Ardealul de Succes nr. 1

ardealuldesucces

MAESTRUL

Dorel

Vişan

între cuvinte

» PAGINA 10

Zestrea

Ardealului

» PAGINA 14

Ana Ilca

Mureşan

» PAGINA 26

ACTORUL

de la Hollywood

Daniel

Ganea,

incursiune la

Castelul Bran

» PAGINA 6


CUPRINS numărul 1 | Noiembrie-Decembrie 2017

2 | Editorial

4 | Adorè Cluj

6 | Daniel Ganea

10 | Dorel Vișan

12 | Alexandrion Group

14 | Zestrea Ardealului

16 | Flavius Milășan

20 | Andrei Fischof

22 | Dan Dumitrana

24 | Dănuţ Goga

26 | Ana Ilca Mureşan

30 | Dor Transilvan

34 | Men’s Club

36 | Grigore Sâmboan

37 | Hermina Marc Iluți

38 | Românaşul


Un nou orizont –

ARDEALUL

DE SUCCES

Un drum deschis de o nouă viziune, o nouă

revistă într-un mediu elitist, precum este cel clujean,

poate deveni o încercare cu multe discuții, dar cu

posibilități multiple de dialog, de înțelegere, de

dezvoltare, cunoaștere și de promovarea a celor ce

conturează un areal transilvan, ardelean de succes. O

dorință ce a prins contur prin încercări și dezbateri,

propuneri, situații limită, dar, mai ales, prin pasiunea

pentru deschidere, pentru nou, pentru profesionalism,

idee și Cuvânt. Totul s-a însumat în noua echipă ce

propune o linie de prezentare a ceea ce se poate

distinge ca fiind merituos în acest spațiu competitiv,

situând o panoplie livrescă a celor ce-și dau aportul

pentru dezvoltarea mediului transilvan, cuprinzând

spațiul social, economic, de business, cultural.

Orice început poate cauza sincope în

demersul de elaborare a scopului propus, dar

această posibilitate nefastă nu este un pericol, ci o

atenționare la implicarea și efortul depus, pentru ca

ele să nu fie în van. Încercarea noastră este de a forma

punți între oameni, între mentalități, între persoane

de diferite condiții și idei, fiind menită să aducă socialeconomicul

mai aproape de modelele, care pot fi

faruri călăuzitoare, în această lume plină de naufragii

personale sau sociale.

Oferim modele, situații, descoperim întâmplări,

personaje, idei, prezentăm relatări despre

sentimente unice, toate adunate într-un sistem ce se

dorește a fi model de performanță, care poate denumi

spațiul ardelean ca fiind unul de succes, nu doar la

nivel local, ci național și internațional. Susținem ceea

ce s-a construim și dorim să devenim promotori ai

acelor arhitecți care fac Ardealul să fie de succes.

Suntem lături de ei și ne oferim sprijinul pentru a fi

cunoscuți și pentru a ajunge la persoanele care au

nevoie de modele de îndrumare. Întotdeauna există

necesitatea de a cunoaște, de a stărui în cunoaștere și,

în acest demers, este benefică îndrumarea, care oferă

deschiderea de căi, de situații, de posibilități. Această

inițiativă are nevoie de modele, de modelatori, de

îndrumători.

Revista „Ardealul de Succes” se dorește a fi o

variantă de promovare, de prezentare, de aducere în

prim plan a celor ce și-au adus aportul la dezvoltarea

spațiului ardelean, l-au conturat și și-au pus amprenta

asupra existenței sale.

dr. Victor Constantin Măruțoiu

REDACŢIA:

CONTACT:

Maria Cristina Malcoci

Administrator

Claudiu Iosif Racz

Director General

Suzana Nemeş

Redactor Şef

Victor-Constantin Măruţoiu

Redactor Şef Adjunct

Nina Badea

Director Marketing

oninbranding&more

Grafica

Telefon:

0740 503 706

0726 033 865

E-mail:

ardealuldesucces@gmail.com

Site:

www.ardealuldesucces.ro

2 | Ardealul de Success


Claudia, Emil și Tjerk –

Ciocolateria ”Adorè CLUJ”

Despre ciocolată între pasiune și artă

Ciocolata a determinat întotdeauna pasiune,

iubire și artă, reprezentând una dintre cele mai

apreciate produse alimentare. A fost unul dintre

cadourile aduse din meleaguri descoperite peste

ocean de către Cristofor Columb. Era văzută ca fiind

băutura zeilor și cel mai rafinat cadou care se putea

face cuiva. A determinat studii și cercetări, pentru o

îmbunătățire a gustului, a aromei, a savorii.

În timpurile moderne a devenit aproape o

artă prepararea ciocolatei și prezentarea ei publicului

larg. În România există numeroase ciocolaterii, care

încearcă să aducă aroma ciocolatei în viața cotidiană.

Una dintre acestea, care reușește să combine

pasiunea pentru ciocolată cu artă de a prepara și

a reda publicului o ciocolată de înaltă calitate, este

Ciocolateria „Adorè CLUJ”. Cu o echipă formată

din: Claudia, Emil și Tjerk, s-a reușit aducerea, în

fața publicului larg, a unor sortimente deosebite de

ciocolată. Pentru ei ciocolata este un răsfăț binemeritat,

o pasiune descoperită celorlalți.

Claudia Deacu ne descoperă ceea ce

înseamnă „Adorè CLUJ”, prin prisma pasiunii în arta

ciocolateriei.

4 | Ardealul de Success


1. Stimată doamnă Claudia Deacu, de unde vine

pasiunea pentru ciocolată? Ce înger sau ce daimon o

inspiră?

Cu o bogată istorie, ciocolata a fost și este

apreciată și iubită. Aztecii și mayașii considerau

ciocolata băutura zeilor. Civilizațiile străvechi i-au

descoperit multe beneficii, urmând să devină una din

cele mai apreciate arome din lume. Ciocolata îmbină

arome variate: dulce, amărui, fructat, lichior, exotic,

etc. Aduce o multitudine de gusturi și combinații, este

fascinantă, o încântare a simțurilor.

2. Sunteți o profesionistă în ale ciocolatierii, cum

vedeți dezvoltarea acestei arte în România?

Început fiind acest segment, cred că există

potențial. Este ceva nou, diferit, mai sunt arome,

gusturi, combinații de explorat. Toți iubim ciocolata,

copii și părinți, tineri și bătrâni. Este un cadou potrivit

pentru persoane apropiate, angajați sau colaboratori.

3. Ce produse oferiți?

Produsele noastre sunt făcute din ciocolata

de cea mai bună calitate, nu conțin grăsimi vegetale,

nici arome sintetice, nici conservanți. Oferim praline

și tablete de ciocolată. Pralinele sunt în trei tipuri

de ciocolată: albă, cu lapte și neagră. Umplutura/

ganache-ul poate fi pe bază de fructe (afine, zmeură,

căpșună, vișină, caisă, portocală), alcool (lichior Baileys,

Cointreau, cognac, Irish coffee, lichior portocală), alune,

nuci, migdale, ghimbir, scorțișoara, marțipan, creme

brulee, vanilie.

5. Aveți o gamă variată, există specialități pe

care le oferiți doar în perioada sărbătorilor de iarnă? Ce

specialitate recomandați?

Sortimentele sunt variate și se pot oferi

indiferent de ocazie. Pentru Crăciun sunt figurinele

specifice: moș, om de zăpadă, clopoțel, sanie, etc. Dar

personalizarea poate fi în funcție de eveniment/ocazie:

oferim cadouri corporate, mărturii nuntă/botez, zi de

naștere.

6. În ce linii se înscrie ciocolată în rândul

dorințelor cumpărătorilor?

Clienții cumpără ciocolată atât pentru consum

propriu cât și pentru a fi oferită ca și cadou. Ciocolata

este apreciată pentru calitățile ei. Consumată în cantități

moderate și fără adaosuri de grăsimi vegetale, coloranți,

conservanți, are efecte pozitive asupra sănătății.

7. Ce alte produse și specialități le dedicați

cumpărătorilor?

Suntem ciocolaterie-cafenea. Oferim clienților

noștri câteva sortimente de cafea, diverse

origini: Guatemala, Peru, Papua New Guinea, Congo,

Nicaragua, Brazilia, Ethiopia. De asemenea am inclus în

oferta noastră o colecție de vinuri.

8. Organizați workshopuri. Ce orizonturi oferă?

Organizam demonstrații și/sau workshopuri în

care prezentăm cum se fac pralinele de ciocolată.

dr. Victor Constantin Măruțoiu

Ciocolaterie-Cafenea ”Adorè CLUJ”

B-dul 21 Decembrie 1989 Nr. 59 Cluj-Napoca

W: www.adorecluj.com

E: info@adorecluj.com

Facebook: J’adore DeliTec

Instagram: adore_chocolat_cluj

Ardealul de Success | 11


photo by

Tiberiu Nedelea

- LUXURY PHOTO-VIDEO

DANIEL GANEA,

actorul româno-american într-o

incursiune la Castelul Bran, de Crăciun

Daniel Ganea s-a născut în orașul european

Cluj-Napoca, din Transilvania, România. Este un

actor, cunoscut din mai multe filme, în care a jucat

la Hollywood, cele mai importante fiind; SIS, Trupa

Specială de Investigație, Love a la carte (2014),

King’s Man (2010), Trail (2010), regizat de celebrii

producători de la Hollywood: George Gallo, Andy

Weiss și a jucat alături de nume celebre, cum ar fi:

Giovanni Ribisi, Terry Crews, Luke Wilson, James

Caan, Gabriel Macht, Kelsey Grammer, Rade

Serbedzija și mulți alții, cu care Daniel Ganea a legat

mari prietenii în industria de film. De asemenea,

el a jucat și în piese de teatru, seriale TV, fiind

nominalizat la o serie de premii internaționale, la

festivaluri renumite de film.

Daniel Ganea a fost ales, din câteva sute

de actori, de către Disney Channel, să joace, în

producția celebră „Forever”, alături de Hannah

Montana, celebra actriță și cântăreață Miley Cyrus.

Acest film a avut un real succes, fiind creat și regizat

de Rich Correll, Barry O Brien, Michael Poryes.

În spatele filmărilor, Daniel Ganea povestea

regizorilor și actorilor: Miley, Emily Osment, Billy Ray

Cyrus, Dolly Parton, Brooke Shields, Selena Gomez,

şi multor altor staruri de la Hollywood, despre

Transilvania, că se găsește în splendida România și

îi încuraja să o viziteze. De asemenea, să viziteze și

„Castelul Dracula” din Transilvania, un loc celebru în

întreaga lume.

Producătorii, echipa, actorii și toată lumea

petreceau mult timp pentru a glumi cu Daniel pe

acest subiect, despre renumitul Dracula.

Pentru a parcurge acest drum, cel al deveniri

întru arta actoriei, Daniel Ganea a studiat actoria

la Universitatea din Los Angeles, dar și teologia și,

în prezent, este student la Universitatea din Utah

Valley, linia aviație, în calitate de pilot de 4 ani.

A jucat în reclame pentru numeroase brand-uri

internaționale: Hyunday, Gianfranco Ferré etc.

Pe parcursul anilor, a îmbrățișat și cariera de

prezentator de spectacole și emisiuni, prezentând,

alături de personalități, o serie de programe

importante de televiziune și a dat interviuri pentru

televiziuni importante, cum ar fi: TMZ din USA,

în care a promovat frumos România. S-a implicat

în realizarea unor frumoase emisiuni de top, care

promovează valorile naționale și a devenit Director

Exclusiv și asociat în companiile de producție ale

6 | Ardealul de Success


celebrelor gale: Gala Celebrităților și Gala Femeilor

de Succes, promovate la nivel internațional.

