Occidentul romanesc nr 83

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul VIII - Nr. 83 / 24 pagini 

IANUARIE 2018 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

„BOLERO” ESTE O 

COLECȚIE SENTIMENTALĂ 

DE AMINTIRI DE SUFLET 

„Mă simt privilegiată de soartă pentru că locuiesc într-un loc în care până și numele localității mele de 

reședință, Benissa, are o rezonanță binefăcătoare. Spania și imaculata lumină a Costei Blanca nu se substituie 

celorlalte două patrii, pe care continui să le port în suflet...” 

Pagina 09 

Nedeclararea domiciliului 

fiscal în afara țării se 

sancționează doar în cazul 

celor care se stabilesc în 

străinătate după 1 ianuarie 

2018 

„Completarea şi depunerea 

Chestionarului la sediul ANAF 

din localitatea de domiciliu...” 

Pagina 04 

Criza din Catalonia a 

costat un miliard de euro 

„ Criza privind independenţa 

regiunii Catalonia a generat 

pierderi de aproximativ un 

miliard de euro, a anunţat, la 

început de an 2018, ministrul 

spaniol al Economiei...” 

Pagina 14 

Domeniul schiabil Parâng, 

o poveste de iarnă ce 

așteaptă să fie descoperită 

„Fie iarna cât de blândă în 

România, un pic de zăpadă 

pentru schi tot se găsește pe 

vreun munte! Pentru cei care 

doresc să evite aglomerația…” 

Pagina 18 

Serviciu de asistență 

telefonică, testat, validat, 

indispensabil părinților 

și bunicilor rămași în 

România 

„Sistemul de teleasistență 

Butonul Roşu, împreună cu 

serviciile personalizate de 

îngrijiri sociale sau medicale...” 

Pagina 06 

Eminescu – evenimentul cel 

mai important al culturii 

noastre moderne 

„ Singur, sub raza palidă de 

lună, / Ești în visare adâncit, 

dar sună / Mai tare cornul... 

Murmurul de ape / Ni te-a adus 

din nou atât de-aproape...” 

Pagina 16

02 IANUARIE 

2018 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

Aho, aho, copii și frați, 

Stați puțin și nu mânați 

Și cuvântul mi-ascultați: 

Am plecat să colindăm 

Pe la case să urăm, 

Plugușorul românesc 

Obiceiul strămoșesc. 

Vă urăm cum se cuvine 

Publicație lunară gratuită 

Produs și editat de: 

EL OCCIDENTE RUMANO 

Depósito Legal: M-30588-2013 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR: 

Michael Harrison Cronkite 

Plugușor de Anul Nou 

DIRECTOR GENERAL: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

REDACTOR-ȘEF: 

Camelia Jula 

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: 

Eduard Rudolf Roth 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Gabriela Căluțiu Sonnenberg 

Pentru anul care vine, 

Holde mari 

Cu bobul des, 

Și pe creste 

Și pe șes! 

Câte mere în livezi 

Atâtea vite-n cirezi; 

Câtă apă în izvoare 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Costin Tuchilă 

Zoe Stoleru Martí 

REDACTORI: 

Andra Mateescu Gutiérrez 

Ilinca Fodor 

Lorena Borrero Garcia 

SPECIALIŞTI: 

Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA) 

Atâta lapte-n șiștare; 

Să ne fie îndestulată 

Casa toată, 

Țara toată! 

Ia mai mânați, măi flăcăi! 

Și strigați cu toții, măi! 

Hăi, hăi! 

Av. Bogdan Daniș (Spania) 

Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK) 

Av. Constantin Radu Călugăru (Spania) 

Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Dan Aurelian Pătrașcu 

Răzvan Ionescu 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

Chief executive officer 

(Director General) 

„Nu aduce anul ce aduce 

ceasul” este un proverb 

ca un început de proorocire; 

ne surprind cuvintele și 

dacă suntem tineri schimbăm 

abordarea, nu ne interesează; 

dacă suntem mai bătrâni, adică 

trecuți de prima tinerețe, 

ne așezăm pe gânduri și ne 

întristăm. Ne amintim cum 

am pornit în viață, câte țeluri 

am urmărit cu îndârjire, câte 

eforturi la care ne-am înhămat 

le-am dus la bun sfârșit și 

cum ne-am ridicat după toate 

poticnelile întâlnite. Au fost 

însă și înfrângeri despre care 

nu ne place să vorbim, viața 

ne-a frânt elanul, potrivit vorbelor 

adânci, „nu aduce anul 

ce aduce ceasul”, ba chiar mai 

mult de atât, am constatat că, 

„nu aduce minutul ce aduce 

secunda”. Mai nou, proverbul 

acesta este înlocuit de un fel 

de expresie ce sună a jargon, 

„viața bate filmul”, cu toate că 

eram convinși că filmul este 

singurul ce-și poate imagina 

tot ceea ce îi scapă vieții. 

De la încheierea celui de 

al doilea război mondial, în 

ciuda atâtor diferențe locale, 

Europa a parcurs deja patru 

generații de vârste a câte 

20 de ani fiecare. Perioada 

1945 - 1965 este ceea ce 

s-ar putea numi „generația 

cioburilor sparte”. Bătrânii 

s-au uitat la ele cu resemnare, 

răsfrângându-și atât 

de trunchiat apusul vieții în 

rămășițele lumii distruse, 

destinele frânte de urgia războiului. 

Segmentul vârstei de 

mijloc s-a ridicat, în schimb, 

la înălțimea provocării. S-a 

apucat să adune cioburile 

și să facă curat. Mai mult, a 

dovedit vocația construcției, 

articulației și complexității. În 

politică, aceasta este Europa 

marilor vizionari și constructori. 

Atunci s-a născut și a 

trecut din concept în realitate 

„proiectul european”, ca un 

tip radical nou de soluție politică 

și instituțională pentru 

Europa, menit să transforme 

istorica rivalitate franco-germană 

în axa franco-germană, 

coloană vertebrală a unui alt 

viitor. Este generația construc- 

Cuvânt înainte IANUARIE 

2018 03 

„Nu aduce anul ce 

torilor: Jean Monnet, Robert 

Schuman, Konrad Adenauer, 

Winston Churchill, Altiero 

Spinelli, Paul-Henri Spaak și 

mulți alții. 

Parcursul perioadei 1965 

- 1985 poate fi numit „noul 

mercantilism”. Cu aproximativ 

un deceniu şi jumătate 

întârziere faţă de America, 

Europa descoperă şi dezvoltă 

variante proprii ale „societății 

de consum”. Proiectul european 

îşi schimbă cursul 

radical, şi dintr-o soluţie de 

securitate devine o soluţie de 

compatibilizare şi extindere a 

unui spaţiu economic larg integrat, 

coerent. De la uniune 

vamală, la piaţă comună, şi de 

aici la spaţiul unic european, 

definit juridic şi politic de 

cele patru libertăţi fundamentale 

de circulaţie a mărfurilor, 

serviciilor, capitalurilor şi persoanelor. 

