08.01.2017 Views

ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.40 - 28 Septembrie - 4 Octombrie 2016

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

ANUL II • NR. 40 • <strong>28</strong>.09 - 04.10.<strong>2016</strong><br />

Preț: 1 Leu • Apare miercuri<br />

www.clujmanifest.ro<br />

Adevărata față a<br />

pieței imobiliare clujene<br />

Prețurile reale cu<br />

care se tranzacționează<br />

apartamentele<br />

în Cluj-Napoca<br />

sunt de fapt cu până<br />

la 300 euro/mp mai<br />

mici decât cele pe<br />

care le vehiculează<br />

agențiile imobiliare.<br />

O dovedesc statisticile<br />

primăriei,<br />

întocmite pe baza<br />

tranzacțiilor efective<br />

între vânzător și cumpărător.<br />

358 de milioane<br />

de euro este<br />

valoarea tranzacțiilor<br />

imobiliare<br />

încheiate anul trecut.<br />

pag. 4-5<br />

Alin Tișe face Spital<br />

Pediatric Monobloc<br />

<strong>An</strong>treprenorul, Vicențiu Știr, un<br />

suflu proaspăt pentru Parlament<br />

<strong>An</strong>treprenorul dejean, Vicențiu Știr, co-președinte ALDE<br />

Dej, a vorbit, într-un interviu acordat Cluj Manifest<br />

despre proiectele sale pentru dezvoltarea economică a<br />

Dejului, acesta afirmând că în cazul în care va obține un<br />

mandat în viitorul Legislativ se va concentra în principal<br />

pe atragerea de investiții noi și crearea condițiilor pentru<br />

ca noi afaceri să fie înființate în oraș.<br />

pag. 6 pag. 3


CLUJ MANIFEST<br />

2 Local<br />

Continuă lucrările<br />

pe drumuri județene<br />

Profitând de condiţiile meteorologice<br />

favorabile ale acestui început de toamnă,<br />

Consiliul Judeţean Cluj a extins și continuat<br />

lucrările de reabilitare şi modernizare sau,<br />

după caz, de întreţinere şi reparare la cele<br />

20 de drumuri județene. Astfel, în prezent,<br />

forul administrativ judeţean derulează lucrări<br />

ample de investiții și modernizări pe cinci<br />

drumuri județene, respectiv lucrări de reparaţii<br />

şi întreţinere pe alte 15 drumuri județene.„Ne<br />

propunem ca până la venirea sezonului rece să<br />

reparăm și modernizăm cât mai multe sectoare<br />

de drumuri județene, astfel încât cetățenii<br />

județului să poată utiliza aceste artere în condiții<br />

normale, de siguranță”, a declarat preşedintele<br />

Consiliului Judeţean Cluj, domnul Alin Tişe.<br />

În ceea ce priveşte drumurile judeţene aflate în<br />

lucru şi lucrăile care se execută în momentul<br />

de faţă, situaţia se prezintă după cum urmează:<br />

Lucrări de investiţii şi modernizare:<br />

DJ 161H DN 16 – Suatu: armare, cofrare,<br />

turnare beton placă suprabetonare.<br />

DJ 108C Răchiţele – Ic Ponor: remedieri<br />

şanţuri, ziduri de sprijin.<br />

DJ 103J Sâncrai – Aluniş: terasamente,<br />

profilare drum, şanţuri, fundaţie balast.<br />

DJ 107N Gura Râşca: covor asfaltic.<br />

DJ 107R Muntele Băişorii–Muntele Mare:<br />

profilare platformă, fundaţii adâncite de<br />

parapeţi.<br />

Lucrări de întreţinere şi reparaţii:<br />

DJ 109E Vad – limită cu judeţul Sălaj:<br />

balastare, reciclare.<br />

DJ 107P Gilău – Mărişel: tăieri acostamente,<br />

şanţuri, plombări, burduşiri.<br />

DJ 109 Borşa – Vultureni: defrişări,<br />

acostamente.<br />

DJ 109A Panticeu – Recea Cristur:<br />

acostamente, plombări.<br />

DJ 109A Chinteni – Vultureni: plombări,<br />

şanţuri, acostamente.<br />

DJ 109C Hodaie: plombări cu emulsie<br />

bituminoasă.<br />

DJ 107R Băişoara – Muntele Băişorii: tăieri<br />

acostamente, plombări, covor asfaltic.<br />

DJ 108C Gârbău – Aghireş: plombări,<br />

burduşiri, acostamente.<br />

DJ 107N Gura Râştii – Mănăstirea Muntele<br />

Rece: şanţuri, acostamente, podeţe, defrişări.<br />

DJ 161 Gădălin: burduşiri.<br />

DJ 103G Moldoveneşti – Podeni: reprofilare.<br />

DJ 103G Tureni – Aiton: plombări.<br />

DJ 107M Săcel – Băişoara – Iara – Buru –<br />

limită judeţul Alba: frezare asfalt, plombări.<br />

DJ 107L Crăieşti – Lita: şanţuri, întreţinere cu<br />

material pietros.<br />

DJ 161C Iclod – Aluniş: frezare asfalt,<br />

plombări.<br />

Proiectul « Viitorul Europei suntem noi » a fost finantat cu suportul<br />

Uniunii Europene in cadrul programului ”Europa pentru Cetateni”<br />

Componenta 2 – Masura 2.1 “Infratire intre localitati”<br />

Participanti: Proiectul a implicat participarea 120 de persoane, dintre care 26 de participanti din localitate<br />

a Sarkeresztes (Ungaria) , 26 de participanti din localitatea Kisbagyon (Ungaria), 26 de participanti din localitatea Balatonakali (Ungaria), 26 de participanti din localitatea Farmos (Ungaria), 16<br />

participanti din Asociatia Gossenaertkring (Belgia).<br />

Location/ Dates: Evenimentul a avut loc in localitatea Moldovenesti, Romania din 26/08/<strong>2016</strong> pana in <strong>28</strong>/08/<strong>2016</strong><br />

Descrierea evenimentului pe scurt:<br />

Comuna Moldovenesti a organizat o intalnire intre localitatile infratite in perioada 26-<strong>28</strong> august <strong>2016</strong>. La eveniment a participat urmatoarele localitati si asociatii: Sarkeresztes, Kisbagyon,<br />

Balatonakali, Farmos si Asociatia Dr. Goossenaertkring Loch intrunind un numar de 120 de participanti internationali<br />

Acest eveniment marcheaza continuarea evenimentelor organizate de localitatea Moldovenesti si se axeaza pe mari axe: ”Unitate in diversitate”, ”Cetatean european=cetatean activ” si ” Impreuna<br />

pentru Europa”, fiecare<br />

dintre aceste teme i s-a dedicat 1 zi din eveniment. Pe parcursul celor 3 zile ale evenimentului, participantii vor cunoaste Uniunea Europeana mai bine prin participarea la diferite activitati<br />

interactive. Asa cum dezbaterile publice incurajeaza participarea cetatenilor la viata democratica si civica a Uniunii Europene, activitatile au menirea de intelegere a politicii Uniunii Europee si sa<br />

incurajeze cetatenii de a veni cu idei noi si sutenabile pentr<br />

a promova oportunitatile, angajamentele interculturale si voluntariatul la nivelul Uniunii Europene. Schimbul<br />

intercultural și regional sunt cheile pentru o uniune puternica, dar nu este de ajuns sa fii constient numai de<br />

acestea dar trebuie si cunoscute, cum ar fi traditiile culinare, traditii populare.<br />

Reuniunea are ca scop să promoveze și să păstreze activa memoria europeană activă, în special prin activități menite să comemoreze fostele lagăre de concentrare, precum și principalele site-uri<br />

și arhive asociate cu deportările în masă, precum și pentru a comemora victimele exterminărilor în masă.. Prin creșterea gradului de conștientizare a trecutului violent al Europei și al doilea război<br />

mondial, în special, cetățenii se pot angaja în mod semnificativ într-o reflecție asupra originilor UE, istoria integrării europene ca un proiect de civilizare menținere a păcii între membrii săi, și în<br />

cele din urmă asupra Europei de astăzi, astfel depășind trecutul și construind viitorului.<br />

