Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
Și,<br />
Și<br />
muzică clasică<br />
Și spectacole<br />
medievale<br />
www.zileleclujului.ro
DESPRE AFACERI ÎN LUNA FLORILOR<br />
Cunoaștem <strong>de</strong>ja oameni <strong>de</strong> afaceri cu studii multe sau mai mo<strong>de</strong>ști la capitolul<br />
diplome, iar concluzia noastră e că tenacitatea face diferenţa. Până la urmă<br />
<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> cu cine te compari, tot timpul vei găsi unul mai slab ca tine, lucru<br />
care îţi va da timp <strong>de</strong> cinci minute senzaţia că nu ești chiar <strong>de</strong> lăsat. Dacă te<br />
trezești dimineaţa următoare cu forţele proaspete înzecite și însiști să reușești<br />
(Scarlett O Hara din filmul/cartea ”Pe aripile vântului” e <strong>de</strong>pășită) este mai<br />
mult <strong>de</strong>cât lăudabil. În viaţa <strong>de</strong> zi cu zi este nevoie <strong>de</strong> specialiști în toate<br />
domeniile. Ce vrem să spunem cu asta...gândiţi-vă la un om important sau pe<br />
care așa îl consi<strong>de</strong>raţi dvs., căruia îi <strong>de</strong>misionează bona...<br />
FOARTE PUŢIN DESPRE BUSYNESS<br />
În urmă cu câţiva ani nu se găseau muncitori buni în construcţii sau ospătari,<br />
acum e nevoie <strong>de</strong> IT-ști sau doctori, putem încerca o previzionare a viitorului,<br />
lipsa psihologilor sau a inginerilor care să construiască roboţii necesari pentru<br />
înlocuirea managerilor. Până atunci însă, putem afirma că este un domeniu <strong>de</strong><br />
invidiat și că cei care au o afacere pe mână sunt <strong>de</strong>-a dreptul norocoși. Am<br />
înţeles, în cea <strong>de</strong>-a opta lună a revistei ”<strong>Clujul</strong> <strong>Trăiește</strong>”, că ai nevoie <strong>de</strong> calităţi<br />
speciale pentru a conduce o afacere, indiferent cât este aceasta <strong>de</strong> mare sau<br />
<strong>de</strong> mică, <strong>de</strong> ”<strong>de</strong>șteaptă”, în trend, pe un domeniu <strong>de</strong> nișă etc. Pentru a susţine<br />
și mai mult importanţa psihologilor în viitor, vă spunem doar atât, nimeni nu mai este mulţumit, chiar dacă<br />
a ajuns în locul visurilor sale; nici un cont nu crește prea rapid, nici o faţă nu trece nemarcată <strong>de</strong> oboseală.<br />
Poate cre<strong>de</strong>ţi că o să vă spun să vă opriţi...nu, nu! <strong>Mai</strong> bine să continuaţi să faceţi ce v-aţi apucat, iar acest<br />
lucru îl recomandăm atât celor din CEO, dar și angajaţilor acestora. Experienţa noastră nu ne lasă să vă<br />
recomandăm altceva, poate doar un exerciţiu imaginativ... unul sau zece ani sabatici! Poate sunteţi stresaţi,<br />
aveţi probleme cu cash-flow-ul, angajaţii sunt criticabili, patronii atacabili. Cine nu are energie, să se<br />
gân<strong>de</strong>ască la situaţia iniţială, la acel moment în care toate erau prea sus.<br />
Ce vrem să vă transmitem? Luna mai este una în V8, trebuie tras pentru a avea timp să participăm la<br />
festivităţile sau examenele copiilor, să plătim vacanţa, să înfăptium ceva până nu ne apucă dorul <strong>de</strong> ducă.<br />
Cum? E mai greu <strong>de</strong> spus, la fiecare după posibilităţi....facem o baie caldă, un duș rece, shopping, sunăm<br />
oamenii care ne dau putere, servim câte un pahar, căutăm locuri <strong>de</strong> râs, iar în momentul în care se activează<br />
acel motor, ar fi indicat să <strong>de</strong>venim apţi, limpezi la minte, eliberaţi <strong>de</strong> nenoroc. În afaceri, dacă nu ai un<br />
partener (și chiar dacă există unul), n-ar trebui să lași locuri <strong>de</strong> întors, direcţia e la tine, caii putere nu trebuie<br />
căutaţi în altă parte.<br />
Dacă sunteţi angajat, gândiţi-vă că locul dvs. <strong>de</strong> muncă, indiferent care ar fi, <strong>de</strong> la om <strong>de</strong> serviciu până la<br />
director general, va fi ocupat aproape imediat. Nu spun să vă uitaţi peste umăr tot timpul, să vă fie frică, dar<br />
nici să te plângi într-una nu mi se pare fair-play. Iar dacă serviciul e chin și zilele <strong>de</strong> salariu <strong>de</strong>vin mai rare, nu<br />
vi se pare?<br />
Trăim într-un oraș remarcabil, avem posibilităţi multiple, avem vitamine la dispoziţie, lasaţi toate slăbiciunile<br />
<strong>de</strong>oparte și forjaţi pe i<strong>de</strong>ile proprii. Nici un efort nu este prea mare, nici un cuvânt aruncat nu uci<strong>de</strong>, nici o<br />
vorbă frumoasă nu costă. Si mai vrem să vă spunem ceva... rugaţi-vă! Am auzit acest lucru <strong>de</strong> multe ori în<br />
ultima perioadă și cre<strong>de</strong>m că cine are credinţă, are cel mai fericit punct <strong>de</strong> plecare, în orice zi, i<strong>de</strong>e, afacere,<br />
viaţă. Pe data viitoare!<br />
Cristina Pintilie Şendrea<br />
www.povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
0740 503 706<br />
contact@povesti<strong>de</strong>suflet.ro<br />
Redacţia nu își asumă răspun<strong>de</strong>rea pentru eventualele modificări<br />
<strong>de</strong> program sau preţ, pentru conţinutul reclamelor sau pentru<br />
eventualele greșeli <strong>de</strong> tipar. Drepturile <strong>de</strong> autor asupra conţinutului<br />
revistei aparţin redacţiei.<br />
Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului nu este permisă<br />
fără acordul scris al firmei.<br />
Revista are un tiraj <strong>de</strong> aproximativ 1000 <strong>de</strong> exemplare per ediţie și<br />
este publicată la interval <strong>de</strong> o lună, în regim gratuit.<br />
REDACȚIA<br />
Cristina Pintilie Șendrea<br />
editor-coordonator<br />
Grigore Sâmboan<br />
redactor-șef<br />
Diana Găucă<br />
redactor<br />
Nina Ba<strong>de</strong>a<br />
director marketing<br />
oninbranding&more<br />
<strong>de</strong>sign<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 1
”Creează legături”<br />
LA ZILELE CLUJULUI ÎN <strong>2017</strong>!<br />
La sfârșitul lunii mai, Primăria Municipiului Cluj-<br />
Napoca organizează Zilele <strong>Clujul</strong>ui. Ne-am interesat<br />
<strong>de</strong>spre eveniment, cu siguranţă mulţi dintre<br />
dumneavoastră veţi dori șă participaţi, la unele sau<br />
chiar mai multe dintre activităţile pregătite.Iată ce<br />
ne propun organizatorii!<br />
O DATĂ-N AN, CLUJUL ÎN SĂRBĂTOARE!<br />
La Zilele <strong>Clujul</strong>ui participă zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> localnici și<br />
turiști din inima Transilvaniei, atrași <strong>de</strong> efervescenţa<br />
care cuprin<strong>de</strong> tot orașul Cluj-Napoca pe parcursul<br />
sărbătorii <strong>de</strong>venită <strong>de</strong>ja tradiţie. Clujenii <strong>de</strong> toate<br />
vârstele sunt invitaţi să-și re<strong>de</strong>scopere comunitatea,<br />
prin participarea la evenimentele și activităţile<br />
ce au loc în 20 <strong>de</strong> locuri din oraș. Astfel, invitaţia<br />
la festival reprezintă un în<strong>de</strong>mn la consolidarea<br />
legăturilor dintre localnici-din generaţii diferite,<br />
cu educaţie diferită, <strong>de</strong> etnii diverse și crearea <strong>de</strong><br />
noi legături prin apropierea pe care o generează<br />
experienţele trăite împreună.<br />
Tema acestei ediţii, “<strong>Clujul</strong> se conectează”, se<br />
încadrează în viziunea globală a festivalului<br />
și reprezintă o <strong>de</strong>scriere ultra-sintetizată a<br />
“momentului” în care se află comunitatea clujeană:<br />
Cluj-Napoca este inima Transilvaniei (The Heart<br />
of Transylvania este poziţionarea utilizată în<br />
promovarea municipiului către turiști), al doilea<br />
cel mai mare oraș din România și municipiul care a<br />
cunoscut o <strong>de</strong>zvoltare incontestabilă în ultimii ani<br />
- <strong>Clujul</strong> se conectează la regiunea Transilvaniei și<br />
la România prin rolul cheie <strong>de</strong> pol <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
al ţării; Capitală Europeană a Tineretului în 2015,<br />
singurul municipiu cu creștere <strong>de</strong>mografică în<br />
ultimii ani și care î<strong>nr</strong>egistrează anual mai multe<br />
nașteri <strong>de</strong>cât <strong>de</strong>cese, centru aca<strong>de</strong>mic <strong>de</strong> tradiţie,<br />
cu cca. 80.000 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi și o pătură <strong>de</strong> tineri<br />
profesioniști cu încre<strong>de</strong>re în viitor, <strong>Clujul</strong> se<br />
conectează cu noile generaţii prin atenţia pe care<br />
o acordă tinerilor pe toate palierele societăţii, prin<br />
investiţiile care se fac pentru sectorul <strong>de</strong> tineret;<br />
<strong>Clujul</strong> se conectează prin cultură cu trecutul și<br />
viitorul său, cu membrii comunităţii sale, cu Europa<br />
și lumea întreagă. Oraș finalist în competiţia pentru<br />
titlul <strong>de</strong> Capitală Europeană a Culturii 2021, Cluj-<br />
Napoca mizează în continuare în <strong>de</strong>zvoltarea<br />
sa pe sectorul cultural și industriile creative,<br />
asumându-și implementarea programului cultural<br />
<strong>de</strong>finit prin procesul <strong>de</strong> candidatură pentru<br />
acest titlu și continuarea sprijinirii sectorului nonguvernamental,<br />
a proiectelor culturale, sociale,<br />
creative, ce aduc plus-valoare comunităţii. Cluj-<br />
Napoca este, după București, orașul cu cea mai mare<br />
vitalitate culturală urbană din România, un centru<br />
al artelor (în special al artelor contemporane, dar<br />
nu numai) ce generează ecouri în lumea întreagă.<br />
De asemenea, caracterul multicultural al <strong>Clujul</strong>ui,<br />
care se reflectă în ceea ce este astăzi orașul,<br />
generează conexiuni speciale între comunităţiile<br />
culturale diverse ce trăiesc la Cluj-Napoca și<br />
ilustrează ceea ce numim “arta <strong>de</strong> a trăi împreună”.<br />
Totodată, caracterul multicultural conectează<br />
<strong>Clujul</strong> la comunitatea internaţională, prin centrele<br />
culturale care activează aici, prin proiectele<br />
generate <strong>de</strong> comunităţile străine <strong>de</strong> la Cluj în toate<br />
domeniile, <strong>de</strong> la aca<strong>de</strong>mic, cultural, social, tineret la<br />
zona <strong>de</strong> business etc.<br />
Cluj-Napoca este “cel mai prietenos oraș din Europa<br />
cu străinii” (conform unui studiu recent al Comisiei<br />
Europene) și î<strong>nr</strong>egistrează creșteri semnificative<br />
ale numărului <strong>de</strong> turiști an <strong>de</strong> an, <strong>de</strong>și nu este<br />
un oraș <strong>de</strong> profil turistic prin <strong>de</strong>finiţie. <strong>Clujul</strong> se<br />
conectează prin atractivitatea sa turistică pentru<br />
2 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
omâni și străini <strong>de</strong>opotrivă.<br />
În contextul în care vorbim <strong>de</strong>spre o dinamică<br />
culturală aparte și <strong>de</strong>spre atractivitate sporită<br />
pentru turiști, nu putem să nu menţionăm faptul<br />
că <strong>Clujul</strong> se conectează prin festivalurile sale. Zilele<br />
<strong>Clujul</strong> dă practic startul sezonului marilor<br />
festivaluri clujene: TIFF, Comedy Cluj, Jazz in the<br />
Park, Electric Castle, Untold, Street Food Festival,<br />
Temps D’Images, Zilele Culturale Maghiare, Toamna<br />
Muzicală Clujeană - sunt doar câteva exemple <strong>de</strong><br />
festivaluri <strong>de</strong> anvergură, născute la Cluj, <strong>de</strong>venite<br />
veritabile “branduri <strong>de</strong> Cluj” și care continuă să<br />
crească aici.<br />
Prin infrastructura sportivă a municipiului, investiţiile<br />
și <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea către acest sector, Cluj-Napoca a<br />
găzduit în ultimii ani competiţii sportive naţionale<br />
și internaţionale <strong>de</strong> cel mai înalt nivel, dintr-o<br />
gamă extrem <strong>de</strong> variată <strong>de</strong> sporturi. Numai în <strong>2017</strong>,<br />
<strong>Clujul</strong> a fost gazda Campionatelor Europene <strong>de</strong><br />
Gimnastică Artistică (un eveniment istoric pentru<br />
România), a Campionatelor Europene <strong>de</strong> Karate, a<br />
primei etape din Campionatul European <strong>de</strong> Raliuri<br />
TER, a finalei Campionatului Naţional <strong>de</strong> Popice,<br />
a meciurilor naţionalei României cu Danemarca și<br />
Chile, urmând să aibă loc la Cluj competiţii precum<br />
Trofeul Carpaţi sau Eurobasket <strong>2017</strong> - Campionatul<br />
European <strong>de</strong> Baschet. Astfel, <strong>Clujul</strong> se conectează<br />
la comunitatea internaţională a sportivilor și a<br />
iubitorilor <strong>de</strong> sport prin statutul pe care l-a câștigat,<br />
acela <strong>de</strong> veritabilă Capitală a Sportului.<br />
Cluj-Napoca își consoli<strong>de</strong>ază totodată poziţionarea<br />
<strong>de</strong> hub al inovaţiei, cercetării și IT-ului. Comunitatea<br />
ce activează în industria IT alimentează unul<br />
dintre cele mai puternice motoare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
a municipiului, iar focusul pe ceea ce înseamnă<br />
inovare <strong>de</strong>termină conectarea variatelor industrii<br />
în proiecte <strong>de</strong> viitor, locale și internaţionale. În<br />
<strong>2017</strong>, România va găzdui pentru prima dată, la<br />
Cluj-Napoca, evenimentul “Open Innovation<br />
2.0” al Comisiei Europene, însă inovarea nu se<br />
rezumă la domeniul IT, ci ajunge în zone dintre<br />
cele mai variate, precum inovare socială, utilizarea<br />
tehnologiei pentru creșterea calităţii vieţii clujenilor<br />
ș.a.m.d. <strong>Clujul</strong> se conectează <strong>de</strong>ci prin inovare.<br />
Ziua 1 - Joi 25 <strong>Mai</strong> <strong>2017</strong><br />
Deschi<strong>de</strong>rea oficială a festivalului va avea loc în Piaţa<br />
Unirii, <strong>de</strong> la ora 21:00, un<strong>de</strong> Teatrul Naţional Cluj-<br />
