ROA 7_web

ZIUA 1 - INDUSTRIA ALIMENTARĂ 

ZIUA 2 - SUPLIMENTE ALIMENTARE 

INFO LA: 

004031 436 41 91 

0040 744 162 991 

OFFICE@ROALIMENT.RO 

WWW.ROALIMENT.RO 

1

Sumar >> ro.Aliment 

| Ediția 7 | August 2017 

REȚETA DE SUCCES A MARILOR 

EXPORTATORI ROMÂNI DE CARNE 

pag. 8 

LEGEA ETICHETĂRII PRODUSELOR 

LACTATE SE MODIFICĂ DIN NOU DE 

LA 1 IANUARIE 

pag. 17 

SEGMENTUL PRODUSELOR PREMIUM 

ESTE ÎN CONTINUARE UNUL MIC, 

ÎNSĂ CU POTENȚIAL DE CREȘTERE ÎN 

URMĂTORII ANI 

(interviu cu Irina Crăciunescu, director 

general DIANA) 

pag. 20 

OAMENII DE ȘTIINȚĂ FOLOSESC 

NANOTEHNOLOGIA PENTRU 

DETECTAREA VIRUȘILOR ALIMENTARI 

pag. 24 

AU FOST CREATE ÎN LABORATOR 

PRIMELE BUCĂȚI DE CARNE DE PUI ȘI 

DE RAȚĂ 

pag. 25 

CERCETĂTORII AU CREAT PÂINEA FĂRĂ 

GLUTEN, AFÂNATĂ, DAR FĂRĂ ADITIVI 

pag. 26 

RONȚĂI, MESTECI, STRIVEȘTI SAU 

SUGI ALIMENTELE? INGREDION TE 

CATALOGHEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE 

STILUL ÎN CARE MĂNÂNCI 

pag. 27 

REALITATEA AUGMENTATĂ: „ULTIMA 

STRIGARE” ÎN MATERIE DE PERCEPȚIE 

A AROMEI 

pag. 29 

DACĂ E NATURAL, E BINE... DAR CE 

E NATURAL? UN STUDIU DE CAZ 

PRIVIND CARNEA IN VITRO, E-URILE ȘI 

EXTRACTELE DE PLANTE 

pag. 30 

BAOBABUL AR PUTEA FI URMĂTORUL 

PAS IMPORTANT ÎN PRODUSELE DE 

PANIFICAȚIE FĂRĂ GLUTEN ȘI FĂRĂ 

CEREALE 

pag. 32 

2 ediția 7 – 2017 

DESPRE „NOCIVITATEA” ULEIULUI 

DE PALMIER – CONCLUZIILE 

SPECIALIȘTILOR 

pag. 34 

VARIEGATO SAU ÎNNOBILAREA 

ÎNGHEȚATEI 

pag. 36 

ORIENTAREA CĂTRE ALIMENTELE 

MAI SĂNĂTOASE TRENDURI ȘI 

SOLUȚII PRIVIND COMPORTAMENTUL 

CONSUMATORILOR 

pag. 38 

CONVENIENCE & TASTY: MARINADE 

PENTRU GRILL 

pag. 40 

INSPECȚIA VIDEO SOLUȚIA OPTIMĂ 

PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ÎN 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ! 

pag. 42 

INTERESUL INDUSTRIEI ALIMENTARE 

CREȘTE PENTRU INTERNETUL 

INDUSTRIAL AL LUCRURILOR 

pag. 44 

APA ȘI TRATAREA APELOR REZIDUALE 

PENTRU PRODUCȚIA ALIMENTARĂ 

pag. 46 

PRIMA SUPRAFAȚĂ METALICĂ 

ANTIBACTERIANĂ PENTRU INDUSTRIA 

LAPTELUI 

pag. 50 

O NOUĂ SOLUȚIE DE AMBALARE 

ELIMINĂ SURSA ALERGIILOR CAUZATĂ 

DE SULFURI 

pag. 51 

BACTERIILE SUROGATE 

USCATE AR PUTEA AJUTA LA 

VALIDAREA PROCESELOR PENTRU 

CONFORMITATEA CU CERINȚELE FSMA 

pag. 52 

WESSLING ROMÂNIA, O COMPANIE 

RECUNOSCUTĂ PRIN CALITATEA 

SERVICIILOR 

pag. 53 

CUM PUTEM REDUCE PREZENȚA 

BACTERIILOR ÎN INDUSTRIA 

ALIMENTARĂ? 

pag. 54 

5 MOTIVE PENTRU CARE SĂ NU 

FOLOSIȚI UN TERMOMETRU IEFTIN, 

pag. 58 

PRODUCȚIILE DE DROJDII 

SINTETICE DESCHID CALEA PENTRU 

ÎMBUNĂTĂȚIREA APLICAȚIILOR DIN 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ 

pag. 61 

ZAȚUL DE CAFEA: UN POTENȚIAL 

BIOCOMBUSTIBIL MAI ECOLOGIC 

pag. 62 

CGF SĂRBĂTOREȘTE REFORMULAREA 

A 180.000 DE PRODUSE, ÎN 2016, CARE 

AU DEVENIT ASTFEL MAI SĂNĂTOASE 

pag. 64 

ECONOMIA UE PIERDE 35 DE 

MILIARDE DE EURO PE AN DIN CAUZA 

CONTRAFACERILOR 

pag. 66 

WINE CONTEST BUCHAREST 

CEL MAI IMPORTANT CONCURS 

INTERNAȚIONAL DE VINURI DIN 

EUROPA DE EST ȘI-A DESEMNAT 

LAUREAȚII 

pag. 67 

8-9 noiembrie, 2017 | Ramada Plaza București 

ESE

Revista ro.Aliment este un produs editat de 

SAB UNION MEDIA SRL 

str. Apicultorilor nr. 1 

sector 1, București, cod poștal 051815 

T/F: 0040 31 436 41 91 

E: office@roaliment.ro 

www.roaliment.ro 

ECHIPA REDACȚIONALĂ 

Editor coordonator / Claudia Ana Bocean 

0040 744 162 991 

claudia.bocean@roaliment.ro 

Editor / Gabi Nițulescu 

gabi.nitulescu@roaliment.ro 

Colaboratori 

Laura Grigore 

IT / Marius Bocean 

Corectură / Radu Vasile 

DTP / Cipo 

Fotografii / Depositphotos 

PUBLICITATE 

Specialist Marketing / Alexandru 

COZA 

E: alexandru.coza@roaliment.ro 

T: 0040 744 776 061 

Specialist PR / Nicoleta Trifu 

E: nicoleta.trifu@roaliment.ro 

T: 0040 742 473 320 

Account Manager / Emilia Carată 

E: emilia.carata@roaliment.ro 

T: 0040 722 685 766 

ABONAMENTE 

Prețul unui abonament pe 6 ediții/1 an 

este de 300 de lei. Pentru abonamente, vă 

rugăm să ne scrieți la: office@mad-pixel.ro. 

DISTRIBUȚIE 

T: 0040 31 436 4191 

ro.Aliment este singura revistă de specialitate 

destinată industriei alimentare, editată o dată la 

2 luni. Editorul își rezervă dreptul de a determina 

categoriile de cititori care primesc revista gratuit. 

Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă sau 

transmisă în orice formă sau pe orice dispozitiv 

electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, 

înregistrare sau informație înmagazinată sau prin 

sistemul de redare, fără acordul scris al editorului. 

DIN NOU ROMÂNIA... 

Să fie din nou țara noastră țapul ispășitor pentru Olanda? 

La începutul lunii august erupea în Uniunea Europeană (în 15 țări, printre care și 

România), dar și în afara ei (Elveția și Hong Kong) scandalul ouălor infestate cu Fipronil, 

substanță chimică, toxică pentru om, folosită împotriva unor paraziți (purici, căpușe etc.) 

în ferme care nu introduc produse în lanțul alimentar uman. Țările vizate au fost Olanda 

și Belgia, într-o primă fază, unde au fost descoperite ouă ce conțineau această substanță, 

ulterior, ”în horă”, prinzându-se și alte țări unde fuseseră exportate ouă olandeze. 

Iată însă că la scurt timp de la izbucnirea scandalului, România era incriminată, ca fiind 

țara de unde ar fi provenit Fipronilul (doi cetățeni olandezi ar fi importat ilegal Fipronilul 

din România, printr-o firmă belgiană), informația apărând în cotidianul francez Le Nouvel 

Observateur. 

Și iată cum, din nou numele României este legat de un nou scandal ce are ca obiect 

produse alimentare. Scenariul nu este deloc nou, însă. 

La 15 ianuarie 2013 în Marea Britanie, era făcută publică informația că a fost identificată 

carne de cal în produse declarate ca fiind de bovine. Era vorba de lasagne congelate, 

produs al firmei franceze Comigel. Aceasta a declarat că a prelucrat pentru producerea 

de lasagne carne de bovine fals etichetată de altă companie franceză, Spanghero, în 

realitate carnea respectivă fiind de cal. Ulterior, în urma scandalului public provocat 

nu numai în Franța, au fost retrase de către anumite firme producătoare și/sau mari 

companii de comercializare, de pe piața de vânzare din Europa de Vest și Centrală mai 

multe sortimente de mâncăruri gata-pregătite. Sursa era însă un comerciant olandez de 

carne - firma de import-export cu ridicata Willy Selten - care a livrat între 2011-2013 peste 

50.000 de tone de carne de cal amestecată cu vită, fals etichetată ca fiind carne de vită, la 

peste 500 de firme din toată Europa, livrări ce aveau în conținut și carne de cal. 

Atunci, în prima fază a cercetărilor, România a fost incriminată ca fiind sursa fraudei 

alimentare, când în fapt, țara noastră a fost doar țara furnizoare a unei mari părți din 

carnea de cal etichetată drept carne de vită. Noi însă vândusem carnea de cal corect 

etichetată, frauda fiind făcută, în aval, pe parcursul unui întreg lanț de intermediari. 

Gabriel Nițulescu 

echipa REDACȚIONALĂ... 

TIPAR 

Tipărit de / Interbrand 

T/F: +40 31 401 61 62 

COPYRIGHT 

Toate drepturile de autor aparțin editorului. Nicio 

parte din această publicație nu poate fi reprodusă, 

arhivată sau transmisă prin niciun fel de mijloace, 

mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare 

video, fără acordul prealabil scris al editorului. 

Drepturile asupra numelui și siglei ro.Aliment aparțin 

Societății Comerciale MAD PIXEL MEDIA SRL. 

Copyright © 2017 RO.ALIMENT 

ISSN 2501-1030 

ISSN-L 2501-1030 

Claudia Bocean Emilia Carată Nicoleta Trifu Gabi Nițulescu 

Editor coordonator Account Manager Specialist PR Editor 

>> CONSTRUIM REVISTA ÎMPREUNĂ CU TINE. O IDEE 

INTERESANTĂ, O TEMĂ DE ARTICOL, O PĂRERE PERTINENTĂ 

SUNT BINE-VENITE LA OFFICE@ROALIMENT.RO

ȘTIRIROA 

UE VA ELABORA UN SET 

DE RECOMANDĂRI PENTRU 

A STOPA PROBLEMA 

CALITĂȚII DUALE 

Comisia Europeană va elabora 

un set de recomandări pentru a 

ajuta autoritățile naționale să 

identifice și să pună capăt 

practicilor „total inacceptabile” și 

discriminatorii cu privire la calitatea 

duală a produselor alimentare, a 

declarat președintele Comisiei 

Europene, Jean-Claude Juncker, la 

sfârșitul lunii iulie 2017. 

„Vom persevera în intenția noastră 

comună de a pune capăt acestei 

practici discriminatorii de a 

oferi poporului slovac produse 

alimentare și alte bunuri de o 

calitate mai mică”, a declarat 

Juncker după o întâlnire cu 

premierul slovac Robert Fico. 

„Acest lucru este total inacceptabil 

și Comisia colaborează cu ministrul 

slovac de resort în această direcție. 

Nu veți fi dezamăgit”, a adăugat el. 

Urmând a fi publicate în septembrie, 

aceste linii directoare se vor baza 

pe legislația existentă, consiliind 

autoritățile de resort ale statelor 

membre cu privire la modalitățile de 

identificare a practicilor comerciale 

ilegale, în care comercianții cu 

amănuntul sau producătorii înșală 

în mod deliberat consumatorii în 

legătură cu ceea ce cumpără. 

Această poziție proactivă a UE este 

ceva nou în ceea ce privește punctul 

de vedere al Comisiei Europene, 

care, luna trecută, a declarat că nu 

a găsit nicio dovadă a existenței 

produselor de calitate inferioară sau 

produselor cu un conținut nutrițional 

mai scăzut în anumite zone ale 

blocului comunitar. 

Sursa: www.foodnavigator.com/Policy/ 

EU-will-draft-guidance-to-end-totallyunacceptable-dual-quality-discrimination 

PROGNOZĂ: 

INDIA AR 

PUTEA 

DEVENI CEL 

MAI MARE 

PRODUCĂTOR 

DE LAPTE DIN 

LUME PÂNĂ 

ÎN 2026 

Producția de lapte este de așteptat să crească la 

nivel mondial, dar accelerarea se va resimți în special în 

India, unde va înregistra o creștere cu 49% până în 2026, 

conform raportului OCDE-FAO „Perspective agricole 

2017-2026”. Populația mondială va crește de la 7,3 miliarde 

locuitori, la 8,2 miliarde în următorii 9 ani, India reprezentând 

56% din această creștere, depășind China ca fiind cea mai 

populată țară din lume, potrivit raportului. Această creștere 

este factorul determinant al măririi producției de lapte în India 

și influențează semnificativ creșterea cererii de produse 

4 ediția 7 – 2017


ROMFOOD TRADING 

A INVESTIT 350.000 DE 

EURO PENTRU GAMA 

„GATA DE GĂTIT” 

lactate proaspete (+54%). În schimb, consumul de produse 

lactate proaspete pe cap de locuitor va rămâne mult mai 

scăzut în China și în Africa sub-sahariană, precum și în cele 

mai multe țări dezvoltate. 

În ciuda renașterii interesului pentru consumul de 

unt și de produse lactate cu un conținut mai mare de 

grăsime din țările dezvoltate, creșterea consumului 

global de produse lactate prelucrate este de așteptat 

să încetinească în următorul deceniu, la un ritm de 

evoluție de 1,7% anual. Pe parcursul perioadei de 

prognoză, producția de lactate procesate va crește cu 

ritmuri cuprinse între 1,4% pe an pentru brânză și 2,3% 

pe an pentru laptele praf degresat (SMP). 

În vreme ce proporția cea mai mare parte a producției de 

SMP și brânză se va realiza în țările dezvoltate, India va 

rămâne principalul producător mondial de unt, dar nu va 

fi un jucător important, pentru acest produs, la export. 

Consumul de produse lactate prelucrate, pe cap de 

locuitor, va rămâne mult mai scăzut, în special, în 

Oceania (cu excepția Australiei și Noii Zeelande) și 

Asia, se menționează în raport. Comerțul cu produse 

lactate proaspete va rămâne limitat și, în consecință, 

creșterea consumului va avea un impact limitat asupra 

pieței mondiale de gen. Totuși, produsele agricole vor 

fi, în continuare foarte sensibile la fluctuațiile economice 

și, ca urmare, laptele praf va rămâne cele mai 

tranzacționat produse lactate, în vreme ce produsele 

lactate proaspete vor continua să fie printre cele mai 

puțin tranzacționate mărfuri. 

Sursa: www.dairyreporter.com/Markets/India-to-become-worlds-largest-producer-of-milk-by-2026 

Alfredo Seafood, marcă deținută 

de Romfood Trading, continuă 

procesul de dezvoltare și consolidare 

a portofoliul prin lansarea gamei de 

produse „Gata de Gătit”. Creată 

special pentru nevoile curente ale 

consumatorilor români, gama 

conține o diversitate de pești ușor de 

gătit, tranșați, eviscerați și porționați. 

Dezvoltarea conceptului a durat 

patru ani, însă pentru a-l putea 

aduce pe rafturile magazinelor 

compania a trebuit să realizeze 

investiții de 350.000 de euro în 

adaptarea liniei de producție și 

ambalare. 

„Adaptarea a presupus, în primul 

rând, modernizarea întregii linii 

tehnologice, care cuprinde o 

actualizare a proceselor pe zona 

de tranșare – eviscerare, dar și 

porționare și egalizare. În al doilea 

rând, pe partea de ambalare și 

etichetare, investim în acest moment 

într-o nouă tehnologie, iar în curând 

aceasta va fi implementată integral și 

va putea fi folosită pentru produsele 

ce se vor regăsi la raft. Suplimentar, 

am investit în zona de logistică, astfel 

încât să facem posibil transportul 

peștelui proaspăt, în special cel 

sălbatic, în 12 – 50 de ore, direct de 

la sursa de unde este pescuit, până la 

fabrica Alfredo Seafood”, a declarat 

Cristian Dărmănescu, director 

general Romfood Trading. 

Gama „Gata de Gătit” conține o 

varietate mare de pești (proaspeți, 

sălbatici sau de acvacultură), în vreme 

ce sortimentele cuprind o plajă 

largă de gusturi (de la pești comuni 

precum somonul, macroul, păstrăvul 

la specialități precum fileul de cod, 

rândunica de mare și frigăruile de 

creveți). „În alegerea sortimentelor 

care fac parte din gama «Gata de 

Gătit» am ținut cont de trei criterii: 

Disponibilitatea pe o perioadă cât 

mai lungă din an; Sustenabilitate: 

produse care se primesc după 

cote de pescuit, de preferință MSC 

(Marine Stewardship Council); Prețul 

pentru fiecare pachet trebuie să fie 

unul suportabil”, a adăugat Cristian 

Dărmănescu. 

Românii au rămas loiali somonului, 

chiar și în raport cu noua gamă 

„Gata de Gătit”, așa cum reiese din 

vânzările efectuate până acum. 

„Fără doar și poate, somonul este 

regele categoriei. În gama «Gata de 

Gătit» avem mai multe produse pe 

bază de somon: Porții de somon 

file sau rondele la greutate fixă (ex.: 

caserolele de 200 de grame); Frigărui 

de somon; Somon condimentat. În 

afară de somon, se vând foarte bine 

și creveții, tonul, păstrăvul, dorada 

etc.”, a afirmat directorul general 

Romfood Trading. 

5


Prima enzimă care vizează 

ameliorarea simptomelor de 

intoleranță la gluten a fost 

aprobată de EFSA și poate fi 

utilizată acum în Uniunea 

Europeană, spune DSM, potrivit 

Food Navigator. Tolerase G, lansată 

de gigantul din domeniul 

produselor alimentare și nutriției 

DSM, a primit aprobarea de a fi 

comercializată în Europa, după ce 

respectiva enzimă a fost introdusă 

pe piețele din SUA, Canada, 

Australia și Noua Zeelandă. 

Producătorii enzimei susțin că 

aceasta efectiv descompune 

glutenul rezidual – determinând 

astfel, diminuarea simptomelor 

adulților cu intoleranță la gluten. 

Aspergillus Niger prolyl 

oligopeptidaza (AN-PEP), 

comercializată de DSM sub numele 

de Tolerase G, este destinată 

consumatorilor care adoptă o dietă 

fără gluten sau cu un conținut 

scăzut de gluten și au nevoie să 

elimine glutenul rezidual în stomac. 

Glutenul este principala proteină 

structurală formată în grâu, orz 

și secară și este bogat într-un 

aminoacid numit prolină. Totuși, 

oamenii pot avea dificultăți în a 

EFSA A APROBAT 

PRIMA ENZIMĂ 

CARE AMELIOREAZĂ 

SIMPTOMELE 

DE SENSIBILITATE 

LA GLUTEN 

descompune prolina, fapt care face 

ca unii oameni să fie sensibili la o 

dietă cu gluten. 

Datele de piață de la Mintel arată 

că preferința consumatorilor 

pentru produse fără gluten a 

crescut extrem de rapid în ultimii 

zece ani, milenienii fiind principalii 

clienți pentru astfel de alimente. 

Consumatorii pot doar spera să 

aibă o dietă foarte scăzută în 

gluten, dar riscă să consume până 

la 300 mg pe zi de gluten. Acest 

gluten „ascuns” poate fi adesea 

găsit în produse cum ar fi fasole, 

ciocolată, carne prelucrată, supe 

și condimente. DSM spune că 

noua sa enzimă poate ajuta corpul 

uman să descompună acest gluten 

consumat neintenționat. 

În timpul studiilor clinice umane, 

Toleraza G s-a dovedit a degrada 

86% din glutenul din stomac, prin 

modificarea proteinei de gluten în 

fragmente mici. Aceste fragmente 

mai mici permit stomacului să 

poată digera proteina glutenului 

mai ușor. Studiile DSM au arătat că 

Tolerasei G îi ia mai puțin de zece 

minute pentru a degrada proteina. 

Cercetătorii au concluzionat că chiar 

și într-o doză mai redusă, AN-PEP 

a degradat semnificativ glutenul 

înainte de a intra în duoden în cazul 

subiecților sensibili la gluten. 

Totuși, enzima nu poate fi folosită 

ca înlocuitor pentru dietele fără 

gluten, ci trebuie utilizată împreună 

pentru obținerea celor mai bune 

rezultate. Enzima nu trebuie, de 

asemenea, administrată la copii cu 

vârsta sub trei ani. 

Sursa: http://www.foodnavigator.com/ 

Business/DSM-gains-EU-approval-forenzyme-that-could-relieve-symptoms-ofgluten-sensitivity%20 

6 ediția 7 – 2017


MADR A IDENTIFICAT 

PRODUSELE 

TRADIȚIONALE CE SE 

CALIFICĂ LA SISTEMELE 

DE CALITATE EUROPENE 

Specialişti din cadrul Direcţiilor pentru 

Agricultură Judeţene au identificat 300 de 

produse la nivelul României, care se pot încadra pe 

sistemele de calitate naţionale şi europene, iar, 

dintre acestea, 100 au fost încadrate la potenţiale 

produse cu denumiri care pot accesa sistemele de 

calitate europene, a anunţat Ministerul Agriculturii 

şi Dezvoltării Rurale (MADR). 

Conform MADR, până în anul 2019, un număr 

de aproximativ 20 de produse identificate la 

evenimentele din lunile martie – august a.c. 

sunt în atenţia ministerului de resort pentru 

finalizarea documentaţiei conform Regulamentului 

european nr. 1151/2012 şi a legislaţiei naţionale 

corespunzătoare acesteia, dintre care: Telemea de 

Vaideeni ( judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză 

de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de 

Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli 

de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, 

Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de 

Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, 

Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea 

Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de 

Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc. 

Ministerul de resort subliniază că obiectivul 

„Programului de încurajare a produselor 

tradiţionale” din Capitolul Politici Agricole şi 

Dezvoltare Rurală a programului de guvernare 

2017-2020 îl constituie înregistrarea unui număr de 

14 produse pentru România pe sisteme de calitate 

europene, până în anul 2020. 

300 

DE PRODUSE 

LA NIVELUL 

ROMÂNIEI SE 

POT ÎNCADRA 

PE SISTEMELE 

DE CALITATE 

NAȚIONALE ȘI 

EUROPENE 

Sursa: http://www.capital.ro/produsele-traditionale-cu-careromania-se-poate-mandri-in-europa.html 

7

ANALIZĂROA 

REȚETA DE SUCCES A MARILOR 

EXPORTATORI ROMÂNI DE CARNE 

În comerțul internațional cu 

carne, România se află pe poziția 

de importator net. Cu toate 

acestea, în ultimii ani situația țării 

noastre s-a îmbunătățit, exporturile 

aflându-se pe un trend crescător, atât 

din punct de vedere valoric, cât și al 

volumului, la cele mai multe categorii, 

conform datelor furnizate de 

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării 

Rurale (MADR). Astfel, în 2016, 

exporturile de carne și preparate din 

carne au ajuns la un nivel de 158 mii 

de tone, ceea ce reprezintă o 

creștere de 12,3% față de 2015, când 

volumul exporturilor de carne și 

preparate din carne a fost de 140,9 

mii de tone. Din punct de vedere 

valoric, exporturile de carne și 

preparate din carne au fost, însă, 

doar cu puțin mai mari față de cele 

din 2015 - 343,5 milioane de euro 

față de 342,8 milioane de euro 

(+0,2%), ca urmare a scăderii prețului 

mediu de vânzare de la 2,43 de 

euro/kg la 2,17 de euro/kg. Acesta 

este și unul dintre motivele creșterii 

volumului exportat: o creștere a 

competitivității prin preț a 

exporturilor de carne românești. 

Criza a consolidat sectorul 

cărnii de pasăre 

Din toate categoriile de carne și 

preparate din carne cuprinse în 

datele statistice furnizate de MADR, 

exporturile de carne și organe 

comestibile, proaspete, refrigerate 

sau congelate, de păsări din specii 

PREȚURILE COMPETITIVE PRACTICATE PE PIAȚA EXTERNĂ, INTEGRAREA PE VERTICALĂ 

A ACTIVITĂȚILOR COMPANIEI (DE LA FURAJ LA FURCULIȚĂ), OFERIREA PRODUSELOR DE 

CALITATE CONSTANTĂ, PRECUM ȘI NIVELUL CALITATIV AL SERVICIILOR ÎN RELAȚIILE CU 

CUMPĂRĂTORII REPREZINTĂ CHEIA EXPORTURILOR DE CARNE ALE ROMÂNIEI. 

exporturile 

de carne și 

preparate din 

carne au ajuns la 

un nivel de 158 

mii de tone, ceea 

ce reprezintă o 

creștere de 

12,3% 

față de 2015, 

când volumul 

exporturilor 

de carne și 

preparate din 

carne a fost de 

140,9 mii de tone 

domestice (cocoși, găini, rațe, gâște, 

curcani, curci și bibilici) au fost „vedetă” 

în relațiile comerciale de anul trecut, 

având cea mai mare pondere în total. 

Astfel, în 2016, România a trimis în afara 

granițelor aproape 66,5 mii de tone de 

carne de tipul amintit anterior, a căror 

valoare a depășit în total 112,2 milioane 

de euro. Datele Uniunii Crescătorilor 

de Păsări din România (UCPR) indică 

o cantitate de 78 mii de tone de carne 

și preparate din carne de pasăre 

exportate în anii 2015 și 2016 (circa 

21-22% din producția totală de carne 

și preparate din carne de pasăre din 

România) și o valoare a exporturilor 

pe același segment de 180 milioane de 

euro în 2015 și 161 milioane de euro în 

2016. Diferențele provin de la gruparea 

anumitor poziții din datele MADR; de 

exemplu cele cu codul 0209, 0210, 

1601 și 1602 cuprind și produse sau 

preparate din carne de pasăre. 

„Obiectivele strategice ale sectorului 

avicol, perspectiva anul 2020, sunt ca 

exporturile să atingă peste 100.000 

tone anual”, ne-a declarat Ilie Van, 

președintele UCPR. 

Aaylex rămâne lider 

la categoria exporturilor 

de carne de pasăre 

În ciuda scăderii prețurilor 

internaționale, fapt reflectat și 

de diminuarea încasărilor din 

exporturi cu circa 12%, marii 

exportatori români de carne sunt 

profitabili. Astfel, Aaylex, cel mai 

mare exportator de carne de pasăre 

din România, a avut un profit net 

de 18,2 milioane RON la o cifră de 

„Europa este o piață cu nivel 

competitiv puternic. Pentru unii 

producători, avantajul geografic 

permite costuri logistice mai 

mici și o perioadă mai scurtă a 

timpului de livrare, lucruri 

importante pentru produsele 

proaspete. Carnea de pui 

produsă de Grupul Aaylex 

permite păstrarea prospețimii pe 

întreaga perioadă de valabilitate, 

de până la 14 zile. Această 

caracteristică tehnică, împreună 

cu gustul și calitatea 

ireproșabile, sunt descrierile pe 

care clienții noștri externi le 

atribuie produselor CocoRico și 

pentru care suntem recomandați 

în rândul specialiștilor din 

domeniu”, au punctat 

reprezentanții Aaylex. 

8 ediția 7 – 2017

PREVIEWROA 

9


Exportul de carne și preparate din carne pe categorii 

Denumire 

2015 2016 

tone mii € tone mii € 

TOTAL 140,880.67 342,781.47 158,241.27 343,527.82 

Carne de animale din specia bovine, proaspătă sau refrigerată 4,927.43 16,714.25 8,233.25 21,427.76 

Carne de animale din specia bovine, congelată 1,035.79 2,771.02 1,635.07 4,746.76 

Carne de animale din specia porcine, proaspătă, refrigerată sau 

congelată 

17,890.03 34,914.93 29,422.48 48,978.94 

Carne de animale din speciile ovine sau caprine, proaspătă, refrigerată 

sau congelată 

6,793.92 34,144.78 5,395.12 23,273.29 

Carne si organe comestibile, proaspete, refrigerate sau congelate, de 

păsări de la poziția 0105 

66,281.58 133,467.11 66,472.10 112,251.71 

Cârnați, cârnăciori, salamuri și produse similare, din carne, din organe 

sau din sânge; preparate alimentare pe baza acestor produse 

10,554.32 35,597.10 12,769.74 42,809.80 

Alte preparate și conserve din carne, din organe sau din sânge 20,072.79 68,859.03 21,987.61 73,604.61 

Sursa: MADR 

„În ultimii cinci ani, cele mai mari piețe externe 

pentru carnea de pasăre AGRICOLA au acumulat 

următoarele valori: Germania = 17,065 milioane de 

euro (6.979 tone), Marea Britanie = 10,041 milioane 

de euro (3.125 tone), respectiv Ungaria = 5,728 

milioane de euro (2.929 tone). În ce privește piețele 

externe pentru salamurile crud-uscate și 

preparatele din carne AGRICOLA, cele mai 

semnificative au cumulat în ultimii cinci ani 

următoarele valori: Spania = 2,095 milioane de 

euro (784 tone), Italia = 2,172 milioane de euro 

(746 tone), UK = 355 mii de euro (98,3 tone)”, a 

punctat Grigore Horoi. 

afaceri netă de 554 milioane RON în 

2016. „Investițiile în creșterea capacității 

de producție a abatorului de ultimă 

generație, a fabricii de hrană pentru pui 

și a modernizării și extinderii numărului 

de ferme își demonstrează rezultatele. 

Dacă acum 5 ani, capacitatea de 

producție era de 27.000 tone, 

estimările actuale sunt că vom depăși 

cu siguranță 70.000 tone carne de 

pui pe parcursul anului 2017”, ne-au 

declarat reprezentanții grupului. 

În prezent, 30-35% din producția 

grupului Aaylex, constând în 

special din produse refrigerate, este 

destinată exporturilor care ajung în 

peste 10 țări din Europa și nu numai. 

„Anul trecut, grupul Aaylex a 

exportat peste 14.000 de tone de 

carne. Valoarea exporturilor de 

produse CocoRico în cursul anului 

2016 a fost de peste 34 milioane 

euro. Suntem bucuroși să primim 

zilnic cereri de produse din toate 

colțurile lumii, de la Ungaria până 

la China, Tunisia sau Maroc”, arată 

reprezentanții grupului. 