Este motivul pentru 

care Europei instituționale i se 

alătură şi celelalte puncte cardinale 

istoric semnificative: 

în nord, Danemarca, Irlanda, 

Marea Britanie (1973); în 

aduce ceasul” 

sud, Grecia (1981), Spania și 

Portugalia (1986). 

Intervalul 1985 - 2005 

poate fi numit, fără ezitare, 

„încheierea războiului rece”. 

O cotitură a istoriei de o amploare 

mai mare decât căderea 

Cortinei de fier peste Europa 

la sfârșitul celui de al doilea 

război mondial. Dramatica 

prăbușire a zidurilor din mijlocul 

Porții Brandenburg şi 

reunificarea Germaniei a mobilizat 

energii atât de mari şi 

incontrolabile, încât sub asaltul 

schimbării, Uniunea Sovietică 

dispare ca entitate statal-politică, 

deschizând brusc orizonturi 

istorice de neconceput pentru 

Europa centrală şi de sud-est. 

Nimeni nu şi-a putut închipui 

o altă continuare pentru proiectul 

european decât acoperirea 

întregului spațiu deschis. Aşa 

s-a şi întâmplat, și cu excepția 

României care a mai întârziat 

doi ani căzând calendaristic 

în afara perioadei, toate țările 

fostei Europe de est devin 

membre ale Uniunii E uropene. 

Mai rămânea de scris pe frontispiciu, 

„Finis coronat opus!” 

(„Sfârșitul încununează opera”, 

maximă a lui Ovidiu din 

Heroides, pe care am traduceo 

liber prin zicala românească 

„Urma alege” sau „Ce-ai 

semănat, aceea vei culege!”; 

cu alte cuvinte sfârșitul este 

în direct raport şi o consecință 

a începutului). Istoria însă, în 

ciuda iluziilor hrănite ideologic, 

nu s-a sfârșit. 

Ce se întâmplă cu perioada 

2005-2025? Este acesta 

începutul sfârșitului sau 

doar începutul unor lungi şi 

grele vremuri de furtună? 

Cert este că triumfalismul, 

improvizația, lipsa de gândire 

şi soluțiile politice complexe 

ale perioadei anterioare au 

pus pe masa generației politice 

actuale „nota de plată”, 

şi o agendă de probleme insolubile 

câtă vreme politica şi 

politicienii Europei operează 

cu aceleași mijloace „clasice”, 

ca să nu spunem rudimentare. 

În locul unui uriaș succes, 

Uniunea Europeană a devenit 

epicentrul unei uriașe crize, 

amplificată, desigur, şi de 

efectele marii crize economice 

mondiale declanșată chiar 

la începutul perioadei 2008 şi 

continuată de atunci în valuri 

succesive. 

Criza proiectului european 

este marcată de tensiuni masive 

în axele principale, est-vest 

şi chiar în nucleul istoric, aşa 

cum atestă Brexitul. Iar răspunsurile 

care vin până acum 

din principalele teatre politice 

ale Europei sunt departe 

de a fi încurajatoare. Reîntoarcerea 

Europei la temele 

„naționalismelor” nu anunță 

nici pe departe soluțiile de 

care este trebuință, dimpotrivă, 

ne depărtează îngrijorător 

de ele. Să fim optimiști şi 

să sperăm că, vorba românului, 

„tot răul spre bine”. 

Poate, totuși, că nu „aduce 

anul ce aduce ceasul” şi nu 

vom fi obligați să numim 

această a patra etapă, „vârsta 

eșecului”... 

Să ne fie anul 2018, un 

continuu miracol şi o perpetuă 

revoluție binefăcătoare!

04 IANUARIE 

2018 

Nedepunerea „Chestionarului 

pentru stabilirea rezidenţei 

persoanei fizice la plecarea din 

România” se sancţionează cu 

amendă de la 50-100 lei doar 

în cazul celor care pleacă din 

ţară după data de 1 ianuarie 

2018 (v Codul de procedură 

fiscală, art. 336, alin. 3^1), 

se arată într-un comunicat al 

Administrației Prezidențiale. 

Completarea şi depunerea 

Chestionarului la sediul ANAF 

din localitatea de domiciliu se 

face cu 30 de zile înaintea plecării, 

de către persoanele care 

părăsesc ţara pentru o perioadă 

mai mare de 183 de zile (6 

luni). 

Prevederile Codului de procedură 

fiscală pot fi consultate 

aici: 

https://static.anaf. 

ro/static/10/Anaf/cod_ 

procedura/Cod_Procedura_ 

Fiscala_2016_05092017. 

htm#__RefHeading 

__3825_1651101228 

De interes 

Nedeclararea domiciliului fiscal în afara țării 

se sancționează doar în cazul celor care se 

stabilesc în străinătate după 1 ianuarie 2018 

Ghid pentru stabilirea 

rezidenței fiscale la sosirea 

sau plecarea din România: 

A fost elaborate un Ghid care 

se adresează persoanelor fizice 

rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc 

în România, și în 

cazul cărora este necesară stabilirea/modificarea 

rezidenței 

fiscale, respectiv impozitarea 

veniturilor obținute. 

Acest ghid conține 

informații despre criteriile de 

stabilire a rezidenței unei persoanei 

fizice pentru evitarea 

dublei impuneri, elemente 

care atestă rezidența fiscală în 

România, documentele necesare 

pentru stabilirea rezidenței 

fiscale la sosirea în România, 

documentele necesare pentru 

stabilirea rezidenței fiscale la 

plecarea din România, sancţiunile 

aplicate pentru nedeclararea 

rezidenţei fiscale şi alte 

informaţii necesare. 

Ghidul se adresează persoanelor 

fizice rezidente/ 

nerezidente, care părăsesc/ 

sosesc în România, și în 

cazul cărora este necesară 

stabilirea/modificarea 

rezidenței fiscale, respectiv 

impozitarea veniturilor 

obținute. Ghidul este 

disponibil aici: https://static. 

anaf.ro/static/21/Anaf/Ghid_ 

StabilireaRezidenteiFiscale_ 

Editie2017.pdf 

Clarificări privind modificarea 

rezidenței fiscale 

la plecarea din România 

(R - Reluat): Din anul 2012 

a fost instituită obligativitatea 

ca, la plecarea de pe teritoriul 

României pentru o perioadă 

mai mare de 183 de zile 

(6 luni), persoanele fizice să 

completeze şi să depună la organul 

fiscal unde domiciliază 

„Chestionarul pentru stabilirea 

rezidenţei persoanei fizice la 

plecarea din România”, cu 30 

de zile înaintea plecării. 

Depunerea chestionarului 

pentru stabilirea rezidenţei fiscale 

la plecarea din România 

revine de asemenea şi persoanelor 

care au părăsit teritoriul 

ţării după data de 30.01.2012. 