Napoca se va conecta cu spectatorii prin intermediul<br />
spectacolului concert “Insula” după Gellu Naum.<br />
Ziua 2 - Vineri 26 <strong>Mai</strong> <strong>2017</strong><br />
Piaţa Unirii - concerte<br />
18:00 Children of music in a Young Famous Orchestra<br />
Experience - special guests Ilinca&Alex and Katia<br />
18:30 Arpy & Zip Band<br />
19:30 Ilinca Băcilă & Alex Florea<br />
20:00 Direcţia 5<br />
21:00 Alternosfera<br />
22:00 Zdob și Zdub<br />
23:00 Spectacol proiecţie vi<strong>de</strong>o mapping -<br />
spectacol inedit <strong>de</strong> Zilele <strong>Clujul</strong>ui<br />
Piaţa Muzeului <strong>–</strong> concerte<br />
19:00 Radu Farcane și Andrei Crisztea<br />
20:00 Matcka acoustic set<br />
21:00 Aminda & Roje<br />
22:00 David, A<strong>de</strong>la și Origen Todoran - acoustic<br />
show<br />
Str. Mihail Kogălniceanu<br />
11:00-23:00 Festivalul Culinar Internaţional<br />
Str. Potaissa - Zidul Cetăţii<br />
18:00 Deschi<strong>de</strong>rea - Tabere Istorice și prezentarea<br />
trupelor <strong>de</strong> reînscenare istorică antice și medievale<br />
prezente<br />
Ziua 3 - Sâmbătă 27 <strong>Mai</strong> <strong>2017</strong><br />
Piaţa Unirii<br />
15:00-22:00 Compania <strong>de</strong> teatru, acrobaţie și<br />
jonglerie Famous Art<br />
17:00 Parada Zilelor <strong>Clujul</strong>ui<br />
20:00 Gala Operelor Clujene<br />
22:45 Spectacol <strong>de</strong> artificii<br />
Piaţa Muzeului<br />
17:30 A venit vara! - cu Mini Star Cluj<br />
22:00 Blanilla and the Flying Quartet<br />
Strada Potaissa și Zidul Cetăţii<br />
10:00-21:00 Activităţi specifice în tabăra civilă -<br />
ateliere <strong>de</strong> pielărie, ceramică, ţesătorie, fierărie<br />
19:00 Dansuri medievale<br />
Parcul Central<br />
10:00-15:00 Program <strong>de</strong> echitaţie pentru copii<br />
16:00-23:00 ART<strong>de</strong>alul<br />
Pădurea Hoia Baciu<br />
22:00-23:00 Proiecție în pădure în premieră:<br />
filmul documentar „The Hoia-Baciu Forest - Truth<br />
or Legend?”<br />
Parcul Cetăţuie<br />
14:00-22:00 Beard Brothers Community Corner<br />
Iuliu Maniu<br />
21:00-23:00 MidnightSnack<br />
Strada Andrei Șaguna<br />
16:00-22:00 Art Street<br />
Ziua 4 - Vineri 26 <strong>Mai</strong> <strong>2017</strong><br />
Piaţa Unirii<br />
12:30 Zumnathon caritabil WE ARE THE ONE -<br />
luptăm pentru viaţă<br />
14:00 Regal Folcloric ( Mariana Sfechiș, Maria<br />
Golban Șomlea, Marius Ciprian Pop, Vasile Coca,<br />
Năstăcuţă Iuga, Daniela Condurache, Ionuţ Fulea,<br />
Mariana Deac, Sava Negrean Brudaşcu, Dumitru<br />
Fărcaş, Aurel Tămaş)<br />
Cristina Pintilie Şendrea<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 3
O pictoriţă “ma<strong>de</strong> in Cluj“<br />
RAMONA RAUS<br />
În rândurile <strong>de</strong> mai jos vă invit să <strong>de</strong>scoperiţi o<br />
persoană specială, una care are un cuvânt <strong>de</strong><br />
spus în ceea ce privește cultura și graniţele ei,<br />
o reprezentantă <strong>de</strong> vază a ve<strong>de</strong>telor clujene<br />
<strong>de</strong> televiziune. Este frumoasă, inimoasă și<br />
ambiţioasă. Face parte dintr-o familie mai mult<br />
<strong>de</strong>cât respectabilă, și-a construit la rândule ei<br />
una, are un fiu <strong>de</strong> care e tare mândră și este o<br />
pictoriţă <strong>de</strong> succes. În luna mai este ziua ei, să-i<br />
urăm cu toţii ”La mulţi ani”, să-i ţinem pumnii<br />
pentru tot ce va urma în viaţa ei!<br />
“PICTEAZĂ CU DEZINVOLTURA<br />
UNUI INCENDIATOR”<br />
Personalitatea ei poate fi copleșitoare atunci<br />
când o vezi pentru prima dată, dar încă <strong>de</strong><br />
la primele cuvinte poţi <strong>de</strong>scoperi că este o<br />
persoană sensibilă și că vibrează împreună cu<br />
interlocutorii ei.<br />
Are mulţi prieteni, admiratori, urmăritori. S-a<br />
născut în 31 mai 1972 în Cluj-Napoca, <strong>de</strong> atunci<br />
putem spune că a făcut multe, multe lucruri....a<br />
absolvit UAD Cluj, apoi au urmat numeroase<br />
specializări sau călătorii <strong>de</strong> studiu, în ţări precum,<br />
Franţa, Germania, Israel, Olanda, Croaţia sau<br />
Ungaria. A participat la mai multe expoziţii<br />
naţionale sau internaţionale, printre care o<br />
amintim doar pe cea din 2007, <strong>de</strong> la Bonn, un<strong>de</strong><br />
a reprezentat România, la o expoziţie comună<br />
<strong>de</strong>stinată ţărilor din est. În plus, în 2003, a apărut<br />
în Enciclopedia artiștilor români contemporani<br />
(ed. V). Vă redăm în continuare fragmente<br />
scrise in această enciclopedie și semnate <strong>de</strong><br />
MARKUS LUPERTZ: ”E fascinant să vezi cum<br />
Ramona Raus dă viaţă nouă și <strong>de</strong>zinvoltură<br />
prin propria ei spontaneitate unei concepţii<br />
coloristice tradiţionale într-o manieră cu totul<br />
originală. O lume a conţinuturilor armonioase,<br />
<strong>de</strong> exemplu păsări și flori, populează tablourile<br />
pline <strong>de</strong> culoare ale Ramonei. Ea este o artizană<br />
a artificiilor <strong>de</strong> lumină și culoare și pictează cu<br />
<strong>de</strong>zinvoltura unui incendiator. Acoperă umbrele și<br />
întunericul cotidianului cu o explozie entuziastă<br />
a culorilor <strong>de</strong> bază. Culorile clare, eliberate <strong>de</strong><br />
pensula artistei sunt îmblânzite <strong>de</strong> violeturi<br />
frumoase și nuanţe blân<strong>de</strong> <strong>de</strong> ver<strong>de</strong>. Uneori un<br />
negru furios și agresiv <strong>de</strong>spică armonia, redând<br />
furia și străduinţa perseverente. Nici un pictor<br />
nu poate exista fără această furie vitală, ea dă<br />
ordine și sens profund tablourilor.”<br />
Iată câteva dintre replicile artistei:<br />
”DOR- acesta este cuvântul care îmi vine prima<br />
dată în minte când mă gân<strong>de</strong>sc la Cluj. Este locul<br />
un<strong>de</strong> m-am născut, un<strong>de</strong> am copilărit.”<br />
”AMINTIRI- cele mai frumoase amintiri mă<br />
leagă <strong>de</strong> Cluj și <strong>de</strong> Valea Someșului. Poate nu<br />
toată lumea știe, dar mă trag dintr-o familie<br />
<strong>de</strong> preoţi. Nu doar tatăl meu este preot, aici în<br />
Cluj, ci și unchii sau verișorii mei. Vă imaginaţi<br />
toate amintirile pe care le-am strâns numai <strong>de</strong><br />
sărbători, pe care le obișnuiam să le respectăm<br />
cu mare sfinţenie.”<br />
”COPILĂRIE- vacanţele <strong>de</strong> vară le petreceam<br />
la bunici, la Zagra în Bistriţa-Năsăud, un<strong>de</strong> îmi<br />
4 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
plăceau nespus mirosul câmpului cosit, aroma<br />
laptelui proaspăt muls <strong>de</strong> bunicul Grigore,<br />
coleșa cu groscior pe care o savuram dimineaţa<br />
și sutele <strong>de</strong> mărgele colorate pe care le asorta<br />
bunica pe cămăși și pe zadii. <strong>Mai</strong> ales în postul<br />
Paștelui cosea și ţesea ca să aibă cu toţii haine<br />
noi și frumoase. Doamne cât era <strong>de</strong> minunat!”<br />
”MUZICĂ- o altă amintire care se bate cu cea din<br />
vacanţele <strong>de</strong> la bunici...susţineam ”concerte” la<br />
vioară, mă urcam pe un birou mare care trona<br />
în biblioteca Arhiepiscopului <strong>de</strong> la acea vreme,<br />
Teofil Herineanu și începeam să cânt. Aveam<br />
o vioară cât mine <strong>de</strong> mare, când ieșeam <strong>de</strong><br />
la ore, mă opream la cel mai drag prieten al<br />
meu, să-i cânt ceva. Mă lăuda întot<strong>de</strong>auna și<br />
mă incuraja, cred că asta îmi plăcea mult. Și<br />
mă recompensa <strong>de</strong> fiecare dată cu piure <strong>de</strong><br />
castane și ciocolată chinezească. Și acum merg<br />
la Catedrala Arhiepiscopală, în amintirea anior<br />
frumoși petrecuţi acolo, iar când închid ochii, îi<br />
simt prezenţa în faţa Ușilor Împărătești.”<br />
”PICTURĂ- da, am <strong>de</strong>senat și am cântat <strong>de</strong> mică.<br />
Într-a<strong>de</strong>văr lumea mă cunoaște mai mult <strong>de</strong> la<br />
televizor, dar am studiat Belle Arte la UAD Cluj,<br />
iar profesorilor mei le sunt recunoscătoare. Am<br />
urmat apoi un stagiu <strong>de</strong> perfecţionare în Franţa,<br />
la vestita universitate Sorbonne, apoi în Italia<br />
mi-am pregătit teza <strong>de</strong> doctorat și da....în timpul<br />
liber am realizat și emisiuni culturale cu și <strong>de</strong>spre<br />
artiștii români din ţară și din străinătate.”<br />
”TELEVIZIUNE ŞI DIMOPLAŢIE- am muncit exact<br />
20 <strong>de</strong> ani, la ”Prima televiziune din viaţa ta”, la<br />
TVR, între 1994-2014, cu o mică întrerupere <strong>de</strong><br />
doi ani, perioadă în care am fost <strong>de</strong>semnată<br />
diplomatul responsabil cu dosarul politicilor<br />
culturale în cadrul Ambasa<strong>de</strong>i României <strong>de</strong> la<br />
Roma.”<br />
”EXPERIENŢĂ- acum, la cei 45 <strong>de</strong> ani, îmi dau<br />
seama că am trăit multe experienţe minunate<br />
care toate au avut o insemnătate <strong>de</strong>osebită la<br />
”zidirea” mea ca om, dar pot spune că m-am<br />
implicat sută la sută în tot ceea ce am făcut. Mă<br />
consi<strong>de</strong>r un om împlinit, dar nu mulţumit! Sunt<br />
pregătită pentru următoarea provocare pe care<br />
mi-o va arăta viaţa.”<br />
”BUCURII- dacă mă întrebaţi <strong>de</strong>spre cea mai mare<br />
bucurie a vieţii mele, este Ciprian Alexandru-CIPfiul,<br />
dar și prietenul meu cel mai bun, pentru care îi<br />
mulţumesc lui Dumnezeu în fiecare zi că mi l-a trimis!”<br />
”PREZENŢĂ- De ziua mea, în 31 mai, vă invit la Muzeul<br />
<strong>de</strong> Artă din Cluj un<strong>de</strong> voi avea o expoziţie <strong>de</strong> pictură<br />
împreună cu pictorii Markus Luperz și Ioan Zbârciu,<br />
în memoria lui Ion Andreescu. Muzeul <strong>de</strong> Artă <strong>de</strong>ţine<br />
o pictură suberbă semnată <strong>de</strong> marele pictor român,<br />
intitulată ”Călăreţ în amurg”, așa încât ne-am gândit<br />
ca expoziţia să se intituleze ”Celebrând <strong>–</strong>Călăreţ în<br />
amurg.”<br />
Cristina Pintilie Şendrea<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 5
SALINA DE LÂNGĂ CLUJ<br />
Înaintea mult așteptatei Zone Metropolitane, oamenii <strong>de</strong> afaceri din Cluj <strong>de</strong>zvoltă zone <strong>de</strong> interes<br />
pentru clujeni și nu numai, în localităţile <strong>de</strong> lângă oraș. Toată lumea a auzit <strong>de</strong> Aqua-Park-ul<br />
din Florești, aceasta fiind <strong>de</strong> fapt singurul din toată zona. Mii <strong>de</strong> oameni i-au trecut pragul <strong>de</strong><br />
la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re și până în prezent fiind o posibilitate mai mult <strong>de</strong>cât plăcută <strong>de</strong> a petrece o zi <strong>de</strong><br />
vară, împreună cu familia, prietenii sau ru<strong>de</strong>le. Lângă aqua-park, aceeași firmă a inaugurat recent<br />
o SALINĂ. Da, o salină la cinci minute <strong>de</strong> mers cu mașina! Noul centru <strong>de</strong> relaxare și terapie cu<br />
sare își așteaptă oaspeţii, iar copiii primesc o atenţie <strong>de</strong>osebită, într-un spaţiu special amenajat<br />
pentru ei, o animatoare va avea grijă ca timpul petrecut aici să fie unul <strong>de</strong> calitate. Cât <strong>de</strong> benefic<br />
este acest centru este inutil să vă mai spunem….<br />
TERAPIE CU SARE ÎN FLOREȘTI<br />
Încercăm o <strong>de</strong>scriere a noii saline, pentru a vă<br />
convinge că nimeni, pentru nici măcar cinci<br />
minute nu va simţi că pier<strong>de</strong> timpul dacă<br />
<strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să petreacă o zi aici.<br />
Salino Terapia are mai multe zone <strong>de</strong> relaxare,<br />
în primul rând este vorba <strong>de</strong>spre o piscină cu<br />
apă sărată, pe marginea căreia se află băncuţe<br />
pentru odihnă. Apoi, o mini-salină pentru<br />
copii, un<strong>de</strong> aceștia se pot simţi bine și liberi<br />
în același timp că nu vor <strong>de</strong>ranja pe nimeni.<br />
Adulţii vor sta astfel liniștiţi, iar dacă doresc să<br />
își prelingească cura <strong>de</strong> sare, pot intra în sala<br />
<strong>de</strong> jocuri antiplictiseală și să câștige la table<br />
sau şah, <strong>de</strong> ce nu?<br />
Nu putea să lipsească sauna <strong>de</strong> tip finalan<strong>de</strong>z,<br />
cea <strong>de</strong> masaj, zona <strong>de</strong> relaxare pe șezlonguri,<br />
baia <strong>de</strong> aburi sau dușurile. Ne-a atras atenţia<br />
”dușul emotional”! Dacă ajungeţi acolo<br />
inaintea noastră, vă rugăm să ne scrieţi <strong>de</strong>spre<br />
experienţa trăită. A… după dușuri, urmează<br />
zona <strong>de</strong> gheaţă și zona romantică pentru<br />
cupluri! Una rece, una caldă!<br />
Un abonament cu 10 intrări costă 500 <strong>de</strong> lei<br />
pentru adulţi și 300 pentru copii. Masajul<br />
6 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
este, la fel ca în marile centre spa, un cost<br />
aditional. Pachetul <strong>de</strong> familie costă 150 <strong>de</strong><br />
lei, valabil pentru doi copii și doi adulti, iar o<br />
singură intrare costă 60 <strong>de</strong> lei. Într-o zi senină<br />
vă recomandăm aqua-park-ul, iar într-una<br />
înnorată Salino Terapia. Acest lucru pentru că<br />
cele două <strong>de</strong>stinaţii se completează perfect<br />
una pe alta, iar seriozitatea și implicarea<br />
proprietarilor ne oferă siguranţa că banii nu<br />
sunt aruncaţi, sunt investiţi în ceva foarte<br />
important, cum ar fi petrecerea unei zile<br />
frumoase împreună cu cei dragi.<br />
Interviu cu domnul Radu Muresan,<br />
proprietar Aqua-Park si Salino Terapie Florești<br />
construim un aqua-park, acesta fiind singurul<br />
din tot ju<strong>de</strong>ţul . Oferta trebuia completată, așa<br />
că am <strong>de</strong>cis în continuare să construim o salină,<br />
inainte aici funcţiona un club <strong>de</strong> noapte, dar neam<br />
