Occidentul romanesc-76

occidentul romanesc
www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania
Ziar
GRATUIT
Anul VII - Nr. 76 / 24 pagini
IUNIE 2017
Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!
Ministrul românilor de pretutindeni:
Dorim ca centrele comunitare
să fie o casă a românilor
„Centrele comunitare au drept scop asigurarea coeziunii comunităților de români din afara granițelor țării,
reprezentativitatea acestora, organizarea de proiecte și programe cu caracter cultural, educativ, artistic în
scopul promovării realităților istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor, valorilor naționale și a identității…”
Pagina 04
Limba română nu a fost
invitată la Gala „10 ani
de Limbă, Cultură şi
Civilizaţie românească în
Spania”
„Pentru noi, imigranţii
români, limba română este
comoara pe care o păstrăm în
sufletul nostru, rămâne graiul
adânc înrădăcinat în...”
Pagina 07
Români de succes pe Costa
Blanca
„Îmbinând eleganța cu
rafinamentul, arta culinară
cu serviciile de înaltă calitate
oferite de către personalul
special calificat, restaurantul
Transilvania a devenit un…”
Pagina 12-13
Pianistul român care
„dăruie” sănătate cu
mănuşile de box
„Alexandru Lăcătuş nu mai
este, astăzi, o prezenţă activă
în lumea boxului profesionist,
dar nici nu s-a îndepărtat de
ring. Îşi dedică…”
Pagina 18
Spania intensifică
verificările la frontierele
terestre, pe aeroporturi
și în zonele turistice
„Ministerul Afacerilor Externe
informează cetăţenii români
care se află, tranzitează sau
intenţionează să călătorească
pe teritoriul Regatului…”
Pagina 23
Ziua Copilului va fi
marcată și în San Pedro
del Pinatar, pe 11 iunie
„Asociația Hispano-Română
„Un Corazon, Dos Mares” din
regiunea Murcia, organizează
un amplu eveniment în...”
Pagina 08
Nevoia de dialog și de
toleranță
„Toleranța înseamnă și
flexibilitate, adică să-i accepți
cu ușurință pe cei din jur, cu
dreptul lor de a fi așa cum își
doresc. Promovarea toleranței
și modelarea atitudinilor…”
Pagina 14
Visitar Rumania en coche,
en tren, en barco…
„Hablar de Rumanía es
hablar de una compleja
historia, de mitos como el del
manido Conde Drácula y de
acontecimientos mucho más
recientes que han agitado...”
Página 20

02
IUNIE
2017
Adrese şi informaţii utile
REPREZENTAREA
DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI
ÎN REGATUL SPANIEI
Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso
XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5
linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail:
secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.
com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail:
agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare
economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@
embajadaderumania.es
Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa:
Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/
917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-
17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León,
Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila,
Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife)
•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de
deces sau accidente rutiere)
Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la
Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul:
10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915
590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro
Consulatul General al României la Barcelona •Adresa:
Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare
pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle,
Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax:
0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro,
consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http://
barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00
(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare,
între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate)
•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,
Lerida, Tarragona), Insulele Baleare
Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza
Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177
•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se
primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30-
17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă:
0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)
•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra,
Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa,
Vizcaya), Navarra, La Rioja
Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida
Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la
Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964
212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964
257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă:
0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau
alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi:
de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte
notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00),
de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare
documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu,
fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte),
14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc.,
cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei
de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis
în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:
Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)
Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,
13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226
825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926
231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere
documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea
actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe,
oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.)
•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de
arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea
Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete,
Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)
Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@
informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954
230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri,
orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-
16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă:
0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă,
accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva,
Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea
Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla
Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de
Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429
•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare.
ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere
solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de
urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente,
decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel)
Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera
Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950
625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail:
almeria@mae.ro
Sesiune de informare privind finanțările
pentru proiecte disponibile din partea
Ministerului Românilor de Pretutindeni
La data de 3 iunie a.c.,
Ambasada României în
Regatul Spaniei a organizat
o sesiune de informare pentru
asociațiile românești din
S pania privind finanțările
disponibile din partea
Ministerului Românilor de
Pretutindeni, cu participarea
ministrului pentru românii de
pretutindeni.
Ministrul Andreea Păstîrnac
a prezentat, cu acest prilej,
obiectivele și proiectele
ministerului pentru românii
de pretutindeni, în vederea
conservării, afirmării și promovării
identității culturale
și lingvistice românești peste
hotare. În acest context, a descris
prioritățile proiectului
„Limba română, educație și
comunicare”, dezvoltat de
Ministerul pentru Românii
de Pretutindeni în colaborare
cu Ministerul Educației
Publicație lunară gratuită
Produs și editat de:
EL OCCIDENTE RUMANO
Depósito Legal: M-30588-2013
FONDATORI:
Kasandra Kalmann Năsăudean
Florin Valentin Barbu
COORDONATOR:
Michael Harrison Cronkite
Naționale. Fiecare dintre
asociațiile participante la întâlnire
a avut posibilitatea
de a primi răspunsuri pe loc
la întrebări privind procedurile
de finanțare din partea
MRP și diverse situații cu
care se confruntă în cursul
activității în Spania în sprijinul
comunității românești.
Ambasadoarea României
DIRECTOR GENERAL ( Spania):
Kasandra Kalmann-Năsăudean
REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:
Camelia Jula
Eduard Rudolf Roth
SENIORI EDITORI:
Costin Tuchilă
Dan Caragea
Letiţia Coza
Puşa Roth
Vavila Popovici
Zoe Stoleru Martí
în Regatul Spaniei, doamna
Gabriela Dancău, a
transmis reprezentanților
asociațiilor prezenți la eveniment
susținerea deplină a
Ambasadei pentru eforturile
acestora de strângere a legăturilor
între membrii comunități
românești din Spania și
de îmbunătățire a situației
acestor cetățeni. În același
REDACTORI:
Andra Mateescu Gutiérrez
Gabriela Căluțiu Sonnenberg
Ilinca Fodor
Laura Bălășoiu
Lorena Borrero Garcia
MARKETING-PUBLICITATE:
Dan Aurelian Pătrașcu
Răzvan Ionescu (Spania)
SPECIALIŞTI:
Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA)
timp, a subliniat importanța
contribuției mediului asociativ
la campaniile de informare
desfășurate de Ambasadă
și consulate pentru cetățenii
români din Spania, pentru a
avea o comunitate mai informată,
mai activă, precum și
pentru formarea unei culturi
a unității și a solidarității în
rândul acesteia.
Av. Bogdan Daniș (Spania)
Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK)
Av. Constantin Radu Călugăru (Spania)
Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA)
Psiholog - Jeni Chiriac (România)
Av. Nadia Irina Fundățeanu (Spania)
CONTACT:
redactia@occidentul-romanesc.com
publicitate@occidentul-romanesc.com
Telefon: 0034/ 642 298 948
www.occidentul-romanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean
Chief executive officer
(Director General)
A mai trecut o dată pe
lângă noi prilejul de a ne
ridica bucuria începutului
de vară la rang de trăire
spirituală colectivă, așa
cum au făcut-o oamenii
și marile lor comunități,
din zorii știuți ai istoriei
și până când viața publică
a lumii moderne a fost
scufundată de valurile
„vomei” ideologice secretată
inconștient de politica
dornică să făurească cu
orice preț, „omul nou”.
Primăvara ni s-a mai arătat
doar în chip de fost „1
Mai muncitoresc”, metamorfozat
de false pudori
și sensibilități marxistoleninist-staliniste
în „Ziua
Muncii”. În realitate, trăit
alături de celelalte „praznice”
de peste an, doar
ca o altă prea binecuvântată
„crăpelniță” veselă,
națională, de partid și de
stat.
Desigur, nuanțele și
diferențierile sunt de rigoare!
Lumea bună a
parveniților tranziției trebuia
să-și etaleze ultimele
achiziții în materie de automobile
de lux, de ținute
și fițe, de „însoțitoare
sau însoțitori” de bord,
așa că a dat buluc „la
mare, la soare”, nu ca să
prindă răsăritul, ci ca să
cadă lată din beție, ori pe
dușumelele, parchetul sau
dalele de piatră prețioasă
ale cluburilor „de șic”,
ori pe nisipul generos și
ud al „Vămii”. Căci, nu-i
așa, ce fel de petrecere
mai e și aia, dacă a doua zi
dimineața ești mai treaz ca
pustnicul de la mânăstirea
„locuri rele”!?
De bună seamă, „media”
noastră românească
de acasă, grijulie cu
propria audiență și cu nevrozele
de sezon ale poporului,
ne-a informat pe
larg la toate jurnalele de
știri, plus cupoanele de
starea vremii, cu privire
la mersul evenimentelor
Cuvânt înainte IUNIE
2017 03
O, tempora! O, mores!
și faptelor remarcabile ale
personajelor din „lumea
cea bună” a României,
retrase pentru petrecerile
sărbătoririi vacanței de
Ziua Copilului și Rusalii,
pe minunata „Riviera”.
Lumea subțire, (nu mitocanii,
de!) s-a suit care
în ce avion a nimerit, şi
s-a retras pentru trei, patru
zile, la reședința de pe
îndepărtatele „insule”, ori
de prin pădurea tropicală,
departe de ochii invidioși
ai presei de scandal, pentru
că, la urma urmei, un
grătar se poate pune oriunde,
şi nu s-a dărâmat încă
lumea dacă dimpreună cu
specialitățile de mare rafinament
aduse la comandă
tocmai din Franța și îndepărtata
Japonie, s-au rumenit
şi câțiva mititei ori
cârnăciori tradiționali.
Dar, poporul?! Ca de
obicei, cu prilejul acestor
zile, poporul a fost luat
în arendă de marii binefăcători,
samariteni şi filantropi
ai lumii noastre
politice. Chiar dacă, strâns
de grijile zilei de mâine,
ca orice om, Vanghelie
nu mai face risipă de mici
şi bere pe sub umbrelele
pesediste, pe ici, pe
colo, fiecare primar, de la
Bucureşti și până la ultima
comună a ţării, a găsit
un prilej de sărbătoare şi
cheltuială câmpenească.
O investiție politică generoasă
şi bine plasată, căci
consumatorul de mititei cu
bere, gratis sau „moca”,
ori cu discount la zi de
sărbătoare, nu uită şi nici
nu iartă pe cei care i-au răpit
bucuria exuberantelor
manifestații de altădată, a
paradelor cu lozinci, care
alegorice şi steaguri mândru
fluturate în soare, cu
tribune oficiale animate
de cordialele zâmbete ale
„tovarășilor” şi „bravilor
conducători”.
În sfârșit, ca în orice
distribuție standard de roluri
şi de poziționări sociale
în lumea post-modernă
de astăzi, aceste zile de
„sărbătoare”, au trebuit
să dea ochi în ochi şi cu
„majoritatea”. Tot felul de
amploaiați fără carieră și
perspectivă, de nehotărâți
și mofturoși, de familiști
fără rezerve bugetare,
ori corporatiști ratați de
depresiile de sezon, de
pierde-vară şi gură-cască
fără para în pungă, ori
de „răscopți” cărora nu le
mai intră nimeni, nicicum,
în voie. Așadar, o armată
de anonimi fără strălucire,
fără ideal sau aspirație, incapabili
să înțeleagă ce va
să zică aceste zile libere,
cu atât mai puțin să se mai
bucure de ele, ori de altceva
pe lumea asta. Doar n-o
să spuneți acum că voi ați
stat acasă ca să ascultați
„ Anotimpurile” lui
Vivaldi… „O, tempora!
O, mores!”
***
„O, tempora! O, mores!”
este o expresie în
limba latină, însemnând
„O, timpuri! O, moravuri!”.
Originea acestui
adagiu se afla în opera
Catilinaires, aparţinând
lui Cicero – om de stat şi
scriitor roman, din secolul
I i.Hr. Scrirea, cunoscută
sub titlul Catilinaires,
cuprinde o serie de patru
discursuri celebre rostite
de Cicero, în anul 63 i.Hr.,
pe vremea când era consul,
discursuri concepute
cu scopul de a-l ataca pe
Catilina, politician cunoscut,
mai ales, pentru conspiraţiile
sale împotriva
Senatului roman.
Expresia apare, într-o
formă identică – O, tempora!
O, mores! – şi într-o
altă scriere a lui Cicero,
în Verrine, referindu-se
la lăcomia unui pretor
al Siciliei – Verres – care
distrusese o serie de monumente,
pentru a le lua
podoabele, multe din aur,
strângând, în felul acesta,
o avere uriaşă. De atunci,
expresia a rămas în conştiinţa
publică şi se foloseşte
şi astăzi, pentru a
se exprima revolta faţă de
gradul de decădere a unei
societăţi, faţă de moravurile
individuale şi colective.
Deşi au trecut atâtea
secole de la vremea lui
Cicero, se pare că expresia
„O, tempora! O,
mores!” nu şi-a pierdut
actualitatea, societatea
contemporană oferind,
adeseori, motive de revoltă,
din pricina ignorării,
încălcării, cu bună ştiinţă,
a valorilor, a principiilor
care ar trebui să guverneze
lumea în care trăim.

04
IUNIE
2017
Conform unui comunicat,
în preambulul zilei
de 28 mai, Ziua Românilor de
Pretutindeni, Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni
a anunțat adoptarea proiectului
de modificare a legii
privind înființarea centrelor
comunitare. Procedura concretă
privind înființarea centrelor
comunitare românești
în străinătate a fost stabilită
în ședința de guvern din
data de 25 mai a.c., printr-un
proiect de modificare a legii
86/2016.
Procedura de înființare
a centrelor va fi inițiată ca
urmare a solicitării adresate
misiunilor diplomatice
din statele de reședință sau
Ministerului pentru Românii
de Pretutindeni, semnată
de cel puțin o treime dintrun
minimum de 5.000 de
cetățeni înregistrați la misiunile
diplomatice și, după
caz, la oficiile consulare are
României din statul respectiv.
Modelul cererii a fost propus
în proiectul de lege. Ulterior,
înființarea centrelor va reveni
De interes
Ministrul românilor de pretutindeni: Dorim ca
centrele comunitare să fie o casă a românilor
Ministerului pentru Românii
de P retutindeni (MRP), cu
sprijinul Ministerului Afacerilor
Externe (MAE), pe baza
acordurilor internaționale
încheiate în acest sens
cu fiecare stat în care se
intenționează înființarea unui
centru comunitar.
MRP și MAE propun zonele
și numărul de centre comunitare
care pot fi înființate
în funcție de următorii factori:
• distanța mare față de
misiuni diplomatice, oficii
consulare, ori institute culturale
românești care îngreunează
accesul comunității
la o prezență instituțională
românească;
• numărul de cetățeni români
din regiunea în care va
funcționa centrul comunitar
românesc.
Atribuțiile și, dacă este
cazul, personalitatea juridică
a centrelor comunitare vor
fi reglementate prin tratatele
internaționale în baza cărora
statele de reședință își dau
acordul pentru înființarea
centrelor. Înființarea și
desființarea centrelor comunitare
românești în străinătate,
structura organizatorică,
regimul de finanțare
și numărul de posturi vor fi
aprobate prin hotărâre de guvern.
Statul român va pune
la dispoziția fiecărui centru
comunitar un sediu în care
să-și desfășoare activitatea.
Centrele comunitare au
drept scop asigurarea coeziunii
comunităților de români
din afara granițelor țării, reprezentativitatea
acestora,
organizarea de proiecte și
programe cu caracter cultural,
educativ, artistic în scopul
promovării realităților
istorice, a tradițiilor, a obiceiurilor,
valorilor naționale și
a identității lingvistice. Centrele
comunitare românești
pot avea rol de facilitare a
cooperării sectoriale dintre
România și statele de reședință,
cu participarea membrilor
comunității românești din statele
respective.
În perioada 1 – 4 iunie
a.c., ministrul pentru românii
de pretutindeni, Andreea
Păstîrnac a efectuat o vizită
de lucru în capitala Regatului
Spaniei, ocazie cu care, a
oferit cu multă amabilitate
un interviu, publicației
Occidentul Românesc, despre
centrele comunitare.
Ce ar trebui să ştie un
membru al diasporei româneşti
despre centrele comunitare?
Andreea Păstîrnac:
Deocamdată, ceea ce este
foarte important de înţeles
este că Guvernul lucrează la
aprobarea unui proiect legislativ
care merge din Guvern
la Parlament. Anul trecut, în
vară, a fost adoptată această
lege 86 pentru crearea de
centre comunitare în diaspora.
Legea are patru paragrafe
şi membrii diasporei
au spus că este nevoie să se
vină cu un text care să fie mai
concret şi să permită crearea
de centre comunitare în diaspora
cu norme metodologice.
Şi noi, după ce ne-am
consultat cu reprezentanți
ai comunităților românești,
în special cum este cea din
Marea Britanie de unde a
pornit ideea, am venit în
primul rând cu un formular,
care e parte a legii ce spune
că în comunităţile unde sunt
cinci mii de români înregistraţi
la misiunile diplomatice
şi unde o treime dintre aceştia
şi-au exprimat dorinţa de
a avea un centru comunitar,
să se poată lucra în această
direcţie.
Aceste centre care nu trebuie
să fie parte a misiunii diplomatice,
sunt destinate părinţilor
şi tuturor membrilor
diasporei şi se vor a fi o casă
a românilor: asociații care
nu au un sediu sau care trebuie
să plătească chirie, să
poată avea un loc al lor unde
să se poată întâlni punctual,
să poată dezbate şi organiza
diferite activităţi. Tot la aceste
centre se va oferi consultanţă
pentru cei care vor să
revină în România, consultanţă
pe linie de muncă sau
de integrare; se pot organiza
serbări, mici cursuri de limba
română sau alte activități
ce vin în sprijinul comunităţii
de români din ţara respectivă.
Odată înfiinţat, cine va
conduce un asemenea centru?
Andreea Păstîrnac:
La ora actuală este o mare
dezbatere pe această temă
pentru că foarte multă lume
a considerat că nu trebuie ca
directorul numit să fie de la
Bucureşti. Şi fiecare propunere
este justificată în felul
ei. Aceste centre aşa cum
sunt astăzi propuse, vor fi
bugetate de către Guvernul
României, şi atunci este important
ca măcar o persoană
din conducerea centrului să
fie responsabilă de acest buget
pentru a asigura imparţialitatea.
Cineva îmi spunea
că asociațiile trebuie să
organizeze alegeri şi ele să
numească directorul centrului.
Este şi aceasta o opţiune.
Deocamdată, cel mai important
este ca aceste centre să
nu fie motiv de dezbinare.
Unde vor fi deschise astfel
de centre?
Andreea Păstîrnac: Şi
aici există o dezbatere. În
marile oraşe, unde există
comunitate şi centru cultural
şi misiune diplomatică sau
în locurile mai îndepărtate
unde avem comunităţi mari
dar nu avem niciun reprezentat.
Sunt convinsă că în
Parlament lucrurile acestea
se vor auzi. Pentru mine, cel
mai important lucru este să
se adopte legea, să deschidem
primul centru pentru că
acesta va fi un mare test pentru
noi toţi:o să învăţăm şi o
să creștem împreună cu acest
prim centru pilot.
Ce putem face pentru
a contribui la deschiderea
acestor centre?
Andreea Păstîrnac: În
acest moment cel mai important
lucru este să fie înscrise
cele cinci mii de persoane,
deoarece nicio misiune diplomatică
nu are înregistrat
acest număr de membri,
după care, o treime din aceştia
să completeze formularul.
Unde ne putem înscrie şi
cum?
Andreea Păstîrnac: Înscrierea
e simplă şi se face
la misiunea diplomatică prin
prezenţă personală sau printr-un
mail trimis ambasadei
prin care solicitaţi înscrierea
în registrul consular în care
să spuneți unde locuiți şi să
specificaţi, chiar dacă încă
nu e legiferat, că ,,optez pentru
deschiderea unui centru
comunitar”, în comunitatea
din care faceți parte. Această
modalitate de participare
a membrilor diasporei este
foarte importantă pentru că
poate constitui un impuls
pentru urgentarea deschiderii
centrelor comunitare.
Autor: Laura Bălășoiu
Redactor OR