Transavia și-a păstrat titlul de 

cel mai mare producător român 

de carne de pasăre 

În 2016, la o cifră de afaceri netă 

de 478,8 milioane RON, Transavia 

a înregistrat un profit net de 57,5 

milioane RON. „Exportul reprezintă 

15% din cifra de afaceri realizată 

de companie, respectiv 20 de 

milioane de euro. În următorii ani 

ne dorim să continuăm programul 

de dezvoltare şi să ne consolidăm 

parteneriatele strategice la nivel 

internaţional,” a declarat pentru ZF, 

Ioan Popa, proprietarul Transavia, 

firmă care exportă carne de pasăre 

în mai multe ţări din UE. 

Integrarea pe verticală, rețeta 

succesului pentru 

AGRICOLA INTERNATIONAL 

Agricola International SA a 

înregistrat, de asemenea, profit în 

ultimii ani (6,6 milioane RON la o 

cifră de afaceri netă 387 milioane 

RON, în 2016), beneficiind de 

integrare pe verticală, dar și de 

o delimitare clară a segmentelor 

deservite. „Exporturile de carne 

de pasăre realizate de Agricola 

Internațional în ultimii cinci ani au 

fost menținute la o pondere relativ 

constantă, de 10-12% în raport cu 

vânzările totale. În sumă absolută, 

vânzările pe piețele externe 

înregistrează creșteri de la un an la 

altul, în condițiile în care volumele 

totale vândute au crescut în fiecare 

an cu procente între 4 și 7%. De 

asemenea, exporturile Salbac din 

ultimii 5 ani au înregistrat creșteri 

de la an la an: dacă în 2012 Salbac 

exporta 115 tone, în valoare de 361 

mii de euro, în 2016 a vândut pe 

piețele externe 472 tone, în valoare 

de 1,3 milioane de euro“, ne-a 

declarat Grigore Horoi, președintele 

grupului de firme Agricola. 

10 ediția 7 – 2017


11


Principalele țări ca destinații de export pentru carne şi preparate din carne de pasăre 

Marea Britanie Bulgaria Franța Grecia 

2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 

Cantitate (tone) 21.228 14.783 11.922 15.143 9.490 9.307 8.091 4.834 

Valoric (mii de euro) 49.015 45.197 12.149 17.975 25.477 26.887 10.185 11.523 

Sursa: UCPR 

În general, vânzările pe piețele 

externe ale grupului AGRICOLA 

s-au încadrat pe un trend 

ascendent de la un an la altul, 

ponderea acestora în totalul 

vânzărilor realizate menținându-se 

la un nivel constant de 10 – 12%. 

„La preparatele din carne fiertafumate 

AGRICOLA, în condițiile în 

care vânzările externe au urmat un 

trend ascendent (putem vorbi de 

o dublare a cantităților exportate 

în fiecare an) și ponderea acestora 

în total vânzări a crescut. Dacă în 

2012 exporturile de fiert-afumate 

reprezentau 4,2% din total vânzări, 

în 2016 acestea se situau la 19,6% 

din total vânzări preparate. 

Segmentul salamurilor crud-uscate 

reprezintă încă o nișă în ceea 

ce privește vânzarea pe piețele 

externe, în condițiile în care țările 

vestice au o tradiție bine ancorată 

în producerea acestora. Astfel, dacă 

în 2012, Salbac vindea la export 9 

tone de salamuri crud-uscate (0,6% 

din total vânzări crud-uscate), în 

2016 a exportat 24 de tone (0,9% 

din totalul vânzărilor înregistrat de 

acestă grupă)”, a precizat Grigore 

Horoi. 

Rezultatele pozitive sunt dovada 

succesului în elaborarea strategiei 

pe termen mediu și lung, asumată 

de grupul AGRICOLA. 

Topul companiilor exportatoare de carne în 2016 

Companie 

Poziția în top 

în 2016 

Poziția în top 

în 2015 

Cifra de afaceri netă 

în 2016 (milioane de lei) 

Smithfield Prod 1 2 897,8 

Aaylex 2 1 554 

Maria Trading 3 3 244,9 

Bona Avis 4 4 130,5 

Doly-Com Distribuție 5 15 183 

Agricola International SA 6 7 387 

Transavia 7 6 478,8 

Agrisol International R.O. 8 8 266,9 

Avicarvil 9 10 171,4 

Sam Meat Industry 10 9 103,5 

Furnizorii europeni de carne de porc pentru țările terțe 

Tone 

Primele trei luni 

din 2017 

% din totalul 

UE 

Primele trei 

luni din 2016 

% 2017 

față de 2016 

Germania 216.739 22,3 229.039 -5,4 

Spania 205.542 21,15 165.604 24,1 

Danemarca 143.868 14,8 146.879 -2 

Olanda 109.734 10,3 83.195 31,9 

Franța 62.126 6,39 64.783 -4,1 

Polonia 60.879 6,26 46.550 30,8 

Marea Britanie 34.293 3,53 34.199 0,3 

„Vânzările de carne de pasăre 

AGRIC0LA au crescut în intervalul 

2012 (29.356 tone) - 2016 (41.265 

tone) cu 40,6%, ca urmare a 

strategiei de creștere și diferențiere 

la care compania s-a angajat încă 

din 2010. În categoria mezelurilor 

AGRICOLA, produse la Salbac, 

evoluțiile grupelor de produse 

sunt distincte. Astfel, Salbac a 

urmat o strategie de dezvoltare 

12 ediția 7 – 2017


13


a grupei salamurilor crud-uscate, 

ca urmare a anticipării creșterii 

acestor produse în preferințele 

consumatorilor. Dacă în 2012 Salbac 

vindea 1.606 tone salamuri cruduscate, 

în 2016 a comercializat 

2.774 tone (o creștere de 71,%). 

Începând cu anul 2014, Salbac este 

liderul pieței la categoria cruduscate. 

În ce privește preparatele fiertafumate, 

în intervalul 2012-2016, 

compania nu a urmărit o creștere 

a volumelor vândute, ci a procedat 

la o restructurare a portofoliului 

de produse. În 2016, Salbac a 

comercializat 2.313 tone preparate 

fiert-afumate, comparativ cu 2.514 

tone vândute în anul 2012”, a 

conchis președintele grupului. 

Industria avicolă 

din România, în cifre 

Conform datelor publicate de 

Uniunea Națională a Crescătorilor 

de Păsări, aproximativ 50-60% 

din producția totală de carne 

de pasăre este produsă de zece 

ferme de păsări. Aceștia sunt 

producătorii mari și mijlocii de 

păsări de curte cu livrări cuprinse 

între 12.500 MT / an și 65.000 

MT / an. Acești producători sunt 

integrați pe verticală, de la fabrici 

de nutrețuri, la incubație, abatoare 

și instalații de prelucrare. Un astfel 

de nivel de integrare le permite să 

controleze costurile de producție 

și de marketing, asigurându-și 

competitivitatea și capacitatea de 

adaptare la noile condiții de piață. 

Prețul mediu pentru carnea de 

pasăre din România a scăzut de la 

1,74 Euro / kg (1,91 USD) până la 1,51 

Euro / kg (1,66 USD) în 2016 pe kg de 

carcase, situându-se la aproximativ 

80% din prețul mediu la nivel UE. 

Exporturile au constat în principal 

din bucăți de carcasă, distribuite 

aproape în mod egal între proaspete 

/ refrigerate și congelate. În UE, 

comerțul se face cu produse 

procesate cu valoare adăugată 

mare și carne de pasăre tranșată și 

dezosată, în principal piept dezosat. 

Cu țările terțe, comerțul este mai 

redus, dar se exportă toate tipurile 

de produse (carcasă, tranșate, 

dezosate). Pe relația Asia se exportă 

în principal gheare de pui sau vârfuri 

de aripă și aripi de pui. 

Safir are primul pui românesc ce 

respectă standardul Beter Leven 

În vara acestui an, brandul 

„Zdravăn Moldovenesc” a devenit 

primul pui din România ce respectă 

Principalele 5 țări ca destinații de export 

pentru carnea de porc în 2016 

Țara Cantități (tone) Valoric (euro) 

China 7443 10.439.645 

Ungaria 3858 5.686.039 

Bulgaria 3718 6.478.006 

Spania 2714 4.307.874 

Grecia 1736 3.692.675 

standardul Beter Leven. „Acesta 

impune creșterea puilor pentru 

minimum 56 de zile, în ferme 

exclusiv concepute pentru creșterea 

păsărilor destinate producției de 

carne și hrăniți parțial, cu mâna, 

în fiecare zi, cu furaje pe bază de 

cereale minim 70% și șroturi”, se 

arată într-un comunicat de presă 

emis de Safir. 

În ultimul an, compania a 

realizat o investiție de 1 milion 

de euro în fabrica de preparate 

și semipreparate din carne de 

pui comercializate sub brandul 

„Fomică”. Strategia de expansiune 

a companiei s-a concretizat și prin 

achiziționarea și modernizarea a 

două ferme de pui, tranzacția fiind 

evaluată la peste 5 milioane de 

euro. Concomitent cu creșterea 

efectivelor zootehnice, compania 

a investit și în parcul auto, acum 

depășind 100 de autovehicule, 

majoritatea destinate transportului 

cărnii și a puilor. 

Cu o producție de 16.500 de tone 

anul trecut, Safir s-a plasat în top 

20 cei mai mari exportatori români 

de carne, ponderea exporturilor 

„Standardul Better Leven certifică aplicarea 

sistemului de creștere a puilor la sol, pe așternut 

permanent din paie tocate, talaș sau coji de floarea 

soarelui, care acoperă în totalitate suprafața 

aferentă creșterii acestora, și folosirea baloților 

de paie ca material de joc suplimentar, pentru un 

comportament cât mai natural al puilor. Astfel, 

puii care respectă acest standard beneficiază de o 

hrănire parțială cu mâna, zilnic, de acces la padoc 

exterior (minim 25% din suprafața halei) și de 

lumină naturală permanent, pe toată lungimea 

halei din dreptul padocului. Densitatea de creștere 

este de 10 pui/mp, redusă față de puii cu creștere 

normală”, explică reprezentanții Safir. 

14 ediția 7 – 2017


fiind de 15% din totalul producției. 

„Intenția actuală este de extindere 

a activității de export, atât pentru 

puiul cu creștere lentă, cât și 

pentru «Deliciosul de Vaslui». 

Totodată, ne concentrăm eforturile 

pe identificarea unor noi piețe 

pentru gama de preparate și 

semipreparate”, ne-au declarat 

reprezentanții companiei. Unele 

dintre principalele piețe de 

export pentru Safir includ Olanda, 

Germania, Italia, Austria, Grecia, 

Cipru, Estonia, Malta și Bulgaria. 

În afara UE, firma își exportă 

produsele în Georgia și Kosovo. 

Relațiile strânse cu țara de 

destinație, cheia exporturilor de 

carne de porc 

Carnea de porc reprezintă a doua 

mare categorie de exporturi 

de carne, din punct de vedere 

Potrivit 

reprezentanților 

companiei, 

provocarea 

acestui sector 

este de a 

exploata carcasa 

întreagă de 

vită și nu doar 

anumite părți ale 

sale. 

Principalele 5 țări ca destinații de export 

pentru carnea de vită în 2016 

ȚARA Cantitativ (tone) Valoric (euro) 

Suedia 1552 2,989,455 

Polonia 1339 2,704,249 

Bulgaria 817 1,849,463 

Bosnia 

Herțegovina 

781 1,645,764 

Libia 446 1,838,417 

volumic și valoric, conform datelor 

MADR. Astfel, în 2016, exporturile 

de carne de animale din specia 

porcine, proaspătă, refrigerată sau 

congelată s-au ridicat la valoarea 

de 49 milioane de euro (29,4 mii 

de tone). Categoria a înregistrat o 

creștere impresionantă în volum a 

exporturilor, de 64,4%, comparativ 

cu 2015 (29,4 mii de tone în 2016, 

față de 17,9 mii de tone în 2015), 

dar și în valoare (+40% în 2016, 

față de 2015), în ciuda scăderii 

prețului mediu al kg de carne de 

porc exportată (de la 1,95 EUR/ 

kg în 2015 la 1,66EUR/kg în 2016). 

Creșterea a rezultat atât în urma 

măririi valorii exporturilor către 

țările UE, cât și către cele din afara 

UE. 

„După zece ani în care sectorul 

de creștere a porcilor a fost 

restricționat sanitar veterinar pentru 

export și comerț intracomunitar 

cu porcine vii și carne de porc 

din cauza PPC, perspectivele pe 

termen scurt și mediu nu sunt 

de manieră a indica că România 

va reveni curând în topul țărilor 

exportatoare din UE. Activitatea 

sectorului de creștere a porcinelor 

s-a redus în această perioadă, 

România având o balanță import – 

export net favorabilă importurilor, 

atât de carne materie primă, 

cât și de animale vii, respectiv 

purcei”, ne-a declarat Ioan 

Ladoși, președintele Asociației 

Producătorilor de Carne de Porc 

din România (APCPR). 

Dintre țările din afara UE, China 

este cel mai important partener. 

Acordul veterinar semnat între 

autoritățile veterinare române și 

chineze, dar și faptul că cel mai 

mare producător din România 

de carne de porc are acționariat 

chinez s-au dovedit a fi atuuri 

importante pentru exporturi. 

Smithfield Prod, o companie 

controlată de chinezii de la 

WH Group, a cărei activitate se 

derulează în jurul abatorului din 

judeţul Timiş este cel mai mare 

exportator de carne din România 

în 2016, potrivit unui clasament 

realizat de Institutului Naţional de 

Statistică (INS). Smithfield Prod a 

înregistrat anul trecut o pierdere de 

aproape 30 milioane RON. Totuși, 

investiția WH Group în România 

este una profitabilă, având în 

vedere că grupul din China mai 

deține în țara noastră şi compania 

Smithfield Ferme, cu activităţi în 

creşterea porcinelor, care a încasat 

un profit de 89,3 milioane RON. 

Grupul Smithfield deţine 52 de 

ferme active şi produce peste un 

milion de porci comerciali pe an 

(adică circa 20% din producția 

totală a României), potrivit 

reprezentanţilor companiei. 

„Condițiile de piață mai favorabile 

la nivelul UE, determinate de 

creșterea cererii în China în a 

doua parte a anului 2016, oferă 

oportunități pentru recuperarea 

costurilor în industria porcină din 

România. În general, exporturile 

de porcine sunt foarte scăzute 

din cauza preocupărilor legate de 

sănătatea animalelor și a cererii 

interne”, arată un raport al USDA cu 

privire la piața românească a cărnii. 

În ceea ce privește prețul carcasei, 

potrivit datelor transmise de 

Comisia de Clasificare a Carcaselor, 

prețul mediu al carcaselor în 

România a rămas peste nivelul 

mediu al UE în 2015. Prețul intern a 

scăzut în primul trimestru al anului 

2016, ceea ce a dus la un decalaj 

negativ de 8% față de prețul mediu 

al UE, dar a revenit în ultimele 6 

luni. În prezent, aceasta depășește 

nivelul mediu al UE, fapt care 

stimulează importurile de carne de 

porc și descurajează exporturile. 

Elvețienii produc 

carne de vită în România 

Carnea de vită constituie categoria 

cu cea mai rapidă evoluție, în 

2016, din punctul de vedere al 

exporturilor, atât volumic, cât și 

valoric, conform datelor MADR. 

Astfel, în 2016, exporturile de 

carne de animale din specia 

bovine, proaspătă sau refrigerată 

au înregistrat o creștere de 67% 

15


în volum și de 28% în valoare față 

de 2015 (ajungând la 8,2 mii tone 

și o valoare de 21,4 milioane de 

euro în 2016, comparativ cu 4,9 mii 

tone și o valoare de 16,7 milioane 

de euro în 2015), conform MADR, 

în condițiile în care prețul a scăzut 

cu aproape 25% (de la 3,39 EUR/ 

kg în 2015 la 2,6 EUR/kg în 2016). 

Totodată, exporturile de carne 

de animale din specia bovine 

congelată au crescut cu 58% în 

volum și cu 71% în valoare față de 

2015 (ajungând la o mie de tone și 

o valoare de 4,7 milioane de euro 

în 2016, comparativ cu 1,6 mii tone 

și o valoare de 2,8 milioane de euro 

în 2015), pe fondul unei creșteri a 

prețului mediu de vânzare de la 

2,68 EUR/kg în 2015 la 2,9 EUR/kg 

în 2016, potrivit MADR. 

În ceea ce privește exportul de carne 

de animale din speciile ovine sau 

caprine, proaspată, refrigerată sau 

congelată, în 2016 comparativ cu 

2015, se înregistrează o diminuare 

a volumelor și valorilor livrate peste 

hotare: cu 22% în volum și cu 32% în 

valoare față de 2015 (ajungând la 5,4 

mii tone și o valoare de 23 milioane 

de euro în 2016, comparativ cu 6,8 

mii tone și o valoare de 34 milioane 

de euro în 2015). 

Cel mai important exportator de 

carne de vită (și oaie) din România 

este compania Maria Trading, 

administrată de cetăţeanul libanez 

Jihad El Khalil. Firma abatorizează 

în jur de 50.000 de vite şi 400.000 

de oi pe an și exportă în mai 

mult de 26 de pieţe din întreaga 

lume. Se preconizează că sectorul 

bovin din România își va continua 

restructurarea. Numărul bovinelor 

este în continuă creștere după o 

scădere a șeptelului în 2011. 

„România este un exportator 

tradițional de bovine vii. Lipsa unor 

practici îmbunătățite de gestionare 

și hrănire împiedică însă agricultorii 

să fie competitivi pe piețele de 

carne de vită din străinătate, de 

aici provenind și orientarea spre 

exportul de bovine vii”, se arată 

într-un raport al USDA. 

Datele furnizate de Comisia de 

clasificare a carcaselor din România 

sugerează că, începând cu a doua 

parte a anului 2015 și în 2016, 

fermierii au luat în considerare 

măsurile de creștere a eficienței 

exploatației prin păstrarea în efectiv a 

celor mai valoroase animale. În 2014, 

procentul de vaci sacrificate a variat 

în jurul valorii de 48-51%, urmat de 

tauri tineri la 12%, dar a ajuns la 60 

la sută în primul trimestru al anului 

2016 și a atins 64 la sută în al treilea 

trimestru din 2016. Prețul mediu de 

achiziție al carcaselor de carne de 

vită la abatoare în anul 2016 a scăzut 

sub prețul anului 2015, care era deja 

mai mic decât anul precedent. În 

general, prețul de achiziție al carcasei 

de carne de vită este de 36-39% 

mai mic decât prețul mediu din UE 

pentru toate tipurile de carcase. 

Exporturile de carne de vită au 

crescut continuu după căderea din 

2014, când restricțiile comerciale 

ruse impuse UE au dus la un 

excedent de carne de vită pe 

piață. Această recuperare poate 

fi atribuită fermelor de carne 

de vită specializate care și-au 

început extinderea efectivului prin 

parteneriate cu fermieri mici de 

carne de vită. Odată cu strategia de 

deschidere a unor noi piețe pentru 

produsele agricole românești, 

Guvernul României a continuat 

negocierile cu țările din Orientul 

Mijlociu și Eurasia, cum ar fi Turcia, 

Iranul, Arabia Saudită. 

În anul 2016, pentru carnea 

de bovine, principalele ţări de 

destinaţie au fost: Suedia, Polonia 

Bulgaria, Bosnia Herțegovina şi 

Marea Jamahirie Arabă Libiană. 

Domeniul exportului de carne 

de vită continuă să fie tentant 

pentru investitori, fapt dovedit 

și de anunțul făcut recent de 

Karpaten Meat Siebenbuergen, 

grup de firme deținut de investitori 

germani și elvețieni, de a extinde 

cele trei ferme din Sibiu, pentru 

a ajunge la un efectiv de 6.500 

de capete de vită din rasa Angus. 

Potrivit reprezentanților companiei, 

provocarea acestui sector este de a 

exploata carcasa întreagă de vită și 

nu doar anumite părți ale sale. 

„DATELE FURNIZATE DE COMISIA DE 

CLASIFICARE A CARCASELOR DIN 

ROMÂNIA SUGEREAZĂ CĂ, ÎNCEPÂND CU 

A DOUA PARTE A ANULUI 2015 ȘI ÎN 2016, 

FERMIERII AU LUAT ÎN CONSIDERARE 

MĂSURILE DE CREȘTERE A EFICIENȚEI 

EXPLOATAȚIEI PRIN PĂSTRAREA ÎN EFECTIV 

A CELOR MAI VALOROASE ANIMALE. 

16 ediția 7 – 2017


LEGEA ETICHETĂRII 

PRODUSELOR LACTATE 

SE MODIFICĂ DIN NOU 

DE LA 1 IANUARIE 

LEGISLAȚIA PRIVIND ETICHETAREA PRODUSELOR LACTATE SE VA MODIFICA DIN NOU, DUPĂ CE FORUL DECIZIONAL ÎN 

ACEST SENS, CAMERA DEPUTAȚILOR, A ADOPTAT UN PROIECT DE LEGE LA SFÂRȘITUL LUNII IUNIE. 

APLICAREA 

PRINCIPALELOR 

SCHIMBĂRI 

VA FI 

DEZBATUTĂ LA 

SEMINARUL 

ESE 2017 

Noile reglementări vor intra în 

vigoare de la 1 ianuarie 2018, iar tot ce 

trebuie să știți despre acestea veți afla 

direct de la autorități și specialiștii în 

domeniu la seminarul „ESE – Etichetare. 

Siguranță. Etică”, ce va avea loc în luna 

noiembrie la București. Aflat la a doua 

ediție, evenimentul își propune să 

lămurească problemele actuale 

întâmpinate în activitatea comercială a 

operatorilor din industria alimentară 

românească. Știind cu două luni dinainte 

ce măsuri trebuie să luați pentru a 

funcționa în deplină legalitate, veți avea 

timp suficient pentru a vă pune la curent 

în activitatea internă. 

Noi obligații pentru producători 

Potrivit proiectului de lege, producătorii 

nu vor mai fi obligați să menționeze pe 

etichetă procentul de lapte praf conținut, 

iar sancțiunile pentru comercializarea 

de lapte obținut din înlocuitori ca fiind 

proaspăt vor fi îmblânzite. 

Pe eticheta laptelui și a produselor 

lactate va trebui să fie specificată țara 

de origine sau locul de proveniență a 

laptelui cu ponderea cea mai mare și 

numele procesatorului. Totodată, noua 

lege prevede că denumirea de „produs 

natural” poate fi inclusă pe etichetă doar 

dacă laptele nu conține deloc lapte praf. 

De asemenea, denumirea de „produs 

românesc” va putea fi înscrisă doar dacă 

laptele provine din producție autohtonă. 

Sancțiuni mai ușoare pentru 

producători 

O altă modificare importantă adusă de 

noua lege este îmblânzirea sancțiunilor 

pentru producători. Dacă până acum, 

producția, expunerea spre vânzarea și/ 

sau comercializarea de lapte de consum 

cunoscând că este obținut din înlocuitori 

era amendată și se solda cu retragerea 

autorizației de funcționare timp de șase 

luni, de anul viitor producătorii vor primi 

doar o amendă de la 25.000 lei la 35.000 

lei. 

Pericolul legii în forma adoptată 

În această formă, însă, modificările 

aduse legii ar putea atrage o nouă 

procedură de infringement din partea 

Comisiei Europene. Noile inscripții de pe 

produsele lactate ar putea fi considerate 

discriminatorii și contrare liberei circulații a 

produselor pe teritoriul Uniunii Europene. 

17

INTERVIUROA 

I. Crăciunescu (DIANA) 

„SEGMENTUL PRODUSELOR 

PREMIUM ESTE ÎN 

CONTINUARE UNUL MIC, ÎNSĂ 

CU POTENȚIAL DE CREȘTERE ÎN 

URMĂTORII ANI” 

NELIPSITĂ DIN TOPUL PRODUCĂTORILOR DE CARNE LA NIVEL NAȚIONAL, COMPANIA DIANA A 

DOVEDIT DE LA AN LA AN CĂ ARE NU DOAR O SORTIMENTAȚIE GENEROASĂ, CE ACOPERĂ CÂT 

MAI MULTE GUSTURI, CI ȘI ATUURI CE O FAC SĂ EXCELEZE CHIAR ȘI ÎN CLIMATUL DIFICIL CE A 

CARACTERIZAT PIAȚA CĂRNII DIN ROMÂNIA DIN ULTIMII ANI. CARE SUNT ACESTEA MAI EXACT, ÎNTR- 

UN INTERVIU ÎN EXCLUSIVITATE CU IRINA CRĂCIUNESCU, DIRECTORUL GENERAL AL GRUPULUI DIANA. 

RO.aliment: Rețeaua de magazine 

DIANA a depășit pragul de 40 de 

unități. În contextul în care mulți 

procesatori români de carne își 

închid unitățile comerciale, care ați 

spune că este rețeta succesului, cea 

datorită căreia lanțul de magazine 

DIANA este în creștere de la un an 

la altul? 

Irina Crăciunescu: Pentru rețeaua 

de magazine DIANA, care este 

afacere de familie, rețeta succesului 

constă în onestitate față de clienți 

și implicit respectul față de aceștia, 

oferind produse mereu proaspete 

și de calitate. Afacerea noastră a 

crescut în timp, pe parcursul a mulți 

ani de munca și studii. 

RO.a: Ce strategie ați stabilit 

pentru rețeaua de 

magazine pentru anul 

MICII DIANA 

SUNT UN 

PRODUS DE 

REFERINȚĂ 

DIN 

PORTOFOLIUL 

NOSTRU 

acesta? Vizați deschiderea a noi 

unități comerciale sau extinderea și 

în alte zone geografice? 

I. C.: Strategia noastră de 

dezvoltare este concentrică, ne-am 

extins în jurul orașului Râmnicu 

Vâlcea și treptat am acoperit 

tot mai multe localități și județe 

din țară. În prezent, avem 45 de 

magazine în cinci județe: Vâlcea, 

Argeș, Olt, Dolj, Gorj. Planurile 

pentru deschiderile viitoare de 

magazine sunt deja trasate și 

urmează a fi implementate în scurt 

timp. 

RO.a: Printre produsele – vedetă 

ale verii în rândul consumatorilor 

români sunt și micii. Care au fost 

etapele pe care le-ați parcurs 

pentru a vă asigura că micii porc 

– vită vor avea efectul scontat în 

piață? 

I. C.: Într-adevăr, micii DIANA 

sunt un produs de referință din 

portofoliul nostru, cu care ne 

mândrim. Secretul produsului 

este faptul că micii Diana sunt 

întotdeauna preparați folosind 

carne de cea mai bună calitate 

și respectând o rețetă secretă a 

iscusiților măcelari cu multă pasiune 

și dăruință. 

De asemenea, o atenție deosebită 

a fost acordată proporției de carne 

și condimentelor folosite, carnea 

fiind atent mărunțită pentru a 

18 ediția 7 – 2017

INTERVIUROA 

fost implementarea unui nou 

concept – DIANA gourmet. Care 

a fost feedbackul consumatorilor 

în aceste luni de la deschiderea 

magazinului? 

I. C.: Suntem mulțumiți de evoluția 

magazinului, iar trendul este unul 

ascendent. Clienții sunt plăcut 

surprinși și totodată deschiși 

experimentării de noi gusturi și 

produse, în special pe partea de 

produse și preparate din carne. În 

topul celor mai apreciate produse 

se află Antricotul de Vită în pungă 

ready-to-bake. Acest produs a fost 

conceput special pentru magazinul 

DIANA gourmet și este un antricot 

de vită marinat și ambalat într-o 

pungă specială care se introduce la 

cuptor, punga având proprietatea 

de a-i da frăgezime și de a păstra 

toate aromele cărnii. Aici amintim 

și de Micii Extra Usturoi și de 

deliciosul Antricot de Vită marinat 

în Sos Pesto. Vom continua să 

căutăm cele mai bune produse și să 

actualizăm constant sortimentația, 

pentru a oferi o experiență 

excelentă în cadrul magazinului 

nostru. 

RO.a: Cum se poziționează 

segmentul premium pe piața 

românească, așa cum reiese 

din vânzările realizate de 

dumneavoastră în ultimii trei ani? 

obține o textură potrivită. Gustul 

cărnii este pus în valoare folosind 

doar condimente naturale: usturoi, 

cimbru, boia și piper. Carnea 

astfel preparată este lăsată la 

maturat, timp în care gusturile se 

întrepătrund, carnea se frăgezește, 

iar ingredientele se îmbină perfect. 

RO.a: Care sunt cele mai apreciate 

produse din portofoliul DIANA pe 

timpul verii? 

I. C.: Vedetele verii sunt, desigur, 

preparatele pentru grătar, printre 

care amintim: Mici Porc Vită, 

Ceafa, Cotletul și Pieptul de porc, 

marinate sau fresh, sau Cârnaciorii 

cu Cașcaval. 

RO.a: Aveți în plan lansarea unor 

noi produse special pe perioada 

sezonului estival? 

I. C.: Compania DIANA se axează 

în principal pe menținerea și 

îmbunătățirea constantă a calității 

produselor existente, dată fiind 

sortimentația mare de produse pe 

care le avem deja în portofoliu. 

Cu toate acestea, departamentul 

de cercetare studiază constant 

îmbunătățirea portofoliului de 

produse, astfel că recent am lansat 

un nou sortiment de mici - Mici 

Grill din Carne de Porc. 

RO.a: O premieră pentru 

compania dumneavoastră a 

REȚEAUA DE 

MAGAZINE 

DIANA A 

DEPĂȘIT 

PRAGUL DE 

40 

DE UNITĂȚI. 

I. C.: Segmentul produselor 

premium este în continuare unul 

mic, însă cu potențial de creștere 

în următorii ani. Trendul este unul 

ascendent, însă este nevoie de 

răbdare și perseverență pentru 

educarea consumatorilor români. 

RO.a: Cum se prezintă acest an 

pentru compania DIANA? 

I. C.: 2017 este un an cu multe 

provocări în care se va demara 

implementarea unui proiect de 

retehnologizare și extindere a 

zonei de producție, ambalare și 

picking. Obiectivul acestei investiții 

este menținerea tehnologiei la 

standarde europene. 

19

EVENTROA 

INGREDIENTS SHOW 2017 

6-7 SEPTEMBRIE, SOVATA 

Punctul de întâlnire al industriei alimentare dedicat ingredientelor – conferința prezintă inovații, tendințe de consum și evoluții 

comerciale ce influențează astăzi industria prelucrătoare a produselor alimentare. Un eveniment în premieră națională, 

reprezentând un regal al industriei alimentare, locul unde specialiști de renume vă vor prezenta ultimele informații apărute 

în materie de ingrediente. Conferința INGREDIENTS SHOW reprezintă un eveniment special conceput pentru a facilita schimbul 

de informație între furnizorii de ingrediente și procesatorii din industria alimentară. In cadrul sedinței plenare și a workshopuri-lor 

desfasurate în paralel, pe parcursul a doua zile, vor avea loc 60 de prezentări susținute de companiile furnizoare de ingrediente. 

