ClujManifest 2016 - Editie Tiparita - An 2 - Nr.42 - 12 Octombrie - 18 Octombrie 2016

fulepsebastian

ANUL II • NR. 42 • 12 - 18 octombrie 2016

Preţ: 1 Leu • Apare miercuri

www.clujmanifest.ro

EMIL BOC AVERTIZEAZĂ:

IMPOZITE CU 500% MAI MARI

Primarul Emil Boc a

transmis un un ultim

avertisment pentru

locuitorii din zona

centrală care nu și-au

procurat autorizațiile

pentru lucrările de

refațadizare. Proprietarii

imobilelor mai

au la dizpoziție două

luni pentru a demara

lucrările. Primăria

Cluj-Napoca a trimis

peste 3000 de somații,

însă doar o parte

dintre proprietari s-au

conformat și au început

lucrările de refațadizare

pag. 3

Prevenţia bolilor

cardiovasculare

Hipermarketurile Clujului

rămân fără angajați

Expansiunea agresivă a multinaționalelor de retail dă

dureri de cap managerilor, care au ajuns să ia personal

direct din sălile de curs ale facultăților sau oferă

bonusuri salariaților care le recomandă rude și prieteni.

Marile magazine sunt înțesate de clienți, însă nu mai are

cine să le vândă produsele. În curând consumatorii se

vor taxa singuri.

pag. 6-7 pag. 4-5


CLUJ MANIFEST

2 Cultural

Festivalul Internaţional de

Carte Transilvania 2016 şi-a

încununat câştigătorii

Sâmbătă, 8 octombrie, într-o atmosferă de amiciţie, vegheaţi de spiritual

atotcuprinzător al culturii ce a plutit de mai bine de o săptămână

deasupra Clujului, organizatorii festivalului au răsplătit cu

premii şi flori pe cei mai buni dintre cei buni.

Trofeul festivalului 2016 i-a revenit

invitatului de onoare, Alessandro

Baricco din Italia pentru opera sa de

rang mondial.

„Multă vreme, Transilvania a reprezentat

pentru mine un loc oarecum magic şi

aproape legendar despre care nu eram

convins că există într-adevăr. Când

eram mic, Transilvania însemna doar un

nume.

Acum sunt aici să primesc un premiu,

înconjurat de persoane pe care le stimez”

a firmat printre altele Alessandro

Baricco, cel care după-amiază s-a

întâlnit cu cititorii cu ocazia unui dialog

extrem de interesant alături de scriitorul

şi traducătorul Dinu Flămând, ocazie cu

care fanii săi, dar şi cei care nu i-au citit

încă romanele le-au putut achiziţiona şi

să obţină un autograf.

Premiul „Cartea anului – Romanul

românesc în mileniul trei” i-a revenit

scriitorului Mircea Cărtărescu pentru

romanul Solenoid.

Premiul „Viața ca un poem” a fost

adjudecat de scriitorul Andrei

Codrescu din SUA pentru întreaga

activitate poetică.

Premiul „Mundus Comparationis” a fost

acordat profesorului Franco Moretti

din Italia, pentru opera sa de comparatist

și teoretician literar de anvergură

mondială.

După ce a primit trofeul Festivalului

Naţional de literatură 2016, desfăşurat

la Cluj în perioada 2-4 octombrie

2016, Anei Blandiana i-a fost acordat

premiul „Mari scriitori ai Transilvaniei”.

Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”

Cluj i-a acordat lui Adam Puslojić,

poetul din Serbia premiul „Cetăţean

de onoare al literaturii române” pentru

traducerile sale în sârbă şi croată.

Poeţii mexicani Mario Bojórquez şi

Alí Calderón sunt deţinătorii premiului

„Literatura fără frontiere” pentru opera

lor poetică şi eseistică, cărora li s

eadaugă Mite Stefoski din Macedonia

şi Josef Straka din Cehia.

Premiul „Magia literaturii” pentru

volumul Pașii pierduți i-a fost oferit lui

Étienne Verhasselt din Belgia.

Gabriela Lungu şi Adrian Popescu

sunt deţinătorii premiului „Proba limbii

române” pentru traducerile romanelor

lui Alessandro Baricco.

Premiul „Biblioteci deschise” pentru

activitatea în slujba Cărţii i-a revenit lui

Doru Radosav.

Lui Mircia Dumitrescu i-a fost oferit

Premiul „Alexandru Căprariu – oameni

în slujba cărţii” pentru contribuţia

originală în grafica de carte românească.

Organizatorii şi-au arătat recunoştinţa

pentru susținerea constantă a

Festivalului, conferindu-i Ruxandrei

Cesereanu Premiul de Excelență.

Nu a fost uitată nici Asociația Cluj-

Napoca 2021 – Capitală Europeană

a Culturii, iar echipa executiv formată

din Florin Moroşanu (Președinte),

Rariţa Zbranca, István Szakáts, Tudor

Giurgiu, Ştefania Robu, Miana Domide,

Andi Daiszler, Ştefan Teișanu (Director

Executiv) a primit Premiul „Clujul

cultural de mâine”.

Pentru că acest eveniment îşi împlineşte

rostul doar dacă aştepţi ediţia următoare,

vom spune ca şi anul trecut la revedere

FICT 2016, forţa FICT 2017!

Alice Valeria Micu

Director: Ionuţ GEANĂ

Redacția:

Alice Valeria MICU

Călin POENARU (colaborator)

Dana ȚÎRLEA

Mihai BACALU

Publicație săptămânală

Cluj-Napoca, Strada Ploiești,

nr. 1, et. 2

Redacţie: 0746‐810.548,

Publicitate: 0799‐788.009

redactie@clujmanifest.ro,

www.clujmanifest.ro

Tipărit la SC Garamond SRL

ISSN: 2458-0244

Se distribuie în județul Cluj

Preț: 1 Leu

Apare miercuri


CLUJ MANIFEST

Emil Boc avertizează:

Impozite cu 500% mai mari

Local 3

Primarul Emil Boc a transmis un un ultim avertisment pentru locuitorii

din zona centrală care nu și-au procurat autorizațiile pentru

lucrările de refațadizare. Proprietarii imobilelor mai au la dizpoziție

două luni pentru a demara lucrările.

Impozite de 5 ori mai mari

Primăria Cluj-Napoca a trimis peste

3000 de somații, însă doar o parte dintre

proprietari s-au conformat și au început

lucrările de refațadizare. Emil Boc le-a

reamintit că potrivit unei decizii luate de

Consiliul local, proprietarii a căror imobile

se află în stare de degradare și reprezintă

un pericol pentru cetățeni vor fi amendați,

iar impozitul pentru respectivul imobil va

crește cu 500%.

”Dacă până în 30 noiembrie, proprietarii

din zona centrală, mă refer aici de la Piaţa

Lucian Blaga până în zona Avram Iancu,

cu toate străzile adiacente, nu vor efectua

lucrările de refațadizare, după 1 decembrie

se va trece la aplicarea pentru anul viitor

a impozitului de 500%. Parlamentul a

dat o decizie corectă prin care vom avea

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca:

posibilitatea să mărim de până la șase

ori taxele pentru cei care nu își întrețin

clădirile și terenurile. E nevoie de taxe

mai mari pentru ca proprietarii să iasă din

pasivitate. Legea se aplică , nu se discută.

Dacă locuințele au fațade deteriorate,

proprietarii au obligația să execute lucrări

de modernizare. Codul fiscal a stabilit un

impozit de cinci ori mai mare. Vor trebui

să se conformeze legilor statului. ”, a

declarat Emil Boc.

Proprietarul răspunde penal în cazul

unui accident

Primarul Emil Boc a încercat să îi

responsabilizeze pe proprietarii clădirilor

degradate din zona centrală, amintind

faptul că în cazul unui accident, aceștia

vor răspunde penal.

“Dacă până în 30 noiembrie proprietarii din zona centrală, mă refer aici de la Piaţa

Lucian Blaga până în zona Avram Iancu, cu toate străzile adiacente, nu vor efectua

lucrările de refațadizare, după 1 decembrie se va trece la aplicarea pentru anul viitor

a impozitului de 500%.”

”În primul rând pot să evite răspunderea

penală. Proprietarii trebuie să ştie că,

dacă Doamne fereşte, clădirea produce un

prejudiciu care poate afecta viaţa unui om,

au o problemă mare, inclusiv a răspunderii

penale, dincolo de răspunderea civilă.

Am fost aproape de a avea un asemenea

incident tragic anul trecut, sper să nu se

repete”, a declarat primarul.

Primăria muncipiului Cluj-Napoca,

Inspectoratul pentru Situații de Urgență

„Avram Iancu” și Comisia Zonală pentru

Protecția Monumentelor au efectuat

o acțiune preventivă de verificare și

înlăturare a tuturor elementelor decorative

și de construcție ale imobilelor deteriorate

din centrul istoric al municipiului.

„Scopul acțiunii este de a oferi siguranță

cetățenilor, în condițiile în care toți

proprietarii acestor imobile au fost deja

somați cu privire la obligațiile legale

pe care le au de a demara lucrări de

reabilitare a fațadelor imobilelor pe

care le dețin, dar, din diferite motive

nu au făcut încă demersurile fizice de

reabilitare. Menționăm că toate costurile

pentru intervențiile de urgență în vederea

înlăturării elementelor care pot prezenta

risc de desprindere și pot cauza accidente

vor fi acoperite de către autoritățile

publice, costurile de reabilitare efectivă

a imobilelor revenind, conform legii,

proprietarilor acestora” specifică Primăria.