Este pasionat și de cariera de regizor de

film, studiind și această latură a actoriei în SUA și

lucrează la primul său film personal, în prezent. Este

și membru în: SAG, AFTRA, EQUITY LONDON,

UARF (UNIUNEA ACTORILOR ȘI REALIZATORILOR

DE FILM din România).

INTERVIU:

1. Te-ai născut în Transilvania și ai impresionat,

în acest sens, lumea cinematografiei de la Hollywood.

În acest moment, ești un adevărat Ambasador, în

plină ascensiune, la Hollywood! Care sunt cele mai

frumoase amintiri despre locurile natale, care ți-au

rămas în minte, încă din copilărie?

Mă simt mândru ca m-am născut în

Transilvania, un loc frumos, care mi-a rămas în suflet,

pe care-l voi promova toată viața mea. America

m-a format profesional, la un anumit nivel în lumea

cinematografică, dar Romania, este țara mea de

suflet. Am să-mi amintesc, întotdeauna, cu plăcere,

de peisajele frumoase ale țării noastre, de sărbătorile

noastre tradiționale, unice în lume, care promovează

folclorul autentic și de gastronomia tradiționala,

specifică țării noastre. Ador ciorba ardelenească,

făcută de ardelenii noștri, dar și sarmalele românești.

2. Cum ți se par schimbările survenite în țara

noastră, de-a lungul timpului, după ce te-ai întors?

Am fost mulți ani plecat, fără să mă întorc

acasă, dar mărturisesc sincer că Romania a rămas la

fel de frumoasă și s-a dezvoltat destul de mult, în

bine. Păcat că aspectul acesta nu se reflectă neapărat

în traiul, de zi cu zi, al românilor și tinerii nu sunt atât

de stimulați, pentru a rămâne acasă. Țara noastră nu

a oferit prea multe oportunități, legate de locurile

de muncă. Însă, noi, cei plecați, vom reveni mereu

cu plăcere acasă și vom sprijini țara, indiferent unde

vom locui, fizic vorbind. Sufletul românilor este tot

acasă.

3. Care sunt cele mai importante criterii pentru

a reuși în lumea cinematografică, la HOLLYWOOD?

Muncă foarte multă, perseverență,

sinceritate, personalitate, dar primul este talentul

cu care te naști. Cinematografia este o meserie

frumoasă, interesantă, dar pe care nu o poți păcăli,

deoarece interpretarea trebuie să fie reală.

4. Care este diferența între tradițiile noastre

culturale și lumea de peste ocean?

Tradițiile noastre sunt cam unice în lume,

deoarece când vorbim despre tradiție, ne gândim la

tot ce avem noi de promovat mai frumos, pentru a

ne pune țara în valoare.

Folclorul, portul popular mi se par

impresionante și multe țări au fost inspirate din

folclorul nostru autentic. Tradițiile noastre sunt cu

adevărat spectaculoase, noi avem o artă culinară

deosebită, un mod unic de a pregăti Crăciunul,

Paștele, Revelionul. Peste Ocean aceste aspect sunt

festive, dar nu sunt așa tradiționale.


7. Ai realizat această ședință foto, de sărbători,

pentru primul număr al revistei Ardealul de Succes,

având ca temă: „Incursiune la Castelul Bran (Dracula)”.

Cum ți s-a părut castelul, după atâția ani?

Mă simt legat sufletește de Transilvania și

de Castelul Dracula, tot așa de frumos a rămas, dar

înspăimântător, dacă ne gândim la legendă! Americanii

apreciază foarte mult acest loc și promovează de mulți

ani legenda, chiar făcând multe filme pe această temă.

5. Ce i-ar trebui unui tânăr ca să reușească în

lumea cinematografica de la Hollywood, ce sfaturi leai

da tinerilor din România?

Sfaturile mele sunt multiple! În primul rând,

trebuie să se hotărască din timp, pentru a studia

foarte bine cinematografia. Cinematografia este o

meserie care se poate studia încă din copilărie sau de

pe băncile liceului. Trebuie să facă această meserie

din plăcere, trebuie să aibă o rezistență foarte mare

la filmări, se filmează ore în șir, se muncește foarte

mult. Să aibă multă răbdare la castinguri, deoarece

niciodată nu se știe ce rol poate aduce ziua de

mâine. Sunt multe respingeri și nu trebuie să se

demoralizeze. Le doresc mult curaj și succes!

6. Care crezi că sunt motivele adevărate,

pentru care pleacă tinerii din țara noastră, în număr

așa de mare?

Nicăieri în lume nu este precum acasă,

unde te-ai născut, dar trebuie să recunoaștem că

oportunitățile pe care le oferă job-urile mondiale, în

privința câștigurilor financiare, sunt multiple! Tinerii

noștri pleacă pentru un trai, un confort mai bun.

8. Cu ce mari personalități păstrezi legătura în

Romania? Care sunt relațiile tale cu oamenii de aici?

Sunt bucuros sa fiu alături de celebrele

gale, Gala „Femei de Succes”, care va avea loc pe

11 decembrie și Gala „Celebritățile Anului”, care au

promovat sute de personalități importante, cu care

m-am cunoscut și am păstrat legătura și de peste

Ocean. A fost o bucurie să mă revăd mereu cu: Marcel

Iureș, Dan Puric, Florin Piersic, Maia Morgenstern,

Ioan Carmazan, Gheorghe Turda, Elena Merișoreanu,

Nicolae Sabău, Cristi Brancu, Oana Turcu, Angela

Buciu, Corina Chiriac, Gheorghe Zamfir, Mihaela

Şerban, Mihai Trăistariu, Dumitru Fărcaș, pe care îl

apreciez foarte mult, mai ales că îmi era vecin de

cartier, în Cluj. Acești oameni minunați m-au făcut să

mă întorc mai mult acasă, chiar dacă, din păcate, unele

personalități nu se mai găsesc printre noi, precum:

Stela Popescu și Sergiu Nicolaescu, la care am ținut

foarte mult.

9. Care sunt cele mai importante proiecte

de viitor, pe care le ai? Este și țara noastră inclusă în

proiectele tale?

Lucrez la mai multe proiecte de film, atât ca și

actor, cât și ca producător, regizor, printre care și un

film în Romania, alături de Maestrul Ioan Carmazan,

dar vom spune mai multe pe viitor.

10. Care sunt actorii tăi preferați în lumea

cinematografică, atât în Romania, cât și la Hollywood?

Ai anumite personalități de care te simți mai apropiat?

Actorii mei preferați la Hollywood sunt: Marlo

Brando, Robert de Niro, Silvester Stalone, Adam

Sandler, Robert Downey, Al Pacino, Will Ferrell, iar din

Romania sunt: Sergiu Nicolaescu, Alexandru Arșinel,

Florin Piersic, Marcel Iureș și Dan Puric.

Vă mulțumim frumos pentru interviu, suntem

bucuroși că avem un ardelean de succes, care ne

reprezintă așa de frumos în lume, în America.

Gala „Femei de Succes” România

8 | Ardealul de Success


Str. Baratiei ˘ ˘, nr. 29, Bucuresti ,

(lânga ˘ magazinul Cocor)

0729 431 340


Între cuvinte

precum respirații

ale eternei toace –

DOREL VIȘAN

Cuvintele sunt semne ale unui timp în care

se nasc cei care au puterea de a le da formă, esență,

culoare și, într-un sens - Viață. Sunt persoane

unice, cu un destin dedalic, aflate sub prispa

eternei reîntoarceri spre Cer, ca ființe creatoare de

momente unice, irepetabile și, care au puterea, de a

forma generații întregi, de a schița, modela, înfiripa

caractere.

Acesta este semnul pe care îl poartă și cel

unic între poeții-actori, Maestrul Dorel Vișan. Un

caracter aparte, un duh ardelean până în măduva

oaselor, ce respiră cuvintele, precum toaca își cerne

sunetul de taină al Psalmilor.

Născut în satul Tăușeni, județul Cluj, într-o

perioadă tulbure, din punct de vedere istoric, a

reușit să depășească limitările de orice fel, gen sau

cauză, fie că erau de ordin istoric, social, economic

sau spiritual. Copilăria și-o dedică eminamente

acumulărilor de orice natură, insistând pe învățare,

pe obiceiuri românești, pe Tradiție, pe tot ceea ce

însemna universul satului tradițional ardelean,

românesc.

10 | Ardealul de Success


Cultura îl formează ca pe un fermecător al

cuvintelor, îl duce pe linia poeziei, dar îl îndeamnă

și pe linia jocului cu cele ce sunt ale cuvintelor,

spre actorie, spre interpretare. În acest sens a

urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și

Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București,

absolvind în anul 1965. Datorită stăruinței cu care s-a

dedicat studiului, actoriei, cuvintelor și a frumoaselor

și merituoaselor rezultate este angajat, la scurt timp

după absolvire, de Teatrul Național din Cluj-Napoca.

Urmează o pleiadă de roluri, interpretate cu succes

și profesionalism, care îi aduc o recunoaștere la nivel

național și, care, în timp, se va extinde peste țări și

continente și va ajunge la nivel european și chiar

mondial.

Anul 1974 îi aduce debutul cinematografic,

în rolul călăului din comedia românească „Păcală”.

Astfel, deschisă fiind calea cinematografiei, urmează

roluri în peste 60 de filme. Diversitate de roluri

interpretate descoperă harul, talentul și strădania

de care a dat dovadă Maestrul Dorel Vișan. Jucând

personaje, care conturau diferite funcții și caractere,

din diferite arii de reprezentare, arată puterea de

muncă, dăruirea și complexitatea sa, ca și actor

desăvârșit.

Pe scena clujeană, pe scenele românești,

pe scenele internaționale a jucat de la Shakespeare

la Molière, Marivaux sau Büchner. A ajuns director

al Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca,

profesor universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai”

din Cluj-Napoca. A reprezentat cu bucurie, de fiecare

dată, România în plan internațional, purtând în suflet,

cu drag și dor, satul tradițional românesc, traiul pur

ardelenesc, portul și limba. Sufletul său ca o pâine

caldă, dospit în cuvintele graiului străbun, rumenit la

focul viețuirii românești transilvane și mereu viu pe

orice scenă și-a adus roadă înmiit.

A publicat numeroase volume de versuri.

Debuta în anul 1995, cu versuri, în revista de cultură

și literatură clujeană „Steaua”. Au urmat volumele:

„De vorbă cu Domnul”, 1997; „Vremea cireșelor

amare”, 1998; „Păcate...”, 2000; „Psalmi”, 2003,

„Cântece pentru glas și toacă”, 2017. Este inclus în

antologiile: „Poeți clujeni contemporani”, 1997, „Un

pahar cu lumină. Poeți contemporani clujeni”, 2005.

Poezia sa de un iz aparte, plină de suflet ardelean,

de Tradiție strămoșească, de suflu transilvan și

grai românesc exprimă autenticitate, har poetic și

împlinire în Cuvânt.

Maestrul Dorel Vișan a fost distins

cu: premiul „Pentru cea mai bună interpretare

masculină” la Festivalul Filmului Românesc de la

Costinești din anul 1981, premiul „Cel mai bun actor

al anului” acordat de Asociația Oamenilor de Teatru

în anul 1987, a fost nominalizat pentru cel mai bun

actor la Festivalul European al Filmului din 1988.