06
IUNIE
2017
Întâlnirea ministrului educației
naționale cu cadrele didactice
ale cursului de Limbă, Cultură
şi Civilizație Românească în
Spania
Pe data de 3 iunie a.c.,
ministrul educației naționale
Pavel Năstase, împreună cu
președinta Comisiei pentru
învățământ, știință, tineret
și sport din cadrul Senatului
României, Ecaterina
Andronescu și președintele
Consiliului Național al
Rectorilor, Sorin Mihai
Cîmpeanu, au participat la
o reuniune de lucru, organizată
de Institutul Limbii
Române în colaborare cu
Ambasada României din
Regatul Spaniei, cu profesorii
implicați în predarea pro-
iectului de L imbă, C ultură
și Civilizație Românească
(LCCR) în centre școlare
din Spania.
În cadrul reuniunii, a fost
prezentat bilanțul celor 10 ani
de activitate, programul fiind
evaluat pozitiv din punct de
vedere al evoluției și al rezultatelor
obținute. Ministrul
educației a informat cu privire
la intenția guvernului român
de a începe negocierile cu
autoritățile centrale spaniole
pentru introducerea studiului
limbii române în curricula
școlară din sistemul educativ
public spaniol.
Au fost discutate, de
asemenea, anumite aspecte
tehnice ce țin de statutul cadrelor
didactice, de metodologia
cursului, de materiale
didactice și tehnici de predare,
avându-se în vedere modificarea
în timp a caracteristicilor
colectivelor de elevi
cărora li se adresează cursul.
Ministrul educației naționale
a promis sprijin pentru derularea
în continuare a proiectului
LCCR și îmbunătățirea
mijloacelor utilizate în procesul
didactic.
Diaspora
Întrevedere MRP cu
reprezentanţii asociaţiilor
studenţeşti ale etnicilor
români din afara graniţelor
La 6 iunie, secretarul de stat
Veaceslav Şaramet i-a primit
în audienţă pe reprezentanții
asociațiilor studențești ale
etnicilor români din afara
granițelor. Discuțiile au vizat
Metodologia de școlarizare
a românilor de pretutindeni
în învățământul superior din
România pentru anul universitar
2017-2018, un document
aflat în lucru, elaborat
de Ministerul Educației
Naționale, în colaborare cu
Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni (MRP).
La întrevedere au participat,
alături de secretarul de stat
Veaceslav Șaramet, Laviniu
Enii, directorul Direcției
Strategie, Politici Publice și
Cooperare, și referenți din cadrul
MRP. Aceștia au prezentat
și explicat elementele de
noutate aduse de Metodologia
de școlarizare pentru perioada
2017-2018.
În vederea sprijinirii tuturor
studenților etnici români,
MRP i-a invitat să consulte
și să își expună propunerile și
observațiile cu privire la documentul,
mai sus menționat.
Reprezentanții asociațiilor
studențești au evidențiat nevoile
studenților etnici români
veniți la studii în România și
au abordat subiecte specifice,
precum: posibilitatea cumulării
bursei de merit și a bursei
de studii; acordarea fiecărui
student a unui loc în cămin;
sau elaborarea unui decret de
anulare a prevederilor art. 19
din actuala metodologie (articolul
face referire la condiția
acumulării a 60 de credite
transferabile pentru a trece în
anul următor și pentru a nu
pierde finanțarea din partea
statului român).
În context, conducerea
MRP și-a exprimat acordul
de a prelua prin e-mail
observațiile şi modificările
asociațiilor cu privire la
Metodologia de școlarizare
a românilor de pretutindeni,
urmând ca acestea să fie centralizate
și transmise mai departe,
instituțiilor care dețin
competență în domeniu. De
asemenea, a fost subliniată
deschiderea ministerului de a
adresa recomandări în scris
conducerii instituțiilor superioare,
cu respectarea autonomiei
universitare, în vederea
susținerii accesului cumulat la
burse de studii și de merit.
Această inițiativă MRP
de a invita la masa dialogului
studenții etnici români de
pretutindeni, cu privire la subiecte
care îi vizează în mod
direct, este doar un prim pas
din programul de cooperare
și colaborare pe care ministrul
urmărește să-l deruleze
împreună cu asociațiile
studențești.

Limba română nu a fost invitată la
Gala „10 ani de Limbă, Cultură şi
Civilizaţie românească în Spania”
,,Limba noastră-i o comoară
/ În adâncuri înfundată
/ Un şirag de piatră rară
/ Pe moşie revărsată”, scrie
Alexei Mateevici în poezia
,,Limba noastră” prin intermediul
căreia poetul exprimă
sentimente de adâncă dragoste
şi preţuire pentru limba
română, creaţie a poporului
nostru de-a lungul existenţei
sale istorice. Căci „limba
română este viaţa noastră,
este sufletul nostru cu oglinzi
fermecate în lumina cărora
se vede - aşa cum s-a născut
şi a crescut de-a lungul veacurilor
- chipul cel mândru
al ţării, al poporului. Istoria,
natura, folclorul, neamul, religia,
pământul, literatura sunt
coordonatele naţionale care
se unesc prin limbă, simbol
unic şi esenţial. Prin limbă
ne-am păstrat fiinţa neamului,
existenţa noastră ca naţionalitate,
ducând în acest scop o
luptă dârză, cu mari jertfe, de
aceea în poezia sa sentimentul
istoriei este umbrit de melancolie.”
Textul acesta nu este
numai o definiţie a limbii, ci şi
o definire a sentimentului de
dragoste faţă de limba noastră
atât de armonioasă.
Pentru noi, imigranţii români,
limba română e comoara
pe care o păstrăm în sufletul
nostru, rămâne graiul adânc
înrădăcinat în fiinţa noastră
şi, oriunde am fi, timpul sau
intemperiile vieţii nu o pot
smulge. Pentru că limba română
ne defineşte şi ne conturează
existenţa şi, în final, ea
rămâne graiul cel dulce în care
ne exprimăm cel mai bine trăirile.
Plecaţi care-cum pe meleaguri
străine, ne tresaltă sufletul
când auzim grăindu-se
în limba noastră. Mergem la
vânzătoarea de la magazin să
cumpărăm sau să achităm la
ea sau la farmacista care e româncă.
Ne mândrim când un
confrate de-al nostru reuşeşte
în diferite competiţii sau afaceri
şi nu ezităm să spunem:
„E român!”
Cel mai mult ne bucurăm
la sărbători care ne permit să
vorbim, să cântăm, să mâncăm
şi să ne veselim româneşte,
pentru că ducem cu
noi puncte de reper cum ar fi
Ziua Naţională a României
sau Ziua Românilor de
Pretutindeni. Şi dacă între cele
două mari evenimente mai
apare câte unul în care limba
română are statutul de regină,
participăm cu drag pentru că
avem încă o dată ocazia să fim
împreună noi, românii, să ne
simţim mai aproape de ţara
noastră, de cântecul şi graiul
nostru.
La un asemenea eveniment
publicaţia Occidentul
Românesc a fost invitată, şi
pentru că urma să se desfăşoare
în Madrid, am fost desemnată
din partea redacției
să particip. Este vorba despre
Gala „10 ani de curs de
Limbă, Cultură şi Civilizaţie
Românească în Spania”,
care a constat într-un concert
omagial, urmat de un
cocktail, eveniment organizat
de Ambasada României în regatul
Spaniei în colaborare cu
Institutul Cultural Român.
Cursul de limbă, cultură şi
civilizaţie românească este un
proiect internaţional dezvoltat
în cadrul unui parteneriat
între Ministerul Educaţiei din
România şi alte state membre
UE. Obiectivul principal
constă în promovarea limbii
române prin predarea cursului
opţional de limbă, cultură şi
civilizaţie românească elevilor
înscrişi în unităţi de învăţământ
din aceste state, printre
care se numără şi Spania. Părinţii
români sunt bucuroşi de
Eveniment IUNIE
2017 07
implementarea acestui proiect
şi de posibilitatea de a-şi lăsa
copiii să participe la acest curs
pentru că aşa se asigură ca
limba română va fi întipărită
în mintea fiilor şi fiicelor lor
născuţi sau crescuţi pe meleagurile
lui Cervantes, iar la
serbări îi îmbracă în costume
naţionale cu accesorii în cele
trei culori ale steagului nostru,
ca să nu uite obiceiurile şi tradiţiile
poporului român.
În seara de 2 iunie am participat
cu mult entuziasm la
evenimentul respectiv şi, ştiind
că va fi un concert de muzică
clasică, m-am gândit că
poate voi revedea vreun artist
român, stabilit pe meleaguri
spaniole, pe care-l cunosc şi
cu care pot discuta despre ce
înseamnă să cânţi româneşte
la un asemenea eveniment.
Am primit programul şi, spre
surprinderea mea, am văzut
că totul era scris în limba
spaniolă. Mi-am zis că poate
sunt invitaţi spanioli şi organizatorii
au considerat că
este mai bine pentru aceştia
să citească desfăşurarea programului
în limba lor. Am
aflat imediat că într-adevăr
în sală erau câţiva spanioli,
unii chiar pe rândul din faţa
mea, dar, cu toate acestea,
explicaţia pe care mi-am dato
nu m-a mulţumit, având în
vedere natura evenimentului.
Deschiderea şi prezentarea
acestuia au fost făcute integral
în limba spaniolă. Primul
vorbitor a cuvântat în
spaniolă, întreg textul vorbit
fiind afişat în scris, tot în spaniolă,
pe un panou de proiectare
aflat în faţa sălii, vizibil
tuturor. Ministrul Educaţiei,
Pavel Năstase, aflat în vizită
în Spania şi prezent la
eveniment, a vorbit în limba
română (dintr-un motiv uşor
de înţeles), cu textul tradus
în spaniolă şi proiectat pe panou.
Celelalte două personalităţi
şi-au transmis mesajul
în spaniolă, cu textul scris
afişat tot în limba menţionată
mai sus, iar încheierea primei
părţi a evenimentului a
fost făcută la fel, apelând la
graiul spaniol vorbit şi scris,
lăsându-mă consternată!
În partea a doua a programului
a avut loc concertul
susţinut de Cuarteto
Mare Nostrum de la
Camerata de Alicante. Toţi
spanioli! Piesele alese pentru
interpretare aparţin lui
Antonin Dvorak - Cuarteto
No 12 en Fa Mayor Op. 96,
Joaquin Turina - La oracion
del torero ( Rugăciunea
unui toreador) şi, în final,
C ristian Porumbescu -
Balada. Da, Cristian şi nu
Ciprian Porumbescu! Era
numele corect, Ciprian,
prea greu de înţeles sau de
pronunţat pentru invitaţii
spanioli? Chiar şi aşa,
schimbarea numelui unui
cunoscut artist român nu
are justificare. În timpul şi
după terminarea evenimentului,
s-au folosit cuvinte ca
„emoţie şi dor românesc,
tradiţie, trăire românească”,
ceea ce e trist, având
în vedere faptul că la Gala
„10 Ani de Limbă, Cultură
şi Civilizaţie românească”,
limba şi cultura românească
au fost aproape absente.
Un singur discurs în limba
natală şi o singură piesă
muzicală românească, dar
nu interpretată de un artist
român.
Am respect faţă de instituţiile
care au organizat
evenimentul, bine pregătit,
de altfel. Locul în care s-a
desfăşurat arată că organizatorii
au construit relaţii bune
cu autorităţile spaniole, că
ştiu să le menţină astfel încât
uşa să le fie mereu deschisă,
iar faptul că artiştii invitaţi
să cânte au răspuns pozitiv
(şi prestaţia lor a fost la înălţime)
este o dovadă în plus
că Ambasada României în
regatul Spaniei şi Institutul
Cultural Român sunt privite
cu consideraţie şi respect de
cei cu care colaborează. Însă
când obiectivul cursului de
limbă, cultură şi civilizaţie
românească constă în promovarea
limbii, culturii şi civilizaţiei
româneşti în rândul
copiilor şi tinerilor aflaţi pe
meleaguri străine, când acestei
sărbători i s-a dedicat un
concert omagial, dar a lipsit
tocmai esenţa – adică limba
română, cultura românească
- nu consider că mai vorbim
de un omagiu adus, ci mai
degrabă de un afront.
Autor: Laura Bălăşoiu
Redactor OR
***

08
IUNIE
2017
Ziua
Internațională
a Copilului va fi
marcată și în San
Pedro del Pinatar,
regiunea Murcia
din Spania
Comunitate
Asociația Hispano-
Română „Un Corazon, Dos
Mares” – ACORAMAR
din San Pedro del Pinatar,
regiunea Murcia, organizează
un amplu eveniment în
data de 11 iunie a.c., ce va
marca Ziua Românilor de
Pretutindeni, Ziua Copilului,
Ziua Regiunii Murcia și 10
ani de curs LCCR în Spania
(5 ani de curs LCCR în San
Pedro del Pinatar).
Manifestarea se va
desfășura în Centro de
Ocio, Tiempo Libre y Artes
Emergentes, situat în Calle
Concejal Mariano Henarejos
5, 30740 San Pedro del
Pinatar, între orele 14:00 și
19:00.
Organizatorii invită și
pe această cale, românii de
pretutindeni, pentru a petrece
împreună ziua de 11 iunie,
într-o atmosferă de voie
bună. Pe parcursul zilei se
vor desfășura spectacole cu
copiii din zonă, diverse momente
artistice și muzicale
tradiționale, precum și degustări
de produse românești.

ANL a recepţionat primele 36 de
locuinţe pentru tineri în Simeria
Primele 36 de locuinţe
pentru tineri, destinate închirierii,
au fost recepționate
pe data de 29 mai, în orașul
Simeria (județul Hunedoara).
Locuințele (12 garsoniere și
24 de apartamente cu 2 camere)
au fost construite în
amplasamentul Zona Nord,
str. 1 Decembrie 1918 şi
sunt repartizate în 2 tronsoane
cu regim de înălţime
Sp+P+3E (subsol parțial +
parter + 3 etaje). Până în prezent,
în județul Hunedoara,
au fost finalizate, în total,
875 de apartamente în cadrul
Programului ANL de
construcții de locuințe pentru
tineri, destinate închirierii,
în localitățile Deva, Petrila,
Brad, Hunedoara, Orăștie,
Uricani, Călan, Petroșani,
Hațeg, Lupeni și Simeria.
Programul de construcții
de locuințe pentru tineri,
destinate închirierii, a fost
lansat de ANL în anul 2001.
Locuinţele sunt construite
pe terenuri puse la dispoziţia
Agenției de către autorităţile
publice locale, beneficiarii
fiind tineri între 18 şi 35 de
ani, care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege pentru
a putea accesa o astfel de
locuinţă. Accesarea se face
prin depunerea de cereri la
primării, care urmează să
întocmească listele de repartiţii.
În prezent, în urma ultimelor
modificări legislative,
locuinţele pentru tineri pot
fi achiziţionate de chiriași,
după o perioadă de închiriere
Actualitate IUNIE
2017 09
de minimum un an, prin achitarea
de rate lunare egale către
autorităţile publice locale,
prin contractarea de credite
ipotecare, prin Programul
Prima Casă sau cu achitarea
integrală a preţului final
din surse proprii. Valoarea
de înlocuire care se utilizează
în prezent la calcularea
de către autoritățile publice
locale a prețului de vânzare
al locuințelor, stabilită prin
Ordinul ministrului dezvoltării
regionale și administrației
publice nr. 1077 din 29 iulie
2016 și valabilă până la data
publicării următorului ordin
în Monitorul Oficial al
României, este de 1.757,88
lei/metru pătrat, inclusiv
TVA.
***
Peste 200 de milioane de lei
alocaţi pentru infrastructura
rutieră din Mehedinţi
Fonduri europene
pentru reabilitarea
termică a locuinţelor
din sectorul 3 al
35 de clădiri rezidenţiale
din sectorul 3 al municipiului
Bucureşti vor beneficia de
fonduri europene în vederea
creşterii eficienţei energetice
şi promovarea unei economii
mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor,
mai ecologice şi mai competitive
prin gestionarea inteligentă
a energiei, în condiţiile
unei dezvoltări durabile.
Contractele de finanţare pentru
cele 35 de clădiri au fost
semnate astăzi, 31 mai a.c.,
de către doamna viceprimministru
Sevil Shhaideh, ministrul
dezvoltării regionale,
administraţiei publice şi fondurilor
europene (MDRAP-
FE), iar proiectele vor fi implementate
prin Programul
Capitalei
Operaţional Regional 2014-
2020 (POR), gestionat de
MDRAPFE, Axa prioritară
3 – Sprijinirea tranziţiei către
o econimie cu emisii scăzute
de carbon, Prioritatea de
investiţii 3.1 – „Sprijinirea
eficienței energetice, a gestionării
inteligente a energiei
și a utilizării energiei din surse
regenerabile în infrastructurile
publice, inclusiv în clădirile
publice, și în sectorul
locuințelor”.
Proiectele au o durată
de implementare de 50
de luni şi o valoare totală
de 70.589.974,1 lei, din
care valoarea finanţării nerambursabile
alocate de
MDRAPFE - AM POR este
de 41.816.318,88 de lei (re-
prezentând 60% din valoarea
eligibilă a proiectelor).
„Aceste proiecte vor ajuta
2.626 de apartamente din
36 de asociaţii de proprietari
din sectorul 3 să scadă
consumul anual specific de
energie, să-şi diminueze costurile
anuale pentru încălzire
şi, astfel, să contribuie la
protejarea mediului înconjurător”,
a precizat doamna
Sevil Shhaideh, menţionând
că, pentru Axa prioritară 3
din Programul Operaţional
Regional 2014-2020, sunt
alocate fonduri în valoare de
2.374.567,401 euro, din care
Prioritatea de investiţii 3.1
beneficiază de 1.187.283,701
euro.
***
Cel de-al patrulea contract
de finanţare din fonduri
europene pentru
îmbunătățirea infrastructurii
rutiere de importanță regională
a fost semnat astăzi de
către doamna viceprimministru
Sevil Shhaideh,
ministrul dezvoltării regionale,
administraţiei publice
şi fondurilor europene
(MDRAPFE). Proiectul va fi
implementat prin Programul
Operaţional Regional 2014-
2020 (POR), gestionat de
MDRAPFE, şi vizează reabilitarea
şi modernizarea
unor drumuri din judeţul
Mehedinţi: DJ 562A [Gruia
(int. DN 56C)- Rogova (int.
DN 56A)]; DJ 563 [int. DN
56A – Oprişor (int. DJ 561
A)]; DJ 561A [Oprişor (int.
DJ 563) – Balacita (int.DJ
606) – Gvardinita - Bicles
– int. DJ 606A (Plopi)]; DJ
606A [int. DJ 561A – Plopi –
Izvoralu (int. DJ 561A)]; DJ
561A [int. DJ 606A – Timna
– int DN6]; DJ 607 [int. DN
67A (Strehaia) – Grozeşti –
Pasarani – lim. jud.Gorj)].
Astfel, vor fi modernizaţi
112,525 km de drumuri judeţene
conectate la reţeaua
transeuropeană de transport
(TEN-T), de acest proiect beneficiind
aproximativ 22.000
de persoane.
„Contractul semnat astăzi
este deosebit de important
întrucât vine şi în sprijinul
elevilor din judeţul Mehedinţi
şi din judeţele învecinate, cărora
trebuie să le fie asigurat
transportul de la domiciliu
la sediul unităţilor de învăţământ;
prin acest aspect se
atinge una dintre ţintele prevăzute
în Strategia Europa
2020 - reducerea ratei abandonului
şcolar timpuriu sub
10%. De asemenea, modernizarea
şi reabilitarea acestei
infrastructuri de transport va
determina creşterea gradului
de mobilitate a persoanelor
şi a bunurilor, va asigura accesul
mai facil şi mai rapid
către furnizorii de servicii de
sănătate, sociale şi educative,
va contribui la reducerea
timpului de deplasare şi va
asigura o mai mare securitate
în transport”, a precizat
doamna Shhaideh, subliniind
că, în continuare, creşterea
gradului de absorbţie reprezintă
o prioritate absolută
a Guvernului. Proiectul are
o durată de implementare de
63 de luni şi o valoare totală
de 213.792.063,66 de lei,
din care valoarea finanţării
nerambursabile alocate de
MDRAPFE - AM POR este
de 207.356.161,42 de lei (reprezentând
98% din valoarea
eligibilă a proiectului).
În Programul de
Guvernare sunt prevăzute,
prin intermediul Programului
Operațional Regional, 8.25
de miliarde de euro pentru
îndeplinirea unor obiective
precum:
• 3.000 de IMM-uri sprijinite
pentru construcția/
modernizarea și extinderea
spațiului de producție/servicii
IMM, inclusiv dotare cu
instalații, echipamente (inclusiv
sisteme IT), utilaje,
mașini, inclusiv noi tehnologii;
• peste 100.000 gospodării
reabilitate termic;
• peste 45 monumente istorice
reabilitate;
• 3 spitale regionale nou
construite;
• 122.000 de elevi, studenţi
care vor beneficia de
infrastructura educaţională
modernizată;
• peste 5,76 milioane de
hectare cadastrate;
• 2.100 km de drumuri
județene modernizate pentru
1 milion de cetățeni;
• 280 de ambulatorii şi 35
de unităţi de primiri urgenţe
reabilitate/modernizate/extinse;
• peste 270.000 de persoane
care vor beneficia de
construcția/reabilitarea/ modernizarea/extinderea/dotarea
centrelor comunitare integrate
socio-medicale.