Un eveniment marca RO.aliment! 

4 WORKSHOP-URI TEHNICE DESFĂȘURATE 

ÎN PARALEL TIMP DE DOUĂ ZILE: 

• CARNE 

• LAPTE / ÎNGHEȚATĂ 

• DULCIURI/PANIFICAȚIE 

Invitatul special al evenimentului este 

RAYMOND O’ROURKE – membru în board-ul 

EFSA | EUROPEAN FOOD SAFETY AUTHORITY 

• BĂCĂNIE 

(sosuri, maioneză, tartinabile, produse instant, conserve, readymeal, 

catering) 

Fiecare participant va primi un suport de curs cu toate prezentările 

din cadrul show-ului. 

20 ediția 7 – 2017

Prezentările vor fi susținute de cei mai importanți 

producători și furnizori de ingrediente din România care vă vor informa 

despre ultimele noutăți în materie de: 

LOCAȚIE 

Sovata, Danubius Health Spa Resort Sovata**** 

• proteine, grăsimi, glucide, aditivi, enzime, arome, nutraceutice, 

coloranți, 

• rețete noi, produse inovatoare, etichete curate, 

• legislație specifică, etichetare, recomandări nutriționale și de sănătate, 

siguranță alimentară. 

CUI SE ADRESEAZĂ 

Companiilor de producție și procesare din industria alimentară, 

furnizorilor de ingrediente. 

120 Estimăm un număr de de reprezentanți din 

partea companiilor de producție și procesare: 

• ingineri tehnologi 

• directori de producție 

• directori de calitate 

• directori de achiziție 

• cercetare-dezvoltare 

• marketing 

TARIF DE ÎNSCRIERE 

ÎN AUDITORIU 

300 de euro + TVA 

include: 

• Taxă participare, 1 persoană pentru 2 zile de 

conferinţă 

• Kit-ul participantului 

• Cazare 1 persoană cameră single pentru noaptea de 6 

septembrie 2017 

• Micul dejun pentru ziua de 7 septembrie 2017 

• 2 pauze de cafea 

STRUCTURĂ/PROGRAM 

ZIUA 1 

12:00-14:00 ședința plenară | 2h 

15:00-17:00 workshop-uri în paralel conținând câte 3 prezentări 

tehnice fiecare, dedicate fiecărui sector în parte | 2h 

• Prânz pentru ziua de 6 septembrie 2017 

• Cina festivă în ziua de 6 septembrie 2017 

* prânzul pentru data de 7 septembrie este 

opțional la tariful de 20 de euro + TVA 

PARTENERI PREMIUM 

Cină festivă în data de 6 septembrie 2017, ora 21:00 

ZIUA 2 

10:00-11:30 ședința plenară | 1h și 30 de minute 

PARTENERI 

11:45-13:30 workshop-uri în paralel conținând câte 3 prezentări 

tehnice dedicate fiecărui sector în parte | 2h 

PARTENERI MEDIA 

21

CERCETAREROA 

OAMENII DE ȘTIINȚĂ FOLOSESC 

NANOTEHNOLOGIA PENTRU 

DETECTAREA VIRUȘILOR ALIMENTARI 

OAMENII DE ȘTIINȚĂ CANADIENI SUSȚIN CĂ AU DEZVOLTAT UN MECANISM INOVATOR DE DETECTARE CARE FOLOSEȘTE 

NANOTEHNOLOGIA ȘI CARE POATE DETECTA CELE MAI SLABE URME ALE UNUI VIRUS ALIMENTAR, PUTÂND ASTFEL MAI 

UȘOR SĂ OPREASCĂ EPIDEMIILE. 

Profesorul Suresh Neethirajan 

și echipa sa de la Laboratorul 

BioNano de la Universitatea din 

Guelph, Canada, au susținut că 

platforma bazată pe 

nanotehnologie poate ajuta 

oamenii de știință să dezvolte o 

tehnică ieftină și eficientă de 

detectare a virușilor alimentari. 

Descoperirea ar putea ajuta 

industria să detecteze bolile la 

animalele de fermă înaintea intrării 

cărnii acestora în lanțul alimentar. 

Dezvoltată împreună cu cercetători 

din Coreea de Sud și Japonia, 

cercetarea a fost publicată în 

Scientific Reports, un jurnal medical 

deținut de Nature Publishing 

Group. 

Viteză și ușurință în utilizare 

Profesorul Neethirajan a declarat că 

tehnica actuală de detectare a unui 

virus alimentar este „o procedură 

destul de complexă” și „de multe 

ori a durat prea mult timp pentru 

a ajunge la o concluzie solidă”. 

„Virușii sunt foarte greu de cultivat, 

deci nu există tehnică de detectare 

în timp real”, explică el. „Metoda pe 

care am dezvoltat-o reduce timpul 

obținerii unui rezultat la timpul 

necesar pentru expedierea probelor 

din ferma de producție la laborator. 

Aceasta vă permite să testați 

prezența virușilor alimentari înainte 

ca materia primă (carnea) să ajungă 

în instalația de procesare în sine. 

Tehnicile de referință convenționale 

de detectare a virușilor durează 

aproximativ 3-4 zile, dar noi am 

redus acest interval de obținere a 

rezultatului la doar câteva minute. 

Tehnica noastră este, de asemenea, 

de 500 de ori mai sensibilă decât 

instrumentele actuale de referință. 

De asemenea, are capacitatea de a 

diferenția nivelurile de tulpină – de 

exemplu, norovirus versus rotavirus 

versus hepatită.” 

Profesorul Neethirajan și echipa 

sa din Canada au testat filme de 

nanoparticule de aur folosind 

plăci și straturi diferite: sticlă, plăci 

de polistiren cu 96 de găuri și 

polidimetilsiloxan (PDSM) – un 

polimer pe bază de siliciu. 

O combinație de formiat de sodiu 

și acid clorauric a fost utilizată 

pentru prepararea filmelor de 

nanoparticule de aur. Când aceste 

particule au intrat în contactat cu 

alimentele infestate cu norovirusul 

sau virusul gripei, acestea au fost 

de 500 de ori mai sensibile în 

detectarea virușilor decât kiturile 

comerciale utilizate în prezent 

pentru a detecta virușii alimentari. 

Cercetătorii susțin de asemenea 

că, pentru detectare, cantitatea 

Prof. Suresh 

Neethirajan, 

Universitatea 

Guelph, Canada 

Cantitatea de 

virus necesară 

a fost mult mai 

mică: de 

116 

ori mai mică 

decât cantitatea 

de virus 

necesară pentru 

detectarea lui 

prin tehnici 

de testare 

convenționale 

de virus necesară a fost mult mai 

mică: de 116 ori mai mică decât 

cantitatea de virus necesară pentru 

detectarea lui prin tehnici de testare 

convenționale, a arătat Neethirajan. 

Oamenii de știință cred, de 

asemenea, că dezvoltarea acestui 

mecanism inovator de detectare 

care folosește nanotehnologia îi 

poate ajuta pe alții să creeze o 

tehnică ieftină, simplă și eficientă de 

detectare a virușilor alimentari. 

DESCOPERIREA AR PUTEA AJUTA 

INDUSTRIA SĂ DETECTEZE BOLILE LA 

ANIMALELE DE FERMĂ ÎNAINTEA INTRĂRII 

CĂRNII ACESTORA ÎN LANȚUL ALIMENTAR. 

Sursa: www.globalmeatnews.com/Analysis/Scientists-find-nanotechnology-for-detection-of-foodborne-viruses 

22 ediția 7 – 2017

INOVAȚIEROA 

AU FOST CREATE ÎN LABORATOR PRIMELE 

BUCĂȚI DE CARNE DE PUI ȘI DE RAȚĂ 

O FIRMĂ AMERICANĂ A CREAT PRIMELE PORȚII 

DE CARNE DE PUI ȘI DE RAȚĂ. ȘI CONFORM 

CELOR PREZENȚI LA LANSAREA PRODUSULUI, 

GUSTUL ȘI TEXTURA SUNT FOARTE APROPIATE DE 

CELE ALE CĂRNII DE PUI ADEVĂRAT. 

Firma de cercetare din San 

Francisco a preluat celule stem 

capabile de autoreînnoire de la pui 

și rațe, fără a afecta în vreun fel 

respectivele păsări. Aceste celule au 

fost apoi crescute timp de 4-6 

săptămâni înainte de a fi recoltate, 

fierte și consumate. Anul trecut, 

firma a creat cu succes carne de 

vită folosind aceeași metodă și 

spune că are și alte produse în 

dezvoltare. De asemenea, se 

lucrează la o producție de 

dimensiuni mai mari, cu scopul de 

a face metoda viabilă din punct de 

vedere comercial. 

Compania descrie produsele 

sale ca fiind „carne curată” și o 

comercializează ca o modalitate 

majoritatea 

experților 

consideră că 

există încă 

numeroase 

obstacole 

tehnologice 

care trebuie 

depășite pentru 

a produce carne 

in vitro 

mai sustenabilă de a produce 

proteine. Aceasta mai afirmă 

despre carnea produsă în laborator 

că este mai bună pentru mediul 

înconjurător, deoarece elimină 

nevoia de creștere a șeptelului și 

poate elimina bolile provocate de 

alimente. 

„Ne așteptăm ca procesul nostru să 

necesite de zece ori mai puțin teren 

și apă și mai puțin de jumătate din 

energia necesară pentru a produce 

carne în mod convențional”, spune 

compania. 

Lansarea, până în 2021 

Memphis Meats speră să poată 

livra aceste produse pe piață până 

în 2021. 

Uma Valeti, cofondator și 

director executiv al Memphis 

Meats, a declarat: „Este palpitant 

să fim primii care introducem 

pe piață puiul și rața care nu 

necesită utilizarea procedurilor 

și tehnologiilor tradiționale de 

creștere a animalelor. Acesta este 

un moment istoric pentru cei 

care doresc o carne curată. Puiul 

și rața se află în centrul dietei în 

multe culturi din întreaga lume, 

dar modul în care sunt crescute, 

în stil convențional, păsările de 

curte creează probleme enorme 

pentru mediu, bunăstarea 

animalelor și sănătatea umană. 

Este, de asemenea, ineficient. 

Scopul nostru este de a produce 

carne într-un mod mai bun, astfel 

încât să fie delicioasă, accesibilă și 

obținută într-un mod sustenabil. 

Credem cu adevărat că este 

un salt tehnologic important 

pentru omenire și o oportunitate 

de afaceri incredibilă – de a 

transforma o industrie gigantică 

la nivel mondial, contribuind în 

același timp la rezolvarea unora 

dintre cele mai urgente probleme 

de sustenabilitate ale timpurilor 

noastre.” 

Într-un comentariu la articolul 

apărut pe website-ul http://www. 

poultryworld.net, Jean-Francois 

Hocquette, de la Institutul Național 

Francez pentru Cercetări Agricole 

(French National Institute for 

Agricultural Research), din Paris, 

arată că, potrivit Meat Science no. 

120 (2016, p. 167-176), majoritatea 

experților consideră că există încă 

numeroase obstacole tehnologice 

care trebuie depășite pentru a 

produce carne in vitro. În plus, 

chiar dacă aceasta ar putea elimina 

presupusa lipsă de bunăstare a 

animalelor și are potențialul de 

a elibera terenuri cultivabile, alte 

avantaje presupuse sunt discutabile 

și nu întotdeauna convenite de 

întreaga comunitate științifică. Cu 

toate acestea, o altă problemă 

majoră pentru comercializarea 

cărnii in vitro ar fi acceptarea de 

către consumatori, chiar dacă unii 

consumatori sunt pregătiți să o 

guste cel puțin o dată. În special, 

natura artificială a produsului se 

opune creșterii cererii de produse 

naturale, care se manifestă în 

prezent în multe țări ale lumii. 

Sursa: http://www.poultryworld.net/Meat/Articles/2017/3/First-lab-grown-chicken-and-duck-meat-potions-created-110848E/ 

23


CERCETĂTORII AU CREAT PÂINEA 

FĂRĂ GLUTEN, AFÂNATĂ, DAR FĂRĂ ADITIVI 

CERCETĂTORII AU DEZVOLTAT O MODALITATE DE 

PRODUCERE A PÂINII FĂRĂ GLUTEN CU ACEEAȘI 

TEXTURĂ PUFOASĂ, CU MICI GĂURELE FĂRĂ 

A FOLOSI ADITIVI SAU GUME – PUR ȘI SIMPLU 

FOLOSINDU-SE O FĂINĂ DE OREZ CARE A FOST 

MĂCINATĂ ȘI PROCESATĂ ÎNTR-UN MOD SPECIFIC. 

Prin procesul de măcinare în 

jet umed, făina păstrează 

particule stabile de amidon – noi 

proprietăți care nu au fost observate 

anterior în făina de orez – și este 

eliminată necesitatea adăugării unor 

aditivi alimentari, cum ar fi gumele 

hidrocoloide, hidroxipropilul 

metilceluloză (HPMC) sau 

glutationul. Acestea sunt adăugate 

adesea făinurilor fără gluten pentru 

a imita proprietățile reologice ale 

pâinii de cereale, dar nu sunt 

neapărat văzute ca ingrediente 

„clean label” (etichetă curată) de 

către consumatori. „Am realizat o 

pâine de orez fără gluten și fără 

aditivi”, arată cercetătorii de la 

Universitatea Hiroshima. „Dovezile 

experimentale sugerează că este 

posibilă dezvoltarea unei noi aplicații 

a spumei / emulsiei Pickering în 

procesarea alimentelor. De noul tip 

de pâine este de așteptat să 

beneficieze cei ce suferă de boala 

măcinarea cu 

jet de apă a 

lăsat intacte 

particulele de 

amidon, care 

sunt cruciale în 

proces 

Sursa: Food Science and Technology (Știința și tehnologia 

alimentară), publicat online înainte de tipărire la adresa http:// 

dx.doi.org/10.1016/j.lwt.2016.11.086 „Dezvoltarea 

pâinii de orez fără gluten: stabilizarea Pickering ca posibil 

mecanism de umflare a aluatului”, Autori: Hiroyuki Yano, Akiko 

Fukui, Keiko Kajiwara și colab. 

Sursa: www.foodnavigator.com/Science/Researchers-creategluten-free-bread-with-bubbles-but-without-the-additives 

celiacă (intoleranța la gluten) și 

pacienții cu alergie la grâu. 

Cercetările suplimentare vor duce la 

clarificarea mecanismului de creștere 

a pâinii, precum și la dezvoltarea de 

noi alimente cu proprietăți unice.” 

Stabilizarea Pickering descrie 

fenomenul prin care particulele 

coloidale solide sunt capabile să 

asigure pentru o anumită durată 

de timp stabilizarea unui amestec 

format din două lichide nemiscibile 

(care nu se amestecă, precum uleiul 

și apa), oferindu-le astfel rezistență 

la coalescență sau fuziune și coacere 

(discutabilă) sau maturare Ostwald. 

Numele provine de la Spencer 

Umfreville Pickering, care a menționat 

fenomenul, în 1907, pentru prima oară. 

Pereți de piatră 

Textura moale, spongioasă a pâinii 

tradiționale pe bază de grâu este 

datorată glutenului și capacității sale 

de a forma o matrice flexibilă. Acest 

lucru stabilizează pereții aluatului 

care se formează în jurul bulelor 

de dioxid de carbon eliberate de 

drojdie pe măsură ce fermentează. 

Glutenul este, de asemenea, esențial 

pentru a permite pâinii să crească. 

Aceste funcții explică de ce pâinea 

fără gluten a avut o problemă de 

reputație, pentru foarte mult timp, 

consistența sa fiind nu una pufoasă, 

ci una ce corespunde consistenței 

aluatului. 

Cercetătorii au cumpărat 11 

produse din făină de orez 

disponibile în comerț, de la diferite 

companii de morărit din Japonia, 

produse folosind o combinație de 

metode de procesare: măcinare cu 

jet de apă, măcinare cu jet de aer 

uscat, măcinare uscată cu role și 

ștanțare umedă. Ei au descoperit 

că măcinarea cu jet de apă a lăsat 

intacte particulele de amidon, 

care sunt cruciale în proces. O 

bucată de pâine a fost liofilizată 

/ uscată și supusă analizelor prin 

scanare cu microscop electronic 

(SEM). Microstructura peretelui 

cu bule în aluatul de fermentare 

a apărut ca un „perete de piatră”. 

„Aceasta seamănă mai degrabă cu 

microstructura spumei Pickering 

decât cu cea a aluatului tipic 

de grâu cu rețeaua de gluten. 

Folosirea făinii de orez (care a fost 

măcinată cu jeturi umede) conduce 

la realizarea cu succes a unei pâini 

fără gluten”, au explicat aceștia. 

O privire mai atentă asupra 

microstructurii aluatului de orez 

– făina de orez nu formează 

un aluat care poate fi frământat 

– a arătat că particulele de 

amidon nedeteriorate coboară 

tensiunea superficială a apei 

din aluat, reducând astfel 

tendința „zidurilor” de bule să 

se prăbușească. Cercetătorii au 

analizat microstructura altor făinuri 

de orez care nu au crescut după 

coacere și au descoperit că niciuna 

nu conținea acești pereți de bule, 

denumiți „pereți de piatră” de către 

oamenii de știință japonezi din 

domeniul alimentar. 

„Acest aranjament de perete de 

piatră îngustat permite astfel 

bulelor să crească și să se extindă 

pe măsura creșterii nivelului de 

CO2 în interiorul unei pâini crescute 

reușite.” Acestea sugerează, 

de asemenea, că stabilitatea 

„zidului de piatră” al bulelor de 

amidon ar putea să scadă până 

la hidrofobicitatea uniformă a 

granulelor de dimensiuni similare. 

Ele nu atrag sau nu se leagă de 

apă, care le lasă să existe între 

bulele de aer și zidul de lichid. 

Aceste ultime aspecte necesită 

însă analize suplimentare pentru 

a se afla mai multe despre 

comportamentul termomecanic, 

critic pentru înțelegerea completă 

a mecanismului din spatele 

procesului. 

24 ediția 7 – 2017

PIAȚĂROA 

RONȚĂI, 

MESTECI, 

STRIVEȘTI 

SAU SUGI 

ALIMENTELE? 

INGREDION TE CATALOGHEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE STILUL ÎN CARE MĂNÂNCI 

Oamenii pot fi împărțiți 

într-una din cele patru 

categorii, în funcție de 

felul în care mănâncă – ronțăit, 

mestecat, zdrobit sau supt – și 

fiecare grup are nevoi unice, 

neexprimate în ceea ce privește 

alegerea texturii și satisfacția 

alimentară, potrivit unui raport al 

firmei Ingredion, una dintre cele 

mai mari companii de ingrediente 

din lume. 

Inventați de strategii de produs de 

la Understanding and Insight Group 

(U&I), în 2001, după mai mult 

de 240 de ore de studii de grup 

și cercetări cantitative, termenii 

de „cruncher” (cel care ronțăie), 

„chewer” (cel care mestecă), 

„smoosher” (cel care zdrobește) ori 

„sucker” (cel care suge alimentele, 

precum o bomboană spirtoasă) 

au devenit o parte importantă 

a dezvoltării de produse pentru 

clienții globali ai Ingredion. 

Indivizii din fiecare grup au 

moduri foarte diferite de a 

mânca alimentele și acest lucru 

are implicații enorme pentru 

producătorii de hrană atunci când 

vine vorba de formularea rețetelor, 

reformularea și repoziționarea 

produselor. 

„Crunchers” 

(cei care ronțăie) 

Mănâncă hrana forțat și vor să fie 

capabili să mestece tot înainte de 

a o înghiți. Ei sunt adesea cei mai 

rapizi înghițitori de mâncare din 

toate cele patru grupe, folosinduși 

gura în cel mai agresiv mod, 

comparativ cu celelalte grupuri, 

chiar și atunci când mănâncă 

alimente moi. Rețetele ce vizează 

acest grup ar trebui să se orienteze 

spre alimente cu o textură care să 

cedeze la mușcătură, deși cei cu 

care iau masa remarcă faptul că 

stilul lor de mâncat este zgomotos. 

„Chewers” 

(cei care mestecă) 

La fel ca în cazul senzației 

mestecării gumei, aceștia urmăresc 

atingerea unui anumit grad de 

plinătate în gură atunci când găsesc 

o mâncare care este deosebit 

de satisfăcătoare – din acest 

motiv, alimentele nu trebuie să se 

descompună în gură, ci să ofere o 

senzație de mai lungă durată, timp 

în care hrana este atent mestecată. 

Persoanele din această categorie 

se pot împărți, de asemenea, în 

„short chewers” (cei care mestecă 

pe o perioadă scurtă de timp) ori 

„long chewers” (cei care mestecă 

INDIVIZII DIN FIECARE GRUP AU 

MODURI FOARTE DIFERITE DE A 

MÂNCA ALIMENTELE ȘI ACEST 

LUCRU ARE IMPLICAȚII ENORME 

PENTRU PRODUCĂTORII DE HRANĂ 

ATUNCI CÂND VINE VORBA DE 

FORMULAREA REȚETELOR, 

REFORMULAREA ȘI 

REPOZIȚIONAREA PRODUSELOR 

categoria în care 

poate fi plasată 

o persoană 

nu înseamnă 

neapărat o 

respingere a 

celorlalte tipuri 

de hrănire 

pe o perioadă mai lungă de timp), 

dar ceea ce au în comun este un 

dispreț pentru alimentele care se 

descompun ușor în gură. Pentru 

a contracara acest lucru, ei vor 

încerca să transforme alimentele 

într-o masă umedă, astfel încât să 

se poată bucura de mestecare mai 

mult, spune raportul. 

„Smooshers” 

(cei care zdrobesc hrana) 

Ei sunt „extraordinarii manipulatorii 

ai alimentelor”, consideră specialiștii 

Ingredion, folosindu-și atât limba, 

cât și cerul gurii pentru a mânca, 

transformând mâncarea într-o masă 

moale care poate fi ținută în gură 

pentru o lungă perioadă de timp. 

Ei nu se bucură de mestecat, dar 

le place să transforme alimentele 

25

PIAȚAROA 

crocante într-un „smoosh” care 

poate fi răspândit în toată gura. Ca 

atare, ei procesează și mănâncă 

alimentele încet. 

„Suckers” 

(cei care sug alimentele, 

precum bomboanele) 

După cum le sugerează și numele, 

aceștia sunt preocupați de supt 

aroma alimentului înainte de a 

mesteca sau înghiți. Ei se bucură de 

alimentele care pot fi consumate 

în acest mod, pe o perioadă mai 

lungă de timp (de obicei) și au 

tendința de a mânca hrana lent. 

Alimentele care nu pot fi supte vor 

fi mestecate, dar nu se vor bucura 

din partea acestora de același nivel 

de apreciere cu cele care pot fi 

supuse unui astfel de proces. Acest 

grup preferă alimente mai dure 

pe care le pot ține în gură pentru 

perioade lungi de timp. 

Totuși, categoria în care poate fi 

plasată o persoană nu înseamnă 

neapărat o respingere a celorlalte 

tipuri de hrănire, au explicat 

specialiștii Ingredion în raportul lor 

recent, intitulat „Stiluri de hrănire – 

un ghid complet al iubirii noastre 

neexprimate pentru alimente”. Pur 

și simplu înseamnă că el sau ea va 

câștiga mai multă satisfacție din 

alimentele care permit un anumit 

„comportament în gură”. 

Vest-europenii nu sug 

alimentele 

În Europa de Vest și America de 

Nord, unde a avut loc cea mai 

mare parte a cercetărilor efectuate 

de U & I, majoritatea oamenilor 

sunt „crunchers” și „chewers”. 

Dintr-un total de 500 de persoane 

chestionate, circa o treime dintre 

britanici au spus că se încadrează 

cel mai mult în categoriile 

„crunchers” (34%) și „chewers” 

(33%). Aproape jumătate (47%) 

dintre germani au declarat că sunt 

„chewers”, iar 34% au spus că sunt 

„crunchers”, comparativ cu doar 2% 

care s-au identificat drept „suckers”. 

În Franța, 41% s-au identificat drept 

„crunchers”, comparativ cu 16%, 

care au spus că se simt mai mult 

„smooshers”. 

Ce înseamnă acest lucru pentru 

producători și cum pot să treacă 

linia fină de demarcație dintre 

aceste grupuri fără a risca să 

favorizeze un anumit grup și 

să le nemulțumească pe restul? 

Răspunsul nu este însă unul ce 

poate fi redat doar în „alb și negru”, 

ci trebuie urmărite „foarte multe 

nuanțe de gri”, spun cei de la 

Ingredion, deoarece cele mai multe 

preferințe alimentare apar la nivelul 

subconștientului. 

Dar, dacă se clamează prezența 

unei anumite texturi, atunci această 

textură ar trebui să se regăsească și 

în caracteristicile produsului, arată 

cei de la Ingredion. 

„Studiul nostru a arătat cât de 

important este ca orice declarație 

specifică cu privire la textură, făcută 

pe etichetă, să se regăsească și în 

experiența consumării mâncării. 

Am descoperit că, dacă cineva 

este atras de o afirmație privind 

textura și consideră că produsul 

este în concordanță cu aceasta, 

va fi mult mai probabil să repete 

achiziția și să rămână loiali mărcii”, 

explică managerul european de 

marketing pentru texturi de la 

Ingredion, Severine Bensa. „Totuși, 

am constatat că este adevărat 

și contrariul. Consumatorii sunt 

nemulțumiți de produse atunci 

când eticheta este înșelătoare 

și textura nu este reflectată în 

experiența de consumare a 

Dintr-un total de 

500 

de persoane 

chestionate, circa 

o treime dintre 

britanici au spus 

că se încadrează 

cel mai mult 

în categoriile 

„crunchers” (34%) 

și „chewers” 

(33%). 

produsului. Deci, dacă eticheta ne 

va spune că brânza, de exemplu, 

este extracremoasă, atunci 

producătorii trebuie să livreze 

un astfel de aliment, cu astfel de 

caracteristici. Aceasta înseamnă 

că rețeta respectivă trebuie să fie 

capabilă să îndeplinească cerințele 

livrării unui produs alimentar cu 

atributele texturii clamate, indiferent 

de condițiile de procesare.” 

Texicon: „Crinchy” ori 

„Flumpy”? 

Cu ceva ani în urmă, când 

Ingredion se numea National 

Starch, parte a Corn Products 

International, aceasta a dezvoltat 

propriul său lexicon al texturilor, 

fapt care i-a permis ulterior să 

depășească nebuloasa termenilor 

folosiți în mod frecvent în lumea 

reclamelor comerciale de genul 

cremoase sau groase, cuantificând 

parametrii reologici pe care 

consumatorii îi caută în alimente, 

folosind aceste descoperiri 

în procesul de dezvoltare a 

produselor sale. Denumită Texicon, 

metoda este încă utilizată de 

dezvoltatorii de noi produse de la 

Ingredion și conține cuvinte precum 

„crinchy” – undeva între ușor 

crocant și crocant – și „flumpy”, o 

caracteristică a maionezei, care este 

scoasă cu lingura din borcan. 

Importanța obținerii texturii într-un 

produs poate să depășească felul 

în care este percepută hrana de 

buze sau în gură. Ea poate avea un 

impact și asupra modului în care 

aroma este eliberată în gură. 

Portofoliul lui Ingredion privitor 

la ingrediente de texturalizare 

include substanțe pentru viscozitate 

și cotexturi, precum și agenți de 

gelifiere, agregare și pulverizare. 

Firma a utilizat diferențierea în 

funcție de stilul de a mânca pentru 

a dezvolta textura potrivită pentru 

chipsuri de tortilla, chipsuri, iaurturi, 

snackuri, deserturi, maioneze și 

pizza. 

Sursa: www.foodnavigator.com/Market-Trends/Are-you-a-cruncherchewer-smoosher-or-sucker-Ingredion-tailors-its-texture-talk 

26 ediția 7 – 2017

INGREDIENTEROA 

REALITATEA AUGMENTATĂ: „ULTIMA 

STRIGARE” ÎN MATERIE DE PERCEPȚIE A AROMEI 

UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR AUGMENTATE ȘI A REALITĂȚII VIRTUALE PENTRU A 

SCHIMBA ASPECTUL VIZUAL AL ALIMENTELOR ȘI BĂUTURILOR ÎN TIMP REAL AR 

PUTEA ÎMBUNĂTĂȚI DIETELE CONSUMATORILOR. 

Utilizarea tehnologiilor 

augmentate și a realității virtuale 

ar putea încuraja oamenii să 

mănânce o dietă mai echilibrată din 

punct de vedere nutrițional, făcând 

alimente sănătoase mai vizibile 

pentru cumpărători. 

Dr. Katsunori Okajima, profesor 

la Facultatea de Mediu și Științe 

ale Informației de la Universitatea 

Națională din Yokohama, a vorbit 

la evenimentul „Hacking Flavour 

Perception: Art, Design, Technology, 

and Gastrophysics” (Pătrunzând în 

Percepția Aromelor: Artă, Design, 

Tehnologie și Gastrofizică), care 

a avut loc la Oxford la începutul 

acestui an, arătând că „tehnologia 

ar putea într-o zi să contribuie 

semnificativ chiar și la politicile 

de sănătate publică și să ofere un 

design virtual inteligent cu privire 

la conținutul hranei. Având în 

vedere actuala criză a obezității, 

s-ar dovedi înțelept să se acorde 

atenție oricărui factor de mediu 

care ar putea influența relația 

consumatorului cu alimentele 

și care, eventual, să poată să 

sensibilizeze creierul cu privire la o 

serie de stimulii alimentari.” 

Producătorii de alimente și băuturi 

sunt conștienți de posibilitățile 

tehnologiilor augmentate și ale 

realității virtuale, iar giganții din 

industrie precum Coca-Cola și 

PepsiCo folosesc deja abilitățile 

acestora. 

În 2015, Pepsi a creat o campanie 

de fotbal interactivă care a permis 

utilizatorilor să interacționeze 

cu produsul campaniei, care, de 

asemenea, a permis accesul la o 

serie de videoclipuri exclusive și 

la mai multe imagini din spatele 

scenei. În același timp, Coca- 

Cola a valorificat puterea realității 

augmentate pentru a ajuta la 

definirea mărimii echipamentelor 

de răcire și a afișajelor în 

supermarketuri. 

Cercetările care digitizează senzația 

de gust pentru a crea „o aromă și 

o textură virtuală” se pot dovedi 

a fi benefice celor care se ocupă 

de diete specializate sau celor 

care caută să scadă consumul de 

alimente nesănătoase, alimente 

sau băuturi legate de o serie de 

boli cronice, cum ar fi obezitatea și 

diabetul zaharat. Unul dintre aceste 

câmpuri de cercetare implică, spre 

exemplu, utilizarea de dispozitive 

electronice pentru a stimula termic 

receptorii limbii pentru a recrea o 

aromă de dulce. „Prin simularea 

senzației de dulce, vom fi capabili 

să mărim gradul de percepție al 

aromelor din lumea reală prin 

suprapunerea senzației simulate 

în momentul în care utilizatorii 

consumă alimente și băuturi”, a 

arătat Nimesha Ranasinghe de 

la Universitatea Națională din 

Singapore. Potrivit lui Ranasinghe, 

un sistem similar, încorporat pe un 

pahar sau pe o cană personală, ar 

permite unui utilizator să consume 

băuturi cu conținut scăzut de 

zahăr. Acest lucru ar putea menține 

aceeași senzație de dulce cu cea 

a unor produse similare cu un 

conținut ridicat de zahăr. 