„Doresc ca prin această acțiune să

ne asigurăm că viața cetățenilor din

municipiu nu este pusă în pericol, iar

proprietarii care nu vor proceda la

refațadizarea imobilelor și întreținerea

clădirilor conform obigațiilor legale, vor

suporta rigorile legii”, a declarat Emil

Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Reparații fără autorizație de construcție

Pentru acei proprietari care consideră că

birocrația e prea mare, iar actele pentru

lucrările necesare sunt prea multe, Boc

le-a transmis că nu au nevoie de autorizație

de construcție.

Legea 50, care este legea de bază în

problema construcţiilor, în articolul 11

spune foarte clar: se pot executa fără

autorizaţie de construcție lucrări care nu

modifică structura de rezistenţă, aspectul

arhitectural al construcţiilor, zugrăveli şi

vopsitorii exterioare dacă nu se modifică

elemente de faţadă şi culorile clădirilor.

Primăria le dă doar aprobarea de a-şi

amplasa schela pe domeniul public. Sper

să înţeleagă că pot să facă aceste lucări şi

scăpa şi de amendă şi de impozitul de 500

%”, a declarat Boc.

Refațadizare cu bani împrumutați de la

Primărie

Proprietarii imobilelor degradate au la

dispoziţie două variante prin care pot

realiza lucrările de protejare şi intervenţie

la clădiri:

a. Lucrările de intervenţie ale proprietarilor

imobilelor finanţate din resurse financiare

proprii, situaţie în care aceştia au

posibilitatea de a beneficia de credit bancar

cu garanţie guvernamentală şi dobânda

subvenţionată, precum şi acoperirea

costurilor privind contravaloarea

documentaţiei tehnice şi a 20% sub formă

de grant pentru execuţia lucrărilor.

b. Acordarea sprijinului financiar

rambursabil de către Consiliul Local, în

limita bugetului disponibil, în condiţiile

constituirii unei garanţii imobiliare în

favoarea administraţiei publice locale.

Finanţarea rambursabilă se realizează

prin suportarea de către municipiul Cluj-

Napoca a contravalorii documentaţiei

tehnice, 20% grant pentru execuţie şi

80% sub formă de contribuţie financiară,

restituită în 10 ani cu garanţie imobiliară.

Dana Țîrlea


CLUJ MANIFEST

4 Economic

Hipermarketurile Clujului

rămân fără angajați

Expansiunea agresivă a multinaţionalelor de retail dă dureri de cap

managerilor, care au ajuns să ia personal direct din sălile de curs

ale facultăţilor sau oferă bonusuri salariaţilor care le recomandă

rude şi prieteni. Marile magazine sunt înţesate de clienţi, însă nu

mai are cine să le vândă produsele. În curând consumatorii se vor

taxa singuri.

de angajați, precizează Gabriel Pîslaru,

manager de relații publice. PRF deține

455 de unități în 225 de localități, fiind

rețeaua de retail cu cea mai mare extindere

geografică din România.

Germanii de la Lidl mizează pe salariile

mari

bună calitate pentru ca fiecare să devină

un om de succes. E primul pas pentru a

dărâma mitul conform căruia un job în

retail este unul temporar. Din contră,

este locul pentru cariere cu adevărat

surprinzătoare. Și avem multe exemple”,

explică Frank Wagner, președintele Lidl

România.

Racolări de masteranzi la Profi

Profi Rom Food (PRF) a dat drumul

unei campanii de recrutare de studenți și

chiar de masteranzi la Cluj, Timișoara și

București prin care încearcă să îi atragă

într-un program de stagiu plătit prin

intermediul căruia să își dezvolte o carieră

în rețea.

echipei din care fac parte, urmând o etapă

de perfecționare, cu mentorat din partea

coordonatorilor.

La finalul lui 2015, rețeaua se afla pe locul

11 în topul angajatorilor din România,

poziție de la care a evoluat cu siguranță,

având în vedere că în momentul de față

ce se apropie cu repeziciune de 11.000

Lidl merge pe o direcție de brand de

angajator. „Avem angajați care și-au

început cariera în companie fiind casieri și

care, cu dedicare și motivație, au devenit

directori de departament. Sunt exemple

personale care ne surprind și care merită

toată admirația. Credem în potențialul

nelimitat al fiecărui angajat și facem tot

posibilul să oferim condiții de cea mai

Oferta de beneficii cu care vine

multinationala germană include salarii

bune în toată țara, zile libere de Crăciun și

de Paște, planuri de școlarizare, traininguri

și cursuri personalizate, transport

gratuit pentru angajații de la depozite,

autoturisme pentru managerii de magazin,

asigurare medicală privată gratuită, tichete

de masă și cadou, pachete medicale pentru

,,Venim în întâmpinarea celor care se

află în ultimii doi ani de facultate și a

masteranzilor cu un program eficient și

atractiv care îi pregătește pentru o carieră

în domeniul retailului. Printre multe alte

avantaje, aceștia primesc lunar un pachet

salarial motivant și chiar au posibilitatea

să continue colaborarea ca angajați”,

motivează Raul Ciungu, director de

resurse umane la PRF.

Timp de 18 luni, tinerii admiși învață de la

profesioniști din companie. Ei își desfășoară

programul de practică în departamentele

de marketing, resurse umane, tehnologia

informației, juridic, iar alte departamente

intră în curând în program. În prima fază

a stagiului, se familiarizează cu activitatea


CLUJ MANIFEST

membrii familiei sau cadouri pentru copii.

Economic 5

Lidl are 195 de magazine în România și

este unul dintre cele mai mari lanţuri de

magazine din Europa, activând în 27

de țări şi având 100 de centre logistice

ce asigură aprovizionarea a 10.000 de

magazine, cu 170.000 de angajați.

Cu neamurile la angajare

Ținta la Carrefour pentru acest an este să

treacă, prin achiziţia Billa, deschiderea de

hipermarketuri și recrutări, de 15.000 de

angajați în România, ceea ce înseamnă că

își va disputa cu Kaufland prima poziție la

salariați, conform statisticilor Ministerului

Finanțelor Publice (MFP). Angajatorul

și-a propus diversificarea metodelor de

recrutare: salariații propun noi colegi

din rândul prietenilor sau familiei, iar

compania îi încurajează prin recompense

financiare.

Cele cinci supermarketuri Billa care există

în judeţ îşi vor schimba numele, după

vânzarea lor de către grupul german Rewe,

însă nici unul nu va fi desfiinţat. Sunt

cinci magazine Billa în Cluj. Carrefour

are trei magazine la Cluj-Napoca și unul

în Dej. În România, Carrefour numără

281 de unități: 30 de hipermarketuri,

111 supermarketuri, 53 de magazine de

proximitate, 86 de magazine Billa, un

magazin online. Grupul are 10.100 de

magazine în 34 de țări şi 10 milioane de

clienți.

Politica de expansiune afectează

personalul

Suprasolicitarea la locul de muncă este

acuzată de majoritatea salariaților din

marile rețele. “La Lidl se cere enorm cu

foarte puține resurse, adică personal.

Dacă vrei să iei cele 30 de minute pauză

la un program care rareori este de 8 ore,

în general se lucrează 10-16, ești privit ca

și cum ai vrea să ucizi pe cineva. După

6/7 ore încontinuu de stat la casă trebuie

să insiști mult la mult la șeful de magazin

sau la adjunct ca să poți să mergi la baie.

Salariul e bunicel, dar pentru acești bani

muncești. O filozofie de lucru, indiferent

ca e engleză, americană, japoneză,

nemțească, dacă este pusă în aplicare de

români, e praf”, remarcă un angajat.

“Depozitul Kaufland Turda e de evitat:

management defectuos - în special la

nivelul conducerii executive, lipsă de

respect față de angajați și de viziune,

amatorism. Aspectele de genul companie

germană serioasă, proceduri clare,

competență sunt un total „bullshit”. Se

găsesc alte practici, nepotism, decizii luate

„pe genunchi”, funcționarea cu minimminim

de oameni, deci suprasolicitarea

angajaților și evitarea plății cuantumurilor

salariale pentru timpul de lucru suplimentar

către angajați”, sugerează alt angajat, pe

un forum de socializare.

“De cele mai multe ori Profi este o firmă

serioasă; dacă vi se oferă un loc de muncă

puteți să îl acceptați, dar mai întâi faceți

o vizită în magazin și cereți părerea

celor care lucrează acolo ca nu cumva

să nimeriți într-un magazin ca în cel în

care lucrez eu pentru că cedați nervos și

mergeți acasă plângând, nervoși, după

9-19 ore de muncă, iar orele suplimentare

nu vi le plătește nimeni. Nu pot avea decât

o părere bună despre Profi, dar proastă

despre magazinul în care eu lucrez”,

remarcă un salariat al PRF.

Autotaxare la casieriile Carrefour

Clienții Carrefour vor putea plăti la casele

de marcat direct de pe smartphone, prin

aplicația mobilPay Wallet. Serviciul va fi

generalizat la toate unitățile, fiind prezent

deja în 16 magazine din Cluj, Timișoara

și București. Ei pot descărca gratuit

programul pe telefoanele cu sisteme

de operare iOS și Android. După ce își

înregistrează un card în aplicație, pot plăti

rapid cumpărăturile prin scanarea unui

cod QR, afişat la casa de marcat. “Pentru

noi este evident că soluțiile mobile vor

deveni foarte rapid modalitatea de plată

preferată a românilor. Această facilitate

le va permite clienților noștri să își achite

cumpărăturile extrem de rapid ”, spune

Giganții comerțului în România

(angajați, afaceri, profit - 2015)

Ratingul multinaționalelor de retail din România

Andreea Mihai, director de marketing la

Carrefour. Prin această aplicație românii

mai pot achita taxa de pod de la Fetești,

amenzile de circulație, călătoriile pe

autobuz din Alba Iulia, Turda, Cluj-

Napoca, Ploiești, cumpărăturile din

restaurante din capitală sau întreținerea la

bloc pentru 316 asociații de proprietari.