10
Puşa Roth
Senior Editor OR
București/România
IUNIE
2017
,,Dragostea de carte nuţi
alterează nici personalitatea,
nici spiritul, nici simţul
de libertate. Rămâi cu impresia
netă de independenţă
de totdeauna, având în
acelaşi timp crescut, elanul
sufl etesc şi vital pe care-l
excită orice pasiune”.
,,Cartea este în stare să
inspire o dragoste sau o pasiune.
Ea are de multe ori
acea parte de necunoscut şi
de mister fără de care nici
dragostea pentru o femeie
nu este cu putinţă”.
,,Cartea scrisă este rezultatul
unei munci complexe
de o calitate superioară. O
asemenea carte este un prieten,
un sfetnic, un îndemn,
un mijloc de a te cunoaşte
tu însuţi, cititor, mai bine.
Ea este un învăţător care
te face să cunoşti multe”.
(Demostene Botez)
Demostene Botez, poetul
cu un destin paradoxal asumat
cu seninătate, care, deși
avea alura unui boier veritabil,
și-a schimbat crezul
poetic o dată cu schimbarea
regimului, elogiind în versurile
sale noile idealuri comuniste.
Totuși, acest poet luxuriant,
symbolist, i-a atras
atenția lui George Călinescu
care i-a acordat trei pagini în
Istoria literaturii române…
(1941) ,,Înclinarea umoristică
apropie pe Demostene
Botez de Topârceanu însă
ironizarea e ascunsă, uneori
imperceptibilă şi nu distruge
sentimentul. O aplicaţiune a
acestui soi de sentimentalism
consimţit, de care poetul
se lasă cu ruşine invadat,
este în acea poezie a plictisului
duminical şi provincial,
ce se găseşte şi la alţii
şi are ca izvor o ramură a
simbolismului şi anume aceea
flamandă, reprezentată
prin Rodenbach, cântăreţ al
Duminicelor, al cheiurilor,
al orăşelelor pustii şi aproape
defuncte. Era fi resc ca în
Moldova mai ales cu oraşe
despopulate, glodoase şi
ieşite din orbita sgomotului
marii civilizaţii, să apară un
corespondent al acestei poezii.
În acest sens, lirica lui
Demostene Botez e o elegie
a Iaşului ca cetate moartă,
ca un fel de Bruges în drumul
Crâmului.” (George
Călinescu).
În Istoria literaturii
contemporane, Eugen
Lovinescu așeza lirica lui
Demostene Botez în categoria
„poeziei erotice și
elegiace”, clasificare preluată,
de altfel, și de Ovid S.
Crohmălniceanu, caracterizând-o
drept „lirică elegiacă
și sentimentală”. Într-un
,,cuvânt către cititori” din
volumul doi din „Scrieri”
autorul simte nevoia să justifice
evoluţia sa ca poet, pretinzând
că există o continuitate
între poezia sa dinainte
de război şi aceea postbelică.
După o simplă analiză se
observă că poetul simbolist
a devenit unul propagandist,
adoptând o altă estetică, una
deosebit de simplă. ,,Răscrucea
de epocă din 1944
nu m-a găsit, din punctul de
vedere al poeziei mele, pe-o
altă poziţie decât aceea care
a devenit apoi un crez de
dreptate socială pentru toţi,
ci doar ca pe unul care, în
faţa nedreptăţii sociale şi îndeosebi
a ţărănimii, de care
m-am simţit legat ca unul ce
am trăit în mijlocul ei, am
crezut că polemica şi pamfl
etul sunt mijlocul de expresie
cel mai indicat şi mai
efi cace. Din 1918 până în
1944, aşadar, nu am rămas
indiferent la revoltătoarea
aşezare socială, dar atitudinea
mea nu am crezut că
este potrivit să o exprim în
Educaţie şi cultură
versuri, ci în articole, în polemici,
în pamfl ete. Toate revistele
de stânga ale vremii
sunt mărturie despre aceasta.
Totuşi chiar înainte de
1944, atunci când sentimentele
născute de stări sociale
scandaloase de nedreptate
au ajuns incandescente,
expresia s-a ridicat pe măsură,
în vers.” Demostene
Botez (29 iulie 1893, satul
Hulub, Comuna Dângeni,
județul Botoșani – 17 martie
1973, Iași), poet, prozator,
traducător, publicist, academician
și avocat (licențiat
în drept al Facultății ,,Al.I.
Cuza” din Iași), a obținut
licența în drept în anul 1915.
A început să practice avocatura
la Iași, iar din 1934
la București. Până în 1950
a practicat avocatura în paralel
cu activitatea literară.
După 1950, a lucrat numai
în domeniul literaturii și al
publicisticii. Fiind încă elev
de liceu, scoate împreună cu
colegul său N. Râmniceanu,
revista ilustrată cu desene
originale – Ignorenţa (Iaşi,
1910). În anul următor apare
poezia Cântec în revista
Arhiva (nr. 7 din 1911) şi
un Sonet în revista Floare
albastră (nr. 5-6 din 1912).
Adevăratul debut literar
este însă considerat cel din
revista Viaţa Românească,
cu poezia Thais (nr. 5 din
1913). A pătruns încă de tânăr
(1916) în cercul literar al
Vieţii Româneşti, mai târziu
devenind redactor-şef şi director
al acestei reviste (serie
nouă, 1965-1973).
Întors de pe front publică
placheta Munţii (1918), prefaţată
de Garabet Ibrăileanu,
pentru care i se acordă
Premiul literar „ Adamache”
al Academiei Române. Tot
în 1918 editează la Iaşi revista
Arena, împreună cu
Ion Vinea, N. Porsena şi
A. Hefter. Este redactor-şef
la ziarul politic Dreptatea
(1934 – activitate în cadrul
P.N.Ţ), redactor-şef la revista
Tânărul scriitor (mai
1956 – nov. 1957), colaborând
de-a lungul timpului
,,Cartea este un invățător”
Demostene Botez
şi la alte publicaţii periodice
culturale sau literare:
Almanahul literar, Arhiva,
Adevărul literar şi artistic,
Contemporanul, Convorbiri
literare, C ronica, Făclia,
Flacăra, F loare albastră,
Iaşul literar, Gândirea,
Letopiseţi, Luceafărul,
R evista Fundaţiilor Regale,
România, România l iterară,
Scânteia, Scrisul bănăţean,
Steaua, Tânărul scriitor,
Teatrul, Torţa, Veac Nou ş.a.
În anul 1920 devine membru
al S ocietăţii Scriitorilor
Români, în 1963 – membru
corespondent al Academiei
Române, iar între anii 1964-
1965 deţine funcţia de preşedinte
al Uniunii Scriitorilor
din România. În anul 1948,
Demostene Botez public romanul
Oameni de lut, cu un
subiect pe care autorul îl tratează
,,cu o remarcabilă vervă
artistică, dând culoare şi
dramatism fi ecărui moment.
Multe episoade au frumuseţea
unor inspirate poeme în
proză”(Alex Ștefănescu).
Demostene Botez a publicat
literatură pentru copii și a
desfășurat o bogată activitate
de traducător ( Doamna
Bovary de G ustave
Flaubert, Principesa de
Cleves de Madame de La
Fayette, Diavolul în corp
și Înlănţuit de diavol de R.
Raymond).
Poezia din tinereţe este
semnificativă pentru definirea
laturii sentimentale a
simbolismului românesc, iar
poezia Singurătate, apărută
în volumul Cuvinte de
dincolo, 1934, este semnificativă
în acest sens: „Afară
plouă ca şi toamna
şi-i urât,/Mă uit pe geam
ca după tine, şi atât.//
În mine toate amintirile
te-aşteaptă/De-aceea
mi-i privirea stranie şi
dreaptă.//Ca-ntr-un copil
ce-a adormit plângând/În
mine nu mai este nici un
gând.//Vreau să citesc şimi
cad din mână cărţile;/
Mă împresoară chipul tău
din toate părţile.//Mâna
ce mi-a-mprăştiat părul
şi gândurile/Îmi amestecă
pe carte toate rândurile.//Rămân
uitându-mă
pe geam ca după tine/Şi
tot aştept pe cineva ce nu
mai vine”. Pagina aceasta
dedicată scriitorilor români
se constituie într-o invitație
la lectură!

Dan Caragea - Critic literar
Portugalia
Contextualizări - S-au
scris câteva istorii ale românilor,
niciuna de anvergură
în vremurile recente,
de către o largă echipă de
profesioniști, incluzând diverse
paliere de abordare
− analize economico-financiare,
studii demografice,
sociale și religioase, politica
externă, viața cotidiană,
mișcarea culturală etc. −,
așa cum există în culturile
de referință. Între istoriile
pe care o astfel de Istorie
ar trebui să le cuprindă între
copertele sale, istoria
diplomatică, ca expresie a
politicii externe, ar urma să
ocupe un loc de seamă, pentru
că nu este cu putință să
înțelegem trecutul în afara
contextului internațional −
mereu schimbător, în căutare
de noi echilibre − care
ne-a condiționat istoria,
dând pe deplin seama de
ceea ce am fost și de ceea ce
suntem. Dacă ar fi să ne limităm
doar la ultimele două
secole, este lesne de observat
că răscoala lui Tudor
din 1821, pătrunderea masoneriei,
momentul 1848,
unirea Țării Românești cu
Moldova, aducerea prințului
Carol de H ohenzollern-
Sigmaringen pe tronul
României, Junimea literară
și politică, dobândirea
independenței, proclamarea
regatului, conflictul
româno-bulgar din 1913 și
alipirea Cadrilaterului, participarea
noastră la Primul
Război Mondial și făurirea
României Mari, avântul
cultural și civilizațional interbelic,
Al Doilea Război
Mondial, reajustarea teritoriului
și proclamarea
republicii populare sub
control sovietic, prăbușirea
lui Nicolae Ceaușescu în
decembrie 1989, aderarea
României la NATO și intrarea
noastră în Uniunea
Europeană − niciunul din
aceste evenimente majore
nu a fost opera nemijlocită
a românilor; niciunul din
aceste evenimente nu poate
fi corect înțeles în afara politicii
externe, a jocurilor de
interese, pentru că tot ceea
ce putea fi dorit de noi trebuia
consimțit de cei puternici,
adesea în condiții anevoioase
și cu mari sacrificii.
Istoria ultimilor două
Educaţie şi cultură IUNIE
2017 11
sute de ani este, și la români,
istoria a ceea ce alții
au îngăduit să fie, cu bune
și cu rele, cu momente de
extaz și de dezamăgire, cu
timpuri prospere și vremuri
potrivnice. La începuturile
epocii moderne, istoria
diplomației românești ne
apare neîndoios legată de
trei momente esențiale: unirea
Munteniei cu Moldova,
aducerea unui prinț străin
pe tronul României și proclamarea
independenței față
de Înalta Poartă. Pe scara
timpului, avem în vedere
două decade: 1858-1878.
O sinteză a acestor ani este
menită să ofere cititorului
fundalul pentru desfășurarea
scenelor privind începuturile
relațiilor diplomatice și
culturale româno-spaniole.
Unirea Principatelor
- Vorbim astăzi de un stat
numit România pentru că,
mai întâi, a fost posibilă, în
urma Războiului Crimeii
(1853-1856), unirea Țării
Românești cu Moldova (în
1775 austriecii cumpăraseră
de la turci Moldova
de Sus, numită impropriu
Bucovina, iar în 1812 Rusia
ocupase Moldova dintre
Prut și Nistru, numită abuziv
Basarabia). Prin Tratatul
de pace semnat la Paris,
la 30 martie 1856, Marile
Puteri − Franța, Marea
Britanie, Prusia, Austria,
Rusia, Turcia și Sardinia
( Piemontul) − garantau
integritatea teritorială a
I mperiului Otoman, dar și
a Principatelor Danubiene.
Se punea astfel capăt protectoratul
rusesc asupra
Moldovei și Munteniei,
instituit, prin tratatul de la
Adrianopol, în urma războiului
ruso-turc (1828-1829).
Cum de această dată se
dorea îndepărtarea Rusiei de
la gurile Dunării, Imperiul
Țarist a trebuit să retrocedeze
Moldovei un teritoriu
în sud-vestul Basarabiei, o
parte a Bugeacului (viitoarele
județe Cahul, Bolgrad
și Ismail). Moldova și
Muntenia continuau să se
afle sub suzeranitatea Porții,
dar Marile Puteri au instituit
un protectorat colectiv asupra
acestora. Tratatul mai
prevedea înființarea a două
adunări (divane ad-hoc), la
Iași și București, pentru ca
românii să se poată exprima,
prin delegați, asupra viitoarei
organizări a principatelor.
Se prevedea, de asemenea,
închiderea strâmtorilor
Bosfor și Dardanele, Marea
Neagră fiind declarată neutră.
Tot atunci s-a înființat
și Comisia Europeană a
Dunării, fluviul devenind de
liberă trecere, spre beneficiul
comerțului.
În lunile care au urmat,
curentul autohton unionist a
devenit tot mai puternic, trecând
dincolo de litera tratatului.
Divanul de la Iași, bunăoară,
s-a pronunțat pentru
unirea celor două principate
într-un singur stat, autonom
și neutru; alegerea, ca șef
al statului, a unui principe
străin (una fără cealaltă
fiind compromisă, după
cum scria, la 1856, consulul
francez la Iași, Victor
P lace); puterea legislativă să
fie încredințată unei adunări
care să reprezinte interesele
națiunii; noul stat să aibă
dreptul de a stabili relații comerciale
după propriile sale
interese.
În 1858, Conferința de
la Paris privind organizarea
principatelor s-a încheiat
cu o convenție, semnată la
19 august, prin care Marile
Puteri respingeau atât unirea
Moldovei cu Muntenia,
cât și alegerea unui principe
dintr-o dinastie europeană,
dar acordau totuși numele
de Principatele Unite ale
Moldovei și Munteniei.
Pentru a se garanta un oarecare
progres, s-a instituit
o Comisie Centrală, la
Focșani, ca să pregătească
legile ce urmau a fi promulgate
de comun acord și să se
ia unele măsuri privind unificarea
armatei. Se convenise
ca P rincipatele Unite să fie
conduse de domni diferiți,
aleși dintre pretendenți
localnici. Convenția mai
stabilea egalitatea t uturor
Din istoria relațiilor
diplomatice și culturale
româno-spaniole (I)
cetățenilor în fața legii și
desființarea titlurilor de
noblețe. Nu încape îndoială
că puterile potrivnice unirii,
în special Turcia și Austria,
sprijinite de Rusia și de
Marea Britanie, reușiseră să
tempereze viziunea unionistă
a Franței, căreia i se alătura,
necondiționat, Sardinia.
Convenția din 1858 a însemnat,
fără umbră de îndoială,
un pas înapoi față de
Tratatul din 1856.
La începutul anului următor,
fără a încălca litera
Convenției, dar ignorându-i
spiritul, adunările elective
din Principate au ales domn,
la 5/17 ianuarie, la Iași, și
la 24 ianuarie/5 februarie
1859, la București, pe colonelul
Alexandru Ioan Cuza,
înfăptuindu-se astfel unirea
prin persoana suveranului.
Politica „faptului
împlinit” implica însă
consimțământul Marilor
Puteri, şi mai ales pe cel al
Turciei. Depășirea abilă a
obstacolelor a fost posibilă
datorită unei lăudabile
acțiuni diplomatice, meritelor
lui Cuza, dar și războiului
care avea să izbucnească,
la 29 aprilie, între Austria și
Sardinia (Piemontul), cu implicarea
ulterioară a Franței,
război din care Austria va
ieși înfrântă.
Cea mai dificilă misiune
diplomatică i-a fost
încredințată de Cuza lui
Costache Negri, care a primit
sarcina de a merge la
Constantinopol. În același
timp, Vasile Alecsandri
urma să facă o călătorie
la Paris, Londra și Torino.
Ludovic Steege era trimis la
Berlin și Viena, iar prințul
Obolenski la Petersburg.
La Paris, V. Alecsandri a
fost primit mai întâi de ministrul
Afacerilor Străine,
contele Walewski. A urmat,
chiar a doua zi, audiența la
împăratul Napoleon al IIIlea,
căruia diplomatul român
îi înmânează o scrisoare
din partea domnului ales.
Napoleon a făcut o efuzivă
declarație în favoarea unirii,
acceptând deschiderea unei
agenții oficioase române
la Paris și oferind armatei
10.000 de puști, muniție și
instructori pentru modernizarea
acesteia. De asemenea,
împăratul a mai promis
Principatelor un împrumut
destul de semnificativ pentru
redresarea situației financiare.
La Londra, V. Alecsandri
a cerut, așa cum fusese sfătuit,
o audiență oficioasă la
lordul Malmsbury, ministrul
Afacerilor Străine. Primirea
a fost la început rece,
dubla alegere fiind considerată
un act de dispreț față
de Convenție. Alecsandri
a răspuns abil reproșurilor:
„Ne-am răzămat dar pe o
maximă a codului politic
ce declară că tot ce nu-i
oprit este permis şi văzând
că Convenţia nu ne opreşte
de a alege acelaşi Domn
în ambele Principate, am
înlesnit aplicarea ei prin reducerea
numărului puterilor
constituţionale a noului
nostru regim”. Cu condiția
recunoașterii suzeranității
Porții și a respectării pe mai
departe a literei Convenție,
lordul Malmsbury schimbă,
vizibil, tonul: „Vă declar
cu lealitate că guvernul
Majestăţii Sale vă va da cele
mai vii probe de a sa stimă şi
bunăvoinţă. El va arăta chiar
în viitoarele conferinţe cele
mai favorabile dispoziţii în
chestia alegerii Prinţului
Cuza”.
***
(va urma)
***