Se recomandă ca persoanele 

care au părăsit România 

după data de 30.01.2012 să 

intre în contact cu ANAF la 

sediul unde sunt înregistraţi cu 

rezidența fiscală, prin transmiterea 

unei solicitări în baza formularului 

de contact disponibil 

pe website-ul ANAF: https:// 

www.anaf.ro/asistpublic/, alegând 

categoria „Asistență în 

domeniul fiscal”. 

Dacă solicitantul continuă 

să obţină venituri din România, 

acesta va fi menţinut în evidenţele 

fiscale din România, însă 

va avea statutul de persoană 

nerezidentă în România, şi, în 

consecinţă, va plăti un impozit 

calculat cu o cotă redusă, conform 

convenţiilor de evitare a 

dublei impuneri. Statul care 

îl consideră rezident fiscal îi 

va acorda solicitantului credit 

fiscal pentru impozitul plătit în 

România. 

În vederea aplicării prevederilor 

convenţiei de evitare a 

dublei impuneri, solicitantul va 

trebui să prezinte şi certificatul 

de rezidenţă fiscală eliberat de 

autoritatea fiscală competentă 

a statului străin. 

Persoanele care părăsesc 

România fără a depune chestionarul 

la ANAF vor fi menţinute 

în evidenţele fiscale cu 

statutul de rezidenţi români şi 

vor fi taxaţi în consecinţă. 

Formularul se completează 

în două exemplare (originalul 

se depune personal sau 

prin împuternicit la registratura 

ANAF unde persoana 

în cauză a avut domiciliul în 

România, sau se transmite 

prin poştă, cu confirmare de 

primire, iar copia se păstrează 

de către solicitant). Adresele 

sediilor teritoriale ale ANAF 

sunt disponibile aici: https:// 

static.anaf.ro/static/10/Anaf/ 

AsistentaContribuabili_r/ 

telefoane_judete/Regiuni. 

htm#ag 

Pentru mai multe detalii, 

consultaţi la link-ul de mai jos 

materialul ilustrativ elaborat în 

2016, în care sunt explicaţi paşii 

de urmat pentru persoanele 

fizice care au plecat sau pleacă 

din România precum şi modul 

în care sunt impozitate veniturile 

obţinute de către aceştia 

în România. Ghidul poate fi 

consultat aici: http://discutii. 

mfinante.ro/static/10/Mfp/ 

d ispora7iulie2016_26_07.pdf 

De asemenea, răspunsuri 

concrete la întrebările specifice 

adresate de cetățenii români 

din Diaspora în sesiunile online 

de îndrumare şi asistenţă organizate 

de ANAF pe pagina 

de Facebook sunt disponibile 

aici: https://www.anaf.ro/anaf/ 

internet/ANAF/asistenta_contribuabili/persoane_fizice/ro_ 

anaf_asistcontr_pf_facebook/ 

*** 

Detalii și aici: https:// 

www.facebook.com/ 

ambasada.madrid/ 

posts/1810104509029980: 

Precizări din partea 

Ministerului Finanţelor 

Publice referitoare la „chestionarul 

pentru stabilirea 

rezidenţei persoanei fizice 

la plecarea din România”: 

Reamintim faptul că din anul 

2012 a fost instituită obligativitatea 

ca, la plecarea de pe 

teritoriul României, pentru o 

perioadă mai mare de 183 de 

zile (6 luni), o persoană fizică 

să depună la organul fiscal 

unde domiciliază, cu 30 de zile 

înaintea plecării, „Chestionarul 

pentru stabilirea rezidenţei 

persoanei fizice la plecarea din 

România”. 

Astfel, obligaţia de depunere 

a chestionarului pentru 

stabilirea rezidenţei fiscale la 

plecarea din România revine 

doar persoanelor care au 

părăsit teritoriul ţării noastre 

după 30.01.2012, adică data 

intrării în vigoare a ordinului 

ministrului finanţelor publice 

nr. 74/2012. Persoanele care 

au părăsit teritoriul României 

anterior datei la care a intrat 

în vigoare Ordinul ministrului 

finanţelor publice nr. 74/2012 

nu au obligaţia depunerii chestionarului. 

Se recomandă ca persoanele 

vizate să verifice acest 

aspect la organul fiscal competent 

unde sunt înregistrate cu 

rezidența fiscală, prin transmiterea 

unei solicitări în baza formularului 

de contact disponibil 

pe website-ul ANAF: https:// 

www.anaf.ro/asistpublic/, alegând 

categoria „Asistență în 

domeniul fiscal”. 

Prin depunerea formularului 

„Chestionarul pentru stabilirea 

rezidenţei persoanei fizice 

la plecarea din România” 

autoritatea competentă fiscală 

din România va stabili situaţia 

concretă a contribuabilului, 

fiind, astfel, posibilă scoaterea 

din evidenţele fiscale din 

România şi declararea statutului 

de persoană nerezidentă. 

Dacă solicitantul continuă 

să obţină venituri din 

România, pentru care ţara 

noastră are drept de impunere 

potrivit convenţiei de evitare 

a dublei impuneri (exemplu: 

chirii, dobânzi, dividende, 

redevenţe), acesta va fi menţinut 

în evidenţele fiscale din 

România, însă va avea statutul 

de persoană nerezidentă în 

România, şi, în consecinţă, va 

plăti un impozit calculat cu o 

cotă redusă, conform convenţiei 

de evitare a dublei impuneri. 

Statul care îl consideră rezident 

fiscal îi va acorda credit 

fiscal pentru impozitul plătit în 

România. 

În vederea aplicării prevederilor 

convenţiei de evitare a 

dublei impuneri, solicitantul va 

trebui să prezinte şi certificatul 

de rezidenţă fiscală eliberat de 

autoritatea fiscală competentă 

a statului străin (în Spania – 

Agencia Tributaria). Persoanele 

care părăsesc România 

fără a depune chestionarul la 

autoritatea competentă din 

România vor fi menţinute în 

evidenţele fiscale cu statutul 

de rezidenţi români. 

Formularul se completează 

în două exemplare. Originalul 

se depune personal sau prin 

împuternicit la registratura 

organului fiscal central competent 

din România, unde 

persoana în cauză a avut domiciliul 

în ţara noastră, sau se 

transmite prin poştă, cu confirmare 

de primire. Copia se 

păstrează de către solicitant. 

Urmare a întrebărilor frecvente 

pe această temă adresate 

de cetăţenii români aflaţi în străinătate, 

Ministerul Finanţelor 

Publice a întocmit, în 2016, 

un Ghid ilustrativ în care sunt 

explicaţi paşii de urmat pentru 

persoanele fizice care au plecat 

sau pleacă din România precum 

şi modul în care sunt impozitate 

veniturile obţinute de către 

aceştia în România. Ghidul 

poate fi consultat pe website-ul 

Ministerului Finanţelor Publice. 

Informaţii suplimentare 

pot fi oferite cetăţenilor români 

din străinătate la numărul 

de contact pentru asistenţă 

contribuabili (call center) 

0040314039160 sau utilizând 

serviciul online – formularul 

de contact disponibil pe siteul 

www.anaf.ro. 