gândit că acesta nu era în concordanţă cu<br />
ceea ce ne propusesem să facem aici.”<br />
”Salino Terapia este un proiect important<br />
pentru noi, completează o ofertă pe care noi<br />
am gândit-o <strong>de</strong> foarte multă vreme și care se<br />
adresează tuturor clujenilor, indiferent <strong>de</strong> vârstă<br />
sau categorie socială.”<br />
”Această i<strong>de</strong>e, construirea unei saline pentru<br />
relaxare, ni s-a părut potrivită în contextul actual,<br />
toată lumea trăiește în mare viteză, iar stresul<br />
cotidian ne face mari probleme. Suntem convinși<br />
că avem nevoie <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> locuri, în care să<br />
ne <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>m <strong>de</strong> activităţile noastre zilnice.<br />
Să încercăm să ne relaxăm si, în același timp, să<br />
avem parte și <strong>de</strong> o ușoară terapie pentru minte<br />
și trup.”<br />
”Este un domeniu sensibil, pentru că lucrăm<br />
direct cu oamenii, dar suntem pregătiţi să facem<br />
faţă tuturor provocărilor. Ne dorim ca toţi cei<br />
care vin aici să se simtă bine, să putem în câţiva<br />
ani să spunem că toate eforturile noastre nu au<br />
fost în zadar. Avem <strong>de</strong>ja o pagină <strong>de</strong> facebook<br />
un<strong>de</strong> puteţi găsi mai multe, inclusiv filme <strong>de</strong><br />
prezentare. Așadar vă așteptăm pe pagina <strong>de</strong><br />
facebook Salino Terapie Laguna.”<br />
Cristina Pintilie Şendrea<br />
”În 1993, am cumpărat un teren <strong>de</strong> 2 hectare<br />
în Florești un<strong>de</strong> intenţionam să ne construim<br />
o locuinţă <strong>de</strong> familie. În scurt timp, ne-am dat<br />
seama că, terenul, pe care se aflau atunci două<br />
grajduri, este prea mare. Prima dată am construit<br />
pensiunea ”Casa Zânelor”, apoi, pentru că<br />
restaurantul aferent a <strong>de</strong>venit neîncăpător în faţa<br />
cererii, am realizat o terasă acoperită pentru nunţi<br />
și un amfiteatru <strong>de</strong> vară. Anul acesta inaugurăm<br />
o altă terasă pentru evenimente speciale.”<br />
”După o vizită în străinătate, m-am întors cu<br />
i<strong>de</strong>i noi! Aveam încă mult teren și am <strong>de</strong>cis să<br />
.<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 7
8 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
Cel mai mare ecran <strong>de</strong> cinema din Transilvania<br />
Filme în premieră<br />
Cele mai mici prețuri din oraș<br />
facebook.com/CinemaFlorinPiersic<br />
telefon: 0264433477<br />
Pţa Mihai Viteazul, <strong>nr</strong>.11<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 9
Produsele meșteșugărești din judEŢul<br />
Cluj, promovate în Ţară și străinăTATE <strong>de</strong><br />
AsociaŢia Meșterilor Populari Clujeni<br />
Bogata moștenire a artei tradiţionale din ju<strong>de</strong>ţul Cluj este continuată și <strong>de</strong>zvoltată astăzi <strong>de</strong> oameni<br />
pasionaţi, dornici să transmită generaţiilor viitoare în<strong>de</strong>letnicirile din gospodăria ţărănească <strong>de</strong><br />
odinioară. Aceștia, în urmă cu 11 ani, s-au reunit în Asociaţia Meșterilor Populari Clujeni, asociaţie ce<br />
reprezintă cu succes ju<strong>de</strong>ţul la târguri și evenimente <strong>de</strong> profil, atât în ţară, cât și în străinătate.<br />
„Întot<strong>de</strong>auna arta tradiţională a fost legată <strong>de</strong> viaţa <strong>de</strong><br />
zi cu zi a omului <strong>de</strong> la ţară care, datorită sensibilităţii<br />
sale interioare, a căutat să își înfrumuseţeze obiectele<br />
<strong>de</strong> lucru, cele legate <strong>de</strong> activităţile casnice, dar și<br />
hainele pe care le purta, mai ales cele <strong>de</strong> sărbătoare.<br />
Astfel, eleganţa liniei și bogăţia ornamentelor <strong>de</strong><br />
pe piesele care alcătuiesc costumul popular, forma<br />
și simplitatea vaselor <strong>de</strong> lut, fineţea crestăturilor <strong>de</strong><br />
pe obiectele <strong>de</strong> lemn, pioșenia cu care sunt pictate<br />
icoanele, migala cu care sunt efectuate motivele<br />
ornamentale <strong>de</strong> pe ouăle încon<strong>de</strong>iate, frumuseţea<br />
podoabelor din mărgele, măiestria cu care sunt<br />
împletite nuielele <strong>de</strong> alun sau răchită, prelucrarea<br />
artistică a osului, precum și dibăcia prelucrării<br />
metalelor, toate oglin<strong>de</strong>sc o parte dintre activităţile<br />
membrilor Asociaţiei Meșterilor Populari Clujeni.”<br />
Dr. Viorica Ciobanu,<br />
președintele Asociaţiei Meșterilor Populari Clujeni<br />
Asociaţia Meșterilor Populari Clujeni a fost<br />
înfiinţată în anul 2006, din iniţiativa câtorva<br />
meșteri populari, împreună cu Centrul Ju<strong>de</strong>ţean<br />
pentru Conservarea și Promovarea Culturii<br />
Tradiţionale Cluj, instituţie aflată în subordinea<br />
Consiliului Ju<strong>de</strong>ţean Cluj. Pentru a afla mai multe<br />
<strong>de</strong>spre activităţile acestei asociaţii reprezentative<br />
pentru arta tradiţională a ju<strong>de</strong>ţului am stat <strong>de</strong><br />
vorbă cu doamna Viorica Ciobanu, președintele<br />
asociaţiei.<br />
10 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
Asociaţia Meșterilor Populari Clujeni este<br />
prezentă constant la târguri și expoziţii. Câţi<br />
membri numără în prezent?<br />
De la înfiinţare și până acum ne putem lăuda cu<br />
peste 200 <strong>de</strong> membri cu o activitate <strong>de</strong>osebită<br />
și care contribuie la conturarea i<strong>de</strong>ntităţii<br />
culturii tradiţionale regionale și naţionale, dar<br />
și la revigorarea meșteșugurilor și promovarea<br />
pe piaţa românească și străină a produselor<br />
meșteșugărești specifice ju<strong>de</strong>ţului Cluj.<br />
Sunteţi bine organizaţi, fiecare meșter face<br />
parte dintr-o anumită breaslă, așa ca odinioară<br />
...<br />
Odată cu creșterea numărului <strong>de</strong> membri și cu<br />
<strong>de</strong>zvoltarea activităţilor, fiecare meșteșug a<br />
<strong>de</strong>venit o breaslă. În prezent, asociaţia numără<br />
opt bresle, fiecare cu un conducător, anume<br />
cel mai priceput meșter. La început ţesăturile<br />
și cusăturile au constituit o singură breaslă<br />
însă, datorită numărului mare <strong>de</strong> meșteri, am<br />
hotărât să le <strong>de</strong>spărţim. Breasla ţesătoarelor<br />
o are conducătoare pe Pălăguţa Hodor, iar cea<br />
a cusătoarelor pe Elvira Gavriș. Ambele sunt<br />
foarte admirate la evenimentele la care participă,<br />
<strong>de</strong>oarece Pălăguţa Hodor face <strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong><br />
ţesut la războiul personal, iar Elvira Gavriș este o<br />
maestră în cusut și în brodat.<br />
Dacă în vechime majoritatea vaselor necesare<br />
pregătirii alimentelor erau confecţionate din lut,<br />
acum ceramica are un rol mai mult <strong>de</strong>corativ.<br />
Membrii acestei bresle, pe langă vase <strong>de</strong> lut,<br />
confecţionează și podoabe pe care le pictează<br />
cu motive tradiţionale. Breasla ceramiștilor este<br />
condusă <strong>de</strong> Sorin Bucur, care nu se <strong>de</strong>sparte<br />
nicăieri <strong>de</strong> roata olarului. Prelucrarea lemnului,<br />
mo<strong>de</strong>larea metalelor și a sticlei sau sculptatul<br />
coarnelor <strong>de</strong> bovină este prelucrarea altor<br />
meșteri ce aparţin altei bresle. Jucării din lemn,<br />
linguri sculptate sau chiar podoabe, toate sunt<br />
realizate <strong>de</strong> membrii breslei prelucrării lemnului<br />
și a metalelor, condusă <strong>de</strong> Palfi Csaba.<br />
Și pictura pe sticlă este bine reprezentată în<br />
cadrul Asociaţiei Meșterilor Populari Clujeni.<br />
Da, așa este. Cel mai vechi centru <strong>de</strong> pictură din<br />
Transilvania se află în ju<strong>de</strong>ţul nostru, în localitatea<br />
Nicula. Din acest sat avem doi meșteri iconari,<br />
<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nte ale Mariei Chifor, primul pictor<br />
<strong>de</strong> icoane din această localitate. Breasla este<br />
condusă <strong>de</strong> Adam Curta, un vestit pictor <strong>de</strong><br />
icoane pe sticlă.<br />
Care sunt celelalte bresle?<br />
Din zona Sic și Chesău avem în asociaţie meșteri<br />
care se ocupă <strong>de</strong> prelucrarea blănurilor și a<br />
pieilor. Printr-o tehnică veche sunt confecţionate<br />
și brodate cojoace, chimire, curele, sau chiar<br />
podoabe din piele. Această breaslă a cojocarilor<br />
este condusă <strong>de</strong> Ilyes Marton. La standurile<br />
târgurilor noastre se pot admira și cumpăra<br />
podoabe din mărgele, sau păpuși îmbrăcate<br />
în costume populare tradiţionale, românești și<br />
maghiare. Acestea sunt făcute în zona Viștea<br />
sau Macău și realizatoarele lor sunt organizate în<br />
breasla mărgelelor, condusă <strong>de</strong> Elisabeta Rus. Nu<br />
ar putea lipsi din componenţa asociaţiei a<strong>de</strong>văraţii<br />
gospodari care ne răsfaţă cu mâncare gătită în<br />
mod tradiţional, sau cu produse <strong>de</strong> panificaţie.<br />
Amintesc doar turta dulce <strong>de</strong> Bonţida sau Luna,<br />
sucurile naturale din fructe <strong>de</strong> pădure, cașul și<br />
brânza, preparatele din carne, toate reunite în<br />
breasla <strong>de</strong> gastronomie, condusă <strong>de</strong> Rigo Ildi.<br />
Aveţi o activitate bogată, cu multe participări<br />
la târguri și expoziţii atât în tară, cât și în<br />
străinătate<br />
De la înfiinţare și până acum am participat la<br />
sute <strong>de</strong> târguri locale, naţionale și internaţionale.<br />
Dintre participările în străinătate amintesc Italia,<br />
Turcia, Polonia, Austria sau Franţa. Un succes<br />
<strong>de</strong>osebit l-am avut la Rockford, în Statele Unite<br />
ale Americii. Aici, cei prezenţi, s-au bucurat <strong>de</strong><br />
icoanele pe sticlă și au gustat din turta dulce în<br />
formă <strong>de</strong> inimioară sau harta României, realizată<br />
un un meșter popular clujean. Chiar și pentru<br />
primarul orașului Rockford pălinca <strong>de</strong> Cojocna a<br />
fost un <strong>de</strong>liciu.<br />
Un<strong>de</strong> pot găsi cei interesaţi produsele realizate<br />
<strong>de</strong> meșterii populari clujeni?<br />
Suntem prezenţi <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>s la târgurile din<br />
oraș, în Piaţa Unirii, în Piaţa Avram Iancu, sau în<br />
alte zone și toţi cei interesaţi pot să admire sau să<br />
cumpere produsele realizate <strong>de</strong> meșterii populari<br />
care fac parte din asociaţie. Dacă cineva își<br />
dorește un anumit produs poate să ne contacteze<br />
și încercăm să fim <strong>de</strong> ajutor. Suntem <strong>de</strong>schiși la<br />
colaborări pentru că ne dorim ca acești oameni<br />
pasionaţi <strong>de</strong> arta tradiţională să fie cunoscuţi <strong>de</strong><br />
cât mai multă lume și produsele realizate <strong>de</strong> ei<br />
cu multă trudă și după tehnici străvechi să fie<br />
apreciate.<br />
Grigore Sâmboan<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 11
În magazinul nostru veţi găsi o colecţie<br />
impresionantă <strong>de</strong> bijuterii lucrate cu o<br />
fineţe <strong>de</strong>osebită. Colecţia noastră<br />
cuprin<strong>de</strong>: verighete, inele <strong>de</strong> logodnă<br />
cu diamant. Realizăm verighete şi inele<br />
<strong>de</strong> logodna cu diamant din aur<br />
galben, alb şi roz prin turnare şi manual.<br />
Executăm verighete la comanda<br />
după mo<strong>de</strong>lul clientului.<br />
VERIGHETE<br />
INELE DE LOGODNA<br />
CU DIAMANT<br />
Verighete Quartz Cluj<br />
www.verighete-quartz.ro<br />
Cluj-Napoca, Str. Baba Novac, Nr. 14<br />
0264 402 284 | +40 724 591 849 | office@verighete-quartz.ro<br />
12 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
<strong>Clujul</strong> trăieşte 13
Platinia - un proiect remarcabil pe piaţa<br />
imobilară clujeană, o nouă <strong>de</strong>stinaţie în<br />
centrul orașului! Cu toţii ne-am întrebat ce<br />
înseamnă acest lucru, ce aduce nou, dacă era<br />
necesar și așa mai <strong>de</strong>parte. Ce am aflat vă<br />
spunem și dumneavoastră, o să remarcaţi că<br />
lucrurile nu sunt <strong>de</strong>loc simple, că investitorii<br />
sunt binevoitori și că așteaptă clujenii la<br />
cumpărături şi la distracţie. Ar trebui mai întâi<br />
să vă spunem că este vorba <strong>de</strong> un proiect<br />
complex, nu este vorba <strong>de</strong>spre un ”alt mall”,<br />
ci <strong>de</strong>spre o galerie comercială centrală, hotel,<br />
restaurante și apartamente pentru locuit, cu<br />
o gradină suspendată spectaculoasa. Situată<br />
pe locaţia fostei fabrici <strong>de</strong> bere Ursus, noua<br />
construcţie are suprafaţa construită <strong>de</strong> 55 <strong>de</strong><br />
mii <strong>de</strong> metri pătraţi, iar costurile ridicării ei<br />
<strong>de</strong>pășesc 25 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> euro.<br />
oraşului, construite cu materiale <strong>de</strong> calitate,<br />
cu o arhitectură <strong>de</strong>osebită și care să ofere<br />
un confort sporit locatarilor. Pentru locatari<br />
a fost creat un pachet <strong>de</strong> servicii premium<br />
care inclu<strong>de</strong>: lounge-ul <strong>de</strong> primire, cardul <strong>de</strong><br />
membru, serviciile <strong>de</strong> concierge hotelier, pază<br />
24/24 și parking subteran. Proiectul a avut un<br />
real succes, toate apartamentele fiind vândute<br />
înainte <strong>de</strong> finalizarea lucrărilor. A urmat o<br />
construcţie similară ca mix <strong>de</strong> funcţiuni și<br />
caracteristici pe strada Constanţa. Cele 2<br />
proiecte însumează 175 <strong>de</strong> apartamente, peste<br />
7000 <strong>de</strong> metri pătraţi <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong> birouri şi alţi<br />