„Provocarea este că, în prezent, nici 

medicina clinică, nici neurologia nu 

au un model complet al modului 

în care funcționează gustul”, a 

explicat Dr. Ellen Yi-Luen Do, 

director al ACME Lab – ACME 

Machine Environment Creativity la 

Universitatea Georgia Tech, care 

lucrează la realizarea unor ustensile 

care să fie bine integrate, pentru 

publicul larg. „Ce se întâmplă dacă 

am putea împărtăși experiența 

gustului prin trimiterea «rețetei» pe internet?”, a 

adăugat ea. „Ce se întâmplă dacă, în mod asemănător 

cu SoundCloud, am putea avea un TasteCloud, unde 

oamenii pot experimenta, împărtăși și crea gusturi din 

întreaga lume, împărtășind rețete de gusturi unice din 

diferite culturi și bucătării?” 

În mod similar, mai multe cercetări au demonstrat cum 

stimularea electrică ar putea imita cu succes senzațiile 

de textură, cum ar fi duritatea sau moliciunea unui 

aliment, atunci când un subiect mănâncă. Un sistem 

de textură alimentară electrică, care aplică o stimulare 

electrică a mușchilor masticatori aflați pe maxilar, a 

arătat că impulsuri electrice mai puternice au fost 

capabile să creeze senzația de textură mai „dură”. Cu 

cât durata stimulării era mai lungă, cu atât era mai 

elastică textura alimentară virtuală. „Sistemul poate 

simula textura alimentelor virtuale, cum ar fi duritatea, 

elasticitatea și aderența prin controlarea intensității, 

duratei și momentului aplicării stimulilor. Sistemul ar fi 

potrivit pentru oamenii care nu pot să mănânce în mod 

satisfăcător diverse alimente, din cauza maxilarelor 

slabe, a alergiilor sau a unei alimentații restrânse. 

Persoanele bolnave care trebuie să mănânce terci 

în fiecare zi se vor bucura de mese diversificate”, a 

declarat Dr. Arinobu Niijima, cocreator al sistemului și 

profesor la Universitatea din Tokyo. „În lucrările viitoare 

vom crea texturi mai complexe prin utilizarea mai 

multor stimuli.” 

Sursa: http://www.foodnavigator.com/Science/Augmented-reality- 

The-ultimate-hack-in-flavour-perception 

27

STUDIUROA 

PENTRU A REUȘI SĂ 

CUNOASCĂ SUCCESUL 

PE PIAȚĂ, CARNEA 

IN VITRO TREBUIE 

COMERCIALIZATĂ 

CA UN ÎNLOCUITOR 

NATURAL AL CĂRNII, 

DEOARECE PERCEPȚIA 

NEGATIVĂ ASUPRA 

ALIMENTELOR SINTETICE 

ESTE PREA PUTERNICĂ 

PENTRU A DEPĂȘI 

BENEFICIILE POTENȚIALE 

PENTRU MEDIU, SPUN 

CERCETĂTORII ELVEȚIENI. 

Cercetătorii de la Institutul 

Federal Elvețian de Tehnologie 

din Zurich (ETH Zurich) au dorit 

să determine dacă furnizarea de 

informații cu un înțeles simbolic 

inerent și puternic – cum ar fi 

E-urile sau tehnicile noi de 

procesare – ar influența percepția 

despre caracterul natural al 

alimentelor și felul în care o fac. 

Când un aditiv alimentar a fost 

denumit cu un E și nu ca un 

extract natural sau când carnea a 

fost prezentată ca fiind produsă 

din celule stem într-un laborator 

și nu în mod tradițional, acestea 

au fost considerate ca fiind 

mai puțin naturale și mult mai 

riscante – și chiar și atunci când 

respondenților li s-a vorbit despre 

DACĂ E NATURAL, 

E BINE... DAR CE 

E NATURAL? UN 

STUDIU DE CAZ 

PRIVIND CARNEA 

IN VITRO, E-URILE 

ȘI EXTRACTELE 

DE PLANTE 

sublinierea 

beneficiilor unei 

noi metode 

de producție 

ar putea fi 

insuficientă 

pentru a spori 

acceptarea 

din partea 

consumatorilor 

potențialul cancerigen, percepțiile 

au fost aceleași. Acest lucru arată 

importanța informației simbolice 

și prejudecățile atunci când se iau 

decizii alimentare, spun cercetătorii 

elvețieni. 

Chiar și atunci când noua metodă 

de producție, asociată cu lipsa 

de „natural”, oferă mai multe 

beneficii, cum ar fi o abordare 

mai prietenoasă față de mediu și 

mai puțin dăunătoare bunăstării 

animalelor, același risc este 

perceput ca fiind mai puțin 

acceptabil, scriu autorii studiului. 

Sütterlin & Siegrist au efectuat 

anterior o cercetare (http://www. 

foodnavigator.com/Science/ 

The-power-of-symbolic-wordingon-a-food-label) 

privind impactul 

formulării și al reperelor simbolice 

asupra ambalării produselor 

alimentare. Într-un experiment, 

au dat respondenților două cutii 

cu cereale identice: una dintre 

ele avea enumerat ca ingredient 

„zahăr”, în timp ce pe cealaltă era 

menționat „zahăr din fructe” (o 

modalitate comună de denumire 

a fructozei în limba germană). 

Cerealele cu eticheta „zahăr din 

fructe” au fost văzute ca fiind mai 

sănătoase doar pentru că prin 

cuvântul fruct este simbolizată idee 

de sănătate. În mod semnificativ, 

efectul haloului sănătății a rămas și 

după ce consumatorilor li s-a spus 

că, din punct de vedere nutrițional, 

cele două produse au fost identice. 

Potrivit cercetătorilor, principalele 

probleme legate de carnea 

crescută in vitro sunt, pe deoparte, 

încrederea – publicul nu consideră 

că mâncarea nu este mai riscantă, 

din punctul de vedere al sănătății, 

comparativ cu carnea normală – și, 

pe de altă parte, riscul consumării 

sale este perceput ca un risc nou 

și nenatural, în timp ce consumul 

cărnii tradiționale reprezintă 

un risc existent și natural. „Prin 

urmare, sublinierea beneficiilor 

unei noi metode de producție 

ar putea fi insuficientă pentru 

a spori acceptarea din partea 

consumatorilor”, scriu autorii 

studiului. 

28 ediția 7 – 2017

STUDIUROA 

„Pentru a introduce cu succes 

carnea produsă in vitro, ar trebui să 

fie comercializată ca un înlocuitor 

natural al cărnii. Dacă este 

percepută ca un produs sintetic, 

este puțin probabil ca acesta să fie 

la fel de ușor acceptată precum 

carnea tradițională.” 

Experimentul 

În prima parte a experimentului 

în patru pași, oamenii de știință 

au testat percepția cu privire la 

E-urile utilizate în întreaga UE și în 

Elveția, pentru a desemna anumiți 

aditivi. Percepția generală negativă 

a consumatorilor cu privire la E-uri 

înseamnă că ele sunt considerate a 

acționa ca indici pentru alimentele 

care sunt artificiale și nesănătoase, 

chiar dacă acest lucru nu este 

neapărat adevărat – prin E100 

este desemnat, de exemplu, 

condimentul cunoscut sub numele 

de curcumă. 

Participanților li s-au arătat trei 

aditivi alimentari pe un ecran 

(curcumină naturală de culoare 

portocaliu-roșie, dioxidul de sulf 

care se utilizează pentru a preveni 

schimbarea culorii fructelor în 

maro și acidul glutamic pentru 

îmbunătățirea aromei) și li s-a 

cerut să spună cât de natural a fost 

fiecare pe o scară de la 1 la 100. 

Când au fost prezentate ca E-uri, 

aditivii respectivi au fost percepuți 

ca nenaturali. 

Cercetătorii au vrut apoi să 

determine dacă oamenii presupun 

că aditivii alimentari – fie sintetici, 

fie pe bază de plante – cu efecte 

negative asupra sănătății nu pot 

fi naturali. Participanții au fost 

informați că „gemul cu conținut 

redus de zahăr conține aditivul 

acid sorbic. Această substanță 

împiedică creșterea drojdiilor, 

mucegaiului și a unor bacterii”. În 

funcție de repartizarea pe grupuri, 

li s-a spus că: „Acidul sorbic este 

un produs sintetic”; „Fructele de 

merișor conțin în mod natural acid 

sorbic, dar este produs sintetic” 

sau, în grupul natural: „Acidul 

sorbic este extras din fructe de 

CEREALELE CU ETICHETA „ZAHĂR DIN 

FRUCTE” AU FOST VĂZUTE CA FIIND 

MAI SĂNĂTOASE DOAR PENTRU CĂ 

PRIN CUVÂNTUL FRUCT ESTE 

SIMBOLIZATĂ IDEE DE SĂNĂTATE. 

pădure.” Pentru a evalua efectul 

„haloului” de sănătate, cercetătorii 

au informat jumătate dintre 

participanți că acidul sorbic poate 

provoca o reacție pseudoalergică. 

Pentru consumatori, aditivul 

alimentar obținut dintr-o plantă, 

fără nicio posibilă stare de sănătate 

negativă în consecință, a fost 

percepută ca fiind cea mai naturală. 

Când s-a menționat un potențial 

efect negativ asupra sănătății, 

naturalitatea percepută a scăzut 

pentru aditivul natural, fără a avea 

vreun impact asupra celui sintetic. 

Sütterlin și Siegrist au testat aceste 

percepții asupra unui nou proces 

de producție – carnea in vitro. 

Deși este bine cunoscut faptul 

că, în cazul consumului unor 

cantități mari de carne roșie, este 

demonstrată asocierea sa cu 

anumite riscuri pentru sănătate, 

majoritatea consumatorilor se pare 

că acceptă aceste riscuri, scriu 

autorii, altfel ar reduce cantitatea 

de carne roșie pe care o consumă. 

Acest risc ar fi considerat mai mare 

sau mai puțin acceptabil pentru 

carnea obținută în laborator? 

„În cazul cărnii tradiționale, oamenii 

pot evalua acceptabilitatea statuquoului, 

în timp ce în cazul cărnii 

obținute în laborator, aceștia pot 

percepe riscurile ca amenințări 

suplimentare pentru sănătatea 

lor, situație care diferă de statutul 

de risc zero. Acest lucru se 

poate întâmpla și în cazul în care 

participanții sunt informați că, 

totuși, carnea cultivată prezintă 

aceleași riscuri ca cele din carnea 

roșie.” 

Sursa: Importanța percepției de „natural” pentru acceptarea aditivilor 

alimentari și a cărnii produse în laborator – http://dx.doi.org/10.1016/j. 

appet.2017.03.019, Autori: Michael Siegrist și Bernadette Sütterlin, www. 

foodnavigator.com/Science/If-it-s-natural-it-s-good-but-what-s-natural- 

A-case-study-in-cultured-meat-E-numbers-and-plant-extracts 

29


BAOBABUL AR PUTEA FI 

URMĂTORUL PAS IMPORTANT 

ÎN PRODUSELE DE PANIFICAȚIE 

FĂRĂ GLUTEN ȘI FĂRĂ CEREALE 

PULBEREA DE FRUCTE DE BAOBAB ESTE PE CALE SĂ FACĂ SALTUL DE LA 

INGREDIENTUL MINUNE DIN SMOOTHIE-URI LA CEL DE INGREDIENT ÎN PRODUSELE 

DE PANIFICAȚIE FĂRĂ GLUTEN ȘI FĂRĂ GRĂSIMI, POTRIVIT MINTEL. 

Spre deosebire de fructe 

precum banana, zmeura sau 

merele, fructele din copacul 

baobab – cunoscut și sub numele 

de copacul producător de pâine de 

maimuță sau copac cu susul în jos 

– nu sunt consumate întregi și de 

obicei sunt uscate și transformate 

într-o pulbere pentru a fi utilizate 

în rețete. Acest lucru îl face relativ 

ușor de adăugat în produse 

alimentare sau băuturi, atât din 

punctul de vedere al manipulării, 

cât și din punctul de vedere al 

depozitării. 

„Fructul de baobab are un profil de 

aromă destul de acru, asemănător 

cu al citricelor”, a declarat Emma 

Schofield, analist la nivel mondial 

în domeniul alimentelor. „Singur, ar 

putea fi prea acru pentru gusturile 

majorității oamenilor, dar poate 

fi combinat cu alte ingrediente 

pentru a oferi un profil de aromă 

care să îi atragă pe consumatori.” 

„Sucul – dar nu numai” 

În momentul de față, dezvoltarea 

produsului pornește de la o bază 

mică (sute de produse, conform 

bazei de date globale a produselor 

Mintel) cu multe inovații provenind 

din țările europene Germania, 

Marea Britanie, Franța și Finlanda, 

precum și din SUA. 

Datele Mintel arată că utilizarea 

fructului de baobab în categoria 

băuturilor se face în juice-uri (doar 

63% în 2016), și smoothie-uri (23%). 

Băuturile pentru sportivi și cele 

energizante au reprezentat alte 

13% din utilizări. 

Compania franceză de suc Matahi, 

care fabrică o băutură din baobab 

produsă din pulpă de baobab, apă 

și cafeină, își poziționează produsul 

ca fiind un juice energizant (nu ca o 

băutură energizantă) și o sursă de 

calciu, fier și magneziu, precum și o 

sursă de vitamine B și C. 

Emma Schofield 

Global Food 

Science Analyst, 

Mintel 

Și nu doar micile start-upuri 

încorporează fructele de baobab în 

produsele lor. 

Innocent Smoothies, deținută de 

compania de băuturi Coca-Cola, a 

lansat Gorgeous Green Smoothie, 

care este un amestec de măr, kale 

și baobab. 

Dar Schofield vede potențial pentru 

acest fruct și dincolo de utilizarea 

sa în băuturi. „Ar putea fi popular 

30 ediția 7 – 2017

și ca alternativă la făina de grâu în 

panificație pentru produsele fără 

cereale și gluten, pentru a crea 

prăjituri, clătite sau brioșe fără 

cereale și gluten sau ca ingredient 

în biluțele de proteine la modă și 

în batoane de cereale «curate» 

care au pătruns pe piața în ultima 

vreme.” 

„Cerealele pentru micul dejun ar 

putea fi îmbunătățite cu baobab, 

pentru a deveni mai sănătoase.” 

Compania britanică Aduna vinde 

săculeți și punguțe de pudră 

de baobab pulbere și batoane 

energizante pentru consumatori. 

Se comercializează, de asemenea, 

pudră de baobab, care nu conține 

aditivi și conservanți și are o durată 

de depozitare naturală de trei ani, 

în vrac pentru producătorii de 

alimente sau angrosiști în loturi de 

10 kilograme sau în mai multe tone. 

Poveștile sursei 

Atât Matahi, cât și Aduna au o 

poveste foarte interesantă în 

ceea ce privește descoperirea 

și aprovizionarea cu fructe de 

baobab. 

Cofondatorul Matahi Raphael 

Girardin, inginer agronom, a mers 

în Benin pentru a cerceta pomii 

fructiferi africani și a porni o micuță 

cooperativă în care să fie angajate 

femei din comunitățile locale care 

să valorifice prin vânzare fructele 

pomilor ce cresc pe plan local. 

Între timp, cofondatorul Aduna, 

Andrew Hunt, a descoperit fructele 

de baobab în Ghana și a decis să 

le folosească ca fiind baza pentru 

un model de cerere durabilă 

de furnizare și aprovizionare 

responsabilă. De asemenea, Hunt 

respinge strategiile de marketing 

simpatetice, atât de tipice pentru 

aprovizionarea cu ingrediente din 

Africa. Acesta este motivul pentru 

care analistul Mintel Alex Beckett 

a numit povestea „un backstory” 

atractiv, despre începuturile afacerii, 

care va servi la consolidarea 

atractivității baobabului în relația cu 

consumatorii. 

Schofield atrage atenția însă 

că poziționarea etică este o 

bună strategie de vânzare, dar 

producătorii trebuie să aibă grijă 

în sensul ca pretențiile să le fie 

susținute de fapte. „Pretențiile 

etice se dovedesc a fi populare, 

dar adesea lipsite de substanță. 

Schemele care oferă o formă de 

certificare de către o terță parte, 

cum ar fi Fairtrade, au fost adoptate 

de către principalii comercianți cu 

amănuntul și de mărcile cunoscute. 

Producătorii ar trebui să aibă grijă 

să nu clameze o poziționare etică 

dacă nu au și posibilitatea de 

control a proceselor respective de 

către terți. Autocertificarea unui 

produs sau a unei industrii ca 

etică, fără raționamente sau dovezi 

solide, poate ridica dubii.” 

Potențialul fructelor de baobab de 

a stimula dezvoltarea durabilă a 

atras atenția guvernului german. 

Baofood este un proiect susținut 

financiar de Ministerul Federal al 

Alimentației și Agriculturii (BMEL), 

care are ca scop promovarea 

utilizării, procesării și dezvoltării 

pieței baobabului ca mijloc de 

îmbunătățire a securității alimentare 

și a traiului rural în Kenya și Sudan. 

Baofood a participat la târgul de 

biotehnologie Biofach din Berlin 

de anul acesta pentru a crește 

popularitatea fructelor de baobab 

în rândul industriei. 

În 2008, baobabul a primit 

aprobarea pentru utilizarea sa pe 

piața UE, ca „novel food” (aliment 

nou). 

Sursa: www.foodnavigator.com/Market- 

Trends/Baobab-could-be-the-next-big-thingin-gluten-and-grain-free-baking-Mintel


DESPRE 

„NOCIVITATEA” 

ULEIULUI 

DE PALMIER 

– CONCLUZIILE 

SPECIALIȘTILOR 

ULEIUL DE PALMIER ESTE SURSA UNOR CONTROVERSE APĂRUTE RECENT ÎN RÂNDUL 

OPINIEI PUBLICE, CE INVOCĂ PRINTRE ALTELE „NOCIVITATEA” ACESTUIA. PENTRU 

A TRANȘA ACEST SUBIECT, ÎN ACEST ARTICOL TRECEM ÎN REVISTĂ CONCLUZIILE 

CONFERINȚEI EUROPENE A ULEIULUI DE PALMIER (EPOC – EUROPEAN PALM OIL 

CONFERENCE), CE A AVUT LOC ANUL TRECUT LA VARȘOVIA. 

Efectele înlocuirii acizilor grași 

trans asupra sănătății umane 

Tema aleasă de profesorul 

dr. Ingeborg Brouwer de la 

Universitatea din Amsterdam, 

Institutul de Științe ale Sănătății, a 

avut ca subiect rolul acizilor grași 

trans asupra sănătății. S-a reamintit 

faptul că acizii grași trans obținuți 

pe cale industrială rezultă prin 

hidrogenarea parțială a uleiurilor 

vegetale și din pește. Important de 

menționat este că acești acizi sunt 

prezenți în mod natural în carne și 

în produsele lactate. Prin urmare, 

există două tipuri de acizi grași 

trans: naturali și industriali. 

Ce se întâmplă dacă înlocuim în dietă 

acizii trans industriali cu cei naturali? 

Va fi mai bine pentru consumatori? 

Răspunsul este nu, întrucât ambii 

au același efect asupra sănătății 

umane. A doua concluzie a fost că se 

observă un risc mai scăzut al bolilor 

cardiovasculare în cazul înlocuirii 

acizilor grași trans cu acizi grași 

nesaturați. 

Efectele acizilor grași saturați 

asupra sănătății 

În prezentarea sa, prof. dr. 

Rajiv Chowdury, din cadrul 

Departamentului de Sănătate 

Publică și Asistență Medicală 

Primară (Universitatea Cambridge, 

UK), a concluzionat următoarele: 

• nu există o legătură clară între 

consumul de acizi grași saturați și 

riscul de boli cardiovasculare; 

• nu există nicio legătură între 

cantitatea ingerată de acizi grași 

saturați și concentrațiile de acizi 

grași saturați din sânge; 

• doar atunci când acizii grași 

saturați sunt înlocuiți de acizi 

grași polinesaturați putem 

vorbi de un risc scăzut al bolilor 

cardiovasculare. 

Efectele acizilor grași saturați și ale 

acidului palmitic asupra sănătății 

Acidul palmitic, care se găsește 

în cantități mari în unt și în carne, 

nu trebuie privit ca ceva negativ 

pentru dietă, este de părere prof. dr. 

Sebastiano Banni (Departamentul de 

Științe Biomedicale, Universitatea din 

Cagliari). El și-a argumentat afirmația 

pe faptul că acidul palmitic este un 

constituent al membranei celulare 

și are un rol important ca precursor 

al endocanabinoidelor, molecule 

benefice pentru organismul uman, cu 

proprietăți antiinflamatorii. Din datele 

prezentate de profesorul Banni, 

corpul uman conține 4,4 kg de acizi 

grași saturați, din care majoritatea 

(3 kg) o reprezintă acidul palmitic. 

Prin alimentație se adaugă în medie 

circa 30 de grame de acid palmitic 

pe zi, ceea ce reprezintă doar 0,7% 

din conținutul în acizi grași saturați ai 

corpului omenesc. Ideile expuse de 

profesorul Banni pot fi concluzionate 

astfel: 

32 ediția 7 – 2017



concentrațiile de acid palmitic 

din dietă și concentrația de acid 

palmitic din plasma sanguină; 

consumat timp de cel puțin 15 ani 

ulei de palmier. Acesta a relevat 

următoarele concluzii ale studiului: 


consumul ridicat de ulei de 

palmier și bolile cardiovasculare; 


consumul ridicat de ulei de 

palmier și diabet; 

• doar în combinație cu un consum 

crescut de carbohidrați, există un 

risc pentru boli cardiovasculare și 

/ sau diabet. 

Soluții tehnologice pentru 

înlocuirea acizilor grași trans 

În ultimii ani, au fost dezvoltate 

mai multe tehnologii de obținere 

a acizilor grași trans, explicate 

în detaliu de prof. Sri Raharjo 

(Departamentul pentru Alimente 

și Tehnologia Produselor 

Agricole, Indonezia), cum ar fi: 

hidrogenarea totală a acizilor 

grași, interesterificarea, modificarea 

genetică, fracționarea grăsimilor, 

amestecarea diferitelor fracțiuni 

de acizi grași, folosirea de grăsimi 

animale etc. 

Drept concluzie, toate soluțiile 

enumerate sunt de regulă mai 

scumpe și în plus prezintă același 

grad de risc pentru sănătate, a 

menționat prof. Sri Raharjo. 

Concluziile finale ale 

Conferinței de la Varșovia 

au fost următoarele: 

1) Oamenii ar trebui să consume 

mai puține grăsimi, cu un 

conținut mai redus de acizi grași 

saturați; 

2) Diverșii acizi grași saturați trebuie 

tratați ca un grup, nu individual; 

3) Noi, oamenii, mâncăm alimente 

și nu ingrediente (ex: acizi grași); 

4) Industria alimentară cuprinde 

numeroase aplicații în care sunt 

necesare grăsimile solide (ce 

conțin acizi grași saturați); 

5) Înlocuirea uleiului de palmier 

cu alte uleiuri este posibilă, dar 

costă. De exemplu, în Europa, 

plantațiile de rapiță sunt de cel 

puțin cinci ori mai scumpe decât 

cele de palmier; 

6) Recomandarea finală ar fi: 

înlocuirea uleiului de palmier cu... 

uleiul de palmier sustenabil. 

Adaptare realizata de dl.Cristian 

Popa, participant la EUROPEAN 

PALM OIL CONFERENCE 

• corpul omenesc produce oricum 

acid palmitic din zaharuri și alcool; 

• din punct de vedere metabolic, 

acidul palmitic este folosit de 

corpul uman pentru obținerea 

(prin conversie) a acizilor grași 

mononesaturați; 

• pe termen lung, un consum zilnic 

de acid palmitic nu influențează 

conținutul total în acizi grași 

saturați ai corpului omenesc. 

este 

reprezentant 

Loders 

Croklaan 

în România. 

Persoană de 

contact pentru 

grăsimile 

Loders este 

Iulian Frunză 

iulian.frunza@ 

kuk.com 

Rezultatele unui studiu pe 

adulții care au consumat timp 

îndelungat ulei de palmier 

Dr. Kalyana Sundram (Malaezia) 

a prezentat rezultatele unui 

studiu efectuat pe un eșantion de 

600 de adulți sănătoși, care au 

33

ÎNGHEȚATA! DELICIUL ZILELOR TORIDE DE VARĂ 

ȘI NU NUMAI… ARTIZANALĂ SAU INDUSTRIALĂ, 

CREMOASĂ, RĂCORITOARE, DELICIOASĂ, 

REPREZINTĂ EXTAZUL SIMȚURILOR. 

VARIEGATO 

SAU ÎNNOBILAREA ÎNGHEȚATEI 

Deși la baza rețetei sale stau 

doar trei ingrediente, lapte, 

frișcă și zahăr, rezultatul este 

unul spectaculos, mai ales când se 

adaugă piureuri de fructe, fructe 

întregi, creme sau ciocolată. 

Dar ceea ce înnobilează orice 

înghețată, chiar și cea mai simplă, 

fie ea de vanilie sau frișcă, este 

„variegato”, acest ingredient 

magic care exaltează simțurile. Ce 

înseamna „variegato”? Vărgat. De 

fapt, cuvântul variegato descrie 

efectul creat de fructe și de sirop, 

amestecate cu masa de înghețată. 

Pentru a crea efectul marmorat 

este nevoie de multă experiență. În 

timp ce înghețata curge din aparat 

într-un recipient, maestrul gelataio 

încorporează delicat, cu ajutorul 

unei spatule, fructele însiropate. 

Variegato este un fel de pastă fluidă 

și cremoasă, cu bucăți de fructe, 

biscuiți, alune sau ciocolată, ce are 

proprietatea de a nu se amalgama 

cu înghețata și care nu se scurge pe 

fundul vasului. Se poate adăuga ca 

topping sau se poate folosi pentru 

a „marmora” produsul, obținând 

astfel o combinație de texturi 

plăcute gustului. 

Mereu atentă la cerințele pieței și 

din dorința de a oferi clienților săi 

actuali și viitori o gamă cât mai 

largă de produse, Italprod S.R.L. 

a creat în laboratorul propriu de 

cercetare și dezvoltare produse 

și o gamă destinată industriei de 

înghețată. Pe lângă pastele de 

alune, fistic și nuci, 100% naturale, 

precum și fructele nucifere 

întregi sau granulate, Italprod 

oferă industriei și artizanatului 

de înghețată o gamă variată de 

variegato produsă în fabrica de la 

Râmnicu Sărat. În baza experienței 

sale în procesarea fructelor, Italprod 

a perfecționat rețetele și produce 

variegato de amarene, fructe 

de pădure, zmeură, căpșune, 

piersică-portocală și mango. În 

curând, Italprod va lansa pe piață și 

variegato de ciocolată, fistic, nuci și 

alune de pădure, iar activitatea sa 

de cercetare, creare și producție de 

rețete noi nu se va opri aici. 

Variegato Italprod este ideal 

pentru a decora, aromatiza și 

îmbogăți gustul înghețatei, dar și 

al deserturilor de tip semifreddo 

și iaurturi, creând totodată și un 

efect vizual spectaculos. 

34 ediția 7 – 2017


35

ORIENTAREA CĂTRE 

ALIMENTELE MAI SĂNĂTOASE 

TRENDURI ȘI SOLUȚII PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR 

Mai mult de jumătate din 

populație caută opțiuni mai 

sănătoase atunci când cumpără 

alimente din magazine, iar 30% 

susțin că vizează o gustare 

sănătoasă, conform studiilor 

efectuate de Pladis UK. Cu toate 

acestea, există o ușoară schimbare în 

percepția oamenilor privind 

alimentele sănătoase. Surprinzător 

sau nu, cercetările privind obiceiurile 

consumatorilor (Nielsen) relevă faptul 

că asistăm la o orientare a 

consumatorilor către produsele ce au 

inscripționate pe etichetă „conținut 

de fibre”, „conținut ridicat de 

proteină”, „natural” în detrimentul 

celor cu inscripții de genul „mai puțin 

zahăr”, „conținut scăzut de grăsimi” 

sau „fără arome și coloranți artificiali”. 

Așadar, în ochii consumatorilor, 

termenul „natural” este asociat ca 

beneficiu alimentar cu produse 

care asigură aportul necesar de 

vitamine și nutrienți (elemente 

ce definesc sănătatea), în timp ce 

termenul de „conținut de fibre” are 

ca beneficiu alimentar digestia. Deși 

în România educația nutrițională 

este într-o fază incipientă, tot mai 

mulți consumatori încep să fie 

preocupați de a-și asigura aportul 

zilnic necesar de vitamine, nutrienți, 

fibre etc. astfel încât să își poată 

desfășura activitatea cotidiană la 

cote înalte. 

Pe baza acestor tendințe tot 

mai pregnante, procesatorii 

care activează în toate ramurile 

industriei alimentare sunt nevoiți 

să dezvolte concepte inovatoare 

și să reformuleze produsele deja 

consacrate. 

Brenntag înțelege importanța 

menținerii unei balanțe perfecte, 

de la textura și gustul produsului, 

Splenda Sucralose 

(Sucraloza) este 

un îndulcitor noncaloric 

obținut din 

zahăr și este în 

medie de 

600 

de ori mai dulce 

decât zahărul 

până la aspect și valabilitate, 

iar divizia specializată Food & 

Nutrition lucrează cu clienții pentru 

a alege ingredientele ideale pentru 

produsele lor, dezvoltând adeseori 

soluții individualizate pentru nevoile 

lor. Companiile care activează 

în întregul sector alimentar pot 

beneficia de un ajutor substanțial 

din partea companiei Brenntag, 

care vine în întâmpinarea realizării 

acestor deziderate prin inovații, 

recomandări, reformulări și produse 

de o calitate ridicată, asigurată 

de partenerii noștri, care au o 

experiență îndelungată în domeniu. 

Experții din cadrul companiei 

Brenntag testează ingrediente și 

aditivi, dezvoltând noi formule în 

propriile laboratoare. 

Având o experianță vastă, Brenntag 

a construit o reputație bună prin 

parteneriatul cu cei mai buni 

producători de ingrediente și aditivi 

și prin livrarea produselor de cea 

mai înaltă calitate. Tate & Lyle este 

unul dintre cei mai importanți 

jucători de pe piața mondială de 

amidon și un partener cu tradiție al 

Brenntag, creând o gamă de produse 

„sănătoase” care se aliniază la trendul 

actual din industria alimentară prin 

implementarea unor soluții inovative în 

prelucrarea unor materii prime precum 

porumbul sau ovăzul și transformarea 

acestora în ingrediente care adaugă 

aromă, textură, dar și nutrienți în 

produsele alimentare și băuturi. 