Primește premiul de cea mai bună „Interpretare

masculină” pentru rolul din “Senatorul melcilor” la

Festivalul Filmului Mediteraneean de la Montpellier,

Franța în 1995, Premiul de Excelență la TIFF 2003,

„pentru activitatea sa neîntreruptă în slujba artei”.

Este decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul Național

Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți

mari actori ai scenei românești, pentru „prestigioasa

cariera artistică și talentul deosebit prin care au

dat viață personajelor interpretate în filme, dar

și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film

românesc”.

Familia i-a fost darul pe care l-a prețuit cel

mai mult de la Dumnezeu, precum cei 29 de ani de

viețuire cu doamna inimii sale, Maria, până când

aceasta a fost chemată la cele cerești, a fost un timp

haric, binecuvântat cu trei copii și care continuă,

cu nepoții, în linia descendenței românești. Mereu

jovial, plin de viață, iubind a lucra cu oamenii, a se

îngândura între stupii săi din via sa, care-și dă roada

la atingerea mâinilor sale, iubind a cerne cuvinte în

glas de toacă, Maestrul Dorel Vișan este modelul

haric, ce-și găsește împlinire în sufletul celuilalt, prin

atingerea tainică a aripilor de înger.

dr. Victor Constantin Măruțoiu


O corporație

de care putem fi mândri

ALEXANDRION GROUP

Responsabilitate față de tot ceea ce ne înconjoară, transparență în relațiile de business și nu numai, pasiune

și excelentă în toate proiectele și respect pentru parteneri. Acestea sunt doar câteva dintre valorile declarate, dar

și aplicate de toți reprezentanții Alexandrion Group. Pe lângă companie, funcționează activ o fundație care se

implică în susţinerea proiectelor din România, în diferite domenii precum sport, cultură, artă, protecţie socială,

caritate, mediu. În goana sfârșitului de an, reprezentanții companiei ne-au amintit detaliile dezvoltării acestui

brand și ne-au acordat câteva declarații legate de planurile de viitor. Printre altele, am aflat că în curând se va

lansa primul sortiment de whisky, sută la sută autohton.

Alexandrion Grup - ISTORIA PE SCURT

Produsele Alexandrion Group înglobează

aproape 200 de ani de experiență după ce în familia

Alexandrion a ajuns și fabrica SABER printr-o

achiziție directă. SAB este cea mai veche fabrică

de produse alcoolice din municipiul Rădăuți și a fost

înființată de preoții catolici austrieci, la 15 ani de la

anexarea Bucovinei la Imperiul Habsburgic. Astfel,

pentru prima dată, metoda tradițională de obținere

a alcoolului în casă a fost industrializată. În 1994,

Nawaf Salameh devine acționar majoritar la fabrica

”Alkon” din Creta, care fusese deschisă în 1989, și

aduce produsele pe piața din România. Deja începe

să își contureze viziunea despre viitoarea fabrică

care se va ridica în localitatea Pleașa, comuna Bucov,

județul Prahova.

Anul 2000 a fost unul al deciziilor strategice!

Nawaf Salamef le propune partenerilor greci să mute

producția în România. În ciuda insistențelor acestora

ca noua fabrică să fie ridicată în Rusia, Nawaf

Salameh îi convinge să o construiască în România.

Din acest moment, partenerii greci încep să intre în

12 | Ardealul de Success


umbră. Prima decizie importantă pe care a luat-o, în

onoarea produsului inițial, este redenumirea firmei

create în România - Alexandrion – nume inspirat

după regele Macedoniei, Alexandru cel Mare.

Ulterior, Nawaf Salameh cumpără aproximativ

20 de hectare de teren în satul Pleașa, județul

Prahova și începe să ridice aici distileriile și o cramă,

”inima” Alexandrion Group de astăzi.

Dimensiunea globală pe care Alexandrion

Group o are deja la finalul anului 2017 este

dovada clară că deciziile strategice luate la nivelul

conducerii companiei au fost unele de bun augur.

Este important de menționat că începând cu luna

iunie a acestui an, grupul Alexandrion și-a deschis

un birou global în Cipru. Trebuie menționat și faptul

că extinderea business-ului continuă și atinge țări

foarte importante pe piață, cum sunt Brazilia și

Statele Unite ale Americii.

Obiectivele Alexandrion Group au fost

mereu și vor rămâne calitate, excelență și perfomanță.

Nu trebuie să uităm că pe noi consumatorii ne-au

apreciat și continuă să ne aprecieze pentru calitatea

produselor noastre, produse care respectă tradiția

și moștenirile din domeniu, fiind în același timp

autentice și mereu în pas cu tendințele moderne.

Alexandrion Grup - VIITORUL SUNĂ BINE

Luni, 11 septembrie 2017, Alexandrion

Group a anunțat debutul primei producții de distilat

de malț, care va sta la baza primul single malt produs

în România. La ora 17,10 s-a procesat prima șarjă

de distilat de malț, în prezența domnului Nawaf

Salameh, președinte și CEO Alexandrion Group,

precum și a vicepreședintelui Stelios Savva și a

întregii echipe dedicată proiectului, precum și a

specialiștilor cu expertiză internațională în domeniu.

Acest moment marchează inaugurarea proiectului

SINGLE MALT, dedicat Centenarului Marii Uniri din

2018, potrivit dorinței președintelui companiei.

La Distileriile Alexandrion s-a scris o pagină

de istorie, odată cu prima cantitate de distilat

de malț produsă în instalațiile achiziționate de

companie. Întrucât la baza unei băuturi de calitate,

așa cum sunt toate produsele Alexandrion Group,

stă materia primă, aceasta va fi selectată cu cea mai

mare atenție. Pentru început, compania va utiliza

materie primă importată, dar intenția este de a folosi

în viitor materie primă autohtonă, pentru un single

malt 100% românesc. Produsul va fi distilat de două

ori și depozitat în butoaie, apoi va fi maturat cel

puțin trei ani în crama de la Bucov, Pleașa.

Alexandrion Grup - RESPONSABILITATE SOCIALĂ

Alexandrion a fost și va fi în continuare

alături de valorile din cultură și sport. Acestea sunt

susținute prin Fundația Alexandrion, cea care, de la

înființare, a preluat proiectele prin care Alexandrion

Group, o companie ajunsă deja la o maturitate de

business, dorește să susțină societatea și comunitatea

în care s-a dezvoltat. Pe partea de Cultură trebuie

menționate aici Premiile Constantin Brâncoveanu

și Matei Brâncoveanu oferite seniorilor, respectiv

tinerilor care prin munca lor contribuie la dezvoltarea

domeniilor lor de activitate.

În domeniul sportiv, avem trofeele

”Alexandrion” destinate răsplătirii performanței

și excelenței în sport. Noi suntem parteneri pe

termen lung al echipelor de fotbal ”U” Cluj și ASU

Poli Timișoara, iar aceste parteneriate vor continua

până când cele două echipe vor ajunge acolo unde le

este locul în Liga I sau, de ce nu, în Cupele Europene.

Acestea nu sunt însă singurele parteneriate pe zona

de sport pe care le avem. Mai susținem încă alte patru

echipe de fotbal: Universitatea Craiova, Politehnica

Iași, Metaloglobus București și Petrolul Ploiești, dar

și alte sporturi precum: handbalul, ciclismul, golful,

polo pe apă, rugby sau tenis de câmp.”

Redacţia Ardealul de Succes


Pasiune și respect

pentru folclor și tradiții

„ZESTREA

ARDEALULUI”

Grupul folcloric „Zestrea Ardealului” este format din tineri soliști ce provin din mai multe zone ale Transilvaniei,

acompaniați de instrumentiști profesioniști. De la înființare și până acum, acest grup a avut numeroase apariții în

spectacole și emisiuni televizate.

Grupul „Zestrea Ardealului” a fost constituit

la sfârșitul anului 2014 de lect. univ. dr.

Marina Simionescu, din dorința de a-i aduce în fața

publicului pe soliștii pe care-i pregătea la clasa de

Canto Popular. Înițial, grupul a avut următoarea

componență: Dana Secheli, Alina Lung, Ramona

Greblă, Andreea Coc, Denisa Perde, Angela Milchiș,

Bogdan Tersanski, Răzvan Colcer, Mădălin Mureșanu

și Vasile Milchiș. Încă de la prima apariție, în anul

2014, pe scena din Piața Unirii, în cadrul Târgului de

Crăciun, organizat de Primăria Cluj-Napoca, grupul

a avut un succes deosebit. După acest moment au

urmat o serie de spectacole și apariții ale membrilor

grupului pe posturile de radio-tv, acompaniați de

diferite orchestre.

Cu timpul, solicităriile pentru apariția

membrilor grupului în diverse spectacole s-au

intensificat, apărând necesitatea unei orchestre

proprii, care să-i poată acompania în aparițiile în

fața publicului, dar mai ales la repetiții. Așa a luat

ființă orchestra Zestrea Ardealului, formată din

Vasile Moldovan - vioară, Tudor Baba - saxofon și

clarinet, și coordonatorul grupului, lect.univ. dr.

Dorin Simionescu - la claviaturi, acordeon, vioară

sau contrabas.

În prezent „ Zestrea Ardealului” este format

din următorii soliști:

Andrada Bondric este originară din Turda

și frecventează cursurile de canto de un an. „Are

o evoluție foarte frumoasă, deoarece este foarte

serioasă în pregătirea ei”, spune lect. univ. dr. Marina

Simionescu.

Alexandra Pasc s-a nascut în Cluj-Napoca și a

absolvit anul trecut Facultatea de PR și Comunicare.

Inițial a cântat muzică ușoară, dar pasiunea pentru

folclor a făcut-o să se alăture grupului „Zestrea

Ardealului”. În prezent, își formează propriul

repertoriu și moderează o emisiune de folclor la

„Orizont TV”.

14 | Ardealul de Success


Alexandra Vereș este originară din județul

Alba și reprezintă prin cântec și port Țara Abrudului.

Este studentă la Automatică și Calculatoare din

cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Are

deja în repertoriu câteva cântece proprii. Totodată,

realizează o emisiune de folclor la „Orizont TV”.

Oana Spătăcean vine din localitatea Călan,

județul Hunedoara, și reprezintă zona Văii Streiului.

A absolvit cursurile Academiei de Muzică „Gheorghe

Dima” din Cluj-Napoca în 2014, iar în 2016 studiile de

masterat.

Diana Larisa Fechete vine din localitatea

Tîrlișua, județul Bistrița - Năsăud și reprezintă Țara

Năsăudului. În prezent este studentă în anul I la

Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Deoarece

este întotdeauna o apariție deosebită, mai ales prin

obiceiul de nuntă „Datul găinii la nași”, Diana este des

invitată la evenimente private.

Mădălina Mureșan vine din Bistra Mureșului,

de la poalele Munților Călimani și Gurghiu. Locuiește

de ceva vreme la Cluj-Napoca, unde îmbină viața de

programator IT cu cea de artist. Până acum a participat

la numeroase concursuri de folcor.

Flaviu Pop este născut în Cluj - Napoca și, în

prezent, este student în anul II la Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. A participat la

multe concursuri de folclor dar și la cele de interpretare

a romanței, unde a obținut numeroase premii.

Vasile Milchiș este originar din localitatea

clujeană Chinteni și este un solist îndrăgostit și de

jocul popular. Cântă, joacă și se exprimă artistic întrun

mod natural, deoarece folclorul face parte din

viața lui de zi cu zi.