Director: Ionuţ GEANĂ<br />

Redacția:<br />

Alice Valeria MICU<br />

Călin POENARU (colaborator)<br />

Dana ȚÎRLEA<br />

Mihai BACALU<br />

Publicație săptămânală<br />

Cluj-Napoca, Strada Ploiești,<br />

nr. 1, et. 2<br />

Redacţie: 0746‐810.548,<br />

Publicitate: 0799‐788.009<br />

redactie@clujmanifest.ro,<br />

www. clujmanifest.ro<br />

Tipărit la SC Garamond SRL<br />

ISSN: 2458-0244<br />

Se distribuie în județul Cluj<br />

Preț: 1 Leu<br />

Apare miercuri


CLUJ MANIFEST<br />

Interviu 3<br />

<strong>An</strong>treprenorul dejean, Vicențiu Știr,<br />

un suflu proaspăt pentru Parlament<br />

<strong>An</strong>treprenorul dejean, Vicențiu<br />

Știr, prim-vicepreședinte ALDE<br />

Cluj și co-președinte ALDE<br />

Dej, a vorbit, într-un interviu<br />

acordat Cluj Manifest despre<br />

proiectele sale pentru dezvoltarea<br />

economică a Dejului, acesta<br />

afirmând că în cazul în care va<br />

obține un mandat în viitorul Legislativ<br />

se va concentra în principal<br />

pe atragerea de investiții<br />

noi și crearea condițiilor pentru<br />

ca noi afaceri să fie înființate în<br />

oraș.<br />

Reporter: Cum vedeți dezvoltarea<br />

economică a zonei Dej?<br />

Vicențiu Știr: În programul de candidatură<br />

pentru Primăria Dejului am avut mai multe<br />

proiecte privind dezvoltarea economică a<br />

orașului, eu marșând pe măsurile liberale, pe<br />

cele de dreapta. Chiar dacă prin propunerile<br />

mele am nemulțumit mai multă lume,<br />

propunerea mea era să eliminăm ajutoarele<br />

sociale. Mai mult, în programul meu m-am<br />

axat pe dezvoltarea economică și pe creare<br />

de locuri de muncă. Principalul punct asupra<br />

căruia am insistat au fost parteneriatele<br />

publice-private, dar din păcate, actualul primar<br />

nu a îmbrățișat această idee. Consider că doar<br />

intr-o țară prosperă va fi si viața noastră mai<br />

bună. E important să începem să înțelegem că<br />

ceea ce facem pentru țară, facem de fapt pentru<br />

noi.<br />

Rep.: Care sunt avantajele unui parteneriat<br />

public privat?<br />

V.Ș.: Sunt foarte mulți investitori care doresc<br />

să investească în parteneriate publice private,<br />

astfel având de câștigat atât investitorul cât și<br />

Primăria. Pe lângă dezvoltare economică, astfel<br />

de proiecte ar duce și la creare multor locuri de<br />

muncă. Aceasta este o idee pe care voi merge<br />

în continuare și pentru alegerile parlamentare.<br />

Ca și antreprennor, afacerile mele sunt toate<br />

în mediul privat. Eu nu a făcut afaceri cu<br />

primăriile. Am reușit să mă dezvolt prin<br />

forțe proprii, neavând nici o legătură cu nici<br />

o primărie. Primăria din Dej nu este aproape<br />

de întreprinzătorii din Dej. Eu văd necesitatea<br />

unei legături între Primărie și investitori, lucru<br />

care nu se întâmplă la Dej. Trebuie să ai grijă<br />

de cei care investesc, deoarece ei ajută la<br />

dezvoltarea economică a Dejului.<br />

Rep.: De ce ați decis să candidați la alegerile<br />

parlamentare?<br />

V.Ș.: Intenționez să candiez din partea ALDE<br />

la alegerile parlamentare pentru un loc în<br />

Camera Deputaților. Este dorința mea de a veni<br />

cu un suflu nou. Cred că un politician tânăr,<br />

care s-a dezvoltat fără a avea afaceri cu statul<br />

român poate fi un plus mare pentru întreg<br />

județul Cluj. Eu voi veni cu proiecte noi și cu<br />

proiecte ce vor putea fi duse la îndeplinire.<br />

Un om nu este terminat atunci când este învins,<br />

ci atunci când renunță, spunea Richard Nixon,<br />

și nu cred că vreunul dintre noi, noi cei care<br />

am pus atât suflet în intenția noastră politică<br />

renunță. Eu unul nu am s-o fac. Și dincolo<br />

de orice opinie adversă care ne plasează in<br />

„descurajare și înfrângere”, imi însușesc<br />

sintagma că „Sunt unele dintre cele mai sigure<br />

căi către succes” — Dale Carnegie.<br />

Rep.: Care sunt domeniile în care doriți<br />

să aduceți îmbunătățiri din postura de<br />

parlamentar?<br />

V.Ș.: Ca și parlamentar prioritățile mele vor fi<br />

dezvoltarea economică, crearea de noi locuri<br />

de muncă și libertatea cetățeanului.<br />

Există nevoie de un suflu proaspăt în Parlament,<br />

însă această schimbare se va face treptat. Avem<br />

nevoie și de parlamentari cu experiență, dar și<br />

de cei tineri care vin cu un suflu proaspăt, dar<br />

și cu idei noi. Ideile unui om de afaceri la 40 de<br />

ani, cât am eu, sunt altele decât ale unuia mai<br />

în vârstă. Cred că imginea Parlamentului poate<br />

să fie îmbunătățită.<br />

Cred că este important să privim in viitor, să<br />

tragem invătăminte fără a căuta pricini, să<br />

dăm viață la ceea ce a fost doar prefigurat in<br />

imaginarul nostru politic. Pentru acest lucru<br />

este însă nevoie de forța unei noi echipe, o<br />

echipă adaptată la circumstanțele momentului.<br />

Sunt convins că vom găsi formula potrivită,<br />

energia si puterea de a ne impune. Rămân<br />

statornic in ideea că intr-o echipă toate<br />

trebuințele si aspirațiile sunt legitime pentru<br />

toți membrii si că cele mai importante lucruri<br />

sunt; cauza comună pentru care lupti, cinstea și<br />

pasiunea cu care o faci.<br />

Rep.: De ce ați ales ALDE?<br />

V.Ș.: Eu sunt un liberal, adept al princiiplor de<br />

dreapta. ALDE este în acest moment istoric atât<br />

unicul continuator legitim al tradiţiilor politice<br />

modernizatoare şi reformatoare precomuniste<br />

care au construit România modernă, cât şi<br />

singura forţă politică a prezentului ce nu are,<br />

prin intermediul Frontului Salvării Naţionale,<br />

rădăcini în socialismul de stat. ALDE trebuie<br />

să se impună ca o forţă etică de centru, una<br />

a mijlocului societăţii, a celor care lucrează<br />

în serviciul public, a întreprinzătorilor din<br />

toate sectoarele economiei, a practicienilor<br />

profesiilor liberale a celor aproximativ trei<br />

milioane de cetăţeni pentru care libertatea<br />

individuală este pusă cu adevărat pusă în<br />

valoare prin asumarea activă a responsabilităţii<br />

pentru propriul destin, pentru soarta comunităţii<br />

şi pentru prosperitatea naţiunii.<br />

Dana Țîrlea


CLUJ MANIFEST<br />

4 Economic<br />

Adevărata piață<br />

imobiliară a Clujului<br />

Prețurile reale cu care se tranzacționează apartamentele în<br />

Cluj-Napoca sunt de fapt cu până la 300 euro/mp mai mici decât<br />

cele pe care le vehiculează agențiile imobiliare. O dovedesc statisticile<br />

primăriei, întocmite pe baza tranzacțiilor efective între vânzător<br />

și cumpărător. 358 de milioane de euro este valoarea tranzacțiilor<br />

imobiliare încheiate anul trecut.<br />

Direcția de impozite și taxe locale a<br />

Primăriei Cluj-Napoca și agenția de<br />

evaluare Veridio au centralizat tranzacțiile<br />

imobiliare desfășurate în 2015 pe baza<br />

declarațiilor de impunere aferente<br />

proprietăților dobândite. Echipa de<br />

evaluatori coordonată de Adrian Vascu,<br />

senior partner al agenției, a publicat al<br />

treilea ghid realizat pe baza tranzacțiilor<br />

încheiate între vânzători și cumpărători.<br />

„Ghidul tranzacțiilor imobiliare din<br />

Cluj-Napoca” oferă o oglindă a realității<br />

tranzacțiilor pe una dintre cele mai<br />

dinamice piețe de profil din țară.<br />

Apartamentele, cea mai bună afacere<br />

7.007 tranzacții imobiliare s-au realizat în<br />

2015 la Cluj-Napoca, în creștere cu 10,2%<br />

față de anul precedent, însă ca valoare,<br />

347,6 milioane de euro, se află mai sus cu<br />

26%. Majoritatea operațiunilor au vizat<br />

locuințele la bloc, cu 4.536 de apartamente<br />

tranzacționate (+21%), în cuantum de 226<br />

de milioane de euro (+33%), pe locul doi<br />

fiind cele 432de case vândute (+19%)<br />

cu 51 de milioane (+43%). Terenurile au<br />

însumat 410 tranzacții (+7%) , însă de<br />

doar 16 milioane de euro (+1,5%). Alte<br />

proprietăți, adică operațiuni care implică<br />

persoane juridice și tranzacții cu spații<br />

comerciale, de birouri, auxiliare, au scăzut<br />

ca volum la 1.629 operațiuni, dar au urcat<br />

ca valoare la 64 de milioane de euro.<br />

Prețurile reale, sub cele din<br />

anunțuri<br />

De remarcat că prețul mediu de<br />

tranzacționare pe municipiu s-a situat<br />

la 873 euro/mp (medie de 904 euro cu<br />

finanțare de la bancă și de 854 de euro cu<br />

finanțare proprie), față de 832 euro/mp în<br />

2014. Chiar și în aceste condiții, prețurile<br />

reale de tranzacționare se dovedesc a fi și<br />

cu 250-300 euro/mp sub cele vehiculate<br />

de agenții și proprietari, anunțate la peste<br />

1.100 euro/mp în majoritatea cartierelor.<br />

Zone industriale ocolite de cumpărători<br />

De fapt, cele mai mari prețuri pe metru<br />

pătrat au fost în Gheorgheni (952 euro),<br />

Zorilor (932 euro), <strong>An</strong>drei Mureșanu (921<br />

euro), Centru (920 euro), Plopilor (913<br />

euro), Mărăști (912), Între Lacuri (900),<br />

iar mai mici, în Bulgaria (663), Someșeni<br />

(757), Iris (771), Borhanci (785), Dâmbu<br />

Rotund (811), Bună Ziua (840), Mănăștur<br />

(853), Grigorescu (878), Gruia (800).<br />

Rezultă că tot cartierele tradiționale ale<br />

orașului sunt cele mai valorizate, cele<br />

industriale fiind evitate, iar cele noi,<br />

deficitare și în privința felului în care<br />

sunt construite locuințele, dar mai ales la<br />

infrastructura de acces și dotări.<br />

În Cluj se cumpără cu banii jos<br />

Cei mai mulți bani pe proprietăți s-au<br />

cheltuit în Mănăștur (49 de milioane<br />

de euro), Centru (46 de milioane),<br />

Gheorgheni (37 de milioane), Mărăști (30<br />

de milioane), Bună Ziua (26 de milioane),<br />

A. Mureșanu (21de milioane), în timp<br />

ce în Sopor sau Becaș au fost tranzacții<br />

Adrian Vascu, senior partner Veridio:<br />

“Din totalul tranzacțiilor 25,7% au fost finanțate din credite bancare, diferența fiind<br />

plătită din surse proprii. Dacă aceste informații vor fi exploatate corespunzător, vor<br />

putea conduce la concluzii și ulterior la decizii care să îmbunătățească transparența și<br />

mediul general de desfășurare a tranzacțiilor imobiliare în România”.