Ingrediente din Ovăz 

PromOat este o fibră dietetică 

naturală solubilă bogată în 

betaglucan obținută din ovăz, 

produsă de Tate & Lyle și distribuită 

de Brenntag România. Beneficiile 

sale funcționale includ solubilitatea în 

apă, gustul plăcut în produsul final, 

culoarea neutră și eticheta „curată”. 

Produsul are la bază ovăz suedez, 

un puternic stabilizator al emulsiei 

și modificator de vâscozitate, ceea 

ce se traduce pentru utilizatorul 

final într-un termen de valabilitate 

mărit în cazul unor produse și 

o textură netedă și cremoasă. 

PromOat aduce, de asemenea, 

și o serie de avantaje pentru 

consumator, pentru că întreține 

sănătatea inimii prin reducerea 

36 ediția 7 – 2017

colesterolului LDL. Alte avantaje 

includ un răspuns glicemic scăzut, 

înlocuirea grăsimilor și reducerea 

caloriilor, precum și menținerea 

sănătății digestive. Produsul este 

compatibil cu o serie largă de aplicații 

în industria alimentară cum ar fi 

biscuiții, crackers, pâinea, deserturile, 

sosurile, maioneza, suplimentele 

nutritive, snackurile, băuturile și altele. 

Pentru mai multe informații privind 

avantajele utilizării PromOat puteți 

să formulați o cerere în acest sens 

către Brenntag SRL utilizând adresa 

info@brenntag.ro. 

Proatein este o proteină unică de 

ovăz (conținut 55%) care poate 

îmbogăți conținutul de proteine din 

multe alimente, cum ar fi cerealele 

pentru micul dejun, batoanele 

de cereale, produse de cofetărie, 

hrana sportivă și suplimentele. 

Îndulcitori non-nutritivi: 

Tasteva (Stevia) are o compoziție 

optimizată de stevioglicozide, ce 

permite nivele mai ridicate de înlocuire 

a zahărului fără a rezulta gustul intens 

amar experimentat cu Rebaudioza A și 

alte extracte de stevie. 

Splenda Sucralose (Sucraloza) este 

un îndulcitor non-caloric obținut din 

zahăr (dar nu este zahăr). Are cel 

mai apropiat profil de dulce față de 

zahăr dintre toți îndulcitorii noncalorici. 

Din punctul de vedere al 

utilizării produsului este util să notăm 

o gamă de proprietăți importante 

privind funcționalitatea produsului: 

este în medie de 600 de ori mai 

dulce decât zahărul, este un produs 

stabil cu termen de valabilitate mare 

pentru care declarația de ingrediente 

este pur și simplu „Sucraloză” și, de 

asemenea, nu este necesară nicio 

declarație suplimentară de avertizare 

ca în cazul altor îndulcitori (ex. „Sursă 

de fenilalanină”). 

Fibre 

Promitor este un produs din 

fibre solubile din porumb ce 

poate fi utilizat pentru a dezvolta 

produse alimentare gustoase 

și sănătoase. Utilizarea acestui 

produs aduce beneficii importante 

consumatorului precum regularitate 

digestivă, controlul greutății, gust 

atractiv și textură fermă. 

Sta-Lite (Polidextroza) este o fibră 

care este soluția ideală pentru 

înlocuirea zahărului în produsele 

preferate. Este bine tolerată 

de organism și are un răspuns 

glicemic scăzut. În sine, ea este o 

fibră cu multifuncționalitate, gust 

plăcut și ușor de utilizat în toate 

formulările, având solubilitate 

și stabilitate ridicate. Din punct 

de vedere nutrițional, produsul 

asigură reducerea zahărului și a 

grăsimilor, având el însuși o valoare 

calorică redusă – doar 1 kcal/gram. 

De asemenea, ajută la scăderea 

glicemiei, contribuie la prevenirea 

demineralizării dinților (comparativ 

cu produsele care conțin zahăr), 

are o toleranță excelentă pentru 

consumator (90 de grame/zi) și un 

conținut ridicat de fibre dietetice și 

asigură reglarea tranzitului intestinal. 

Amidon 

Claria Bliss este un amidon 

„funcțional nativ” obținut prin 

tratamentul fizic al amidonului 

nativ din tapioca. Acest amidon 

are proprietăți similare și prezintă 

același comportament tehnologic 

ca amidonul modificat chimic (la 

cald), dar cu avantajul unui statut 

de „clean label”. Claria Bliss poate 

fi utilizat în multe segmente ale 

industriei alimentare: patiserie, 

lactate, carne, sosuri și dressinguri, 

ketchup, cereale, dulciuri etc. 

Brenntag, prin divizia sa de Food 

& Nutrition, acordă o atenție 

sporită la selecția ingredientelor 

optime pentru aplicațiile 

clienților, luând în considerare și 

compatibilitatea acestor ingrediente 

pentru a furniza clienților soluții 

complete, inclusiv combinația 

optimă, condițiile de interacțiune 

și procesare pentru a exploata pe 

deplin ingredientele. 

EXEMPLIFICARE APLICAȚIE PENTRU PRODUSUL CLARIA BLISS 

ÎN INDUSTRIA DE DULCIURI ȘI PATISERIE: 

Mod de lucru: 

- Se pun împreună laptele 

rece și smântâna 

- Se dispersează apoi 

componentele pudră 

Cremă de vanilie desert 

Ingrediente 

Rețeta de bază (referință) 

Lapte praf degresat 78,76 

Zahăr 10,60 

Smântână 35% grăsime 6,80 

Claria Bliss 570 3,50 

Dextroză 0,2 

Aromă vanilie 0,10 

Sare 0,02 

Betacaroten 0,02 

TOTAL 100,00 

- Se lasă compoziția în repaus 

timp de 30 de minute 

- Încălzire la 55 o C 

- Omogenizare 

la 150 o C / 50 bar 

- Tratament UHT 

la 138 o C / 4 s 

- Răcire la 20 o C 

- Umplere în ambalajul dorit 

- Refrigerare 

Brenntag SRL • Str. Gării, nr 1, 077040, Chiajna, Ilfov – România 

tel.: +4021 436 0493 • info@brenntag.ro • www.brenntag.com/romania 

37


CONVENIENCE & TASTY: 

MARINADE PENTRU GRILL 

Tendințele reprezintă o sursă 

de inspirație pentru inovații și o 

provocare pentru dezvoltarea de 

produse noi. Dintre 

megatendințele actuale din 

industria alimentară, industria cărnii 

și a preparatelor din carne se 

aliniază cel mai bine trendurilor 

convenience, diversity și snacking, 

dar și tradițional/local și slow food, 

iar, de câțiva ani, supuși presiunilor 

pieței, toți producătorii caută soluții 

pentru produse clean label, healthy 

și responsabilitate în tratamentul 

aplicat animalelor. 

Convenience reprezintă tendința în 

care preparatele din carne s-au putut 

încadra cel mai bine, începând de la 

ambalare, porționare, semipreparare 

și până la preparatele culinare 

ready-to-eat, sau snack food. 

Vorbim despre produse de calitate 

superioară în ambalaje atractive, 

aflate la îndemână, în apropierea 

casei sau a locului de muncă, gata 

de consum sau rapid de preparat cu 

efort redus. 

Privite din acest punct de vedere, 

marinadele pentru prepararea 

cărnii reprezintă un produs 

convenience, care pe lângă faptul 

că ne fac viața mai confortabilă, 

aduc certe îmbunătățiri în gustul 

și textura preparatului culinar. Şi 

PRIMA 

MARINADĂ 

REALIZATĂ 

DE AVO A 

FOST CEA 

DE MUȘTAR, 

ACUM 30 DE 

ANI, CARE 

ÎNCĂ SE MAI 

GĂSEȘTE ÎN 

PALETA DE 

PRODUSE 

ACTUALĂ 

totul pornește de la un amestec de 

ulei, condimente, verdețuri și un 

compus acid, care poate fi oțet, vin 

sau suc de lămâie sau de fructe. 

Scopul pentru care se prepară 

marinadele este acela de a frăgezi 

carnea, de a-i menține suculența 

și culoarea și de a obține o largă 

varietate de gusturi. Până acum 

30 de ani, marinadele se preparau 

în bucătăria fiecărei gospodării 

sau restaurant, obținându-se din 

amestecuri de ulei și condimente. 

Utilizând condimente singulare, 

acestea nu se vor distribui uniform 

pe suprafața produselor, pe când 

marinadele asigură o mai bună 

distribuție, ceea ce conferă un 

aspect plăcut și o aromă plină. 

Avo-Werke Germania este cel 

care, prin dezvoltarea unei bogate 

game de marinade gata preparate, 

sosuri, dressinguri și panade, a 

pus bazele unui nou segment de 

piață orientat spre diversificarea 

paletei de semipreparate destinate 

comercializării sau gastronomiei. 

Expertarom Food Ingredients 

oferă, ca soluție convenience, 

marinadele pentru grill, dezvoltate 

de partenerul nostru Avo-Werke 

Germania. 

Prima marinadă realizată de AVO a 

fost cea de muștar, acum 30 de ani, 

care încă se mai găsește în paleta 

de produse actuală. După succesul 

enorm avut cu această primă 

marinadă, s-a dezvoltat întreaga 

paletă de marinade oferite astăzi 

clienților, propulsând AVO-Werke 

în poziția de lider mondial pe piața 

furnizorilor de marinade. 

Gama de marinade este dedicată 

prelucrării oricărui tip de carne 

(porc, vită, pui, specialități din 

pește), dar și pentru orez, paste, 

cartofi sau legume sau chiar pâine 

și preparate de patiserie. Este o 

gamă de dressinguri aromatizate 

transparente sau colorate, pe 

bază de ulei cu bucăți vizibile de 

condimente și ierburi, creată pentru 

a conferi produselor o savoare 

și strălucire deosebită, pentru un 

aspect apetisant. 

38 ediția 7 – 2017


GUSTUL MARINADELOR ESTE FOARTE VARIAT – IATĂ CÂTEVA EXEMPLE DIN CUPRINZĂTOAREA GAMĂ LAFINESS: 

LAFINESS PUSZTA – PAPRIKA, CEAPĂ, PIPER ȘI VIN ROȘU; LAFINESS ELSASS – USTUROI, MUȘTAR, PIPER ȘI CEAPĂ 

ROȘIE; LAFINESS BOSPORUS – ROZMARIN ȘI OREGANO; LAFINESS COUNTRY – TOMATE, PAPRIKA ȘI IERBURI; 

LAFINESS KRÄUTERBUTTER – UNT ȘI IERBURI FINE CU CEAPĂ ȘI USTUROI. 

Pentru produsele la grătar, 

marinadele lichide pe bază de 

ulei vegetal din gama LaFiness 

reprezintă alegerea ideală. 

Marinadele LaFiness sunt 

amestecuri de ulei vegetal, sare 

și condimente, cu un pH cuprins 

între 5 și 6. Ele sunt conservate 

prin conținutul de ulei și sare. 

Marinadele din gama LaFiness nu 

conțin aditivi alimentari pentru 

conservare, ceea ce constituie un 

mare avantaj pentru promovarea 

produselor de către producătorii 

din domeniu. 

LaFiness se lipește de carnea 

rece și rămâne foarte aderentă de 

suprafața acesteia. La amestecurile 

de condimente și ulei apare 

problema curgerii uleiului de pe 

suprafața produsului la vidarea 

acestuia. Cu LaFiness, această 

problemă dispare. 

Câteva caracteristici 

și avantaje ale utilizării 

produselor LaFiness: 

• gama este alcătuită din marinade 

pe bază de ulei cu bucăți vizibile 

de condimente și verdețuri; 

• aspect transparent-lucios – 

structura cărnii rămâne vizibilă; 

• uleiul folosit este vegetal și 

stabilizat împotriva oxidării cu 

ulei de rozmarin (cu acest ulei 

culoarea se păstrează în limitele 

normale, cu un ulei de floarea 

soarelui carnea devine cenușie). 

Chiar și la o depozitare mai 

îndelungată ingredientele nu se 

vor degrada; 

• carnea capătă un gust deosebit 

și o culoare deosebită, ce dau 

personalitate și individualitate. 

Culoarea Marinadelor LaFiness 

poate fi foarte variată, de exemplu: 

Burgund este roșie, Country este 

brună, Avignon este verde, iar Chili- 

Lemon (pentru carne de pasare) 

are bucăți colorate de portocală. 

Gustul marinadelor este și el foarte 

variat: LaFiness Puszta – paprika, 

ceapă, piper și vin roșu; LaFiness 

Elsass – usturoi, muștar, piper și 

ceapă roșie; LaFiness Bosporus 

– rozmarin și oregano; LaFiness 

Country – tomate, paprika și ierburi; 

LaFiness Kräuterbutter – unt 

și ierburi fine cu ceapă și usturoi. 

Dozarea acestor marinade variază de 

la 50 g/kg până la 120 g/kg (carne), 

în funcție de tipul de carne. 

Gama de produse LaFiness se 

poate folosi pentru toate tipurile 

SCOPUL 

PENTRU 

CARE SE 

PREPARĂ 

MARINADELE 

ESTE 

ACELA DE 

A FRĂGEZI 

CARNEA, DE 

A-I MENȚINE 

SUCULENȚA 

ȘI CULOAREA 

ȘI DE A 

OBȚINE 

O LARGĂ 

VARIETATE 

DE GUSTURI. 

de carne sau părți anatomice ale 

animalelor. 

Cu marinadele LaFiness, gustul 

deosebit și aspectul apetisant se 

completează într-o combinație 

ideală și reprezintă alegerea optimă 

pentru diversificarea paletei de 

produse existente. 

Pentru mai multe detalii, specialiștii 

expertarom food ingredients 

împreună cu partenerii de la AVO 

vă stau la dispoziție cu mai multe 

detalii, mostre, probe tehnologice 

realizate în laboratoarele proprii 

sau la producător. 

Expertarom food ingredients oferă 

producătorilor din industria alimentară, încă din 

1995, o paletă complexă de ingrediente, produse 

semipreparate, arome și aditivi, completată de 

echipe de vânzări special dedicate pentru fiecare 

sector al industriei alimentare, susținute de specialiști 

în domeniul tehnic, de cercetare, dezvoltare 

și controlul calității, expertiză de marketing și 

profesionalism absolut. 

39

SIGURANȚĂROA 

INSPECȚIA VIDEO 

SOLUȚIA OPTIMĂ PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ! 

Conform cu Automated 

Imaging Association (AIA), 

inspecția video include orice gen de 

aplicație industrială sau 

non-industrială în care o combinație 

de hardware și software realizează, 

pe baza capturării și procesării de 

imagini, ghidarea operațională a 

diferitelor echipamente în executarea 

funcțiilor acestora. Sistemele 

industriale de inspecție video trebuie 

să fie robuste, fiabile și stabile, în 

comparație cu sistemele de inspecție 

video utilizate în domenii precum cel 

academic/educațional și, de obicei, 

sunt mult mai ieftine decât cele 

utilizate în domenii precum cel 

guvernamental/militar. Așadar, 

inspecția video industrială presupune 

costuri reduse, acuratețe bună, 

robustețe și fiabilitate ridicate, 

rezistență la factori mecanici sau 

temperatură. 

Sistemele de inspecție video 

funcționeaza folosind senzori 

digitali plasați în camere video 

industriale cu optică specializată 

UN 

SISTEM DE 

INSPECȚIE 

VIDEO, 

CONSTRUIT 

ÎN JURUL 

CAMEREI CU 

REZOLUȚIA 

ȘI OPTICA 

POTRIVITE, 

VA 

INSPECTA 

CU 

UȘURINȚĂ 

DETALIILE 

DIFERITELOR 

PRODUSE 

pentru a capta imagini, pe care 

software-ul și hardware-ul unui 

computer le poate procesa sau 

analiza. Se pot, de asemenea, 

măsura diferite caracteristici 

ale obiectului, iar toate aceste 

informații vor folosi în procesul 

ulterior al luării de decizii. 

Luați ca exemplu un sistem de 

inspecție a nivelului de umplere al 

recipienților într-o distilerie. Fiecare 

sticlă trece prin fața unui senzor 

de inspecție ce declanșează un 

sistem vision ce emite un flash și 

captează o imagine a sticlei. După 

obținerea imaginii și stocării acesteia 

în memorie, software-ul vision o 

proceseză, o analizează și, luând în 

calcul nivelul de umplere al sticlei, 

emite un răspuns de tip admis/ 

respins. Dacă sistemul detectează 

o sticlă neumplută corespunzător – 

răspuns de tip respins – semnalează 

un sistem de rejecție pentru a înlătura 

sticla. Operatorul poate vizualiza 

pe un display sticlele rejectate și 

statisticile procesului. 

Sistemele de inspecție video pot 

face, de asemenea, și măsurători 

obiective, cum ar fi determinarea 

distanței între două puncte stabilite, 

sau pot oferi informații legate de 

locație, informații care vor ghida un 

robot să alinieze diferite produse 

într-un proces de producție. 

Avantajele inspecției video 

Dacă ochiul uman este cel mai bun 

pentru interpretarea calitativă a unei 

aplicații complexe, nestructurate, 

inspecția video excelează, datorită 

vitezei pe care o are, acurateții 

deosebite și repetabilitații pe care o 

poate oferi, la măsurători cantitative 

ale unei aplicații structurate. De 

exemplu, pe o linie de producție, 

un sistem de inspecție video poate 

inspecta sute, sau chiar mii de 

produse pe minut. Un sistem de 

inspecție video, construit în jurul 

camerei cu rezoluția și optica 

potrivite, va inspecta cu ușurință 

detaliile diferitelor produse, detalii 

care sunt prea mici pentru a fi văzute 

de ochiul uman. 

Eliminând contactul fizic dintre 

un sistem de testare și produsele 

ce urmează a fi testate, inspecția 

video previne deteriorarea acestora 

din urmă. În plus, inspecția video 

asigură o siguranță adițională 

și beneficii operaționale prin 

reducerea implicării umane într-un 

proces de producție. Mai mult, 

aceasta previne contaminarea 

umană în încăperile curate. 

Componentele inspecției video 

Componentele de bază ale unui 

sistem de inspecție video includ: 

iluminarea, lentilele, senzorul 

de imagine, procesarea video 

și comunicațiile. Sistemul de 

iluminare luminează produsul ce 

urmează a fi inspectat, permițând 

caracteristicilor sale să fie văzute 

clar de cameră. Lentilele captează 

imaginea pe care o prezintă 

senzorului sub formă de lumină. 

Senzorul din cameră convertește 

această lumină într-o imagine 

digitală care este apoi trimisă 

procesorului pentru analizare. 

AVEM SOLUȚIA PENTRU FIECARE APLICAȚIE DE 

INSPECTARE VIDEO ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ! 

40 ediția 7 – 2017


41

TRENDROA 

INTERESUL INDUSTRIEI 

ALIMENTARE CREȘTE 

PENTRU INTERNETUL 

INDUSTRIAL AL 

LUCRURILOR 

IIoT 

DAR PREOCUPĂRILE LEGATE DE SECURITATE 

ȘI O NEÎNȚELEGERE CLARĂ A ROI ÎNCETINESC 

DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII. 

În urmă cu doi ani, menționarea IIoT a provocat 

doar priviri goale de la cei care conduc fabrici de 

produse alimentare și băuturi din SUA. Astăzi, acest 

concept este un punct fierbinte pe agenda lor de lucru. 

Într-un recent sondaj comun Food Processing-ABB, 

intitulat „Ce înseamnă investițiile în automatizarea 

conducerii proceselor în industria alimentară și a 

băuturilor”, doar 43% dintre profesioniștii din industria 

alimentară din SUA au indicat că fabricile lor nu sunt 

implicate în activități legate de IIoT. Software-ul care se 

află pe un server terț și în esență este închiriat este mai 

ieftin decât licențierea și întreținerea aceluiași software. 

Programele închiriate și datele pe care le generează 

necesită găzduire, denumită în mod obișnuit „computing 

cloud”, iar 22,4% dintre respondenți 

spun că organizațiile lor au recurs la 

aceasta. 

Disponibilitatea datelor prin 

intermediul dispozitivelor mobile 

este descrisă ca al doilea val al IIoT 

(PC-urile conectate sunt primele), 

iar progresul se face acum pe acest 

„front”. 20-25% dintre respondenți 

declară că firmele lor utilizează 

capacități precum portaluri de pe 

care putem controla echipamentele 

de la distanță sau un browser web 

care conectează un telefon mobil 

la datele utilajului prin intermediul 

„computing cloud”. Conectarea 

wireless a dispozitivelor de teren la 

o bază de date pentru raportarea 

în timp real a ceea ce se întâmplă 

pe linia de producție este un 

element al infrastructurii IIoT. Este, 

de asemenea, zona cu cea mai 

mare activitate, cu trei din zece 

fabrici din industria alimentară care 

utilizează rețele fără fir, a constatat 

studiul. Interesul pentru dezvoltarea 

infrastructurii IIoT este în creștere, 

conform unui studiu comandat anul 

trecut de către MESA International. 

O treime din profesioniștii din 

industria prelucrătoare (33%, față 

de 20% anul anterior) au declarat 

că întreprinderile lor investighează 

modul în care ar beneficia 

organizațiile lor de pe urma 

conectării echipamentelor. Aproape 

20% dintre respondenți au declarat 

că văd valoare în aceste investiții, în 

primul rând datorită îmbunătățirilor 

serviciilor pe care le-ar putea oferi 

către clienți. 

Entuziasmul pentru IIoT este cel 

mai mare printre profesioniștii IT 

și managementul de vârf și mai 

mic printre ingineri și personalul 

operațional. Clienții solicită o 

vizibilitate mai mare a lanțului de 

aprovizionare, inclusiv rapoarte de 

stare privind îndeplinirea ordinelor 

și orice probleme de calitate. 

Mai puțin clar este modul în care 

furnizarea acestor informații va 

avea un impact pozitiv asupra 

producției. 

Modelare predictivă și 

schimbarea adaptivă 

În lumea internetului, datele sunt noua 

monedă, iar organizațiile precum 

Google, Amazon Web Services, Oracle 

și Microsoft oferă bani pentru mai 

multe date. „Companiile cumpără alte 

companii doar pentru a obține datele 

lor”, subliniază Rob Light, specialist în 

cercetare cu G2 Crowd (www.g2crowd. 

com), o firmă din Chicago de revizuire 

a software-ului de afaceri. 

Parte din promisiunea bazelor de date 

masive este transformarea analizei 

proceselor, mai întâi prin modelare 

predictivă și, în cele din urmă, prin 

schimbarea adaptivă. Această 

transformare este probabil a se petrece 

peste câțiva ani și va necesita mult 

mai mulți oameni de știință decât cei 

disponibili în prezent, spune Light. Iar 

învățământul superior începe să creeze 

programa necesară pentru a umple 

lipsa de competențe. Un raport recent 

al Harvard Business Review (HBR) 

critică lipsa investițiilor de afaceri în 

dezvoltarea Big Data. Cele mai multe 

proiecte Big Data sunt realizate ad-hoc, 

se arată în raport, cu mai puțin de 20% 

dintre organizații urmărindu-le ca parte 

a unei strategii cuprinzătoare. Aceasta 

ar putea fi mai mult o reflectare a 

incapacității majorității companiilor de a 

investi milioane de euro în dezvoltarea 

infrastructurii, cu amortizări pe termen 

lung, decât un dezinteres în tehnologia 

însăși. Compania emblemă a 

furnizorilor de sisteme automatizate 

din SUA este Sugar Creek Packing 

Co., un procesator de carne de porc 

42 ediția 7 – 2017

TRENDROA 

care a construit o nouă unitate în 

Cambridge City, în 2015, investind 

6 milioane dolari în hardware și 

software de rețele. Tehnologia a fost 

baza necesară pentru un sistem de 

lucru de înaltă performanță pe care 

conducerea executivă l-a introdus la 

noua fabrică. Eliminarea blocajelor 

pe fluxul de producție a oferit 

randamentul investiției. 

Analizarea datelor de control 

de la mai multe utilaje care sunt 

identice sau foarte asemănătoare 

poate furniza informații mult 

mai puternice privind starea și 

performanța procesului decât 

datele de la o singură mașină. 

Dacă baza de date ar include sute 

de mașini ce funcționează în zeci 

de medii de procesare, ea ar fi 

chiar mai puternică. Probabilitatea 

acestui scenariu, totuși, se învârte în 

jurul valorii de zero: datele despre 

performanța utilajelor sunt păstrate 

cu grijă în interiorul companiilor. 

De ani de zile, producătorii de 

echipamente au furnizat capabilități 

de diagnosticare de la distanță. 

Dacă aceste diagnostice ar fi 

efectuate în mod continuu în 

fundal, IIoT ar putea fi un canal 

pentru alarmele și analizele oferite 

de furnizorii de echipamente. Dar 

ideea provoacă încă furnicături 

pe coloana vertebrală a IT-ului. În 

locul accesului mai ușor din afara 

fabricii, producătorii pun mai multe 

restricții schimbului de date. „Un 

singur cuvânt: firewalluri”, rezumă 

Ola Wesstrom, senior manager pe 

segmentul industriei alimentare 

și băuturilor pentru furnizorul de 

instrumente Endress + Hauser 

(www.us-endress.com), Greenwood, 

Ind. Securitatea datelor este o 

obsesie a IT-ului și, într-o oarecare 

măsură, a managementului 

executiv. Inginerii și personalul de 

operare, pe de altă parte, sunt mai 

receptivi la colaborarea cu IIoT. 

Senzori și iar senzori 

Al treilea val al IIoT elimină 

componenta umană, înlocuind-o 

cu senzori și dispozitive de teren ce 

furnizează datele pentru comunicațiile 

mașină-mașină. „Tehnologia permite 

inginerilor să sporească monitorizarea 

performanței într-o fracțiune din timpul 

și costul de până acum”, explică Rob 

McGreevy, vicepreședinte operațiuni, 

managementul informațiilor și 

activelor la Schneider Electric (software. 

schneider-electric.com), Andover, Mass. 

„O mână de dispozitive wireless ar 

comunica prin bluetooth și tehnologia 

cloud și ar monitoriza diverși factori. 

Nu este atât de complicat și nu 

necesită fire și integrarea costisitoare a 

sistemelor”, adaugă el. 

O altă cale de a controla mai 

bine procesele și de a îmbunătăți 

randamentul și calitatea produselor 

presupune sisteme de inspecție 

pe linia de fabricație. Performanța 

mașinilor din amonte se deduce 

din rezultatele oferite de produsele 

inspectate. Echipamentul de 

inspecție este folosit doar pentru 

a lua o decizie de trecere / 

respingere a produsului pe linia 

de fabricație, deși adesea are 

capacitatea de a face mult mai 

mult. Un exemplu este software-ul 

pe care Key Technology Inc. (www. 

key.net) a început să-l încorporeze 

în dispozitivele de sortare optică 

de mare viteză acum doi ani. 

Beneficiile imediate se referă la 

calitatea materiilor prime, dar 

există, de asemenea, un potențial 

de îmbunătățire a controlului 

procesului și a performanței mașinii. 

„Sortarea optică ar putea fi privită 

ca centre de informare digitale”, 

observă Marco Azzaretti, care 

supraveghează sistemele avansate 

de control ale lui Key. Imaginile 

fiecărui element care se deplasează 

în jos pe linie sunt capturate și 

prelucrarea în timp real a datelor 

capturate poate fi utilizată pentru a 

regla procesul. 

Procesatorii de cartofi se află 

la vârful ierarhiei sofisticate a 

procesatorilor de fructe, legume 

și nuci care folosesc sortarea 

celor de la Key. Linile lor rulează 

24/7, timp de trei săptămâni 

încontinuu. Atunci când senzorii 

sunt plasați în mai multe puncte 

de pe linie, ei spun o poveste 

despre modul în care procesele 

dintre ele au loc. Acestea oferă, de asemenea, indicii 

despre performanța mașinii în amonte și despre starea 

sorterului în sine – un ejector defect, de exemplu, sau o 

fereastră de senzor care necesită curățare. Performanța 

utilajului este, de asemenea, un indicator al uzurii 

componentelor și analizarea performanțelor multiplelor 

echipamente de sortare de pe linia de producție a 

unei companii îmbunătățește întreținerea predictivă. 

Informațiile ar fi și mai puternice dacă ar fi adunate 

date de la alți procesatori de cartofi, deși preocupările 

legate de securitate elimină această posibilitate. Pe 

de altă parte, modelele de simulare bazate pe date 

integrate din mai multe surse ar putea într-o bună zi să 

ajute la rezolvarea blocajelor și să ducă la îmbunătățiri 

ale procesului pentru fiecare procesator de cartofi. 

„Bazele mari de date pot fi un factor semnificativ pentru 

progresul IIoT”, arată Azzaretti, „dar acest lucru merge 

mână în mână cu capacitatea de captare a datelor în 

timp real. Cu cât reacția la schimbare este mai rapidă, 

cu atât mai puține deșeuri rezultă. În ultimii trei ani, am 

observat un interes pe scară largă pentru acest tip de 

informații, în diferite segmente industriale și dimensiuni 

ale companiilor.” Unii doresc ca datele să fie livrate 

offline pentru analiză, alții le folosesc pentru a conduce 

performanța liniei, iar cei cu cele mai automatizate 

sisteme doresc date în timp real direcționate direct 

către sistemele SCADA sau către software-ul de 

gestionare a liniilor MES pentru integrarea cu alte date 

ale utilajelor. „Esența problemei este acum modul în 

care toate aceste date se vor combina”, spune el. 

O evaluare a platformelor petroliere offshore de către 

McKinsey & Co. a concluzionat că aceste platforme sunt 

echipate cu până la 30.000 de senzori, dar mai puțin de 

1% din datele generate sunt utilizate în luarea deciziilor. 

Încărcarea tuturor datelor senzorilor într-un sigur cloud ar 

umple multe servere, dar ar ajuta compania ExxonMobil 

sau BP să îmbunătățească eficiența sau să pompeze încă 

un galon pentru a justifica efortul? 

În general, IIoT este utilizat în dezvoltarea produselor 

și îmbunătățirea serviciului clienților – priorități pentru 

managementul executiv, dar aceste obiective nu 

îmbunătățesc operațiunile din interiorul celor patru pereți 

ai fabricii. „Crearea infrastructurii IIoT este costisitoare și 

consumatoare de timp”, subliniază Rob Light. „Creșterea 

uriașă era așteptată în 2016, dar nu s-a întâmplat și 

probabil că nici 2017 nu va fi diferit. Mai este nevoie de 

încă vreo câțiva ani.” Cu toate acestea, susținătorii rămân 

optimiști: „Convergența IT / OT (Information Technology 

/ Operational Technology) este o realitate”, susține 

McGreevy de la Schneider. „Oamenii de la IT stăteau 

la masă cu cei din OT jumătate din timp. Acum sunt la 

aceeași masă 90-100% din timp.” 