Elisabeta Guzu vine din Poiana Ilvei, județul

Bistrița-Năsăud. În viața de zi cu zi este o educatoare

foarte iubită de copii, datorită veseliei și dragostei cu

care-i înconjoară. Are multe apariții în fața publicului

iubitor de folclor, pe scenă sau la televiziune, și

este foarte apreciată deoarece este plină de viață și

preocupată de tot ce ține de autentic. De asemenea,

păstrează și prezintă cu mult drag obiceiul obiceiul de

nuntă „Datul găinii la nași”.

Anica Stan – a absolvit în anul 2008 Facultatea

de Studii Europene, iar în 2010 studiile masterale.

Cântă din anul 2014 și reprezintă zona de munte a

județului Cluj.

Repertoriul Grupului folcloric „Zestrea

Ardealului” este format, în mare parte, din cântecele

proprii ale membrilor grupului, dar și preluate de la alți

soliști consacrați. Preocuparea constantă a celor ce

fac parte din grup, mai ales a coordonatorilor Marina

și Dorin Simionescu, este de a prezenta iubitorilor de

folclor cântece cât mai autentice. „Îi îndrumăm săși

culeagă repertoriul, cât este posibil, din zona lor

de proveniență, fie că este vorba de linia melodică,

fie de text. Atunci când situația o impune, apelăm

la muzicieni de valoare, care pot și știu să creeze și

să aranjeze o linie melodică respectând specificul,

cadențele și ritmul zonei folclorice de unde vine

interpretul”.

Soții Marina și Dorin Simionescu sunt

absolvenți ai Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”

din Cluj-Napoca și ambii au duble specializări.

Marina Simionescu este licențiată în Canto

și Pedagogie muzicală, iar Dorin este licențiat în

Dirijat și Pedagogie muzicală. La aceeași instituție

de învățământ superior și-au continuat studiile

post universitare cu masterate, iar în anul 2009 au

obținut și titlurile de Doctor în muzică. Au profesat în

învățământul universitar, la Universitatea din Oradea,

la Facultatea de muzică și Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În prezent sunt

lectori universitari la Universitatea „1 Decembrie

1918” din Alba Iulia.

Dorin Simionescu a activat ca instrumentist în

diverse ansambluri folclorice, începând cu anul 1975,

când a intreprins și primul turneu în străinătate, în

Germania, cu taraful Liceului de Artă din Cluj-Napoca.

Ulterior a făcut parte din ansamblurile folclorice

„Rapsodia Someșană”, „Transilvania”, „Românașul”,

„Mugurelul”, „Someșul” și altele.

În anul 1984 Dorin a întâlnit-o pe Marina,

noua violonistă din cadrul ansamblului „Transilvania”.

Pasiunea pentru folclor a făcut ca aceste două

destine să se întâlnească, să devină o familie și să

insufle dragostea pentru cântec multor tineri. Marina

Simionescu îndrumă zeci de tineri pasionați de folclor.

Din experiența acumulată de-a lungul anilor, reușeste

să-i ajute să-și îmbunătățească abilitățile vocale, să-și

imbogățeașcă repertoriul și să-și dezvolte vocile.

Grupul a imprimat un album de colinde, care

va fi lansat la începutul lunii decembrie în mai multe

orașe din Transilvania, respectiv la Alba-Iulia, în 4

decembrie, în Târgu Mureș pe 6 decembrie și în Cluj-

Napoca, la Sala radio Cluj, în 8 decembrie.

Pentru momente folclorice autentice live,

atât în spectacole cât și la evenimente private,

puteți contacta grupul „Zestrea Ardealului” la telefon

0749943442.

Redacţia Ardealul de Succes

Ardealul de Success | 15


Despre cultură

și tineri întru devenire –

FLAVIUS MILĂȘAN

Fiecare generație își poartă semnele viitoarei

deveniri în seva tinerilor. Ei sunt fundamentul

generațiilor, sunt baza celor ce vor veni, a împlinirilor.

Pentru o bună devenire a tinerei generații este

necesară o educație propice, adecvată și care să

ofere oportunități, de diferite forme, pentru fiecare,

fără a se ține cont de nicio limitare. În acest sens,

un model pentru ceea ce înseamnă oferire de

oportunități, șanse și dezvoltare pentru tineri, în

vederea dezvoltării unui parcurs aparte, într-o lume

care cere tot mai mult de la tânăra generație, este

și directorul Casei de Cultură a Studenților din Cluj

Napoca, domnul Flavius Milășan. Un tânăr între

tineri, care a avut voința de a încerca să dezvolte noi

premise în educația culturală a tinerilor din cetatea

clujeană. Funcția de director al Casei de Cultură a

Studenților din Cluj-Napoca a constituit încununarea

unei munci fundamentate pe determinare, educație,

cultură și multă muncă. Nu a pregetat, în niciun

moment, să caute posibilități de a adăuga ceva la

pregătirea sa. A cercetat, a căutat, a studiat, dar a

ales calea culturală, calea de manageriat cultural.

Prima funcție de conducere, din mediul cultural, cea

de director adjunct al Casei de Cultură a Studenților

din Cluj-Napoca, a marcat punctul de pornire în

ceea ce a însemnat ascensiunea sa în calea de

dezvoltare culturală. Atunci a intrat în contact cu

mediul studențesc cultural și cu necesitățile tot mai

stringente și cu dorințele tot mai mari ale tinerilor

clujeni.

A încercat să ofere șanse, posibilități,

să promoveze inițiative și să contureze proiecte

studențești, proiecte pentru tineri. A lucrat cu tinerii

și, când a avut posibilitatea examenului pentru

funcția de director și după ce a promovat examenul,

a reușit să dezvolte mai multe posibilități pentru

studenți și pentru tineri, atât în mediul cultural

clujean, național, cât și în cel internațional. Dacă,

din postura de director-adjunct al Casei de Cultură a

Studenților din Cluj-Napoca a reușit să ofere o nouă

direcție Cenaclului Literar „Vox Napocensis”, cea de

exigențe naționale și internaționale, prin susținerea

Festivalului Literar pentru Tineri „Vox Napocensis”,

din postura de director a reușit să-l sintetizeze ca

un factor de formare literară în mijlocul tinerilor.

A insistat pentru a nu exista limitarea de cerc, de

întâlnire între tinerii care scriu și a determinat o

linie de performanță. A susținut numirea premiilor

16 | Ardealul de Success


Festivalului cu numele scriitorilor care au trecut

în lumina cea veșnică și a promovat imaginea

criticului clujean Petru Poantă, in memoriam, prin

oferirea Marelui Premiu al Festivalului Literar pentru

Tineri, „Vox Napocensis”, cu numele marelui critic.

A organizat o sală care poartă numele cenaclului, a

insistat și susținut participarea membrilor cenaclului

la diferite concursuri literare, rezultatele putând

să fie ușor de observat, de la câteva premii literare

anual, ajungându-se la un număr de 35-40 de premii

cucerite, în țară, de membrii cenaclului, pe an.

A insistat pentru reapariția revistei „Semn”

a Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca,

apariție care fusese sistată în trecut. A susținut

formarea de noi cercuri, precum: Cercul de Pictură,

Clubul de Șah, Echipa de Volei, Echipa de Majorete,

Mini-Mărțișorul, Cercul de Film și altele. A înființat

Festivalul Național de Tradiții și Obiceiuri de Iarnă

„Laurențiu Hodorog”, care a ajuns la ediția a patra,

Festivalul „Vizualia”, ajuns la ediția a doua, a readus

la viață Festivalul Național de Teatru „Imago”, precum

și Galeriile Icoanei.

Considerând că este necesar, pe lângă tot

ceea ce este nou, să fie susținute și cluburile deja

existente în Casa de Cultură a Studenților, a ajutat

cu tot ceea ce era posibil cercurile deja existente. A

văzut în Ansamblul Folcloric „Mărțișorul”, coordonat

de coregraful Ioan Cocian și avându-i dirijori pe

Dorel Rohian și Tudor Căucean, o adevărată pepită

de aur. În acest sens, a susținut deplasările în țară

și străinătate, a ajutat cu ceea ce era necesar și

benefic, pentru ca Ansamblul să progreseze. Și acest

efort i-a adus recunoașterea, prin primirea acestuia

în colectivul internațional CIOFF.

A reușit să readucă Uniunea Scriitorilor în

Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. În

2017, cea de-a treia ediție a Festivalului Național

FestLit a avut gala în sala de spectacole „Dumitru

Fărcaș” a Casei de Cultură a Studenților din municipiul

Cluj-Napoca. A emis, în colaborare cu Cenaclul

Literar „Vox Napocensis”, diploma și medalia Vox

Napocensis, ca merit cultural, adresată persoanelor

care susțin și-și aduc aportul la formarea culturală a

studenților și a tinerilor. A inițiat cursuri de manager

cultural, promotor cultural, formator, antreprenoriat.

A oferit suport organizațiilor studențești, ONG-urilor

culturale, federațiilor studenților și tinerilor, făcând

din Casa de Cultură a Studenților un locaș viu al

tinerilor.

Activitatea sa de manageriat cultural a reușit

determine o linie ascendentă Casei de Cultură a

Studenților din Cluj-Napoca, să imprime ideea de

performanță, să ofere o viziune de „acasă” tuturor

studenților și tinerilor care activează în această

prestigioasă instituție culturală sau care-i trec pragul.

dr. Victor Constantin Măruțoiu


Ai un imobil

de vânzare sau

de închiriat ?

Nu ezita

să mă contactezi pentru

a-ţi vinde proprietatea

într-un mod profesionist.

Eleonora

Gugura

Consultant Imobiliar

0745608687

eleonora.gugura@remax.ro


Opreste-te la noi ca la tine acasă!

La un mic dejun copios...

Sau la pizza & paste...

Sau la ciorbă de burtă & papanasi

Sau la cel mai bun cheesecake din oras...

0742 729 090 / 0771 711 850

Calea Turzii 162-168, bl. C1, parter


Cuvintele,

semințe ale

Timpului –

ANDREI

FISCHOF

Cuvintele sunt semințe ale timpului, care

dau roade în artă, în oameni, în toate cele ce sunt ale

veșniciei. Forma pe care o iau, de rodire deplină, este

poezia. Aceasta este seva ce adună persoanele, ce

oferă idealuri comune, ce determină indestructibile

punți între personalități, între țări, între limbi și culturi

diverse. Este calea de unire și de desăvârșire. În acest

sens, se situează și scrierile poetului Andrei Fischof.

Născut la Turda, în anul 1940, domnia sa constituie

un semn de succes al spațiului ardelean. Absolvent

al Facultății de Fizică din cadrul Universității „Babeș-

Bolyai”, din Cluj-Napoca, promoția anului 1964, se

stabilește ulterior în Târgu-Mureș, unde colaborează

cu versuri și proză la revista „Vatra”. Debutul său în

presa literară avusese loc în revista „Familia”, Oradea,

în anul 1969.

În anul 1976 emigrează cu familia în Israel

și se stabilește la Haifa, unde își desfășoară în mod

meritoriu activitatea profesională, fiind conferențiar

la Tehnion (Politehnică) și la mai multe Colegii

Academice. Totuși, această plecare nu determină

o ruptură de ceea ce reprezintă spațiul românesc

20 | Ardealul de Success


și, în consecință, activitatea sa literară cunoaște o

continuă și asiduă concretizare editorială, în limba

română. Versurile și proza scurtă, alcătuite în limba

română, sunt publicate în revistele literare din țară:

„Steaua”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „România literară”,

„Familia”, „Vatra”, „Vatra Veche”, „Nord Literar”,

„Poesis”, „Ramuri”, „Convorbiri Literare”, „Lyra”, „Arca”,

„Lamura”, „Cetatea Culturală”, „Dor de Dor” ș.a.