CLUJ MANIFEST<br />

nesemnificative. Din total, apartamentele<br />

însumează 226 de milioane de euro; alte<br />

proprietăți, 64 de milioane; casele, 51<br />

de milioane; terenurile, 16 milioane.<br />

Majoritatea tranzacțiilor s-au realizat cash<br />

(265 de milioane), în timp ce prin bănci<br />

s-au efectuat cumpărări de 91 de milioane.<br />

Economic 5<br />

Mănășturul, un gigant imobiliar<br />

În Mănăștur s-au cumpărat apartamente<br />

de 41 de milioane de euro, în Centru,<br />

de <strong>28</strong> de milioane, în Gheorgheni, de<br />

25 de milioane. La case conduce A.<br />

Mureșanu (7,5 milioane de euro), urmat<br />

de Centru (6,6 milioane), Gheorgheni<br />

(4,6 milioane), Dâmbu Rotund (2,9<br />

milioane), iar la terenuri pe primele poziții<br />

sunt Borhanci (2,2 milioane de euro), A.<br />

Mureșanu (2,1 milioane), Mănăștur (1,6<br />

milioane), Iris (1,4 milioane), Dâmbu<br />

Rotund (1,3 milioane). Mai bine stau la<br />

spații comerciale și birouri Centru (10,4<br />

milioane de euro), Mărăști (10 milioane),<br />

Gheorgheni (6,4 milioane), Bună Ziua (5,4<br />

milioane) și A. Mureșanu (5,5 milioane).<br />

Tranzacții de 14 milioane de euro pe o<br />

stradă<br />

Cele mai multe tranzacții imobiliare<br />

s-au realizat pe străzile Bună Ziua (235),<br />

Oașului (225), C. Brâncuși (225), Dunării<br />

(120), E. Ionesco (118), iar cele mai<br />

valoroase tot pe Bună Ziua (13,8 milioane<br />

de euro), dar și pe Dorobanților (8,8<br />

milioane), Calea Turzii (8,6 milioane), 21<br />

Decembrie (8,1 milioane), E. Ionesco (7,8<br />

milioane). Bine plasate în topuri sunt și<br />

arterele Sobarilor, Mehedinți, A. Vlaicu,<br />

H. Barbusse, Calea Turzii sau Oașului.<br />

În decembrie nici iarba nu crește<br />

Lunile imobiliare cele mai prielnice se<br />

dovedesc iunie-august, în timp ce în<br />

decembrie erau doar 194 de tranzacții,<br />

spre deosebire de comerț, când este cea<br />

mai de vârf perioadă. În general sezonul<br />

rece (decembrie-februarie) nu este prielnic<br />

pieței imobiliare clujene, ea începând să se<br />

dezghețe doar în primăvară. Vârful valoric<br />

al tranzacțiilor s-a petrecut în iunie și iulie<br />

(cu câte 37 de milioane de euro), în vreme<br />

ce ultima lună a anului a adus operațiuni<br />

de doar 7,9 milioane de euro.<br />

Casă de 1,2 milioane euro în <strong>An</strong>drei<br />

Mureșanu<br />

De remarcat că parcelele cel mai<br />

tranzacționate au fost cele de 500-1.000,<br />

cea mai mare fiind de 15.000 mp, iar în<br />

cazul apartamentelor, cele cu suprafețe<br />

utile cuprinse între 35 și 55 mp. În privința<br />

valorilor, cel mai scump teren s-a cumpărat<br />

în cartierul Între Lacuri (0,6 milioane<br />

de euro), iar cea mai scumpă casă, în A.<br />

Mureșanu (1,2 milioane de euro).<br />

Toată lumea cumpără pe persoană<br />

fizică<br />

În Cluj-Napoca 74% dintre tranzacțiile cu<br />

proprietăți imobiliare au fost finanțate din<br />

surse proprii, iar achizițiile persoanelor<br />

juridice reprezintă doar 15,65% din<br />

valoarea tranzacțiilor. Este o consecință<br />

a aplicării unei taxe reduse pe valoarea<br />

adăugată în cazul persoanelor fizice,<br />

mai ales că majoritatea locuințelor<br />

sunt achiziționate prin programul<br />

guvernamental Prima Casă.<br />

Terenuri mai ieftine: Borhanci, Iris,<br />

Sopor<br />

<strong>An</strong>ul trecut în reședința de județ șiau<br />

schimbat stăpânul 410 de terenuri,<br />

de 395.000 mp, prin operațiuni de 16<br />

milioane de euro, 94% din acestea fiind cu<br />

finanțare proprie. Conduc în clasamentele<br />

suprafețelor și valorilor de tranzacționare<br />

cartierele Borhanci, A. Mureșanu, Dâmbu<br />

Rotund, Mănăștur, Iris, Făget, Sopor,<br />

Someșeni, ultimele la prețuri mici pe<br />

metru pătrat.<br />

Prețul caselor a săltat cu 50%<br />

432 de case s-au vândut în oraș, cu 51,4<br />

milioane de euro, mai ales în Europa,<br />

Mănăștur, A. Mureșanu, Gheorgheni și<br />

Centru. Profilul casei achiziționate la<br />

Cluj-Napoca: suprafață desfășurată 206<br />

mp, teren 426 mp, preț mediu 623 euro/<br />

mp, cumpărată cu banii jos în 83% din<br />

cazuri. De notat că dacă înainte de 1990<br />

prețul mediu la case în Cluj-Napoca era<br />

echivalentul a 568 euro/mp, după acest an<br />

de referință a ajuns la 786 euro/mp.<br />

Bulgaria, cenușăreasa orașului<br />

Dintre cele 4.536 de apartamente vândute,<br />

53% sunt ridicate înainte de anul 2000,<br />

iar finanțarea proprie a vizat 64% dintre<br />

operațiuni. În Mănăștur s-au vândut<br />

924 de apartamente (41,2 milioane de<br />

euro), în Centru - 522 (<strong>28</strong>,8 milioane),<br />

în Gheorgheni - 501 (25,5 milioane), în<br />

Mărăști - 354 (18,8 milioane), în Iris - 334<br />

(13,1 milioane), în Bună Ziua - <strong>28</strong>7 (18<br />

milioane), în Zorilor - 247 (13,2 milioane),<br />

în Grigorescu 227 (12 milioane). Cele mai<br />

puține s-au comercializat în Bulgaria - 33<br />

(0,7 milioane), Gruia - 41 (1,5 milioane),<br />

Plopilor - 58 (3,9 milioane), A. Mureșanu<br />

- 103 (6,3 milioane), Someșeni - 111 (4,8<br />

milioane), Dâmbu Rotund și Borhanci -<br />

câte 124 (5,2 respectiv 6,4 milioane) și<br />

Europa - 158 (10,1 milioane).<br />

Călin Poenaru<br />

Concluzii<br />

• În Cluj-Napoca se cumpără apartamente, mai puțin terenuri sau case<br />

• Majoritatea tranzacțiilor se fac cu banii jos, băncile sunt ignorate<br />

• Operațiunile imobiliare au loc pe persoane fizice, cu TVA redusă<br />

• Cele mai multe locuințe achiziționate, în blocurile “comuniste”<br />

• Cartierele vizate sunt cele vechi, zonele noi au infrastructură proastă<br />

• Prețurile de achiziție sunt cu 200 euro/mp sub cele din anunțuri<br />

• Perioada cea mai bună pentru cumpărare este vara, iarna oferta e limitată<br />

• Fostele colonii (Borhanci, Becaș, Sopor) au prețuri mai bune la terenuri<br />

Indicele Imobiliare.ro: medie de 1.111 euro/mp<br />

Pretențiile vânzătorilor din Cluj s-ar fi majorat cu 13,6% în ultimul trimestru<br />

din 2015, de la 978 de euro în T4 2014, la 1.111 euro, conform indicelui<br />

Imobiliare.ro. „La sfârșitul lunii decembrie 2015, indicele consemna o medie<br />

de 1.156 euro/mp pentru apartamentele vechi, cu 14,9% mai mult decât în<br />

perioada similară din 2014. Cele noi costau 1.089 euro/mp, cu 8,9% mai mult<br />

decât la începutul iernii trecute”. Indicele reprezintă o medie a preţului solicitat<br />

de agenţiile şi proprietari și nu ia în calcul marja de negociere ce determină<br />

preţul final al tranzacţiei.<br />

Indicele Blitz: medie de 1.136 euro/mp<br />

„Indicele Blitz a înregistrat în decembrie 2015 valoarea de 1.136 euro/mp, cea<br />

mai ridicată a anului trecut. Trei cartiere clujene au atins sau au depăşit pragul<br />

de 1.200 euro/mp!”, susțineau reprezentanții agenției. Indicele Blitz este un instrument<br />

ce prezintă valoarea medie a preţurilor publice pentru apartamentele de<br />

vânzare din Cluj. Pentru calcul au fost analizate doar oferte publice din baza de<br />

date Blitz.