2000 <strong>de</strong> metri <strong>de</strong> spaţii comerciale.<br />
NOUA DESTINAŢIE DIN CENTRUL ORAȘULUI<br />
Conceptul introdus în urmă cu cinci ani a fost<br />
păstrat şi imbunătăţit prin crearea unui mix<br />
<strong>de</strong> funcţiuni inedit atât la nivel local cât şi<br />
national: rezi<strong>de</strong>ntial, comercial şi hotel. Mixul<br />
<strong>de</strong> funcţiuni este dictat şi <strong>de</strong> avantajele oferite<br />
<strong>de</strong> zona în care este amplasat noul proiect,<br />
în imediata proximitate a universităţilor,<br />
campusului stu<strong>de</strong>ntesc, parcului central,<br />
stadionului Cluj Arena sau Sălii Polivalente.<br />
Cele 187 <strong>de</strong> apartamente, dispuse pe șase<br />
nivele, au fost poziţionate in zona nordică,<br />
pentru a fi ferite <strong>de</strong> zgomot, iar locatarii<br />
beneficiază <strong>de</strong> aceleași pachet unic <strong>de</strong><br />
servicii. În plus, au acces direct la galeria<br />
UN PROIECT AMBIŢIOS,<br />
O POVESTE DE SUCCES<br />
Povestea brandului Platinia a început în 2012,<br />
cu primul proiect, Platinia Lounge Resi<strong>de</strong>nce,<br />
construit pe strada Dorobanţilor, un ansamblu<br />
mix: rezi<strong>de</strong>nţial, comercial și birouri. Conceptul<br />
Platinia a fost creat ca un răspuns firesc la o<br />
cerere care nu era suficient acoperită pe piaţa<br />
imobiliară, un concept care să aducă un plus<br />
<strong>de</strong> valoare spaţiului <strong>de</strong> locuit. Ne referim aici<br />
la apartamente situate în zona centrală a<br />
14 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
Clientul Platinia este o persoană care pune<br />
preţ pe calitatea produselor și serviciilor <strong>de</strong><br />
care are nevoie, care pune accent pe calitatea<br />
vieţii personale, este o persoană care are o<br />
viaţă dinamică și activă, care iubește orașul<br />
și zona centrală, este gurmand și vrea să<br />
savureze aromele culinare într-o ambianţă<br />
plăcută, muncește mult, dar iși face timp (în<br />
drum spre casă) să se relaxeze si sa uite <strong>de</strong><br />
problemele <strong>de</strong> peste zi. Este o persoană care<br />
iubește tot ce e nou și mo<strong>de</strong>rn, iubește viaţa<br />
urbană și vrea să simtă pulsul orașului.<br />
comercială și grădina suspendată amenajată<br />
<strong>de</strong>asupra acesteia, care are aproximativ 4000<br />
<strong>de</strong> metri pătraţi, o premieră absolută pentru<br />
Cluj-Napoca!<br />
Un element <strong>de</strong> noutate este si ledscreen-ul<br />
<strong>de</strong> 72 mp, montat pe suprafaţa sud-vestică,<br />
care redă imaginile la o rezolutie <strong>de</strong> excepţie<br />
şi aduce un element hitech faţa<strong>de</strong>i, împreună<br />
cu iluminatul led <strong>de</strong> pe corpul <strong>de</strong> hotel. Apoi,<br />
trebuie menţionat și conceptul introdus <strong>de</strong><br />
investitori ”Platinia Market”, <strong>de</strong> asemena o<br />
premieră absolută pe piaţa locală, un loc un<strong>de</strong><br />
Platinia va aduce împreună producătorii locali,<br />
care vor vin<strong>de</strong> alimente produse după reţete<br />
clasice, fructe și legume proaspete, atent<br />
selectionate, brânzeturi și mezeluri „<strong>de</strong> casă”,<br />
cu alte cuvinte putem cumpăra dintr-un singur<br />
loc produse tradiţionale!<br />
Galeria Comercială Platinia Shopping Center<br />
este amplasată la parterul și la mezaninul<br />
întregului proiect cu o suprafaţă totală<br />
<strong>de</strong> 13.000 <strong>de</strong> mp, cea închiriabilă fiind <strong>de</strong><br />
aproximativ 11.000 mp. Platinia Shopping<br />
Center va gazdui 50 <strong>de</strong> retaileri care vor oferi<br />
vizitatorilor o selecţie variată <strong>de</strong> produse<br />
și servicii, <strong>de</strong> la branduri binecunoscute <strong>de</strong><br />
fashion și beauty, la magazine cu articole<br />
sportive, încălţăminte, electrocasnice, librărie,<br />
papetărie, produse naturiste, bijuterii și jucării.<br />
Vizitatorii vor putea servi masa într-o atmosferă<br />
relaxată, la cele patru restaurante ”à la carte” cu<br />
specific diferit, ce vor dispune <strong>de</strong> terase exterioare<br />
<strong>de</strong>schise într-o piaţetă comună. Restaurantele care<br />
sunt prezente la Platinia Shopping Center sunt<br />
”Marty Plaza”, restaurant cu specific international,<br />
”Chop urban Grill”, care oferă preparate la gratar și<br />
winebar, ”Amagusto”, restaurant cu specific italian<br />
și ”Sakura Asian Cuisine”, sushi bar și gastronomie<br />
asiatică. La intrarea principală, clujenii sunt<br />
întâmpinaţi <strong>de</strong> cafeneaua Meron și Gelateria Beldi.<br />
Pentru cei aflaţi în trecere prin orașul nostru, a fost<br />
construit și hotelul - Platinia Luxury Suites. Acesta<br />
are 120 <strong>de</strong> apartamente, dispuse pe 11 nivele.<br />
Hotelul vă pune la dispoziţie apartamente <strong>de</strong><br />
lux, care vor oferi o privelişte panoramică asupra<br />
oraşului. Hotelul are și două zone multifuncţionale:<br />
~Platinia Business Lounge~, situat în zona <strong>de</strong><br />
receptive, cu servicii <strong>de</strong> printare, scanare sau<br />
copiere documente și un spaţiu multifuncţional<br />
~Meeting& Events Space”, situat la etajul 9, cu<br />
acces la o terasă exterioară proprie. La subsolul şi<br />
<strong>de</strong>misolul ansamblului este pozitionat parkingul<br />
subteran care însumează peste 500 <strong>de</strong> locuri <strong>de</strong><br />
parcare.<br />
Cristina Pintilie Şendrea<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 15
Piata <strong>de</strong> la A la Z - publicitate tiparita si online<br />
DIFUZARE<br />
Ziarul apare sãptãmânal, mar¡ea.<br />
Tiraj <strong>de</strong> peste 20.000<br />
exemplare/sãptãmânã.<br />
Difuzare în 11 ju<strong>de</strong>¡e:<br />
Cluj, Alba, Sãlaj, Bistri¡a-Nãsãud,<br />
Mure¿, Maramure¿, Satu-Mare,<br />
Sibiu, Bihor, Hunedoara, Timi¿.<br />
Cititori din toate categoriile sociale.<br />
Numãr <strong>de</strong> pagini: 120-128.<br />
COMENZI<br />
DOMENII<br />
Comenzile le a¿teptãm pânã vineri, înainte<br />
<strong>de</strong> apari¡ia ziarului.<br />
Beneficia¡i <strong>de</strong> <strong>de</strong>sign gratuit!<br />
Imobiliare<br />
Locuri <strong>de</strong> muncã<br />
Închirieri<br />
Turism<br />
Prestãri servicii<br />
Auto<br />
Animale <strong>de</strong> casã<br />
Agricole<br />
Afaceri<br />
Medicale<br />
Vestimenta¡ie<br />
Articole copii<br />
Utilaje, echipamente<br />
Materiale <strong>de</strong> construc¡ii<br />
¿i altele<br />
Adaugã<br />
anun¡ GRATUIT<br />
¿i vei fi sunat RAPID!<br />
www.piata-az.ro<br />
0264.591.868, 0747.133.411<br />
ziar@piata-az.ro<br />
webmaster@piata-az.ro<br />
Cluj-Napoca, str. V.Fulicea 6/3
La 80 <strong>de</strong> ani FLOAREA COSMI are<br />
propria afacere: confecţionarea opincilor<br />
„Meseria asta e frumoasă<br />
şi bănoasă, iar opincile sunt<br />
foarte căutate”<br />
meșterul popular Floarea Cosmi<br />
Are 80 <strong>de</strong> ani și propria afacere: confecţionarea opincilor. Meșterul popular Floarea<br />
Cosmi din Runcu Salvei este singura din ju<strong>de</strong>ţul Bistriţa-Năsăud care mai practică<br />
această meserie. A învăţat-o <strong>de</strong> la soţul ei, Dumitru Cosmi care, la rândul lui, a <strong>de</strong>prins<br />
meşteşugul în familie.<br />
Mereu veselă și vorbăreaţă, în ciuda greutăţilor<br />
pe care le-a avut în viaţă, Floarea Cosmi spune<br />
că <strong>de</strong> mică a fost învăţată cu munca grea. A<br />
rămas orfană <strong>de</strong> tată la patru ani și a trebuit să<br />
muncească alături <strong>de</strong> mama ei pentru a putea<br />
avea cele necesare. „A fost greu, dar așa-i<br />
viaţa”, spune resemnată bătrâna. „Tata s-o dus<br />
în război și n-o mai venit. O rămas biata mamă<br />
la 28 <strong>de</strong> ani cu tri copile, o soră mai mare <strong>de</strong><br />
șase ani, eu <strong>de</strong> patru și alta <strong>de</strong> doi. Tăt am<br />
întrebat-o pe mama dacă nu vine tata și întrun<br />
târziu ne-o sosit carte că-i mort. Mama ne-o<br />
crescut așă cum o putut. Se ducea la secerat<br />
și la căpălit în sat și când se întorcea acasă ne<br />
aducea mâncarea pe care i-o da oamenii la<br />
care o lucrat ca să avem noi, copilele, ce mânca.<br />
Asta până când ne-am putut câștiga noi pita<br />
cea <strong>de</strong> toate zilele și am crescut și mergeam<br />
cu ea la lucru. Seceram pe brânză, pe slănină,<br />
pe bani, pe ce era. Desculţă mergeam. Seara îi<br />
ziceam mamii: Mamă, nu mai merg că atâta mă<br />
dor mânurile! Dimineaţa coboram din podul<br />
grajdului, acolo dormeam, și iară mergeam<br />
la secerat, că îmi trecea durerea. O fost grea<br />
viaţa, dar am ascultat-o pe mama și tăt lucru<br />
îl știu lucra”.<br />
S-a căsătorit din dragoste și a învăţat să facă<br />
opinci <strong>de</strong> la soţul ei, care s-a stins din viaţă în<br />
urmă cu câţiva ani. „Omul meu o făcut opinci<br />
<strong>de</strong> copil mic. O învăţat <strong>de</strong> la bunicul și <strong>de</strong> la<br />
tatăl lui. O venit <strong>de</strong> ginere și el făcea opincile,<br />
iar eu mergeam și le vin<strong>de</strong>am. Am lucrat<br />
împreună la opinci peste 50 <strong>de</strong> ani. O fost<br />
bună meseria asta și o duc mai <strong>de</strong>parte că îmi<br />
place opincăria”.<br />
Primele opinci le-a făcut singură, într-o zi când<br />
bărbatul îi era dus la câmp. „Le-am stricat și<br />
mi-era așa <strong>de</strong> necaz încât n-am mai știut ce<br />
să fac. Am crezut că le pot repara până venea,<br />
dar n-am reușit. A venit el acasă și m-a văzut<br />
că-s supărată. Ce-ai păţit, mă Floare, <strong>de</strong> ești<br />
supărată?‚ Da, uite, mă Dumitre, am vrut să fac<br />
singură niște opinci și ni că le-am stricat. Las’,<br />
nu-i bai, le fac eu să fie bune, o zis bărbatul<br />
meu, care era un om <strong>de</strong> pace și nu m-a sfădit<br />
niciodată. De atunci a început el să mă înveţe<br />
meseria, spunându-mi mereu că dacă o să învăţ<br />
și eu, o să fiu tot timpul cu bani în buzunar”.<br />
18 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
<strong>Mai</strong> <strong>de</strong>mult, opincile erau făcute din piele <strong>de</strong><br />
vită sau <strong>de</strong> porc tăbăcită, încreţite lateral,<br />
terminate la vârf cu un gurgui, prinse mai apoi<br />
pe picior cu aţă <strong>de</strong> lână, sau cu curele din piele.<br />
Astăzi, sunt un pic mai uşor <strong>de</strong> confecţionat,<br />
<strong>de</strong>oarece materialul necesar fabricării este mai<br />
simplu <strong>de</strong> prelucrat. Tanti Floarea este singura<br />
din zonă care mai ştie șă croiască opincile. Le<br />
face din piele, din cauciuc și din alte materiale.<br />
„Lucrez toată ziua la opinci, nu stau <strong>de</strong>loc. Fac<br />
în jur <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> perechi pe zi. Apoi mă duc la<br />
târguri în toată ţara și vând o pereche cu 20-<br />
30 lei. Sunt foarte căutate acum opincile și îmi<br />
cere lumea să fac și mici, pentru nou-născuţi.”<br />
Munca i-a fost mereu recunoscută, atât în<br />
ju<strong>de</strong>ţ cât şi în ţară. Se poate mândri cu zecile<br />
<strong>de</strong> diplome pe care le-a primit <strong>de</strong>-a lungul<br />
anilor şi cu faptul că încă o caută lumea. Acum,<br />
opincile sunt purtate mai puţin <strong>de</strong> oamenii <strong>de</strong><br />
la ţară şi mai mult <strong>de</strong> interpreţii <strong>de</strong> muzică<br />
populară sau <strong>de</strong> dansatori.<br />
Când nu merge pe la târguri, lelea Floare îşi<br />
ve<strong>de</strong> <strong>de</strong> gospodăria <strong>de</strong> la Runcu Salvei. Are o<br />
casă frumoasă, ridicată în mare parte din banii<br />
obţinuţi din vânzarea opincilor. A fost o femeie<br />
<strong>de</strong>scurcăreaţă şi acest lucru a ajutat-o în viaţă,<br />
mai ales acum când a rămas singură. Nu se<br />
plânge, pentru că este convinsă că Dumnezeu<br />
o va ajuta să treacă peste toate. Chiar dacă<br />
în această lună a împlinit 80 <strong>de</strong> ani, Floarea<br />
Cosmi este <strong>de</strong>cisă să facă opinci cât va mai<br />
trăi. <strong>Mai</strong> <strong>de</strong>mult erau peste 40 <strong>de</strong> opincari în<br />
Bistriţa-Năsăud. Majoritatea au <strong>de</strong>cedat, așa<br />
că a rămas singură în această meserie.<br />
Din păcate, Dumnezeu nu i-a dăruit copii,<br />
pentru că poate aşa lăsa meseria moştenire.<br />
Astfel, singurul regret al opincăresei Floare<br />
Cosmi din Runcu Salvei este că nu are un<br />
ucenic care să-i ducă mai <strong>de</strong>parte meşteşugul.<br />
„La nimeni nu-i place meseria asta. Vin, se uită<br />
și spun: asta-i meserie grea! Eu am încălţat<br />
toată Valea Someșului cu opincile mele. Aș<br />
avea răbdare și acum să învăţ pe cineva, dar<br />
meseria asta se învaţă în ani <strong>de</strong> zile. Au mai<br />
venit unul și altul, au stat câteva zile și au<br />
plecat. Nu le place, ce să fac?. Când mă văd pe<br />
la târguri, unii tineri se râd <strong>de</strong> opinci, iar eu le<br />
spun: Mă, nu vă râ<strong>de</strong>ţi <strong>de</strong> opincă pentru că nu<br />
v-o făcut nimică. Dacă vă place, o cumpăraţi,<br />
dacă nu, tot bună ziua-mi daţi!”.<br />
Opincile făcute <strong>de</strong> meșterul popular Floarea<br />
Cosmi pot fi găsite și în târgurile <strong>de</strong> artă<br />
populară din Cluj-Napoca, un<strong>de</strong> întot<strong>de</strong>auna<br />
opincăreasa vine încălţată cu opinci și<br />
îmbrăcată în costum popular. De asemenea,<br />
oricine dorește, este invitat să-i treacă pragul<br />
casei din Runcu Salvei.<br />
Grigore Sâmboan<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 19
CLUJ NAPOCA, STR IULIU MANIU, NR 17 TEL: 0264 590 677<br />
MOBIL: 0744 684 458, 0721 290 522<br />
EMAIL: office@edil.ro<br />