12
IUNIE
2017
Costa Blanca a Spaniei
îşi merită pe deplin numele
Cunoscută în lumea întreagă
pentru muzica şi dansul
Flamenco, pentru luptele
cu tauri și plajele extraordinare,
Spania oferă mult mai
mult decât atât celor care
doresc să o viziteze. Este şi
a fost timp de secole unul
dintre cele mai importante
centre culturale ale Europei.
Oraşele îmbină arhitectura
veche cu cea modernă deşi
fiecare regiune este diferită
în felul său prin aşezare
geografică, climă şi personalitate.
Este o țară a cărei
cunoaştere trebuie aprofundată.
Frumuseţea unică
şi aşezarea sa geografică
privilegiată, între Europa şi
Africa, au făcut din Spania
încă din antichitate, o răscruce,
un punct de întâlnire
între est şi vest. Diversitatea
culturală, amestecul de civilizaţii
care şi-au găsit aici un
loc ideal au lăsat în urma lor
o cultură originală unică, un
experiment admirabil.
În toată Spania - ca turistvei
găsi o reţea de hoteluri,
pensiuni şi case rurale, toate
dotate cu servicii deosebite
adaptate cerinţelor celor mai
variate categorii de turişti.
Spaniolii au reuşit să-şi
adune dispersatele vestigii
într-o ţară modernă ai cărei
locuitori, mândri de trecutul
lor, s-au decis să accepte şi
provocările viitorului. Dacă
ajungi în Costa Blanca este
practic imposibil să nu vizitezi
şi insula Tabarca, o
combinaţie armonioasă de
vârfuri stâncoase şi plajă, iar
apa de un albastru desăvârşit
este o încântare pentru cei
pasionaţi de scufundări.
Cele mai bune motive
pentru care ai putea vizita
Campania „Noi susţinem excelenţa”
această zonă splendidă sunt
soarele, marea şi nisipul,
dar atracţiile turistice nu se
opresc aici. Odată ajuns,
poţi vizita parcuri naturale
de o neasemuită frumuseţe,
sate ascunse de privirile
curioşilor, oraşe istorice -
adevărate centre de cultură
şi civilizaţie - cu o arhitectură
fascinantă. Tot în Costa
Blanca vei găsi nenumărate
magazine, restaurante, terase,
în care te vei putea delecta
cu tapas (mâncare tradiţională),
embutidos (specialitate
locală, un fel de salam
uscat), vinuri din podgoriile
zonei și nu numai. Staţiunile
aflate de-a lungul coastei
oferă plaje mirifice, o viaţă
de noapte palpitantă şi foarte
multe alte oportunităţi de
distracţie.
Printre cele mai frumoase
destinaţii se numără și
Calblanque, o porţiune de
coastă destul de ferită, cu
plaje de culoarea aurului şi
lagune liniştite chiar şi în
perioada de vârf a sezonului
turistic. Calblanque este
un paradis natural situat în
apropiere de Mar Menor,
Costa Blanca, fiind una
dintre puţinele porţiuni de
coastă mediterană care au
rămas nedescoperite până
de curând. Aici vei găsi 13
kilometri de coastă liniştită,
păduri de pin şi dealuri,
în terase, de o neasemuită
frumuseţe, o regiune în care
vei putea face drumeţii, în
care vei admira panorame
de nedescris. Lagunele adăpostesc
numeroase specii de
păsări, în timp ce stâncile şi
dealurile sunt locuri cu o floră
şi o faună foarte bogate.
O altă zonă în care cu
siguranţă vei dori să ajungi
este Castillo de Santa
Români de succes
Bárbara din Alicante, atât
de mare încât este vizibil de
la kilometri întregi depărtare,
castelul înălțându-se
solemn deasupra oraşului.
Acesta oferă o privelişte
care îţi va tăia respiraţia:
albastrul fără de sfârşit al
Mediteranei. Dealul pe care
se înalţă Castillo de Santa
Bárbara din Costa Blanca a
fost locuit încă din epoca de
bronz, dar de abia în secolul
al IX-lea arabii au construit
aici o fortăreaţă. Castelul,
reconstruit în perioada secolelor
al XVI-lea – al XVIIlea,
a fost transformat în
secolul al XVIII-lea într-o
garnizoană uriașă. Pe drumul
până la castel vei trece
printr-o pădure de pini şi te
poţi opri pentru câteva minute
şi într-un parc modern,
surprinzător într-un astfel de
cadru – Parque de la Ereta.
Cei care vor să aleagă varianta
mai uşoară pot opta
pentru telecabina care îi va
urca până la altitudinea de
200 de metri peste stânci.
O altă zonă incredibil de
frumoasă din Costa Blanca
este sătucul de munte
Guadalest - la 30 de km de
Calpe - care se ridică peste
ruinele romantice ale unui
castel părăsit care domină
o vale în mijlocul căreia se
află un minunat lac albastru.
Alura medievală a aşezării
este accentuată şi de tunelul
care străbate muntele
şi care asigură accesul în
Guadalest.
Costa Blanca a Spaniei
îşi merită pe deplin numele:
plaje cu nisip alb cu ore
multe de soare, portocali şi
migdali care în primăvară
îşi revarsă florile şi miresmele
asupra acestei minunate
zone. O serie de stațiuni
(Alicante, Benidorm,
Alfaz del Pi, Altea, Calpe,
B enissa, Moraira, Teulada,
Jávea etc.) îşi aşteaptă turiştii
în fiecare an, oferindu-le
posibilitatea cazării atât în
hoteluri cât şi în vile cochete,
intime, bine întreţinute.
În toate serviciile hoteliere
și de alimentație publică din
Costa Blanca, veți fi uimiți
câți români prestează o
muncă de înaltă clasă și profesionalism
recunoscută la
nivel guvernamental.
Calea bejeniei…
Mai mult de trei milioane
de persoane originare din
teritoriul actual al României
trăiesc acum în diverse țări
ale lumii. O parte semnificativă
dintr-un popor ce
se mândrea cu nepărăsirea
„plaiurilor mioritice” a luat
în răstimpul istoriceşte scurt
al deceniilor de comunism
şi post-comunism calea unei
bejenii adesea fără întoarcere.
După evenimentele
din 1989 se constată apariția
unui val de emigranți români
a cărui caracteristică
principală față de cele anterioare
este extrema diversitate
pe vârste (20 -70 de ani)
și profesii. Motivația acestui
ultim val de emigranți continuă
să rămână politică, dar
ea este dublată de una economică.
România traversează o
acută criză economică,
socială și politică, parțial
inerentă etapei de tranziție
la economia de piață, dar
adâncită de abuzurile și
corupția unei administrații
care dorește să păstreze pentru
ea privilegiile fostului
regim comunist pe care l-a
criticat vehement. Ca atare,
în momentul de față, o parte
a intelectualității dezamăgită
de eșecul idealurilor
revoluției încearcă să-și afle,
într-o patrie adoptivă, sentimentul
de libertate pe care
în țară nu l-a cunoscut nici
înainte și nici după „căderea”
comunismului. Perioada
ce a urmat a fost caracterizată
de un haos general
la nivelul tuturor instituțiilor
statului, fără a se arăta cu
claritate germenii noii orânduiri
sociale ce avea să se
contureze.
Această perioadă s-a caracterizat
prin tulburări grave
ale societății în interior,
fond pe care mulți români,
profitând de deschiderea
frontierelor, au ales calea
emigrării. Despre relațiile
statului cu românii din străinătate
nici nu a mai putut
fi vorba, fiecare cetățean
încercând ca, odată ajuns
în străinătate, să se descurce
pe cont propriu. Un rol
esențial în reușita românilor
în emigrație l-au avut familiile
sau prietenii aflați în țările
de adopție.
Români pe Costa Blanca
Printre imigranții români
care au reușit în Spania, i-am
cunoscut pe Costa B lanca și
pe Firuța și Marinel Țentea,
originari din județul Cluj. Au
plecat din România în iarna
anul 2001 cu o viză de turist
pentru o săptămână via
Austria, cu destinația finală
Altea, provincia Alicante /
Spania, unde Marinel Țentea
avea un frate. La acel moment,
asumându-și toate riscurile
emigrării, au lăsat în
urmă doi copii minori, de doi
ani și jumătate și șase ani și
jumătate în grija părinților.
Au sosit în Spania la începutul
anului 2001 hotărâți
să pornească de la zero, să-și
schimbe viața și să-și ajute
familiile rămase în țară.

Campania „Noi susţinem excelenţa” IUNIE
2017 13
pe Costa Blanca
Perioada ce a urmat a fost
una de mare încercare pentru
familia Țentea. Dacă pentru
Firuța era deja pregătit un
loc de muncă într-un restaurant,
la curățenie, pentru
Marinel nu a fost posibil decât
sporadic, în construcții.
O muncă pe care nu o
cunoștea și pe care nu a prestat-o
niciodată în România.
Dorința de reușită, curajul,
credința, respectul reciproc,
înțelegerea și iubirea, faptul
că nu au fost despărțiți
niciodată, i-au ajutat pe cei
doi soți să treacă cu bine cea
mai grea perioadă a vieții
lor, completându-se unul
pe altul în permanență. Astfel
că, de Paști (în „Semana
Santa” – Săptămâna Mare),
șefa soției i-a propus lui
M arinel să-i ajute timp de
șase zile în restaurant. Acele
zile sfinte au însemnat pentru
familia Țentea momentul
declanșării reușitei lor în
țara lui Cervantes.
Cu o experiență de aproape
20 de ani în alimentația
publică din Cluj, Marinel i-a
impresionat pe proprietarii
restaurantului prin seriozitatea
și profesionalismul de
care a dat dovadă, astfel că
la finalul celor șase zile i s-a
propus să lucreze cu contract
de muncă în continuare
în restaurant. Întocmirea
documentelor de ședere și
de muncă pentru Firuța și
Marinel Țentea a fost primul
pas pe care l-au făcut legal
în Spania. După munca în
restaurant, care a însemnat
rampa de lansare a familiei
Țentea, au urmat altele:
într-un restaurant mai mare
în Altea, apoi într-un hotel
de 5 stele în Altea Hills. În
paralel au urmat cursuri de
spaniolă și engleză, și-au
adus copiii alături, s-au specializat
în bucătăria spaniolă
și internațională, au muncit
fără întrerupere, s-au integrat
impecabil în societate
trecând cu bine toate barierele
imigrării, și după ani de
zile s-au decis să își deschidă
prima lor afacere: un mic
restaurant numai și numai al
lor.
Fără să întămpine
probleme la obținerea
autorizațiilor de funcționare,
fără șpagă la autorități - cum
erau obișnuiți în România
- Marinel și Firuța Țentea
și-au deschis primul lor restaurant.
Multă vreme au
lucrat doar amândoi: Firuța
la bucătărie și Marinel pe
post de ospătar. Datorită
seriozității și profesionalismului
lor, a modului de lucru
cu clienții, restaurantul a
devenit mult prea mic pentru
clientela pe care și-au
format-o într-un timp scurt,
astfel că au căutat un spațiu
mai mare care să satisfacă
toate cerințele. Nu au reușit
să găsească în Altea ceea
ce și-au dorit, dar norocul
le-a scos în cale un spațiu
așa cum au visat, în Albir,
o localitate pe malul Mării
Mediterane ce aparține de
municipiul Alfaz del Pi, situat
între Altea și Benidorm.
Așa a apărut pe harta
stațiunii El Albir, în
anul 2007, restaurantul
T ransilvania (în Camí Vell
d’Altea, 36) aflat azi în top
7 din cele 99 de restaurante
internaționale din zonă.
După restaurant a urmat un
magazin alimentar cu produse
românești în Alicante.
În toată această perioadă,
Firuța se ocupa de restaurant
iar Marinel făcea naveta
zilnic între Alicante și Albir.
Seara, la întoarcere, își ajuta
soția la restaurant. Au fost
ani foarte grei pentru familia
Țintea, cu enorm de multă
muncă și responsabilitate,
dar dragostea, respectul și
credința i-au ținut aproape
unul de altul, de copii, și
împreună au reușit să ajungă
acolo unde și-au propus:
pe cupola unui domeniu de
activitate pe care l-au iubit
și respectat, și de unde vor
coborî doar atunci când vor
dori ei.
Cei doi băieți sunt mândria
familiei. Cătălin și Paul,
doi tineri studenți, care nu
au creat niciodată probleme
părinților. S-au integrat extraordinar
de bine în colectiv
și societate, sunt educați,
modești, și fără fițe… În ianuarie
2015, Firuța și Marinel
Țintea au cedat magazinul
din Alicante angajaților, și
au deschis o cafenea la două
străzi distanță de restaurantul
Transilvania, local de care se
ocupă Marinel. În momentul
de față au 18 angajați, numai
români, dintre care ospătarii
vorbesc fluent limba spaniolă
și engleză. Clientela celor
două localuri este în majoritatea
ei formată din norvegieni
(în Alfaz del Pi și Albir
trăiesc peste 6.000 de norvegieni),
englezi, olandezi,
suedezi, belgieni și germani.
Românii le calcă pragul doar
la sfârșit de săptămână, și cu
ocazia diverselor evenimente:
nunți, botezuri, zile de
naștere.
Restaurantul Transilvania
– Un local preferat de…
prinți și prințese
Când pășești în restaurantul
familiei Țentea îți
dai seama din prima clipă
că e un loc în care poți savura
cele mai sofisticate
preparate culinare. Mesele
pregătite cu fețe de masă și
șervețele din pânză, impecabile,
scrobite, strălucind de
curățenie, îți oferă siguranța
unor specialități preparate
într-o bucătărie perfectă din
punct de vedere al igienei și
curățeniei. Personalul, bine
instruit, amabil, cu o ținută
specifică localului, îți oferă
servicii de calitate, respect
și amabilitate. Într-un astfel
de loc au ales să servească
prânzul sau cina multe
personalități care au ajuns
prin zonă. Astfel, părinții
prințesei Norvegiei - aflați
în vacanță în Alfaz del Pi
- și-au făcut un obicei de a
servi cina în restaurantul
Transilvania. Anul trecut,
Florin Piersic i-a bucurat cu
prezența sa zile la rând, fiind
în concediu în Benidorm.
Restaurantul Transilvania
este un templu al bunului
gust, unde bucătarii pregătesc
un meniu deosebit și
diversificat, cu specialități
românești și internaționale.
Îmbinând eleganța cu rafinamentul,
arta culinară cu
serviciile de înaltă calitate
oferite de către personalul
special calificat, restaurantul
Transilvania a devenit
un loc unde cei care îi trec
pragul petrec clipe de neuitat.
Faima serviciilor de
înaltă calitate, prepararea
mâncărurilor și amabilitatea
celor care lucrează în
local,sunt punctele importante
care mențin restaurantul
T ransilvania pe un
loc de top în Costa Blanca.
SpazioCaffè Manuel în
Albir
În luna mai a acestui an,
Firuța și Marinel Țentea
au mai deschis un local
în Calle Vivaldi nr. 11 din
A lbir: SpazioCaffè Manuel.
O cafenea italiană tradiţională
cu format de succes
sigur. Un local la modă cu
accent cosmopolit, un loc
pentru relaxare, un spaţiu
care se adaptează la timpul
consumatorului, unde totul
se învârte în jurul cafelei şi
al plăcerilor italiene care o
înconjoară. Fursecuri diverse,
prăjituri, înghețată, salate,
specialități de cafea și
ceai, sunt doar câteva dintre
produsele sofisticate
și elegante ce atrag clienții
în SpazioCaffè Manuel
din Albir, localul de care
Marinel Țentea este foarte
mândru pentru că a fost realizat
conform dorințelor și
viselor sale.
La inaugurare au participat
autoritățile locale,
invitați de seamă din
comunitățile de nord-europeni
care s-au stabilit pe
Costa Blanca. Primarul municipiului
Alfaz del Pi a trimis
un imens buchet de flori
și felicitări pentru reușită,
neputând participa la eveniment
datorită campaniei
electorale ce se desfășura la
acea vreme.
Planuri de viitor
De la emigrarea în Spania
a soților Țentea au trecut
14 ani. O perioadă scurtă
de timp în care Firuța și
Marinel au reușit prin multă
muncă, renunțări și sacrificii
să realizeze ceea ce în
România nu ar fi fost posibil
nici în 50 de ani… Doi
români, printre milioane de
imigranți în Europa, care
s-au integrat cu succes într-o
țară de adopție care le-a oferit
șansa vieții lor. Români
printre români care au reușit
să impresioneze prin profesionalismul,
cinstea, seriozitatea
și talentul lor, comunitatea
din care fac parte. O
familie care, deși a ajuns la
un nivel material de invidiat,
rămâne caracterizată de modestie
și bun-simț.
În cei 14 ani de când s-au
stabilit în Spania, Firuța
și Marinel Țentea au avut
posibilitatea să călătorească.
Astfel, au vizitat SUA
- unde trăiește unul dintre
finii lor - Franța, Italia,
Anglia, și multe alte locuri
din lume, dar de fiecare dată
s-au întors cu nerăbdare și
dor pe Costa Blanca, zona în
care au început o nouă viață.
Una normală și civilizată,
într-o țară în care valorile
de bază există: libertatea,
dreptatea şi egalitatea în faţa
legii, transparenţă, toleranţă,
competiţia dreaptă, egalitatea
şanselor, egalitatea în
drepturi. Aceste valori ale
societăţii democratice reprezintă
ideile de bază ale unei
anumite comunităţi. Pentru
membrii comunităţii, acestea
devin practici, tocmai
prin comportamentul cetăţenilor
și al autorităților publice.
În condițiile în care copiii
familiei Țentea au deja un
rost al lor în Spania, o bună
educație, nu se pune problema
întoarcerii în România în
viitor. Firuța și Marinel însă
își doresc ca peste alți 10
ani de muncă tinerii să preia
afacerile familiei, iar ei să
trăiască în liniște și pace, ca
pensionari, iarna în Spania
și vara… în România.
Autor și fotografii:
Kasandra Kalmann
Năsăudean
Nota redacției: Firuța și
Marinel Țentea au fost
nominalizați și pentru Gala
Campaniei de excelență –
Ediția a II-a 2017, ce se va
desfășura în luna octombrie
a acestui an.