CLUJ MANIFEST<br />

6 Local<br />

Alin Tișe face Spital<br />

Pediatric Monobloc<br />

Preşedintele Consiliului Judeţean<br />

Cluj, Alin Tișe, a anunţat faptul<br />

că un proiect definitoriu, pe care<br />

dorește să îl finalizeze în actualul<br />

mandat, îl reprezintă construcția<br />

unui Spital pediatric monobloc.<br />

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj<br />

a anunţat că s-au realizat progrese<br />

semnificative în ceea ce priveşte clarificarea<br />

situaţiei juridice a terenului pe care urma<br />

să fie realizat Akademia Center, locație<br />

viitoare pentru construirea viitorului Spital<br />

pediatric monobloc. Astfel, în contextul<br />

în care, în situaţia intrării în insolvenţă<br />

a Nisco, toate bunurile companiei revin<br />

Consiliului Judeţean, iar contractul cu<br />

această societate va fi încheiat, nu se mai<br />

poate pune în niciun fel problema unor<br />

eventuale bunuri viitoare. În acest context,<br />

în care situaţia s-a simplificat semnificativ,<br />

Consiliul Judeţean se va adresa Oficiului<br />

Judeţean pentru Cadastru şi Publicitate<br />

Imobiliară pentru a solicita radierea unor<br />

înscrieri ce s-au făcut în trecut, cu atât mai<br />

mult cu cât domeniul public al judeţului<br />

nu poate fi grevat în niciun fel. În locul<br />

proiectului Akademia Center, Alin Tișe<br />

a anunțat ridicarea unui Spital pediatric<br />

monobloc, construcţie pentru care se are<br />

în vedere terenul de pe strada Victor Babeş<br />

cu o suprafaţă de aproximativ 7.000 m², a<br />

cărui destinaţie prevăzută în PUG permite<br />

realizarea unui astfel de obiectiv. De<br />

altfel, proiectul conceput anterior de către<br />

Nisco Invest a prevăzut, de asemenea,<br />

construirea unei unităţi ce includea servicii<br />

medico-sanitare, cu o arie construită de<br />

cca. 1.600 m² (2S+DS+P+3E) şi o arie<br />

desfăşurată de cca. 11.000 m². Terenul<br />

în cauză este apreciat ca fiind extrem<br />

de potrivit pentru acest proiect cu atât<br />

mai mult cu cât Procentul de Ocupare a<br />

Terenului reglementat de PUG este de<br />

80%, existând, totodată, posibilitatea de a<br />

realiza un acces dublu, atât de pe strada<br />

Victor Babeş cât şi de pe strada Haşdeu.<br />

„Acesta este un proiect de care eu o să țin<br />

foarte tare atât timp cât o sa fiu la Consiliu<br />

Județean. 90% din problemele pe care leam<br />

avut cu terenul din Hasdeu, unde urma<br />

să se construiască Akademia Center le-am<br />

rezolvat. Mare parte din spațiile actuale<br />

unde funcționează Spitalul de copii sunt<br />

supuse unor cereri de revendicare, din<br />

acest motiv Consiliul Județean a decis să<br />

înceapă construcția unui Spital pediatric<br />

monobloc. Discutăm de un teren unde<br />

noi am dorit de mult timp să construim<br />

un mall combinat cu o clinică medicală.<br />

Este cel mai bun amplasament, în zona<br />

spitalelor și de aceea insist ca pe acest<br />

teren să construim un Spital pentru copii.<br />

Important este că noi deja demarăm<br />

studiile de fezabilitate și proiectul tehnic.<br />

Îmi doresc ca acest proiect să prindă viață<br />

cât mai repede, este o urgență pentru<br />

clujeni și cred că noi toți vom susține acest<br />

proiect. Cei de la Spitalul de copii deja miau<br />

comunicat că aveau o mare problemă cu<br />

faptul că dacă se va soluționa revendicarea<br />

vor pierde amplasamentul și trebuie să<br />

fie mutați în altă parte. În acest moment,<br />

Spitalul de copii își desfășoara activitatea<br />

în 14 locații în tot orașul. În funcție de<br />

problema pe care o ai cu copilul trebuie<br />

să te muți de le o secție la alta, ori acest<br />

lucru este nefiresc. Noul spital va fi unul<br />

monobloc, toate secțiile vor fi în același<br />

loc, inclusiv cu posibilitatea construirii<br />

unui heliport”, a declarat Alin Tișe.<br />

Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii<br />

Cluj-Napoca, activitate în 14 clădiri<br />

Necesitatea acestei unităţi spitaliceşti se<br />

datorează faptului că, în prezent, Spitalul<br />

Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-<br />

Napoca, instituţie aflată în administrarea<br />

forului administrativ judeţean, îşi<br />

desfăşoară activitatea în nu mai puţin de<br />

14 clădiri aflate în locaţii diferite de pe<br />

raza oraşului Cluj-Napoca, cu o distanţă<br />

medie de aproximativ patru km între ele.<br />

De asemenea, un alt argument pentru<br />

urgentarea acestui proiect este acela<br />

că, mai multe clădiri în cadrul cărora<br />

funcţionează secţii ale acestui spital se<br />

află în plin proces de retrocedare sau<br />

sunt supuse rigorilor Comisiei Zonale a<br />

Monumentelor Istorice din Cluj-Napoca,<br />

motiv pentru care întâmpină, deseori,<br />

dificultăţi în realizarea unor investiţii<br />

asupra acestor clădiri.<br />

Finanțare din creditul de 50 de milioane<br />

de euro pentru drumuri<br />

Consiliul Judeţean Cluj dispune de<br />

capacitatea financiară de a realiza acest<br />

obiectiv, în cel mai scurt timp, din bugetul<br />

propriu, suportând toate cheltuielile<br />

necesare în vederea ridicării acestei clădiri.<br />

De altfel, potrivit experţilor, construcţia<br />

în sine a imobilului va presupune costuri<br />

de circa 4 milioane de euro, ce pot fi<br />

suportate de Consiliul Judeţean, fonduri<br />

mai consistente urmând a fi necesare<br />

pentru dotarea unităţii medicale. O<br />

posibilă soluţie pentru suportarea acestor<br />

costuri o va putea reprezenta însă şi<br />

creditul în cuantum de 50 de milioane<br />

de euro ce urmează a fi contractat pentru<br />

lucrări în infrastructură. În acest context,<br />

forul administrativ judeţean va derula,<br />

în perioada imediat următoare, toate<br />

procedurile necesare în vederea obţinerii<br />

documentaţiilor tehnice, pentru demararea<br />

lucrărilor de edificare a acestui proiect<br />

de maxim interes. „Am făcut o analiză<br />

bugetară, Consiliul Județean poate să<br />

suporte aceste costuri din bugetul propriu,<br />

din bugetul acestui an și din bugetul anului<br />

viitor. De asemenea, vom putea folosi o<br />

parte din creditul de 50 de milioane de<br />

euro pentru acest spital. La un calcul de<br />

început, costurile se ridică la 4 milioane<br />

de euro, strict pentru clădire, urmând ca<br />

dotările să fie suportate din bugetul anului<br />

viitor”, a specificat Alin Tișe<br />

Dana Țîrlea<br />

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj:<br />

„În funcție de problema pe care o ai cu copilul trebuie să te muți de le o secție la<br />

alta, ori acest lucru este nefiresc. Noul spital va fi unul monobloc, toate secțiile<br />

vor fi în același loc”