DEDICAŢI REUŞITEI TALE !<br />
EDIL este o companie specializată în tranzacţii imobiliare,<br />
fiind înfiinţată în 1991 cu scopul <strong>de</strong> a furniza servicii<br />
imobiliare complete.<br />
Existăm pentru a investi şi a construi valoare.<br />
Cu EDIL aveti siguranţa unui partener pentru o investiţie<br />
profitabilă şi <strong>de</strong> asemenea promptitudine în soluţionarea<br />
fiecărei tranzacţii.<br />
Misiunea noastră este<br />
<strong>de</strong> a oferi servicii<br />
imobiliare complexe şi<br />
<strong>de</strong> calitate<br />
care să confere<br />
OAMENILOR<br />
siguranţă şi bunăstare<br />
20 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
Salonul Promesis este lângă tine<br />
şi în viaţa ta <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> ani.<br />
Sloganul nostru<br />
"O promisiune care te emoţionează",<br />
ne-a călăuzit paşii alături <strong>de</strong> voi.<br />
Vă multumim şi vă oferim<br />
Colecţia <strong>2017</strong><br />
la preţuri promoţionale.<br />
Rochii <strong>de</strong> mireasă<br />
Rochii <strong>de</strong> gală<br />
Costume pentru bărbaţi<br />
Accesorii<br />
Ne găsiți in CLUJ-NAPOCA<br />
str. Horea, <strong>nr</strong>. 64<br />
Tel: 0264 432 122<br />
0744 567 495<br />
romesis<br />
o promisiune care te emoţionează<br />
www.promesis.ro
Tporfi<br />
ReNașterea<br />
Tporfi t<br />
<strong>de</strong> carte bună<br />
REALIZĂM ȘI<br />
- Calendare <strong>de</strong> perete, <strong>de</strong> birou, triptice<br />
și <strong>de</strong> buzunar<br />
- Broșuri capsate, Broșate cu PUR sau EVA<br />
- Pliante<br />
- Flyere<br />
- Afișe<br />
- Cărti <strong>de</strong> vizită<br />
- Agen<strong>de</strong> datate și nedatate<br />
- Cataloage<br />
- Registre<br />
- Invitații<br />
- Meniuri<br />
Ș m:<br />
Relații la<br />
0765 428 345<br />
0364 505 627<br />
porfi@nasea.r<br />
fabo: /porfinase<br />
55
CE-AR FI CLUJUL FĂRĂ<br />
TRANSYLVANIA COLLEGE?<br />
Imaginaţi-vă această situaţie….<br />
Când aram mici părinţii ne spuneau <strong>de</strong>s (aduceţi-vă aminte!)…”Dacă aș fi avut eu parte <strong>de</strong> școală așa<br />
cum ai tu, aș fi ajuns <strong>de</strong>parte!” Noi ce putem să le mai spunem copiilor noștri, care au la dispoziţie<br />
informaţii, proiecte educaţionale, <strong>de</strong> voluntariat, <strong>de</strong> călătorii, care au parte <strong>de</strong> atenţie, <strong>de</strong> dragoste și în<br />
plus <strong>de</strong> timp pentru a le face pe toate. Nici un copil, sau foarte puţini, chiar și la noi în România, nu mai<br />
este nevoit să muncească pentru a se întreţine sau pentru a supravieţui….<br />
…Am făcut această introducere pentru a vă prezenta în această lună o activitate <strong>de</strong>osebită a<br />
reprezentanţilor Transylvania College Cluj-Napoca. Cei care au învestit, au riscat și (cred că sunteţi <strong>de</strong><br />
aceeași părere cu noi), au câștigat, într-un domeniu extrem <strong>de</strong> disputat pe meleagurile noastre, cel al<br />
educaţiei.<br />
O TABĂRĂ PENTRU LIDERI<br />
Transylvania Lea<strong>de</strong>rship Camps, este un proiect<br />
<strong>de</strong> suflet al Fundatiei Transylvania College și<br />
se află <strong>de</strong>ja la a cincea ediţie, semn că direcţia<br />
aleasă este cea bună. Și spunem <strong>de</strong> suflet pentru<br />
că activitatea <strong>de</strong> vacanţă s-a născut ca răspuns<br />
la întrebarea ”Ce putem să le oferim copiilor,<br />
astfel ca experienţa lor <strong>de</strong> viaţă să crească,<br />
încre<strong>de</strong>rea și calităţile lor să fie stimulate, să se<br />
<strong>de</strong>zvolte armonios?”. Răspunsul s-a concretizat<br />
rapid; o îmbinare a tradiţiilor românești cu natura,<br />
cu simplitea oferită <strong>de</strong> aceasta, cu aprecierea<br />
valorilor oferite <strong>de</strong> locuitorii unei zone cunoscute<br />
<strong>de</strong> munte din Cluj, Băișoara. Să nu uităm <strong>de</strong> aerul<br />
curat, <strong>de</strong> priveliște...<br />
Totul a început <strong>de</strong> fapt în urmă cu 20 <strong>de</strong> ani.<br />
Atunci, reprezentanţii fundaţiei au recuperat<br />
o poartă maramureseană, au restaurat-o și au<br />
ridicat-o într-un loc izolat, printre brazi. În scurt<br />
timp, alte trei case din Maramureș, vechi <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong><br />
ani, și-au găsit locul aici. Totul începea să capete<br />
sens, o tabără pentru copii era <strong>de</strong>cizia firească,<br />
dar casele aveau nevoie <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare. Pas<br />
cu pas, toate lucrurile au fost înfătuite, iar acum<br />
complexul își așteaptă în fiecare vară musafirii.<br />
La “Village on the Hill” are loc în fiecare vară<br />
”Tabara <strong>de</strong> Lea<strong>de</strong>rship si Mindfulness”. Poate<br />
sună pretenţios, dar rezulatele obţinute aici sunt<br />
merituoase, iar<br />
activitatea constituie an <strong>de</strong> an, o punte<br />
<strong>de</strong> comunicare între Romania și America,<br />
îndrumătorii și lectorii fiind <strong>de</strong> acolo. Copii află<br />
lucruri noi <strong>de</strong>spre lumea largă și posibilităţile <strong>de</strong><br />
care pot dispune, dar accentul se pune tot pe<br />
promovarea frumoaselor tradiţii românești.<br />
Programul taberei este creat special pentru<br />
a consolida principiile <strong>de</strong> lea<strong>de</strong>rship si<br />
responsabilizare ale participanţilor, învaţându-i<br />
să răspundă la provocările vieţii, să persevereze<br />
și să-și <strong>de</strong>scopere creativitatea prin artă sau<br />
meșteșuguri. Anul acesta copiii vor participa la<br />
un program nou intitulat “service learning” și vor<br />
primi o diplomă “Lea<strong>de</strong>rship in action”, necesară<br />
pentru portofoliul <strong>de</strong> înscriere la facultate. Se<br />
anunţă multe lucruri interesante…excursii la<br />
Peștera Scărișoara, Salina Turda, patru zile <strong>de</strong><br />
drumeţii prin Transilvania și multe altele.<br />
Detalii pe www.villageonthehill.ro sau pe<br />
facebook villageonthehill<br />
Cristina Pintilie Şendrea<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 23
OPERA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ DIN CLUJ-NAPOCA<br />
24 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
GALA OPERELOR CLUJENE<br />
Opera Naţională Română Cluj-Napoca și Opera Maghiară din<br />
Cluj într-un regal liric, cu ocazia ZILELOR CLUJULUI <strong>2017</strong><br />
Cu prilejul ediţiei din acest an a Festivalului Zilele<br />
<strong>Clujul</strong>ui, o parte dintre artiștii Operei Naţionale<br />
Române Cluj-Napoca și ai Operei Maghiare<br />
clujene s-au reunit sub bagheta dirijorilor Adrian<br />
Morar și Flaviu Mogoșan pentru a aduce în faţa<br />
dumneavoastră, sâmbătă, 27 mai, începând<br />
cu ora 20.00, momente memorabile din<br />
repertoriul <strong>de</strong> operă, în ipostaze clasice sau mai<br />
puţin obișnuite. Nu vor lipsi, <strong>de</strong>sigur, Orchestra<br />
și Corul Operei Române, care vor asigura, pe<br />
lângă acompaniamentul soliștilor vocali, și<br />
unele intervenţii pur corale sau instrumentale,<br />
<strong>de</strong> mare efect.<br />
Veţi recunoaște melodia Barcarolei din<br />
Povestirile lui Hoffmann <strong>de</strong> Offenbach și<br />
celebrul Duet al florilor din opera Lakmé <strong>de</strong><br />
Léo Delibes, într-un colaj electro-orchestral<br />
<strong>de</strong> Flaviu Mogoșan și Alex Malschi, veţi regăsi<br />
seninătatea și strălucirea mozartiană în aria<br />
Reginei Nopţii O zittre nicht, mein lieber Sohn<br />
din opera Flautul fermecat, pronunţatul umor al<br />
lui Gioacchino Rossini în aria lui Don Magnifico<br />
din La Cenerentola, dar și amplul dramatism al<br />
lui Giuseppe Verdi. Pasiunea <strong>de</strong> esenţă iberică<br />
a Principesei Eboli din Don Carlo, rugăminţile<br />
fierbinţi pe care Leonora i le adresează Contelui<br />
<strong>de</strong> Luna în duetul Udite? Come albeggi din<br />
Trubadurul sau discursul tulburător al lui<br />
Amneris în duetul cu Aida sunt doar câteva<br />
dintre situaţiile redate cu expresivitate sporită<br />
în muzica verdiană, în interpretarea soliștilor<br />
și a ansamblurilor clujene. Nu lipsește nici<br />
tandreţea îndrăgostiţilor Rodolfo și Mimi din<br />
Boema <strong>de</strong> Giacomo Puccini, sublimul Corului<br />
pelerinilor din opera Tannhäuser a lui Richard<br />
Wagner și nici solemnitatea finalului <strong>de</strong> act II al<br />
operei Aida <strong>–</strong> Gloria all’Egitto, ad Isi<strong>de</strong>, care va<br />
încheia programul <strong>de</strong> concert.<br />
Vi se conturează, așadar, posibilitatea <strong>de</strong><br />
a admira și a vă bucura <strong>de</strong> complexitatea<br />
emoţională a genului operei, în interpretări<br />
inedite, în cadrul festiv al Zilelor <strong>Clujul</strong>ui!<br />
Dirijori: Adrian Morar, Flaviu Mogoșan<br />
Regia artistică: Dan Lupea<br />
Maestru <strong>de</strong> cor: Emil Maxim<br />
Regie scenă: Alina Nistor<br />
Prezintă: Marius Constantinescu<br />
Irina Săndulescu Bălan, Apollónia Egyed (Opera<br />
Maghiară), Carmen Gurban, Oana Trîmbiţaș,<br />
Ibolya Vigh (Opera Maghiară), Iulia Merca,<br />
Andrada Ioana Roșu, Sorin Lupu, Sandor Balla<br />
(Opera Maghiară), Petru Burcă, Cristian Hodrea,<br />
Simonfi Sandor<br />
În program:<br />
1. Colaj electro-orchestral <strong>de</strong> Flaviu Mogoșan<br />
& Alex Malschi: Jacques Offenbach <strong>–</strong> Barcarolle<br />
din opera Les Contes d’Hoffmann & Léo Delibes<br />
<strong>–</strong> Duetul florilor din opera Lakmé<br />
Egyed Apollónia, Iulia Merca & DJ<br />
Dirijează: Flaviu Mogoșan<br />
2. Wolfgang Ama<strong>de</strong>us Mozart: Die Zauberflöte<br />
(,,Flautul fermecat”) <strong>–</strong> O zittre nicht, mein<br />
lieber Sohn (Aria Reginei Nopţii)<br />
Vigh Ibolya<br />
3. Gioachino Rossini: La Cenerentola<br />
(,,Cenușăreasa”) <strong>–</strong> Conciossiacosaché (Aria lui<br />
Don Magnifico)<br />
Cristian Hodrea & Corul <strong>de</strong> bărbaţi<br />
4. Gaetano Donizetti: Don Pasquale <strong>–</strong> Cheti,<br />
cheti immantinente (Duet Don Pasquale <strong>–</strong><br />
Malatesta) Petru Burcă & Sandor Balla<br />
5. Giuseppe Verdi: Don Carlo <strong>–</strong> Nei giardin<br />
<strong>de</strong>l bello <strong>–</strong> Canzone <strong>de</strong>l velo (Scena și aria<br />
Principesei Eboli)<br />
Iulia Merca, Oana Trîmbiţaș & Corul <strong>de</strong> femei<br />
6. Giuseppe Verdi: Aida <strong>–</strong> Fu la sorte <strong>de</strong>ll’armi<br />
a’ tuoi funesta (Duet Amneris <strong>–</strong> Aida)<br />
Andrada Ioana Roșu & Carmen Gurban<br />
7. Giuseppe Verdi: Il trovatore (,,Trubadurul”) <strong>–</strong><br />
Udite? Come albeggi (Duet Contele <strong>de</strong> Luna <strong>–</strong><br />
Leonora)<br />
Balla Sandor & Egyed Apollónia<br />
8. Giacomo Puccini: La bohème (,,Boema”) <strong>–</strong> O<br />
soave fanciulla (Duet Rodolfo <strong>–</strong> Mimi)<br />
Sorin Lupu & Irina Săndulescu Bălan<br />
9. Richard Wagner: Tannhäuser <strong>–</strong> Beglückt darf<br />
nun dich (Corul pelerinilor)<br />
Corul<br />
10. Giuseppe Verdi: Aida <strong>–</strong> Gloria all’Egitto, ad<br />
Isi<strong>de</strong> (Final act II)<br />
Carmen Gurban, Andrada Ioana Roșu, Sorin<br />
Lupu, Cristian Hodrea, Petru Burcă, Simonfi<br />
Sandor & Corul<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 25
ZORBA<br />
Spectacol extraordinar<br />
<strong>de</strong> balet, în premieră<br />
naţională absolută<br />
Evenimentul excepţional<br />
al primăverii lirice, pe scena<br />
Operei Naţionale Române din<br />
Cluj-Napoca,<br />
Vineri, 26 mai <strong>2017</strong><br />
Opera Naţională Română din Cluj-Napoca are<br />
<strong>de</strong>osebita plăcere <strong>de</strong> a vă invita Vineri, 26 mai<br />
<strong>2017</strong>, <strong>de</strong> la ora 18:30, la evenimentul extraordinar<br />
al acestei primăverii lirice, oferit în premieră<br />
naţională absolută: Spectacolul <strong>de</strong> balet<br />
”ZORBA”, <strong>de</strong> Mikis Theodorakis.<br />
Pus în operă pentru prima dată pe o scenă din<br />
ţara noastră, spectacol-premieră oferă spre<br />
primă audiţie naţională această capodoperă<br />
elenă emblematică, aranjată pe muzica celui<br />
mai mare compozitor grec contemporan, Mikis<br />
Theodorakis, în concepţia artistică <strong>de</strong> excepţie<br />
semnată <strong>de</strong> Lorca Massine, unul dintre cei mai<br />
renumiţi coregrafi ai lumii.<br />
După o incursiune fascinantă <strong>de</strong>butată cu<br />
premiera sa mondială la Arena din Verona în anul<br />
1988, continuată cu peste 5.000 <strong>de</strong> reprezentaţii<br />
<strong>de</strong> un succes fulminant pe scenele a peste 30 <strong>de</strong><br />
teatre <strong>de</strong> pe patru continente, creaţia simbol ne<br />
va impresiona scena autohtonă cu inconfundabilul<br />
său parfum elen într-o amplă distribuţie ce<br />
reunește soliștii, Ansamblul <strong>de</strong> Balet, Orchestra<br />
și Corul Operei Naţionale Române din Cluj-<br />
Napoca, sub bagheta dirijorului Adrian Morar, în<br />
concepţia artistică a maestrului Lorca Massine,<br />
prezent la Cluj pentru excepţionalul eveniment.<br />
Spectacolul <strong>de</strong> balet prezentat în două acte și<br />
23 <strong>de</strong> tablouri ne a<strong>de</strong>menește pe pași <strong>de</strong> dans<br />
în legendara poveste a grecului Zorba, <strong>de</strong>sprins<br />
din romanul omonim al lui Nikos Kazantzakis,<br />
fiind însufleţit <strong>de</strong> libretul și coregrafia semnate <strong>de</strong><br />
Lorca Massine. Spectacolul coregrafic a provocat<br />
o senzaţie ce urma să facă istorie, <strong>de</strong>clanșând<br />
explozia fără prece<strong>de</strong>nt a încasărilor din întreaga<br />
lume, muzica sa fiind creată <strong>de</strong> renumitul<br />
Mikis Theodorakis, care a transformat coloana<br />