IUNIE
14
2017
Opinii
Nevoia de dialog și de toleranță
„Toleranța este celălalt nume al libertății.” – Mahatma Gandi
Oamenii comunică între ei,
fac schimb de idei, încearcă
să se înțeleagă, să creeze acea
armonie mult dorită. Dar pentru
aceasta trebuie să asculte
multe păreri, afirmații, uneori
contraziceri, toate făcute cu
scopul ajungerii la înțelegere.
Dialogăm ca atare, înțelegând
prin aceasta modul de expunere
a ideilor, în numele propriu
sau al unei comunități
mai mici sau mai mari. Trăind
într-o societate nevrotică, nu
mai dialogăm în sens socratic
– ca pe vremuri – , meditativ,
reflexiv, acordând interes și
atenție spuselor celuilalt, ci
luptăm să avem noi dreptate,
neglijând total sau parțial ideile
celuilalt. Suntem martorii
sau exponenții defulărilor
de tot felul, considerându-se
deținătorii adevărului absolut
și obstrucționând în acest mod
dialogul. Se instituie, de multe
ori, un dialog al surzilor. Puțini
sunt cei care recunosc necesitatea
dialogului social cu un
comportament respectabil,
păstrând cu strictețe principiile
generale care guvernează
dialogul.
Cel care îmbracă veșmântul
obștesc se impune să uite de
propria lui persoană și să ia în
considerare pe ceilalți, pe care
îi reprezintă și în numele cărora
vorbește. Cel învestit să
poarte dialogul, se impune să
fie pătruns de idealul în care
crede și să aibă puterea de a
stârni interesul partenerului de
discuție pentru convingerile
sale. În același timp el trebuie
să fie însoțit de o ținută morală
și sufletească înaltă. Partenerul
de dialog se impune să fie
conciliant și răbdător, dar și
exigent. Cel ce rabdă nu poate
fi înfrânt cu ușurință, dimpotrivă,
victoria se dovedește a fi,
de multe ori, de partea lui. În
același timp putem învăța în
timpul dialogului, chiar și din
incisivitatea partenerului, fără
ca ea să treacă în necuviință,
așa cum se întâmplă de multe
ori, în viața social-politică din
țara noastră, dar și în multe alte
țări. La rândul ei, necuviința
exacerbată naște teamă,
neliniște, agitație, răbufnire
din partea celuilalt/celorlalți și
uneori se răsfrânge asupra unor
segmente ale populației. Abordând
problematica incisivității
într-un dialog, se crede că nu
este necesar să se răspundă în
același mod, deși trebuie spus
că nici bunul simț exagerat nu
dă rezultate. A fi și puțin „fanatic”
în susținerea unei idei
de adevăr și dreptate bine argumentate,
se crede că poate
fi binevenită. Este preferabil
să spunem adevărul așa cum
este el, decât să se mintă. Multe
adevăruri se spun chiar și în
glumă și pot avea același efect.
Asistăm în prezent la prea
multe tactici de acuzare în dialogurile
purtate, ceea ce pune
pe adversari în postura de a fi
mereu într-o poziție de apărare.
Astfel, într-un dialog se poate
descoperi vanitatea și ambiția
unui partener. Cel care are
menirea să reprezinte un partid,
de exemplu, în relațiile cu
alte partide, sau un conducător
de țară în relație cu alți conducători,
trebuie să fie înzestrat
cu temperament echilibrat și
puternic, pătruns de o vocație
autentică a demnității permanente
și a lucidității. Desigur,
într-un dialog se pot face și
concesii de moment sau chiar
pe termen lung. Orice concesie
însă, trebuie să fie în deplină
concordanță cu conștiința, pentru
ca mai târziu să nu fie dăunătoare.
De aceea, compromisul
trebuie dublat de prudență,
căci, de multe ori „graba strică
treaba”, ca și mânia, fiindcă
„omul la mânie poate cădea-n
nebunie”, ele fiind contrare
unui dialog autentic și eficient.
Practica a demonstrat că avem
datoria să fim mereu prudenți
în orice act.
Ca ideal și misiune, sintetizând
cele arătate, dialogul trebuie
să aibă atracție și valoare
cu totul aparte, atribuindu-i-se
și alte însușiri cum ar fi: cultură
generală aleasă, politețe,
abordare metodică a chestiunilor
invocate, puterea judecății
limpezi, flexibilitate asociată
cu consecvență, putere de
adaptare, tact, temperament,
stăpânire de sine, rezistență
fizică și, nu în ultimul rând,
respect. Să nu uităm că în orice
relație respectul și încrederea
reciprocă sunt o sursă a succesului.
Comportamentele recente
ale unor politicieni sunt
exemple în acest sens. Mai
sunt însă și alte comportamente
care bulversează oamenii
prin inconsecvență, minciună,
viclenie sau/și totala lipsă de
viziune. Miza succesului este
abordarea unui dialog într-o
manieră civilizată, reală și
constructivă în fața noilor probleme
cu care se confruntă societatea
și statele în care trăim.
Toleranța înseamnă să îi
respecți pe ceilalți și să înveți
de la ei. Presupune deschidere,
empatie. Interesant și foarte
verosimil este faptul că oamenii
care călătoresc mult, învață
să fie toleranți, aceasta explicându-se
prin variația locurilor
vizitate, întâlnirea cu oameni
diferiți și obiceiuri diferite.
Începi să înțelegi comportamentul
celorlalți, să crezi că
ei pot avea dreptate în ceea ce
susțin sau în modul în care se
manifestă, compari, cântărești
și ajungi să accepți alteritatea,
fiindcă toleranța reprezintă armonia
în diferențe, cuvântul
toleranță provenind din latinescul
tolerare care înseamnă
a suporta. O persoană tolerantă
acceptă diversitatea și nu
are idei preconcepute despre
ceilalți pe baza diferențelor de
religie, rasă, gen, preferințe de
orice tip. Dacă trăim în armonie
cu ceilalți și căutăm soluții
în loc să iscăm conflicte, putem
să ne concentrăm mai
mult pe elementele comune
decât pe diferențe. Toleranța
înseamnă și flexibilitate, adică
să-i accepți cu ușurință pe cei
din jur, cu dreptul lor de a fi
așa cum își doresc. Promovarea
toleranței și modelarea atitudinilor
față de diferite opinii,
se învață în cadrul familiei, în
școli și la locul de muncă, folosind
mijloace de informare
în masă, favorizând dialogul
și dezbaterile libere, deschise.
Este posibil ca o persoană să
fie în dezacord cu părerile tale,
dar în același timp să le respecte.
A nu fi în acord cu cineva
nu înseamnă să fii intolerant,
nu te obligă nimeni să accepți
un comportament deplasat,
dar înseamnă că toată lumea
merită să fie tratată cu respect,
respectul putându-se propaga
în valuri. Este necesar a gândi
rațional înainte de a vorbi,
a fii binevoitor și răbdător ascultând
ce are de spus cineva
înainte să reacționezi, a încerca
un punct de vedere comun,
un interes comun. Astfel se va
merge pe val, se va putea ajunge
pe creasta valului, cu mic
consum de energie și în mod
folositor, și nu contra valului,
când poți ajunge la pierderea
puterii și chiar la înec.
Biblia nu ne vorbește de
toleranță, dar ne vorbește
de dragoste, și dragostea înseamnă
îngăduință, respect și
considerație pe care trebuie
să le ai față de cel de lângă
tine, despre renunțarea la egoism,
la păcate, acele negații
ale virtuților care nu plac
Divinității.
Noțiunea de toleranță a
apărut de abia în istoria culturii
europene la începutul secolului
al XVI-lea, în strânsă
legătură cu gândirea umanistă,
întruchipată în mai multe
personalități, precum cea a poetului,
romancierului, filozofului
Voltaire (1694-1778) care
definea toleranța ca apanaj al
umanității, spunând că toți suntem
caracterizați de slăbiciuni
și erori, și trebuie sa ne iertăm
reciproc. Aceasta ar fi cea dintâi
lege a naturii, a conviețuirii
mai susținea alt filozof. Adevărat
text al iluminismului,
„Tratat despre toleranță”
al lui Voltaire este o pledoarie
împotriva persecuțiilor religioase,
fenomen extrem de răspândit
în Europa occidentală
vreme de secole. Voltaire a
militat în favoarea drepturilor
civile, a libertăților și toleranței
universale, condamnând toto-
dată tirania superstiției și recomandând
„rațiunea”. El a fost
și un bun cunoscător al Bibliei
și al literaturii patristice, aceste
cunoștințe fiindu-i pârghiile de
care s-a servit pentru a-și ilustra
ideile cu argumente greu de
combătut. Filosoful iluminist
pleda pentru toleranță față de
semeni, indiferent de credința
lor religioasă, fiind esențială
pentru o societate umanizată și
progresistă. „Oare când vom
începe să aplicăm adevăratele
principii ale umanității?”
întreba Voltaire în această lucrare.
De asemeni scriitorul,
filozoful german Gotthold
Lessing (1729-1781) a pledat
și el pentru toleranța față de
alte religii ale lumii, apărând
în acest mod, libertatea religioasă;
Alfred Fouillée (1838-
1912) considera că evoluția nu
poate fi obținută fără psihic,
adică sentimentul, dorința,
gândirea în libertate, că libertatea
nu poate fi câștigată decât
progresiv și nu poate fi concepută
izolat, ființa perfectă în
sine fiind aceea care este bună
pentru ceilalți, oamenii trebuind
să lucreze împreună pentru
„triumful bunătății morale”.
Adevărata toleranță, în spirit
umanist, înseamnă însă mai
mult decât o simplă „suportare”,
ea presupune respectul
opiniei contrare și este strâns
legată de libertatea persoanei.
Prin toleranță se respectă deciziile
altor oameni, grupuri,
popoare, religii, alte moduri
de gândire și puncte de vedere,
alte stiluri și moduri de
viață. Necesitatea spiritului de
toleranță este valabilă în politică,
dar depășește și acest
domeniu.
Înainte de apariția noțiunii
de toleranță, se vorbea despre
„bunul simț” ca fiind cel ce
făcea de multe ori regulile,
atunci când părerile erau contradictorii.
Părintele, scriitorul
Nicolae Steinhardt (1912-
1989) amintea că Biserica întotdeauna
a mers pe drumul
echilibrului și al bunului simț,
iar „pe cărările sofisticate
au mers ereziile”. Toleranța
e parte a conținutului interior
sufletesc pe care unii îl au,
alții au nevoie să-l aibă. Lipsa
toleranței înseamnă egoism,
iar egoismul este sursa răului
în această lume. Trist este
să constatăm că el sporește
o dată cu civilizația ce pare
să-l stimuleze și să-l întrețină.
Egoismul va descrește, afirmă
unii, doar atunci când viața
morală va predomina asupra
vieții materiale. Când se va
înțelege că egoismul este cauza
care naște orgoliul, ambiția,
lăcomia, invidia, ura, gelozia,
comportamente care rănesc
puternic și produc tulburări
în relațiile sociale, provocând
permanente disensiuni, distrugând
încrederea, făcând din
prieten un adversar, atunci și
numai atunci se va înțelege că
acest viciu este incompatibil
cu fericirea, cu siguranța propriei
noastre vieți.
Toleranța trebuie practicată
de către indivizi, grupuri
și state, ea fiind virtutea care
contribuie la înlocuirea învrăjbirii
cu pacea, lumina și
armonia. A fi tolerant înseamnă
a fi îngăduitor, indulgent,
iertător. Unii dintre semenii
noștri sunt hărăziți cu această
trăsătură, alții o dobândesc
prin educație, iar alții nu vor
să dobândească, determinând
tot felul de neliniști pe Pământ.
S-a pus întrebarea care sunt
limitele toleranței și răspunsul
a fost: Acceptarea diferențelor
nu înseamnă renunțarea la opiniile
și convingerile noastre, ci
presupune exprimarea acestora
în așa fel încât să nu fie încălcat
dreptul celorlalți de a-și
exprima opiniile și convingerile.
Pe de altă parte nu putem
accepta în numele toleranței
abateri de la valorile morale
sau încălcarea demnității umane;
nu putem fi indulgenți, și
din exces de toleranță să acceptăm
distrugerea unor bunuri
sau furtul, pentru că ar fi
vorba de persoane cu un alt
mod de viață și atunci suntem
nevoiți să luăm măsuri. Și ne
întrebăm: Ce fel de măsuri?
În data de 22 mai 2017, în
orașul cosmopolit Manchester
din Anglia, oraș în care, se
cunoaște, toleranța este la cote
maxime existând respectul
pentru celălalt/ceilalți, s-a produs
un atac barbar de către un
tânăr născut în Manchester, în
1994, într-o familie de refugiați
libieni, pe nume Salman A bedi,
acesta fiind ghidat de islamism
– doctrina politică ce se
folosește de religia islam pentru
a propovădui intoleranța.
Au murit și au fost răniți copii
și tineri. A fost cel mai sângeros
atac terorist după cel din
2005 din metroul londonez,
când au murit 52 de persoane,
iar acum 22 de persoane
au fost omorâte și 119 rănite.
Răul a pătruns în inima acelui
tânăr umilindu-l, fiindcă așa
cum spune filozoful Gabriel
Liiceanu în cartea „Despre limită”:
“Umilința este un hotar
impus” pe care tânărul l-a acceptat,
și în loc să-și hotărască
el un ideal frumos pentru viață,
alții au hotărât pentru el actul
criminal de intoleranță, un adevărat
„atentat la libertate”.
Cu toată durerea produsă
atâtor familii, cei care au analizat
intenția și fapta teroristului,
spun că important ar fi să
nu se dorească răzbunarea, ca
în sufletele oamenilor să precumpănească
aceleași valori
în care s-a crezut și până acum,
și aceasta pentru că teroriștii
știu că unii occidentali îi confundă
cu întreaga lume musulmană
și „ prin aceasta ISIS
urmărește provocarea unei
reacții generale anti-islam,
care să ducă la un război”.
Este ura, setea lor de violență,
de sânge, din lipsă de respect
față de credințele și obiceiurile
celorlalți, față de civilizația
dobândită cu atâta efort. „Este
o formă de război psihologic,
dus cu armele terorismului,
pentru care trebuie avut răbdare
și tact”, apreciază un important
analist politic militar.
Dar despre limita răbdării, ne
spune cineva, ceva?
Intoleranța se face simțită
tot mai puternic la nivel
mondial, fiind alimentată de
prejudecăți rasiale și etnice, de
naționalism și de extremism
religios. Biblia ne spune că Isus
Hristos a observat intoleranța:
„Iudeii și samaritenii se urau
cu înverșunare” (Ioan 4-9);
„Femeile erau considerate
inferioare bărbaților și tratate
în consecință, iar conducătorii
religioși îi disprețuiau
pe oamenii de rând” (Ioan
7-49). Isus era bun, răbdător
și tolerant, deoarece el venise
nu ca să-i judece pe oameni,
ci să-i vindece din punct de
vedere spiritual, într-un moment
al degradării vieții. „Iubirea
a fost principala sa forță
motivațională” (Ioan 3-17;
13-34). Nu ura, ci iubirea stă
la baza toleranței: „Mai presus
de toate, să aveți o iubire
profundă unii față de alții, căci
iubirea acoperă o mulțime de
păcate” (1 Petru 4-8).
Și totuși, din punct de vedere
rațional, conform Bibliei,
toleranța trebuie să aibă limite.
Deși a fost un model
de toleranță, Isus nu a tolerat
indecența, ipocrizia și alte forme
de răutate. Mai mult, el le-a
condamnat cu curaj, afirmând:
„Cine practică lucruri rele
urăște lumina…” (Ioan 3-20).
În prezent, majoritatea
țărilor încearcă să facă tot
posibilul pentru a se menține
ordinea, pacea. Ca urmare, se
stabilesc limite rezonabile în
ce privește comportamentul
cetățenilor, prin legi. Responsabilitatea
Statelor este de a
încuraja respectarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale
pentru toți oamenii,
fără deosebire de rasă, sex,
limbă, origine națională, religie
și de a combate intoleranța.
Este necesar a se lua toate
măsurile necesare pentru promovarea
toleranței în societatea
noastră, toleranța nefiind
numai un principiu, dar și o
condiție necesară progresului
economic și social al tuturor
națiunilor.
Și închei cu cuvintele marelui
scriitor francez Victor
Hugo: ,,Toleranța este singura
flacără care poate lumina
înăuntrul unui suflet
mare. Toleranța stă în fruntea
tuturor celorlalte virtuți”. Vor
învăța cândva aceste suflete
ale tinerilor vânduți diavolului,
prețul dragostei, al toleranței și
al vieții dăruite de Dumnezeu?
Autor: Vavila Popovici – Senior
editor OR (Carolina de
Nord-USA)

Un moment de receptare
maximă a impactului meu
cu mentalitățile noi este vizita
unui magazin de produse
de bricolaj. Sunt multe și
se construiesc în continuare,
semn că, în direcția aceasta,
avem un mare potențial.
Halele în care micul
meșter din noi poate găsi orice
obiect necesar amenajării
aspectuoase și confortabile
a locuinței sale nu mai au
farmecul nostalgic al ”Curții
de Fier”, la care ne trimitea
odinioară tata după cuie
și șmirghel, dar, în schimb,
au covârșitor de multe alte
avantaje. În sfârșit se găsesc
de toate! Până și lucruri după
care până nu demult, doar noi,
„străinii”, căutam zadarnic,
fiind taxați cu condescendent
refuz de aceiași vânzători care
astăzi insistă să nu uităm să le
comandăm la culoare. „Gata,
s-a terminat cu penuria!”, par
să strige toate în jurul nostru.
Și brusc ți-e și rușine că nu
vrei decât se rectifici un defect
minor, în loc să demontezi
temeinic totul, reluând
casa practic de la zero.
E clar că prioritățile românilor
s-au deplasat spre
o nouă treaptă. Mentalității
nu demult generalizate al
lui „merge și-așa”, conform
căreia aproape orice se putea
repara cu ajutorul unei
bucăți de sârmă, i-a luat
locul una a autoajutorării,
care se extinde cu nestăvilit
avânt.
Dacă întrebărilor clasice
„unde” și „cât”, pe care
bunicii și părinții noștri și
le puneau zilnic pe vremuri
(„Unde se dă carne?”
sau „Cât se dă la medic?”)
le-au urmat în perioada de
Brico-civilizația
tranziție curiozitățile legate
de „care” și „cine” („Care-i
cea mai bună mașină?”? și
„Cine-i cel mai bogat parlamentar?”),
astăzi, în schimb,
se caută tot ce răspunde la
întrebările „ce” și „cum”.
Ce culoare de faianță alegi,
cum se fac sarmalele ca la
mama acasă, cum evităm
noxele, cum ne construim
un balansoar, ce tip de încălzire
e mai economic, cum se
zugrăvește o cameră, cum
scapi elegant de iubită, cum
pui mâna pe un soț bogat,
cum ne lăsăm de fumat etc.
Se trece deci de la „a fi” la „a
avea”, de la dorință, la punerea
în practică, la material,
la palpabilul imediat, supus
posesiei prin achiziționare și
modificare modală, obiectele
fiind oricând pasibile de o
îmbunătățire.
Firește că trendul acesta
vine tot din afară, cărțile de
autoeducație și cercurile de
ajutor reciproc fiind inițial o
modă americană! Dar la noi
ele nu sunt simpla expresie a
setei de consum capitalist, ci
simbolul unei reorientări în
mentalul colectiv.
De la fatalismul inert al
tovarășului aflat în custodia
statului socialist, om care nu
prea avea de unde alege pentru
a-și influența destinul, s-a
trecut la optimismul energic,
la credința tare în puterea fiecăruia
de a-și confecționa o
lume al lui, mai bună.
Până la un punct nu putem
decât să le dăm dreptate
conaționalilor, deși noi, cei
trăitori în afara țării, știm
că și siguranța aparentă a
cetățenilor occidentali are
un punct vulnerabil, bazându-se
pe o candidă naivitate,
Opinii IUNIE
2017 15
pe care ei înșiși nici n-o mai
sesizează, bombardați fiind
din toate părțile de tranchilizantele
mesaje precum că
totul ar fi sub control discret,
mesaje venite din partea
guvernanților lor, care
le mai și înfloresc, ca să fie
realeși.
Când s-a dat la o parte
Cortina de Fier visam să călătoresc,
nu să-mi deschid
o afacere sau să-mi renovez
singură sufrageria! Azi
continui să iubesc călătoria,
dar începe să mă îmbie și
pe mine, ca pe toți ceilalți
români care se-mbulzesc
prin magazinele de bricolaj,
„liniștea colibei mele”,
colibă pe care mi-o doresc
amenajată cât mai frumos,
așa cum am văzut pe la alții,
prin variile locuri pe care leam
vizitat.
Valul de entuziam al
mișcării „do it yourself” ne
„împământează”, ancorându-ne.
Cu puțină imaginație,
se poate detecta o oarecare
tendință de legare de glie,
opusă celei a emigrării, fenomen
care continuă să coexiste,
în plan paralel.
Publicul brico-magazinelor
e atent, politicos,
receptiv, civilizat. Îmi pare
că magazinele de bricolaj
sunt noile librării! Lumea
n-are timp să mai citească
un roman de Dickens, dar
își face timp pentru a citi
instrucțiunile de montaj al
unei etajere. Sindromul nu
se deosebește cu nimic de
cel din vest. Mentalitățile se
apropie și la acest punct.
Românii răspund cu entuziasm
chemării la luptă,
aliniindu-se în cursa înarmării
pașnice cu scule și aparate,
gonind după tot ce e bun
și profesional, cu condiția să
rezulte din munca propriilor
lor mâini. Treptat, cârpelile
sunt înlocuite cu lucrări
solide și rezistente. Oricum
trăim în era realităților
confecționate. De ce să nu
ni le adaptăm pe măsură, noi
înșine? Bun venit în universul
sintetic, standardizat!
Curate, ordonate, iluminate
corespunzător și dotate
cu explicații pe înțelesul
tuturor, culoarele megaparadisurilor
de tip brico,
închinate autodezvoltării
personale meseriașe, exercită
o atracție irezistibilă. Măncearcă
bănuiala că puterea
lor magică nu se explică numai
prin beneficiile de ordin
material. Eu cred că în joc
sunt și avantajele care se perindă
neobservate prin dreptul
caselor de marcat, invadând
viața noastră de zi cu
zi, penetrând cum s-ar zice
cele mai intime cotloane.
Nu ies în lume doar găleți
cu vopsea, stive de parchet,
căzi de baie, calorifere,
gazon artificial, ci și sentimentele
celor care le cumpără:
încrederea, plăcerea,
chibzuința, hărnicia, bucuria
anticipației, mândria, capacitatea
de analiză și de decizie,
creativitatea, logica,
deprinderile practice și teoretice
(geometrie, matematică,
chimie, fizică etc.), conceptul
de finanțare (necesită
abilități de contabililtate și
finanțe), cinstea, speranța,
armonia, ordinea. În plus, un
beneficiu colateral la nivel
de popor este acela că ... ni
se distrage atenția de la alte
evenimente și îndeletniciri,
poate mai puțin inofensive.
Avantajul? Cu fiecare
achiziție, românii absorb,
fără a mai face mofturi, valorile
etice ale unei instruiri pe
care poate n-ar fi acceptat-o
cu aceeași bunăvoință dacă
ar fi venit pe calea clasică,
a sistemului de învățământ
instituționalizat. Impactul lor
e eficient și de durată.
Noile universități populare
se numesc acum
Baumarkt, Dedeman,
Leroy Merlin, IKEA sau
Hornbach. În ele, oameni
din toate păturile sociale
petrec ore-n șir, căutându-și
fericirea de zi cu zi. E-un
amestec de mândrie și grijă
responsabilă în ochii celor
care ies de acolo. Contactul
dintre cei trecuți prin sita
acestor temple ale consumului
pan-civilizator își schimbă
parametrii în continuare,
remodelând dinamic nu numai
aspectul țării, ci și chipul
națiunii.
„Mulțumim pentru că ați
cumpărat la noi. Mai treceți,
vă așteptăm!”, ne spune casiera
zâmbitoare. E textul
ei, îl știe pe de rost. Dar are
dreptate: mai toți clienții revin.
Drogul brico lucrează
din off.
Autor: Gabriela Căluțiu
Sonnenberg – Redactor OR
(Benissa-Alicante)