CLUJ MANIFEST<br />

Grav bolnav, Chezan<br />

cere pace la Tower<br />

Local 7<br />

Surpriză la Tribunalul Cluj, unde<br />

în sala prezidată de magistratul<br />

Marius Lupea a apărut chiar<br />

inculpatul principal din dosarul<br />

de înşelăciune, Mihai Chezan.<br />

Hăituit de procurori şi creditori,<br />

încolţit de o boală gravă,<br />

investitorul proiectului Tower<br />

pare decis să-şi încheie socotelile<br />

în mod amiabil cu toată lumea.<br />

Mihai Chezan nu mai este bărbatul<br />

semeţ din fotografiile care au circulat<br />

în zona virtuală, fără ca vreun jurnalist<br />

să-l întâlnească fizic, de la prăbuşirea<br />

proiectului. Subţire, palid şi tras la faţă<br />

pare că vine din alt film, mai degrabă<br />

dintr-o zonă de război, decât din ţara<br />

făgăduinţei. Deocamdată evită contactul<br />

cu presa. Ca să nu mai fie niciun dubiu<br />

faţă de starea sa medicală, Chezan s-a<br />

destăinuit Veronica Cohut, una dintre<br />

cele mai insistente păgubite, care nu a<br />

absentat de la nicio înfăţişare din proces.<br />

„Sunt bolnav şi doresc pace, să rezolvăm<br />

problema”, i-a spus Chezan păgubitei, în<br />

câteva cuvinte, înainte de a intra în sala<br />

de judecată. A plecat însă la prima pauză<br />

şi nu a mai reapărut. În cele două ore şi<br />

jumătate, în care a fost audiată o agentă<br />

imobiliară, inculpatul s-a oferit să dea<br />

o declaraţie în faţa judecătorului doar<br />

după ce vor fi epuizaţi martorii propuşi<br />

de procurorii anticorupţie. Iar dacă nu va<br />

interveni nimic deosebit, acest fapt s-ar<br />

putea întâmpla chiar în acest an.<br />

Clientul ideal resemnat<br />

Primii doi martori ai DNA au jucat mai<br />

degrabă în favoarea inculpatului. Agentul<br />

imobiliar Cristina Fărcaş a afirmat că<br />

dezvoltatorii imobiliari lucrează cu banii<br />

clienţilor, chiar şi astăzi, la un deceniu<br />

de la marile tunuri din construcţii. „În<br />

percepţia mea, avansurile încasate atunci<br />

se foloseau pentru realizarea proiectelor<br />

imobiliare. Chiar şi astăzi se lucrează pe<br />

avansurile încasate de la clienţi”, a spus<br />

Fărcaş. Marius Vescan, alt martor propus<br />

de DNA a produs amuzamentul ceor<br />

prezenţi, când a afirmat că s-a resemnat<br />

asupra pierderii ceor aproape 30.000 de<br />

euro daţi ca avans, înţelegând că proiectul<br />

este terminat. „Am făcut o investiţie<br />

proastă. Nu mă constitui parte civilă”, a<br />

spus răspicat Vescan. Întrebat de judecător<br />

ce atitudine ar avea dacă proiectul s-ar<br />

finaliza totuşi, Vescan a declarat că nu<br />

l-ar mai interesa defel. „L-aş dona altora<br />

cu pagubă mai mare. E un ciot de clădire<br />

care nu mai merită osteneală, timp pierdut<br />

pentru recuperarea pagubei”. Acesta şi-a<br />

justificat resemnarea cu păcălirea sa de<br />

oamenii de imagine ai dezvoltatorului. „A<br />

avut un marketing bun. Avea macheta şi<br />

informaţii şi la Polus şi la Iulius. M-am dus<br />

la ei cu decizia luată”. A trecut prea uşor<br />

peste observaţia agentului de vânzări, care<br />

i-a aruncat că dezvoltatorul se descurcă şi<br />

fără avansurie clienţilor. „Proectul nu are<br />

nevoie de banii voştri. Trebuia să-mi dea<br />

de gândit”, mai spus Vescan şi a plecat<br />

senin din sala de judecată.<br />

Agronomia vrea terenul fără cioate<br />

Marius Chezan este judecat împreună cu<br />

sora sa, Mihaela Bărbos, pentru înşelarea<br />

celor 100 de familii care au achitat integral<br />

sau parţial apartamente în proiectul<br />

imobiliar Tower. Proiectul s-a blocat de<br />

aproape un deceniu, iar banii încasaţi<br />

s-au evaporat. Magistratul a audiat până<br />

în prezent un număr de aproape 80 de<br />

păgubiţi şi a trecut la audierea martorilor<br />

acuzării. Vor urma apoi martorii propuşi<br />

de incupaţi. Reprezentanţii USAMV<br />

nu mai sunt de acord să ofere terenul<br />

pentru investiţie, fostele sere din cartierul<br />

Mănăştur şi au obţinut în instanţă<br />

rezilierea contractului de asociere.<br />

Acum solicită demolarea construcţiei<br />

abandonate. USAMV pusese la dispoziţie<br />

terenul de lângă piaţa Flora, aşteptând<br />

în zadar la schimb ridicarea unui hotel.<br />

Unul dintre avocaţi a cerut judecătorului<br />

ridicarea sechestrului asupra unor bunuri<br />

mobile şi imobile ale inculpaţilor, pentru<br />

continuarea executării silite în procesul de<br />

insolvenţă ale firmelor implicate.<br />

Variante de pace<br />

Clienţii păgubiţi s-au întâlnit de mai multe<br />

ori cu Chezan, în încercarea de a ajunge<br />

la o soluţie viabilă. Acesta a susţinut că<br />

mai are soluţii de rezervă, chiar că are un<br />

investitor străin german. O altă variantă<br />

vehiculată a fost aceea ca firma clujeană<br />

Studium Green să cumpere proiectul<br />

pentru a-l continua, dar negocierile s-au<br />

blocat din cauza preţului.<br />

Chezan ar fi cerut 3 milioane de euro,<br />

dar Dorin Bob, patronul Studium Green<br />

ar fi oferit doar 2 milioane. Profitând de<br />

apariţia lui Chezan la Cluj, venit în vara<br />

trecută din SUA, unde riscă închisoarea<br />

pentru o condamnare într-un dosar de<br />

căsătorie de convenienţă, au intrat pe fir<br />

şi procurorii DIICOT, care au dezgropat<br />

dosarul privind dispariţia banilor din<br />

conturile Tower, cu sprijinul Casei de<br />

Insolvenţă Transilvania.<br />

Deocamdată nici la DIICOT, unde a fost<br />

prezent, suspectul Chezan nu a oferit<br />

declaraţii, care, susţin păgubiţii, ar putea<br />

provoca multe frisoane unor vipuri locale.<br />

Un proces similar a avut loc la Cluj, anii<br />

trecuţi, cu timişoreanul Marius Leontiuc,<br />

condamnat pentru înşelăciune de<br />

magistraţi. Din cei peste 100 de pagubiţi,<br />

doar 23 au mai urmărit şi executat suma de<br />

90.000 de euro, rezultată din valorificarea<br />

terenului sechestrat.<br />

Mihai Bacalu


CLUJ MANIFEST<br />

8 Publicitate


CLUJ MANIFEST<br />

Medical 9<br />

Hirsutismul - problemă<br />

medicală, psihologică și estetică<br />

Hirsutismul reprezintă în primul rând o problemă medicală importantă,<br />

care afectează un procent relativ crescut de femei aflate în perioada<br />

reproductivă, de aceea vă propun să parcurgem împreună câteva aspecte<br />

privitoare la cauzele şi principiile terapeutice moderne ale acestui<br />

inconvenient estetic şi nu numai.<br />

Dar, ce este hirsutismul?<br />

Hirsutismul este definit prin creşterea excesivă<br />

şi nedorită a pilozităţii corporale la<br />

femei, în zone specifice sexului masculin:<br />

faţă, piept, spate, abdomen, coapse. Pilozitatea<br />

cutanată excesivă, este deseori considerată<br />

o lipsa de feminitate cu consecinte<br />

sociale şi psihologice importante. Încă din<br />

perioada antică, femeile au fost preocupate<br />

de aspectul fizic, numeroase documente<br />

şi descoperiri atestând utilizarea de<br />

către femei ale unor instrumente folosite<br />

pentru estetica corporală, inclusiv pentru<br />

îndepartarea părului nedorit. Regina Cleopatra,<br />

una dintre cele mai frumoase femei<br />

ale lumii antice, se pare că s-a confruntat<br />

cu problemele legate de hirsutism.<br />

Hirsutismul trebuie diferenţiat de<br />

hipertricoză şi virilism<br />

Hipertricoza este caracterizată prin creşterea<br />

rapidă a pilozităţii în zonele ce nu<br />

sunt androgeno-dependente. Virilismul<br />

este definit prin cascada de manifestări<br />

clinice secundare hiperandrogenismului;<br />

asociază hirsutismul cu acnee, tulburări de<br />

ciclu menstrual, caractere sexuale secundare<br />

masculine (cresterea masei musculare,<br />

alopecie de diverse grade( chelie n.r.),<br />

îngroşarea vocii), clitoromegalie, libido<br />

crescut.<br />

Care sunt cauzele pilozităţii excesive<br />

nedorite?<br />

În numeroase cazuri, hirsutismul nu este<br />

datorat unei afecţiuni grave, situaţie în<br />

care considerăm hirsutismul idiopatic sau<br />

de cauză neidentificată. Orice femeie care<br />

suferă de o creştere excesivă a firelor de<br />

păr în zone nedorite trebuie să fie investigată<br />

de un specialist endocrinolog. În evaluarea<br />

unei paciente cu pilozitate cutanată<br />

excesivă se ţine cont de o serie de factori:<br />

istoric familial, etnie, consumul unor medicamente,<br />

dieta dezechilibrată, patologie<br />

ovariană/suprarenală sau altă patologie<br />

endocrină.<br />

Istoric familial: unele afecţiuni endocrine<br />

ce includ în tabloul clinic hirsutismul<br />

au fost identificate la mai mulţi membri ai<br />

aceleiasi familii: hiperplazie congenitală<br />

suprarenală, sindromul ovarelor polichistice.<br />

Etnia: femeile ce provin din regiunea mediteraneană<br />

sau Orientul Mijlociu prezintă<br />

pilozitate tegumentară mai accentuată<br />

comparativ cu femeile de alte etnii.<br />

Dieta dezechilibrată: conduce la obezitate<br />

şi rezistentă la insulină, cu creşterea secundară<br />

a nivelului de insulină şi secreţia<br />

crescută a hormonilor androgeni de catre<br />

celulele ovariene, ceea ce cauzează ulterior<br />

şi hirsutism.<br />

Consumul unor medicamente: pot reprezenta<br />

de asemenea o cauză de hiperandrogenism<br />

(Danozol, utilizat în tratamentul<br />

endometriozei; steroizi anabolizanţi,<br />

fenitoin, corticoterapie etc).<br />

În perioadă reproductivă ovarele femeilor<br />

secretă hormoni estrogeni, progesteron şi<br />

cantităţi mici de hormoni androgeni. Dezechilibrul<br />

balanţei hormonale cu creşterea<br />

producţiei de hormoni androgeni<br />

conduce la apariţia pilozităţii excesive<br />

nedorite.<br />

Cele mai frecvente cauze hormonale care<br />

declanşeaza hirsutism sunt :<br />

- sindromul ovarelor polichistice (SOPC)<br />

- sindromul /boala Cushing<br />

- tumori ovariene/suprarenale<br />

- secreţia excesivă de hormon de creştere/<br />

prolactină<br />

- hipotiroidism (rar)<br />

- menopauză: (sistarea activităţii foliculare<br />

ovariene, cu reducerea drastică a secreţiei<br />

hormonilor estrogeni, însă cu menţinerea<br />

constantă a nivelului hormonilor<br />

androgeni)<br />

- forme congenitale : hiperplazia congenitală<br />

suprarenală, tumori cu ţesut suprarenal<br />

cu localizare ectopică.<br />

Înainte de instituirea unui tratament la pacientele<br />

cu hirsutism este necesar un examen<br />

clinic complet, un bilanţ hormonal şi<br />

imagistic pentru stabilirea originii hirsutismului.<br />

Tratament<br />

Obiectivele tratamentului sunt :<br />

- anihilarea cauzei care a declanşat hirsutismul<br />

- anularea producţiei de androgeni în exces<br />

- blocarea receptorilor androgenici<br />

- distrugerea foliculilor piloţi distribuiţi în<br />

zonele nedorite<br />

Tratamentul farmacologic se instituie<br />

în funcţie de boala de fond; acest tratament<br />

se face obligatoriu sub permanenta<br />

monitorizare a medicului specialist (endocrinolog,<br />

ginecolog). În situaţia în care<br />

creşterea densităţii pilozităţii este cauzată<br />

de o tumoră suprarenală sau ovariană, este<br />

recomandat tratamentul chirurgical.<br />

Tratamentul cosmetic se recomandă<br />

pentru combaterea hirsutismului propriu-zis.<br />

Aparatele pentru epilat, cremele<br />