În același timp, publică volume de versuri în

limba română, bine primite de critica vremii: „Dialog

imaginar”, Israel, 1978, „Uitarea de sine”, Israel,

1983, „Atingerea umbrei”, 2000, Editura Arhipelag,

Târgu-Mureş, „Prefăcuta linişte”, Editura Hasefer,

Bucureşti, 2003, „Umbletul îndoielilor”, Editura

Galateea, München, 2005, „Izgonirea din iad”,

Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2008, „Sonete

în amurg”, Editura Ofakim Itonut, Tel Aviv, 2016.

Scrie mult și în limba ebraică, fiind cunoscut

și apreciat în acest sens ca unul dintre puţinii scriitori

care au reuşit să creeze opere perene în două limbi

atât de diferite ca formă de expresie lirică. Poemele

şi proza scurtă sunt publicate frecvent în revistele

literare din Israel; colaborează la Radio şi la TV, în

Israel şi în România.

Publică, în limba ebraică, volumele de

versuri: „Durere albă” (KEEV LAVAN), 1991, Israel,

„Dansul cuvintelor” (RIKUD HA-MILIM), 1993,

Israel, „Iarna Verde” (HOREF YAROK) – antologie

de traduceri în limba ebraică, din poeţii israelieni

de limbă română, 1995, Israel, „Încărunţirea vremii”

(SEYVAT HA-ZMAN), 1997, Israel, „Aproape că”

(KIM’AT), 2002, Israel, „Praful cailor sălbatici” (AVAK

SUSEY HA-BAR), 2006, Israel, „Tăcere la patru mâini”

(DMAMA LE-ARBA YADAIM), Ed. Yton77, 2010,

Israel.

Poemele traduse publicate în U.S.A., Noua

Zeelandă, Germania, Franţa etc., au apărut atât în

periodice literare, cât și în diferite antologii. Este

prezent în lucrarea, în limba ebraică, „Lexiconul

Istoric al Scriitorilor Ebraici” (2009, Tel Aviv). În

România, este inclus în „Cuvinte” (Editura Casa Cărții

de Știință, Cluj-Napoca, 2006), „Clujul din cuvinte”

(Cluj-Napoca, 2008), în volumul „Antologia Sonetului

Românesc” (2009, Bucureşti), în „Dicţionarul

Scriitorilor Români” (2010, Iaşi), în „Clujul din povești”

(2011), „Promenada Scriitorilor” (Editura Eikon, Cluj-

Napoca, 2012), „Lumina din cuvinte” (Editura Școala

Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015), „Caietele de Poezie,

Lucian Blaga”, apărute de-a lungul anilor, precum și

în multe alte antologii de versuri și proză, apărute

în Ardeal sau în alte zone ale țării, Iași, Vâlcea, Gorj,

Banat etc.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din

România, Filiala Cluj, membru al Uniunii Scriitorilor

Ebraici din Israel și președinte, ani în șir, al Uniunii

Scriitorilor Israelieni de Limbă Română.

Premiile, care i-au încununat prestigioasa

operă literară, sunt: Premiul U.S.R., Filiala Târgu-

Mureş, pentru traduceri, 1975, Premiul “Pavel Dan”,

U.S.R., Filiala Cluj, pentru proză scurtă și eseuri,

2008, Premiul “Gopper”, Israel, pentru literatura

de altă limbă decât ebraica, Premiul “Ianculovici”,

Haifa, Premiul “Sion”, U.S.E., pentru literatură, Israel,

Premiul “Palty”, pentru activitatea literară, Israel și

multe altele.

Întreaga activitate literară a scriitorului

Andrei Fischof a păstrat izvorul de taină al spațiului

ardelean, care i-a fost dor și lumină interioară,

inspirație pentru realizările sale. Opera domniei sale

poartă mereu semnul timpului semințelor ardelene,

ca pe un odor de preț și comoară de suflet.

dr. Victor Constantin Măruțoiu

Ardealul de Success | 21


22 | Ardealul de Success

Baritonul

DAN DUMITRANA,

promotor al adevăratelor

valori ale României

Născut în sudul țării, în Bălceștii de Vâlcea, acum mai bine 60 de ani, baritonul Dan Dumitrana

și-a dedicat întreaga viață muzicii. Deși a avut numeroase oferte de a se stabili și a se afirma înafara țării,

mereu s-a întors în România, în Ardeal, considerând Clujul ca fiind unic pentru că aici se îmbină armonios

credințe și culturi.


„M-am născut prematur, la 6 luni, și am

fost declarat de medici fără șanse de supraviețuire.

Mama mea, o femeie cu o credință incredibilă, a

fost convinsă că Dumnezeu vrea ca eu să rămân în

viață și că are un scop cu mine. M-a pus între sticle

cu apă caldă până când a venit salvarea să mă ducă

la spital. Și, datorită lui Dumnezeu și părinților mei,

am supraviețuit”, așa își începe povestea vieții artistul

Dan Dumitrana.

A copilărit la Satu Mare. Poate că și din

această cauză iubește atât de mult Ardealul. Aici,

de fapt, s-a îndrăgostit pentru prima dată. „Îmi aduc

aminte că eram în clasa a IV- a și aveam o colegă

frumoasă. M-am apropiat să îi dau un pupic și mi-a

tras o palmă de nu m-am văzut. Nu o s-o uit niciodată”.

De muzică s-a apropiat tot în copilărie.

Împreună cu cei trei frați, cânta zilnic. Nu e de

mirare că toți au urmat studii în acest domeniu. „Așa

am fost crescuți de mama. Se întâmpla să cântăm

zilnic, mai ales la reuniunile de familie. În familia

noastră, muzica a fost un fel de a trăi, un stil de viață

și de comunicare. Suntem o familie de muzicieni

pasionați. Eu am urmat Școala de Muzică, pe urmă

Liceul de Artă, unde am studiat pian și violoncel. De

asemenea, am studiat și canto la Școala Populară de

Arte. Ne-am împrăștiat în toată lumea. Fratele meu

mai mare, Eugen Dumitrana, este profesor de muzică

și compozitor. După revoluție a plecat din țară, în

Franța, unde este profesor. Momentan trăiește în

Insulele Mayotte din Oceanul Indian, unde îi învață

pe băștinași cultura franceză și muzica universală.

Al doilea frate al meu, Cristian Dumitrana, trăiește

la Chicago. Este pianist și compozitor, profesor de

muzică. Fratele cel mai mic a făcut vioară, pasiune

preluată de la bunicii noștri din partea mamei. Nu a

mers însă pe acest drum. A îmbrățișat meseria tatălui

meu de șofer și mecanic. A lucrat în transporturile

internaționale și, cum tatăl meu a înființat prima

școală de șoferi amatori din România, a preluat și el

această pasiune și deține o școală de șoferi”.

Pasiunea pentru muzică l-a făcut pe tânărul

Dan Dumitrana ca în anul 1977, imediat după ce

a terminat liceul, să plece de acasă. A obținut un

pașaport turistic pentru țările comuniste și a plecat

cu trenul la Budapesta, Praga și Berlin. „M-am dus

să cunosc, să văd și să învăț. Praga a fost cea mai

interesantă experiență. Mai bine de jumătate de

zi mi-am petrecut-o în cimitirele din acest oraș, la

mormintele marilor muzicieni și scriitori. La fel am

făcut și la Paris. Noaptea călătoream cu trenul și ziua

vizitam, ca să pot dormi în tren. Prin această călătorie

am vrut să mă eliberez de mine și să mă regăsesc”.

La Opera Română din Cluj-Napoca Dan

Dumitrana și-a început activitatea în 1981 și de atunci

s-a stabilit în orașul de pe Someș. Apoi a călătorit

mult, a fost în 13 țări din Europa. De asemenea, a

cântat și în Statele Unite, unde a terminat în doi

ani o universitate de cinci ani. Asta se întâmpla în

anul 1996. „East Texas Baptist University a fost o

experiență unică. Era o universitate internațională, iar

eu am avut o bursă și am fost cu toată familia. După

trei săptămâni, eram în cadrul coralei universitare”.

Pe toată perioada șederii în străinătate, celebrul

bariton Dan Dumitrana, nu a contenit să promveze

adevăratele valori ale României și să pună într-o

lumină favorabilă țara în care s-a născut. „Vorbeam

la toate conferințele despre România. Mi-am adus

diapozitive din țară și le arătam adevărata Românie,

nu ce se promova la televizor”.

Deși experiența americană a fost una

extraordinară, Dan Dumitrana a preferat să se

întoarcă la Cluj-Napoca. „Nicăieri pe unde am umblat,

nu am găsit ce este la Cluj: confluențe de culturi și

credințe. Vorbesc de cultura germanilor, a sașilor,

maghiarilor și românilor. Clujul este centrul mondial al

unitarianismului, nicăieri nu există această formă de

credință. Subliniez lucrul acesta pentru că este foarte

important ca oamenii să știe că la Cluj există această

diversitate în unitate de valori culturale și spirituale,

foarte rar în lume și mă bucur că sunt clujean de 40

de ani”.

Dan Dumitrana este foarte mândru de

meseria sa și este convins că a fi cântăreț de operă

este una dintre cele mai frumoase meserii posibile.

„Stagiunea 2019- 2020 va fi stagiunea centenară a

Operei Naționale unde lucrez și sper, cu voia bunului

Dumnezeu, să prind această stagiune aniversară.

Am cântat la Opera Națională în peste 3500 de

spectacole, dintre care titluri de Operă circa 135 din

250 ale Operei Naționale și 34 de roluri”.

Îndrăgostit de muzică, baritonul Dan

Dumitrana ne îndeamnă pe toți să ascultăm cât se

poate de mult muzică renascentistă. „Acolo găsiți

esența universală a trăirii, a conviețuirii pe pământ”.

De asemenea, are și un sfat pentru generațiile

viitoare: „să învețe, să cunoască, să accepte, și cel

mai important, să iubească binele și să desăvârșească

orice lucru pentru aproapele și pentru țara în care

s-au născut”.

Redacţia Ardealul de Succes

Ardealul de Success | 23


INTERVIU

„Jocul popular te face

să-ți iubești neamul și țara”

Preotul clujean Dan Goga,

strănepot al poetului Octavian Goga

Părintele Dan Goga este parohul bisericii „Sfântul Apostol Toma” din Cluj-Napoca, din cartierul

Mărăşti, una dintre cele mai frumoase biserici din oraș, unde pictura a fost realizată toată în foiţă de

aur. Deschiderea pe care o are față de credincioși îi atrage să participe la slujbe, dar și la alte evenimente

organizate special pentru ei. Printre acestea se numără spectacolele de muzică populară, care sunt foarte

apreciate, deoarece părintele invită nume mari din folclorul românesc. „Este foarte importantă deschiderea

preotului către credincioşi. Ei sunt atraşi la biserică, desigur, prin sfintele slujbe, dar contează foarte mult şi

deschiderea preotului. Dacă nu te deschizi în faţa lor, îi îndepărtezi”, spune părintele Dan Goga.