16
IUNIE
2017
De credeați că numai românii
din România au nevoie să
fie informați corect și cinstit,
probabil ați uitat de diaspora.
Ne amintim de ai noștri „de
dincolo” mai cu seamă o dată
la doi ani, când fie sunt alegeri,
fie sunt luați la rost de politicieni,
fie ambele. Dar și acum, pe
IQads. Occidentul R omânesc
(OR) este o publicație românească
a românilor din S pania.
Este adusă și pe hârtie, o dată
pe lună, în câteva zeci de
mii de exemplare distribuite
gratuit în Spania, inclusiv
în Insulele Canare şi Baleare.
Directorul revistei, Kasandra
Kalmann Năsăudean, ne spune
că niciodată, de la apariția
„O ccidentului” și până astăzi,
publicația nu a fost tipărită în
mai puțin de 10.000 de exemplare.
Un interviu la două mâin i ,
cu Kasandra Kalmann
Năsăudean, directorul
publicației, și Camelia Jula,
redactor-șef adjunct. Despre
o revistă susținută din voluntariat,
donații și publicitate, la
a cărei bună-creștere contribuie
critici literari, profesori
universitari, dramaturgi, poeți,
jurnaliști, oameni de radio, români
pretutindenari.
Scurt context
Kasandra: Publicaţia
„Occidentul Românesc” este
un proiect personal, pe care
l-am pornit în anul 2010 şi pe
care îl coordonez, de atunci
încoace, fără pauză. Fac jurnalism
de peste zece ani în
diaspora – mereu în regim
de voluntariat: am fost editor
în Spania pentru publicaţia
„Gândacul de Colorado”
(Denver, SUA) şi, ulterior, redactor-şef
al Radio Diaspora
Online (Chicago, SUA). Apoi
am înfiinţat „Occidentul
Românesc” şi, în prezent, sunt
şi redactor – şef al publicaţiei
(în limba română) „Imigrantul
român”. Motivaţia mea pentru
această activitate? Dorinţa de
uniune a comunităţilor româneşti
şi apoi cea de a transmite
imigranţilor români informaţii
corecte, pentru interesul lor,
acolo unde trăiesc şi muncesc,
pentru că obligaţia unui jurnalist
este să apere adevărul şi să
scoată nedreptatea la lumină.
Background și studii
Kasandra: Am plecat din
România în calitate de consultant
financiar, cu un contract
pe şase luni, la Bank of the West
(California - SUA), departamentul
pentru imigranți (români).
În 2000, am prelungit
acest contract, pe Jett Media
Group, firmă ce făcea parte
din marea companie Bank of
the West. În 2006 am revenit
în Europa, iar din 2009 lucrez
pentru Group Real Estate
(departamentul de investiții)
pe relația Sabadell Atlantico
din Spania. De atunci am
rămas în Peninsula Iberică:
aici locuiesc, aici lucrez. Am
absolvit A cademia de Studii
Economice din Bucureşti,
Facultatea de J urnalism şi
Ştiinţele Comunicării (tot în
Bucureşti), iar în SUA am absolvit
un master în jurnalism,
la Universitatea Southern
California. În țară am lucrat
ca și analist programator la
un centru teritorial de calcul,
iar o perioadă, în paralel, ca
și redactor la primul post de
radio privat care a apărut în
România: Radio Uniplus (anii
90). Profesia mea de bază
(consultant financiar independent)
se împleteşte foarte bine
cu activitatea voluntară de
jurnalist; de fapt, nu ar putea
exista una fără cealaltă. Munca
în domeniul cifrelor este
extrem de solicitantă. Nu îţi
poţi permite să greşeşti. Jurnalistica
mă relaxează, mă ajută
să depăşesc etapele în care
munca „pentru existenţă” mă
oboseşte.
Începuturile „Occidentului”
Kasandra: „Occidentul
Românesc” s-a născut pentru
că românii din Spania aveau
nevoie de informaţii corecte
privind condiţiile legale de
muncă, informaţii consulare,
informaţii despre modalităţi
de integrare în societatea spaniolă
etc. Totodată, de la bun
început, mi-am dorit ca acest
proiect să fie o punte de legătură
între românii din SUA,
cei din Spania şi cei de acasă,
din România. „Gândacul de
Colorado” a fost inspiraţia.
Era nevoie de un „Gândac”
şi în Europa. Aşa a apărut
„Occidentul Românesc”, în
anul 2010.
Cum și cât?
Kasandra: „Occidentul
Românesc” apare atât online,
cât şi tipărit. În formă tipărită,
apare o dată pe lună, tirajul
fiind între 10.000 – 30.000 de
exemplare (niciodată, în istoria
sa, ziarul nu a fost tipărit
în mai puţin de 10.000 de
exemplare). Se distribuie gratuit
în toată Spania, inclusiv
în Insulele Canare şi Baleare.
Publicaţia ajunge, prin intermediul
poştei, şi la români
din România. Iar site-ul este
accesibil oricui. Pe site poate
fi găsită, în format electronic,
întreaga arhivă a ziarului tipărit;
totodată, aici apar ştiri
sau articole de actualitate,
destinate difuzării rapide. În
ediţia tipărită există şi articole
traduse sau scrise direct în
limba spaniolă (de către colaboratori
români). Periodicitatea
publicaţiei a fost decisă de
volumul de informații necesar
românilor din Regatul Spaniei,
de condiţiile de lucru şi de cele
financiare, având în vedere că
munca este voluntară şi că publicaţia
se autosusţine din donaţii,
publicitate sau proiecte.
Echipa
Kasandra: Echipa este
o familie mare şi fiecare ar
merita o prezentare separată.
Poate cel mai important lucru
despre noi este că toţi participăm
voluntar la realizarea
acestui proiect, lună de lună,
precum şi la evenimentele şi
campaniile ziarului.
Un alt aspect interesant
este că suntem răspândiţi pe
mai multe meleaguri: astfel,
ziarul are redactori şi colaboratori
atât din Spania, cât
şi din SUA, România şi alte
ţări europene. Primul membru
al echipei, fondator al OR
alături de mine, este Florin
V alentin Barbu. Fără el nu
s-ar fi putut realiza machetarea,
grafica, site-ul. Lui îi datorăm
faptul că ziarul apare,
la timp, cu toate solicitările
noastre (fotografii mai mari
sau mai mici, text mai lung
sau mai scurt, macheta în
partea de sus sau de jos a paginii...
şi altele de acest fel.)
Un alt vechi colaborator
este Dan Caragea, critic literar
şi profesor universitar la
Lisabona. Şi el semnează în
OR încă de la prima ediţie. Pe
parcurs, ni s-au alăturat alţi şi
alţi prieteni şi diverși colaboratori.
Pe cei permanenţi,
precum Puşa Roth (dramaturg,
traducător, realizator
Radio România), Letiţia
Coza (autoare de versuri şi
Interviu
Occidentul Românesc
o poveste de dragoste pentru românii de
dincolo de granițe
jocuri didactice pentru copii),
Irina Georgescu Şova, Corina
S imionescu Hudgens, Anne
Hürlimann, Costin Tuchilă, îi
regăsiţi online pe site și în paginile
ziarului, desigur.
Da, sunt şi jurnalişti printre
colaboratori – realizatori
radio sau autori cu experienţă
în presa scrisă şi în cea online
(Puşa Roth, Costin Tuchilă,
Rudy Roth, Camelia Jula etc).
Cum se face?
Camelia: Munca de informare
este zilnică: din presa
spaniolă, prin corespondenţă
cu instituţiile importante
( Ministerul Muncii, al
Educaţiei, al Justiţiei) sau de
pe teren. Ştirile documentate
şi livrate la timp sunt esenţiale
pentru imigranţii români, care
au nevoie în permanenţă de
informaţii utile, corecte, care
să îi ajute în câmpul muncii, în
viaţa socială, în hăţişul administrativ.
Alegerea subiectelor
se bazează pe ariile de interes
ale românilor din Spania, dar
nu exclusiv: publicăm şi subiecte
din România, despre
România sau subiecte de interes
european. Publicaţia are
şi o pagină specială dedicată
copiilor, cu poezii şi jocuri didactice,
care vine în ajutorul
cursanţilor înscrişi la cursurile
de limbă şi civilizaţie românească
din Spania. Dar, fiind
o publicaţie de tip magazin,
oferim cititorilor şi informaţii
din domeniile gastronomie,
sănătate, life-style, turism.
Provocări
Kasandra: Presiunile
politice şi așa-zisa … concurenţă.
Ne dorim să oferim o
presă constructivă, benefică
pentru românii din străinătate,
pentru imaginea noastră în
ţara de adopţie, dar avem de
luptat, de multe ori, cu prejudecăţi
şi presiuni (de multe ori
venind din locuri din care nu
ne așteptăm).
Promovarea publicației
Camelia: „Occidentul
Românesc”, în format tipărit,
s-a promovat prin simpla sa
apariţie şi prin difuzarea gratuită:
i s-a dus vorba, cum se
spune. Acum este foarte căutat
şi nu avem exemplare suficiente
pentru câte solicitări
primim. Cea mai bună promovare
a publicaţiei a constat în
seriozitatea cu care a abordat
mereu subiectele prezentate şi
în profesionalismul echipei,
precum şi în diversitatea subiectelor
oferite, de-a lungul
anilor. Online, avem cont de
Facebook, ca toată lumea, şi
ne promovăm și prin această
reţea de socializare.
Audiența
Camelia: Publicaţia se
adresează în primul rând
comunităţii româneşti din
Spania, dar, extins, românilor
din întreaga diaspora. Scopul
său (şi până acum, dar şi
pentru viitor) este de a încuraja
păstrarea şi conservarea
limbii materne, a culturii şi a
tradiţiilor româneşti în ţara
de adopţie. Totodată, publicaţia
încurajează interculturalitatea.
Profilul audienţei ar
arăta aşa: români, imigranţi,
în Spania (în principal), de la
copii la vârstnici, cu grade de
educaţie diferite, de la şcoală
gimnazială la studii postuniversitare
şi cu profesii ori
meserii extrem de variate (de
la muncitori constructori la
antreprenori, avocaţi sau profesori
universitari).
Surse de finanțare
Camelia: „ Occidentul
Românesc” se autofinanţează
prin publicitate şi donaţii
venite din partea membrilor
fondatori. De şapte ani încoace,
Kasandra Kalmann
Năsăudean ( directorul
publicației), Răzvan Ionescu
şi Michael Harrison Cronkite
sunt donatorii fără de care publicaţia
nu ar putea să existe.
În anii 2013 şi 2014, publicaţia
a câştigat două proiecte
de finanţare prin DPRRP
( Departamentul pentru Relaţia
cu R omânii de Pretutindeni, din
cadrul Ministerului Afacerilor
Externe din România). Aceste
fonduri au fost destinate exclusiv
acoperirii costurilor de
tipar. Toate veniturile (donaţii,
publicitate, proiecte) sunt, în
fapt, destinate susţinerii tiparului
şi site-ului.
Planuri
Kasandra: Dorim să
creştem tirajul şi să aducem
îmbunătăţiri site-ului, în
primul rând. Apoi, avem ca
scop continuarea campaniei
„Noi susţinem excelenţa!”,
lansată în urmă cu doi ani,
campanie care urmăreşte
promovarea valorilor autentice
româneşti de dincolo de
graniţele României. În cadrul
acestei campanii, Occidentul
Românesc a organizat, acum
doi ani, un concurs de poezie
şi proză scurtă, la care au
participat peste 600 de persoane
(români din România şi
din diaspora), iar anul trecut
a organizat o gală de premiere
a valorilor româneşti de
peste hotare (desfăşurată în
Spania, la Benidorm).
Anul acesta am propus un
concurs de portrete ale românilor
care locuiesc şi muncesc
în afara României şi care, prin
activitatea sau comportamentul
lor, aduc un plus de valoare
imaginii României. De asemenea,
ne dorim să iniţiem mai
multe campanii umanitare şi
să reuşim să organizăm mai
multe evenimente proprii în
care să implicăm comunitatea
românească din Spania.
Autor: Codruț Baciu
Material realizat și publicat de
IQads., www.iqads.ro

Pagina copiilor IUNIE
2017 17
Cartea cu multe pisici
de Letiţia Coza
Campionii
Mii de prieteni şi-a făcut
Pe Facebook. Chiar i-a plăcut
Să se-ntoarcă, aici, în sat,
După ce a colindat,
Câţiva ani, întreaga lume.
„Dragă Cindy, spune-mi, cum e
În hamac, sub nuc?” „Răcoare,
Chiar dacă arşiţa-i mare!”
„Ce lucrezi?” „Mă relaxez,
Îmi place să croşetez!”
O admir de dimineaţă:
Cu lăbuţele din faţă
Face dintr-un fi r de aţă
O frumoasă pelerină
Pentru toamna ce-o să vină...
Scrie Rambo în jurnal,
Chiar de-i un lucru banal;
Pentru Cindy, mi-a spus mie,
Are-o mare simpatie.
Câteva zile mai târziu,
Cindy ia un interviu
Ca un reportaj să facă
„Nike e un norocos”
(Speră tuturor să placă!),
Un reportaj de tip portret...
Rambo scrie în carnet:
Mie mi-a şoptit discret
Deşi nu e vreun secret:
„Despre sportul alb voi scrie,
Tenisul îmi place mie,
Iar viitorul meu erou
Poartă pe teren tricou
Inscripţionat frumos:
Nike e un norocos.
Tocmai de aici pornesc,
Norocul să-l desluşesc!”
Râde Cindy la final.
„Noroc!” îi spun, „eşti pe val!”
Săptămâna a trecut,
Reportaju-a apărut:
Interviu, fotografii,
Like-uri de la mulţi copii,
Ce serios se antrenează
Şi campioni se visează.
Duminică după-amiază,
Rambo, încântat, notează:
Îi strâng mâna bărbăteşte
Şi ea îmi mărturiseşte:
„Uite, îţi arăt şi ţie:
Cerere de prietenie!
Pe ecran apare-ndată
O siluetă „de fată”;
Mă întreb cine să fie?
Are blana castanie,
Şi faţa cam măslinie,
Iar codiţa cea stufoasă
E şi moale, şi pufoasă!”
Riţa e! Nu s-a lăsat
Până când nu a aflat
Cum poate să-l contacteze
Să-l roage s-o antreneze.
La întrevederea lor,
L-a convins (nu prea uşor!)
Să îi fie antrenor.
Că eleva talent are
Şi-o voinţă foarte mare
Şi-a dat seama, evident,
La primul antrenament.
A exclamat cu uimire:
„Campioană-n devenire!”
Da! Riţa are viitor!
Am urmărit jocul lor:
Nu-şi mai dă cu fond de ten,
Parcă zboară pe teren,
Iar codiţa-i de-ajutor
Când prinde mingea din zbor.
O serveşte-apoi corect
Ca să aibă mare – efect;
La retururi ţine piept;
Speră să câştige setul!
Îi prieşte-antrenamentul.
Ca-ntre fete am bârfit,
Între seturi, mi-a şoptit –
Parc-ar fi călcat pe-un ac:
„Toate, toate-mi sunt pe plac,
Doar cu mustaţa nu mă-mpac,
Seamănă cu... Ţiriac!”
La ceai, pe la ora cinci,
L-am întrebat: „Ei, ce zici?”
Nike şmecher îmi zâmbeşte:
„În tânără-mi pun nădejde
Cu ea dublu mixt să joc
Şi s-obţinem primul loc!”
E jocul destinului?
Eu am fost unealta lui?
Cindy, retoric, se-ntreabă.
Îi dau replica degrabă:
„Tu ai fler de jurnalist,
Ţi-am mai spus-o şi insist;
Scrie! N-o să-ţi pară rău,
Acesta e drumul tău”.
Apoi mai jos a notat:
Văd că nu m-am înşelat,
Articolul s-a publicat
Într-un ziar independent,
Ce apare-n Occident.
Timpul trece. Peste-un an,
Rambo – în Afganistan –
E reporter militar.
Curaj ca al lui, mai rar!
Cindy i-a telefonat,
Multe veşti bune i-a dat:
„Nike şi-a scurtat mustaţa
Şi i-a întinerit faţa.
Chiar astăzi a devenit
Campion – cum şi-a dorit.
Da! La dublu mixt! Cu cine?
Cu Riţa! Se ţine bine,
Şi la simplu a câştigat
Primul ei campionat”.
„Riţa are viitor”
Sporturi şi sportivi
Scrie în dreptul fiecărui sport numele unui sportiv care îl practică
şi de care ai auzit, iar la final, pe linia punctată, sportul tău
preferat şi sportivul tău preferat.
Dacă eu te-aş întreba:
Sportu-i pasiunea ta?
Oare ce răspuns mi-ai da??
Să faci sport e sănătos,
Te-ajută să creşti frumos.
Cu mai multă cutezanţă
Faci şi sport de performanţă.
Atunci ai şi un model
Şi ai vrea s-ajungi ca el.
Deci eu îţi propun un joc
Care nu e greu deloc,
Doar să te gândeşti oleacă
Sportul dat cine îl joacă.
Scrie în tabelul următor
Numele sportivilor,
Cu roşu, mai apăsat,
Pentru sportul preferat.
Dacă eu nu l-am ghicit,
Completează-l negreşit
În tabel, chiar la sfârşit!
Sporturi
Atletism
Baschet
Box
Fotbal
Gimnastică
Handbal
Schi
Scrimă
Tenis
Volei
...................
Sportivi
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................
..........................................

18
IUNIE
2017
Ajuns în Spania la vârsta
de 20 de ani cu scopul de
a-şi găsi un drum în viaţă ca
pianist, tânărul Alexandru
întâlneşte însă boxul, sport
care-i va schimba complet
traiectoria profesională.
„Viața lui parcă este inspirată
dintr-un film”, spun
cei care îl cunosc. Şi aşa
şi este. Întotdeauna s-a
simţit atras de acest sport,
dar numai atunci când a
depăşit bariera vârstei de
20 ani şi-a început cariera
în acest domeniu. Disputase,
la 15 ani, un meci de
box amator, dar planurile
sale de viitor erau altele.
Adolescent fiind, ceea ce-l
impulsiona în viaţă era muzica.
Doar după sosirea în
Spania existenţa sa cunoaşte
o importantă turnură, dedicându-şi
toate eforturile
pentru a deveni un nume în
lumea sportului cu mănuşi.
Alexandru Lăcătuş (născut
pe 12 martie 1973, în
Vulcan, România) nu mai
este, astăzi, o prezenţă
activă în lumea boxului
profesionist, dar nici nu
s-a îndepărtat de ring. Îşi
dedică o importantă parte
a vieţii sale antrenării iubitorilor
acestui sport, nu
pentru a-i dirija către boxul
profesionist, ci pentru
întărirea sănătăţii şi sporirea
sentimentului de fericire.
Alexandru este foarte
cunoscut şi recunoscut —
era numit „bombardierul”,
datorită forței sale — în
lumea pugilismului spaniol.
El a plecat în căutare
de noi oportunităţi pe alte
meleaguri doar obligat de
circumstanţe. Ştia să cânte
la pian (artă pe care a
dobândit-o în ţara natală)
şi, astfel, şi-a câştigat
existenţa pentru o perioadă
de timp, cântând în
baruri, cluburi şi hoteluri
din Elveţia şi Germania.
„Voiam să cunosc lumea”,
mărturiseşte într-un interviu
acordat publicației „El
Confidencial”. Şi de aceea,
la vârsta de 20 de ani, şi-a
adunat lucrurile şi a plecat
la Madrid. Chiar dacă
intenţia sa era de a continua
în lumea muzicii, un
cunoscut îi înlesneşte contactul
cu boxul şi, de atunci
până în prezent, nu şi-a mai
scos mănuşile. Întotdeauna
a ştiut să-şi câştige o pâine
„niciodată nu am răbdat de
foame”, mărturiseşte el.
„De la meciuri de amatori
am trecut în lumea
boxului profesionist”, îşi
aminteşte el. L-a cunoscut
pe José Valenciano, un
nume de referinţă în lumea
pugilismului spaniol şi,
sub îndrumarea acestuia, a
ajuns să fie declarat campion
al Spaniei, ulterior
al Europei, la categoria
Români de succes
Alexandru Lăcătuş
pianistul român care „dăruie”
sănătate cu mănuşile de box
semigrea, fiind, de asemenea,
dublu challenger
la titlul mondial. În acea
perioadă a lăsat muzica în
plan secundar. „Niciodată
nu am crezut că boxul îmi
va aduce atâtea în viaţă,
mi-a deschis multe uşi şi
a fost fundamental pentru
cariera mea”, mărturiseşte
Alexandru. „Îţi dă multă încredere
şi securitate”, mai
subliniază el. În prezent
lucrează în cunoscuta sală
Bingo Roma din Madrid.
Securitate, relaţii publice
– face de toate. „Sunt peste
tot”, spune, chiar dacă, în
prezent, ceea ce îi răpeşte
cel mai mult timp este grija
pe care o dedică iubitorilor
boxului.
A pus bazele unui proiect
dedicat publicului
„fitness”, pentru ca persoanele
să se simtă bine
cu ele însele şi utilizând
boxul ca o unealtă pentru
îngrijirea sănătăţii. „Este
vorba de a întări corpul şi,
de asemenea, de a învăţa
tehnici de apărare”, spune
Alexandru, care scoate în
evidenţă valorile sportului
cu mănuşi. „Lumea crede
că ar fi un sport agresiv,
dar vorbim de o artă care,
pe zi ce trece, este mai
apreciată de publicul larg.
Este la fel de complet precum
înotul şi însăşi Mireia
Belmonte a mărturisit că îl
practică”, declară românul,
fost campion al Spaniei,
al Europei şi câştigător al
titlului mondial în cadrul
comunităţii ţărilor latinoamericane.
Puțin câte puțin, la
centrul „The Core Sports
Club”, sediul clubului pugilistic
orientat spre obţinerea
unei înalte capacităţi
şi pregătiri fizice, dirijat de
către Alexandru Lăcătuş,
se prezintă din ce în ce mai
mulţi elevi. Şedinţele dure
constau în cursuri mixte cu
o durata de 55 de minute, la
care se predau cunoştinţe
de box în vederea îmbunătăţirii
sănătăţii; rezistenţă,
echilibru, tonifiere, agilitate.
Promovarea acestui
nou concept este în vogă
în sălile de sport din marile
metropole, precum New
York şi Los Ángeles. Toate
exerciţiile se concentrează
pe îmbunătăţirea stării de
sănătate a oricărei persoane
cu vârsta peste 16 ani.
„Vin oameni cu simptome
de anxietate, depresie, iar
prin intermediul boxului
„descărcăm” această presiune
care blochează, încleştează
persoana. Şi adevărul
este că într-adevăr se simt
bine”, spune Alexandru.
Ceea ce este interesant
este faptul că mai mult de
jumătate din grupul pe care
îl antrenează sunt femei.
„Pe zi ce trece numărul
elevilor este în creştere, iar
în ceea ce priveşte femeile,
cred că şi-au dat seama că
este vorba de un sport complet,
prin intermediul căruia
uiţi de toate. Ca şi cum
ţi-ar fugi toate gândurile”,
explică instructorul. Ne
spune că în timpul orelor
„nu este loc pentru relaxare
şi odihnă, descărcarea
tensiunii musculare se face
cu conştiinciozitate, iar
rezultatul este că te simţi
puternic. Chiar dacă din
cele mai vechi timpuri era
considerat un sport pentru
bărbaţi, pe zi ce trece femeile
se simt din ce în ce
mai atrase de această lume.
Femeia este mai disciplinată
şi cred că ajunge să
înţeleagă mult mai repede
tehnicile acestei arte”, recunoaşte
el.
Lăcătuş scoate în evidenţă
partea ludică a boxului.
Trebuie menționat
că „nu sunt antrenamente
tipice pentru un boxer”.
Întotdeauna se caută partea
ludică, „pentru ca divertismentul
să cuprindă totul,
lăsând loc râsetelor”. Vocaţia
sa de pianist există în
continuare, în stare latentă.
„Încă mai cânt, în particular,
dar prefer să rămân cu
boxul. Muzica este pentru
relaxare, iar boxul este
pentru a te stimula”, conchide
Alexandru. În calea
lui, s-a intersectat, de asemenea,
cu industria cinematografică
şi a jucat în trei
filme – „Matar al Ángel”,
„Trileros’ y ‚Plauto” – fără
a avea însă o continuitate
ulterioară în lumea de celuloid.
„Niciodată nu poţi şti
dacă într-o bună zi nu voi
mai interpreta vreun rol”,
crede el. Acum se gândeşte
doar la acest nou proiect,
acela de a proteja sănătatea
învățăceilor săi.
Sursa: elconfidencial.com
Traducere:
Mario Apostol
Editare:
Camelia Jula