Răspunsuri concrete la întrebările 

specifice deja adresate 

de cetățeni pe această temă 

pot fi consultate și pe pagina 

de Facebook a ANAF: 

https://static.anaf. 

ro/static/10/Anaf/ 

AsistentaContribuabili_r/ 

Facebook/FB_20_09_2017. 

pdf 

Informaţii privind stabilirea 

rezidenţei fiscale se pot obţine 

şi telefonic la Call Center-ul 

ANAF: +4 031 403 91 60. 

***

06 IANUARIE 

2018 

Actualitate 

Brandurile românești preferate de românii din diaspora 

Un studiu MKOR Consulting 

a relevat recent faptul că 

61% dintre românii aflați 

peste granițe recomandă străinilor 

produsele românești. 

Chiar dacă trăiesc în alte țări, 

românii rămâni fideli produselor 

care le amintesc de 

țara lor. 91% dintre aceștia 

folosesc produse românești 

în țara de adopție, fie că le 

achiziționează de la magazine 

cu specific românesc 

(76% dintre cei ce le folosesc), 

fie că le aduc direct 

din România (43%). 

O parte dintre românii din 

diaspora procură produsele 

românești chiar de la hypermarket-urile 

din zonă (18%) 

sau din magazine online 

(14%), arată studiul MKOR 

Consulting. Întâlnirea unor 

mărci românești dincolo de 

granițe reprezintă pentru românii 

din diaspora prilej de 

mândrie (67%) și de bucurie 

(59%). Cea mai mare parte 

(88%) a celor care au plecat 

peste hotare au întâlnit mărci 

de produse românești în țara în 

care se află, în special în ma- 

gazinele cu specific românesc 

(75% dintre ei) și în hypermarketuri 

(48%) precum Auchan, 

Carrefour, Kaufland, Lidl, 

Real, Tesco și altele. 

„Ne-am dorit să știm 

care este adevăratul brand 

de țară și ne-am dat seama 

că stă în puterea noastră, 

ca agenție de cercetare, să 

afl ăm. Spre surprinderea și 

bucuria noastră, am descoperit 

că România are multe 

branduri de țară, și milioane 

de ambasadori!”, declară 

Corina Cimpoca, fondator 

MKOR Consulting. 

Conform studiului de piață 

realizat de această companie, 

cele mai vizibile mărci 

românești peste granițele 

țării sunt: 

• Dacia (Dacia Renault Group) 

• Ciocolata ROM (Kandia 

Dulce) 

• Pufuleții Gusto (Pheonixy 

SRL) 

• Gerovital (Farmec) 

• Cotnari (Cotnari) 

• Borsec (Romaqua Group) 

• Timișoreana (Ursus Breweries) 

• Pate Bucegi și Salam de 

S ibiu (Scandia Food) 

• Boromir (Boromir) 

Cele mai vizibile branduri 

în afara țării au fost 

premiate în cadrul „Galei 

Wall- Street” de anul acesta. 

Studiul „ Brandurile 

Ambasador ale României” 

a fost realizat de MKOR 

Consulting în perioada 

septembrie-noiembrie 

2017, pe un eșantion de 

peste 1.100 respondenți 

din diaspora românească, 

din peste 60 de țări din întreaga 

lume. 

BUTONUL ROȘU: Serviciu de asistență telefonică, testat, 

validat, indispensabil părinților și bunicilor rămași în România 

Butonul Roşu este un 

sistem unic şi inovativ de 

teleasistență, complementar 

celui de urgenţă, special conceput 

pentru vârstnicii care 

suferă de diferite probleme 

de sănătate (anxietate, boli, 

accidente vasculare cerebrale, 

etc), ce a fost dezvoltat de 

către Fundaţia Crucea Alb 

Galbenă România, în parteneriat 

cu Asociaţia Four 

Change, Fundaţia Crucea 

Alb Galbenă Constanța 

şi Fundaţia Crucea Alb 

Galbenă Buzău. Serviciul 

oferă persoanelor vârstnice 

posibilitatea de a-şi păstra 

independenţa şi de a cere 

şi primi ajutor de urgenţă 

atunci când este nevoie. 

Prin intermediul unei braţări 

tip ceas din silicon medical 

dotată cu un buton roşu 

de panică, rezistentă la apă 

şi conectată wireless la un 

telefon cu taste mari, vârstnicii 

pot semnala o situaţie 

de urgenţă prin apăsarea butonului 

roşu. Semnalul este 

transmis automat către un 

Dispecerat (Call Center), iar 

în funcţie de complexitatea 

şi gravitatea situaţiei semnalate, 

dispecerul va iniţia un 

protocol medical ce va indica 

acţiunile ce trebuie întreprinse 

(ex: automedicaţie, deplasarea 

unui asistent medical la 

domiciliul pacientului, transmiterea 

unei cereri pentru 

serviciu ambulanţă, etc.). 

„Bunicii şi părinţii noştri 

au nevoie de servicii specializate 

care să le permită să 

îşi continue existenţa întrun 

mediu familiar, înconjuraţi 

de amintirile de-o viaţă, 

evitându-se astfel internarea 

într-un centru rezidenţial. 

Sistemul de teleasistență 

Butonul Roşu, împreună 

cu serviciile personalizate 

de îngrijiri sociale sau 

medicale la domiciliu este 

soluţia pentru traiul decent 

al vârstnicilor”, a declarat 

Mariuca Ivan Director 

Executiv al Fundaţiei 

Crucea Alb Galbenă. 

Sistemul de teleasistență 

Butonul Roşu a fost dezvoltat 

în cadrul proiectului „Butonul 

Roşu - Servicii integrate 

de îngrijiri socio - medicale 

la domiciliu monitorizate 

prin sistemul de teleasistenţă”, 

implementat de către 

Fundaţia Crucea Alb G albenă 

R omânia, în parteneriat cu 

Asociaţia Four Change, 

Fundaţia Crucea Alb Galbenă 

Constantă şi Fundaţia Crucea 

Alb Galbenă Buzău şi co-finanţat 

printr-un grant din partea 

Elveţiei prin intermediul 

Contribuţiei Elveţiene pentru 

Uniunea Europeană extinsă. 

Serviciul de asistență 

Butonul Roșu este un sistem 

de monitorizare la 

distanță care poate fi alertat 

24/24 chiar și când abonatul 

nu poate comunica verbal. 

Dispozitivele compatibile 

(telefon, brățară, pandantiv, 

breloc) vă permit să 

apelați Centrul Medical de 

Monitorizare la Distanță în 

situații de urgență, printr-o 

simplă apăsare de buton. 

Sunteți la trei pași de a deveni 

abonați la Butonul Roșu: 

• achiziționați un telefon/ 

dispozitiv cu buton de panică 

încorporat; 

• inserați în dispozitiv SIM-ul 

compatibil de la furnizorul de 

telefonie preferat; 

• sunați la: 0213 112 045 - 

Dispeceratul pentru abonare. 