Sursa: http://www.foodprocessing.com/articles/2017/food-industryinterest-growing-iiot/ 

43

IGIENĂROA 

APA ȘI TRATAREA APELOR 

REZIDUALE PENTRU 

PRODUCȚIA ALIMENTARĂ 

ÎN MOD TRADIȚIONAL SUNT NECESARE 

MAI MULTE ETAPE PENTRU CA BOABELE 

DE GRÂU SĂ FIE TRANSFORMATE ÎNTR-O 

BUCATĂ DE PÂINE SAU ÎNTR-O CUTIE DE 

PASTE FĂINOASE. ESTE NEVOIE DE O MARE 

CANTITATE DE APĂ PENTRU CA MATERIA 

PRIMĂ SĂ FIE PRELUCRATĂ INDUSTRIAL 

ÎN PRODUSE ALIMENTARE PE CARE 

CUMPĂRĂTORII SĂ LE CONSUME. 

97% 

DIN APA DE PE TERRA ESTE 

APĂ SĂRATĂ, DECI FOARTE 

GREU SAU IMPOSIBIL DE 

ACCESAT PENTRU CONSUM. 

Prelucrarea produselor 

alimentare include o gamă largă 

de activități asociate cu punerea 

pe piață a acestora. Producția de 

lapte și brânzeturi, prelucrarea 

cărnii, fabricarea uleiului, 

prelucrarea vegetalelor și fabricarea 

băuturilor, toate aceste ramuri ale 

industriei alimentare necesită 

volume mari de apă. În urma 

proceselor de fabricație rezultă 

cantități de apă uzată. De cele mai 

multe ori, toată cantitatea de apă 

utilizată de respectiva fabrică se 

regăsește în volumul de apă uzată 

generat. Apa uzată necesită un 

tratament adecvat pentru a putea fi 

eliminată în condițiile impuse de 

legislația în vigoare. 

Fabricile de alimente necesită 

un volum mare de apă pentru 

obținerea produsului finit, pentru 

a curăța echipamentele din fabrică 

și pentru menajul general. „Este 

nevoie de aproape 140 de litri de 

apă pentru a produce doar o ceașcă 

de cafea, deoarece este nevoie de 

o mare cantitate de apă pentru 

cultivarea și procesarea boabelor 

de cafea.” Cantitatea enormă de 

ape reziduale care trebuie tratate 

reprezintă un cost împovărător 

pentru mulți producători de 

alimente. Acesta este motivul 

pentru care tratarea apei și a 

apelor reziduale reprezintă atât o 

provocare, cât și o oportunitate 

pentru operatorii din industria 

alimentară. 

Preocuparea principală din partea 

majorității producătorilor este de a 

avea cele mai apreciate produse, 

44 ediția 7 – 2017


cea mai mare cotă de piață etc., 

dar ce se întâmplă cu ce rămâne în 

urma lor? Ce vor face generațiile 

viitoare? – Robert Wagenveld 

președinte QM Environmental 

Services, Olanda 

Apele uzate provenite din industria 

alimentară reprezintă o sursă de 

contaminare periculoasă, deoarece 

au o încărcare organică mare ca 

urmare a proceselor tehnologice 

specifice. Încărcarea organică este 

exprimată sub forma consumului 

biologic de oxigen (CBO) sau 

consumului chimic de oxigen 

(CCO). Numărul parametrilor 

monitorizați și cu impact asupra 

mediului, atunci când vine vorba 

de ape uzate, este mult mai mare 

și include nutrienți (azot, fosfor), 

metale grele, pH etc. Valorile 

acestora variază în funcție de 

industria din care provin. 

Toate aceste ape necesită un 

tratament mai mult sau mai 

puțin sofisticat. Cu cât este mai 

mare valoarea unuia sau a mai 

multor parametri, cu atât este 

nevoie de mai mult tratament. 

Înlăturarea fiecarui poluant are 

nevoie de procedee specifice, deci 

de cunoștinte aprofundate. Spre 

deosebire de apele uzate menajere, 

care în cea mai mare parte sunt 

identice, apele uzate industriale 

necesită o atenție sporită, deorece 

parametrii diferă inclusiv la două 

unități care au același tip de 

activitate. 

Valorile limită pentru deversarea 

apelor epurate sunt stabilite 

de normativul NTPA, care are 

două standarde: 001 – pentru 

deversarea în emisari (râuri, fluvii 

etc.) și 002 – pentru deversarea 

în stațiile de epurare municipale. 

Depășirea valorilor prescrise în 

normativul NTPA conduce la 

costuri suplimentare, amenzi din 

partea organismelor de control 

sau suprataxe de la instalațiile 

municipale de canalizare și epurare. 

Municipalitățile sau alte organisme 

de reglementare ar putea decide 

brusc să înăsprească aceste taxe, 

ceea ce face din ce în ce mai 

important faptul ca procesatorii să 

aibă la îndemână soluții care să le 

permită să trateze eficient apele 

reziduale și la prețuri accesibile. 

„Pe măsură ce populația continuă 

să crească și productia de alimente 

crește, multe facilități municipale 

de tratare a apei sunt depășite de 

volumul de apă ce necesită tratare”, 

a declarat Robert Wagenveld, 

președinte QM Environmental 

Services, Olanda. „Administrațiile 

locale sunt forțate să crească 

prețurile pentru serviciile oferite și 

să perceapă amenzi tot mai mari 

pentru a putea finanța înnoirea 

stațiilor de epurare a apelor uzate. 

Fabricile care evacuează apele 

uzate în apele curgătoare sunt 

forțate să asigure politici clare de 

deversare și din cauza creșterii 

gradului de conștientizare a 

publicului cu privire la problemele 

de mediu. 

Dintre procedeele de tratare a 

apei aplicabile operațiunilor de 

prelucrare a alimentelor ar trebui 

să le luăm în considerare pe cele 

care contribuie cel mai mult la 

reducerea consumului de energie 

și a impactului asupra mediului, în 

timp ce pot să genereze venituri 

datorită inovațiilor în tehnologiile 

de producere a energiei. Aceste 

concepte poartă denumirea de 

waste-to-energy și includ diferite 

tehnologii, precum digestia 

anaerobă cu producere de biogaz, 

utilizarea nămolului rezultat drept 

combustibil complementar și 

suplimentar, utilizarea surselor de 

energie regenerabilă, optimizarea 

consumurilor și automatizarea 

proceselor. 

Implementarea unor tehnologii 

moderne de tratare a apelor uzate 

are un rol important în migrarea 

spre o agricultură mai curată, 

nămolul rezultat din unele stații de 

epurare fiind un îngrășământ foarte 

bun. În acest fel se reduc costurile 

cu transportul, manipularea și 

incinerarea acestuia. 

80% 

din bolile 

dezvoltate 

de omenire 

sunt legate de 

calitatea apei 

„Este important ca fabricile 

de procesare a alimentelor să 

conștientizeze că pot beneficia 

de tehnologii și metode noi de 

producție care gestionează în 

mod eficient resursele lor de apă 

și cu costuri de operare mai mici”, 

a remarcat Charrabé de la RWL. 

„Pe măsura creșterii concurenței în 

industria alimentară, există beneficii 

mai mari pentru evaluarea noilor 

opțiuni de tratare a apei și a apelor 

reziduale. Acestea ajută companiile 

să realizeze importante economii și 

să evite plata penalităților.” 

„PREOCUPAREA PRINCIPALĂ DIN 

PARTEA MAJORITĂȚII PRODUCĂTORILOR 

ESTE DE A AVEA CELE MAI APRECIATE 

PRODUSE, CEA MAI MARE COTĂ DE 

PIAȚĂ ETC., DAR CE SE ÎNTÂMPLĂ CU CE 

RĂMÂNE ÎN URMA LOR? CE VOR FACE 

GENERAȚIILE VIITOARE?” – ROBERT 

WAGENVELD PREȘEDINTE QM 

ENVIRONMENTAL SERVICES, OLANDA 

Situația epurării apei 

în România 

Peste 90% din apele deversate 

în emisari nu beneficiază de 

niciun tratament sau nu întrunesc 

parametrii impuși de normative. În 

industria alimentară din România, 

un procent de 40-45% dintre 

companii nu dețin un sistem 

adecvat de epurare a apelor 

rezultate din activitatea proprie. 

Aceste ape uzate – vorbim de 

câteva sute de mii de metri cubi 

pe zi de apă poluată – sunt 

din totalul de 

3% de apă dulce, deversate în apele de suprafață, 

doar 

generând un risc enorm pentru 

populație și mediu. Cele mai 

0,3% afectate sunt comunitățile care 

este găsită în utilizează apa din aval de locurile 

râuri, lacuri, 

de deversare, inclusiv companiile 

izvoare etc., 

restul este care se aprovizionează din aceste 

blocată în surse pentru prepararea produselor 

ghețari. Asta proprii. 

înseamnă că 

doar aproximativ 

1 litru dintr-un Pe lângă impactul foarte grav 

milion este asupra mediului înconjurător, 

disponibil prin poluare cu impact pe 

pentru băut 

termen imediat, mediu și lung, 

sau prepararea 

hranei cu minim există și un impact asupra 

tratament politicilor concurențiale – evitarea >> 

45


responsabilității, implicit scăderea 

costurilor de producție, deci 

concurență neloială (față de cei 

care respectă bunele practici). 

Există toate motivele să credem că 

cei care eludează codul bunelor 

practici privind calitatea mediului 

fac același lucru și atunci când este 

vorba de calitatea produselor – 

un imens impact asupra sănătății 

populației. 

Trebuie să ne ferim de cei care 

ne poluează apele sau solul 

Când vine vorba de controale și 

de aplicarea legii – de către Garda 

de Mediu, Apele Române, ISU 

etc. – există încă un foarte mare 

grad de subiectivism, arată firmele 

din domeniu. Companiile se plâng 

de faptul că autoritățile nu sunt 

întotdeauna echidistante. 

Consumatorul ar trebui sa fie cel 

care îi sancționează pe cei care 

nu sunt conformi. Așa cum ne-am 

educat să ne ferim de conținut 

mare de sare sau E-uri periculoase 

în produsele pe care le consumăm, 

așa trebuie să ne ferim și de cei 

care ne poluează apele sau solul. 

Furnizori de tehnologie și 

consumabile în România 

O altă problemă a epurării apei 

uzate în România este cea legată 

de alegerea furnizorului de knowhow, 

echipamente și consumabile, 

pe piață activând nu numai firme 

de prestigiu, ci și unele ale căror 

soluții de tratare a apei s-au 

dovedit a fi un fiasco. 

La fel de importantă este alegerea 

furnizorului de consumabile pentru 

stația de epurare. Nu este suficient 

doar să vinzi niște produse, trebuie 

să oferi o soluție adaptată, bazată 

pe expertiză. 

Spre exemplu, KEMCRISTAL 

realizează teste de laborator și 

industriale pentru optimizarea 

fluxului în stațiile de epurare și 

tratare, atât pentru partea chimică, 

cât și pentru cea biologică, și 

acordă consultanța necesară 

utilizării optime a produselor livrate 

și maximizarea eficienței acestora. 

Pe toată durata colaborării, firma 

oferă soluții atât pentru optimizarea 

consumului de coagulant și polimer 

folosit în exploatarea stației de 

epurare / tratare, cât și pentru 

eventualele probleme apărute pe 

fluxul biologic al stației. 

46 ediția 7 – 2017


„În prezent ne confruntăm cu un număr foarte mare de solicitări din partea firmelor, cu precădere din industria alimentară, care în urmă 

cu câțiva ani au implementat soluții de la diferiți furnizori locali sau din străinătate contra unor sume mari – sute de mii de euro –, dar 

care s-au dovedit a fi un fiasco și care nu au funcționat niciodată. În aceste cazuri trebuie să oferi o soluție funcțională, să garantezi 

obținerea parametrilor, fără să îl supui pe beneficiar la costuri astronomice, utilizând cât mai multe echipamente din dotarea existentă. 

Numai în anul 2016 și prima jumătate a anului 2017 am avut circa 80-90 de solicitări”, arată Paul Chezan, director de vânzări la Aqua 

D&P Technologies, companie ce oferă soluții personalizate și echipamente pentru protecția mediului și depoluare (stații de epurare a 

apelor uzate, instalații de potabilizare, instalații de filtrare și reutilizare apă industrială, deshidratarea nămolului rezultat din stațiile de 

epurare, incineratoare deșeuri) și care numără printre clienți companii precum Agrisol International, Sergiana Grup, Ocean Fish, Avicola 

Slobozia, Avastar, Carniprod, Friesland Campina, Albalact, Dr. Oetker, Bunge, Supremia. 

Anul acesta, compania clujeană Aqua 

D&P Technologies aniversează 

zece ani de activitate. În anul 2007, 

doi ingineri cu experiență de peste 

25 de ani în domeniul industrial au 

pus bazele companiei având un 

principiu solid – „calitate mai presus 

de orice”. Pompiliu Roșu și Dorina 

Chezan au activat anterior într-un 

institut de cercetare, fiind pionieri 

în domeniul epurării moderne, 

importând la începutul anilor ʼ90 

know-how american și japonez în 

România. „Ascensiunea a fost treptată, 

susținută de calitatea echipamentelor 

și a serviciilor oferite. În prezent, 

firma noastră are o echipă formată 

din ingineri și tehnicieni foarte bine 

pregătiți, capabilă să răspundă 

prompt la solicitările fiecărui client. 

În cazul în care suntem solicitați la o 

intervenție, o echipă ajunge acolo în 

cel mai scurt timp”, arată Paul Chezan. 

Stațiile de epurare construite 

de Aqua D&P beneficiază de 

un înalt grad de automatizare 

și de echipamente provenite 

de la producători de top. Aqua 

D&P oferă soluții la cheie pentru 

epurarea apelor uzate – proiectare, 

furnizare echipamente, montaj 

și punere în funcțiune, instruire 

operatori –, implicarea operatorului 

nefiind necesară aproape deloc. 

CE TREBUIE SĂ ȘTIE ȘI SĂ VERIFICE 

UN BENEFICIAR CÂND ALEGE 

FURNIZORUL DE STAȚII DE EPURARE 

SAU ECHIPAMENTE CONEXE 

1. Să ceară referințe de la ofertant. Să ia legatura cu 

acele firme, eventual vizite. 

2. Să verifice costurile zilnice de operare 

3. Calitatea echipamentelor furnizate 

4. Gradul de automatizare 

5. Prețul foarte mic ascunde întotdeauna ceva 

Sursa: Aqua D&P Technologies 

47


KEMCRISTAL are o experiență îndelungată în producerea și comercializarea reactivilor chimici pentru tratarea apelor în scopul 

potabilizării, pentru epurarea apelor uzate municipale și industriale. Compania fabrică coagulanți pe bază de aluminiu, având o 

capacitate anuală totală de producție de 50.000 de tone (sulfat de aluminiu solid / lichid și polihidroxiclorură de aluminiu). 

Produsele chimice comercializate de KEMCRISTAL se împart în patru categorii: 1) Coagulanți pe bază de aluminiu / fier; 2) Polimeri; 3) 

Antispumanți; 4) Corecție pH / Dezinfecție. De asemenea, KEMCRISTAL este unic distribuitor în România al produselor KEMIRA Oyj în 

care intră o gamă variată de polimeri (sub formă de pudră sau emulsie) și antispumanți. 

PRODUSELE CHIMICE 

COMERCIALIZATE DE KEMCRISTAL 

COAGULANȚI PE BAZĂ 

DE ALUMINIU / FIER: 

a) Sulfat de aluminiu solid – cu diferite 

granulometrii pentru diferite aplicații. 

b) Sulfat de aluminiu lichid – soluție 42-45%. 

c) Polihidroxiclorură de aluminiu (PAC) – produsul 

este utilizat pentru tratarea apei potabile sau 

industriale și epurarea apelor uzate. 

d) Sulfat feric – coagulant lichid, bazat pe fier 

trivalent (Fe3+), recomandat atât pentru tratarea 

apelor uzate, cât și pentru condiționarea 

nămolului. 

Lipsa clorului din compoziția chimică reprezintă 

un avantaj în procesul de defosforizare din treapta 

biologică. 

Eficiență: 

• reducerea substanțelor în suspensie (SS) > 90% 

reducerea materialelor organice (CBO5 ) > 90% 

reducerea fosforului total (Ptot) > 90% 

e) Clorură ferică (FeCl3 min. 40%) – coagulant 

lichid, bazat pe fier trivalent (Fe3+), recomandat 

atât pentru tratarea apelor uzate, cât și pentru 

condiționarea nămolului. 

• performanță înaltă la înlăturarea turbidității și a 

solidelor în suspensie 

• eliminarea fosforului total 

• eliminarea sulfurii hidrogenate. 

de floculare sunt folosiți pentru condiționarea 

nămolului din apele reziduale municipale sau 

industriale, potabilizarea apelor și diverse procese 

industriale. 

ANTISPUMANȚI 

KEMFOAM X este un aditiv chimic destinat 

eliminării sau reducerii fenomenului de spumare 

în mediile în care este utilizat. Fenomenele de 

spumare creează probleme ce pot varia de la 

înregistrări incorecte ale aparaturii de masură 

și control până la producerea unei amestecări 

incomplete a reactanților în reactoarele chimice și 

la antrenarea produselor în spumă, toate acestea 

conducând de cele mai multe ori la pierderi în 

producție; prezența spumei în efluenții deversați 

poate provoca nemulțumirea populației și a 

autorităților locale, chiar dacă acea spumă poate 

fi inofensivă pentru sănătatea populației și pentru 

starea mediului înconjurător. 

CORECȚIE PH / DEZINFECȚIE 

• acid sulfuric tehnic (H2SO4 – min. 96%) 

• hipoclorit de sodiu (NaClO – min. 12,5%) 

• acid clorhidric (HCl – min. 32%) 

• hidroxid de sodiu solid / lichid 

• clor gazos 

POLIMERI 

KEMCRISTAL este unic distribuitor în România al 

produselor KEMIRA Oyj în care intră o gamă variată 

de polimeri și antispumanți. Polimerii KEMCRISTAL 

sunt sub formă de pudră sau emulsie. Floculanții 

pot fi anionici, non ionici sau cationci. Agenții 

48 ediția 7 – 2017


Managementul apelor uzate în industria alimentară 

Angajamentul nostru pentru igienă şi siguranţă alimentară ne face să ne asumăm toate 

etapele unui proiect de la faza de proiectare până la instalare şi mentenanţă în faza de 

operare. Pentru a fi mai aproape de industria alimentară lucrăm alături de experţii din 

industrie pentru a le pune în practică solicitările. 

Peste 60 de ani de experiență în managementul 

efiecient al apelor uzate din industria alimentară 

pun ACO pe lista liderilor mondiali în domeniu. 

Fiecare sistem este proiectat şi produs pentru 

a rezista timp îndelungat la costuri de operare 

reduse şila performanțe maxime de igienă care 

să asigure siguranța oamenilor şi alimentelor. 

www.aco.ro 

www.hygienefirst.com/ro 

ACO. The future of drainage. 

49


PRIMA 

SUPRAFAȚĂ 

METALICĂ 

ANTIBACTERIANĂ 

PENTRU INDUSTRIA 

LAPTELUI 

O ECHIPĂ EUROPEANĂ DE CERCETĂTORI, 

CONDUSĂ DE UNIVERSITATEA DIN PARMA, 

DEZVOLTĂ CEEA CE EI SUSȚIN A FI PRIMA 

SUPRAFAȚĂ METALICĂ ANTIBACTERIANĂ DIN 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI A BĂUTURILOR, CE 

RESPINGE FLUIDELE. 

Folosind tehnologia laser, 

TresClean va produce 

componente care sunt sensibile la 

contaminarea bacteriană, firma 

planificând a scoate pe piață astfel de 

suprafețe în cel mult doi ani. 

Cuve de lapte 

Noul tip de suprafețe metalice va 

fi testat inițial la realizarea cuvelor 

de lapte, înainte de a trece și 

la alte aplicații pentru sectorul 

alimentar. Profesorul Luca Romoli, 

coordonatorul de proiect la 

TresClean, a declarat că proiectul a 

primit finanțare de 3,3 milioane de 

euro din partea Comisiei Europene 

în cadrul programelor H2020 

Industrial Leadership și Photonics 

Public Private Partnership Support. 

„Noi ne concentrăm inițial asupra 

componentelor utilajelor pentru 

industria alimentară pentru a 

avea un impact semnificativ 

asupra productivității”, a spus el. 

„Recipienții din fabricile de lapte 

trebuie curățați la fiecare șase 

până la opt ore pentru a evita 

creșterea exponențială a numărului 

bacteriilor. Acest lucru împiedică 

utilizarea și afectează producția.” 

Romoli a adăugat că echipa a 

„împrumutat” ideea de la plantele 

de lotus, ale căror frunze resping 

fluidele, și au decis să replice această 

Luca Romoli 

coordonatorul 

de proiect la 

TresClean 

proprietate în crearea structurilor 

metalice, unde prin reducerea 

„umectabilității” se poate forma o 

barieră împotriva bacteriilor. El a 

spus că TresClean creează lasere 

cu impulsuri ultrascurte pentru a 

crea o „topografie de suprafață” 

a foilor de metal pentru a duplica 

suprafața frunzei de lotus și a preveni 

aderența lichidului. Topografia foilor 

metalice poate capta buzunare 

miniaturale de aer care minimizează 

zona de contact dintre suprafață și 

lichide. „Frunzele de lotus se mențin 

curate datorită texturii specifice a 

suprafeței care permite ca apa să 

rămână sub forma unor picături 

sferice, împiedicând răspândirea lor”, 

a spus Romoli. În aceste condiții, 

bacteriile nu au șansa de a rămâne 

pe suprafață, deoarece contactul cu 

suprafața metalică și cu lichidul este 

redus semnificativ. În acest fel, prin 

tehnologia laser este posibilă crearea 

unei topografii antibacteriene pe 

suprafețe metalice fără adăugarea de 

substanțe chimice. 

Mai puțin timp pentru 

sterilizarea echipamentelor 

Noul proces de sterilizare 

va face ca producătorii să 

fie nevoiți să consume mai 

puțin timp pentru curățarea și 

sterilizarea echipamentelor. În 

afara Universității din Parma, 

echipa din spatele proiectului 

TresClean (texturarea cu 

laser de înaltă performanță a 

suprafețelor autocurățătoare și 

antibacteriene) include compania 

italiană Schio (Vicenza) Ecor 

Research, Universitaet Stuttgart, 

Centrul Tehnologic Alphanov 

(Franța), Raylase (Germania), BSH 

Electrodomesticos Espana (Spania) 

și Kite Innovation (Regatul Unit). 

În cadrul studiilor, suprafețele 

metalice vor fi supuse unui proces 

de marcare cu laser, utilizând 

dispozitive optice pentru uz 

industrial uzual: lasere cu impulsuri 

ultrascurte, dar cu putere medie 

spre ridicată în combinație cu 

capete de scanare de înaltă 

performanță. 

TresClean poate realiza marcarea 

suprafeței din oțel inoxidabil de 500 

cm2 în mai puțin de 30 de minute. 

„În comparație cu tehnologia 

existentă la începutul anului 2015, 

în care metodele de producție 

au putut obține aceste structuri 

specifice la o rată de 0,6 mm2, 

TresClean, în aceeași perioadă de 

timp, realizează 1.000 de cm2, ceea 

ce face ca această tehnologie să 

fie de 156 de ori mai rapidă decât 

înainte”, a adăugat Romoli. Ecor 

Research a contribuit la proiect 

prin expertiza sa în caracterizarea 

și funcționalizarea suprafețelor și 

prin testarea funcțională, pentru a 

analiza proprietățile suprafețelor 

tratate. 

Sursa: www.foodqualitynews.com/Industry-news/First-ever-antibacterial-metal-surfaces-to-be-trialed-in-dairy 

50 ediția 7 – 2017


O NOUĂ SOLUȚIE DE AMBALARE ELIMINĂ 

SURSA ALERGIILOR CAUZATĂ DE SULFURI 

Compania indiană UFLEX este 

specializată în soluții flexibile de 

ambalare. Firma a lucrat cu mai 

multe lanțuri mari de distribuție pe 

piețele din America de Nord și 

Europa. Una dintre realizările 

recente ale UFLEX în segmentul de 

ambalare a produselor proaspete a 

fost încercarea de succes de lansare 

a liniei Flexfresh pentru ambalarea 

afinelor. 

De fapt, unul dintre punctele 

esențiale pentru serviciile UFLEX 

în 2016 a fost utilizarea foliilor 

Flexfresh. Acesta este un tip de 

material de ambalaj biodegradabil, 

care are un efect pozitiv asupra 

amprentei de mediu a lanțului de 

aprovizionare. Utilizarea peliculelor 

Flexfresh reduce de asemenea 

semnificativ cantitatea de umiditate, 

ceea ce reduce și pierderea de 

greutate în timpul transportului. 

Printre categoriile de produse care 

vor putea beneficia de calitățile 

noului ambalaj sunt afinele și florile. 

Uflex și Perfotec au obținut un 

termen de valabilitate de șapte 

săptămâni pentru afinele din 

Chile și un alt beneficiu major ale 

acestui studiu a fost eliminarea 

reziduurilor de sulf, despre care 

se știe că provoacă reacții alergice 

la unii consumatori. Florile, de 

asemenea, au fost expediate din 

Kenya și Ecuador în Marea Britanie 

și respectiv în SUA, cu o perioadă 

de valabilitate de 30 de zile stabilită 

pentru diferite soiuri. 

„Folosirea «pernuțelor» de sulf 

pentru protejarea produselor 

proaspete a avut ca scop 

suprimarea formării ciupercii 

Botrytis”, spune Siva Shankaran, 

vicepreședinte al companiei UFLEX. 

Totuși, acestea au cauzat adesea 

iritații consumatorilor finali alergici 

la sulf. Prin urmare, le-am eliminat 

prin utilizarea unor cantități mai 

mari de dioxid de carbon la 

produse precum strugurii și afinele. 

Am lucrat cu marile lanțuri de 

magazine pentru a testa această 

nouă soluție de ambalare.” 

UFLEX și-a extins vânzările și 

echipele tehnice pentru Flexfresh 

în Europa, America de Nord și 

America de Sud. Noi distribuitori 

sunt recrutați pe principalele 

piețe din Europa, America, dar și 

din Asia, pentru a spori vânzările 

locale și a oferi asistență asociată 

acestora. Compania a investit, 

de asemenea, în capacități 

suplimentare pentru a-și extinde 

gama de produse în categoria 

florilor. Cu această investiție, UFLEX 

intenționează să ofere pungi de 

toate dimensiunile pentru export. 

„Tot mai multe țări trec de la 

transportul aerian la transportul 

maritim. În acest an, companiile din 

Ecuador vor începe să transporte 

flori pe mare pe piețe îndepărtate 

precum Rusia sau Australia. Aceste 

companii vor folosi soluțiile noastre 

în exporturile lor”, explică Siva 

Shankaran. 

„Lucrăm la un proces de dezvoltare 

a ambalajelor”, explică Shankaran. 

Părțile critice ale acestui proces 

includ înțelegerea cerințelor 

esențiale ale produsului care 

urmează să fie ambalat: în ce 

condiții funcționează cel mai 

bine produsul? Care sunt tipurile 

de ambianță sau medii prin 

care trebuie să treacă mărfurile 

ambalate? Care este termenul de 

valabilitate așteptat? Care sunt 

piedicile legate de un termen de 

valabilitate extins și cum putem 

rezolva această problemă? Inginerii 

noștri caută în mod constant 

modalități de combatere a 

reducerii greutății și de păstrare a 

prospețimii.” 

UFLEX a fost fondată în 1985 și 

s-a transformat într-un lider de 

piață în domeniul ambalajelor. 

„TOT MAI MULTE ȚĂRI TREC DE 

LA TRANSPORTUL AERIAN LA 

TRANSPORTUL MARITIM. ÎN 

ACEST AN, COMPANIILE DIN 

ECUADOR VOR ÎNCEPE SĂ 

TRANSPORTE FLORI PE MARE PE 

PIEȚE ÎNDEPĂRTATE PRECUM 

RUSIA SAU AUSTRALIA. ACESTE 

COMPANII VOR FOLOSI 

SOLUȚIILE NOASTRE ÎN 

EXPORTURILE LOR.” 

Compania are facilități în Polonia, 

SUA, India, Mexic, Egipt și Emiratele 

Arabe Unite. În 2017, în ceea ce 

privește ambalajul pentru produse 

proaspete, UFLEX va continua 

să lucreze la o folie de înaltă 

claritate pentru retail, care, potrivit 

lui Shankaran, ar putea ajunge 

pe piață anul acesta. „Inginerii 

noștri au lucrat mai mult de un 

an la rețeta de fabricație pentru 

această soluție. Se va schimba 

modul în care ambalajele folosite 

în vânzarea cu amănuntul sunt 

comercializate astăzi. Acest 

lucru va aduce, de asemenea, 

economii substanțiale întregului 

lanț valoric, deoarece folia ar 

putea fi compostabilă. Aceasta, la 

rândul său, va oferi întregului lanț 

de aprovizionare avantaje majore 

pentru îmbunătățirea durabilității și 

reducerea amprentei de carbon “, 

spune Siva Shankaran. 

Sursa: http://www.freshplaza.com/article/172598/India-Newpackaging-solution-eliminates-allergy-causing-sulphur-pads 

51


BACTERIILE SUROGATE 

USCATE AR PUTEA 

AJUTA LA VALIDAREA 

PROCESELOR PENTRU 

CONFORMITATEA CU 

CERINȚELE FSMA 

Noile bacterii surogate uscate 

pot fi adăugate pentru a testa o 

mulțime de materiale pentru a 

valida etapele de eliminare a 

acestora. Surogatele imită 

proprietățile bacteriilor dăunătoare, 

cum ar fi salmonela, și pot verifica 

dacă procesele care consumă 

multe resurse, cum ar fi sterilizarea 

cu abur a materiilor prime vegetale, 

sunt cu adevărat eficiente. 

Beneficiile bacteriilor surogate 

De fapt, introducerea salmonelei 

sau a altei bacterii dăunătoare în 

echipamentele de procesare pentru 

a vă asigura că aceste bacterii 

sunt de fapt distruse în timpul 

operațiunilor de sterilizare trebuie 

desigur evitată. În trecut, au existat 

metode de validare ce utilizau 

machete la nivel de banc de probă 

sau echipamente / linii de producție 

similare, care să ofere garanții că 

procesul pe scară largă are efectul 

dorit (și, bineînțeles, metoda testării 

loturilor pentru contaminare după 

etapa de producție și înainte de 

comercializare). „Dar standardul 

de aur, a declarat Jena Roberts, 

„TREBUIE SĂ FIM 

CAPABILI SĂ AFIȘĂM O 

REDUCERE A 

CANTITĂȚII DE 

MICROORGANISME DE 

100.000 DE ORI.” 

O NOUĂ TEHNICĂ DE VALIDARE CARE UTILIZEAZĂ BACTERII SUROGATE USCATE, CARE 

AR PUTEA AJUTA COMPANIILE SĂ SE CONFORMEZE NOILOR CERINȚE FSMA, A FOST 

DEZVOLTATĂ DE COMPANIA FRANCEZĂ NOVOLYZE. 