Kaufland 13.263 9,1 mld. lei + 64 mil. lei

Auchan 9.430 4,4 mld. lei + 52 mil. lei

Carrefour 7.985 5,1 mld. lei + 127 mil. lei

Profi 7.354 2,5 mld. lei + 52 mil. lei

Cora 4.779 1,7 mld. lei - 39 mil. lei

Lidl 3.771 4,7 mld. lei + 171 mil. lei

Billa 3.112 1,5 mld. lei + 5 mil. lei

Sursa: MFP

Lidl - 3,23

Salariu mare, majorări salariale, 2 zile libere/săptămână

Lucru peste program, orar neflexibil, lipsă personal, comunicare deficitară

Carrefour - 3,17

Salariu pe carte de muncă, sporuri, colectiv unit

Lucru în ture, program încărcat, nerespectarea normelor

Kaufland - 3,14

Salariu peste media din retail, plata orelor suplimentare

Ore în plus, stres, volum de muncă mare

Cora - 3,00

Loc de muncă stabil, salariu la timp

Multă muncă, salariu mic, program neflexibil, sarcini multiple

Profi - 3,00

Salariu la timp pe card, posibilități de angajare

Lipsă de personal, muncă multă, stres

Călin Poenaru

Andreea Mihai, director marketing Carrefour

“Pentru noi este evident că soluțiile mobile vor deveni foarte rapid modalitatea de

plată preferată a românilor. Portofelul virtual poate fi accesat prin smartphone-ul pe

care îl ai mereu la tine. Această facilitate le va permite clienților noștri să își plătească

cumpărăturile extrem de rapid și sigur”.

Auchan - 2,57

Salariu la timp, bonuri de masă, prime

Câștig mic, ture de seară, volum de muncă

Billa - 2,00

Contract de muncă, zile libere, colectiv unit

Salariu foarte mic, program încărcat, neplata orelor suplimentare, management

deficitar

Sursa: UndeLucrăm.ro


CLUJ MANIFEST

6 Medical

Prevenţia bolilor cardiovasclare

posibilă şi necesară

Poate că niciun alt organ din corpul omenesc nu este atât de des

pomenit precum inima, sediu al trăirilor şi emoţiilor, supusă

palpitaţiilor de amor, dar şi tristeţilor adânci. Dacă în primii ani de

viaţă aflăm cu uimire că avem aşa ceva, mai târziu ne ocupăm de ea

ca de un prieten drag, suntem atenţi la fiecare zbatere, îi măsurăm

parametrii, dăm vina pe ea pentru deciziile greşite şi chiar o ignorăm.

Mai târziu o sufocăm cu neglijenţa şi comoditatea, până într-o zi,

Chiar dacă în minte ne mai răsună vorbele

cântecului „La inimă este-un leac, / Cetera

şi omul drag”, soluţia salvatoare nu este,

totuşi, refrenul „Hai, hai, inimă, hai,/ La

multe rele mă dai”, ci chiar vizita la cabinetul

medical.

Cum amăreala medicamentelor este adesea

ascunsă dedesubtul unei glazuri dulci,

vorbim despre bolile cardiovasculare

şi mai ales, despre prevenţia lor cu medicul

Alina Alaxandra Lazăr, de la clinica

MEDIPRAX CENTRUM.

Ce sunt bolile cardiovasculare ?

Bolile cardiovasculare sunt un grup de boli

ale inimii si vaselor de sange (cele care

irigă inima, creierul şi respectiv membrele

superioare şi inferioare).

Dintre aceste boli, infarctul miocardic şi

accidentul vascular cerebral au cea mai

mare mortalitate, fiind cauzate de un blocaj

al arterelor ce irigă inima şi respectiv

creierul. Cea mai frecventă cauză a acestui

blocaj este constituirea de depozite grase

de pe pereţii interni ai vaselor de sânge în

cadrul procesului de ateroscleroză.

Vă întrebaţi, pe bună dreptate dacă suntem

cu toţii expuşi în mod egal riscului bolilor

cardiovasculare datorate ateroslerozei. Ei

bine, nu , unele persoane au un risc mai

mare, în funcţie de factorii de risc pe care

îi acumulează.

Aprecierea riscului cardiovascular este

bine a fi făcută sistematic, conform unor

diagrame, începand cu vârsta de 40 de ani

la bărbaţi şi respectiv 50 de ani la femei.

Acest screening se realizează mai devreme

la pacienţii proveniţi din familii cu boală

cardiovasculară manifestată precoce (la

aceştia fiind adăugat riscul datorat predispoziţiei

genetice) precum şi la pacienţii

cu meserii care pun în pericol viaţa altor

oameni – şoferi de autobuze, piloţi etc.

Ca să previi, trebuie să cunoşti factorii

de risc

SCORE este algoritmul după care se calculează

riscul de evenimente fatale prin

boala cardiovasculară în urmatorii 10

ani, la populaţia europeaăa,ţinând cont de

vârstă, sex, tensiunea arterială, nivelul colesterolului

seric şi fumat.

Cauza exactă a aterosclerozei nu se cunoaşte,

astfel încât ea nu poate fi vindecată.

Vestea bună este că procesul de

ateroscleroză poate fi încetinit, iar consecinţele

acesteia pot fi diminuate. Majoritatea

bolilor cardiovasculare şi implicit

a deceselor provocate de acestea ar putea

fi prevenite. Cum? Prin cunoaşterea factorilor

de risc pentru boala cardiovasculară

şi corectarea acestora.

Factorii majori de risc sunt : fumatul, tensiunea

arterială crescută, diabetul zaharat,

dislipidemia, obezitatea şi stresul. De cele

mai multe ori aceştia derivă din comportamente

nesănătoase, cum sunt dieta dezechilibrată,

inactivitatea fizică şi consumul

exagerat de alcool, comportamente a căror

corectare poate determina scăderea semnificativă

a riscului cardiovascular.

Nivelul colesterolului seric şi a unora dintre

celălalte fracţiuni de grăsimi serice

(care, atunci când sunt crescute peste limită,

definesc dislipidemia) creşte riscul de

infarct şi de accident vascular cerebral.

Reducerea fracţiunii denumită LDL-C

este corelată cu reducerea evenimentelor

cardiovasculare.

Cam o cincime din nivelul colesterolului

seric poate fi influenţat prin aportul alimentar;

restul depinde de bagajul nostru

genetic, adică îl moştenim.

Intensitatea măsurilor pe care trebuie să le

luăm este dictată de nivelul de risc : dieta

săracă în grăsimi (mai ales animale) este

obligatorie şi, în anumite cazuri, la cei cu

risc cardiovascular înalt şi foarte înalt , se

impune şi tratamentul medicamentos.

Tensiunea arterială crescută (hipertensiunea)

în general este asimptomatică, dar

este unul dintre factorii de risc major pentru

infarct şi accident vascular cerebral.

Conform unei statistici din 2010, 9,4 milioane

de decese au fost atribuite hipertensiunii

arteriale.

Optim este să avem tensiunea arterială

mai mică decât 120mm Hg sistolică şi mai

mică decât 80 mm Hg diastolică. Diagnosticul

de hipertensiune se pune când, la măsurători

repetate, în condiţii de odihnă, (nu

in timpul efortului sau al unui stress psihologic)

găsim repetat valori ale tensiunii

sistolice peste 140 mm Hg şi respectiv ale

tensiunii diastolice peste 90 mm Hg.

Prezenţa tensiunii arteriale crescute implică

schimbarea stilului de viaţă. Aceasta

înseamnă o dietă sănătoasă ce conţine mai

puţină sare, cu multe fructe şi legume şi

al cărei conţinut caloric este astfel calculat,

încât să avem greutatea ideală, sport

regulat aerob (jogging, alergare, ciclism,

plimbare în ritm susţinut).

Măsurile igieno-dietetice sunt capabile, în

unele cazuri de hipertensiune, să reducă la

normal valorile acesteia, fiind astfel suficiente

pentru o tensiune arterială normală.

În unele cazuri se impune însă tratamentul

cu medicamente, acesta fiind necesar a fi

urmat toată viaţa.

Nivelul glicemiei crescut defineşte diabetul

zaharat şi aduce un risc cardiovascular

dublu faţă de pacienţii nediabetici.

Diabetul afectează atât vasele mici, cât şi

pe cele mari. Atunci când este descoperit

în faza de complicaţii, plasează pacientul

respectiv în categoria de risc foarte înalt,

chiar dacă pacientul nu mai prezintă niciun

alt fel de factor de risc. De aici derivă

importanţa menţinerii glicemiei în limite

normale şi aceasta se realizează din nou

printr-un regim de viaţă sănătos, constând

dintr-o dietă echilibrată, cu puţine dulciuri,

menţinerea unei greutăţi corporale normale,

supraponderea şi obezitatea (tot mai


CLUJ MANIFEST

Medical 7

în rândul populaţiei.

Tratamentul hipertensiunii arteriale la un

diabetic este absolut obligatoriu , valorile

ţintă fiind mai mici decât la un pacient

nediabetic. De asemenea, tratamentul

dislipidemiei se face mai agresiv decât la

nediabetici.