sonoră a celebrului film cu Anthony Quinn într-o<br />
capodoperă simfonică.<br />
Baletul ZORBA continuă să spună povestea<br />
acestui fascinant personaj, un om al contradicţiilor<br />
și un suflet liber, care își trăiește viaţa după<br />
propria filosofie. O poveste <strong>de</strong>spre dragoste,<br />
prietenie, pasiune, în care ne regăsim cu toţii!<br />
De la Paris la Rio, <strong>de</strong> la Roma la Buenos Aires,<br />
Israel, Australia și Orientul Mijlociul <strong>–</strong> aplauzele<br />
fulminante și entuziasmul publicului vor răsuna și<br />
în sala <strong>de</strong> spectacol a Operei Naţionale Române<br />
din Cluj, Vineri, 26 mai, în faţa unui spectacol ce<br />
atinge inimile tuturor celor care îl văd!<br />
Vă așteptăm!<br />
Biletele vă sunt disponibile la Agenţia teatrală și<br />
online, pe www.biletmaster.ro<br />
Paula Șandor<br />
Simona Corina Dor<strong>de</strong>a<br />
26 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
Ne găsiţi în Cluj-Napoca, în cartierul Mănăștur,<br />
Aleea Padin, peste drum <strong>de</strong> Piaţa Flora<br />
Telefon 0745 258 422
CĂSUŢA BUNICII<br />
Bunătăţi cum numai la bunici mănânci!<br />
Produse tradiţionale pregătite cu grijă și cu pricepere, așa cum se făceau mai <strong>de</strong>mult în zona<br />
Sălajului, îi asteaptă pe clujeni la „Căsuţa bunicii”, un loc un<strong>de</strong> te întorci în timp, atât prin<br />
produsele pe care le poţi savura, cât și prin <strong>de</strong>corul special realizat <strong>de</strong> cea care a venit cu<br />
i<strong>de</strong>ea inedită <strong>de</strong> afacere: Voichiţa Groza, o pasionată <strong>de</strong> arta și cultura tradiţională.<br />
Un spaţiu amenajat cu farfurii și ulcele din lut,<br />
ștergare și feţe <strong>de</strong> masă ţesute în război, te<br />
îmbie să-i treci pragul și să vezi ce se petrece<br />
înăuntru. Un miros îmbietor <strong>de</strong> plăcintă și pâine<br />
te învăluie imediat ce intri în magazinul <strong>de</strong><br />
produse tradiţionale, situat pe Aleea Padin din<br />
cartierul Mănăștur, peste drum <strong>de</strong> Piaţa Flora.<br />
Totul a pornit din dorinţa <strong>de</strong> a aduce pe piaţa<br />
din Cluj-Napoca produse ce se pregăteau în<br />
satul tradiţional. „Dintot<strong>de</strong>auna mi-am dorit să<br />
consum produse sănătoase și am gătit foarte<br />
mult acasă. În ultima vreme programul îmi era<br />
încărcat și așa am încercat să găsesc în comerţ<br />
produse tradiţionale, în special <strong>de</strong> panificaţie,<br />
fără amelioratori și conservanţi. Nu am găsit.<br />
Deși mulţi comercianţi spun că produsul lor<br />
este fără amelioratori, mi-am dat seama că<br />
este doar poveste, doar amăgire. Și atunci<br />
m-am gândit să încerc să <strong>de</strong>zvolt această i<strong>de</strong>e<br />
care mă frământa <strong>de</strong> peste zece ani”, spune<br />
Voichiţa Groza.<br />
Înainte să <strong>de</strong>schidă linia <strong>de</strong> producţie și<br />
<strong>de</strong>sfacere din cartierul Mănăștur, Voichiţa a<br />
făcut și a comercializat plăcinte pe lespe<strong>de</strong>,<br />
produs tradiţional așa cum se pregătește în<br />
zona sa natală, Gălpâia, din ju<strong>de</strong>ţul Sălaj. „Am<br />
învătaţ <strong>de</strong> la bunica și <strong>de</strong> la mama mea și am<br />
făcut plăcinte aproximativ doi ani. Plăcinta pe<br />
lespe<strong>de</strong>, proaspăt frământată, coaptă și servită<br />
clienţilor a fost foarte apreciată și căutată în<br />
cartierul Zorilor, acolo un<strong>de</strong> aveam punctul <strong>de</strong><br />
lucru”.<br />
Poate că i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> a diversifica produsele și<br />
<strong>de</strong> a se muta într-un spaţiu generos ar mai<br />
fi rămas la dospit dacă proprietarul un<strong>de</strong> își<br />
<strong>de</strong>sfășura activitatea n-ar fi vândut spaţiul<br />
respectiv. „A trebuit să găsesc rapid un alt<br />
loc <strong>de</strong>oarece, pe lângă mine, mai trăiesc încă<br />
șase familii, am șase angajaţi. Întâmplător am<br />
găsit un spaţiu mult mai mare și atunci m-am<br />
gândit să-l utilizez la maxim. Și așa a pornit<br />
i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta o gamă largă <strong>de</strong> produse<br />
tradiţionale”.<br />
O fotografie veche din arhiva familiei,<br />
inspiraţie pentru imaginea firmei<br />
Amenajarea spaţiului a durat aproape două<br />
luni, <strong>de</strong>oarece Voichiţa Groza este foarte<br />
atentă la <strong>de</strong>talii și și-a dorit ca cei care trec<br />
pragul magazinului să se simtă cu a<strong>de</strong>vărat<br />
în casa bunicilor. Pereţii au fost <strong>de</strong>coraţi cu<br />
farfurii și ulcele din lut, cu ștergare și alte<br />
obiecte din casa ţărănească, iar feţele <strong>de</strong><br />
masă sunt și ele așa ca în vechime, ţesute în<br />
război. „Mi-am dorit să creez, în primul rând,<br />
o atmosferă <strong>de</strong> familie, caldă și primitoare,<br />
un<strong>de</strong> clientul să poată ve<strong>de</strong>a cum se produc<br />
preparatele, ce ingrediente se folosesc. De<br />
asemenea, pot și <strong>de</strong>gusta produsele, înainte<br />
<strong>de</strong> a le cumpăra. Așa că am amenajat totul<br />
ca să te ducă cu gândul la interiorul unei<br />
case ţărănești, bineînţeles partea <strong>de</strong> servire,<br />
pentru că partea <strong>de</strong> producţie trebuie să<br />
în<strong>de</strong>plinească anumite standar<strong>de</strong> din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re sanitar-veterinar.”<br />
I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>numi firma „Căsuţa bunicii” a<br />
venit <strong>de</strong> la o fotografie din arhiva familiei,<br />
realizată în anul 1951, semn că tot ceea ce face<br />
și dorește să aducă pe piaţă are o tradiţie.<br />
„Sunt foarte fericită când clienţii mă întreabă:<br />
Cine e bunica? Am folosit ca și imagine a firmei<br />
o fotografie veche, în care este surprins tatăl<br />
meu la vârsta <strong>de</strong> trei ani, alături <strong>de</strong> bunica lui,<br />
străbunica mea, Veronica Groza, în satul meu<br />
natal, Gălpâia”.<br />
Pe lângă acest fapt, este e o tradiţie în familia<br />
Voichiţei Groza <strong>de</strong> a <strong>de</strong>ţine o afacere în<br />
domeniu. Părinţii ei au o firmă în ju<strong>de</strong>ţul Sălaj,<br />
tot <strong>de</strong> panificaţie, prima brutărie autorizată ca<br />
28 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
produs tradiţional românesc, în anul 1998. „Ei<br />
s-au axat doar pe pâine. Eu am vrut să pun în<br />
practică tot ce am învăţat în copilărie, tot ce<br />
am văzut că pregăteau acasă mama și bunica<br />
mea. La noi nu se cumpărau niciodată produse<br />
din comerţ, totul se pregătea acasă, pe loc.<br />
Și așa mi-am dorit să le arăt și altora aceste<br />
produse, cât sunt <strong>de</strong> gustoase și <strong>de</strong> sănătoase”.<br />
Peste 20 <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> patiserie<br />
În momentul <strong>de</strong> faţă, la „Căsuţa bunicii”, pot<br />
fi găsite peste 20 <strong>de</strong> produse <strong>de</strong> patiserie.<br />
„Facem pâine tradiţională, pâine cu cartofi,<br />
în tăvi, pentru că la mine, în Sălaj, nu se făcea<br />
pâine direct pe vatră ci se cocea în „tăpșii”,<br />
cum se spune tradiţional. De asemenea, avem<br />
pâine din făină integrală <strong>de</strong> grâu, plăcinte<br />
pe lespe<strong>de</strong>, vorbim <strong>de</strong>spre 11 sortimente, 11<br />
umpluturi - brânză <strong>de</strong> oaie, <strong>de</strong> vacă, varză,<br />
cartofi, silvoiţă, miere, nucă și așa mai <strong>de</strong>parte.<br />
Totodată, producem cozonac și chec, bunica<br />
mea îi spunea turtă turnată și se făcea doar la<br />
sărbătorile mari. Apoi facem mălai dulce, turtă<br />
dulce, ciocolată <strong>de</strong> casă, salam <strong>de</strong> biscuiţi și<br />
pancove. Toată materia primă din care se<br />
fac preparatele nu este din comerţ, ci <strong>de</strong> la<br />
producători locali, autorizaţi ecologic”.<br />
Înainte <strong>de</strong> a fi cumpărate, produsele se<br />
<strong>de</strong>gustă<br />
Ca în orice domeniu, Voichiţa a întâmpinat și<br />
greutăţi. În primul rând, investiţia în amenajarea<br />
spaţiului a fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> costisitoare. Apoi, a<br />
fost nevoie <strong>de</strong> respectarea anumitor standar<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> calitate pentru a reuși să îmbine i<strong>de</strong>ea cu<br />
ceea ce se cere în amenajarea unui spaţiu <strong>de</strong><br />
alimentaţie publică.Totodată e nevoie <strong>de</strong> multă<br />
răbdare. „Clientul trebuie să te <strong>de</strong>scopere,<br />
trebuie să-i explici ce conţine fiecare produs<br />
în parte. Oamenii sunt bombardaţi cu foarte<br />
multe reclame și așa au <strong>de</strong>venit neîncrezători.<br />
Este acum un trend ca toată lumea să spună că<br />
face produse tradiţionale fără amelioratori, fără<br />
coloranţi și conservanţi, însă nu e așa. Atunci<br />
când oamenii intră și găsesc aceste produse,<br />
care sunt cu totul diferite <strong>de</strong> ce găsesc pe<br />
piaţă, trebuie să-le explici <strong>de</strong> ce arată așa și să<br />
le oferi ocazia să <strong>de</strong>guste acel produs, ca să<br />
poată face o comparaţie. Așa am început să<br />
educ clienţii și am recurs la a le oferi, doar ca<br />
exemplificare, produse cu amelioratori, pentru<br />
a avea la dispoziţie produsul tradiţional, curat<br />
și cel cu amelioratori, să creadă că ceea ce le<br />
spun eu este a<strong>de</strong>vărat”.<br />
Produsele tradiţionale, livrate direct la<br />
domiciliul clujenilor<br />
Căsuţa bunicii a fost inaugurată <strong>de</strong> mai bine<br />
<strong>de</strong> o lună. Zilnic se produc și se vând aici în<br />
jur <strong>de</strong> 400 <strong>de</strong> plăcinte și cam 100 <strong>de</strong> pâini.<br />
„Totul se face pe loc și se vin<strong>de</strong> în aceeași zi.<br />
Cele mai cautate sunt acum plăcintele, pâinea<br />
și cozonacii”. Voichiţa Groza a planuri mari și<br />
dorește să-și exindă activitatea. De asemenea,<br />
cre<strong>de</strong> că în maxim trei luni va putea să livreze<br />
direct, la locuinţa consumatorilor, produsele<br />
<strong>de</strong> panificaţie.<br />
Încrezătoare, cu o echipă tânără și mereu<br />
atentă cu clienţii, Voichiţa Groza este sigură<br />
că afacerea va crește tot mai mult, <strong>de</strong>oarece<br />
majoritatea clujenilor au înteles ce înseamnă<br />
să mănânci sănătos. „Eu îi în<strong>de</strong>mn să aibă<br />
încre<strong>de</strong>re în produsele noastre. Pentru cei care<br />
doresc informaţii <strong>de</strong>spre cum sunt realizate, eu<br />
sunt prezentă zilnic, <strong>de</strong> dimineaţa până seara în<br />
magazin. De asemenea, pot avea la dispoziţie<br />
toată gama <strong>de</strong> produse pentru a le <strong>de</strong>gusta.<br />
Totodată pot să-i ajut să facă o comparaţie, să<br />
înţeleagă tot ce înseamnă produs tradiţional,<br />
produs sănătos, faţă <strong>de</strong> un produs realizat din<br />
alte ingrediente ce ne pot pune sănătatea în<br />
pericol”.<br />
Grigore Sâmboan<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 29
30 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
GEORGIANA LOBONŢ<br />
Tânăra interpretă<br />
pentru care muzica înseamnă TOTUL<br />
Legănată <strong>de</strong> cântecele și <strong>de</strong> braţele mamei și ale<br />
bunicii, Georgiana Lobonţ a început să îndrăgească<br />
<strong>de</strong> mică satul și muzica populară. S-a născut în Gherla<br />
și provine dintr-o familie în care muzica, dansul și<br />
tradiţiile sunt păstrate la loc <strong>de</strong> cinste. Rampa <strong>de</strong><br />
lansare pe drumul cântecului a fost la vârsta <strong>de</strong> patru<br />
ani, când a participat la emisiunea <strong>de</strong> televiziune<br />
pentru copii, Tip Top Minitop. Pe urmă, a făcut parte<br />
din grupul „Colindiţa<strong>–</strong>Zestrea”, coordonat <strong>de</strong> Marinela<br />
și Constantin Istici.<br />
Tot din dragoste pentru cântec și din dorinţa <strong>de</strong> a afla părerile specialiștilor <strong>de</strong>spre talentul ei, a<br />
participat la numeroase concursuri și festivaluri <strong>de</strong> folclor, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> s-a întors cu premii importante.<br />
În anul 2005, la Festivalul Naţional <strong>de</strong> Folclor „Felician Farcașiu”, a obţinul premiul III și astfel a fost<br />
remarcată <strong>de</strong> regretata Marioara Murărescu. Așa a ajuns să participe la câteva emisiuni Tezaur Folcloric<br />
<strong>de</strong> la Televiziunea Română. Tot în acel an, după ce a participat la concursul „Muguri <strong>de</strong> Tezaur“, a<br />
fost remarcată <strong>de</strong> coregrafii Neluţu și Camelia Motoc <strong>de</strong> la ansamblurile „Tradiţii” și „Doina”, cu care<br />
colaborează și în prezent, având numeroase turnee în ţară și în străinătate.<br />
Pe scenă mă simt regină<br />
Pentru Georgiana Lobonţ, născută în zi <strong>de</strong> primăvară, pe 9 aprilie, muzica înseamnă totul. „Fără muzică<br />
nu aș fi eu. Iubesc atât <strong>de</strong> mult ceea ce fac, încât dacă ar fi să mă mai nasc încă o dată, cu siguranţă tot<br />
interpretă <strong>de</strong> folclor aș fi”. Dealtfel, scena este locul un<strong>de</strong> Georgiana se simte întot<strong>de</strong>auna în largul ei.<br />
Mereu veselă, reușeste să le transmită celor ce o ascultă o stare <strong>de</strong> bine și poftă <strong>de</strong> viaţă. „Publicul mă<br />
face să trec prin toate stările posibile, pentru că întot<strong>de</strong>auna este receptiv la ceea ce transmit eu, mă<br />
iubește și astfel, pe scenă, mă simt regină”.<br />
Frumoasa interpretă, absolventă a Școlii Populare <strong>de</strong> Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca, secţia cânt<br />