sau ceara pentru epilat permit îndepartarea<br />

temporară a pilozităţii nedorite, însă<br />

nu asigură distrugerea rădăcinii foliculului<br />

pilos; în plus pot cauza adeseori iritaţii,<br />

inflamaţii şi infecţii cu apariţia foliculitei.<br />

Metodele utilizate pentru epilare permanentă<br />

sunt : electroliza, termoliza şi<br />

tratamentul cu laser. Aceste alternative<br />

terapeutice cosmetice permit îndepartarea<br />

pilozităţii în exces pentru o perioadă<br />

îndelungată de timp, însă nu sunt lipsite<br />

în totalitate de efecte secundare, cum ar<br />

ar fi iritaţii, procese inflamatorii, uneori<br />

cicatrici nedorite; în plus sunt destul de<br />

costisitoare. Nu în cele din urma trebuie<br />

menţionată şi dieta, pierderea în greutate<br />

reuşind să amelioreze secreţia în exces a<br />

hormonilor androgeni şi tulburările menstruale<br />

la femei cu fenomene clinice de<br />

hiperandrogenie.<br />

Atenţie!<br />

Înaintea începerii unui tratament cosmetic<br />

se recomandă un consult de specialitate<br />

(endocrinologic, ginecologic), întrucat<br />

tratamentul farmacologic este esenţial în<br />

obţinerea unor rezultate de durată în ceea<br />

ce priveste combaterea hirsutismului.<br />

Dr. Claudia Codruta Lencu,<br />

Medic primar endocrinolog,<br />

Asistent universitar UMF Cluj-Napoca


CLUJ MANIFEST<br />

10 Local<br />

Soţia fostului senator Păcurariu,<br />

judecată pentru falsuri la Flora<br />

Alimentara, fosta societate<br />

socialistă care gestiona<br />

magazinele cu bucate ale<br />

Clujului s-a spart după<br />

Revoluţie în mai multe firme.<br />

Unul dintre grupurile care îşi<br />

dispută Flora, entitate separată<br />

din cadavrul Alimentarei, care a<br />

falsificat registrul acţionarilor, a<br />

fost trimis în judecată de către<br />

procurori. Rivalii au acuzat<br />

autorităţile că ar fi acordat<br />

protecţie.<br />

Rozalia Păcurariu, soţia fostului senator<br />

democrat Iuliu Păcurariu, Emilia şi<br />

Nicolae Bor, Nicolae Pintea şi <strong>An</strong>ca<br />

Mirela Toşa sunt acuzaţi de procurori<br />

pentru infracţiunea de instigare la fals<br />

în înscrisuri sub semnătură privată. În<br />

starea de fapt descrisă de anchetatori,<br />

Păcurariu ar fi cesionat acţiuni de la<br />

acţionari nesemnificativi ai SC Flora<br />

SA, pretinzând apoi nejustificat că deţine<br />

majoritatea relativă în firmă. „Începând<br />

cu anul 2002 inculpata Păcurariu Rozalia<br />

a încheiat contracte de cesiune de acţiuni<br />

cu mai mulţi acţionari nesemnificativi ai<br />

SC. „Flora” SA, fără licitaţie, devenind<br />

astfel, din punctul său de vedere, acţionar<br />

majoritar cu peste 51% din acţiuni”.<br />

În realitate, Păcurariu deţinea un mic<br />

procent, după cum rezultă din rechizitoriul<br />

de trimitere în judecată. „Prin decizia civilă<br />

nr. 22/07.11.2007 a Secţiei de Contencios<br />

Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel<br />

Cluj, s-a stabilit că singurul Registru al<br />

Acţionarilor SC. „Flora” SA valabil este<br />

cel deţinut de petentul Dunca, mai exact<br />

registrul acţionarilor reconstituit la data de<br />

3.07.2002<br />

Gruparea Păcurariu avea însă<br />

comportament de acţionar majoritar,<br />

utilizând acest pretins avantaj în luarea<br />

unor decizii majore, inclusiv înstrăinarea<br />

unor active. Deşi a obţinut o decizie<br />

nefavorabilă, gruparea Păcurariu a<br />

falsificat o decizie a Înatei Curţi, de care<br />

s-a folosit în activităţile ilegale.<br />

„Demersurile de obţinere a copiei conforme<br />

cu originalul a Registrului Acţionarilor<br />

reconstituit de gruparea XXXX, din<br />

dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,<br />

modificarea, alterarea conţinutului acestui<br />

registru, potrivit aşa-zisei expertize<br />

efectuate de martora XXXXX, în sensul<br />

modificării structurii acţionariatului şi<br />

de prevalare de menţiunile din acest<br />

„registru actualizat”, realizează pe deplin<br />

elementele constitutive ale infracţiunii de<br />

fals în înscrisuri sub semnătură privată”.<br />

Suspecţii aveau frecvent întruniri prin<br />

care modificau structura AGA, dar toate<br />

erau anulate în instanţă. „Vinovăţia, reauacredinţă<br />

a inculpaţilor, rezultă inclusiv din<br />

faptul că fiecare dintre hotărârile AGA<br />

adoptate de gruparea Păcurariu (prin<br />

care se modifica componenţa consiliului<br />

de administraţie, au fost anulate de<br />

instanţele judecătoreşti”. Cu documentele<br />

falsificate, grupul infracţional a reuşit să<br />

obţină foloase materiale, controlând după<br />

bunul plac activele societăţii. „Concluzia<br />

ce se impune este că, scopul acţiunilor<br />

concordante ale „grupării Păcurariu”<br />

al Consiliului de Administraţie, a fost<br />

deţinerea controlului asupra activelor<br />

SC. „Flora” SA, fapt ce s-a şi întâmplat,<br />

inculpaţii acţionând ca şi administratori<br />

de fapt, calitate în care şi-au însuşit<br />

veniturile societăţii, folosind resursele<br />

financiare şi bunurile acesteia în propriu<br />

beneficiu”. Utilizarea documentelor<br />

falsificate din registrul acţionarilor în<br />

liigiile de pe rolul instanţelor de judecată a<br />

prelungit incertitudinea privind controlul<br />

asupra firmei. „Fapta inculpatei Păcurariu<br />

care, la data de 30.08.2011, împreună<br />

cu ceilalţi inculpaţi, prevalându-se de<br />

calitatea de membri ai consiliului de<br />

administraţie ai SC. „Flora” SA Cluj-<br />

Napoca, au determinat-o pe martora<br />

XXXX să falsifice o copie a Registrului<br />

Acţionarilor SC. „Flora” SA, după<br />

care aceasta din urma, fără vinovăţie, a<br />

operat mai multe modificări, în sensul<br />

aplicării unor ştampile şi adăugării, a<br />

unor însemnări olografe privind tranzacţii<br />

cu acţiunile societăţii, pe o copie a<br />

Registrului Acţionarilor SC. „Flora” SA,<br />

obţinută din dosarul ÎCCJ, înscrisul astfel<br />

falsificat fiind folosit ulterior ca înscris<br />

probator în mai multe dosare civile aflate<br />

pe rolul instanţelor de judecată, întruneşte<br />

elementele constitutive ale infracţiunii<br />

de instigare la fals în înscrisuri sub<br />

semnătură privată, în forma participaţiei<br />

improprii”. Inculpaţii au respins acuzaţiile<br />

procurorilor, susţinând că au reflectat o<br />

stare de lucru reală în documentele din<br />

Registrul acţionarilor. „Prin cererile şi<br />

memoriile depuse prin apărătorii aleşi,<br />

inculpaţii au refuzat să dea declaraţii în<br />

calitate de suspecţi sau inculpaţi, nu şiau<br />

recunoscut vinovăţia, pretind în mod<br />

incorect că prin modificările făcute pe<br />

copia Registrului Acţionarilor, ulterior<br />

datei de 30.08.2011, au consemnat<br />

cesiunile de acţiuni anterioare, au reflectat<br />

o stare de lucru reală privind structura<br />

actuală a acţionariatului SC. „Flora” SA<br />

Cluj-Napoca, deci au acţionat fără intenţie<br />

infracţională”.<br />

Gherila urbană de 16 ani la Flora<br />

Într-o interpelare adresată premierului<br />

de atunci, Adrian Năstase, deputatul Dan<br />

Brudaşcu susţinea în anul 2004, memoriul<br />

grupului Dunca de acţionari ai SC Flora<br />

SA, care o acuzau pe soţia senatorului<br />

Păcurariu de abuz şi poliţia de atitudine<br />

părtinitoare. SC Flora SA s-a constituit<br />

în anul 1991, prin desprinderea a 10 mari<br />

magazine comerciale de tip alimentar din<br />

fosta SC Alimentara SA. Cea mai mare<br />

unitate era magazinul Flora, care dă şi<br />

în prezent numele unei ieţe din cartierul<br />

Mănăştur. Cenzorul Gh Dunca a devenit<br />

reprezentantul statului pentru privatizare.<br />

Deşi Rozalia Păcurariu nu făcea parte din<br />

comitetul de iniţiativă pentru privatizarea<br />

unităţii, datorită faptului că era soţia lui<br />

Iuliu Păcurariu, membru al FSN Cluj, a<br />

intrat în Consiliul de Administraţie, la<br />

presiunea Prefecturii. Cei 200 de membri<br />

ai asociaţiei au cumpărat acţiunile de<br />

la FPS şi FPP cu dividendele încasate.<br />

Reclamanţii au mai arătat în memoriu că<br />

situaţia firmei s-a înrăutăţit în perioada<br />

1998-2001, şi că Păcurariu, în calitate<br />

de contabil şef şi membru al Consiliului<br />

de Administraţie refuza să dea explicaţii.<br />

În iulie 2001 acţionarii nemulţumiţi de<br />

atitudinea Rozaliei Păcurariu, care s-a<br />

autonumit director general au revocat<br />

cu răspundere materială Consiliul de<br />

administraţie, în cuantum de 2 miliarde lei<br />

vechi, Gh Dunca fiind investit preşedinte.<br />

A fost momentul în care a început războiul<br />

între cele două tabere, nesoluţionat nici<br />

în prezent. Conflictul s-a purtat atât în<br />

sălile de judecată, cu sute de litigii, la<br />

toate instanţele, dar şi pe teren, gruparea<br />

Păcurariu uzând de forţa fizică a unor<br />

agenţi pentru ocuparea spaţiilor unităţilor<br />

alimentare.<br />

Mihai Bacalu


CLUJ MANIFEST<br />

Medierea, de la<br />

accesibilitate la talent<br />

Interviu 11<br />

N-am fost niciodată într-o sală de judecată, iar soluţia<br />

amiabilă propusă de mediatori mi s-a părut mereu nu doar o<br />

cale onorabilă de stingere a unei neînţelegeri, elegantă, ci şi o<br />

dovadă că umanitatea este capabilă şi de rupturi intra muros,<br />

a căror ecou nu trebuie să fie neapărat un subiect monden. Am<br />

încercat să desfacem câteva din iţele mai puţin cunoscute ale<br />

medierii cu Alina Rodina, mediator care are în urmă o carieră de<br />

succes în magistratură, aşadar o persoană care a cunoscut toate<br />

caracteristicile şi laturile unui proces din poziţia de judecător.<br />

De vorbă cu mediatorul Alina Rodina<br />

Cu zâmbetul pe buze şi în privire, Alina<br />

Rodina nu pare deloc să aparţină imaginii<br />

pe care ne-am cultivat-o despre întraga<br />

arie a justiţiei. Să fim cinstiţi, toţi cei<br />

care nu am avut niciodată de-a face cu un<br />

proces suntem intoxicaţi de ceea ce citim,<br />

de produsul imaginaţiei noastre, în care<br />

vedem justiţia drept o damă oarbă, care<br />

agită cam la întâmplare, dar ameninţător,<br />

tăişul unei săbii. În plus, filmele<br />

deformează suficient această imagine,<br />

încât întâlnirea cu un judecător este, de<br />

cele mai multe ori, dezamăgitoare: ori l-am<br />

vrea un fel de Superman, apărându-i pe cei<br />

slabi, ori un impunător şi atotputernic ce<br />

împarte dreptatea, după îndelungi şi juste<br />

chibzuinţi. Dar atunci când te întâlneşti<br />

cu un mediator în carne şi oase, dar, mai<br />

ales, în zâmbet şi bunăvoinţă, eşti silit să<br />

recunoşti că justiţiei i s-a dat o şansă de<br />

salvare.<br />

Alina Rodina: Despre mine trebuie să<br />

spun că sunt jurist şi am lucrat ca judecător<br />

timp de 30 de ani. Când a aparut Legea<br />

medierii, în 2006, m-am gândit că mi<br />

s-ar potrivi perfect această profesie, asfel<br />

că după ce m-am pensionat, am urmat<br />

cursurile de formare şi m-am autorizat.<br />

Am început să profesez în primavara<br />

anului 2013, cu mult entuziasm şi energie,<br />

de parcă eram la început de drum.<br />

Am realizat că deţin calităţile necesare,<br />