Abandonarea fumatului şi practicarea

regulată a efortului fizic sunt implicite

Efortul fizic regulat este una dintre

principalele măsuri de prevenţie

cardiovasculară, deoarece influenţează

greutatea corporală, nivelul grăsimilor

Abandonarea fumatului este cea mai costeficientă

măsură de prevenire a bolilor

cardiovasculare

Bolile cardiovasculare costă! Prevenţia e

mai ieftină

În România, educaţia populaţiei în ceea

ce priveşte sănătatea inimii este deficitară.

Aceasta se reflectă în numărul mare de

pacienţi cu boli cardiovasculare si într-o

rată crescută a mortalităţii cardiovasculare.

Paradoxal, aceasta împovarează

material societatea românească, costul

tratamentelor acestor boli fiind foarte

trebuie să ne adresăm medicului. În funcţie

de riscul cardiovascular pe care îl avem

va decide oportunitatea unui tratament

medicamentos;

• să ne verificăm nivelul glicemiei şi al

grăsimilor din sânge.

Carta europeană a sănătăţii

cardiovasculare (Heart Health

Charter)

Cu ocazia deschiderii oficiale a

Congresului Român de Cardiologie a

fost semnată la Sinaia în 16 septembrie

2007, Charta Europeană a Sănătăţii

Cardiovasculare.

Concluziile Consiliului Uniunii Europene

din 2004 cu privire la promovarea sănătăţii

cardiovasculare pun accent pe importanţa

acţiunii, atât la nivelul populaţiei, cât şi la

nivel individual, mai ales prin identificarea

factorilor de risc.

Concluziile Consiliului Uniunii Europene

fac apel la Comisia Europenă şi la fiecare

stat membru pentru a lua măsurile

corespunzătoare, care se adresează bolilor

cardiovasculare.

Declaraţia de la Luxemburg a stabilit un

acord între reprezentanţii Ministerului

Sănătăţii, cei europeni şi naţionali ai

Societăţilor de Cardiologie şi Fundaţiile

din domeniul cardiologiei prezente la

întâlnirea de la Luxemburg.

Acordul se referea la urmărirea iniţierii

sau întăririi planurilor de prevenţie

cardiovasculară şi la asigurarea că în

toate ţările Europei sunt aplicate măsuri

eficiente politic şi sunt întreprinse toate

intervenţiile necesare în acest sens.

Câteva rezoluţii ale OMS au fost

adoptate pentru a combate eficient bolile

cardiovasculare.

Cu suportul Comisiei Europene şi a

OMS, EHN – European Heart Network şi

Societatea Europeană de Cardiologie invită

concernurile europene şi Organizaţiile

Internaţionale:

- să se înscrie la Carta Europeană a

Sănătăţii Cardiovasculare;

- să se angajeze pentru combaterea

decesului prematur şi a suferinţei prin boli

cardiovasculare prin programe de

prevenţie;

- să adere la declaraţia Sfântului Valentin

din 14 februarie 2000 (Conferinţa

Winning Heart): „Fiecare copil născut în

noul mileniu are dreptul de a trăi până la

vârsta de cel puţin 65 de ani fără a suferi

de o boală cardiovasculară ce poate fi

prevenită.”

Alice Valeria Micu

din sânge, glicemia, sănătatea mintală şi

starea de bine. Astfel, 30 de minute/zi de

efort fizic aerob intens sau 60 de minute/zi

de efort fizic moderat sunt benefice pentru

sănătatea inimii.

Dieta sănătoasă şi echilibrată este vitală

pentru menţinerea sănătăţii inimii şi

a sistemului circulator. Împreună cu

exerciţiile fizice, ea controlează greutatea

corporală şi glicemia, reglează nivelul

grăsimilor din sânge. Dieta trebuie spă

includă multe vegetale, fructe, cereale

integrale, peşte şi carne slabă (pui, peşte,

curcan, iepure) acizi graşi polinesaturaţi.

Zahărul, sarea şi grăsimile animale

(smântană, untură, frişcă, slănină, unt)

trebuie să fie în cantităţi reduse. De

asemenea, alcoolul se recomandă a fi

consumat cu moderaţie (10-20g/zi la

femei, 20-30 g/zi la barbaţi). Aceste

caracteristici aparţin, în mare parte, dietei

mediteraneene care, s-a demonstrat,

reduce atât mortalitatea de cauză cardiacă,

cât şi pe cea de alte cauze.

Fumatul în orice formă- ţigarete, tabac

masticabil, pipă, este dăunator sănătăţii.

Un fumator de o viaţă va pierde, în

medie, 10 ani din viaţă şi va avea un

risc cardiovascular de 2-3 ori mai mare

decât un nefumător. Fumatul pasiv

este, de asemenea, periculos. Riscul de

infarct sau de accident vascular cerebral

începe să scadă imediat dupa lăsatul de

fumat şi, după doi ani, se înjumătăţeşte.

mare. Costurile implicate de prevenţia

bolilor cardiovasculare sunt însă mult mai

mici.

Ce mesaje cheie trebuie să retţnem fiecare

dintre noi?

Putem lua nişte măsuri simple, care sa ne

reducă riscul de a face infarct sau accident

vascular cerebral:

• să mâncăm sănătos; să reducem sarea

din alimentaţie la mai puţin de o linguriţă

pe zi; să reducem carnea roşie , adică, la

noi, la români, cea de porc; să mâncăm cel

puţin cinci porţii de legume sau fructe, o

porţie însemnnâd circa 100 g;

• să facem sport moderat sau viguros

cel puţin 30 de minute pe zi sau, iar cei

ce nu pot face asta din cauza unei boli,

să se plimbe 10000 paşi pe zi (există

acum pedometre la îndemâna oricui, care

măsoară numărul de paşi pe care îi facem

zilnic);

• să abandonăm fumatul, în cazul în care

avem acest obicei;

• să ne controlăm periodic tensiunea

arterială (chiar şi singuri, cu tensiometre

pe care să le deţinem acasă). Dacă în

ciuda unei vieţi sănătoase, constând în

cele enumerate mai sus, avem o tensiune

sistolică mai mare de 140 mm Hg sau pe

cea diastolică mai mare de 90 mm Hg,

Bolile cardiovasculare în cifre

• Peste 17 milioane de oameni mor anual de o boală cardiovasculară.

Bolile cardiovasculare constituie principala cauză de mortalitate în lume, reprezentand

1/3 din totalul deceselor.

• 75% dintre decese survin în ţările cu venituri mici şi respectiv medii.

• România se situează printre ţările europene cu risc cardiovascular crescut,

mortalitatea de cauză cardiovasculară reprezentând 60% (adică dublul faţă de

media raportată în lume) din totalul deceselor.


CLUJ MANIFEST

8 Publicitate


CLUJ MANIFEST

Primăria s-a specializat în licitaţii

anulate cu salubrizarea Clujului

Justiție 9

Reprezentanţii municipalităţii clujene se străduiesc de 3 ani să

atribuie prin licitaţie publică serviciul de salubrizare şi deszăpezire,

dar au eşuat lamentabil de fiecare dată. Prima licitaţie a fost anulată

în instanţă, următoarea dată chiar comisia a anulat ofertele, iar

ultima şentinţă recentă a instanţei a decis că un sector va fi relicitat.

Prima licitaţie a fost câştigată în anul

2014, de către firma Supercom, a vicepreşedintelui

de atunci a UNPR, Ilie

Ciuclea. Primăria a invocat oferta cea mai

avantajoasă din punct de vedere financiar.

Ziarele au suspectat atunci un aranjament

în favoarea unui apropiat al Elenei Udrea,

pupila primarului Emil Boc. Contestaţia

actualilor operatori, Rosal şi Brantner

a fost admisă în instanţa de judecată, la

Curtea de Apel, iar licitaţia a fost reluată.

Noua procedură de licitaţie a fost anulată

în anul 2015 chiar de către reprezentanţii

Primăriei. Pe primul sector au fost considerate

neconforme, atât câştigătorul din

anul precedent, Supercom, titularul Rosal,

cât şi noii candidaţi Brai Cata Brăila

şi Asocierea RETIM RER Ecologic.

Polaris, Supercom şi Rosal nu au trecut

examenul. RER Ecologic şi Brantner au

fost considerate ca având oferte admisibile,

dar pentru că nu au fost înregistrate

3 firme cu oferte conforme, întreaga

licitaţie a fost anulată.

Cei din urmă vor fi primii

A treia, dar nu cea din urmă licitaţie, a

stabilit firma austriacă Brantner Vereş,

ca fiind câştigătoare pe ambele sectoare.

Brantner ar urma să se ocupe de serviciul

de salubrizare şi deszăpezire a oraşului,

pe o perioadă de 8 ani, cu o valoare de 35

de milioane de euro.

În cadrul noului contract, furnizorul de

servicii va asigura, conform caietului

de sarcini, 3.500 de noi coşuri montate

pe stâlpi, dintre care 1.900 pe sectorul I

şi 1.600 de sectorul II, respectiv 200 de

coşuri pe picior, în pieţe publice şi zone

pietonale, suplimentar celor care există

deja în municipiu.

Operatorul de salubritate stradală are

obligaţia de a crea un sistem electronic de

evidenţă şi gestionare a sesizărilor, care

să permită intervenţiile punctuale pentru

remedierea oricăror disfuncţii sesizate

de către cetăţeni în cel mai scurt timp.

Întreaga evidenţă a orelor de funcţionare

şi de prestare a serviciilor va fi gestionată

electronic, anunţa atunci organizatorul

licitaţiei.

Contestaţie admisă

Firmele Rosal şi RER Ecologic au contestat

rezultatul licitaţiei, dar reprezentanţii

Consiliului Naţional de Soluţionare

a Contestaţiilor CNSC le-au respins acţiunea,

obligându-le la plata chetuielilor de

judecată, în valoare de peste 60.000 de

lei.