popular, clasa profesoarei Ana Strîmturean, este stu<strong>de</strong>ntă la Facultatea <strong>de</strong> Drept din Cluj. Și pe plan<br />
personal Georgiana este împlinită și fericită. Și-a întâlnit dragostea, iar anul trecut s-a căsătorit. „Bunul<br />
Dumnezeu mi-a dăruit un soţ care mă susţine foarte mult și care mi-a <strong>de</strong>venit impresar, iar acum tot ce<br />
facem, facem împreună”.<br />
Dacă aș putea, aș umbla mereu îmbrăcată în costumul popular<br />
În anul 2010 Georgiana Lobonţ și-a lansat primul album, intitulat „Mi-o spus frunza fagului”. În 2014<br />
a î<strong>nr</strong>egistrat cântecul „Vin nuntașii după mine”, care i-a adus cel mai mare succes <strong>de</strong> până acum. Așa<br />
că, acest cântec, va da și titlul celui <strong>de</strong>-al doilea album al interpretei, care ne promite că va fi lansat în<br />
toamnă, la Cluj-Napoca.<br />
Deoarece iubește oamenii și îi place să le asculte poveștile <strong>de</strong> viaţă, <strong>de</strong> ceva timp Georgiana mo<strong>de</strong>rează<br />
o emisiune la radio. „Pentru mine muzica nu e o meserie, ci e parte din mine. E o plăcere întot<strong>de</strong>auna<br />
să cânt și, dacă aș putea, aș umbla mereu îmbrăcată în costumul popular!”.<br />
Tuturor colegilor, colaboratorilor și cititorilor revistei <strong>Clujul</strong> <strong>Trăiește</strong> le doresc multă<br />
sănătate, bucurii şi în<strong>de</strong>plinirea tuturor dorinţelor!<br />
Facebook: Georgiana LOBONŢ | Telefon: 0754.554.772<br />
Grigore Sâmboan<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 31
0745 - 524 057<br />
0756 - 595 444<br />
facebook/salon Dya<br />
www.salondya.ro<br />
www.rochiimireasacluj.ro
STOC NOU<br />
VARA<br />
10<br />
MAI<br />
Cluj Napoca<br />
B-dul 21 Decembrie<br />
- lângă Piaţa Mărăşti<br />
STOC NOU<br />
VARA<br />
15<br />
MAI<br />
Cluj Napoca<br />
P-ţa Unirii, <strong>nr</strong>. 26, fosta Dorna<br />
Orar: L-V: 9.00 - 20.00<br />
S: 10.00 - 14.00
Daniel Barnuti<br />
commercial & food photography<br />
www.danielbarnuti.com<br />
the world is my studio
Marea Familie Shanghai<br />
<strong>Mai</strong> bine să guști o dată, <strong>de</strong>cât să auzi <strong>de</strong> o sută <strong>de</strong> ori!<br />
Un prieten este un drum, spune un proverb<br />
chinezesc. După vizita la Restaurantul Shanghai<br />
<strong>de</strong> pe Calea Turzii <strong>nr</strong>.42, am prins cu a<strong>de</strong>vărat<br />
tâlcul înţelepciunii chineze. A<strong>de</strong>seori drumul se<br />
face mergând sau....<strong>de</strong>schizând un restaurant.<br />
Nu unul obișnuit însă, ci unul aparte, cu specific<br />
chinezesc, cum nu mai era altul în Cluj. Povestea<br />
Restaurantului Shanghai începea în anul 1998,<br />
prin unirea eforturilor a trei asociaţi, un chinez și<br />
doi români: Yuan Dong, Călin Mureșan și Iacob<br />
Ungur. I<strong>de</strong>ea a venit după ce Yuan Dong le-a gătit<br />
într-o seară <strong>de</strong> revelion tuturor celor prezenţi la<br />
petrecere. Directorul <strong>de</strong> acum al restaurantului,<br />
Călin Mureșan, era <strong>de</strong>ja un admirator al bucătăriei<br />
chineze, în urma unei călătorii în Germania. Avea<br />
i<strong>de</strong>i, avea viziune. La fel și Yuan Dong care gătise<br />
timp <strong>de</strong> cinci ani în armată pentru ofiţerii chinezi,<br />
dar avea experienţă și ca economist într-un<br />
minister din China. Viziunea fără acţiune însă, este<br />
doar un vis cu ochii <strong>de</strong>schiși, așa că s-au apucat<br />
serios <strong>de</strong> treabă. Au <strong>de</strong>schis împreună primul<br />
restaurant un<strong>de</strong>va pe strada Brâncuși, într-un<br />
spaţiu <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mic, <strong>de</strong> aproximativ 40 <strong>de</strong> mese,<br />
cu bar și terasă. Succesul a fost peste așteptări.<br />
Domnul Mureșan se amuză acum amintindu-și<br />
cum au apelat la prietenii din apropiere, pentru a<br />
face rost <strong>de</strong> veselă, tacâmuri sau scrumiere, care<br />
s-au dovedit a fi insuficiente în faţa avalanșei<br />
<strong>de</strong> clienţi. Acum râ<strong>de</strong> și în legătură cu faptul că<br />
meniul era scris <strong>de</strong> mână. De mare ajutor a fost<br />
și doamna Eva Mureșan care i-a susţinut mereu<br />
cu i<strong>de</strong>i, cu sugestii și <strong>de</strong> ce nu, cu celebra intuiţie<br />
feminină. Zece ani au rămas în acel spaţiu și <strong>de</strong>si<br />
s-au extins în timp, totuși la un moment dat s-a<br />
dovedit a fi neîncăpător, așa că au <strong>de</strong>cis să se<br />
mute.<br />
Imediat ce ajungi la Restaurantul Shanghai, ai<br />
senzaţia că mergi acasă la cineva. Realizezi încă<br />
<strong>de</strong> la intrare că pășești într-un spaţiu prietenos<br />
și ești întâmpinat <strong>de</strong> oameni zâmbitori. Ca<br />
să parafrazez tot un proverb chinezesc, cine<br />
nu zâmbește, n-ar trebui să-și mai <strong>de</strong>schidă<br />
restaurantul dimineaţa. O clădire simplă cu<br />
etaj, cu scară interioară și spaţii <strong>de</strong> luat masa,<br />
ingenios separate. Un <strong>de</strong>sign atractiv, care<br />
îmbină cultura bogată a Chinei cu elementele<br />
mo<strong>de</strong>rne. Restaurantul are un look clar, curat, nu<br />
exagerat <strong>de</strong> sofisticat. Pune în evi<strong>de</strong>nţă câteva<br />
elemente tradiţionale prin reprezentaţii grafice<br />
minimale, paravane, statuete discret așezate prin<br />
colţuri, lampioane, muzică ambientală, pe scurt,<br />
un restaurant cu personalitate! Cuvântul “Yue”<br />
(muzica) înseamnă tot anturajul organizat si<br />
festiv al vietii societăţii chineze din vechi timpuri.<br />
Conceptul acestui cuvant inclu<strong>de</strong> în sine poezie,<br />
dans, pictură, arhitectură și chiar aranjarea<br />
mesei. Terasa care se va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> în curând este<br />
tot un punct <strong>de</strong> atracţie. Dându-ţi realmente<br />
senzaţia unui pavilion chinezesc, aceasta este<br />
într-un mod fericit compartimentată prin<br />
paravane din lemn cu mici scobituri, care-ţi dau<br />
iluzia oglinzii. Și aici lampioanele suspendate,<br />
36 povesti<strong>de</strong>suflet.ro
plantele, apa care ţâșnește dintr-o piatră <strong>de</strong><br />
poveste (pentru că are o poveste!), toate creează<br />
o veritabilă stare Zen, peste tot simţindu-se<br />
colaborarea cu un <strong>de</strong>signer inspirat. Se știe că<br />
arhitectura chineză este unica din lume axată<br />
pe construcţii <strong>de</strong> lemn, care reflectă concepţia<br />
chinezilor bazată pe principiile moralitaţii și<br />
frumuseţile naturii. Ei urmăresc în<strong>de</strong>aproape<br />
armonia dintre construcţie și cadrul natural,<br />
caută frumuseţea în simplitate și mo<strong>de</strong>stie.<br />
Precum oamenii locului, cei care muncesc aici,<br />
funcţionează ca o a<strong>de</strong>vărată echipă și sunt ca<br />
o familie: Marea Familie Shanghai! Și nu doar<br />
că lucrează împreună, dar se susţin și se ajută<br />
reciproc chiar în momentele mai <strong>de</strong>licate din<br />
viaţă. De aceea au și <strong>de</strong>venit angajaţi <strong>de</strong>votaţi,<br />
toţi se simt valorizaţi și vin cu drag la muncă,<br />
iar dacă dove<strong>de</strong>ști că ești bun, poţi fi <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> repe<strong>de</strong> promovat. Unii se pensionează <strong>de</strong><br />
aici. Nu s-au fi<strong>de</strong>lizat doar angajaţii, <strong>de</strong>sigur, ci<br />
și clienţii. Cei mai mulţi se reîntorc aici pentru<br />
gustul autentic al mâncării, câteva dintre<br />
bucătărese au fost formate <strong>de</strong> Yuan Dong însuși,<br />
ele rămânând până astăzi. Gustul mâncării și-a<br />
păstrat autenticitatea și chiar s-a îmbunătăţit<br />
pe parcurs, spune domnul Mureșan zâmbind.<br />
În semn <strong>de</strong> preţuire, câteva dintre preparatele<br />
din meniu poartă chiar numele bucătăreselor<br />
sau al unora dintre ospătari, ceea ce mi se pare<br />
remarcabil: preparatul Doamna Elena, preparatul<br />
Doamna Vali, preparatul domnul Bebe și așa mai<br />
<strong>de</strong>parte... Acesta este <strong>de</strong> fapt secretul succesului:<br />
mâncarea și relaţiile umane! De asemenea,<br />
domnul Călin subliniază că nu folosesc glutamat<br />
<strong>de</strong> monosodiu la prepararea mâncării, ei ţin la o<br />
„<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă naturală”, și nu „una artificială” faţă<br />
<strong>de</strong> mâncare. Au oferte speciale, meniul zilei, Luna<br />
Seniorilor, Luna persoanelor cu dizabilităţi, ofertă<br />
<strong>de</strong> meniu gratuit pentru elevi, reduceri pentru<br />
ziua <strong>de</strong> naștere ș.a. Au investit și ţin în aceeași<br />
măsură la conceptul <strong>de</strong> fast-food, în Cluj existând<br />
mai multe locaţii <strong>de</strong> acest fel, au <strong>de</strong>zvoltat<br />
serviciile <strong>de</strong> livrare la birou sau la domiciliu. De<br />
asemenea, există și conceptul <strong>de</strong> franciză preluat<br />
chiar <strong>de</strong> către unul dintre angajaţi și extins prin<br />
evenimente outdoor. O performanţă a fost și<br />
premiul oferit <strong>de</strong> revista HRB, care le-a acordat<br />
titlul „Restaurantul anului 2009 în România”.<br />
Surprinzător sau nu, domnul Călin Mureșan este<br />
un om <strong>de</strong> afaceri care-l invocă <strong>de</strong>s pe Dumnezeu<br />
și îmi spune că, în ciuda aparenţelor, lucrurile<br />
mereu se aranjează spre mai bine! Dumnezeu<br />
a vrut să <strong>de</strong>monstreze că este posibil ca un<br />
restaurant chinezesc să reziste și fără un bucătar<br />
chinez, glumește domnul Mureșan și îmi spune<br />
că tare și-ar dori ca Yuan Dong, întors în China<br />
între timp, să fie și el prezent la petrecerea <strong>de</strong> 20<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la anul. Este convins că o afacere are și<br />
o componentă spirituală.<br />
Întrebat fiind <strong>de</strong>spre reţeta succesului, îmi spune<br />
senin: Dumnezeu este proprietarul afacerii<br />
<strong>de</strong> succes și mi-a încredinţat-o mie spre<br />
administare. Dar dacă nu ar fi angajaţii mei,<br />
oameni <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re, ce aș putea eu să fac <strong>de</strong><br />
unul singur? O afacere este <strong>de</strong> succes atunci<br />
când îţi permiţi să pleci liniștit în concediu fără<br />
telefon, fără laptop și fără frică, știind că ai pe<br />
cine te baza.<br />
Ce sfat le-ar da tinerilor întreprinzători? Să nu<br />
se gân<strong>de</strong>ască imediat la câștig sau la faimă, să<br />
se gân<strong>de</strong>ască la afacerea care este în primul<br />
rând pentru clienţi. Să vrei să oferi oamenilor<br />
ceva bun, și acel bun ţi se va întoarce! O lecţie<br />
<strong>de</strong> business, o lecţie <strong>de</strong> viaţă: banii vin și trec,<br />
relaţiile umane rămân!<br />
Ca să închei, aș spune că există într-a<strong>de</strong>văr<br />
câteva lucruri care ne vor face mai înţelepţi:<br />
cărţile pe care le citim, oamenii pe care-i întâlnim<br />
și, ca să păstrăm contextul, mâncarea pe care o<br />
savurăm. Așa că eu vă sfatuiesc să mergeţi, să<br />
ve<strong>de</strong>ţi și să savuraţi, pentru că, vorba celor <strong>de</strong><br />
la Restaurantul Shanghai, „mai bine să guști o<br />
dată, <strong>de</strong>cât să auzi <strong>de</strong> o sută <strong>de</strong> ori!”<br />
Diana Găucă<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 37
Departe <strong>de</strong> frenezia orașului, Restaurantul<br />
Aroma îţi oferă un cadru retras, intim și<br />
elegant <strong>de</strong> un<strong>de</strong> poţi admira orașul <strong>de</strong><br />
pe Someș, în toată splendoarea lui. Toate<br />
acestea completate <strong>de</strong> un răsfaţ culinar oferit<br />
<strong>de</strong> echipa <strong>de</strong> bucătari condusă <strong>de</strong> către Chef<br />
Ionuţ Lupu și <strong>de</strong> vinurile atent selecţionate<br />
<strong>de</strong> către personalul nostru specializat. Aroma<br />
este locul perfect pentru o cină romantică sau<br />
o cină cu prietenii, însă atunci când vine vorba<br />
<strong>de</strong> petreceri private și corporate, sălile noastre<br />
modulare se pliază pe cerinţele clienţilor,<br />
având o capacitate adaptabilă, găzduind între<br />
40 și 260 persoane. Toate astea, întregite <strong>de</strong><br />
un meniu diversificat ca la carte din bucătăria<br />
internaţională și preparate mereu proaspete și<br />
<strong>de</strong>licioase. Orarul standard <strong>de</strong> funcţionare al<br />
restaurantului este între orele 13:00 și 23:00,<br />
însă suntem flexibili solicitărilor clienţilor și<br />
ne adaptăm evenimentului vostru!<br />
Rezervări si Evenimente:<br />
Calea Turzii, <strong>nr</strong>. 329<br />
Telefon: 0264 480 010<br />
0723 264 455 - OANA BORODI<br />
E-mail: aroma@restaurant-aroma.ro<br />
Site: www.restaurant-aroma.ro<br />
Facebook: www.facebook.com/<br />
AromaRestaurantCluj<br />
În anotimpul cald, am pregătit pentru tine<br />
un loc special: Terasa Aroma. Acest spaţiu<br />
<strong>de</strong>schis, amenajat cu mult bun gust și eleganţă,<br />
îţi permite să savurezi cele mai rafinate<br />
preparate ale noastre, într-un spaţiu <strong>de</strong>schis,<br />
<strong>de</strong>asupra minunatului Cluj. Vei simţi că<br />
orașul îţi este la picioare și garantăm <strong>de</strong>plina<br />
relaxare în acest loc ascuns <strong>de</strong> agitaţia<br />
urbană. Dacă îţi dorești un eveniment <strong>de</strong> vară<br />
<strong>de</strong>osebit, îţi punem la dispoziţie terasa, care<br />
are o capacitate <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> persoane. Terasa<br />
Aroma este locul perfect pentru celebrarea<br />
unei cununii civile, a unui botez sau a unei<br />
petreceri între prieteni sau colegi.<br />
Te așteptăm cu drag!