Jena Roberts 

vicepreședinte 

de dezvoltare 

a afacerilor la 

Novolyze 

vicepreședinte de dezvoltare a 

afacerilor la Novolyze din SUA, este 

de a valida procesul de curățare 

chiar pe echipamentele reale, din 

cadrul liniei de producție. Validarea 

în cadrul instalației este standardul 

de aur. Ați validat procesul cu 

oamenii dumneavoastră pe 

echipamentul dumneavoastră. 

Trebuie să poți spune o poveste 

foarte bună dacă nu faci o validare 

în fabrică”, a declarat Roberts 

pentru NutraIngredients-SUA. 

„Novolyze, care are sediul central 

în Dijon, Franța, și un birou în 

SUA, în Cambridge, MA, lucrează 

la punerea la punct a tehnicii 

care utilizează bacteriile surogate 

uscate de aproximativ cinci ani”, 

a declarat directorul executiv 

Karim-Franck Khinouche. Produsul 

nou poate fi utilizat și în validarea 

unor procese de curățare pentru 

aplicații uscate, cum ar fi plantele 

uscate și ingredientele alimentare, 

fapt care până acum era mai dificil 

pentru culturile care necesitau un 

mediu umed. „Este necesar să ne 

asigurăm că introducem suficiente 

bacterii pentru a oferi o corectă 

validare a procesului”, a spus 

Khinouche. „Trebuie să fim capabili 

să afișăm o reducere a cantității de 

microorganisme de 100.000 de ori.” 

„Metoda oferă nu numai o 

mai bună garanție a eliminării 

microorganismelor, dar, de 

asemenea, este mai simplu a se 

realiza direct în fabrică. Procedura 

de validare în sine poate deveni 

complicată și bacteriile surogat 

sunt un instrument care reduce din 

această complexitate. Activitatea 

noastră s-a concentrat în primul 

rând pe alimente cu conținut 

scăzut de apă și am făcut o 

mulțime de lucruri în special cu 

condimentele”, a declarat Roberts. 

Ea a mai spus că simplitatea și 

robustețea procesului ar putea fi 

un avantaj atunci când vine vorba 

de certificarea furnizorilor străini, 

aspect care a devenit din ce în ce 

mai important, având în vedere 

legislația privind modernizarea 

siguranței alimentului (FSMA – 

Food Safety Modernization Act). 

Sursa: www.nutraingredients-usa.com/Suppliers2/Dried-surrogate-bacteria-could-helpwith-process-validation-FSMA-compliance 

52 ediția 7 – 2017

WESSLING ROMÂNIA 

O COMPANIE RECUNOSCUTA PRIN CALITATEA SERVICIILOR 

Suntem o companie română cu capital majoritar german membră a grupului german WESSLING recunoscut în Europa prin 

calitatea serviciilor de analize chimice, fizice și microbiologice precum și de consultanță în domeniile protecției mediului și a 

siguranței alimentare. Grupul WESSLING are o vechime de peste 30 de ani în Europa având peste 1200 de specialiști și o cifra 

de afaceri de peste 85 milioane EURO. 

În Romania WESSLING este prezent cu sediul principal în Târgu Mureș din 

2003 unde funcționează Divizia Protecția Mediului. 

WESSLING este prezenta începând cu 2007 și în București unde 

funcționează Divizia Consultanță în domeniul protecției mediului și 

începând cu 2013 și cu Divizia Siguranță Alimentară unde funcționează 

Laboratorul Siguranță Alimentară. WESSLING Romania are o echipa de 

peste 60 de specialiști care produc o cifră de afaceri de peste 1 milion de 

EURO. 

Cum a fost anul 2016, pentru WESSLING? 

2016 a fost anul continuării eforturilor de poziționare în piață pentru 

Laboratorul Siguranță Alimentara, iar pentru Laboratorul Protecția 

Mediului a fost un an cu noi provocări apărute în piață, provocări care ne 

obliga la o regândire a strategiei. Dat fiind faptul ca operam trei linii de 

business în doua piețe diferite încercăm sa găsim soluții de optimizare 

a costurilor cu mai buna prezenta în teritoriu a echipei de vânzări. In 

2016 am continuat ascensiunea mărind cifra de afaceri cu 8,7 %. Am 

continuat programele de dezvoltare și cel de îmbunătățire a serviciilor 

atingând țintele propuse în aceste planuri. In piața serviciilor de analize 

atât de protecția mediului cât și de siguranță alimentară rolul și exigențele 

autorităților sunt hotărâtoare în evoluția acesteia. Din păcate nu putem 

afirma ca rolul și exigentele autorităților sunt exercitate corect și la timp astfel 

ca evoluția pieței sa fie către direcția corectă. Acest mod de evoluție a pieței 

influențează și dezvoltarea laboratoarelor jucătoare în piață deci și a noastră. 

Aveți noutăți privitoare la dotări, la echipamente? 

Continuăm să mărim capacitatea de lucru menținând în continuare eforturile 

pentru nivelul ridicat al calității serviciilor. Aceasta înseamnă o echipa mărită 

de specialiști, echipamente mai multe dar și o mai buna organizare a fluxului 

de activitate pentru ca o capacitate mărită de lucru al probelor aduce 

necesitatea unor resurse suplimentare de recoltare, transport și procesare a 

probelor și firește a rezultatelor. In cadrul Laboratorului Siguranță Alimentară 

am implementat și am acreditat o metoda nouă rapidă de determinare 

screening pentru Salmonella spp folosind un echipament de analiza 

automatizat ce oferă posibilitatea furnizării unui rezultat (pozitiv/negativ) în 

puțin peste 24 de ore. Ne așteptăm ca această metodă să fie foarte solicitată 

deoarece aduce avantaje comerciale clienților reducând substanțial timpul 

de așteptare a rezultatelor analizelor. Metoda este foarte solicitată în alte țări 

unde se aplică. Lucrăm intens pentru a oferi în regim acreditat determinarea 

rapidă și pentru alți indicatori cum ar fi Listeria monocytogenes. Laboratorul 

Protecția Mediului a reușit în 2016 finalizarea procesului de acreditare pentru 

determinarea de asigurare a calității Sistemelor Automate de Monitorizare 

a Emisiilor conform SR EN 14181/2015, procedurile QAL 2 și AST după o 

perioadă de timp cerută de RENAR. Fiind o procedură laborioasă prețul 

acestui serviciu este relativ ridicat ceea ce face ca agenții economici ce au 

obligația de a efectua această determinare să caute diferite motive de a 

evita sau amâna executarea ei. Aici intervine rolul autorităților care trebuie 

să dea dovadă de fermitate în aplicarea legilor. Suntem pro activi și astfel 

suntem pionieri în piață cu unele servicii. Am investit în dezvoltarea cu 

tehnologie IT a laboratorului. Astfel am achiziționat un software de tipul LIMS 

(Laboratory Information Management System) prin care ținem sub control 

toata activitatea laboratorului de la intrarea probelor trecând prin procesul 

de execuție a analizelor și eliberarea rezultatelor și până la eliberarea 

devizului în baza căruia se întocmește factura. Cu alte cuvinte toata 

activitatea laboratorului devine trasabilă și verificabilă din toate punctele 

de vedere – acreditare, fiscalitate etc. Dorim sa introducem sub acreditare 

și acest software. Din nou din informațiile noastre suntem primul laborator 

independent și privat din Romania care face acest pas spre modernizare și 

aliniere cu standardele europene pentru funcționarea laboratoarelor. Dar 

sunt sceptic ca laboratoarele private din Romania doresc sa facă acești pași 

pentru ca fluxul de producție la majoritatea dintre ele nu este compatibil 

cu transparența și trasabilitatea. Am început anul trecut și lucrăm încă la 

implementarea unor soluții informatice de îmbunătățire a comunicării cu clientul 

și anume de a oferii accesul mai rapid și continuu al clientului la rezultatele 

analizelor și la înregistrările aferente relației comerciale cu WESSLING. 

Ce ne puteți spune despre echipa WESSLING România? 

Echipa WESSLING este împărțită între trei linii de business / specializări - 

localizate în două puncte de lucru – Tîrgu Mureș: Laboratorul Protecția 

Mediului și București: Consultanță Protecția Mediului și Laborator 

Siguranță Alimentară. În fiecare locație avem câte o echipă foarte bine 

pregătită și dornică de a învăța în fiecare zi lucruri noi pe plan profesional 

dar și social. Echipa WESSLING este cel mai prețuit capital al firmei pentru 

ca oricât de performante sunt echipamentele dacă echipa nu este una 

responsabilă și performantă profesional totul este în zadar. 

In concluzie echipa WESSLING este cea mai bună tocmai pentru ca a 

înțeles ca în fiecare zi și din orice experiență trebuie sa înveți ceva care 

să-ți folosească pentru viitor. Este unul din principiile grupului WESSLING 

– suntem o companie care învață (learning company). 

Ce reglementări, măsuri legislative credeți că ar trebui introduse 

pentru ca activitatea din domeniul protecției mediului și 

a siguranței alimentare să poată fi mai bine controlată, 

gestionată? 

Consider că legile existente sunt corecte și suficiente pentru a reglementa 

economia de piață deoarece este o legislație transpusă din cea 

europeană. Problema la noi în Romania este ca legile nu se respectă. 

Sunt făcute doar pentru a trece de bariera intrării în UE și nu ca sa fie 

respectate. Ne plângem ca societatea noastră este cu zeci de ani în 

urma celei occidentale dar nu înțelegem ca tocmai respectarea legilor 

„importate” din occident este cheia bunăstării comune a acestei societăți. 

Când vom înțelege că respectarea legilor ne aduce bunăstarea noastră și 

bunăstarea copiilor noștri în societatea pe care o lăsăm moștenire lor. Din 

păcate mulți dintre copiii noștri au înțeles mai repede și mai bine acest 

lucru însă nu ne consideră demni de încredere ca ne vom îndrepta și ca 

urmare pleacă acolo unde legea se respectă lăsându-ne pe noi sa ne 

trezim singuri. 

Ioan Haşegan 

Director General WESSLING Romania 

53


CUM PUTEM REDUCE 

PREZENȚA BACTERIILOR ÎN 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ? 

Problemele cauzate de 

contaminarea microbiană a 

alimentelor tind să fie 

costisitoare, în special dacă 

acestea au ca rezultat rechemarea 

produselor. Ca rezultat al dezvoltării 

și aplicării tehnologiilor de 

conservare din ce în ce mai 

prietenoase cu organismele vii (mai 

puțin nocive pentru mediu și 

consumul uman), alimentele 

procesate devin mai sensibile la 

contaminarea microbiană, 

necesitând un control mai strict al 

procesului de fabricație. O 

modalitate de a realiza acest 

control suplimentar este de a 

„construi” modalitățile și procedurile 

de igienizare a echipamentului 

utilizat încă de la începutul utilizării 

lui în procesul de producție. 

Standardele stricte de igienă sunt 

esențiale în industria alimentară 

și a băuturilor pentru a putea fi 

siguri că produsele acestora sunt 

potrivite consumului uman. Cele 

mai des întâlnite riscuri în domeniul 

igienei procesării alimentelor sunt 

microorganismele (bacterii, virusuri, 

paraziți, mucegaiuri), reziduurile 

chimice (de la agenți de curățare și 

dezinfectare) și corpurile străine. 

Majoritatea microorganismelor se 

dezvoltă la temperaturi cuprinse 

între 5°C și 63°C, interval considerat, 

în mod obișnuit, ca fiind „zona 

periculoasă”, cu un optim de 

temperatură în jurul a 37°C. Doar 

temperaturi de peste 70°C menținute 

mai mult de două minute vor omorî 

bacteriile, ceea ce înseamnă că în 

procesul de curățare și dezinfectare 

sunt necesare temperaturi ridicate 

care să garanteze distrugerea 

microorganismelor de pe suprafețe. 

Microorganismele care provoacă 

boli astăzi nu sunt aceleași 

microorganisme cu cele de acum 

zeci de ani, deoarece numărul de 

agenți patogeni a crescut de-a lungul 

anilor. Bacterii cum ar fi Salmonella, 

Staphylococcus aureus, care 

cauzează infecții, și Bacillus cereus, 

care provoacă intoxicații alimentare, 

au fost comune și înainte de anii ʼ60. 

În anii ʼ70, au existat o mulțime de 

viruși care au fost contagioși prin aer, 

dar au devenit, de asemenea, din 

ce în ce mai obișnuiți în produsele 

alimentare. Campylobacter, care 

provoacă diaree, și Yersinia, care 

cauzează simptome asemănătoare 

gripei, au fost de asemenea comune. 

În anii ʼ80 și ʼ90, a existat o creștere 

a Listeria monocytogenes, care 

cauzează infecția cu Listerioza. 

Bacteria a avut un impact 

semnificativ asupra designului 

igienic în ultimii ani, deoarece 

creează un biofilm pe suprafața 

echipamentului, de care se scapă 

foarte greu. În anii anteriori, toate 

infecțiile au provenit de la animale 

și produse de origine animală. 

Astăzi, este obișnuit să se producă 

infecții cum ar fi Salmonella, bacterii 

intestinale, hepatita A și diareea 

atunci când se mănâncă, de 

exemplu, legume cu frunze, fructe 

de pădure și, uneori, chiar din apă 

potabilă.“ 

O igienă corectă ar trebui să 

împiedice produsele să fie 

infestate cu microbi, să conțină 

toxine de origine microbiană și 

să conțină reziduuri de substanțe 

chimice utilizate pentru curățare 

și dezinfecție. În plus, instalația 

de igienă ar trebui să împiedice 

contaminarea alimentelor cu alte 

substanțe nealimentare, cum ar 

fi lubrifianți, lichide de răcire și 

fluide antimicrobiene, precum 

și existența corpurilor străine, 

cum ar fi bucăți de metal, plastic, 

materiale de ambalare ori chiar 

insecte sau părți ale acestora. 

Acest lucru poate părea o sarcină 

complexă, dar continua activitate 

a organizațiilor internaționale de 

stabilire a standardelor a permis ca 

informații specifice și funcționale 

asupra acestui subiect să fie 

acum disponibile pentru industria 

alimentară. 

Criteriile și cerințele 

de proiectare igienică 

Există mai multe aspecte 

legate de proiectarea igienei în 

echipamente care ar trebui să 

fie luate în considerare de către 

procesatorul de alimente înainte 

de introducerea echipamentului în 

procesul de producție. În general, 

materialele din care sunt realizate 

54 ediția 7 – 2017


utilajele și care pot intra în contact 

cu alimentele nu ar trebui să fie 

capabile să producă un compus 

alimentar toxic. Echipamentele 

trebuie proiectate astfel încât 

să poată fi autodrenate pentru 

a permite îndepărtarea tuturor 

reziduurilor de produse și substanțe 

chimice. Pentru a fi curățate fără 

dificultate, suprafețele trebuie să 

fie netede și fără crăpături, colțuri 

ascuțite, proeminențe și zone de 

umbră. Atunci când suprafețele nu 

sunt curate, microorganismele pot 

fi protejate împotriva distrugerii prin 

căldură sau substanțe chimice. 

Criteriile și cerințele de bază 

pentru o varietate de caracteristici 

ale echipamentului de realizare 

a igienei oferă o imagine de 

ansamblu fundamentală a 

domeniilor care pot fi abordate de 

producătorii de alimente. 

Materiale de construcție. 

Materialele utilizate pentru 

construirea unei instalații de 

prelucrare a produselor alimentare 

trebuie să îndeplinească anumite 

cerințe specifice. Produsele care 

intră în contact cu produsul trebuie 

să fie inerte la produsul alimentar 

pe care-l prelucrează în condiții de 

funcționare, precum și la detergenți 

și substanțe chimice antimicrobiene 

(dezinfectanți) în condiții de 

utilizare. Ele trebuie să fie rezistente la 

coroziune și stabile mecanic, astfel încât 

finisajul original al suprafeței să nu fie 

afectat în toate condițiile de utilizare. 

În plus, materialele fără contact 

trebuie să fie stabile din punct de 

vedere mecanic, finisate cu ușurință și 

ușor de curățat. Materialelor plastice 

și elastomerilor care îmbracă diferite 

părți ale utilajului nu ar trebui să li 

se permită să intre în contact cu 

produsul alimentar. 

Rugozitatea suprafeței. Suprafața 

de contact a produsului trebuie 

să fie suficient de netedă pentru a 

fi ușor de curățat. Grosimea (sau 

netezimea) unei suprafețe este de 

obicei exprimată în μm. În general, 

timpul de curățare necesar crește 

odată cu rugozitatea suprafeței. 

Organizația sanitară americană 

3-A și EHEDG specifică faptul că 

suprafețele de contact cu alimente 

au o rugozitate maximă de 0,8 μm. 

Pentru a atinge această calitate 

a suprafeței, poate fi necesară 

șlefuirea sau alte tratamente de 

suprafață. Foile de oțel inoxidabil, 

laminate la rece, utilizate pentru 

recipienți și pentru conducte, au de 

obicei o valoare între 0,2 și 0,5 μm 

și, prin urmare, nu este nevoie de 

un tratament suplimentar. Conform 

EHEDG, pot fi acceptabile suprafețe 

mai rugoase dacă testele au 

demonstrat că se obține curățarea 

necesară. Suprafețele poroase sunt 

de obicei inacceptabile. Pentru a fi 

curățate fără dificultate, suprafețele 

trebuie să fie nu numai netede, dar 

și fără crăpături, colțuri ascuțite, 

proeminențe și zone de umbră. 

Acest lucru se aplică nu numai în 

cazul în care echipamentul este 

nou, ci și în timpul întregii durate 

de funcționare. 

Crăpături. Crăpăturile nu pot fi 

curățate și, ca atare, vor păstra 

reziduurile produsului care ar putea 

proteja eficient microorganismele 

împotriva inactivării. În unele 

cazuri, fisurile sunt inevitabile. 

Acest lucru se poate întâmpla 

în cazul rulmenților din lagăre 

care trebuie să fie în contact cu 

produsul; de exemplu, rulmenții de 

fund ai agitatoarelor cu acționare 

superioară sau rulmenții din 

schimbătoarele de căldură. Trebuie 

să se țină seama de prezența 

rulmenților din lagăre atunci când 

se elaborează procedurile pentru 

curățare și dezinfecție. Aceste 

proceduri pot necesita instrucțiuni 

atât pentru dezasamblarea parțială 

sau totală a echipamentului, cât 

și pentru creșterea timpului de 

curățare. 

În majoritatea >> cazurilor, crăpăturile 

55


sunt rezultatul unor alegeri 

incorecte la proiectarea (sau 

selectarea) echipamentelor. 

Atunci când componentele 

echipamentului trebuie montate 

împreună, contactele metal-metal 

(altele decât cele de sudură) trebuie 

evitate deoarece crestăturile sau 

micile crăpături se pot transforma 

în crăpături foarte adânci. 

Elastomerii trebuie utilizați între 

componentele metalice, dar nu 

sub formă de inele în canelurile 

standard în formă de O, deoarece 

și acestea vor crea crăpături. 

Materialul elastomer trebuie 

montat astfel încât etanșarea 

să fie spre partea produsului și 

să fie împiedicată comprimarea 

excesivă pentru a evita distrugerea 

elastomerului. Acest lucru se 

poate realiza prin includerea unor 

caracteristici de proiectare care 

aliniază suprafețele diferitelor părți 

și asigură o oprire metalică. 

Șuruburi filetate. Folosirea filetelor 

șuruburilor și a șuruburilor în zona 

produsului trebuie evitată. În cazul 

inevitabil al prezenței acestora, 

crăpăturile apărute ar trebui 

imediat sigilate. 

Colțuri ascuțite. Colțurile ascuțite 

din zona produsului trebuie evitate. 

Excepțiile sunt permise în cazul în 

care colțul ascuțit este continuu 

curățat, cum ar fi la camele 

pompelor. Sudurile nu trebuie 

făcute în colțuri, ci pe suprafețe 

plate și trebuie să fie netede. 

Zonele (punctele) moarte. 

Aceste zone sunt dificil de curățat 

și, prin urmare, ar trebui evitate. 

Dacă prezența lor este inevitabilă, 

atunci trebuie luate în considerare 

la elaborarea procedurilor de 

curățare. Astfel de zone tipice, 

de exemplu, pot fi găsite la baza 

pieselor T din conducte, care 

sunt utilizate pentru montarea 

senzorilor, cum ar fi manometrele. 

Drenabilitatea echipamentelor 

și liniilor de proces. Pentru a 

face posibilă eliminarea tuturor 

substanțelor chimice ce provin 

de la echipamentele liniei de 

producție, aceasta trebuie 

proiectată astfel încât respectivele 

substanțe să se poată autodrena. 

Astfel, suprafețele și conductele nu 

trebuie să fie complet orizontale, 

ci să li se asigure pante minime 

către punctele de scurgere. Nu 

trebuie să existe margini care să 

împiedice scurgerea. În cazul în 

care nu este posibilă construirea 

de echipamente în așa fel 

încât să fie posibilă o scurgere 

adecvată, procedurile trebuie să fie 

proiectate astfel încât reziduurile 

lichidelor de curățare și dezinfecție 

să poată fi îndepărtate în alt 

mod. Metoda utilizată trebuie 

să fie bine documentată și cu 

instrucțiuni clare. Drenarea este, 

de asemenea, importantă, chiar și 

în cazurile în care nu se utilizează 

substanțe chimice, deoarece 

multe microorganisme pot crește 

cu ușurință în apa reziduală, 

necesitând doar multiplicarea 

cantităților minime de nutrienți. 

Marginile superioare ale 

echipamentelor. Designul 

marginilor superioare ale 

echipamentelor care conțin 

produse trebuie să evite suprafețele 

unde produsul alimentar se 

poate depune și care sunt dificil 

de curățat. Deschiderea marginii 

de sus trebuie să fie rotunjită și 

înclinată pentru scurgere. Dacă 

marginea superioară este sudată 

pe un perete, sudura trebuie să fie 

spălată și lustruită pentru a asigura 

o suprafață netedă. În acest caz, 

marginea trebuie să fie complet 

închisă. Sudura trebuie să fie 

continuă, iar orificiile trebuie să fie 

etanșate prin sudură, garnituri sau 

capace de plastic. 

Capace Mandoor. Capacele 

Mandoor destinate să protejeze 

produsele alimentare pot acumula 

murdăria, care va intra în recipient 

când capacul este deschis. Politica 

de igienizare trebuie să precizeze 

că niciun rezervor nu este deschis 

în timpul producției decât dacă este 

absolut necesar. 

Pasajele și sigiliile arborilor 

CRITERIILE ȘI CERINȚELE DE 

BAZĂ PENTRU O VARIETATE DE 

CARACTERISTICI ALE 

ECHIPAMENTULUI DE 

REALIZARE A IGIENEI OFERĂ O 

IMAGINE DE ANSAMBLU 

FUNDAMENTALĂ A 

DOMENIILOR CARE POT FI 

ABORDATE DE PRODUCĂTORII 

DE ALIMENTE. 

(axelor). Pasajele și sigiliile arborilor 

pot arunca produsul în afara liniei 

de producție. Microorganismele pot 

apoi să se înmulțească în produs. 

În cazul garniturilor dinamice, 

cum ar fi cele pentru supape de 

arbori, pompe și mixere, mișcările 

arborelui vor ajuta la transferul 

produsului în exterior și la transferul 

de microorganisme către produs. 

Acest lucru se aplică arborilor cu 

piston și, într-o mai mică măsură, 

axelor rotative, acestea din urmă 

având întotdeauna o mișcare 

axială. Arborii pot fi sigilați prin 

intermediul unor diafragme flexibile 

sau burdufuri. Pentru a împiedica 

pătrunderea microorganismelor în 

arborii rotativi, ar trebui utilizate 

sigilări duble cu lichide cu barieră 

microbiocidică. Dacă nu sunt 

înlocuite în timp util, astfel de 

bariere ar putea deveni un mediu 

de creștere pentru microorganisme. 

Concluzii. Designul igienic 

al echipamentelor utilizate în 

procesarea alimentelor joacă 

un rol important în controlul 

siguranței microbiologice și al 

calității produselor fabricate. O 

fabrică proiectată în conformitate cu 

cerințele igienice și cu linii de proces 

construite corect, cu echipamente 

igienice care sunt operate și 

întreținute corespunzător, va realiza 

produse alimentare care sunt sigure 

și cu o calitate excelentă din punct de 

vedere microbiologic. 

56 ediția 7 – 2017

HORECA INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȚESĂTURI ALTE INDUSTRII 

Iduna ® 

Cu o experiență de peste 10 ani în acordarea de servicii 

de consultanță privind igiena în industria alimentară și 

nu numai, IDUNA comercializează peste 140 de produse 

ce se pliază pe mai multe tipuri de aplicații. Având 

acoperire națională, compania noastră vă asigură că 

echipele de consultanți vor ajunge în cel mai scurt timp 

la dumneavoastră. 

• ISO 9001 • ISO 14001 • Standard Linia Verde 

• Standard Calitate DANISH • Avize BIO Ministerul Sănătății 

AVANTAJELE UTILIZĂRII PRODUSELOR IDUNA 

• costuri minime cu rezultat garantat, oferindu-vă soluții pentru orice problemă 

• produsele noastre au un impact minim asupra mediului înconjurător 

• asigurăm echipamentul corespunzător și instruirea necesară pentru 

personalul implicat 

• recomandăm produsele compatibile echipamentelor de producție conform 

standardelor în vigoare 

• asigurăm respectarea standardului H.A.C.C.P. pe tot lanțul alimentar 

SERVICII DE CONSULTANȚĂ 

• oferim consiliere gratuită pe toată perioada colaborării 

• stabilim măsurile necesare de igienă, în urma identificării punctelor 

critice pe tot lanțul alimentar 

• întocmim planuri de sanitație și proceduri de lucru conform normelor în 

vigoare 

Posibilitatea contaminării încrucișate din timpul igienizării, 

manipulării și depozitării alimentelor vă obligă să apelați la 

o echipă calificată, eficientă și cu o experiență vastă în 

operațiunile de igienizare din industria alimentară. De aceea, 

puteți apela cu încredere la noi. 

AVANTAJELE EXTERNALIZĂRII 

ECHIPEI DE IGIENIZARE 

• Aveți un control deplin asupra costurilor 

• Vă asigurăm că igienizarea va fi sigură, 

eficientă și productivă 

• Vă oferim servicii pliate pe nevoile 

dumneavoastră, în concordanță cu 

legislația în vigoare 

• Veți reduce investițiile în oameni, nefiind 

necesare traininguri sau achiziționări de 

echipamente și produse 

• La locația dumneavoastră, vom 

implementa propriul sistem de 

igienizare conform specificului activității 

dumneavoastră 

• Putem interveni zilnic în regim de urgență. 

SISTEME DOZARE-SPUMARE 

57 

www.iduna.rowww.idunaigienizare.ro


5 MOTIVE PENTRU CARE SĂ NU 

FOLOSIȚI UN TERMOMETRU IEFTIN 

Un lucru bine cunoscut de 

către profesioniștii din 

sectorul alimentar sau 

cei ce lucrează în catering este 

faptul că termometrul reprezintă 

instrumentul de zi cu zi fără de care 

nu se poate lucra. Fie că este vorba 

de verificarea temperaturii cărnii 

sau a produselor din ouă, folosind 

un termometru este singura 

modalitate eficientă de a asigura 

atât faptul că mâncarea este gătită 

în modul dorit (de exemplu în 

sânge, mediu, bine făcută etc.), cât 

și siguranța acesteia. 

Din punctul de vedere al siguranței 

produselor alimentare, acestea 

trebuie să fie gătite la o anumită 

temperatură pentru a se îndepărta 

orice bacterie dăunătoare. 

Termometrul alimentar este, de 

asemenea, necesar pentru a se 

asigura că mâncarea preparată 

este menținută la temperatura 

corespunzătoare înainte de a fi 

servită. 

Despre siguranța 

alimentară cu Testo 

Testo oferă o gamă largă de 

echipamente pentru siguranța 

alimentelor care vă ajută să 

îndepliniți cerințele HACCP 

și vă asigură că depozitați și 

gătiți mâncarea în c ondiții 

de siguranță. Instrumentele 

noastre includ sisteme de 

monitorizare a temperaturii și 

umidității, înregistratoare de date, 

termometre, testere pentru uleiul 

de gătit, pH-metre și multe altele. 

Din moment ce termometrul alimentar este un instrument foarte 

important la prepararea mâncării, este esențial să vă asigurați că dispuneți 

de un termometru complet funcțional, fiabil și disponibil oricând aveți 

nevoie. Există o serie de factori care diferențiază un termometru de înaltă 

calitate de competitorii săi ieftini având o calitate inferioară. Mai jos vom 

prezenta cele 5 motive pentru care nu ar trebui să fiți tentați de prețul scăzut: 

1. Nu sunt suficient de robuste – modelele ieftine sunt fragile și de multe ori se rup cu 

ușurință, lăsându-vă fără un instrument de măsurare și expunându-vă pe dumneavoastră 

și clienții dumneavoastră la riscuri. 

2. Nu sunt precise – prin utilizarea unui termometru ieftin nu puteți fi sigur de rezultate 

corecte ale măsurărilor; atunci când se utilizează un instrument de măsurare a 

temperaturii, acuratețea este critică. 

3. Greu de utilizat – orice persoană care a folosit un termometru de o calitate inferioară vă 

va putea spune că acestea pot fi dificil de utilizat; de exemplu, citirea informațiilor de pe 

ecran este îngreunată din cauza display-ului de proastă calitate. 

4. Funcționalitate scăzută – termometrele ieftine vă vor oferi doar funcții de bază, în timp 

ce acelea de o calitate superioară pot oferi simultan mai multe funcții de măsurare: senzor 

infraroșu pentru măsurarea temperaturii fără contact, precum și o sondă de penetrare 

pentru măsurări direct în produs. 

5. Mai scump pe termen lung – în cazul în care trebuie să înlocuiți termometrul la fiecare 

câteva luni din cauză că a fost scăpat sau s-a udat, cumpărarea unui termometru impermeabil 

și robust care va fi funcțional de 3-4 ori mai mult timp este o investiție mult mai bună. 

Numai prin utilizarea unui termometru de calitate superioară, cum sunt cele de la 

Testo, se poate garanta atât acuratețea, cât și longevitatea instrumentului. 

Fie că este vorba de măsurări punctuale ale 

valorilor de temperatură sau de monitorizare 

pe termen lung, Testo are instrumentul potrivit! 

Doriți să aflați mai multe despre echipamentele 

pentru siguranța alimentară produse de Testo? 

Vă invităm să vizitați site-ul nostru 

www.testo.ro sau să ne contactați 

la numărul de telefon +40 264 202 170. 

58 ediția 7 – 2017


Coldstore east 

17/02/2015 18/02/2015 19/02/2015 

Data logger 1 (°C) 



Siguranța alimentară poate fi măsurată. 

Verifică valorile critice, asigură calitatea produselor, conformează-te normelor HACCP – 

cu instrumentele de măsură de la Testo. 

Trei motive pentru a folosi echipamentele de măsură de la Testo: 

• Precizie ridicată: cu aparatele de măsură Testo aveți siguranța că valorile măsurate sunt întotdeauna corecte. 