valorificând şi experienţa acumulată în<br />

carieră pentru a mă dedica unui alt gen de<br />

„justitie”, în care soluţionarea disputelor<br />

se face pe cale amiabilă, care îmi solicită<br />

calităţile şi dragostea mea pentru oameni.<br />

Rep.: Ce calităţi îi sunt necesare unui<br />

mediator?<br />

Alina Rodina: Un mediator trebuie<br />

să ştie să creeze o atmosferă propice<br />

pentru buna desfăşurare a procedurii de<br />

mediere, de respect şi încredere, să ştie să<br />

asculte activ, cu atenţie şi răbdare punctul<br />

de vedere exprimat de fiecare parte.<br />

Aceasta presupune să pună întrebari, să<br />

reformuleze ce s-a spus, să înţeleagă, să<br />

empatizeze cu fiecare parte, să le inspire<br />

încredere în posibilitatea rezolvării<br />

disputei. Nu în ultimul rând, mediatorul<br />

trebuie să faciliteze comunicarea, intuind<br />

gândurile şi trăirile parţilor.<br />

Rep.:Talentul de a vorbi este<br />

prediminant?<br />

Alina Rodina: Uneori e nevoie de câte un<br />

moment de tăcere sau chiar o pauză pentru<br />

ca părţile să poate reflecta asupra a ceea<br />

ce s-a întamplat în mediere, ori să poată<br />

discuta împreuna în lipsa mediatorului.<br />

Am avut o situatie, într-un divort, în care<br />

am avut initiaţiva inspirată de a propune<br />

o pauză, într-un moment dificil, tensionat.<br />

Impresia mea a fost că în acea pauză s-au<br />

decis părţile să încheie acordul de mediere.<br />

Rep. : Psiholog sau strateg?<br />

Alina Rodina: Mediatorul, prin atitudinea<br />

lui, trebuie să convinga părţile că înţelege<br />

problemele cu care ele se confruntă,<br />

alege strategia care se potriveste situaţiei<br />

date, se adaptează la ritmul şi reacţiile<br />

părţilor, păstrând un echilibru corect,<br />

imparţial. Personal, încerc să nu-l<br />

urmăresc cu privirea pe cel care vorbeşte,<br />

pentru a adopta o atitudine neutră, iar în<br />

intervenţiile mele alternez o mina serioasa<br />

cu una uşor zâmbitoare. Aşadar, ca să<br />

răspund direct întrebării, câte puţin din<br />

amândouă, dar cu multă bunăvoinţă şi<br />

compasiune. În definitiv, au pierdut ceva<br />

important din viaţa lor.<br />

Am pierdut atâţia ani din viaţă cu acest<br />

proces...<br />

Rep.: Meserie sau vocaţie? Poţi evoca<br />

un moment care te-a convins că ai avut<br />

dreptate, alegând medierea?<br />

Alina Rodina: Personal cred că medierea<br />

este o vocaţie, o chemare. Ce m-a atras spre<br />

mediere, după ce am judecat litigii timp de<br />

30 de ani, au fost multiplele posibilităţi pe<br />

care le oferă medierea. Primul caz pe care<br />

l-am avut, l-am rezolvat printr-un acord<br />

încuviinţat de instanţă , iar acel moment<br />

mi-a dat multă încredere şi speranţă că<br />

această profesie poate fi apreciată şi utilă.<br />

E o mare satisfacţie când mediatorul<br />

reuşeşte să ajungă la rezolvarea litigiului.<br />

La începutul şedinţei ai in faţă doi oameni<br />

încrâncenaţi, care nu îşi vorbesc, nu<br />

se privesc in faţă, intervine unul când<br />

vorbeşte celălalt, se contrazic, îşi fac<br />

reproşuri. Tensiunea dintre ei e mare, este<br />

perceptibilă... La final, dacă medierea a<br />

reusit, devin calmi, multumiţi, se invită la<br />

cafea, uneori propun şi mediatorului să-i<br />

însoţească... Personal, am avut medieri<br />

cărora nu le dădeam nicio şansă, deoarece<br />

părţile se judecau de peste 10 ani. Într-o<br />

singură şedinţă de câteva ore, am reuşit<br />

să rezolv un litigiu ce avea o vechime de<br />

13 ani pe rolul instanţelor, concentrândumă<br />

asupra nevoilor şi intereselor părţilor<br />

aflate în litigiu. Ca judecător, am constatat<br />

uneori că nici părţile care câştigau un<br />

proces nu erau mulţumite. La pronunţarea<br />

hotărârii, am întrebat o parte de ce nu este<br />

mulţumită, doar câştigase, credeam că nu<br />

a înţeles soluţia pronunţată. A privit trist<br />

şi mi-a replicat... „Am pierdut atâţia ani<br />

din viaţă cu acest proces... Am realizat cât<br />

de important este timpul cand te apasă un<br />

proces...”.<br />

Alice Valeria Micu


CLUJ MANIFEST<br />

12 Cultural<br />

Metafore Autumnale: Bienala Naţională<br />

de ceramică, sticlă şi metal <strong>2016</strong><br />

Se pregăteşte o nouă întâlnire<br />

cu coacerile Metaforelor<br />

Incandescente la Muzeul de<br />

Artă din Cluj odată cu cea<br />

de-a VI-a ediţie a Bienalei<br />

Naţionale de ceramică,<br />

sticlă şi metal. Vernisajul va<br />

avea loc în 6 octombrie de<br />

la orele 18.00, iar expoziţia<br />

va fi deschisă publicului<br />

până în 30 octombrie<br />

<strong>2016</strong>. Bienala este rodul<br />

colaborării dintre Muzeul<br />

de Artă Cluj, Universitatea<br />

de Artă şi Desingn Cluj,<br />

Uniunea Artiştilor Plastici<br />

din România, Filiala Cluj<br />

şi Fundaşia CeramArt,<br />

Cluj. Organizatorul şi<br />

curatorul acestui eveniment<br />

este Conf. Univ. Dr. <strong>An</strong>drei<br />

Florian, căruia i-am smuls<br />

din mână bulgărele de lut<br />

şi computerul, cele două<br />

extreme ale unei cariere de<br />

modelator de oameni şi de<br />

pământ, pentru a vă invita să<br />

vă apropiaţi de unul din cele<br />

mai străvechi meşteşuguri,<br />

ridicate la rang de artă.<br />

„Incandescența metaforică a toamnei<br />

expoziționale clujene, urmând a se<br />

desfășura și în acest an pe simezele<br />

Muzeului de Artă din Cluj, impregnate<br />

de gloria zbaterilor istorice și<br />

dureroaselor contorsiuni contemporane,<br />

se face simțită. Sperăm ca ea să-ncarce<br />

cu consistența emoției estetice dată<br />

de vioiciunea creativă a expozanților<br />

sufletele unui public avid de frumos,<br />

în pragul unei ierni previzibile; posibil<br />

apăsătoare și disconfortantă.Lumea<br />

artistică și culturală a urbei, mereu<br />

secondată de un minunat public, nu<br />

acceptă și nu consimte asumarea<br />

stării de spectator inert, de învins sau<br />

victimă a unor vremuri ce lasă urme<br />

parcă tot mai adânci, încărcate de grea<br />

și urâtă ignoranță. Nu pot să nu am<br />

aici proaspătă în memorie, recenta și<br />

rușinoasa pierdere a titlului de Capitală<br />

Europeană. O palmă dură care, încă<br />

sper să-i trezească din amorțire pe cei<br />

osificați în mentalități ce ar fi trebuit<br />

de mult aruncate în afundul coș de<br />

gunoi al ineficientei noastre istorii<br />

postdecembriste. O palmă grea pe<br />

obrazul atâtor oameni valoroși ai acestei<br />

cetăți culturale; nu o meritau câtuși de<br />

puțin. Ar trebui întoarsă spre deșteptare<br />

câtorva care, din nenorocire pentru noi<br />

și-au dovedit,... oare pentru a câta oară<br />

și până când?... dureroasa incompetență.<br />

Noi nu asta visam și visăm, dorindu-ne<br />

neîncetat și cu nemărginită ardoare,<br />

ca lumina artelor focului, și nu numai<br />

aceasta, lumina pe care continuăm să<br />

o aprindem cu ocadență de ceasornic,<br />

să le pună în umbra cuvenită prezența<br />

nesemnificativă. Alături de mai tânăra<br />

ei surată, Bienala Internațională de<br />

Ceramică, ce și-a consumat cu răsunător<br />

și meritat succes internațional multiplele<br />

manifestări cultural-expoziționale în<br />

cea de-a II-a ei ediție, deja consacrata<br />

dar mereu proaspăta Bienală Națională<br />

– de ceramică, sticlă și metal - Metafore<br />

Incandescente, aflată la a VI-a<br />

manifestare se deschide și în acest an<br />

cu aceeași generozitatea proprie lumii


CLUJ MANIFEST<br />

artelor, în spațiile dedicate ale Muzeului<br />

de Artă. Bienala se desfășoară într-un<br />

prestigios parteneriat cu renumite deja<br />

instituții culturale clujene, precum<br />

gazda manifestării, Muzeul de Artă,<br />

Universitatea de Artă și Design,<br />

Uniunea Artiștilor Plastici Cluj și nu<br />

în ultimul rând, Fundația CeramART,<br />

fondată de o parte dintre dascălii<br />

catedrei ceramică-sticlă-metal și<br />

implicată în organizarea și desfășurarea<br />

simpozioanelor și bienalelor naționale<br />

și internaționale de profil, desfășurate<br />

la Cluj-Napoca începând încă din 1996.<br />

Miza acestei ediții este una în care<br />

contăm pe o și mai largă participare a<br />

artiștilor români, al căror număr sperăm<br />

să treacă de cincizeci. De asemenea<br />

această bienală pe care ne-o dorim cât<br />

mai justificat națională, urmărește ca<br />

aducând pe simeze artiști din cele mai<br />

diverse regiuni ale țării, să faciliteze<br />

stabilirea și consolidarea relațiilor<br />

și contactelor profesionale și de<br />

colaborare pe viitor într-o arie cît mai<br />

largă, cuprinzând artiști, uniuni sau<br />

universități zonale pe aceleași domenii<br />

artistice. Această Bienală își propune,<br />

deja din ediția ei precedentă, acoperirea<br />

completă a domeniilor de manifestare<br />

ale artelor decorative ale focului și<br />

anume ceramică, stică și metal.<br />

Așadar vom vedea și de această dată<br />

lucrări de autor ale unor artiști aflați la<br />

început de drum sau în apogeul creației,<br />

piese sau ansambluri compoziționale<br />

de un înalt nivel, din aria ceramicii<br />

artistice, de mici sau mari dimensiuni,<br />

a designului de obiect funcțional<br />

contemporan. Obiecte surprinzătoare<br />

prin varietatea lor, realizate în mase<br />

ceramice, tehnici și abordări plastice<br />

diverse. Maeștrii sticlari vor inunda<br />

spațiul expozițional cu reflexiile<br />

fascicolelor colorate ale operei<br />

lor diafane, fascinante cromatic și<br />

formal, într-o plajă dimensională și cu<br />

desfășurări spațial-vectoriale mereu<br />

surprinzătoare. Asocierile cu elemente<br />

din lemn, metal sau fibre vegetale,<br />

vor veni în completarea inspirată a<br />

discursului lor plastic. Îmblânzitori<br />

ai fiarelor, maeștrii metaliști ne vor<br />

impresiona cu uimitorul dresaj în forme<br />

inedite și delicate, al multor varietăți<br />

cromatice de mase metalice, asociate<br />

prin focul purificator în alcătuiri<br />

fantastice și formalizări imprevizibile,<br />

într-o la fel de neașteptată gamă<br />

dimensională. Prezențele impunătoare<br />

ale metalului dur, îmbogățit de oxidări<br />

și patine fascinante, prelinse lasciv<br />

pe forme aluzive, lipsite de opreliști,<br />

coabita-vor pașnic cu delicatele siluete<br />

sidefate ale unor splendide piese de<br />

podoabă. Modelate cu multă asumare<br />

de minți instruite și mâinile pricepute,<br />

dăruite cu har ale artiștilor orfevrari,<br />

din metale nobile cuprinzătoare de<br />

frumoase fragmente de pietre, prețioase<br />

dacă nu prin valoarea lor pecuniară,<br />

cu siguranță prin aceea estetică de un<br />

înalt nivel, acestea vor marca spațiul<br />

expoziției prin ineditul lor, înnobilând<br />

odată în plus întreaga atmosferă.<br />

Mixaje din materii de mare diversitate,<br />

bine controlate și expresive, de elemente<br />

spațiale filiforme sau unduitoare,<br />

cu dezvoltări formale ceramice<br />

impunătoare sau translucidități<br />

luminoase de ghețuri colorate proprii<br />

sticlei, vor fi dintre acelea ce ne vor<br />

bucura sufletele însoțindu-ne apoi încă<br />

o lungă vreme în viața de dincolo de<br />

pereții galeriei. Un astfel de spațiu și<br />