Hoinar prin România IUNIE
2017 19
Prin fânețele cu narcise, spre
Cetatea Mălăieşti
An de an, din a doua jumătate
a lunii mai şi până la
începutul lunii iunie, înfloresc
narcisele sălbatice din fâneţele
situate în comuna Sălaşu
de Sus din judeţul Hunedoara.
An de an, sute de vizitatori vin
să îşi bucure ochii cu priveliştea
florilor gingaşe ce împânzesc
verdeaţa. Deşi avertismentele
politicoase de pe
tăbliţe roagă vizitatorii să nu
rupă florile (cu atât mai mult
cu cât aria este protejată), nu
toată lumea respectă rugămintea,
din păcate. Astfel, de la an
Fâneţele cu narcise sălbatice
la an, narcisele au mai scăzut
în număr. Dar tot frumoase au
rămas.
Dacă vă aflați în România
în luna mai, o vizită în Sălaşu
de Sus, ca să vedeţi narcisele,
este o plimbare reconfortantă.
În plus, puteţi participa
la nedeia anuală a comunei,
care are loc, de regulă, în
weekendul apropiat datei de
21 mai (sărbătoarea sfinţilor
Constantin şi Elena). În centrul
localităţii se adună tarabe
cu diverse produse, de la
tradiţionalii virşli mâncaţi cu
pâine şi muştar, alături de o
bere rece, la suveniruri de tot
felul sau turtă dulce; e muzică,
e voie-bună, iar dacă ajungi pe
la prânz cu greu mai găseşti
loc de parcat maşina. De îndată
ce te îndepărtezi de centru,
însă, lăsând în urmă zgomotul
specific unui astfel de
eveniment, mai auzi doar apa
care coboară pe lângă drum
şi foşnetul salcâmilor înfloriţi
de pe malul ei. Spre fâneţe se
poate merge cu maşina, dar
dacă alegeţi mersul pe jos
veţi avea ocazia să descoperiţi
şi Biserica I obagilor (tot
în localitatea Sălaşu de Sus),
Biserica din Uliţa Mare (cu
hramul Sf. Anastasie şi Chiril)
sau Biserica Nemeşilor, toate
zător (bocanci de munte, echipament
specific şi provizii în
rucsac) puteţi ajunge destul de
uşor, de la Cârnic, la cabana
Pietrele din Munţii Retezat.
Însă dacă doriţi doar o plimbare
scurtă şi lejeră, atunci vă
opriţi la indicatorul care vă
arată că aţi ajuns la fâneţele cu
narcise şi la tărâmul fluturilor.
Fâneţele se află pe raza
localităţii Nucşoara, ce face
parte din comuna Sălaşu de
Sus şi se întind pe o suprafaţă
de aproximativ 20 de hectare.
Zona este arie naturală pro-
aflate în aceeaşi localitate, ba
chiar şi o cetate feudală.
Până la narcise drumul nu
e lung şi pe tot parcursul lui
vă însoţesc salcâmii, socul,
precum şi priveliştea munţilor
din zare. Dacă aţi ţine
drumul tot înainte cu maşina,
aţi ajunge, la un moment dat,
la zona de agrement Cârnic,
unul dintre principalele puncte
de urcare în Munţii Retezat.
Indicatoarele de orientare nu
lipsesc, astfel că şi dacă nu
cunoaşteţi zona vă puteţi descurca
uşor. În ultimă instanţă,
întrebaţi un localnic, vă va
îndruma cu siguranţă. Dacă
luaţi drumul spre munte, puteţi
vizita Cascada Lolaia, iar
dacă sunteţi echipat corespuntejată
de interes naţional, ce
corespunde categoriei a IV-a a
IUCN (rezervaţie naturală de
tip botanic) şi este inclusă în
Geoparcul Dinozaurilor Ţara
Haţegului. De altfel, de câţiva
ani încoace, voluntarii care activează
în cadrul Geoparcului
îi întâmpină pe vizitatorii fâneţelor
cu rugămintea de a
nu rupe florile şi le oferă, la
plecare, dacă au respectat îndemnul,
narcise lucrate manual
(chiar de către ei) din pastă
polimerică (fimo). Unii dintre
vizitatori înţeleg necesitatea
protejării naturii, astfel că se
bucură de plimbare, fac fotografii,
inspiră aer curat, se
umplu de mirosul aromat al
salcâmului sau culeg flori de
Vedere din Cetatea Mălăieşti
soc pentru socată, dar nu rup
narcisele. Nu toată lumea, din
păcate, realizează că intervenţiile
brutale ale omului asupra
naturii au consecinţe, astfel că
nu puţini sunt cei care pleacă
de pe fâneţe cu buchete de
narcise sălbatice în mâini.
Localnicii susţin că narcisele
ar fi fost aduse în zonă la
începutul secolului trecut (pe
la 1900) de către un olandez.
Locul unde cresc acum a fost
păşune comunală, pe vremuri,
dar acum animalele nu mai
păşunează acolo. Zona a devenit
arie protejată şi a început
să atragă turişti, mai ales
de când vizitarea narciselor
înflorite a luat forma unui festival
local, promovat de către
site-uri de turism şi de către
administraţia locală. Fâneţele
găzduiesc şi alte flori colorate,
astfel că peisajul nu poate decât
să vă încânte. Iar dacă privind
în zare veţi zări un turn
de veghe, merită să prelungiţi
plimbarea până la el: este
Cetatea Mălăieşti, situată în
satul Mălăieşti, tot pe raza comunei
Sălaşu de Sus. Această
cetate medievală a fost recent
reabilitată, cu fonduri europene
şi a devenit un punct de
atracţie al zonei. Înainte de a
fi refăcută, mai rămăseseră câteva
ziduri frânte din vechea
construcţie.
Micuţa fortăreaţă medievală
a fost ridicată la sfârşitul
secolului al XIV-lea de către
familia cneazului Sărăcin, la
ieşirea din satul Mălăieşti, ca
punct de veghe, dar şi de apărare
împotriva unor atacuri
mai uşoare. Iniţial, cetatea a
avut un singur turn principal,
apoi s-a ridicat un brâu de
ziduri înalte de şase metri în
jurul ei şi au mai fost înălţate
patru turnuri ce înconjurau
donjonul. De-a lungul timpului,
acestea s-au distrus, astfel
că în picioare a rămas, până
în ziua de azi, numai turnul
donjon. Pentru a stârni imaginaţia
vizitatorilor, în cetate au
fost aduse diverse replici de
obiecte medievale, iar ghidul
cetăţii ştie să spună la ce ar
fi fost folosit fiecare obiect.
Din turn, doritorii pot scruta
împrejurimile prin telescop.
Mai nou, unii tineri proaspăt
căsătoriţi aleg să îşi facă fotografii
de nuntă în decorul
oferit de cetate. Vara aici are
loc un spectacol de muzică
folk, ca eveniment în cadrul
Festivalului Dinozaurilor (în
a doua jumătate a lunii iulie).
Toate evenimentele sunt
din timp anunţate pe contul
de Facebook al obiectivului
Cetatea Mălăieşti
turistic - Cetatea Medievala
Malaiesti / InfoTurism Salasu
de Sus.
Încă din 2014, de când s-au
finalizat lucrările de restaurare
a cetăţii, au existat controverse
în jurul acestui demers:
specialistul în epocă medievală
Vladimir Agrigoroaiei a
criticat faptul că la restaurarea
cetăţii s-au folosit materiale
care nu au legătură cu cele din
situl istoric şi că s-au reconstruit
detalii arhitecturale despre
care nu e sigur că au fost
chiar aşa; de asemenea, multe
voci nu au apreciat faptul că
turnul a fost dotat cu o antenă,
cu geamuri termopan, instalaţii
electrice, iar zidul de apărare
a fost tencuit şi, în plus,
cetatea are acum alei de marmură
şi o scenă de spectacole.
Cu toate acestea, cei mai mulţi
turişi trec peste aceste aspecte
şi se bucură de privelişte, de
muzică (dacă ajung să prindă
un festival), de poveştile cu
cnezi şi domniţe de odinioară.
Iar, dacă prind narcisele înflorite
în fâneţele situate nu cu
mult mai jos de cetate, pleacă
acasă cu amintirea unui câmp
imens, verde, presărat cu delicatele
flori alb-galbene care ne
fac primăverile mai frumoase.
Autor şi fotografii:
Camelia Jula

20
IUNIE
2017
Español
Visitar Rumania
en coche, en tren, en barco…
Hablar de Rumanía es
hablar de una compleja historia,
de mitos como el del
manido Conde Drácula y de
acontecimientos mucho más
recientes que han agitado la
historia europea. Por suerte,
en la actualidad el país intenta
superar su retraso y se acerca
a la Unión Europea, a la que
pertenece desde 2007. Intentar
desentrañar la realidad rumana
y superar ideas preconcebidas
es otro de nuestros
objetivos fundamentales.
Monumentos y cultura
milenaria. El patrimonio rumano
es muy desconocido,
esperamos que con nuestra
ayuda lo se aun poco menos.
Prueba de ello es que al menos
8 sitios o monumentos
pertenecen al Patrimonio de la
Humanidad de la UNESCO.
La arquitectura religiosa destaca
en Rumanía, sobre todo
porque muchas de sus iglesias,
templos y monasterios están
construidos en madera. Con
nosotros se adentrarán en los
monasterios de la B ucovina
(Arbore, Humor, Moldovita,
Patrauti, Voronet, Suceavita
o Neamt), al norte junto a
Ucrania y Moldavia. Visitaremos
las iglesias de madera
de otra región poco conocida
e igualmente maravillosa,
Maramures, y también el célebre
Cementerio de Sapanta.
En la cinematográfica
Transilvania romperemos los
clichés mostrando la verdadera
historia del mito de Vlad
Dracul en Bran, en la provincia
de Brasov. Los castillos de
Transilvania, fortalezas dacias
y palacios, de toda suerte no
provocan miedo, sino respeto
por una arquitectura y un arte
cuidado y antiguo. Las ciudades
transilvanas se alejan
del pavor de las películas de
Hollywood y la Hammer, todo
lo contrario, son animadas
poblaciones con gente amable
y cercana. Brasov, Sibiu,
Cluj, Sighisoara ciudades medievales
con una arquitectura
mucho mejor conservada que
la de la capital y otras muchas
que recorreremos por nuestras
páginas.
En el Banato visitaremos
Timisoara ya cerca de S erbia y
Oradea en la región de Crisana,
junto a Hungría. C raiova
en Valaquia acompaña al
Danubio, arteria fluvial donde
las haya y frontera común con
Bulgaria. Constanza frente al
mar negro nos permitirá conocer
la fachada marítima del
país. Y para terminar nuestro
recorrido histórico y monumental
Bucarest, la capital,
que recupera su esplendor de
antaño y de influencia francesa,
poco a poco.
Naturaleza exuberante
a descubrir. Como ocurre
con la historia, la cultura
y los monumentos poco se
conoce de un país donde la
naturaleza aún es predominante.
Rumanía posee una
imagen injusta, asociada a
la antigua industria pesada y
del petróleo, cuando en realidad
ha conservado muchos
espacios naturales mejor que
otras países de Europa, como
por ejemplo la cascada de
Bigar, cerca de la frontera
con Serbia, y tan desconocida
como sorprendente.
Las costas del Mar Negro
con sus balnearios turísticos
de la época comunista se recuperan
y comienzan a ofrecer
vacaciones agradables en
un entorno bello. El delta del
Danubio es un espacio natural
de primer orden, por ejemplo,
pero además de mar, R umanía
ofrece montañas. Los Cárpatos
dividen al país en dos con su
arco. Sus montañas harán las
delicias de los caminantes y
senderistas ya que son prácticamente
desconocidas fuera
de Rumanía. Además del
trekking, los Cárpatos ofrecen
estaciones de esquí como la de
Poiana Brasov, ríos y arroyos
donde la pesca deportiva es
un placer aún natural. En
Maramures, como queriendo
crear escenarios majestuosos
para sus monasterios, aflora
la roca de sus estrechos desfiladeros
entre el verdor general
en entornos como el de las
Gargantas de Bicaz.
Cultura. Bucarest es la
ciudad de los museos. Edificios
de estilo neoclásico
francés del siglo XIX que sobrevivieron
a las locuras de la
dictadura. Aquí se conserva el
refinamiento de una cultura
que nada tiene que ver con las
ideas que muchos se hacen.
Y entre los nombres de
la cultura rumana encontramos
artistas como Constantin
Brancusi escultor francorumano
o el poeta también francorumano
Tristan Tzara iniciador
del dadaísmo tuvieron
orígenes rumanos aunque su
vida y trayectoria artística se
diese en Francia.
Ese trazo común, la emigración
o el exilio afectó a
otros de los intelectuales más
importantes como los músicos
Georges Enesco y Constantin
Dimitrescu, el dramaturgo
Ionesco o el historiador y novelista
Mircea Eliade todos
vinculados a Francia donde
se nacionalizaros o residieron.
Hoy en día la soprano Angela
Gheorghiu es una de las voces
más importantes de Rumanía,
y nunca mejor dicho. Hoy en
día junto al folklore y la música
tradicional, nuevos artistas
aparecen e intentar escapar de
la imagen antigua de Rumanía
en busca de una nueva. De la
tensión y los intercambios entre
ambas opciones surge la
verdadera Rumanía del siglo
XXI.
Y fiesta. El este de Europa
es un destino para quienes
piensan que sólo hay fiesta en
España. Las calles del centro
de Bucarest están siempre
animadas y llenas de gente.
Además el tipo de fiesta es
bastante pacífico y muy seguro.
Ideal para la gente que recorra
el país y quiera disfrutar
de marcha, pubs y discotecas
toda, toda la noche.
Visitar Rumania en
coche, en tren, en barco.
Rumanía se presta a un viaje
en cualquier medio de transporte.
El avión nos acerca a
Bucarest. El coche nos permite
recorrer Europa y llegar
a los lugares menos turísticos
y más auténticos. Y el barco
hace posible visitar varios
países en cruceros fluviales en
el Danubio.
Alojamiento, transporte
y gastronomía. La red hotelera
y de transportes en Rumanía
se está modernizando desde su
entrada en la Unión Europea.
Hoy el país ya cuenta con un
buen numero y restaurantes de
calidad. En nuestras páginas
les hablaremos de todo ello
destacando los mejores lugares
para dormir y comer. Para
ello visite nuestras secciones
de alojamiento, transportes y
gastronomía y si ya ha decidido
venir a Rumanía, en está
página puede encontrar los
mejores hoteles.
Los rumanos: Desmontando
los mitos. Como todo
país del mundo, su población
es el resultado de la mezcla
y el mestizaje, de la unión de
diversas gentes venidas de diversos
lugares, cuyo crisol ha
sido el territorio rumano. Más
aún hablando de los Balcanes
donde las fronteras han bailado
al son de las guerras y las
invasiones. Cuando entendamos
que ningún estandarte fue
más legitimo que otro podremos
comprendernos mejor,
respetarnos y comenzar a
caminar juntos hacia los objetivos
sociales que son los de
todos. En Rumanía se ven los
influjos de muchas poblaciones
del pasado, dacios, romanos,
valacos, húngaros,
moldavos, alemanes, griegos,
búlgaros, serbios, albaneses,
judíos, turcos, gitanos,
rusos… todo tan mezclado
que cualquier división no puede
ser más que artificial. De
esta mezcolanza ha surgido
un país con problemas, pero
con mucha paciencia y sobre
todo con gentes amables que
desmontan en un instante los
prejuicios de los turistas que
se creen superiores. Si usted
viaja a Rumanía y sale de la
capital podrá comprobar lo
que decimos. Los rumanos siempre
están dispuestos a ayudar,
de forma desinteresada y
con la sonrisa en la boca. No
pocos motivos para invitarle a
conocer Rumanía en un viaje
por todas las ciudades y rincones
de este país fantástico para
pasar unas vacaciones únicas.
Viajar es olvidar quienes
creemos que somos, alejarnos
de nuestras propias leyendas
y mirarnos en los ojos de los
otros, para empezar a comprender
quienes somos de
verdad.
Rumanía es un país que
rompe prejuicios, ¡Visítelo!
Zoe Stoleru Martí
(Valencia)