24 | Ardealul de Success


venea des la noi, la biserică. Așa că organizam câte o

astfel de festivitate. Au fost prezenți întotdeauna cei

mai mari interpreți de muzică populară din România

și îi amintesc doar pe Gheorghe Turda, Daniela

Condurache, Viorica Macovei, Dumitru Fărcaș,

Ramona Vița, Traian Jurchela, Niculina Stoican, care

este sufletul nostru, al parohiei, și care vine cu mare

drag, dar și Ansamblul „Dor Transilvan” al Companiei

de Transport Public Cluj.

1. Părinte, cum a venit pasiunea pentru folclor

și tradiții?

De mic copil. Eu sunt originar din județul

Alba, de la Crăciunelu de Sus și la noi, tradiția și

obiceiurile populare s-au păstrat foarte bine. Provin

dintr-o familie de români adevărați, mai ales că duc

mai departe și numele poetului Octavian Goga, al

cărui strănepot sunt. Poetul își petrecea deseori

vacanțele la noi în sat. Și poezia Clăcașii a fost scrisă

inspirându-se din felul în care lucrau țăranii pământul

pe delnițele Craciunelului. Erau tradiții frumoase

la noi în sat, dar în primul rând, era jocul popular,

Învârtita și Hațegana și de mic copil am luat parte

la hora satului. Jocul popular aduce în inima omului

patriotismul, te face să-ți iubești neamul și țara.

Pentru mine, patriotismul este cel mai mare lucru și

pentru credincioși organizez aceste spectacole, în

mod gratuit.

2. Când ați organizat primul eveniment de

acest fel?

Am început să le ofer credincioșilor astfel de

spectacole imediat după venirea la Cluj a vrednicului

de pomenire, mitropolitul Bartolomeu Anania și care

3. Întotdeauna aceste spectacole au fost

foarte căutate și dorite de clujeni. Aveți în pregătire

două evenimente deosebite pentru anul viitor

Da, așa este. După cum se știe, întreaga ţară

va sărbători anul viitor Centenarul Marii Uniri. Și

Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu

binecuvântarea Părintelui Arhiepiscop și Mitropolit

Andrei și în colaborare cu parohia noastră, parohia

„Sfântul Apostol Toma”, va organiza două spectacole

de muzică populară. Noi le organizăm pentru

credincioșii bisericii noastre și pentru clujeni, pentru

bucuria lor, fără taxă sau bilete de intrare. Totul însă

intrarea va fi pe bază de invitație, pentru a nu se crea

evenimente nedorite. Primul spectacol va avea loc în

luna februarie 2018, de lăsatul secului pentru Postul

Paștilor, și în luna noiembrie, înaintea începutului

Postului Nașterii Domnului. Vor fi prezenți pentru

a-i bucura pe spectatori interpreții: Ramona Vița,

Dumitru Teleagă, Niculina Stoican, Stana Stepănescu,

Bogdan Toma, Maria Filimon, care poartă cămașa

mamei mele și Ansamblul folcloric „Dor Transilvan”.

Desigur, ne dorim să fie reprezentată și zona Moldovei

dar și cea a Maramureșului și toate regiunile istorice

ale României, așa că ne vom gândi și la alți interpreți

de renume.

4. „Ceea ce fac, fac întotdeauna din inimă

pentru credincioși”, spune părintele Dan Goga,

parohul bisericii cu cea mai mare frecvență a

credincioșilor din Cluj-Napoca. Tot ceea ce a făcut

la biserică a necesitat un important suport financiar,

dar și toate aceste evenimente. De acest aspect

s-au ocupat și se ocupă patru credincioşi, ctitori

ai locașului de cult. „Biserica este ctitoria a patru

persoane, oameni dedejde care s-au jertfit şi

au donat sume importante pentru construcţie. Și

spectacolelșe de folclor se datorează tot ctitorilor:

domnului general Virgil Ardeleanu și domnilor

Ovidiu Turcu, Dorin Ceatarâș și Liviu Neag”.

Redacţia Ardealul de Succes

Ardealul de Success | 25


„Am fost o norocoasă pentru că m-am născut

într-o casă unde cetera era în cui, lângă icoană”

ANA ILCA

MUREȘAN

„Ana Ilca Mureșan vine din Câmpia Transilvană,

cu o admirabilă încredere în vitalitatea folclorului

autentic și ne dă speranţa că nu e totul pierdut, «sufletul

satului» e încă viu, că se mai poate cânta, că mai există

folclor necontrafăcut. Vocea și timbrul ei au vocația

spațiului deschis, sună natural pe o cărare din pădure,

între dealuri, sau pe ulița satului. Dar și pe scenă. Ana

Ilca Mureșan cântă, cu versul și cu starea sufletească.

Cântecele ei sunt când dulci ca mierea, când iuți ca

poprica, sunt când certărețe, când tandre, când nu-și

mai încap în portative de bucurie, când cad în melodii

amare și nostalgii după paradisul pierdut al tinereții.

Aici e pornită să dea foc lumii, chiar și în «fundul apei»,

aici e gata să o protejeze ca pe un lucru fragil și drag,

făcându-i «casa în oiagă», aci aprinde cârciumile, aci îi

ard călcâile când aude cetera, aci blesteamă să «ardă

pădurea» și să sece apele, aci e în stare să coase cu acul

frunzele de crengi în toată pădurea, ca să nu se scuture

toamna, aci e gata să facă iubirii «casă în rai»...

E imposibil ca horile ei să nu te cucerească,

căci freamătă în ele un incoruptibil, autentic și mereu

neliniștit geniu al vieții și al firescului”, așa spunea

scriitorul Ion Mureșan despre îndrăgita interpretă Ana

Ilca Mureșan, pe coperta albumului Mie cetera mi-i

dragă.

Mai întâi cânți pentru tine și apoi pentru public

Născută într-o frumoasă zi de iunie, în Valea

Ungurașului, un mic sat aflat la interferența județului

Cluj cu Bistrița-Năsăud, interpreta Ana Ilca Mureșan

poartă o zestre extrem de valoroasă prin repertoriul

pe care l-a adunat în zeci de ani. „De mică am avut

cântecul în suflet și în minte, mai ales că îl ascultam pe

tata cântând cu cetera. Dumnezeu a pus har și cred

că așa am ajuns să cânt atâtor oameni, deși nu m-am

gândit niciodată să cânt pentru lume”. Şi-a început

cariera artistică, de mic copil, într-o familie unde

muzica și tradiția erau și sunt la mare cinste. A cântat

cu vocea, dar a continuat și talentul tatălui ei, Iuliu Ilca,

la ceteră, în cadrul ansamblului de copii format în școala

din localitate, alături de care a participat la numeroase

evenimente. „Prin clasa a III-a nu reușeam eu să ajung

la grumazu’ ceterii bine, dar încercam să învăț. Și tata a

văzut că prind foarte ușor și mă impulsiona. Și mama

cânta, dar așa când n-o auzea nimeni, cânta pentru ea.

Așa percep și eu cântecul, mai întâi pentru tine și apoi

pentru public”.

Cântecul m-a ținut și mi-a dat curaj de a trăi

Ana Ilca Mureșan s-a zbătut întotdeauna să

țină legătura cu satul și cu tot ce trăit în copilărie. Pe

toate acestea le transmite cu acuratețe, prin cântecele

pe care le aduce în fața iubitorilor de folclor. Așa că a

adunat, în zeci de ani, cântece instrumentale din zona

natală, iar versurile și le-a creat singură, din trăirile sale.

„Tot ce cânt, e stors din suflet. Cetera m-a îndemnat la

viață și la joc, așa ca primăvara când ne scoate din ocol

ca să ne bucurăm de frumusețile ei. Așa-i cântecul și

cetera, tot ce-i frumos și bun, leac și alinare, biciul care

te ridică din bolire, duhul care trezește sângele amorțit”.

Mărturie stau versurile cântecelor Până n-am ceteră

bună, Cobori ceteră din cui, iar despre Mie cetera mi-i

dragă nici nu mai amintesc, deoarece sunt convins că

știți toate versurile.

Până n-am ceteră bună

Nu-mi scot rău din inimă.

Până nu-mi zâce cum vreu

Nice mânc și nice beu.

Ceteruică ești bătrână

Da-mi faci pielea de găină

Cum să nu prind drag de tine

Că mi-ai băgat sângele-n vine.

Calcă pă struna ce groasă

Scoate-mi durerea din oasă

Că doftor mai priceput

Ca cetera n-am văzut.

Apreciată îndeosebi de redactorii clujeni de

radio, Gelu Furdui și Codruța Aron Vârtic, dar și de

marele public, Ana Ilca Mureșan a prins curaj și a adunat

26 | Ardealul de Success


numeroase premii importante la concursurile de folclor

din toată țara. A obținul recunoaştere ca interpretă

în cadrul festivalului „Alina-te dor, alină” organizat la

Cicârlău, județul Maramureș, unde a câștigat marele

premiu. De asemenea, talentul i-a fost răsplătit cu

Premiul I la Festivalurile „Pe deal, la Teleormanel”,

Alexandria, „În florar, la Huedin” – Huedin, „Șezătoarea”

– Fălticeni sau Festivalul Național al Cântecului de

Cătănie, organizat la Cluj-Napoca. „Eram foarte timidă,

dar am prins curaj în scenă. N-am ieșit în fața publicului

până nu am simțit că fac bine, atât mie cât și celor ce mă

ascultă. Cred că e scris acolo, undeva, pentru fiecare. Eu

am fost o norocoasă că m-am născut într-o casă unde

cetera era în cui, lângă icoană. Apoi tata a avut har și mi

l-a transmis și mie, dar și mai mult i-a transmis harul de

a cânta cu cetera feciorului meu, Victor Alin”.

E un vis împlinit că pot să cânt cu feciorul meu

Ana Ilca Mureșan e bucuroasă că a reușit

să imprime albumul Tinerețe, pom oprit cu feciorul ei,

Victor Alin Mureșan, care încă nu avea 17 ani împliniți,

iar acum e student în anul III la Academia de Muzică

„Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde urmează și

Modulul de instrument tradițional – vioară, în clasa

profesorului Ovidiu Barteș. „E un vis împlinit că pot

cânta cu feciorul meu și când e alături de mine, în scenă,

îmi dă o putere deosebită și mă bucur că îndrăgește

acompaniamentul tradițional: ceteră, contră și gordună.

De multe ori când vrea să-mi facă o bucurie, îmi cântă

cu cetera, și atunci cuvintele sunt de prisos și mă bucur

că toți cei care îmi îndrăgesc cântecul, obligatoriu

îl apreciază și pe el, pentru că, spun ei, așchia nu sare

departe de tăietor. Are și voce bună, cântă foarte bine

vocal. Alin se bucură întotdeauna de o vorbă, de un

sfat din partea bunicului, care e mândru de el și îl învață

melodii vechi, pe care el le cânta la joc și la nunți”. Cu

feciorul ei, Ana Ilca Mureșan a imprimat și noile cântece

Dă, Doamne, vremea-napoi și Am făcut juma’ de sută,

care o să se regăsească pe următorul album, ce speră să

fie lansat anul viitor. De altfel, și Ana Ilca Mureșan este

absolventă a Academiei de Muzică „Gheorge Dima” din

Cluj-Napoca, secția Pedagogie muzicală.

Mai bine de zece ani, înainte de a cânta vocal,

Ana Ilca Mureșan a făcut și dansuri populare, dar a

cântat și la ceteră, la actualul Ansamblu folcloric „Dor

Transilvan” din Cluj-Napoca. Abia apoi a început să

muncească serios pentru repertoriu, să adune cântece,

pentru că doar la maturitate omul are sentimente

profunde și începe să cânte cu adevărat. Însă, în cariera

artistei, o importanță deosebită a avut-o colaborarea

de aproape cinci ani cu Grigore Leșe, care i-a dat mai

mare curaj de a urca pe scenă și a respecta cântecul

tradițional. N-a fost ușor pe acest drum, dar talentul

și perseverența în a-și aduna repertoriul au ajutat-o

să ajungă o voce inconfundabilă a Ardealului și a țării.