atmosfera sa de basm numai o astfel<br />

de mare reunire de vii și vrăjite entități<br />

obiectuale, ce au ca numitor comun<br />

purificarea prin foc, le poate împlini<br />

marcându-ne prin el în profunzime.<br />

Artiști din București, Cluj, Brașov,<br />

Galați, Iași, Bistrița, Baia Mare,<br />

Oradea, Arad, Sibiu, Vâlcea și chiar<br />

din cei ce activează dincolo de hotare,<br />

din generații și școli la fel de diverse<br />

precum cele din București, Timișoara,<br />

Cluj, Iași sau Baia Mare, se vor întâlni<br />

în galeriile Muzeului de Artă din<br />

Cluj, într-o sărbătoare metaforică a<br />

incandescențelor de toamnă. Sperăm,<br />

ca organizatori la un public cât mai<br />

numeros, care să ne fie alături în bucuria<br />

revederii” a mai spus <strong>An</strong>drei Florian,<br />

care s-a întors alături de colaboratorii<br />

săi pentru a pune la punct ultimele<br />

detalii ale acestei frumoase întâlniri<br />

cu arta ceramicii, sticlei, metalelelor şi<br />

pietrelor preţioase.<br />

Alice Valeria Micu<br />

Cultural 13


CLUJ MANIFEST<br />

14 Publicitate


CLUJ MANIFEST<br />

Sport 15<br />

România joacă baraj pentru<br />

calificarea la Euro2017<br />

Echipa națională de fotbal feminin a României a disputat la Cluj,<br />

pe stadionul dr Constantin Rădulescu, ultimele două partide din<br />

grupa 3 a campaniei de calificare la Euro 2017, turneu ce va avea<br />

loc în Olanda.<br />

Un singur gol le-a despărțit pe fete de<br />

calificare<br />

România a fost la un singur gol distanță<br />

de o calificare în premieră la turneul<br />

european. Tricolorele mai au însă o șansă,<br />

vor disputa meciul de baraj împotriva<br />

Portugaliei. Clujul a purtat noroc echipei<br />

naționale, fetele reușind două victorii<br />

în înfruntările cu Ucraina și Grecia, 2-1<br />

cu Ucraina și 4-0 cu Grecia. România a<br />

terminat grupa a 3-a pe poziția secundă,<br />

dar a fost depășită de Rusia în cursa pentru<br />

ultima poziție care ducea direct la turneul<br />

final. Un singur gol marcat în plus de<br />

rusoaice, golaveraj 12-9, față de 11-8 al<br />

tricolorelor, a făcut diferența. În partida<br />

cu Grecia, fetele erau conștiente că orice<br />

gol în plus contează, însă nu au reușit să<br />

înscrie mai mult. Reușitele lui Alexandra<br />

Lunca, Maria Ficzay, Ștefania Vătafu și<br />

Mara Bâtea nu au fost suficiente pentru o<br />

calificare directă la Euro2017.<br />

Baraj cu Portugalia<br />

Pentru a ajunge în premieră la Campionatul<br />

European ce va fi găzduit anul viitor de<br />

Olanda (16 iulie - 6 august 2017), România<br />

trebuie să dispute un baraj în dublă manșă<br />

în fața selecționatei Portugaliei. Ordinea<br />

disputării jocurilor va fi stabilită pe 23<br />

septembrie prin tragere la sorți. Partidele<br />

sunt programate pe 17, respectiv 25<br />

octombrie <strong>2016</strong>. Meciurile Portugaliei<br />

în preliminariile Euro 2017: 1-2 Irlanda<br />

Alin Cioban, preşedintele Comisiei de Fotbal Feminin din cadrul<br />

FRF:<br />

”Dincolo de motivaţia financiară sau de cea generată de alegerea de a face acest<br />

sport, ele trebuie să fie mânate de ambiţia de fi contemporane cu cel mai important<br />

succes din istoria fotbalului feminin românesc”<br />

(a), 6-1 Muntenegru (a), 0-2 Spania (d),<br />

1-4 Spania (a), 3-0 Muntenegru (d), 0-0<br />

Finlanda (d), 3-2 Finlanda (a), 1-0 Irlanda<br />

(d). Play-off-ul va stabili a 16-a și ultima<br />

echipă calificată la turneul final. Știm deja<br />

numele celor 15 selecționate ce vor fi<br />

prezente în 2017 în Olanda. Printre ele, 11<br />

care au fost prezente și la ediția din 2013 și<br />

patru debutante (*): Olanda (țara gazdă),<br />

Germania, Rusia, Elveția*, Italia, <strong>An</strong>glia,<br />

Belgia*, Norvegia, Austria*, Islanda,<br />

Scoția*, Spania, Franța, Danemarca,<br />

Rusia.<br />

Alin Cioban, o radiografie a fotbalului<br />

feminin românesc<br />

Alin Cioban e preşedintele clubului<br />

Olimpia Cluj, cel care domină de ani<br />

buni fotbalul feminin românesc. E, în<br />

plus, preşedintele Comisiei de Fotbal<br />

Feminin din cadrul FRF şi unul dintre<br />

cei care au condus proiectul „Fotbal şi<br />

Feminitate”, proiect premiat de UEFA<br />

săptămâna trecută. ”Calificarea naţionalei<br />

la Campionatul European de anul viitor ar<br />

reprezenta cea mai mare performanţă din<br />

istoria primei reprezentative. Nu trebuie<br />

să punem însă presiune în plus pe fete.<br />

Adică nu mai mult decât e nevoie! Dacă<br />

vor juca ceea ce ştiu, dacă vor pune în<br />

practică ceea ce au învăţat, atunci nu vor<br />

avea probleme. Le-am spus că acum,<br />

odată cu rebrenduirea tapetului de la<br />

Casa Fotbalului, când fotografiile sunt<br />

schimbate, pot intra în istorie! Îşi vor<br />

găsi un loc acolo! Dincolo de motivaţia<br />

financiară sau de cea generată de alegerea<br />

de a face acest sport, ele trebuie să fie<br />

mânate de ambiţia de fi contemporane<br />

cu cel mai important succes din istoria<br />

fotbalului feminin românesc. Pot să spun<br />

că au fost preliminarii în care mi-a rămas<br />

în minte victoria din Grecia, 3-1 cu un gol<br />

deosebit reușit de Florentina Olaru. De<br />

asemenea am rămas în minte cu munca<br />

depusă de naționala României în meciul<br />

cu Franța. A fost pentru prima dată când<br />

Franța s-a temut de România. Au fost<br />

preliminarii difilcile în care România,<br />

Grecia și Ucraina porneau cu șansa a doua<br />

și mă bucur că avem prima șansă pentru<br />

locul doi. Au fost preliminarii în care am<br />

regăsit generația jucătoarelor Florentin<br />

Olar, Cosminei Dușa, dar și generția<br />

Ștefaniei Vătafu, cea care a participat<br />

deja la un turneu final la tineret U19. Au<br />

fost preliminarii în care aceste generații<br />

au lucrat foarte bine împreună. Victoria<br />

împotriva Ucrainei a fost importantă în<br />

istoria echipei naționale a României.<br />

Victoria reprezintă un reper pentru tot<br />

fotbalul românesc. Am primit după meci<br />

multe semnale, afirmând că România<br />

este o echipă de top și care în cazul<br />

unei calificari la Euro va face o figură<br />

frumoasă”, a declarat Cioban.<br />

Proiectul ”Fotbal și Feminitate”,<br />

premiat de UEFA<br />

Federația Română de Fotbal a primit<br />

premiul Comisiei HatTrick a UEFA<br />

pentru proiectul „Fotbal și feminitate”,<br />

care a contribuit la dezvoltarea fotbalului<br />

feminin românesc. ”Fotbal și feminitate”<br />

este o muncă începută în 2011 prin scrierea<br />

unor proiecte pe care ulterior UEFA să<br />

ne ajute să le finanțăm. Proiectul ”Fotbal<br />

și feminitate” a avut o desfășurare mai<br />

amplă în ultimii doi ani când am găsit o<br />

deschidere mai amplă a actualei conduceri<br />

a Federației Române spre fotbalul<br />

feminin. Este o deschidere ce s-a dat în<br />

două direcții:relația cu asociațiile județene<br />

de fotbal și o deschidere spre relația cu<br />

școlile. În acest proiect suntem implicți<br />

noi cei din fotbalul feminin, asociațiile<br />

judetene, FRF, dat și școlile, școli din toată<br />

țara care dau jucătoare pentru toate aceste<br />

competiții. Există un site fotbalfeminin.ro<br />

unde fiecare jucătoare se poate înscrie cu<br />

echipa clasei sau cu echipa școlii. Avem<br />

40 de jucătoare la echipa națională care<br />

vin din acest proiect”, a declarat Alin<br />

Cioban, unul dintre cei care au condus<br />

proiectul „Fotbal şi Feminitate”.<br />

Dana Tîrlea


Tehnologie<br />

16<br />

CLUJ MANIFEST<br />

TechFest pune Clujul pe harta<br />

mondială a tehnologiei<br />

unde aproximativ 40 de companii își deschid<br />

porțile pentru toți cei interesați, în cadrul<br />

celei mai mari manifestări de acest gen.<br />

Vizitatorii vor putea participa și la workshopuri<br />

specializate, iar în cursul serilor vor fi<br />

organizate activități pentru consolidarea<br />

comunității IT clujene. Programul continuă<br />

în 16 și 17 noiembrie cu Cluj Tech Talks, o<br />

serie de conferințe specializate organizate<br />

cu sprijinul partenerilor de la Cluj Java<br />

Scripters, CodeCamp și IT Camp. Tot atunci,<br />

Smart City Forum va aduce în prim-plan<br />

orașele inteligente, cu sprijinul Trencadis. În<br />

17 noiembrie va avea loc și Gala Industriilor<br />

Tehnologice, eveniment organizat împreună<br />

cu ARIES și care va premia cei mai buni<br />

specialiști și cele mai bune companii din<br />

domeniu. TechFest continuă până în 20<br />

noiembrie cu expoziția tehnologică din zona<br />

centrală a Iulius Mall, care va include cele<br />

mai noi gadget-uri tehnologice, roboți, jocuri<br />

și mașini electrice, precum și prezentări<br />

de produse. Seara de 18 noiembrie este<br />

rezervată unei mega-petreceri tech: 404<br />

Party, iar în data de 19 noiembrie are loc<br />

conferința Code Camp, la care sunt așteptați<br />

aproximativ o mie de participanți.<br />

Luna noiembrie transformă Cluj-Napoca<br />

în centrul industriei dedicate tehnologiei.<br />

Din 11 în 20 noiembrie, orașul de pe Someș<br />

va găzdui prima ediție a Cluj Technology<br />

Festival, eveniment de anvergură ce<br />

aduce împreună companii, antreprenori și<br />

programatori, cu toții pasionați de tehnologie<br />

și inovare în diversele sale forme. TechFest<br />

<strong>2016</strong> înseamnă: zece zile de eveniment, 50<br />

de standuri expoziționale cu cele mai noi<br />

gadget-uri, 40 de companii care-și deschid<br />

porțile, 3 sesiuni de „start-up pitch”, două<br />

zile de ateliere, un mega-hackathon, Gala<br />

premiilor industriei, lansări de produse, dar<br />

și o conferință de coding. „TechFest este<br />

un eveniment-umbrelă, care își propune<br />

să-i aducă împreună pe toți cei pasionați<br />

de tehnologie și inovație, fie că vorbim de<br />

aplicații de conectivitate, soluții inteligente<br />

de business, realitate virtuală, roboți sau<br />

inteligență artificială. Încă de la prima ediție<br />

țintim să fim cel mai complex eveniment<br />

de acest gen din regiune și suntem convinși<br />

că în câțiva ani TechFest va pune Clujul pe<br />

harta mondială a manifestărilor dedicate<br />

tehnologiei. Viziunea noastră pentru<br />

2020 este ca Cluj-Napoca să devină hubul<br />

tehnologic al Europei de Est, așa cum<br />

Berlinul este acum pentru Europa vestică”,<br />

a declarat Cristian Dascălu, fondator al<br />

Centrului StartUp Transilvania, organizatorii<br />

TechFest. TechFest <strong>2016</strong> începe vineri,<br />

11 noiembrie, cu trei zile de Transylvania<br />

MegaHack, probabil cel mai mare hackathon<br />

din Europa Centrală și de Est, unde peste<br />

500 de programatori sunt așteptați cu<br />

provocări din domenii diverse, de la digital<br />

banking, internet of things (IoT) și smart<br />

cities la datathon, e-commerce, securitate și<br />

testare de aplicații. La finalul hackathonului<br />

se va desfășura și Transylvania Demo Day,<br />

competiție de start-up-uri din domeniile<br />

tehnologiei, al Internet of Things și al<br />

industriilor creative. Luni și marți, 14-15<br />

noiembrie, se desfășoară Technology Days,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!