Pentru înregistrarea beneficiarului 

în baza de date veți 

avea nevoie de: 

• un act de identitate al beneficiarului; 

• istoricul medical al beneficiarului 

(afecțiuni, medicație, 

intervenții); 

• date socio-medicale (grupa 

sanguină, vârsta, adresa). 

Costul abonamentului 

anual este de 240 de lei și 

plata se face anual în avans 

în contul bancar al companiei 

TELEASISTENTA GROUP 

SRL. 

E-mail: office@ teleasistenta. 

ro; Telefon: 0040 / 213 112 

045

De interes IANUARIE 

2018 07 

40.000 euro pentru românii stabiliți în 

Spania care doresc să-și deschidă o 

afacere în România 

„Fii antreprenor în țara 

ta!” este un proiect din cadrul 

programului Diaspora 

StartUp finanțat din fonduri 

europene care se adresează 

românilor stabiliți în străinătate 

și care doresc să-și deschidă 

o afacere în România. 

Asociația ACASĂ, cu biroul 

deschis în Calle Reina 

F abiola, numărul 26 din 

Zaragoza (Spania) este partener 

SIAB Development 

Cluj Napoca, și se ocupă cu 

informarea şi înscrierea persoanelor 

interesate. 

În proiect se pot înscrie 

200 de persoane care pot participa 

la un curs de formare 

antreprenorială cu o durată de 

40 de ore/cursant, desfășurate 

pe durata a două săptămâni. 

Cursul este on-line şi se poate 

urmări pe calculator, tabletă 

sau telefon mobil. Cursanții 

vor deprinde cunoștințe privind 

elaborarea planului de 

afaceri, dezvoltarea afacerii, 

marketing, management etc. 

Mare parte din curs cuprinde 

elemente practice de instruire 

antreprenorială și elaborarea 

planului de afaceri. La finalizarea 

cursului, fiecare cursant 

va obține o diplomă de 

competențe în antreprenoriat 

şi o subvenție de 600 RON. 

După terminarea perioadei 

de formare se va organiza 

procesul de prezentare a planurilor 

de afaceri iar cele mai 

bune vor primi până la 40.000 

euro şi vor fi implementate de 

către viitorii antreprenori. Pe 

întreaga perioadă de implementare, 

noii antreprenori 

vor avea sprijinul profesional 

al unui mentor care le va 

sta la dispoziție pentru o mai 

bună coordonare a afacerii şi 

pentru orice situație prevăzută 

sau neprevăzută în proiect. 

Ce condiții trebuie să 

îndeplinească cei care doresc 

să se înscrie în proiect: 

Pot opta pentru înscrierea în 

proiect persoane fizice care 

îndeplinesc cumulativ următoarele 

condiții: 

• intenționează să înființeze 

o afacere non agricolă în mediul 

urban; 

• au reședința sau domiciliul 

în mediul rural sau în cel urban, 

în regiunile mai puțin 

dezvoltate ale României (mai 

puțin București și sectorul 

agricol Ilfov); 

• au vârsta de minimum18 

ani; 

• posedă cetățenia română; 

• fac dovada domiciliului sau 

rezidenței în străinătate în 

ultimele 12 luni până la momentul 

înscrierii în grupul 

țintă. 

Demonstrează una dintre 

cele trei cerințe: 

• experiență antreprenorială 

prin documente de înființare 

a unei societăți comerciale 

în străinătate, precum și prin 

documente care să ateste 

experiența specifică în domeniul 

în care dorește să inițieze 

o afacere prin intermediul 

programului; sau 

• capacitatea tehnică și profesională 

printr-un contract 

de muncă sau de colaborare 

ori alt document similar, în 

domeniul în care dorește să 

inițieze afacerea vizată în cadrul 

proiectului; sau 

• demonstrează cunoștințele 

de specialitate prin documente 

recunoscute de statul 

român, care să ateste absolvirea 

de studii de specialitate 

în cadrul unor instituții 

de învățământ superior din 

străinătate, ori prin alte documente 

ce certifică absolvirea 

unor cursuri de scurtă durată 

în domeniul în care dorește 

să inițieze afacerea vizată în 

cadrul proiectului. 

Poate părea complicat, 

dar este foarte simplu: am 

în gând şi vreau să-mi deschid 

o afacere în România?! 

Prezint buletinul, impatronamentul 

şi contractul de muncă 

sau diplome care să ateste 

că mă pricep la ce vreau să 

fac, iar Asociaţia ACASA 

prin experții săi mă înscrie 

în proiect. Mai departe, firma 

Siab Development din Cluj 

Napoca mă instruiește cum 

să-mi fac planul de afaceri şi 

proiectul, iar dacă acesta este 

aprobat mă ajută să accesez 

fondurile şi să-mi pun afacerea 

pe picioare. 

Sună la Asociaţia ACASA 

din Zaragoza fără teamă, 

telefon: 678 935 040 şi vei 

fi informat! Dacă încerci 

nu ai nimic de pierdut, doar 

de câștigat! Nu lăsa această 

șansă să treacă pe lângă tine!

08 IANUARIE 

2018 

Poemele lui Gelu Vlașin 

încălzesc sufletele 

românilor din Catalonia 

Comunitate 

Cartea de poeme a poetului 

Gelu Vlașin intitulată 

„ Ultima suflare” a fost lansată 

în Catalonia, la Manlleu, la 

Parohia Ortodoxă Română 

„Sfântul Voievod Ștefan cel 

Mare”. Lansarea a avut loc 

într-o duminică însorită, după 

slujba de liturghie susținută de 

preotul paroh Adrian Apostol. 

Volumul este bilingv, poemele 

fiind prezentate atât în limba 

română, cât și în spaniolă. 

Evenimentul a fost organizat 

de către Stela Vidrașcu, 

președinte al Centrului 

Cultural Român din Catalonia. 

Printre invitații acestui eveniment 

special, cu largă participare, 

s-au numărat Angela 

Mocanu, ce a interpretat două 

piese muzicale remarcabile, 

dar și fetița Ioana Dumitrescu, 

care a oferit un scurt recital la 

vioară. Momentul cultural – 

artistic a fost apreciat de către 

toți cei prezenți. 

Poetul Gelu Vlașin este 

originar din Telciu, județul 

Bistrița-Năsăud; a publicat 

18 cărți până acum, în mai 

multe limbi și este membru 

al Uniunii Scriitorilor 

din România, al Uniunii 

Scriitorilor din Spania și al 

mai multor asociații culturale 

și profesionale. 