„Tata, la început, când a văzut cât e de greu pe acest

drum, nu m-a lăsat să cânt. Dar eu atâta am insistat

și m-am luptat să am cântece valoroase și am știut

că doar așa răzbat. Mi-am pus speranța în cei care

iubesc cântecul tradițional, să le pot ajunge la suflet”.

Și chiar dacă Ana Ilca Mureșan nu a apărut foarte des

pe posturile de televiziune, cântecele ei s-au imprimat

adânc în sufletul și-n gândul iubitorilor de folclor încă

de la debut. „La început intram pe scenă mai timidă, cu

gândul că oare mă plac, sau nu oamenii. Acest bun simț

dobândit acasă nu ajută întotdeauna, dar reziști în timp,

așa cum e nevoie și de răbdare. De multe ori observ

din privirile oamenilor, chiar dacă nu îndrăznesc să-mi

spună, că li-s dragă”.

Să mă țină Dumnezeu ca să mai aduc la lumină

cântece pentru suflet

Prin tot ceea ce a făcut, Ana Ilca Mureșan

a dovedit că trebuie să muncești mult, cu seriozitate,

și să pui în valoare talantul dat de Dumnezeu din

abundență. „Tot ce am făcut și fac e pentru suflet și din

dragoste pentru lumea satului, care întotdeauna a fost

și este mai curată. Mie mi-s tare dragi oamenii și mă

bucur că pot să le fac un bine pe pământ, să le alin și

să le înveselesc sufletul cu cântecul. Le doresc tuturor

sănătate și dacă am putut să fac un bine prin cântec,

sunt foarte mulțumită. Cât îmi va da Dumnezeu să

trăiesc, doar aceasta îmi doresc, să fac cântece pentru

suflet. Asta e dorința mea cea mai mare. Mie cântecul

îmi dă sănătate”.

Și dacă anul acesta am sărbătorit 50 de ani de

viață, vreau să spun doar atât, cum spun și în noul meu

cântec: Mulțam fain și Doamne-ajută, C-am făcut juma’

de sută. Lasă-mă s-o fac întreagă, LUME DRAGĂ!”

Să ne trăiești, Ana Ilca Mureșan că ne trebuiești!

Redacţia Ardealul de Succes


ADRESĂ:

Piaţa Mihai Viteazu, nr. 11,

Cluj-Napoca 400151

în incinta cinematografului

Florin Piersic

TELEFON:

0364 880 727

ORAR:

Luni - Vineri

8AM – 1AM

Sâmbătă - Duminică

10AM – 1AM


Rodica MUREŞAN 0746 192 337

agent imobiliar excelent,

cu rezultate pe măsură.


DOR TRANSILVAN,

la Festivalul Național de

Folclor IOAN MACREA

Când, în 1994, Ansamblul folcloric Dor

Transilvandebuta fulminant la festivalul internațional

Cerbul de Aur, își propunea, realist sau nu, să

ajungă un mesager cultural al Clujului, de valoare

internațională. Era o dorință firească, în calitate

de continuator al renumitului ansamblu Rapsodia

Someșană al Companiei de Transport Public din

Cluj-Napoca. Era o ambiție motivată de palmaresul

celebrului ansamblu Rapsodia Someșană, ambiție

sprijinită de sindicatul și conducerea Companiei de

Transport Public din Cluj-Napoca, unde noul director

al companiei, ing. Liviu Neag și președintele de atunci

al sindicatului, Tiberiu Groza, făceau echipa comună

în dezvoltarea activităților culturale din companie, în

paralel cu eforturile de modernizare a transportului

public din municipiu.

În anul 1997 ansamblul organiza primul

spectcol „Tezaur folcloric” la Cluj-Napoca,

împreună cu Marioara Murărescu, afirmându-și

încă o dată ambițiile de mesager cultural al Clujului.

La aniversarea primilor 10 ani de activitate ai

ansamblului, doamna Marioara Murărescu adresa

acestuia următoarea urare: „Ansamblului Dor

Transilvan, din tot sufletul, gânduri frumoase și urări

30 | Ardealul de Success


de bine, cu speranța că mereu, Tiberiu Groza va sluji cu

credință tradițiile neamului românesc”.

Colaborările artistice cu toți cei mai mari

artiști ai României, de la Achim Nica și Frații Petreuș,

până la Sava Negrean Brudașcu, Dumitru Fărcaș și

Gheorghe Zamfir, au însemnat tot atâtea vârfuri în

cariera artistică a ansamblului. Artista Sava Negrean

Brudașcu mărturisea cu ceva ani în urmă: „M-am

simțit și mă simt onorată să evoluez în spectacole

alături de acești artiști care, deși secolul e cărunt și

mileniul pe sfârșite, se încăpăținează să facă din lumea

doinei și jocului, universul lor de referință spirituală.

Cuvine-li-se lor un gând curat și o urare din suflet: La

mulți ani, Dor transilvan!”

Recent, s-au împlinit 23 de ani de la debutul

național și internațional al ansamblului și, privind în

urmă, putem spune că Dor Transilvan a devenit cu

adevărat un mesager cultural al Clujului, în cele peste

50 de festivaluri internaționale în care a participat,

prin manifestarile culturale realizate în parteneriat

cu Institutul Cultural Român, la Praga, Madrid și

Varșovia, cu ambasadele României de la Budapesta,

Praga și Varsovia, cu Centrul cultural și Consulatul

României de la Chicago. Ilustrativ pentru aceasta

stau mărturie cuvintele scrise de primarul orașului

Midlesbrough: „Nu pot decât să vă admir pe toți pentru

felul în care ați dansat și pentru impactul pe care l-ați

avut asupra locuitorilor orașului Midlesbrough. Aș vrea

să fi putut lua mai mult material filmat cu grupul vostru

și, poate într-o zi, o să fie posibil să vizitez România.

Pare un loc fermecător, judecând după felul în care

ați dansat, după dansurile și muzica interpretată de

orchestra voastră, care au fost fantastice”, sau cele

ale ambasadorului României la Praga, Vasile Buga:

„Ne face o deosebită plăcere să vă felicităm pentru

reușita participării ansamblului Dor Transilvan la cea

de a 52- a ediție a festivalului internațional de folclor

de la Straznice. Am dori să vă felicităm pentru modul

în care cultivați și conservați creația artistică originală,

pentru entuziasmul și dăruirea talentului colectiv. Ne

exprimăm convingerea că ansamblul Dor Transilvan se

va impune ca una dintre formațiile artistice de prestigiu

din România și pe plan european.”

Numai în 2017, ansamblul Dor Transilvan a

reprezentat România și folclorul românesc la Rockford

și Chicago, USA, la festivalurile internaționale din

Mistretta, Naso, Teranueva, San Stefano di Camastra

și Gagliano Castelferrato, în Sicilia. De asemenea, a

fost prezent la festivalurile internaționale „Serbările

Transilvane”, “Festivalul Inimilor” și „Sfântul Stefan” (Cluj-

Napoca) și la Festivalul de Artă și Tradiție Românească

de la Otopeni, reprezentarea municipiului Cluj-Napoca

la „Festivalul orașelor înfrățite” de la Suwon, Coreea de

Sud.

Recent, în ajunul Zilei Naționale a României,

Ansamblul folcloric Dor Transilvan a avut onoarea de

a reprezenta Clujul la Festivalul Național de Folclor

„Ioan Macrea”, festival ce reunește elita ansamblurilor

folclorice profesioniste din România. Este o încununare

a muncii și perseverenței componenților ansamblului

Dor Transilvan, a acumulărilor artistice din cei 23 de

ani de activitate și a susținerii financiare și materiale a

Companiei de Transport Public din Cluj-Napoca. Este

momentul de vârf al unei cariere artistice de peste 23

de ani, al atâtor generații de dansatori și muzicanți care

au performat în cadrul ansamblului.

Ne dorim ca întotdeauna așa să fie!

Tiberiu Groza

Director artistic Dor Transilvan


INTERVIU

„Dintotdeauna am avut o pasiune pentru styling,

iar imaginea contează foarte mult pentru mine”

Raul Stör, antreprenor,

proprietarul magazinului Men’s Club

Raul Stör este un tânăr clujean de 32 de ani,

mereu preocupat de imaginea sa, dar și de a celor care

apelează la serviciile magazinului Men’s Club, afacere

pe care a dezvoltat-o după ce a constatat că nu există

în Cluj-Napoca un loc în care bărbații să găsească tot

ce au nevoie pentru ținuta lor și unde să fie consiliați

în acest domeniu.

1. Cum a venit ideea de a deschide o afacere în

acest domeniu?

Totul a început în anul 2012, când am hotarat

să fac un pas foarte important în viața mea: să mă

căsătoresc! În febra căutărilor de servicii pentru

evenimentul cel mare, am ajuns în punctul în care trebuia

să îmi găsesc un costum de ceremonie. Aparent mi s-a

parut că va fi foarte ușăr, însă, pe măsură ce căutam mai

mult, constatam că nimic nu mi se potrivește. Nu găseam

un croi modern, o posibilitate de a-mi personaliza

costumul, un consilier care să mă ajute în alegerea

produsului. Într-un final am găsit o soluție, destul de

complicată și îndelungată ca proces, adică am cumpărat

ținuta de ceremonie „pe bucăți”. Cu alte cuvinte, sacoul

l-am făcut la comandă, iar pantalonul, cămașa și pantofii

i-am achiziționat din magazine diferite, ceea ce mi-a luat

foarte mult timp. Acela a fost momentul în care am decis

că există o lipsă pe piața locală de un astfel de concept:

un magazin în care să primești consiliere în alegerile tale,

un loc în care să poți găsi varietate de produse, unde

se fac ajustări de croitorie, sau să îți faci un costum, pe

comandă, de la zero, adică un loc din care să ieși complet

îmbrăcat, fără prea multe bătăi de cap. Continuarea a

fost foarte usoară, deoarece dintotdeauna am avut o

pasiune pentru styling, iar imaginea contează foarte

mult pentru mine.

2. Cum s-a dezvoltat afacerea în acești ani?

Destul de greu la început, având în vedere că

nu am avut un mentor, ci doar pasiunea și ambiția care

m-au făcut să depun eforturi an de an pentru a învăța

clientii să fie în trend și să știe cum să poarte corect un

costum.

3. Cum ai ales echipa cu care lucrezi?

Toate persoanele cu care interacționez zilnic

sunt oameni care gândesc la fel ca mine, care își

doresc să crească împreună cu mine, oameni ambițioși,

vizionari și de cuvânt.

5. Care este profilul clientului care apelează la

serviciile Men’s Club?

Clientul care vine la Men’s Club își doreste mai

mult decât să se îmbrace cu stil zilnic, sau o ținută pentru

un eveniment. Dorește consiliere în a fi mereu îmbrăcat

cu bun gust, vrea să fie implicat direct în procesul

alegerii unui costum, sau a unor pantofi aparte. Cu toții

știu că o dată ce ne trec pragul, nu trebuie să își mai

facă griji pentru nimic, deoarece noi oferim servicii de

croitorie complete, un raport calitate-pret net superior,

și, repet, o consiliere sinceră și personalizată.