Rosal şi RER Ecoogic au mers mai departe,

iar instanţa de judecată, magistraţii

Curţii de Apel Cluj, conform tradiţiei au

anulat însă pe primul tronson rezultatul

licitaţiei, Primăria fiind nevoită să organizeze

o nouă operaţiune de atribuire.

Soluţia pe scurt: „Respinge ca neîntemeiată

plângerea formulată de reclamanta SC

R.G.SA (Rosal Grup) împotriva deciziei

nr. 1505/C6/1698,1736/29.08.2016 a

C.N.S.C.

Admite în parte plângerea formulată de

reclamanta A. SC R.E.S.B. SA (RER

ECOLOGIC Service Buzău) şi SC

R.E.S.B. REBU SA anulează în parte

dec. Nr. 1505/C6/1698,1736/29.08.2016

a CNSC şi rejudecând cauza admite în

parte contestaţia formulată de reclamanta

A. SC R.E.S.B. SA şi SC R.E.S.B. R. SA

şi anulează procedura de atribuire pentru

lotul I- concesionare a serviciului de salubrizare

stradală şi deszăpezire din mun.

Cluj-Napoca– lotul I.

Respinge cererile de intervenţie accesorie

formulate de A.B.S.E. SRL (Asocierea

Brantner Servicii Ecoogice) şi C.S.B.V.

SA (Compania de Salubritate Brantner

Veres), precum şi de SC R.G. SA.

Înlătură dispoziţia privind obligarea A.

formulate din SC R.E.S.B. SA şi SC

E.E.S.B.R. SA la plata către A.B.S.E. şi

C.S.BV. SA a sumei de 21.400,8 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată.

Menţine restul dispoziţiilor din decizia

atacată. Definitivă. Pronunţată în şedinţa

publică din 07.10.2016”.

Până la noua licitaţie, pe cele două sectoare

sunt prelungite aceleaşi contracte

vechi ale firmelor Rosal şi Brantner. Deci

încă o deszăpezire cu derogare, termen

drag municipalităţii în ultimul deceniu.

Mihai Bacalu


CLUJ MANIFEST

10 Interviu

Orizontul comunitar european

în context naţional

Dialog cu Prof. Univ. Dr. Adrian Ivan

Departamentul de Studii Internaționale

și Istorie Contemporană din cadrul

Facultății de Istorie și Filosofie UBB,

Centrul Transilvan de Studii de Securitate

și Cooperare Internațională din Cluj-

Napoca, Școala Doctorală de Relații

Internaționale și Studii de Securitate UBB

şi lista poate continua, sunt instituţii a

căror existenţă şi activitate se leagă de

Profesorul Universitar Dr. Adrian Ivan.

Aceeaşi situaţie este şi în cazul

numeroaselor realizări pe plan profesional,

al cursurilor pe care le ţine atât la

Universitatea „Babeş Bolyai”, cât şi la

alte universităţi din întreaga ţară, precum

şi în Italia, Belgia şi Franţa sau al cărţilor

semnate de domnia sa. Este binecunoscut

şi graţie editorialelor şi analizelor politice

realizate la televiziune şi în presa scrisă,

aşa că nu a fost decât o frumoasă surpriză

numirea sa în funcţia de coordonator al

activității Școlii Doctorale din cadrul

Academiei Naționale de Informații „Mihai

Viteazul”. Chiar dacă misiunea sa va fi

una extrem de dificilă, suntem convinşi că

experienţa acumulată de-a lungul anilor

şi aptitudinile sale îl vor face să nu facă

altceva decât să adauge o nouă realizare

în lungul drum al unui profesionist prin

excelenţă.

Rep : Cred că multă lume este absolut

derutată la ora actuală în ceea ce priveşte

noile configuraţii europene, noile

paradigme care se construiesc în ceea ce

priveşte relaţiile internaţionale, la nivel

european mai ales, de ce ar trebui să

se teamă, de ce ar trebui să nu se teamă

oamenii din România?

Adrian Ivan : Acum sigur că ar fi greu

să fac o analiză foarte rapidă şi cu

perspective foarte clare asupra a ceea ce ar

trebui să fie, sau de ce ar trebui să se teamă

românii în general. Sunt atâtea provocări

la adresa securităţii comunitare, încât aşa,

într-o frază mai mult sau mai puţin lungă

nu cred că aş putea răspunde. Aş putea să

spun că sunt schimbări de optică în ceea

ce priveşte raportul dintre construcţiile

internaţionale şi statul naţional. Un coleg

de-al meu vorbea deunăzi despre revenirea

la sistemul vespasian. Trăim de fapt întrun

sistem neovespasian astăzi, în care

statul- naţiune, date fiind provocările care

sunt din ce în ce mai specifice cadrului

naţional, începe să răspundă, începe să

producă soluţii pentru a ieşi din impas.

Aici eu am o părere uşor diferită. Statul, ca

actor în relaţiile internaţionale şi mai ales

în relaţiile transnaţionale de astăzi, are şi

nu are atuuri să facă faţă crizelor. Soluţiile,

sigur, din punctul meu de vedere, pentru a

construi un sistem funcţional, rămân tot în

cadrul naţional sau supranaţional, cum este

Uniunea Europeană, adică într-un sistem,

aşa cum l-au gândit părinţii fondatorii din

anii ‘50 până acum e mult mai funcţional şi

mult mai rezistent în faţa marilor provocări

la adresa securităţii transnaţionale, şi pot

să dau câteva exemple. Este greu să-mi

imaginez astăzi că un stat, dacă se izolează

în cadrul sistemului, va face mai uşor faţă,

de exemplu, provocărilor terorismului

strategic, pentru că nu mai avem de-a face

cu un terorism religios, aşa cum greşit se

interpretează, ci avem un terorism strategic,

adică sub masca înfruntării dintre islam,

creştinism, sau între civilizaţii, structuri

ale fostelor dictaturi din Orientul Apropiat

îşi pregătesc tot felul de construcţii pentru

a-şi maximiza interesele economice, şi

atunci , de aici tot felul de formule, hai să

spunem „Lupii singuratici”, să dau numai

un exemplu.

Vorbesc, de implantarea unor indivizi în

sistemul occidental, care se antrenează

zilnic în sălile de sport, şi vă dau exemplu

Germania. Chiar acum, fac o paranteză, am

o teză de doctorat care se ocupă efectiv de

acest tip de cercetare şi închid paranteza,

Lupul singuratic pe care îl vezi mereu

şi îl poţi măsura. Îl vezi că se trezeşte

dimineaţa, se duce într-o sală de sport, se

antrenează ca un militar, şi foloseşte toată

infrastructura occidentului.

Trebuie să ştim un lucru: nici occidentul

nu este aşa cum s-ar crede, nepregătit.

Occidentul are serviciile lui de informaţii,

serviciile lui antitero, care urmăresc

mereu şi cu profesionalism tot ceea ce

se întâmplă. Noi ne imaginăm că nu se

ştie. Şi ei probabil, indivizii aceştia care

reprezintă tot felul de structuri vezi ISISul

de astăzi cred că nu sunt sub lupă.

Sunt de multă vreme sub lupă, lumea

occidentală încearcă, însă să vadă ştiinţific

ce se întâmplă, adică cum se construieşte

psihologic tipul ăsta de individ care

este capabil să dea tot felul de lovituri

cu impact în societate. Se aruncă în aer,

împuşcă jurnalişti într-o redacţie etc. Şi

atunci profilul acesta psihologic trebuie

pus într-o lumină nouă, în care să ştim de

unde vine individul, ce tip de pregătire

militară are şi cum putem, pe întreaga

reţea, să controlăm intrările şi ieşirile, ca

să spun aşa. Sigur că putem şi noi să ne

îngrijorăm. România n-a fost deocamdată

ţinta unor atacuri teroriste, zic deocamdată.

S-a speculat foarte mult Untold-ul din

vara aceasta, în care ştiţi prea bine că se

mobilizează practic toate serviciile noastre

secrete şi toate ministerele de forţă. Faptul

că nu s-a întâmplat nimic e un succes şi

asta se datorează şi unui Serviciu Român

de Informaţii care e atent la toată reţeaua

de informatori. Să nu vă imaginaţi că SRI

nu ştie exact unde vine, cum pleacă, cine

vine, cine pleacă din Cluj, din Bucureşti ,

din Constanţa etc pe zona aceasta, placa

aceasta turnantă care vine din Orientul

Apropiat, Balcani, zona Europei Centrale

şi zona Occidentală. Este un merit pe

care vreau să-l subliniez, acela că SRI

împreună cu celelalte ministere de forţă

şi-au făcut datoria şi nu am avut surprize.

Asta nu înseamnă că nu vom avea.

România e o ţară cu oarecare dinamism

economic, care în ultimii ani, spre

deosebire de media europeană, este pe

plus. Oraşe precum Bucureştiul, Clujul,

dar vine din urmă şi Timişoara, Iaşiul,

Constanţa, sunt oraşe cu o dinamică

economică aparte. Dinamica economică

atrage după sine şi vulnerabilităţi şi

riscuri, şi chiar ameninţări. Eu am lucrat,

într-o primă fază, cu o echipă formată din

universitari şi reprezentanţi ai ministerelor

de forţă pentru a încadra Clujul într-un

proiect care se numeşte Safe City, adică

un Cluj mai sigur pentru viitor şi acoloam

văzut toate vulnerabilităţile, riscurile

şi ameninţările în care se poate încadra

Clujul ca viitoare metropolă, pentru că

Clujul evoluează către o metropolă, în

următorii ani. Sigur că de aici vedem

anumite soluţii pe care le-am avea, dar

asta nu înseamnă că nu pot exista şi altele.

