipă de top și care în cazul<br />
unei calificari la Euro va face o figură<br />
frumoasă”, a declarat Cioban.<br />
Proiectul ”Fotbal și Feminitate”,<br />
premiat de UEFA<br />
Federația Română de Fotbal a primit<br />
premiul Comisiei HatTrick a UEFA<br />
pentru proiectul „Fotbal și feminitate”,<br />
care a contribuit la dezvoltarea fotbalului<br />
feminin românesc. ”Fotbal și feminitate”<br />
este o muncă începută în 2011 prin scrierea<br />
unor proiecte pe care ulterior UEFA să<br />
ne ajute să le finanțăm. Proiectul ”Fotbal<br />
și feminitate” a avut o desfășurare mai<br />
amplă în ultimii doi ani când am găsit o<br />
deschidere mai amplă a actualei conduceri<br />
a Federației Române spre fotbalul<br />
feminin. Este o deschidere ce s-a dat în<br />
două direcții:relația cu asociațiile județene<br />
de fotbal și o deschidere spre relația cu<br />
școlile. În acest proiect suntem implicți<br />
noi cei din fotbalul feminin, asociațiile<br />
judetene, FRF, dat și școlile, școli din toată<br />
țara care dau jucătoare pentru toate aceste<br />
competiții. Există un site fotbalfeminin.ro<br />
unde fiecare jucătoare se poate înscrie cu<br />
echipa clasei sau cu echipa școlii. Avem<br />
40 de jucătoare la echipa națională care<br />
vin din acest proiect”, a declarat Alin<br />
Cioban, unul dintre cei care au condus<br />
proiectul „Fotbal şi Feminitate”.<br />
Dana Tîrlea
Tehnologie<br />
16<br />
CLUJ MANIFEST<br />
TechFest pune Clujul pe harta<br />
mondială a tehnologiei<br />
unde aproximativ 40 de companii își deschid<br />
porțile pentru toți cei interesați, în cadrul<br />
celei mai mari manifestări de acest gen.<br />
Vizitatorii vor putea participa și la workshopuri<br />
specializate, iar în cursul serilor vor fi<br />
organizate activități pentru consolidarea<br />
comunității IT clujene. Programul continuă<br />
în 16 și 17 noiembrie cu Cluj Tech Talks, o<br />
serie de conferințe specializate organizate<br />
cu sprijinul partenerilor de la Cluj Java<br />
Scripters, CodeCamp și IT Camp. Tot atunci,<br />
Smart City Forum va aduce în prim-plan<br />
orașele inteligente, cu sprijinul Trencadis. În<br />
17 noiembrie va avea loc și Gala Industriilor<br />
Tehnologice, eveniment organizat împreună<br />
cu ARIES și care va premia cei mai buni<br />
specialiști și cele mai bune companii din<br />
domeniu. TechFest continuă până în 20<br />
noiembrie cu expoziția tehnologică din zona<br />
centrală a Iulius Mall, care va include cele<br />
mai noi gadget-uri tehnologice, roboți, jocuri<br />
și mașini electrice, precum și prezentări<br />
de produse. Seara de 18 noiembrie este<br />
rezervată unei mega-petreceri tech: 404<br />
Party, iar în data de 19 noiembrie are loc<br />
conferința Code Camp, la care sunt așteptați<br />
aproximativ o mie de participanți.<br />
Luna noiembrie transformă Cluj-Napoca<br />
în centrul industriei dedicate tehnologiei.<br />
Din 11 în 20 noiembrie, orașul de pe Someș<br />
va găzdui prima ediție a Cluj Technology<br />
Festival, eveniment de anvergură ce<br />
aduce împreună companii, antreprenori și<br />
programatori, cu toții pasionați de tehnologie<br />
și inovare în diversele sale forme. TechFest<br />
<strong>2016</strong> înseamnă: zece zile de eveniment, 50<br />
de standuri expoziționale cu cele mai noi<br />
gadget-uri, 40 de companii care-și deschid<br />
porțile, 3 sesiuni de „start-up pitch”, două<br />
zile de ateliere, un mega-hackathon, Gala<br />
premiilor industriei, lansări de produse, dar<br />
și o conferință de coding. „TechFest este<br />
un eveniment-umbrelă, care își propune<br />
să-i aducă împreună pe toți cei pasionați<br />
de tehnologie și inovație, fie că vorbim de<br />
aplicații de conectivitate, soluții inteligente<br />
de business, realitate virtuală, roboți sau<br />
inteligență artificială. Încă de la prima ediție<br />
țintim să fim cel mai complex eveniment<br />
de acest gen din regiune și suntem convinși<br />
că în câțiva ani TechFest va pune Clujul pe<br />
harta mondială a manifestărilor dedicate<br />
tehnologiei. Viziunea noastră pentru<br />
2020 este ca Cluj-Napoca să devină hubul<br />
tehnologic al Europei de Est, așa cum<br />
Berlinul este acum pentru Europa vestică”,<br />
a declarat Cristian Dascălu, fondator al<br />
Centrului StartUp Transilvania, organizatorii<br />
TechFest. TechFest <strong>2016</strong> începe vineri,<br />
11 noiembrie, cu trei zile de Transylvania<br />
MegaHack, probabil cel mai mare hackathon<br />
din Europa Centrală și de Est, unde peste<br />
500 de programatori sunt așteptați cu<br />
provocări din domenii diverse, de la digital<br />
banking, internet of things (IoT) și smart<br />
cities la datathon, e-commerce, securitate și<br />
testare de aplicații. La finalul hackathonului<br />
se va desfășura și Transylvania Demo Day,<br />
competiție de start-up-uri din domeniile<br />
tehnologiei, al Internet of Things și al<br />
industriilor creative. Luni și marți, 14-15<br />
noiembrie, se desfășoară Technology Days,