6. Cum vezi afacerea peste câțiva ani?

De-a lungul anilor, am ajuns să fim foarte

apreciați de clienții noștri. Acest lucrul ne-a făcut să

fim căutați de clienți din orașe apropiate Clujului.

Recomandarea și clientul mulțumit sunt pentru noi cea

mai bună opțiune de promovare. Prin urmare, planul

nostru este să oferim serviciile noastre în cât mai multe

orașe din țară.

„Am creat în jurul meu o viață frumoasă, plină

de clipe fericite dar și de obstacole! Am fost, sunt și voi

fi mereu o persoană spontană și pozitivă, fapt care m-a

ajutat să ajung unde sunt acum”

Redacţia Ardealul de Succes

34 | Ardealul de Success


Muzica populară între dar și artă

GRIGORE SÂMBOAN

Tradițiile, obiceiurile populare, dansul sau

jocul și muzica populară reprezintă ceea ce definește

un popor, o națiune, dar și o regiune, un spațiu, o

comunitate. Fiecare element conferă o notă aparte

acelui ținut, o identifică cu o personalitate unică și

de neconfundat. Și totul are o prezență aparte în

arealul ce-l definește.

În noua generație talentată de interpreți

populari români, o voce începe să-și consolideze o

poziție aflată într-o ascensiune frumoasă: Grigore

Sâmboan. S-a născut pe data de 30 iunie 1983,

în localitatea Tîrlișua. A crescut în linia tradițiilor

strămoșești, în dragoste față de tradiții, de folclor,

de joc și de cânt.

Satul natal Agrieș i-a oferit mediul propice

pentru dezvoltarea în linia folclorului autentic.

I-a insuflat dragostea pentru frumos, bine, artă și

tradiții. I-a conturat pașii, care au atins realizări

deosebite: absolvirea Facultății de Științe Politice

și ale Comunicării, secția Jurnalism, și a Facultății

de Teologie Ortodoxă, secția Pastorală, de la

Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Aceste

reușite i-au adus și angajarea la postul de radio

Renașterea al Mitropoliei Clujului, Maramureșului

și Sălajului.. Totodată pasiunea pentru muzică

populară, tradiții și obiceiuri l-au determinat să se

implice și la Centrul Județean pentru Conservarea și

Promovarea Culturii Tradiționale Cluj.

Nu a uitat muzica populară și a continuat să

cânte despre tot ceea ce insuflă binele de la poalele

munților Țibleșului, să ofere mărturie prin cântec

asupra frumoaselor tradiții strămoșești, de pe acele

meleaguri. A reușit să devină o voce ce promite

multe realizări în viitor, o voce ce încântă și transmite

tradiție și valori ce nu merită să fie lăsate în negura

uitării.

Muzica sa este una a mărturiei despre

spații, timpuri și oameni ce trăiesc veșnic prin cântul

popular, în continuitatea neamului și a celor ce

vor dăinui prin tradiție, sunete și Cuvânt. Grigore

Sâmboan aduce un suflu nou în muzica populară

ardeleană, bistrițeană, punând o piesă la imensul

pod de peste generații, în linia păstrării autenticității

ardelene în spațiul transilvan.

dr. Victor Constantin Măruțoiu

36 | Ardealul de Success


HERMINA MARC ILUȚI,

mesageră a cântecului tradițional

din Țara Chioarului

Hermina Marc Iluți s-a născut într-o

frumoasă zi de vară, așa cum îi este sufletul și

cântecul, într-un sat din Țara Chioarului, așezat la

poalele muntelui Șatra, unde se spune că a haiducit

Pintea Vitezul. „Ciocotiș este sătucul meu în care am

văzut lumina zilei, sat cu oameni harnici și iubitori de

tradiție. Am învățat să cânt de mică, acolo, în sat, și

cântam în fiecare zi. Pe tata îl moștenesc, el avea o

voce foarte frumoasă”.

Văzând că are atâta drag de cântec, părinții

au îndrumat-o să urmeze o școală de muzică. Așa

a ajuns să studieze, din clasa a VII-a, la Liceul de

Muzică și Arte Plastice din Baia Mare. „La început

am făcut percuție, apoi am urmat canto clasic, sub

îndrumarea profesoarei Gabriela Velea. Tânjeam

după muzica populară, aveam și orchestră în cadrul

liceului, dar profesoara mea nu mi-a dat voie să cânt

folclor. Într-un fel mi-a prins bine, deoarece am

învățat multe studiind canto clasic”.

Abia după terminarea școlii, Hermina Marc

Iluți şi-a început drumul frumos pe calea cântecului

popular. „Îmi doream foarte mult să cânt așa că

m-am înscris la concurs, la Ansamblul Maramureșul

din Baia Mare. Am activat acolo timp de un an și

trei luni, după care m-am transferat la formația

Țara Oașului din Satu Mare, unde mi-am desfășurat

activitatea până în anul 1989. Apoi, în 1990, m-am

transferat la Ansamblul Ciocârlia al Ministerului

Afacerilor Interne din București”.

Hermina Marc Iluți a înregistrat cântece la

radio București, sub bagheta dirijorilor Alexandru

Viman și Paraschiv Oprea. În total, a imprimat

șase casete și CD-uri ce conțin cântece populare

din subzonele folclorice ale județului Maramureș,

Chioar, Lăpuș, Maramureșul Istoric, dar și romanțe,

cântece de petrecere, colinde și pricesne.

Hermina Marc Iluți posedă un glas

deosebit, iar muzica pe care o interpretează ajunge

întotdeauna la inima iubitorilor de folclor, deoarece

știe, cu finețe, să creeze punți de adevărată trăire și

sensibilitate între sufletul ei și a celor ce o ascultă.

Redacţia Ardealul de Succes

Ardealul de Success | 37


Folclorul – model și tradiție – Modus Vivendi

Ansamblul Folcloric Studențesc “ROMÂNAŞUL”

Folclorul, tradițiile, obiceiurile populare

sunt modul de manifestare a tot ceea ce este

reprezentativ pentru o existență personală a unui

popor. Sunt elementele constitutive, care ne oferă

identitate națională și ne conferă o imagine unică

în lume. Pentru cei care aderă la a învăța, a studia,

a juca și a transmite mai departe această frumoasă

zestre populară tot ce implică folclorul este un

mod de a exista. Un ansamblu folcloric deosebit,

cu numeroase realizări, care își învață ucenicii să

păstreze, să profeseze și să transmită tot ceea ce

este tradițional românesc, este Ansamblul Folcloric

Studențesc „Românașul”.

A fost înființat în primăvara anului 1974 și

este parte constitutivă a Clubului Cultural Studențesc

al Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Din această

ipostază, de a se afla sub tutela Universității Tehnice

din metropola clujeană, a reușit să aducă, în mediul

universitar, în mediul tehnic, arta și tradiția populară.

O adevărată familie, compusă din dansatori,

muzicieni, soliști vocali, instrumentiști, studenți ai

Universității Tehnice din Cluj-Napoca, se constituie

38 | Ardealul de Success


într-o respectabilă echipă artistică.

Abordează cu o mare responsabilitate

cunoașterea și valorificarea folclorului românesc.

Repertoriul este unul bogat, variat, ce promovează

zona etnofolclorică a Transilvaniei. Dar nu se

limitează la acest spațiu, ci au incluse în repertoriul

lor și dansuri, cântece, tradiții din toate arealurile

folclorice ale țării. Echipa artistică este alcătuită

din: ing. Eugen Nicoară – coregraf, prof. Alexandru

Hatfaludi – dirijor, ing. Lucian Revnic – director artistic

al ansamblului. Palmaresul ansamblului cuprinde:

treizeci și șase de premii întâi, douăsprezece premii

doi, două premii 3, trei medalii de aur, două medalii

de argint, o medalie de bronz, la care se adaugă

numeroase premii speciale, diplome și plachete de

onoare, diplome de excelență.

Ansamblul Folcloric Studențesc „Românașul”

al Universității Tehnice din Cluj-Napoca a obținut

Medalia de Aur la Festivalul de la Dijon din Franța, în

anul 1990. A participat la numeroase turnee, precum

ar fi: în Elveția: 1980, 1982, 1991 la Lausanne, în

2007 la Evolene, în Franța: 1980 la Savoie, Haute

Savoie, 1983, 1983, 1990, 1994, 1998, 2000 la

Montignac, 1984 la Mont-Blanc (Herrault), 1986 la

Thiers, Puy en Vellay, Quimper, Baule, 1990 la Dijon,

1992 la Guegnon, 1995 la Lire, 2000 la Concarneau,

2002 la Rouen, 2003, 2004 la Marseille, Poitiers,

2003, 2006, 2009 la Gannat, Vichy, 2007 la Nice,

2012 l Challon Carnival Festival, în Grecia: 1981 la

Atena, 2003 la Chalkida, în Norvegia: 1982 la Oslo,

în Spania: 1983, 1984 la Portugalete, Bilbao, 1985

la Rhonda, Barcelona, în USA: 1991 – Carolina de

Nord, în Africa de Sud: 1993 la Johannesburg, în

Italia: 1997 la Alatri, 2001 la Atina, 2005 la Parma,

2008 la Coredo, Cunardo, în Turcia: 2001 la Tasova,

2003 la Antalya, în Olanda: 2010 la Diepenheim,

2015 la Odoorn – Sivo Festival, în Rusia: 2012 la

Moscova, Vladimir, în Belgia: 2016 la Edegem&

Hasselt Festival, în Polonia: 2013 l Plock, 2014 la

Katowice, Cracovia, 2017 la Wisla.

Directorul artistic al Ansamblului Folcloric

Studențesc „Românașul” al Universității Tehnice din

Cluj-Napoca, Ing. Lucian Revnic consideră, referitor

la ansamblul pe care-l conduce cu dăruire și pasiune:

„prestația sa a fost întotdeauna bine primită de

public și deosebit de apreciată de specialiștii în

folclor, atât la festivalurile și concursurile naționale

cât și la manifestările internaționale, ansamblul

reprezentând doar o parte a Universității Tehnice

clujene, unde se asigură pregătirea de specialitate

a tinerilor în domeniile tehnice dar, unde se cultivă,

în același timp, gustul pentru frumos și pasiunea

pentru artă.”

Felul în care se antrenează, pasiunea pe care

o pun în dansuri, pregătirile intense, profesionalismul

din timpul festivalurilor, premiile obținute, toate

acestea descoperă că reprezentanții Ansamblului

Folcloric Studențesc „Românașul” al Universității

Tehnice din Cluj-Napoca simt folclorul ca pe un

„modus vivendi”, ca pe o expresie de manifestare a

frumosului, a artei prin forma dansului, prin redare a

tot ceea ce se păstrează în tradiție și care este demn

de transmis generațiilor viitoare.

dr. Victor Constantin Măruțoiu


www.ochiulclujean.ro

Director General: Bogdan Colceriu

Telefon: 0752 460 950

Email: ochiulclujean@gmail.com


42 | Ardealul de Success


Floreşti

str. Porii, nr 148

tel.: 0753 954 455

www.facebook.com/

BrutariaClaudia


Tu ce-þi doreºti cadou?

Alege-l de la noi!

Sãrbãtori

fericite!

0264.591.868, 0747.133.411

ziar@piata-az.ro

webmaster@piata-az.ro

Cluj-Napoca, str. V.Fulicea 6/3

www.piata-az.ro


DOREL

VIȘAN

între cuvinte

precum respirații

ale eternei toace

ardealuldesucces.ro

More magazines by this user
Similar magazines