Dinamismul economic atrage după sine şi

plecări şi intrări în sistem, nu? Dacă ai o

cădere, ca cea cu Nokia, dacă nu ai soluţii

imediat şi nu adaugi o firmă de profil de

nivelul Nokia la sistem, sistemul poate

produce dezechilibre. Şi asta se poate

vedea cu ochiul liber, nu trebuie să fii un

specialist.

De aceea eu zic că noi trebuie să avem

o filozofie, şi eu o numesc guvernanţă,

o guvernanţă şi a statului-naţiune din

momentul ăsta, deci ce reprezentăm noi

ca stat în zona asta euro-atlantică, ce

reprezentăm noi ca stat membru al Uniunii

Europene şi să ne poziţionăm ca un stat

responsabil, activ de data aceasta.


CLUJ MANIFEST

Interviu 11

Când vorbim de securitate naţională

trebuie să înţelegem prin ea aşa cum

arată şi documentul scos sub mandatul

preşedintelui Johanis, o abordare a

securităţii sub toate aspectele sale, nu

numai cele militare. Astăzi, aspectul

militar e mai puţin vizibil. Generalul

Ciucă care este şeful Statului Major

General şi a deschis şcoala doctorală şi

programul de securitate zilele trecute

la noi, la UBB, spunea că nu aspectul

militar e cel care intră prima dată în

atenţia analiştilor pe securitate, şi mai

ales în SUA. Conflictele interetnice

care pot genera tot felul de tensiuni care

sunt mai greu de controlat. Am văzut ce

înseamnă un proces de pace, cât de greu

se construieşte într-o zonă ca Irlanda de

Nord de exemplu, sau o zonă în Ţara

Bascilor ca să luăm zonele europene,

nu mai vorbesc de Siria sau de fosta

Iugoslavie. Trebuie să analizăm tot ceea

ce înseamnă vulnerabilităţi, riscuri şi

ameninţări la adresea securităţii noastre

societare.

Nu zic sociale. Securitatea socială

înseamnă protecţie socială. Securitate

societară înseamnă apărarea identităţii

unei comunităţi. E mult mai mult,

pentru că identitatea ţine şi de ordine

economică, şi de filozofia de organizare

dar şi de antropologia societăţii şi

comunităţii respective, şi atunci trebuie

să privim structural tot ce se întâmplă.

E nevoie să elaborăm pe lângă strategia

de securitate naţională, o guvernanţă a

securităţii naţionale şi internaţionale, pe

care să o facem în parteneriat cu SUA,

cu colegii din Uniunea Europeană.

Dacă ne uităm la programele UE şi mai

ales ale Comisiei Europene, finanţate

de Comisia Europeană, mai ales pe Orizont

2020, dar şi pe Jean Monet, merg

în direcţia asta a securităţii. Eu am avut

şansa că de vreo 5 ani dezvolt două

programe la UBB, câştigate de mine cu

echipa mea, unul care şi-a încheiat chiar

anul acesta demersul, Securitate europeană

şi minorităţi naţionale şi etnice,

şi urmează să continuăm încă doi ani.

După trei ani finanţare, universitatea

duce mai departe programul din surse

proprii, avem o componentă foarte bine

stabilită în cadrul programelor de securitate

pe ceea ce înseamnă minorităţi

naţionale etnice şi securitate europeană.

un ansamblu care să aibă linii de acţiune

bazate pe finanţare foarte precisă,

pentru că degeaba ai linii de acţiune,

obiective, cărţi verzi, cărţi albe, dar nu

ai şi finanţare. Finanţarea n-o poate da

statul naţional decât într-o mică măsură.

De aceea filozofia de securitate nu

poate fi decât în cadrul UE şi în zona

NATO, pentru că acolo se regăsesc şi

resursele cele mai mari, şi ele acoperă

o arie mult mai largă. În următorii ani

trebuie să ne aşteptăm ca laboratoarele

de securitate să vină în direcţia aceasta

şi să ofere o Carte Albă a guvernanţei

securităţii europene.

Rep.: Vorbeaţi de vulnerabilităţi, se

perpetuează şi acum discuţiile legate de

noi ardelenii şi restul ţării. La nivelul

mentalului colectiv unde e problema?

A. I. : Eu am predat în toată ţara, la Iaşi,

la Bucureşti, la Timiţoara, la Constanţa,

la Oradea, la Arad, deci în multe

capitale tradiţionale, regionale. Şi văd,

şi stau de vorbă cu elitele în general,

pentru că elitele sunt şi cele care au

responsabilitatea dezvoltării. E o falsă

percepţie. Vreau să spun ceva, Clujul

dacă vrea să se dezvolte foarte bine şi

ardelenii dacă vor să se dezvolte în continuare,

trebuie să se uite tot timpul la

dinamica Bucureştiului. Bucureştiul are

o concentrare masivă de elite care pot

genera dezvoltare. Sigur că noi putem

pune acum dezvoltarea României din

ultimii 25 de ani pe seama acumulării

de capital. Acum vine o perioadă când

acel capital trebuie să genereze şi modernizare,

nu? Dezvoltare-modernizare,

am zice noi

Rep.: Totuşi, mai avem doi ani până

sărbătorim centenarul Unirii şi noi încă

mai avem tipul ăsta de discurs.

A. I. : Zonele strategice ale României

încep să fie legate. Nu încep să fie legate

prin autostrăzi rutiere, cum ne-am fi

aşteptat, dar sunt legate prin autostrăzi

aeriene, ceea ce nu e rău. Dacă percepem

dezvoltarea printr-o dinamică

a comunicaţiei, atunci sigur că putem

vorbi de un succes. Pe de altă parte, e

deranjant că nu poţi avea o autostradă

de la Cluj la Bucureşti sau la Iaşi, dar

eu cred că în următorii ani şi aici se vor

face schimbări. Eu sunt un tip cu un anumit

optimism echilibrat. Nu sunt nici

un europesimist, nici un eurooptimist.

Când judec UE, o judec cu avantaje şi

dezavantaje. Pe unii îi văd că o supralicitează,

pe alţii că o minimalizează,

eu nu pot face asta pentru că un analist

serios nu face asta.

Rep.: Deci nu v-aţi lăsat sedus de

utopia UE?

A.I.: Exact. Eu nu fac judecăţi de

valoare categorice. UE s-a dezvoltat

foarte bine în anii 90, când toţi liderii

politici marcanţi au reuşit să pună într-o

ecuaţie instituţională, ceea ce îşi propuseseră

părinţii fondatori în anii 50,

să spunem. Dacă iau o federaţie europeană,

deci ei prin UE făcuseră un pas

substanţial către această Federaţie Europeană,

care continuă. Facem o analiză

soft: dacă ne uităm ce s-a realizat pe

federalism şi ce s-a realizat pe internguvernamentalism,

spre exemplu, o să

vedeţi că federalismul a câştigat puncte

serioase. Nu se poate face o construcţie

gen SUA dintr-o dată. N-avem cum.

Odată ce elita va gândi cu adevărat

european sau euro-atlantic, în momentul

acela şi societatea e condusă în

direcţia aceea. Comunitatea se va regăsi

mult mai bine. Dar nu poţi să construieşti

acum o cultură euro-atlantică, să

schimbi un mental colectiv care vine

de undeva din istorie, care a traversat

o perioadă foarte neagră în anii comunismului,

o perioadă de tranziţie destul

de traumatizantă şi să aştepţi ca dintr-o

dată, toată lumea să gândească în direcţia

aia. Când aud că 20% din români

consideră că e mai bine în UE, sunt

optimist. Mă bucur că există aşa ceva,

pentru că se profilează o elită care poate

să ducă România undeva.

Rep.: Este rezultatul unei educaţii

făcute temeinic, până la urmă.

A.I.: Un popor deştept, apropo de Smart

Comunity, de exemplu, sau o societate

deşteaptă e aceea care-şi proiectează

foarte bine viitorul, dar ţinând cont şi

de prezent. Învăţând din trecut, ţinând

cont că trăieşte în prezent, dar cu

perspective foarte serioase şi notabile,

palpabile, pentru viitor.

Alice Valeria Micu

Avem după aceea o catedră Jean Monet,

anul trecut câştigată, Cum se construieşte

securitatea în Europa. Filozofia

noastră pe planurile de învăţământ

s-a dus în direcţia asta. Cum construim

structural, metodic, o filozofie de

securitate în UE şi implicit în România?

Fiecare componentă a societăţii

româneşti şi europene adjudecată în

felul ei, şi-a identificat vulnerabilităţile,

riscurile şi ameninţările pentru

ea. Acum trebuie să vină cineva cu o

viziune mult mai largă şi să încorporeze

toate aceste componente, să facă din ele


CLUJ MANIFEST

12 Justiţie

Corneliu Coposu, jurnalist pe

justiţie la Cluj

Cenzura de ieri şi astăzi din

justiţia clujeană

Fostul lider al României post

revoluţionare a activat în

presa clujeană, înainte de a

deveni secretarul personal a

ţărănistului Iuliu Maniu.

Mai puţin cunoscută este

activitatea sa de gazetar,

chiar aceea specializată pe

informaţii din justiţie, a cărui

actvitate era pe atunci condusă

de un Consiliu de Război.

Două evenimente culturale

majore recente au adus în atenţia

publică personalitatea de gazetar a

politicianului Corneliu Coposu. Atât

conferinţa „Justiţia Militară în sec

XX”, cât şi Festivalul Internaţional de

Carte Transilvania au evocat simultan,

dar separat, articolele sale de presă din

perioada războiului.