A consemnat: Occidentul 

Românesc

Interviu IANUARIE 

2018 09 

„Bolero” este o 

colecție sentimentală 

de amintiri de suflet 

„Rând pe rând, am adorat 

și am urât numeroase 

popoare, dar niciodată nu 

mi-a trecut prin gând să reneg 

spaniolul, pe care miar 

fi plăcut să-l fiu.” (Emil 

Cioran) 

Gabriela Căluțiu 

Sonnenberg este absolventă 

cu diplomă de Doctor în Ş tiinţe 

Economice a Facultăţii de 

Comerţ din cadrul Academiei 

de Studii Economice din 

Bucureşti, stabilită în Spania 

din anul 1998. Jurnalistă și 

scriitoare specializată pe proză 

și traduceri din germană, engleză 

și spaniolă, Gabriela este 

membru al Uniunii Ziariștilor 

Profesioniști din România, 

a Asociației Scriitorilor și 

Jurnaliștilor de Turism, și a 

Ligii Scriitorilor; membru 

activ și organizator de dezbateri 

în cadrul cenaclului de 

limbă germană Literatur-und 

Kulturfeunde Costa Blanca, 

din Spania. 

De asemenea, Gabriela 

Căluțiu Sonnenberg este 

S enior Editor la Occidentul 

Românesc (de peste șapte ani) 

și redactor corespondent din 

Spania al revistei de turism 

„România Pitorească”; redactor 

al revistei de cultură a scriitorilor 

de limbă română din 

afara granițelor țării „ITACA” 

(Dublin- Irlanda); membru în 

Consiliul Director al revistei 

Cetatea lui Bucur (București); 

redactor corespondent al ziarului 

„ Pagini Româneşti” 

din Noua Z eelandă, redactor 

asociat al publicației Regatul 

Cuvântului. 

Din anul 2015, Gabriela 

Căluțiu Sonnenberg este responsabilă 

pentru secțiunea 

de limbă română din cadrul 

proiectului de propagare 

telematică a liricii moderne 

internaționale „Poezia 

Săptămânii”, coordonat 

de poetul belgian Germain 

Droogenbroodt. 

În preajma sărbătorilor 

de Crăciun, Gabriela Căluțiu 

Sonnenberg și-a lansat o nouă 

carte: „Bolero”. Evenimentul 

s-a desfășurat la etajul 

29 a Hotelului Suitopia din 

Calpe situat pe Coasta Albă 

a Spaniei, un loc ideal pentru 

evenimente deosebite, speciale, 

precum o gală a românilor 

de excelență… Cartea 

„Bolero” este o radiografi e 

sentimentală despre Spania 

realizată cu un excelent condei 

al Gabrielei, care ne dezvăluie 

o țară fascinantă, încărcată 

de istorie și procesiuni celebre, 

într-un cadru spectaculos de 

peisaje superbe. 

Occidentul Românesc: 

Cum ai ajuns să te stabilești 

în Spania și ce reprezintă 

această țară pentru tine? 


Sonnenberg: La unsprezece 

ani după căderea Cortinei de 

Fier, în timpul unui concediu 

petrecut în Spania, l-am cunoscut 

pe viitorul meu soț, 

german strămutat în Spania. 

M-a contagiat instantaneu cu 

entuziasmul său pentru aceste 

frumoase locuri, drept pentru 

care, la distanță de numai câ- 

teva luni, ne-am căsătorit. Eu 

l-am urmat în Spania, unde 

împreună am luat viața-n 

piept. Nu am regretat niciodată 

acest pas și, după cum se 

întrevede viitorul, se pare că... 

semne bune au și anii care vor 

urma. 


Care au fost cele mai dificile 

etape legate de stabilirea, 

integrarea în societatea spaniolă? 


Sonnenberg: Pe parcursul 

celor aproape douăzeci de ani 

trăiți în Spania am traversat 

etape bulversante, cum a fost 

criza imobiliară, dar ele au 

fost critice pentru toată lumea. 

Norocul nostru pe Costa 

Blanca este că, trăind în mediul 

puternic internaționalizat 

al „Europei pentru toți”, ești 

ajutat din toate părțile să te 

adaptezi. Când se întâmplă să 

mai și cunoști limba spaniolă, 

cum este cazul nostru, nu prea 

mai ai probleme. Nu ești sub 

nicio formă discriminat din 

cauza asta; ești practic egal 

cu spaniolii înșiși. 

Pentru mine personal, 

obositor a fost primul an, cel 

în care mintea mea procesa 

totul în română și „livra” rezultatul 

în limba care se cerea, 

după caz. Vorbeam cinci limbi, 

dar aparatul care le pune în 

mișcare nu era încă suficient 

de bine rodat. N-am știut de 

ce mă simțeam așa de obosită, 

până nu am realizat că mintea 

mea prelucra febril informația 

nouă, care mă asalta din toate 

părțile. Deși acumulasem 

în cei peste treizeci de viață 

în România, o mulțime de 

cunoștințe teoretice, în viața 

practică aveam lacune de-a 

dreptul hilare, provenind din 

acel „est al naivităților noastre”, 

cum bine l-a botezat 

Gabriel Liiceanu. Mă amuză 

și astăzi reacția mea îngrozită 

de odinioară, când, realizând 

că socialiștii câștigaseră 

alegerile în Spania, am venit 

acasă complet devastată, convinsă 

fiind că trebuie să ne 

facem imediat valizele și să 

dispărem din Spania, până 

nu ne dau afară comuniștii. În 

astfel de ocazii, soțul meu se 

amuza copios pe seama mea, 

iar eu învățam, învățam, și iar 

învățam... De la el am afl at 

enorm, „arzând” mai multe 

etape dintr-o dată. Revenind 

la problemele de adaptare, 

cred sincer că momentul actual 

este cel mai ciudat dintre 

toate cele pe care le-am trăit 

până acum în Spania. Problemele 

nu sunt însă create aici, 

ci prezente pe întrega planetă. 

Suntem la o mare răscruce, mă 

tem că istoria umanității ne-o 

ia pe dinainte, și ne va fi greu 

să ținem pasul cu ea. 


Ce anume îți place în țara 

de adopție? 


Sonnenberg: Clima, oamenii, 

relieful, limba. 


Din punctul tău de vedere, 

care este imaginea românilor 

în societatea spaniolă? 


Sonnenberg: Surprinzător 

de bună, în ciuda impresiei 

contorsionate pe care o 

lasă unii dintre conaționalii 

noștri, și anume, cei dedicați 

infracțiunilor, care sunt însă 

preponderent minore și nu 

depășesc „performanțele” 

altor est-europeni. Românii 

se fac iubiți pentru că deprind 

repede limbile străine și știu să 

contracareze modestia mijloacelor 

materiale prin bogăția 

mijloacelor de expresie. Spre 

norocul nostru, spaniolii nu 

disprețuiesc sărăcia, iar stilul 

nostru jovial ne deschide drumul 

spre inimile oamenilor. 

În Spania nu există un curent 

antiromânesc pronunțat, 

așa cum avem de pildă în 

Italia sau în zonele periferiei 

pariziene. Spaniolii au ochii 

ațintiți asupra fărădelegilor 

propriilor conaționali, mai 

ales cele de la nivel macro, 

cum este cazul fraudelor de 

ordinul milioanelor sau al 

corupției în rândul politicienilor. 

Pentru omul necăjit, care 

se luptă zi de zi, cot la cot cu 

ei, ca să-și hrănească familia 

și ca să aibă un trai decent, 

spaniolii cultivă simpatia, 

indiferent de naționalitate. 