Mihai Trif<br />
interpret <strong>de</strong> folclor şi iniţiator <strong>de</strong> campanii umanitare<br />
Şi-a dorit <strong>de</strong> mic să facă parte dintr-un ansamblu <strong>de</strong> dansuri populare şi acolo a <strong>de</strong>scoperit că are<br />
talent <strong>de</strong> a cânta. Au urmat multe concursuri şi festivaluri, care i-au adus premii importante şi un<br />
nume în folclorul clujean. Însă, o problemă gravă <strong>de</strong> sănătate, i-a schimbat în urmă cu șase ani modul<br />
<strong>de</strong> a privi viaţa şi oamenii. Astfel că Mihai Trif, pe lângă spectacole şi evenimente, iniţiază campanii<br />
umanitare şi redă speranţa la viaţă sau la un trai mai bun pentru sute <strong>de</strong> oameni.<br />
Mă bucur că reușesc să-i fac pe oameni fericiţi<br />
Dragostea pentru dansurile populare şi-a făcut<br />
loc în inima şi-n sufletul lui Mihai Trif pe la 10 ani.<br />
Impulsionat <strong>de</strong> faptul că toţi prietenii şi colegii<br />
făceau parte din ansamblul Cununiţa <strong>de</strong> la Turda, a<br />
pus <strong>de</strong>oparte banii <strong>de</strong> dulciuri primiţi <strong>de</strong> la părinţi<br />
și și-a urmat visul. „Ai mei nu au fost <strong>de</strong> acord<br />
pentru că acest lucru implica niște costuri, iar eu<br />
nu proveneam dintr-o familie care să-și permită<br />
să mă trimită la astfel <strong>de</strong> activităţi”. Întâlnirea<br />
cu profesoara Maria Drăgușin, îndrumătoarea<br />
mai multor artiști români, i-a schimbat viaţa.<br />
A fost cea care i-a dat încre<strong>de</strong>re că trebuie să<br />
urmeze calea cântecului popular. Rezultatele nu<br />
au întârziat să apară, astfel că Mihai Trif a adunat<br />
zeci <strong>de</strong> premii la festivaluri importante din ţară.<br />
În urmă cu șase ani, parcursul muzical s-a<br />
întrerupt. Medicii i-au <strong>de</strong>pistat o tumoare la un<br />
picior. „Am stat un an în casă și m-am rugat lui<br />
Dumnezeu să îmi mai <strong>de</strong>a o șansă la viaţă, cu<br />
promisiunea că dacă am să mă vin<strong>de</strong>c, voi face<br />
numai bine. Șansa am primit-o și <strong>de</strong> atunci am<br />
început să îmi trăiesc altfel viaţa, să mă axez mai<br />
mult în a-i face pe oameni fericiţi”. Mihai s-a ţinut<br />
<strong>de</strong> cuvânt și din banii pe care-i câștigă la diverse<br />
evenimente la care e invitat, o parte ajung la<br />
persoanele care se confruntă cu situaţii limită.<br />
<strong>Mai</strong> mult, organizează el evenimente caritabile.<br />
Întrebat care este crezul său în viaţă, Mihai Trif<br />
nu stă pe gânduri și răspun<strong>de</strong> prompt: „Cred<br />
în Dumnezeu și în minunile Lui! Eu am primit o<br />
șansă să mai trăiesc și consi<strong>de</strong>r că aceasta este<br />
cea mai mare realizare a vieţii mele. Cred că am<br />
primit șansa asta ca să-i ajut pe ceilalţi”.<br />
Ca artist, ca om, Mihai Trif este foarte iubit <strong>de</strong><br />
public. În perioada când a lucrat în radio primea<br />
scrisori, sau pur și simplu oamenii îl căutau în<br />
redacţie ca să-l vadă și să-i mulţumească pentru<br />
că le face viaţa mai frumoasă.<br />
Mihai Trif este un om fericit. Fericirea lui se<br />
alimentează din fericirea celorlalţi, fie că e vorba<br />
<strong>de</strong> oamenii pe care-i ajută, sau <strong>de</strong> cei cărora le<br />
organizează cu profesionalism evenimentele<br />
unice din viaţă: aniversări sau nunţi. „Mă bucur<br />
că, la finalul unui eveniment, lumea mă sărută,<br />
mă strânge în braţe. Mă bucur că reușesc să fac<br />
sute <strong>de</strong> oameni fericiţi”.<br />
Grigore Sâmboan<br />
<strong>Clujul</strong> trăieşte 39
Elite Business Club, clubul femeilor anteprenor, acum și la Cluj!<br />
‘Femeia este cam totul în lumea asta. De-a lungul timpului, femeile au initiat războaie sau le-au<br />
potolit, femeia a rupt bariere <strong>de</strong> mentalităti și a făcut să dispară mitul că „unele profesii sunt<br />
doar pentru bărbati”.<br />
In zilele noastre, femeia mo<strong>de</strong>rnă lucrează sau și-a <strong>de</strong>schis propria afacere în domenii care,<br />
cândva au fost consi<strong>de</strong>rate a fi doar pentru bărbați. Azi, femeia se afirmă și își face simțită<br />
prezența mai ales în domeniul anteprenoriatului. De la un pasiune se naste o i<strong>de</strong>e <strong>de</strong> afacere.’<br />
Bianca Tudor, fondator și președinte Elite Business Women<br />
Elite Business Club, clubul femeilor anteprenor<br />
Dacă esti anteprenoare, vrei să te faci auzită sau pur și simplu vrei să cunoști oameni din<br />
domeniul anteprenoriatului, Elite Business Club este locul un<strong>de</strong> poți afla lucruri noi și poți intra<br />
în contact cu anteprenoarele <strong>de</strong> succes ale României. Suntem prezente în București,<br />
Constanța. Cluj, Brașov, Iași,Cluj Napoca, Rm. Vâlcea, dar și international, la Lisabona<br />
și Londra!<br />
Ce este inedit la Elite Business Club?<br />
Aducem împreuna oameni <strong>de</strong> afaceri, mentori <strong>de</strong> business în calitate <strong>de</strong> speakeri și<br />
antreprenori, astfel încât să existe schimbul <strong>de</strong> know how efectiv între participanți și speaker-ii<br />
invitați.<br />
<strong>Mai</strong> mult <strong>de</strong>cât atât, toți participanții își prezintă afacerea la secțiunea <strong>de</strong> networking organizat!<br />
Elite Business Women continuă sesiunile <strong>de</strong> networking & antreprenoriat marca Elite cu a XX a,<br />
respectiv a XXI ediție a evenimentului Elite Business Club, la Cluj și București, finalul lunii<br />
Aprilie <strong>2017</strong>!<br />
Te invităm șă te înscrii și tu, trimite un email la contact@elitewomen.org!<br />
Fondată <strong>de</strong> Bianca Tudor, ELITE Business Women este prima organizație din România<br />
<strong>de</strong>dicată femeilor antreprenor, care și-a propus să creeze nu doar o comunitate <strong>de</strong> business,<br />
ci și un spațiu care facilitează împărtășirea experiențelor și <strong>de</strong>zvoltarea afacerilor, prin crearea<br />
unei rețele axate pe performanță și profitabilitate.<br />
Femeile-antreprenor se pot afilia reţelei Elite Business Women şi pot <strong>de</strong>veni beneficiari ai<br />
proiectului “Media Kit pentru IMM-uri”, accesând website-ul www.elitewomen.org.
www.adax.ro<br />
Locul un<strong>de</strong> visele mașinii tale <strong>de</strong>vin realitate !<br />
Societate comercială specializată în vânzarea<br />
<strong>de</strong> anvelope auto, jante din oțel și aliaj,<br />
uleiuri și accesorii auto, ateliere proprii<br />
pentru service roți și hotel <strong>de</strong> anvelope.<br />
Cluj-Napoca, str. Aurel Vlaicu, <strong>nr</strong>. 148-150<br />
ADRIAN BELA MACARIE<br />
0722-22.81.95<br />
adrian.macarie@adax.ro<br />
Magazin (consiliere) : 0264-411.691 ; 0264-414.667 ;<br />
Mobil : 0722-619.317<br />
E-mail : office@adax.ro ; contabilitate@adax.ro<br />
VLAD ADRIAN MACARIE<br />
0727-37.27.25<br />
vlad.macarie@adax.ro
TIFF <strong>2017</strong><br />
Cel mai mare festival <strong>de</strong> film din<br />
România și unul dintre cele mai<br />
așteptate evenimente ale anului,<br />
Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Film<br />
Transilvania, va avea loc la Cluj-<br />
Napoca între 2 și 11 iunie. Vă așteaptă<br />
peste 200 <strong>de</strong> filme noi, unele multipremiate,<br />
întâlniri cu nume mari ale<br />
cinematografiei mondiale, concerte și<br />
evenimente în spaţii neconvenţionale,<br />
petreceri în fiecare seară și activităţi<br />
<strong>de</strong>dicate copiilor.<br />
Deschi<strong>de</strong>re „regală” - „Regele Belgiei”<br />
și vocile misterioase ale Bulgariei<br />
Regele Belgiei/ King of the Belgians,<br />
comedia scrisă și regizată <strong>de</strong> Peter Brosens<br />
și Jessica Woodworth, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> oficial<br />
TIFF vineri, 2 iunie, <strong>de</strong> la 20.45, în Piaţa<br />
Unirii din Cluj-Napoca. Personajele pitorești<br />
din film vor fi pe scena TIFF, iar una dintre<br />
surprizele serii va fi concertul extraordinar<br />
al corului „Sirenelor <strong>de</strong> la Marea Neagră”,<br />
formaţia feminină din film, în frunte cu Nina<br />
Nikolina, ve<strong>de</strong>tă a muzicii populare în<br />
Bulgaria.<br />
Alain Delon <strong>–</strong> pentru prima dată<br />
în România<br />
Pentru contribuţia sa artistică excepţională,<br />
TIFF îi va acorda în acest an marelui actor<br />
Alain Delon Premiul pentru întreaga carieră.<br />
Dacă <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ţi să staţi până la final <strong>de</strong><br />
TIFF, îl vei putea întâlni pe 9 iunie, în Piaţa<br />
Unirii, un<strong>de</strong> va avea loc proiecţia specială<br />
a filmului Afacerea Pigot (1981), thrillerul<br />
regizat <strong>de</strong> Alain Delon, avându-l pe<br />
îndrăgitul actor francez și în rol principal.<br />
Îl vei putea urmări și în Cercul roșu (1970),<br />
care se va bucura <strong>de</strong> o proiecţie specială în<br />
cadrul Retrospectivei Jean-Pierre Melville.<br />
Weekend la Castel<br />
Pe 3 și 4 iunie, Weekend la Castel revine<br />
la Bonţida, cu ateliere creative, jocuri și<br />
spectacole pentru cei mici în timpul zilei și<br />
evenimente speciale pentru cei mari după<br />
lăsarea serii: Roar (r. Noel Marshall, 1981)<br />
<strong>–</strong> consi<strong>de</strong>rat „cel mai periculos film făcut<br />
vreodată”, și proiecţia în aer liber a celebrului<br />
Metropolis, al lui Fritz Lang, pe muzica<br />
orchestrei Filarmonicii <strong>de</strong> Stat Transilvania<br />
din Cluj.<br />
Concerte și cine-concerte<br />
Cu o zi înainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea TIFF, pe 1<br />
iunie, în cadrul a două evenimente speciale,<br />
unul <strong>de</strong> la 12:00 (pentru copii), altul <strong>de</strong> la<br />
19:00, Christine Ott revine la Cluj cu cineconcertul<br />
Lotte, mon amour. <strong>Mai</strong> exact,
muzică originală care însoţesc minunatele<br />
animaţii cu siluete ale lui Lotte Reiniger din<br />
anii 30-50. Sâmbătă, pe 3 iunie, <strong>de</strong> la ora 19:00,<br />
britanicii <strong>de</strong> la Public Service Broadcasting<br />
aduc un mix fascinant <strong>de</strong> indie, electro și<br />
infuzii <strong>de</strong> pop cu mostre audio din arhivele<br />
publice și materiale <strong>de</strong> propagandă, însoţit<br />
<strong>de</strong> un show vizual spectaculos. The General,<br />
capodopera din 1926 cu Buster Keaton,<br />
va fi însoţită la TIFF <strong>de</strong> muzica originală a<br />
trio-ul francez Diallèle, în cine-concertul <strong>de</strong><br />
luni, 5 iunie, <strong>de</strong> la ora 20:00. Tot la CCS va<br />
avea loc și proiecţia documentarului Regii<br />
manelelor/ The New Gipsy Kings (r. Liviu<br />
Tipuriţă), urmată <strong>de</strong> <strong>de</strong> un concert Kana<br />
Jambe - miercuri, pe 7 iunie, <strong>de</strong> la ora 19:00.<br />
Concerte în biserici<br />
Concertul lui Jozef van Wissem (coloana<br />
sonoră <strong>de</strong> pe Only Lovers Left Alive, al lui Jim<br />
Jarmusch) va avea loc la Biserica Evanghelică<br />
Luterană, iar britanicul Charlie Cunningham<br />
va concerta la Biserica Reformată Calvină, în<br />
timp ce Biserica Romano-Catolică va găzdui<br />
Moartea obosită a lui Fritz Lang, însoţit <strong>de</strong><br />
improvizaţiile geniale ale lui Thierry Escaich,<br />
la orga bisericii.<br />
Premieră Povestea iubirii<br />
Cel mai recent film regizat <strong>de</strong> Radu Mihăileanu<br />
se lansează în România la TIFF, luni, pe 5<br />
iunie, în Piaţa Unirii. Echipa se va întoarce<br />
pentru o proiecţie specială și în satul Dâncu,<br />
un<strong>de</strong> au avut loc parte din filmări. Renumitul<br />
actor britanic Derek Jacobi va fi prezent la<br />
eveniment.<br />
filme <strong>de</strong> gen, o alternativă excelentă la cele<br />
venite <strong>de</strong> la Hollywood.<br />
Film Food<br />
Conceptul e simplu și <strong>de</strong>licios: proiecţii<br />
<strong>de</strong> filme urmate <strong>de</strong> urmate <strong>de</strong> petreceri<br />
gastronomice susţinute <strong>de</strong> chefi renumiţi:<br />
Anul acesta, savurăm Totul <strong>de</strong>spre grătarul<br />
argentinian, Savoarea Turciei, Soul.<br />
Filme <strong>de</strong> neratat<br />
Dintre filmele <strong>de</strong> neratat anul acesta la TIFF:<br />
Despre trup și suflet/ On Body and Soul (r.<br />
Ildiko Enyedi), premiat cu Ursul <strong>de</strong> Aur la<br />
Berlin, sau filme aduse imediat după lansarea<br />
<strong>de</strong> la Cannes <strong>–</strong> Jeannette (r. Bruno Dumont)<br />
și Frost (r. Sharunas Bartas). De la Festivalul<br />
<strong>de</strong> la Veneţia vine Frantz (r. Francois Ozon).<br />
Iar din seria <strong>de</strong> documentare, <strong>de</strong> bifat Safari<br />
(r. Ulrich Seidl), Devil’s Freedom (r. Everardo<br />
Gonzalez) sau Austerlitz (r. Sergei Loznitsa).<br />
Tot aici vei avea ocazia să vezi în premieră<br />
filme românești.<br />
InfiniTIFF<br />
Un spaţiu al inovaţiei și experimentelor va fi<br />
inaugurat anul acesta - InfiniTIFF, amenajat<br />
în fosta Casă <strong>de</strong> Modă din Cluj-Napoca. Între<br />
3 și 10 iunie, InfiniTIFF va prezenta o selecţie<br />
amplă <strong>de</strong> filme realizate în Virtual Reality<br />
(VR), un program <strong>de</strong> filme interactive pe<br />
marele ecran, Doom Room <strong>–</strong> o instalaţie<br />
unică, precum și ateliere în care se vor crea<br />
experienţe VR.<br />
Petreceri și concerte la Casa TIFF<br />
Ca în fiecare an, Casa TIFF găzduiește<br />
super experienţe artistice: concerte <strong>de</strong> jazz,<br />
rock alternativ, soul și muzică populară din<br />
Bulgaria.<br />
ALT.ROM.COM<br />
Este anul comediilor romantice altfel la TIFF,<br />
așa că vei găsi în programul festivalului cele<br />
mai noi, mai trăsnite și mai efervescente