Jurnalismul, meserie de risc

Istoricul Virgiliu Ţârău a arătat în

expunerea sa din cadrul „Justiţiei

Militare”, intitulată „De la tribunalele

poporului la tribunalele militarpolitice.

Procesul lui Corneliu Coposu”,

că „Seniorul” a fost condamnat, în anii

comunismului, printre altele şi pentru

articolele sale de presă.

În aceeaşi zi în care Ţârău trecea

în revistă procesului lui Coposu, la

Festivalul de Carte era prezentată

lucrarea cercetătorului Marin Pop, „Din

cele trecute vremi. Jurnalist la Cluj”, în

fapt o culegere de texte de gazetar ale

lui Corneliu Coposu.

Chiar dacă a abordat subiecte cu

tematică politică, culturală sau sportivă,

Coposu făcea parte şi din corpul restrâns

al jurnaliştilor specializaţi în domeniul

justiţiei. A reuşit astfel să publice cu

regularitate, în perioada 1937- 1938,

în ziarul „România Nouă”, numeroase

articole inspirate din procesele judecate

în Palatul de Justiţie din Cluj.

procese delicate, cum ar fi ce al

yoghinului Bivolaru, sau al fostul şef

al poliţiei, Ioan Păcuraru, judecate cu

uşile ferecate. Chiar şi în acele timpuri,

cenzura intervenea ferm. Sunt dovadă

statisticile oferite chiar de Coposu, în

capitolul al II-lea, intitulat „Cenzura,

eterna poveste”.

În perioada analizată, timp de 4 ani,

din noiembrie 1933, până în noiembrie

1937, ziarul a fost suspendat de 10

ori, totalizând un timp de 394 zile, cu

pretextul de a fi fost subversiv. Adică

74 de editoriale, 117.038 de cuvinte

tăiate, 16.720 rânduri de coloană tăiate,

calculate în total cât distanţa Cluj-

Cernăuţi. Tăiau din toate genurile, chiar

şi de la anunţuri.

„Dela apariţie, foarfeca regimului a fost

purtată, printre paginile noastre, de zece

cenzori. Toţi simpatici. Cari însă, spre

regretul nostru, şi-au făcut totdeauna

datoria. Cu vârf şi îndesat. Trei, din

cei zece au fost mgistraţi militari, doi

ofiţeri activi, iar cinci, funcţionari în

Administraţie, Poliţie şi Siguranţă”,

nota cu umor Coposu, în data de 2

noiembrie 1937 în paginile „României

Noi”.

Procesul presei

Unul dintre procesele relatate este cel

în care redactorul şef al publicaţiei,

Nicolar Buta a scăpat de acuzaţia de

„ultragiu” adusă prefectului Eugen

Dunca, în relatarea faţă de împărţirea

porumbului la ţărani. Buta a fost

judecat de Justiţia militară după regulile

jocului, a fost adus în faţa Consiliului

de Răsboiu al Corpului 6 Armată,

prezidată de un colonel, asistat de doi

maiori şi doi căpitani. Jurnalistul avea

alături doi avocaţi şi un publicist.

Comisarul regal a trecut la citirea actului

de acuzare, jurnalistul fiind acuzat de

răzbunare, deoarece ar fi fost îndepărtat

anterior din Prefectură. Au fost audiaţi

toţi martorii propuşi, care au confirmat

spusele din articol, inclusiv corupţia

de la Cojocna, unde un funcţionar a

căutat să acopere cu documente false

dispariţia unui vagon de porumb.

Pamfletarul Vladimir Nicoară a ripostat

spunând că acuzatul este mult mai

ponderat în scris decât el. Nicoară se

referă la rolul presei. „Presa este oglinda

stărilor într-o ţară. Dacă oglinda arată

strâmbături, şi figuri diforme, nu e vina

ei, ci a celora ce se oglindesc”. În final,

jurnalistul a fost achitat.

Extrem de incisiv Coposu concluzionea-

ză în relatarea sa, că guvernul şi-a dat

un examen cu cenzura impusă, care îl

va taxa în viitor.

„Guvernul liberal a trădat constituţia

şi a călcat peste jurământul de credinţă

în care s-a legat la respectarea ei. Şi a

trădat idealurile din cari s-a plămădit

ţara românească şi şi-a renegat trecutul

şi demnitatea marilor înaintaşi. Iar

capitularea în faţa nelegiuirii şi

sperjurul nu va rămâne nepedepsit de

posteritate”, încheia Coposu relatarea

privind cenzura din 13 februarie 1936.

Stilul caustic faţă de putere i-a fost cap

de acuzare ţărănistului chiar şi înainte

de epoca comunistă. Un alt episod de

pe culoarele tribunalului i-ar fi adus

Seniorului o condamnare de 2 luni

încă în timpul dicaturii carliste din anul

1938. Coposu ar fi relatat informaţii

din dosarul studenţilor legionari,

care atentaseră la viaţa rectorului

universităţii, Florian Ştefănescu

Goangă. Potrivit relatărilor din sala de

judecată, atentatorii, executaţi ulterior,

ar fi vrut să-l pedepsească pe rector,

pentru aventurile sexuale cu studentele,

neavând ordin din partea conducerii

legionare în acest sens.

Mihai Bacalu

Articolele sale grupate în cartea lui

Marin Pop sunt o veritabilă frescă a

vremii, din care putem să înţelegem

cum funcţiona justiţia. Chiar dacă era

dictatura regală, drepturile cetăţeneşti

fiind restrânse, jurnaliştii reuşeau să

prezinte procese importante de pe

agenda justiţiei clujene.

Cenzura, eterna poveste

Cenzura nu este doar astăzi o expresie

a opacităţii sistemului faţă de unele


CLUJ MANIFEST

Judetean 13

Vicențiu Știr finanțează echipa de

fotbal Minerul Ocna Dej

Echipa din Liga V Minerul Ocna Dej are un nou finanțator. Echipa

dejeană va fi susținută financiar de omul de afaceri Vicențiu Știr.

Omul de afaceri dejean, Vicențiu Știr a

decis să se implice în susținerea sportului

local, astfel că prin firma sa, Vicențiu

Serv va oferi sprijin financiar echipei

locale, Minerul Ocna Dej.

”Ma bucur că după mult timp am reușit

sa preiau echipa de fotbal Minerul Ocna

Dej ,devenind sponsor oficial al echipei de

fotbal, bucuria ocnenilor mei. Împreună cu

angajatii Salinei,reprezentați de Sindicatul

Liber, sunt convins că echipa va ajunge

acolo unde îi este locul. Le multumesc

celor care au fost alături de mine si și-au

dat acceptul. Vreau ca aceasta echipă sa

ne unească pe toți ocnenii asa cum eram

odată”, a declarat Vicențiu Știr

Vicențiu Știr are planuri mari cu echipa

de suflet a locuitorilor din zona Ocna Dej.

Își dorește ca în viitor, prin îmbunătățirea

condițiilor de la echipă, aceasta să

promoveze într-o ligă superioară. Noul

finanțator se va asigura că jucătorii au

toate conditiile necesare pentru a evolua

cât mai bine. Pentru a-și atinge obiectivul

promovării, Vicențiu Știr va oferi chiar și

prime de joc. De asemenea, Vicențiu Știr

își dorește astfel să încurajeze tinerii din

Ocna care doresc să joace fotbal.

Echipa Minerul Ocna Dej s-a înfiinţat

în anul 1947 în urmă unor discuţii între

muncitorii din Întreprinderea Salina Ocna

Dej referitoare la fotbal. Echipa a început

de jos, jucând în campionatul municipal

şi apoi în liga 4. În anul 1998 a promovat

în liga 3 pentru doar 2 sezoane, revenind

apoi în liga 4. Sezonul 1998-1999 şi 1999-

2000 a fost de altfel, perioada cea mai de

succes a echipei. În acest moment echipa

evoluează în Campionatul Judeţean (

Liga a V-a ), Zona Dej şi ocupă poziţia

8 cu doar 3 puncte. Prin venirea noului

finanţator, echipa primeşte însă un suflu

proaspăt şi poate să aibă evoluţii mai bune

şi să termine sus în clasament la sfârşitul

campionatului. În sezonul trecut, echipa

dejeana a încheiat campionatul pe locul 5.

Vicențiu Știr este prim-vicepresedinte

ALDE Cluj și co-președinte ALDE Dej și

este ASOCIAT UNIC AL SC VICENTIU

SERV DEJ SI ASOCIAT MAJORITAR

LA SC VICENTIU SERV LOGISTIC

SRL.

Dana Țîrlea

Apă potabilă și canalizare pentru

locuitorii din Mintiu Gherlii

În ultimele luni, satele din comuna Mintiu

Gherlii au fost un adevărat șantier. Se

lucrează în ritm altert pentru introducerea

canalizării și apei potabile.

Locuitorii din comuna Mintiu Gherlii

au motive să fie mîndri de administrația

locală care le va asigura apa potabilă și

canalizarea în gospodării. Comuna aflată

în imediata vecinătate a orașului Gherla

este într-o continuă dezvoltare, iar aceste

utilități erau imperios necesare pentru

creșterea nivelului de trai al locuitorilor.

Primarul comunei Mintiu Gherlii, Dumitru

Oltean, a declarat că lucrările sunt

avansate și că urmează să fie introdusă

canalizarea și apa în satele Mintiu Gherlii,

, Petrești, Salațiu, și apă potabilă în satele

Nima și Bunești.