Românii sunt considerați aici 

ca fi ind pașnici, harnici și - 

amănunt neașteptat pentru 

mine - mândri. Deși, dacă mă 

gândesc mai bine, cuvântul 

„mândru” în castiliană mai 

are și accepțiunea de… orgolios. 

Suntem, într-adevăr, tentați 

uneori să ne cam exagerăm 

calitățile, neobservând că 

avem și defecte, derivate poate 

dintr-o informare unilaterală, 

de care am „beneficiat” în trecutul 

nostru, de națiune izolată 

fortuit. 

Occidentul Românesc: Ai 

scris numeroase articole despre 

Spania. Și cărți. De curând 

ți-ai lansat una dintre 

cărțile preferate: „ Bolero”. 

Ce ne poți spune despre 

conținutul cărții, și care este 

motivul pentru care te-ai hotărât 

să scrii această carte? 


Sonnenberg: „Bolero” este 

pentru mine o colecție sentimentală 

de amintiri de suflet, 

care s-au întâmplat să mi se 

arate pe teritorului Spaniei. 

Cartea este rodul colaborării 

mele îndelungate cu diverse 

publicații precum „ Occidentul 

Românesc”, „România 

Pitorească” și „Curtea de la 

Argeș”, ai căror editori m-au 

rugat să le descriu viața de 

aici așa cum este ea, nu cum 

se vede din lucrările altor autori, 

adesea tributari clișeelor 

clasice. Așa se face că subiecte 

consacrate precum „corrida”, 

„flamenco”, „fallas”, 

„ Semana Santa” vin zugrăvite 

într-o cu totul altă lumină, 

filtrate prin experiențele mele 

personale. Parafrazându-l pe 

regretatul Octavian Paler, care 

la sfârşitul relatării călătoriei 

sale în Mexic observa cu modestie: 

„Voi n-aţi priceput că 

eu n-am fost în Mexic, ci într-o 

ţară cu acest nume”, conchid 

și eu că „Bolero” nu este cartea 

mea despre Spania, ci despre 

o țară care poartă acest 

nume, și pe care eu o gust prin 

toate simțurile mele, în fiecare 

zi. Faptul că a apărut în 

Colecția Verde, patronată de 

editura România Pitorească, 

alături de multe alte titluri dedicate 

frumuseților României, 

îndeosebi munților, pe care eu 

îi iubesc așa de mult, mă unge 

pur și simplu la inimă. 

Occidentul Românesc: Ca 

cetățean german și rezident 

în Spania de mulți ani, ce reprezintă 

în momentul de față 

România pentru tine? 


Sonnenberg: Spania reprezintă 

pentru mine matca, locul 

în care îmi desfășor cel 

mai bine viața. Mă simt privilegiată 

de soartă pentru că 

locuiesc pe țărmul legendarei 

Mare Nostrum, într-un loc în 

care până și numele localității 

mele de reședință, Benissa, 

are o rezonanță binefăcătoare, 

în timp ce cartierul în care 

se află casa noastră are o denumire 

ruptă parcă din rai, 

Baladrar. Cu toate acestea, 

Spania și imaculata lumină a 

Costei Blanca nu se substituie 

celorlalte două patrii, pe care 

continui să le port în suflet, și, 

atenție, în nume, nerenunțând 

la cele două „apellidos” ale 

mele, cum le numesc spaniolii. 

Pe toate trei le susțin cu 

putere. 

România rămâne țara mea 

natală, așa cum Germania va 

fi întotdeauna țara generoasă 

care m-a adoptat, oferindumi 

stabilitate. Se poate spune 

că duc o viață triplată. De 

altfel fi ecare dintre noi este 

o combinație din trei elemente: 

trup, inimă și minte. Îmi 

place să cred că inima mea 

este în România, mintea în 

Germania, iar fi ința mea vizibilă 

cu ochiul liber se poate 

întâlni în forma ei cea mai 

plenară în Spania. Sper să mă 

țină puterile și în continuare 

pentru a le face față multiplelor 

fațete ale existenței mele 

de tip caleidoscopic. 

Autor și sursa foto: Kasandra 

Kalmann Năsăudean

10 IANUARIE 

2018 

Educaţie şi cultură 

Puşa Roth 

Scriitoare, membră a Uniunii 

Scriitorilor din România 

(USR); jurnalistă, membră a 

Uniunii Ziariştilor Profesionişi 

din România (UZPR) 

„Două lucruri nu se pot 

în lumea aceasta: negustori 

fără credit şi politică fără 

ceartă.” Aceste vorbe înţelepte, 

ca multe altele, aparţin 

unui creator popular de aforisme 

şi reflexii, unui povestitor 

extraordinar, cunoscut 

sub numele de Cilibi Moise. 

Froim Moise Schwarz 

(1812, Focşani – 31 ianuarie 

1870, Bucureşti), povestitor 

evreu moldovean, 

umorist și autor de pilde și 

aforisme în limba română, 

va fi cunoscut drept Moise 

Ovreiul sau, după poreclă, 

Cilibi, ceea ce în limba turcă 

înseamnă „înţeleptul”. Se 

trăgea dintr-o familie cu zece 

copii, soarta lovindu-i crunt 

pe părinţii săi, căci dintre toţi 

copiii numai el a supravieţuit. 

Moise a trăit o mare parte a 

vieții în București, unde familia 

s-a mutat de când era 

copil. El a fost un membru 

al congregației evreiești din 

București și a fost aproape de 

Moses Gaster. Moise a murit 

de tifos la 58 de ani. 

Neştiutor de carte, Moise 

şi-a câştigat existenţa cu 

negoţul ambulant de mărunţişuri 

pe Podul Calicilor 

de lângă actualul Palat de 

Justiție din Bucureşti sau prin 

târgurile munteneşti, ademenindu-şi 

clenţii cu vorbe meşteşugite: 

„O gheată pe bani, 

alta de pomană” sau „Marfă 

ruptă gata pe un sfanţ bucata.” 

Lui Cilibi Moise îi 

vine într-o bună zi ideea să 

tipărească nişte cărticele cu 

anecdote, pe care le dicta 

direct zeţarilor, împărţindule 

odată cu marfa, cui stătea 

să îl asculte. Aşa au apărut 

o serie de broşurele: Diata 

lui Cilibi Moise Vestitul 

(1858), Viaţa şi proverbele 

lui Cilibi Moise de la 1859, 

decembrie 5 (1859), Visul 

de 48 de nopţi al lui Cilibi 

Moise (1861), Anecdote 

şi poveţe din reflexiele lui 

C ilibi Moise Vestitul din 

Ţara Românească (1862), 

Practica şi culegeri ale lui 

Cilibi Moise (1863), Practica 

lui Cilibi Moise V estitul din 

Ţara R omânească (1865), 

Gândurile a 40 de nopţi ale 

lui Cilibi Moise (1867). 