• Ușor de curățat și întreținut: toate termometrele, sondele și înregistratoarele alimentare Testo pot fi curățate sub 

jet de apă, în conformitate cu clasa de protecție IP65. 

• Calitate certificată HACCP: pentru o siguranță sporită a lanțului alimentar. 

www.testo.ro/haccp 

59


Calvatis 

EXISTĂ O PREOCUPARE ÎN CREȘTERE ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI ȘI SUNT DISCUȚII DIN CE ÎN CE MAI 

SERIOASE DESPRE SIGURANȚA ALIMENTULUI ȘI DESPRE PROTECȚIA CONSUMATORULUI. 

În mod particular, în cazurile în care igiena inadecvată în 

fabricile din industria alimentară a declanșat o reacție puternică 

în presă și în societate, misiunea de-a recâștiga încrederea 

consumatorului este una extrem de dificilă. Cu măsurile de 

precauție preventive, această presiune poate fi redusă și riscurile 

pot fi menținute la un nivel controlabil. 

În acest mediu dificil și cu un nivel ridicat de risc pentru 

antreprenori, ne-am asumat misiunea de-a oferi suport 

și consultanță în asigurarea siguranței igienizării linilor de 

producție și eliminarea riscurilor microbiologice înainte ca 

acestea să își producă efectul. 

Pentru personalul implicat în procesul de producție din fabrica 

dumneavoastră, putem acoperi toate aspectele care țin de 

operațiunile de igienizare asigurând cel mai bun raport de 

cost-performanță. Pentru îndeplinirea cerințelor de igienizare 

în fabrică, vă punem la dispoziție proceduri complete și soluții 

adaptate specificului producției dumneavoastră printre care 

amintim: 

• Curățarea și dezinfectarea suprafețelor 

• Curățarea navetelor 

• Igiena personalului 

• Igienizare CIP (Cleaning in Place) 

• Curățare celule de fierbere și afumare 

• Proiectare și instalare „la cheie” pentru echipamentele de 

igienizare și auxiliare 

CALVATIS S.R.L. • Bd Muncii nr. 257, Cluj-Napoca, Cluj • Tel.: +40 264 415 830 • info@calvatis.ro 

În completarea acestor demersuri, vă stăm la dispoziție cu 

departamente specializate și cu expertiză profesională în domeniile: 

• Training și consultanță 

• HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point) 

• IFS (International Food Standard) 

• Laboratoare de microbiologie. 

60 ediția 7 – 2017

SOFTWAREROA 

CINCI NOI CROMOZOMI DE 

DROJDII SINTETICE, CREAȚI 

RECENT, AR PUTEA SEMNALA 

APARIȚIA UNOR ALIMENTE MAI 

NUTRITIVE, CARE SĂ PRODUCĂ 

MAI PUȚINE DEȘEURI ȘI SĂ AIBĂ 

O EFICIENȚĂ ÎMBUNĂTĂȚITĂ A 

PROCESĂRII, CONFORM ECHIPEI 

CARE CONDUCE PROIECTUL. 

PRODUCȚIILE DE DROJDII 

SINTETICE DESCHID CALEA 

PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA 

APLICAȚIILOR DIN INDUSTRIA 

ALIMENTARĂ 

Înlocuirea prin inginerie 

genetică realizată până în prezent 

reprezintă o treime din cei 16 

cromozomi care alcătuiesc 

microorganismul cu o singură 

celulă numit drojdia Baker 

(Saccharomyces cerevisiae). 

Abilitatea de a face astfel de 

modificări genomului este 

semnificativă, având în vedere că 

cercetările privind utilizarea drojdiei 

în biotehnologie poate fi extinsă 

spre o serie de aplicații din sectorul 

alimentar. 

„Versiunile sintetice de cromozomi 

deschid posibilități de îmbunătățire 

a producției de alimente”, consideră 

echipa din spatele proiectului 

de producere a drojdiei sintetice 

(Sc2.0). De exemplu, noi tulpini de 

drojdie Baker ar putea fi dezvoltate 

pentru a răspunde mai bine 

diferitelor cerințe ale proceselor 

industriale de fabricare a pâinii sau 

a berii, producând randamente 

superioare cu deșeuri minime. 

„Cercetarea stabilește etapa de 

finalizare a designului genomului 

sintetic care își dorește să răspundă 

nevoilor nesatisfăcute din medicină 

și industrie”, a spus geneticianul Dr. 

Jef Boeke, director al Institutului 

Langones pentru Sisteme 

Genetice al Universității din New 

York. „Dincolo de orice aplicație, 

cercetările noastre confirmă faptul 

că noile sisteme și informații de 

operare create pot răspunde 

la întrebările de bază despre 

natura mașinăriei genetice prin 

reprogramarea cromozomilor în 

celulele vii.” 

Cromozomi „upgradați” 

Până la sfârșitul acestui an, acest 

consorțiu internațional speră 

să proiecteze și să realizeze 

versiuni sintetice ale tuturor 

celor 16 cromozomi. Cercetările 

suplimentare au relevat, de 

asemenea, structurile 3D ale 

cromozomilor sintetici în nucleul 

celular. „În ceea ce privește 

progresele recente, aș sugera că 

proiectul genomului sintetic al 

drojdiilor are un uriaș potențial de 

transformare”, a declarat profesorul 

Paul Freemont, codirector al 

Centrului pentru Biologie și Inovare 

Sintetică din cadrul Colegiului 

Imperial Londra și codirector al 

SynbiCITE din cadrul aceleiași 

instituții. „Drojdia Baker împarte 

aproximativ 26% din genele sale 

cu oamenii. Prin urmare, studierea 

genomului sintetic de drojdie ne 

poate ajuta să înțelegem o parte 

din complexitatea genomului 

uman. Capacitatea de a proiecta, 

sintetiza și asambla astfel de 

cromozomi complecși și a-i face 

să lucreze într-o celulă de drojdie 

vie este o realizare uriașă pentru 

biologia sintetică.” 

Dr. Jef Boeke 

director al 

Institutului 

Langones pentru 

Sisteme Genetice 

al Universității 

din New York 

Genomii umani urmează 

Odată cu apariția unor noi 

aplicații ale drojdiei în domeniul 

biotehnologiei, cercetătorii au 

remarcat capacitatea acesteia de a 

suporta medii diverse care diferă 

față de carcateristicile fermentațiilor 

alimentare tradiționale. Cercetătorii 

au sugerat posibilitățile de izolare 

sau de generare a variantelor 

de drojdie care au performanțe 

mai bune decât tulpinile utilizate 

în prezent. Diferitele strategii de 

selectare și îmbunătățire a tulpinilor 

pentru drojdii includ reproducerea 

și amestecarea genomului pentru a 

genera diversitatea artificială. 

Abordarea adoptată de Sc2.0 

utilizează modificarea genetică 

pentru a modifica trăsături într-un 

mod mai bine orientat, conducând 

la crearea de drojdii industriale 

superioare. Progresul realizat de 

proiectul Sc2.0 este rezultatul a 

patru ani de activitate. În urmă cu 

trei ani, în martie 2014, echipa a 

anunțat că a asamblat cu succes 

primul cromozom sintetic de 

drojdie (cromozomul sintetic 3 sau 

synIII) cuprinzând 272.871 perechi 

de bază care alcătuiesc codul ADN. 

Tehnologiile dezvoltate în Sc2.0 vor 

servi drept bază pentru GP-write, 

o inițiativă înrudită care urmărește 

sinteza seturilor complete de 

cromozomi umani și de plante 

(genomi) în decada următoare. 

Sursa: http://science.sciencemag.org/content/sci/355/6329/1038. 

full.pdf articolul „Bazându-ne pe designul naturii.” Autori: Laura 

Zahn și Guy Riddihough / http://www.foodnavigator.com/ 

Science/Synthetic-yeast-creations-pave-way-for-improved-foodindustry-applications 

61


PROCESUL ARE 

POTENȚIALUL DE A 

PRODUCE 720.000 DE TONE 

DE BIODIESEL ÎN FIECARE 

AN DIN ZAȚUL DE CAFEA 

ZAȚUL DE CAFEA: UN POTENȚIAL 

BIOCOMBUSTIBIL MAI ECOLOGIC 

CERCETĂTORII SPUN CĂ VALOAREA CALORICĂ RIDICATĂ A ZAȚULUI DE CAFEA AR 

PUTEA FI EXPLOATATĂ CU O TEHNOLOGIE MAI EFICIENTĂ PENTRU A SE TRANSFORMA 

ÎNTR-UN BIOCOMBUSTIBIL COMERCIAL COMPETITIV, MAI ECOLOGIC. 

RANDAMENTUL 

MAXIM REALIZAT DE 

TRANSESTERIFICAREA 

IN SITU A FOST DE 

96% 

Scopul unei astfel de abordări 

este acela de a găsi o alternativă 

pentru costul relativ ridicat de 

producere a biodieselului, atât 

financiar, cât și în ceea ce privește 

costul exprimat în resurse de teren 

și apă. Pe de altă parte, zațul de 

cafea (SCG) este văzut ca o 

promițătoare materie primă de 

producere a biodieselului și care în 

prezent are o valoare comercială 

mică sau chiar zero. 

„Metoda noastră reduce cu mult 

timpul și costurile necesare pentru 

a extrage uleiurile utilizate la 

producerea de biocombustibili, 

ceea ce face ca zațul de cafea să 

devină mult mai competitiv, din 

punct de vedere comercial, ca 

sursă de combustibil”, a declarat dr. 

Vesna Najdanovic-Visak, lector la 

Catedra de Inginerie a Universității 

din Lancaster. „O mare cantitate 

de zaț de cafea, care în prezent 

ajunge doar pe fundul gropilor de 

gunoi, ar putea fi folosită acum 

pentru a aduce beneficii ecologice 

semnificative, în raport cu motorina 

ori cu alți combustibili din surse 

fosile.” 

Cu o producție mondială de cafea 

care ajunge la cca. 9,3 miliarde 

de kilograme anual, găsirea unei 

utilizări pentru un produs rezidual a 

reprezentat o țintă pentru industria 

alimentară și a băuturilor în ultimii 

zece ani sau chiar mai mult. 

Alături de valoarea calorică 

mai mare, zațul de cafea 

conține până la 20% lipide și 

material lignocelulozic, ce pot fi 

utilizate pentru producerea de 

bioenergie. Producția de biodiesel 

este deosebit de atractivă în 

lumina necesității presante de 

decarbonizare a combustibililor 

lichizi și a unor surse viabile puține 

de combustibil lichid cu emisii 

reduse de carbon. 

62 ediția 7 – 2017


Deșeuri din industria 

alimentară 

Industria alimentară produce o 

cantitate foarte mare de deșeuri 

bogate în carbohidrați, proteine, 

pectine și elemente bioactive, 

toate putând constitui surse 

posibile de substanțe chimice 

utile și combustibili. Ca cel mai 

mare producător din Europa, 

sectorul alimentar și-a îndreptat 

atenția spre procesarea deșeurilor 

alimentare, în scopul de a obține 

venituri suplimentare și de a reduce 

deșeurile și suprafețele de teren 

asociate acestora. 

În consecință, au fost avute în 

vedere posibilitățile de utilizare a 

altor deșeuri neagricole precum 

uleiul de gătit uzat, deșeuri 

municipale organice și sâmburii de 

măsline. 

Cercetătorii de la Universitatea 

Lancaster și-au definit metoda, 

realizată într-un singur pas, 

cunoscută ca transesterificare in 

situ. Această abordare combină 

extracția uleiurilor din zațul de 

cafea și transformarea acestuia în 

biodiesel. Astfel, se amestecă zaț de 

cafea cu hexan, la o temperatură 

de 60 °C timp de 1-2 ore. În acest 

timp, hexanul se evaporă pentru a 

lăsa în urmă uleiuri. 

Metanolul și un catalizator se 

adaugă apoi pentru a face 

biodiesel și glicerol, subprodus care 

are nevoie de separare. 

Pași spre consolidare 

Echipa condusă de Dr. Najdanovic- 

Visak a combinat procesele 

folosind doar metanol și un 

catalizator și a eliminat total 

necesitatea folosirii hexanului, 

evitând astfel producerea unor 

deșeuri chimice. Mai mult, ei au 

descoperit că timpul optim pentru 

proces a fost de 10 minute pentru 

a obține un randament maxim 

la uleiurile din zațul de cafea, 

ceea ce a reprezentat o reducere 

semnificativă a timpului necesar și a 

costurilor de energie asociate. 

Potrivit echipei, procesul are 

potențialul de a produce 720.000 

de tone de biodiesel în fiecare an 

din zațul de cafea. „Cercetările 

noastre arată că transesterificarea in 

situ pentru producția de biodiesel 

într-un singur pas realizează 

economii de costuri semnificative 

ce ar putea oferi un nou potențial 

industrial pentru recuperarea 

uleiurilor din zațul de cafea.” 

Studiul a arătat că randamentul 

maxim realizat de transesterificarea 

in situ a fost de 96% în următoarele 

condiții de reacție: metanol/ulei 

la un raport molar de 400, la 333 

°Kelvin (K) (60 °C), concentrație 

a catalizatorului de 0,2 mol L-1 

și 90 de minute. Randamentul 

extragerii de biodiesel din ulei 

este rar raportat, existând însă 

un număr limitat de studii care 

indică realizarea unor randamente 

de 56% până la 100%; prin 

urmare, randamentul obținut 

este comparabil cu randamentele 

extragerii de biodisel din alte 

materii prime de ulei vegetal. Studii 

anterioare au dovedit viabilitatea 

metodei de transesterificare in 

situ, în utilizarea diferitelor materii 

prime, inclusiv semințe de floarea 

soarelui, soia și curcas jatropha. 

„Aceste constatări trebuie să fie 

scalate la un nivel comercial și 

trebuie determinat nivelul optim 

între creșterea temperaturii de 

reacție și uscăciunea zațului 

de cafea în lumina cerințelor 

energetice și de cost”, încheie 

studiul. 

„Nu în ultimul rând, biodieselul 

produs din zațul de cafea oferă o 

metodă ce contribuie la reducerea 

nivelului de carbon din întreaga 

lume.” 

Sursa: Journal of Environmental Chemical Engineering, 

articol publicat online înainte de tipărire la adresa https://doi. 

org/10.1016/j.jece.2017.04.041, Volume 5, No. 3, iunie 2017, pag. 

2611-2616, sub titlul „Cinetica extracției in situ și transesterificarea 

uleiurilor din zațul de cafea” și www.foodnavigator.com/Science/ 

Spent-coffee-grounds-Unlocking-a-greener-biofuel-potential 

63

AMBALAJEROA 

CGF 

SĂRBĂTOREȘTE REFORMULAREA 

A 180.000 DE PRODUSE, ÎN 2016, CARE 

AU DEVENIT ASTFEL MAI SĂNĂTOASE 

ACTORII DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI A BĂUTURILOR 

AU FĂCUT PESTE 180.000 DE PRODUSE DE CONSUM MAI 

SĂNĂTOASE ÎN 2016, REDUCÂND CANTITATEA DE SARE ȘI 

ZAHĂR SAU ADĂUGÂND CEREALE INTEGRALE ȘI VITAMINE, 

POTRIVIT UNUI RAPORT AL CONSUMER GOODS FORUM (CGF = 

FORUMUL BUNURILOR DE CONSUM). 

„Companiile înregistrează 

progrese în ceea ce privește 

afișarea a opt elemente nutritive 

esențiale – sodiu, zahăr, acizi 

grași saturați, grăsimi, grăsimi 

trans, cereale integrale, vitamine 

parabeni pentru produse de 

îngrijire personală și omega-3 

– pe ambalajele produselor pentru 

îngrijirea personală și produsele de 

igienă. Totuși, în mod semnificativ, 

mai puține companii includ pe 

etichetele lor din partea frontală a 

ambalajului cantitatea zilnică 

orientativă (Guideline Daily Amount 

– GDA) de calorii”, arată raportul. 

Mai mult de trei sferturi (77%) 

dintre producătorii de alimente 

și băuturi și comercianții cu 

amănuntul au afișat informații 

despre opt nutrienți-cheie pentru 

cel puțin 81% dintre produse (față 

de 71% în 2015). 

În același timp, 68% dintre 

producătorii și comercianții cu 

amănuntul au raportat includerea 

GDA pe eticheta frontală a 

ambalajului pentru cel puțin o 

parte din portofoliul de produse, 

deși CGF nu a întrebat câți dintre ei 

folosesc alte sisteme de informații 

cu privire la valoarea energetică a 

produsului pe eticheta frontală. 

Președintele Nestlé Paul Bulcke și 

președintele și directorul executiv 

al comerciantului olandez Ahold 

Delhaize, Dick Boer, au lansat o 

declarație comună, salutând faptul 

că membrii CGF fac eforturi vizibile 

pentru a îmbunătăți sănătatea și 

buna funcționare a organismului 

prin produsele lor. „Este un drum 

pe care am pornit și încurajăm cu 

tărie toate companiile să se alăture 

acestui efortul colectiv”, au adăugat 

aceștia. 

„Boardul directorilor CGF a 

recunoscut de multă vreme cât de 

critice sunt pentru stabilitatea și 

prosperitatea națiunilor sănătatea 

și buna funcționare a organismului 

uman pentru întreaga populație. 

Am făcut din acestea una dintre 

prioritățile noastre, astfel încât să 

putem derula acțiuni pozitive în 

beneficiul celor pe care îi deservim 

în fiecare zi peste tot în lume.” 

Directorul pentru sănătate și buna 

funcționare a organismului de 

la CGF, Sharon Bligh, a declarat 

că Raportul arată că industria a 

REALITATEA ESTE CĂ 

UNELE COMPANII AU 

PRODUSE DIN 

CATEGORIA 

INDULGENCE, CARE 

SATISFAC NEVOILE 

CONSUMATORILOR 

64 ediția 7 – 2017

AMBALAJEROA 

înregistrat progrese bune, fără 

obiective obligatorii, în acțiunea lor 

de a face alimentele mai sănătoase. 

„Obiectivele obligatorii nu ar crea 

neapărat condiții de concurență 

echitabile. De fapt, din experiența 

mea, acestea sunt mult mai greu de 

atins de către multe companii mai 

mici. Unul dintre țelurile noastre 

este acela de a face ca întreaga 

industrie să meargă în această 

direcție. Am putea stabili obiective 

agresive, pe care marile companii 

multinaționale le-ar putea atinge, 

dar cum rămâne cu jucătorii mai 

mici? Ei au nevoie de ajutor pentru 

a dezvolta, înțelege și pune în 

aplicare strategiile corecte. Vrem ca 

liderii să facă parte din acest proces 

și să împărtășească cele mai bune 

practici. La CGF dorim să mergem 

dincolo de elementele de bază ale 

conformității, dorim să construim 

momente de vârf pentru industria 

noastră.” 

Bligh a respins sugestia că, 

dacă obiectivele reformulărilor 

erau obligatorii, numărul de 

produse îmbunătățite ar fi fost 

cu mult peste nivelul de 180.000. 

„Datele noastre arată că membrii 

îmbunătățesc caracteristicile de 

sănătate generală ale portofoliilor 

lor”, ne-a spus ea. „Realitatea este 

că unele companii au produse 

din categoria indulgence (dorite 

de consumator, dar nu neapărat 

sănătoase, precum dulciurile, 

n. ed.), care satisfac nevoile 

consumatorilor. Trebuie să ajutăm 

industria produselor de consum să 

Sharon Bligh 

Directorul pentru 

sănătate și buna 

funcționare a 

organismului de 

la CGF 

înțeleagă că toată lumea joacă un 

rol important, fie prin reformularea 

produselor, fie prin sprijinirea 

educației consumatorilor cu privire 

la controlul și etichetarea porțiilor. 

Scopul este de a ajuta consumatorii 

să fie mai bine informați și să facă 

alegeri mai sănătoase.” 

Inițiativa CGF Health & Wellness 

este la a patra ediție, fiind lansată 

în 2010. Anul trecut s-a înregistrat 

și o creștere cu 30% a numărului 

de membri care raportează despre 

acțiunile lor în comparație cu anul 

2015. Cei 400 de membri ai CGF au 

o valoare combinată a vânzărilor 

de 3,5 trilioane de euro. 

Sursa: www.foodnavigator.com/Market-Trends/CGF-celebrateshealthy-reformulation-of-180-000-products-in-2016 

65

INTERNAȚIONALROA 

ECONOMIA UE PIERDE 35 DE MILIARDE DE 

EURO PE AN DIN CAUZA CONTRAFACERILOR 

Contrafacerile se 

preconizează că vor crește cu 3% 

pe an la nivel mondial, ceea ce va 

conduce la o creștere a pieței 

anticontrafacere în următorii cinci 

ani, cu ritmuri anuale compuse de 

expansiune (CAGR) între 12,8% și 

16%, spune PMMI (Asociația pentru 

Tehnologii de Ambalare și 

Prelucrare). 

Raportul „2016 Brand Protection 

and Product Traceability Market 

Research” (Studiul de Piață despre 

Protecția Mărcilor și Trasabilitatea 

Produselor, 2016) a constatat 

că creșterea pieței mondiale 

de combatere a contrafacerilor 

va depăși creșterea globală a 

industriei alimentare, a băuturilor 

și a produselor farmaceutice cu de 

două până la trei ori în următorii 

cinci ani. 

Efecte multiple 

De asemenea, Oficiul pentru 

Proprietatea Intelectuală al Uniunii 

Europene (EUIPO) a efectuat o 

serie de studii care arată că anual 

se pierd peste 48 de miliarde de 

euro sau 7,4% din totalul vânzărilor 

în nouă sectoare, din cauza 

prezenței pe piață a produselor 

falsificate. Cele nouă sectoare 

sunt: produsele cosmetice și de 

îngrijire personală, îmbrăcămintea, 

încălțămintea și accesoriile, 

articolele sportive, jucăriile și 

jocurile, bijuteriile și ceasurile, 

gențile de mână, înregistrările 

muzicale, băuturile spirtoase și 

vinurile și produsele farmaceutice. 

În fiecare an, Comisia a constatat că 

în economia UE, în aceste sectoare, 

se pierd 35 de miliarde de euro 

din cauza efectelor indirecte ale 

contrafacerii și pirateriei, deoarece 

producătorii cumpără mai puține 

bunuri și servicii de la furnizori, 

provocând efecte în lanț în alte 

domenii. „În apropierea sărbătorilor 

de iarnă, milioane de cumpărători 

din întreaga UE cumpără cadouri 

de Crăciun pentru familii și prieteni. 

Dar efectul economic negativ al 

mărfurilor contrafăcute și piratate 

persistă pe tot parcursul anului”, a 

declarat un purtător de cuvânt al 

EUIPO. „În UE, urmare a efectelor 

directe și indirecte, se pierd anual 

83 de miliarde de euro și 790.000 

de locuri de muncă din cauza 

falsificării și pirateriei. Veniturile 

guvernamentale pierdute ca 

urmare a contrafacerii și pirateriei 

se estimează la 14,3 miliarde de 

euro.” 

Oportunități 

Dr. Mark Deakes, secretar general 

al Asociației Internaționale a 

Producătorilor de Holograme 

(IHMA), a declarat pentru 

BeverageDaily că raportul PMMI 

ne amintește că războiul împotriva 

contrafacerii rămâne departe de 

a fi câștigat și este un apel de 

trezire pentru cei care protejează 

brandurile și profiturile. „Proprietarii 

de branduri și autoritățile 

responsabile pentru legislație 

vor fi alarmați de acest raport, 

așa că trebuie să acționeze cât 

mai prompt dacă vor ca valul de 

produse contrafăcute ce inundă 

piața să poată fi vreodată controlat, 

ca să nu mai vorbim de a-l opri”, 

a spus el. „Trebuie să se rezolve 

mai mult și mai repede pentru a 

începe să se facă față problemei și 

creșterea pieței 

mondiale de 

combatere a 

contrafacerilor 

va depăși 

creșterea globală 

a industriei 

alimentare, a 

băuturilor și 

a produselor 

farmaceutice cu 

de două până 

la trei ori în 

următorii cinci 

ani 

s-ar putea face mai mult printr-o 

integrare sporită a hologramelor 

în produse sau ambalaje ca 

parte a strategiilor de protecție a 

mărcilor.” Raportul indică, de altfel, 

existența unor oportunități globale 

tot mai mari pentru tehnologiile 

anticontrafacere. Creșterea 

adoptării holografiei în regiuni 

precum India și Europa de Est 

consolidează poziția hologramelor 

în lupta globală anticontrafacere”, a 

adăugat el. 

„Soluțiile de autentificare 

implementate în mod 

corespunzător, conform 

standardului ISO 12931, privind 

soluțiile de autentificare, permit 

să se verifice autenticitatea unui 

produs, diferențiindu-l de falsurile 

emise în «zonele fierbinți», cum ar 

fi China. Chiar și produsele care 

au o caracteristică de autentificare 

«falsă» pot fi distinse de elementul 

autentic, dacă acel element poartă 

o soluție de autentificare de 

calitate.” 

Continua creștere a lanțului de 

aprovizionare 

Paula Feldman, director, Business 

Intelligence, PMMI, a declarat că 

„globalizarea creează un lanț de 

aprovizionare din ce în ce mai 

complex. Cu mai mulți furnizori și 

produse provenind din țări diferite, 

este esențial să se identifice, să se 

obțină și să se distribuie informații 

corecte despre produse. În acest 

context, contrafacerea a devenit o 

provocare tot mai mare”, a spus ea. 

Numai America de Nord contabiliza 

50% din creșterea totală globală 

a ambalajului anticontrafacere de 

produse alimentare în 2014. Este 

din ce în ce mai important ca noi, 

ca industrie, să continuăm să luăm 

măsurile necesare pentru a ne 

proteja mărcile.” 

Sursa: www.beveragedaily.com/Markets/EU-economy-loses- 

35bn-a-year-due-to-counterfeiting 

66 ediția 7 – 2017

EVENTROA 

WINE CONTEST BUCHAREST 

CEL MAI IMPORTANT CONCURS INTERNAȚIONAL DE VINURI DIN EUROPA DE EST ȘI-A DESEMNAT LAUREAȚII 

PENTRU PRIMA OARĂ ÎN CELE 14 EDIȚII ALE 

INTERNATIONAL WINE CONTEST BUCHAREST 

(IWCB), CEL MAI MARE CONCURS DE ACEST TIP 

DIN EUROPA DE EST, ORGANIZATORII AU FOST 

NEVOIȚI SĂ LIMITEZE NUMĂRUL PROBELOR 

ÎNSCRISE, DUPĂ ÎNREGISTRAREA A APROAPE 

1.690 DE SORTIMENTE DE VINURI DIN TOATE 

CATEGORIILE. 

„Creșterea IWCB 2017 a fost una 

calitativă, limitând cantitativul. Am 

mărit fiecare panel de jurizare de la 

5 la 7 membri, ajungând la un total 

de 56 de jurați din 23 de țări ale 

lumii. Aceștia pot evalua un anumit 

număr de probe pe zi, de aceea 

ne-am autoimpus pentru înscriere 

maximum 1.700 de titluri. Procentul 

de 57,34% al probelor din 

străinătate stau, în această ediție, 

pe un număr semnificativ mai mare 

de vinuri trimise direct de către 

producătorii străini, dovedinduse, 

în acest fel, încrederea față 

de IWCB și măsura importanței 

acestei competiții”, a afirmat Cătălin 

Păduraru, CEO IWCB. 

Misiunea concursului este de a 

ierarhiza vinurile de calitate, fiind 

totodată singura competiție OIV 

și VINOFED care nu percepe taxe 

pentru înscrierea probelor. În 

urma evaluării efectuate de jurați, 

528 de probe au fost medaliate, 

peste 40% dintre distincții fiind 

acordate vinurilor românești. Și tot 

sortimentele provenite din România 

au obținut și două dintre cele mai 

importante titluri (Mari Medalii de 

Aur). Astfel, Cabernet Sauvignon 

din 2014 al cramei LaCerta din 

regiunea Dealu Mare, supranumită 

„patria vinurilor roșii”, și Miorița 30 

de ani, vinarsul ale cărui arome 

s-au distilat timp de 3 decenii, au 

fost recompensate fiecare cu câte 

o Mare Medalie de Aur. Acest 

lucru le conferă un statut special în 

rândul celorlalte vinuri desemnate 

câștigătoare, fiind cea mai 

prestigioasă categorie din cadrul 

concursului. Importanța câștigării 

acestor Mari Medalii de Aur 

depășește granițele țării, datorită 

gradului înalt de internaționalizare 

al IWCB dovedit de faptul că 

probele înscrise provin de la 280 

de operatori (producători români, 

producători străini, importatori 

și distribuitori) din 25 de țări. De 

departe, țara cu cele mai multe 

vinuri participante a fost România, 

cu 721 de probe, dintre care 2 au 

obținut Mari Medalii de Aur, 85 au 

primit Medalii de Aur și 136 au fost 

recompensate cu Medalii de Argint. 

Printre marii câștigători ai 

concursului se numără companii 

de renume din industria viticolă 

românească: Domeniile Lungu 

(10 medalii), Cramele Halewood 

(6 medalii), Cramele Recaș (10 

medalii), Domeniul Vlădoi (5 

medalii), Jidvei (9 medalii), Via 

Viticola (11 medalii), Domeniile 

Sâmburești (4 medalii), Vincon 

Vrancea (14 medalii). Cele mai 

multe probe înscrise la ediția din 

2017 a IWCB, în afară de cele ce 

provin din țara organizatoare, 

sunt din Italia (262 de probe, 

ce au obținut 64 de medalii), 

Moldova (188 de probe, 67 de 

medalii) și Bulgaria (78 de probe, 

31 de medalii). Ponderea vinurilor 

participante reflectă tendințele de 

consum actuale, spun organizatorii. 

Din cele 1.570 de vinuri liniștite 

înscrise, 44,1% sunt vinuri albe, 

11,6% sunt rose, iar 44,3% sunt roșii. 

IWCB este cel mai important 

concurs internațional de vinuri din 

Europa de Est, fiind organizat la 

inițiativa Oficiului Național al Viei 

și Vinului (ONVPV), de către ASER 

Wineconsulting, în parteneriat cu 

Asociația Degustătorilor Autorizați 

din România (ADAR), sub înaltul 

patronaj al Federației Marilor 

Concursuri Internaționale de Vinuri 

din Lume (VINOFED). Concursul a 

fost organizat cu sprijinul Primăriei 

Capitalei și găzduit la ARCUB – 

Centru Cultural al Municipiului 

București, iar Gala de decernare a 

premiilor s-a desfășurat la Palatul 

Bragadiru. 

67

AVANPREMIERĂROA 

ediția 8 – 2017 

INDUSTRIA PRODUSELOR 

LACTATE DIN ROMANIA 

- AVANTAJE ȘI DECALAJE 

FAȚĂ DE PIAȚA EXTERNĂ 

AMBALAJUL INTELIGENT - 

COSTURI ȘI BENEFICII 

OPORTUNITĂȚI DE 

ECONOMISIRE A ENERGIEI 

PENTRU FABRICILE DIN 

INDUSTRIA ALIMENTARĂ 

68

ROA 7_web

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?