Supă de legume
cu bere
Ingrediente:
• 500 ml bere
• 4 linguri unt
• 1 morcov tocat mărunt
• 1 ceapă mare tocată
• 2 căței de usturoi pisați
• 35 g făină
• 300 ml lapte
• 150 ml smântână de gătit
• 1 lingură muștar
• 300 g brânză cheddar rasă
• sare și piper după gust
Dacă faci pentru prima
oară supa asta delicioasă, ar
fi bine să începi cu o bere cu
un gust cât mai slab. Dacă
ești băutor/băutoare de bere,
alege să o folosești pe aceea
care îți e pe plac și o bei cel
mai des. E o supă aparte, cu
un gust deosebit datorită ingredientelor
principale: berea
amăruie și brânza ușor
înțepătoare. Un gust pe care
nu îl mai găsești în altă parte
și pe care îl vei adora de la
Tiramisu cu
afine
Ingrediente:
• 500 g pișcoturi
• 400 g afine
• 250 ml smântână pentru
frișcă
• 250 g mascarpone
• 3 linguri de zahăr
• 2 fiole esență de vanilie
• 1 fiolă esență de lămâie
• 350 ml limonadă (zeama
de la o lămâie + 3 lingurițe
de zahăr vanilat+ 280 ml apă
călduță)
Preparare:
Într-un bol mediu, pune
afinele, toarnă o lingură de zahăr
peste și zdrobește-le ușor.
Bate smântâna, restul de
zahăr și vanilia cu un mixer
până obții o spumă tare și
omogenă. Adaugă mascarpone,
treptat și amestecă,
crescând încet viteza, până la
prima lingură!
Topește untul într-o cratiță
mare, adaugă morcovul,
ceapa și usturoiul. Sotează
10 minute. Adaugă făina și
amestecă bine, timp de 3 minute
până când făina devine
ușor rumenie.
Combină laptele cu smântâna
și toarnă amestecul,
treptat, peste conținutul din
cratiță. Dă focul mai mare,
adaugă berea și muștarul,
amestecând continuu până
la omogenizare. Adu la fierbere,
amestecând bine, până
când spuma dispare. Lasă
la foc mic 10 minute până
când se îngroașă. Dă de pe
foc, adaugă brânza cheddar
treptat, amestecând. Gustă
și apoi asezonează cu sare
și piper. Poți adăuga, după
preferință, fiecărei porții în
parte, bacon rumenit, ceapă
verde etc.
omogenizare (Nu bate prea
mult timp, riști să se taie). Încorporează,
încet, cu mișcări
largi și cu ajutorul unei spatule,
afinele. (Nu le pune pe
toate; păstrează câteva și
siropul lăsat de ele pentru a
decora la final).
Stoarce lămâia, combin-o
cu zahărul vanilat și esența
de lămâie și diluează cu apă
călduță.
Înmoaie pișcoturile, pe
rând, în limonadă și pune-le
pe fundul tăvii. Pune jumătate
din crema obținută peste
ele, apoi încă un strat de
pișcoturi înmuiate în limonadă.
Întinde și restul de cremă
deasupra și decorează cu afinele
în suc propriu păstrate
mai devreme. Se dă la rece
între 20 de minute și 3 ore.
Reţetele Annei IUNIE
2017 21
Ingrediente:
• 12 copănele de pui
• 350 cârnați chorizo
• 200 g cartofi
• 2 cepe roșii tocate
• 3 căței de usturoi
• 1 linguriță boia
• 2 lingurițe oregano uscat
• sare și piper după gust
• 2 linguri ulei de măsline
• zeama de la o portocală/lămâie
Preparare: Preîncălzește
cuptorul la temperatură mare.
Unge cu ulei o tavă care nu
lipește. Asezonează puiul cu
oregano, boia, sare, piper.
Taie cârnații, ceapa și cartofii,
pune-i pe fundul tăvii, întrun
singur strat. Stropește-i
cu ulei de măsline, zeama de
portocală/lămâie și usturoiul
pisat. Asezonează cu sare și
piper, după gust. Pune copanele
în tavă. Dă totul la cuptorul
preîncălzit până se pătrund
copanele de pui și cartofii.
Pui cu chorizo și cartofi noi
Sangria de casă
Ingrediente:
• 1/2 ceașcă fructe de pădure
• 1/2 bucată portocală fără
sâmburi sau coajă
• 1/2 bucată lămâie fără sâmburi
sau coajă
• 1/2 ceașcă apă minerală gazoasă
• 4 linguri miere
• 1/2 cană vin roșu la alegere
• 1 cană cuburi de gheață
Învaţă să prepari o sangria
răcoritoare cu miere şi fructe
la tine acasă, pentru zilele
fierbinţi de vară şi nu numai.
Mod de preparare: Amestecă
toate ingredientele întrun
blender şi serveşte în pahare
de vin roşu, garnisite cu
felii de portocală sau lămâie.

22
IUNIE
2017
Corina Simionescu Hudgens
Medic terapeut – Norwich/ Anglia
Cireşele au nenumărate
beneficii pentru sănătate,
începând de la echilibrarea
tensiunii arteriale şi până
la prevenirea cancerului.
Beneficii cireşe. Îţi reglează
tensiunea arterială.
Cireşele sunt bogate în potasiu,
despre care se ştie că este
eficient în reducerea tensiunii
arteriale. Potasiul contraatacă
efectele negative ale sodiului,
Totodată, cireşele conţin şi
quercetina, antioxidant care
ajută vasele de sânge să se
relaxeze.
Îţi asigură un somn odihnitor.
Cireşele sunt unele dintre
puţinele surse naturale de melatonină,
hormon care scade
temperatura corpului şi induce
starea de somnolenţă.
Calmează durerile musculare.
Potrivit unui studiu
publicat în Jurnalul S ocietăţii
Internaţionale de Sport şi
Nutriţie, atleţii care consumă
suc acru de cireşe preţ de 7
zile înainte de o cursă importantă,
au dureri musculare
mai reduse, comparativ cu cei
care nu consumă suc de cireşe.
Cercetătorii sunt de părere
că efectul antioxidant al cireşelor
este cel care estompează
durerile, scăzând inflamaţia.
Previn cancerul. Cireşele
sunt bogate în betacaroten, vitamina
C, quercetină şi antociani,
care împreună pot preveni,
dar şi combate cancerul. Studiile
făcute recent au scos la
iveală faptul că antocianii previn
mutaţiile genetice care pot
declanşa apariţia cancerului.
Îţi subţiază talia. Cercetătorii
de la Universitatea
Michigan au făcut un studiu în
urma căruia au descoperit că
antocianii din cireşe activează
o moleculă care ajută la elimi-
Terapia verde
narea depozitelor de grăsimi.
Te protejează de diabet.
Cireşele au un indice glicemic
extrem de redus, adică
22, comparativ cu alte fructe.
Spre exemplu, indicele glicemic
al fructelor de pădure
este 40, în timp ce indicele
glicemic al caiselor este de 57
– aşadar, cireşele te protejează
de diabet, dar sunt totodată
şi o gustare ideală pentru persoanele
diagnosticate deja cu
această afecţiune.
Încetinesc procesul de
îmbătrânire. Cireşele sunt
fructele cu cel mai mare conţinut
de antioxidanţi. Antioxidanţii
luptă cu radicalii liberi,
care determină apariţia semnelor
îmbătrânirii pe chipurile
noastre. Un pahar de suc de
cireşe pe zi are capacitatea de
a încetini procesul de îmbătrânire
potrivit cercetătorilor
de la Universitatea Michigan.
Ameliorează durerile
articulare. Fie că este vorba
despre gonartroză, fie că
este vorba despre artrită, durerile
articulare sunt calmate
de sucul de cireşe consumat
de două ori pe zi, timp de 3
Ce beneficii au cireșele pentru sănătate
săptămâni la rând.
Cum să consumi cireşele.
Cireşele pot fi consumate ca
atare, dar şi sub formă de suc,
pentru ca tu să beneficiezi
de toate proprietăţile acestor
fructe. De asemenea, cireşele
pot fi folosite şi în prăjituri
sănătoase, precum şi în salate.
Fructele uscate asigură
funcţionarea corectă a
metabolismului
Fructele uscate sunt întotdeauna
o gustare perfectă
atunci când vrei să îţi îndulceşti
repede ziua. Pe lângă
faptul că sunt bogate în vitamine
şi minerale, fructele
uscate asigură funcţionarea
corectă a metabolismului şi
sunt recomandate mai ales în
curele de slăbire.
De cele mai multe ori,
atunci când ne propunem să
slăbim apelăm la diete-minune,
care au la bază cât mai
multe fructe şi legume şi foarte
puţină carne. Pe lângă faptul
că un astfel de regim duce
la deshidratarea corpului, rezultatele
vor fi de scurtă durată
şi ne vor reduce masa musculară.
Dacă apelaţi, totuşi, la
o astfel de dietă nu uitaţi şi de
fructele uscate.
Ele au rolul de a varia
meniul. Consumaţi curmale,
caise, stafide, cireşe, mere,
afine, prune, piersici, căpşuni,
ananas sau mango, toate fructe
uscate. Sunt foarte bogate
în minerale, vitamine, antioxidanţi
şi fibre.
Fructele uscate conţin şi
cantităţi mari de fosfor, calciu,
fier şi alte minerale esenţiale
pentu oase puternice şi dinţi
sănătoşi. În plus, fierul este
responsabil de producerea
globulelor roşii, elemente care
sunt responsabile de transportul
oxigenului prin întregul
organism.
De asemenea, fructele uscate
precum caisele, stafidele
şi piersicile, bogate în acid folic,
previn căderea şi deshidratarea
părului, întăresc unghiile
şi elasticizează pielea. Eu vă
recomand fructele uscate în
orice cură de slăbire. Fie că
le consumaţi cu regularitate
şi apelaţi la o gamă diversă de
fructe (vă puteţi face un program
pe săptămână cu fructele
pe care le veţi consuma zilnic
şi cantitatea dorită), fie că le
consumaţi sub formă de snakuri
între mese, fructele uscate
vă vor energiza organismul,
vă vor regla tranzitul intestinal
şi vă vor asigura necesarul de
nutrienţi.
Nu uitaţi: sunt bogate în
fibre şi astfel vă vor menţine
sănătos colonul, iar problemele
digestive nu îşi vor mai face
apariţia. Puteţi să le adăugaţi
în salatele de fructe, le puteţi
consuma dimineaţa, la miculdejun,
sau le puteţi savura alături
de un griș cu lapte.
Alte beneficii ale fructelor
uscate: Previn instalarea bolilor
de inimă (caisele, prunele);
Combat anemia (stafidele, afinele,
prunele); Regenerează
celulele şi întăresc sistemul
imunitar (caisele); Îmbunătăţesc
vederea (caisele); Ţin
colesterolul sub control şi îmbunătăţesc
calitatea somnului
(cireşele); Previn apariţia cariilor
(cireşele). Consumaţile
însă cu multă moderaţie,
deoarece conţinutul mare de
zahăr poate duce la creşterea
glicemiei din sânge şi automat
la creşterea în greutate. E bine
să consumaţi în jur de 30 – 40
de grame de fructe uscate zilnic.
Iar ca să vă faceţi o idee,
am făcut rost şi de o listă cu
numărul de calorii al celor mai
importante fructe uscate.
100 g produs / Calorii
• Caise 300
• Smochine 260
• Stafide 270
• Prune 300
• Curmale 310
• Mere 230
• Pere 300
• Piersici 302
• Arahide 584
• Alune 700
• Nuci 650
• Măceşe 107
• Migdale 600
• Fistic 600
• Alune de pământ 560
Năutul înlocuiește carnea roșie
Năutul este unul dintre
cele mai vechi alimente, iar
la început era produsul de
bază în rândul claselor sărace
din Egipt, Grecia şi Roma.
Astăzi, năutul este extrem de
popular în India şi în ţările
musulmane, regăsindu-se în
nenumărate feluri de mâncare
tradiţionale în Orientul
Mijlociu, Africa de Nord,
dar şi în Italia şi în Spania
(garbanzos). Năutul se găseşte
într-o gamă variată de
culori: verde, negru, maro și
roșu, însa cea mai populară
culoare este bej. Năutul are
o textură crocantă și un gust
asemănător nucilor. Năutul
este foarte bogat în fibre şi
proteine. Nici nu e de mirare
că a devenit alimentul preferat
de vegetarieni.
Năutul este folosit întro
mare varietate de rețete.
Poate fi folosit atât în supe,
salate sau diverse tocănițe.
Cele mai cunoscute mâncăruri
cu năut sunt humus-ul și
falafel. Năutul este la această
oră căutat la nivel global datorită
conţinutului său bogat
în nutrienţi şi pentru resursele
de proteine vegetale pe
care le conţine. Năutul
conţine aminoacizi vegetali,
zaharuri cu absorbţie lentă,
grăsimi, magneziu, calciu,
zinc, fosfor, magneziu, intregul
complex de vitamina B,
mangan şi acid folic.
Datorită conţinutului ridicat
de proteine, năutul înlocuieşte
carnea roşie. Ajută
la scăderea colesterolului rău
(LDL). Reglează tranzitul
intestinal. Previne constipaţia
şi scade riscul de cancer
de colon. Curăță organismul.
Previne instalarea anemiei.
Reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Elimină tulburările
de somn. Este util în curele
de slăbire (163 calorii la 100
de grame de năut fiert). Împiedică
acumularea de zahăr
în sânge (năutul este indicat
mai ales persoanelor care suferă
de diabet sau de hipoglicemie).
Documentare: www.self.
com, www.nutritionimag.
com, www.health.com; cărți:
Protein Power ( Michael
R. Eades, Death By Food
Pyramid (Denise Minger),
Goodnight Moon (Margaret
Wise Brown).
***

Mica publicitate IUNIE
2017 23
Important pentru cititori!
• Vă rugăm să verificaţi textul
anunţului şi numărul de telefon
înainte de a fi trimis spre publicare
redacţiei noastre!
• Publicaţia Occidentul Românesc
nu îşi asumă răspunderea pentru
numerele de telefon greşite
sau conţinutul anunţurilor de la
mica publicitate!
MUNCĂ - OFERTE
Profesionist în toate tipurile
de reforme pentru locuințe și
birouri, caut colaboratori. Ofer
procent din lucrare. WhatsApp:
642 072 927.
Avem nevoie de o externă, responsabilă,
serioasă, cu experianță
în îngrijirea persoanelor în vârstă,
pentru a lucra în Las Rozas
Laborator de cofetărie din comunitatea Madrid caută cofetar
specialist, cu experiență în tehnica modernă de decorare a torturilor
personalizate pentru ocazii speciale (torturi aniversări,
torturi pentru copii, torturi basme & animații, torturi nunți și
botezuri). Cei interesați pot suna la telefon: 642 963 280.
( Madrid). Mai multe informațiil
la telefon: 681 368 305.
Căutăm persoane serioase, cu
rezidență în Spania, și experiență
în îngrijirea copiilor, călcat rufe,
curățenie, pentru a lucra ca și internă
în Madrid. Detalii, la telefon:
637 722 026 (Noviser).
Caut externă, cu carnet de
conducere și mașină proprie,
pentru a avea grijă de casă și copii,
după-masă, în Alcobendas
( Madrid). Informații suplimentare
la telefon: 677 694 994.
MUNCĂ - CERERI
Bărbat serios, punctual și harnic,
caut de muncă în domeniul
construcțiilor și al reformelor.
Telefon: 642 072 927.
Doamnă, din comunitatea
Madrid, caut de muncă ca și ajutor
de bucătar, pentru un restaurant
cu bucătărie românească.
Am multă experienţă în domeniu.
Telefon: 642 124 140.
Caut de muncă ca şofer categoria
B: distribuitor, taxi, transport
persoane etc. Oriunde în
Europa. Multă experienţă. Mobil:
606 750 991.
Doamnă seriosă 46 de ani cu
expierență în serviciul domestic,
caut loc de muncă ca şi externă
în comunitatea Madrid. Disponibilitate
imediată. Telefon: 642
087 102.
Caut de muncă ca și i nternă
în Comunitatea Madrid. Am
experiență și bune recomandări.
Telefon: 632 547 527.
Doamnă 43 de ani, curată,
gospodină, caut de muncă în
Comunitatea Madrid, ca externă,
în curățenie, îngrijit copii sau
persoane în vârstă, sau în domeniul
confecțiilor. Am experiență
și referințe foarte bune. Telefon:
625 736 494.
Doamnă serioasă, cu experiență
în domeniul curățeniei, caut
de muncă ca și externă, cu ora, în
Coslada sau zone apropiate. Telefon:
642 859 842.
Tânăr, 24 de ani, caut de muncă
în comunitatea Madrid, ca
șofer sau peón în construcții. Sunt
serios și disponibil. Telefon: 642
364 613.
Domn, 48 de ani, serios, corect
și responsabil, foarte bun șofer,
fără obligații și cu disponibilitate
maximă, caut de muncă în toată
Spania în domeniile în care am
experiență: zidărie, electricitate,
mecanică auto, grădinărit sau îngrijit
persoane în vârstă. Telefon:
602 568 457.
Tânăr, 35 de ani, posesor permis
conducere categoria B de
16 ani, caut de muncă în orice
domeniu, în zona Alicante și împrejurimi.
Mă puteți contacta la
numărul de telefon: 642 482 379.
Doamnă responsabilă, cu
experiență, caut de muncă ca și
externă, după orele 12:00, de
luni până vineri, sau sâmbătă și
duminică toată ziua, în Alcalá de
Henares sau împrejurimi. Telefon:
642 893 153.
Doamnă serioasă, responsabilă,
cu experiență, caut de muncă
în Madrid ca externă. Telefon:
642 190 130.
Tânăr, 29 de ani, din comunitatea
Madrid, caut de muncă în
orice domeniu. Posed carnet de
conducere categoria B, din anul
2006. Mai multe informații la telefon:
631 649 403.
Doamnă, 45 de ani, serioasă,
responsabilă, cu experiență
și referințe foarte bune, caut de
muncă ca externă în Madrid, după-masă,
ca bonă la copii, îngrijitor
la persoane în vrâstă, curățenie
în casă. Telefon: 642 939 878.
Șofer cu microbuz de marfă
personal, 25 de ani de experiență,
caut de muncă în comunitatea
Madrid. Mai multe informații la
telefon: 642 295 885.
Doamnă, 42 de ani, foarte
serioasă, curată, gospodină, caut
de muncă ca și internă în zona
Barcelona. Telefon: 642 601 436.
DIVERSE
Cedez (traspaso) magazin
alimentar cu specific românesc,
în Coslada ( Madrid).
Mai multe informații la telefon:
677 521 706.
Căutăm agent comercial
cu experiență în vânzări de
produse românești și portofoliu
de clienți format. Salariul
interesant! Informații suplimentare
la telefon: 615 410
243 - Marius, sau 615 417 691
- Sándor.
ÎNCHIRIERI - OFERTE
Se închiriază cameră spațioasă
de matrimoniu cu baie propie în
Nivel 4 de alertă „risc ridicat”
Spania intensifică verificările la frontierele
terestre, pe aeroporturi și în zonele turistice
Conform unui comunicat,
Ministerul Afacerilor Externe
informează cetăţenii români
care se află, tranzitează sau intenţionează
să călătorească pe
teritoriul Regatului Spaniei că
se menține nivelul 4 de alertă –
„risc ridicat” (pe o scară de la 1
la 5), instituit în iunie 2015, cu
adoptarea de măsuri de consolidare
a securității la frontierele
terestre, pe aeroporturi și în zonele
turistice. În acest context,
reamintim intrarea în vigoare a
Regulamentului 458/2017
de modificare a Codului
Frontierelor Schengen, care
instituie măsuri de consolidare
a verificărilor la frontierele externe
ale UE.
Având în vedere hotărârea
autorităţilor spaniole
de prelungire a măsurii de
consolidare a securității prin
intensificarea verificărilor la
frontierele terestre, pe aeroporturi
și în zonele turistice,
dar şi creşterea continuă a numărului
de turişti care se deplasează
în Regatul Spaniei în
sezonul care tocmai a început,
Ministerul Afacerilor Externe
atrage atenţia asupra faptului
că perioada de aşteptare la
tranzitarea punctelor de frontieră
se poate prelungi şi poate
exista riscul întârzierilor.
Cetățenii români pot solicita
asistență consulară la
numerele de telefon ale
Ambasadei României la
Madrid: +34/917344004,
apelurile fiind redirecționate
către Centrul de Contact și
Suport al Cetățenilor Români
din Străinătate (CCSCRS)
și preluate de către operatorii
Call Center, în regim de
permanență. De asemenea,
cetățenii români care se confruntă
cu o situație dificilă, specială,
cu caracter de urgență,
au la dispoziție și un telefon de
urgență: +34/649656032.
Meco, lângă Alcalá de Henares.
Telefon: 642 866 699.
Închiriez cameră pentru o persoană,
în Madrid, zona Moncloa.
Preț avantajos. Telefon: 637 993
720 sau 642 340 275.
Închiriez cameră pentru o fată,
în zona San Fermin / Madrid,
Linia 3, stația de metrou Doce de
Octubre. Preț: 160 €. Detalii suplimentare
la telefon: 642 925 210.
SERVICII
Servicii funerare internaționale.
Organizăm repatrierea
decedaților din străinătate.
Asigurăm transport funerar
până la domiciliu, din toată
Europa, sicriu omologat UE.
Pass mortuar. Standarde europene
la prețuri mici, program
NON STOP. Telefon: 0040 / 747
932 082, www. funeralex.ro
Anunţurile de mică publicitate sunt
GRATUITE!
E-mail: redactia@
occidentul-romanesc.com
Telefon: 642 298 948 - DIGI
(de luni până vineri: 09:00 –18:00)
Ministerul Afacerilor
E xterne recomandă consultarea
paginilor de Internet http://
madrid.mae.ro şi www.mae.
ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii
români care călătoresc
în străinătate au la dispoziţie
aplicaţia „Călătoreşte în siguranţă”
(disponibilă gratuit
în „App Store” şi „Google
Play”), care oferă informaţii şi
sfaturi de călătorie.