”Toată comuna este un mare șantier. Avem

în derulare proiecte pentru introducerea

apei și canalizării în satele din comuna

Mintiu Gherlii. Vor fi intoduse apa și

canalizarea în satele Mintiu Gherlii,

Petrești și Salațiu, și apa potabilă în

satele Nima și Bunești. În acest moment

lucrarea este finalizată în proporție de

60%. Încercăm să mai profităm cât putem

de mult de vreme, să continua lucrările

într-un ritm cât mai alert. Sper să avem

vreme bună și să terminăm cât mai repede

lucrările”, a declarat Dumitru Oltean.

Apa potabilă este asigurată din sursa

Gilău, în afara satului Pădureni, unde

recent s-a modernizat drumul.

Drumurile care străbat comuna se

prezintă într-o stare foarte bună, în ultimii

ani fiind asfaltate mai multe străzi.

De asemenea, imediat după finalizarea

lucrărilor se va turna covor asfaltic pe

străzile afectate de lucrări.

”Avem asfaltate drumurile județene și

comunale, iar după finalizarea lucrărilor

de canalizare și apă vom face fundații,

recilări și ulterior în primăvară vom

pune covor asfaltic. De asemenea, am

modernizat iluminatul public cu lămpi cu

led-uri în toată comuna. Am achiziționat

590 de lămpi”, a declarat Dumitru

Oltean.

Dana Țîrlea


CLUJ MANIFEST

14 Publicitate


CLUJ MANIFEST

Centru olimpic de natație

la Cluj Napoca

Sport 15

Preşedintele Federaţiei Române de Nataţie şi Pentatlon Modern,

Camelia Potec, a fost în vizită la Clubul Sportiv Universitatea Cluj

pentru a discuta despre viitorul înotului clujean.

Centru olimpic de înot

Camelia Potec a anunţat că datorită

faptului că oraşul Cluj-Napoca a devenit

un centru de nataţie puternic, există

intenţia de a se forma la Cluj un centru

olimpic.

„Universitatea Cluj a devenit un centru

foarte puternic de nataţie şi asta în urma

Camelia Potec:

rezultatelor din acest an olimpic, un an

important pentru sport în general. Eu

cred cu tărie că se poate dezvolta, că

rezultatele pot fi mult mai bune pe viitor,

de aceea există şi o deschidere mult mai

mare pentru ca în Cluj-Napoca să existe

un centru naţional de pregătire de juniori,

tocmai pentru că ne gândim pentru viitor şi

ne gândim la următoarea ediţie a Jocurilor

Olimpice de la Tokyo, aşa că această

primă discuţie despre un centru naţional

Ne dorim un centru olimpic la Cluj pentru că aici există condiţii bune de pregătire,

asta am şi discutat, toată această zi ne-am dedicat-o vizitelor în ceea ce priveşte

infrastructura, condiţiile de cazare.

de pregătire pentru un ciclu olimpic la

Cluj este deja foarte avansată, rămâne să

punem în practică toate lucrurile pe care

le-am discutat cât mai curând posibil. Ne

dorim un centru olimpic la Cluj pentru

că aici există condiţii bune de pregătire,

asta am şi discutat, toată această zi neam

dedicat-o vizitelor în ceea ce priveşte

infrastructura, condiţiile de cazare, o să

mergem şi la Liceul cu Program Sportiv,

o să vedem unde ar putea să mănânce

sportivii noştri din acest centru, deci

suntem destul de avansaţi cu aceste

discuţii, acum trebuie să găsim şi soluţiile

viabile şi bineînţeles cele financiare pentru

a susţine acest centru şi acest lucru se face

prin colaborări cu Universitatea Cluj şi nu

numai. Acum pot spune că avem speranţe

pentru următoarea ediţie a Jocurilor

Olimpice şi facem demersurile pentru a

putea reuşi”, a declarat Potec.

Robert Glinţă şi Ana Dascăl, viitorul

înotului românesc

Despre cei doi înotători ai clubului

Universitatea Cluj, Robert Glinţă şi Ana

Dascăl, Potec a declarat că se aşteaptă să

fie liderii echipei de nataţie la următoarele

Jocuri Olimpice.

”Sportivii Universităţii Cluj, Ana Dascăl

şi Robert Glinţă, sunt doi sportivi de foarte

mare valoare şi chiar dacă Robert Glinţă a

confirmat cât de cât prin calificarea într-o

finală olimpică, eu spun în continuare că

este un sportiv de perspectivă, datorită

talentului şi a capacităţii de pregătire pe

care o are poate să ajungă mult mai sus,

nu aceasta este valoarea lui ca şi sportiv.

În ceea ce o priveşte pe Ana Dascăl, este şi

ea o sportivă de perspectivă, are un talent

înnăscut de a face înot, este o sportivă

căreia i s-a oferit şansa de a participa la

prima ediţie a Jocurilor Olimpice din

cariera ei, avantaj pe care nu l-au avut

mulţi sportivi la aproape 14 ani. Aşadar

sunt doi sportivi pe care ne bazăm în

următorul ciclu olimpic, doi sportivi care

sper eu să fie lideri de echipă în ceea ce

priveşte participarea la Jocurile Olimpice

de la Tokyo, dar eu îmi doresc pentru ei

în primul rând să fie sănătoşi, să se poată

pregăti exact cum ar trebui să o facă şi noi

să reuşim să le oferim condiţiile necesare

pregătirii”, a declarat Camelia Potec.

Sportiva clubului U Cluj, Ana Dascăl, a

vorbit la rândul ei despre experienţa de la

Olimpiada de la Rio de Janeiro şi dorinţele

sale de viitor.

„Participarea la Jocurile Olimpice a fost

o experienţă care mă va ajuta foarte mult

în viitor, m-a impresionat mult modul

de pregătire a sportivilor, obiceiurile lor

de dinaintea probei, şi sper să acumulez

cât mai multă experienţă şi va fi mult

mai bine pentru Jocurile de la Tokyo.

Sportivii de la Jocurile Olimpice din

Brazilia erau foarte concentraţi înainte de

probă, erau încurajaţi de ceilalţi sportivi

din echipa lor, în special americanii, era

cu totul şi cu totul altceva. Am stat în

acelaşi autocar cu Michael Phelps şi cu

mulţi alţi sportivi pe care i-am admirat.

Înainte de Jocurile Olimpice cu două

săptămâni m-am accidentat la umăr şi nu

am putut să înot deloc, dar pentru cum

m-am pregătit rezultatele au fost destul de

bune. În continuare mă pregătesc pentru

festivalul olimpic european de tineret,

probabil mondialele de juniori şi cine ştie,

poate voi obţine peste patru ani o medalie

la Tokyo, sper să urc pe cea mai înaltă

treaptă a podiumului.”


Magazin

16

CLUJ MANIFEST

Spitalul Clinic Județean de Urgență

Cluj-Napoca în dialog cu medicii săi

pentru că de la ei porneşte schimbarea. Am

hotărât să organizăm această întâlnire pentru

a stabili un precedent, în ceea ce priveşte

comunicarea dintre spital şi rezidenţii de

aici. Dorim să le ştim problemele şi să

vedem cum se pot acestea rezolva. E în

interesul nostru, ca instituţie, în interesul lor,

al rezidenţilor şi, cel mai important, e spre

binele pacienţilor”, a declarat managerul

Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Ec.

dr. Petru Şuşca.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-

Napoca organizează, în parteneriat cu

Organizaţia Tinerilor Medici, o întâlnire a

medicilor rezidenţi cu managerul instituţiei

– Petru Şuşca. Evenimentul „Tinerii de azi,

medicii de mâine – în dialog cu SCJU”, va

avea loc miercuri, 12.10.2016, începând cu

ora 18, în Sala Multimedia a Universităţii

de Medicină ş i Farmacie „Iuliu Haţieganu”

(strada Victor Babe ş, nr. 8).

Întâlnirea va debuta cu scurte prezentări pe

teme de comunicare şi branding în domeniul

medical, urmând ca partea cea mai extinsă

din program să fie rezervată discuţiilor

dintre medicii rezidenţi şi managerul SCJU

Cluj-Napoca, Petru Şuşca.

Scopul evenimentului este de a iniţia un alt

tipar de comunicare între instituţie şi resursa

umană tânără, de a identifica problemele

majore cu care medicii tineri se confruntă

şi de a găsi, împreună, soluţii la acestea. De

asemenea, întâlnirea se înscrie într-o politică

managerială mai amplă de restructurare a

comunicării interne.

„Resursa umană reprezintă un vector

important pentru dezvoltarea strategică a

spitalului. Dorim să completăm politica

de modernizare şi dotare cu echipamente

medicale de ultimă generaţie, pe care am

început-o acum trei ani, printr-o atenţie

sporită acordată nevoilor medicilor tineri,

„Iniţiativa conducerii spitalului nu poate

decât să ne bucure. E un semn că există

deschidere spre dialog şi interacţoune.

Fireşte, ca medici rezidenţi vedem, mai

îndeaproape, care sunt problemele cu care

ne confruntăm zi de zi. Tot noi suntem în

măsură să venim şi cu soluţii, care să fie

adaptate cerinţelor şi nevoilor pacientului

din ziua de azi”, a precizat Cristian Dan,

medic rezident, preşedinte al Organizaţiei

Tinerilor Medici.

Mai multe detalii despre desfăşurarea şi

programul întâlnirii, se pot regăsi pe pagina

de Facebook a spitalului, în secţiunea

destinată evenimentului.

Această primă ediţie este destinată exclusiv

rezidenţilor care îşi desfăşoară activitatea în

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-

Napoca.

Alice Valeria Micu

More magazines by this user
Similar magazines