Moise îşi vindea broşurile 

cu bani puţini, pe ultima 

copertă stând scris: „Preţul 

acestei cărţi după inima 

omului şi după meritul lui 

Cilibi Moise”. Oglindind lumea 

în schimbare de la mijlocul 

secolului al XIX-lea, 

pildele sale ironizează ticuri 

şi moravuri, idealizând cinstea, 

munca şi învăţătura. Să 

ne imaginăm că trecem pe 

Podul Calicilor şi avem răgazul 

să ascultăm câteva dintre 

„reflexiile” lui Cilibi Moise. 

E doar un exerciţiu de imaginaţie, 

nici nu e complicat şi 

este peste măsură de util, dată 

fiind prospeţimea şi actualitatea 

vorbelor sale de duh: 

„Un om bogat nu primea 

în casă nici un prieten, 

nu lăsa să se apropie de 

uşa sa nici un sărac, trăia 

singur; sărăciei făcându-ise 

milă de dânsul că n-are 

cu cine să petreacă, intră 

într-o noapte pe coş şi-i 

ţinu de urât în toată viaţa 

sa.”„Scumpă şi frumoasă 

este ziua de astăzi, fiindcă 

ziua de ieri s-a dus şi nu se 

mai întoarce, dar ziua de 

mâine nu se ştie, fiindcă este 

viaţă sau moarte.”„Două 

feluri de indivizi sunt fuduli 

pe această lume, un 

slujbaş mic şi un prost 

mare.”„Minciuna negăsind 

unde să se găzduiască a cerut 

de la Dumnezeu o gazdă. 

Dumnezeu a găsit cu cale 

că la jurnale şi la calendare 

va fi bine primită.”„Cilibi 

Moise mai mult fericeşte 

pe un om învăţat decât pe 

un om bogat, fiindcă banii 

sunt rotunzi.”„Toţi oamenii 

sunt muritori – afară de 

autori.”„Omul sărac care 

se ţine de politică este ca un 

ceasornic stricat, totdeauna 

stă la un loc.” 

„Ce deosebire este între o 

roată de car şi un advocat? 

Roata strigă ca s-o ungi, pe 

advocat trebuie să-l ungi ca 

să strige.”„Lumea este o 

oglindă în care fi ecare vede 

pe celălalt și nici unul nu 

se vede pe sine.”„Două feluri 

de fuduli sunt pe lume 

– un slujbaș mic și un prost 

mare.”„Poziția schimbă 

amiciția.”„Când se adună, 

oamenii vorbesc de bani, de 

femei, de slujbe, dar nici unul 

de moarte, deși este cea mai 

sigură.”„Cine caută cal fără 

cusur, umblă pe jos.”„Vulpea 

știe multe, dar mai multe știe 

cel care o prinde.”„Două lucruri 

scurtează viața omului 

– catastiful mare și drumul 

lung.”„În Bucureşti nu stau 

goale catastifurile, gârla și 

pușcăria.” Cilibi Moise nu 

se uită nici pe sine: „ Moise 

Ovreiul are un clopoţel pe 

masă, când sună o dată, 

aduce singur apă, căci n-are 

slugă.” 

I. L. Caragiale l-a cunoscut 

şi apreciat. În „Epoca 

literară” din 1896 îşi amintea 

de „pildele şi apropourile” 

lui Cilibi ca de nişte „buni 

prieteni” ai copilăriei sale: 

,,O figură remarcabilă în istoria 

literaturii noastre sănătoase 

a fost, fără-ndoială, 

Cilibi Moise. Iată un tip în 

adevăr popular, și pe drept 

cuvânt. Acest — putem avea 

îndrăzneala a zice — filozof 

nativ trăia din comerțul ambulant 

de mărunțișuri, umblând 

cu micul său magazin 

universal, din oraș în oraș, 

pe la târguri. Sosirea lui 

Cilibi Moise într-un târg era 

un eveniment care făcea totdeuna 

senzație, pentru că negustorul 

aducea de vânzare, 

pe lângă mărunțișuri, și câteva 

cărticele de aforisme foarte 

gustate de public. Adesea 

câștiga cu literatura lui scrisă 

și cu bonimentul (reclama, 

n.n.) lui spiritual mai mult 

decât cu negustoria: nu oricine 

avea nevoie de mănuși, 

ciorapi, nasturi, gulere și altele; 

oricine însă trebuia să-l 

asculte și să ia o cărticică 

din Pildele și apropourile 

lui Cilibi Moise, vestitul în 

Țara Românească. 

Cărticelele acelea au făcut 

multă plăcere copilăriei 

mele; cu ele am petrecut 

multe seri într-adevăr încântătoare, 

pe atunci când începusem 

să știu citi, și poate 

nu puțină influență a avut 

acea citire, și dânsa, asupra 

spiritului meu. Acele minunate 

pilde și apropouri, buni 

prietini ai copilăriei mele, 

erau pierdute de mult. D. 

Scbwarzfeld, cunoscutul bibliofil, 

căutându-le cu multă 

răbdare, a avut norocul să le 

regăsească și să ni le redea, 

după metoda folcloristică, 

acea metodă care consistă 

în a respecta cu scumpătate 

ultima formă dubioasă a 

unei produceri intelectuale, 

fără mai multă considerație 

pentru gândul sigur al autorului 

— cum ar zice, poate, 

Cilibi Moise: o metodă dupe 

care adună cineva nucile 

risipite mai mult de hatârul 

cojilor decât de al miezului 

(dar despre asta, poate, altă 

dată mai pe larg). Oricum, 

d. Scbwarzfeld a făcut un 

însemnat serviciu literaturii 

noastre redându-ne rătăcitele 

pilde și apropouri, 

serviciu de care trebuie să-i 

mulțumim. Le-am recitit cu 

dragoste aceste bătrâne prietine 

din copilărie. E drept că 

astăzi îmi plac mai mult acelea 

pe cari nu le-nțelegeam 

bine odinioară și viceversa. 

Așa, cele cari odinioară 

mă fermecau — despre 

Dumnezeu, onoare, noroc, 

femei, patrie, copii, moarte, 

viață, înțelepciune, adevăr 

etc. — deși unele spirituale, 

îmi par astăzi banale și prea 

fără de caracter. Câteva spe- 

Cilibi Moise: 

„Toţi oamenii sunt 

muritori – afară de autori” 

cimene fără multă dezbatere 

sau comentări. Sunt totuși, 

chiar între acestea nu tocmai 

de frunte, unele în adevăr minunate. 

La dreptul vorbind, 

pentru un spirit așa de original 

ca al filozofului nostru, 

acestea nu sunt decât bagaj 

literar, așa-numitul procedeu 

profesional. Dar mărgăritarele 

lui fine nu sunt aici, sunt 

acolo unde el, cu aceeași clasică 

bonomie orientală a legendarului 

Nastratin Hogea, 

vorbește despre el însuși, 

despre lipsa lui de noroc, 

care luptă să-i covârșească 

înțeleapta răbdare, despre 

pățaniile lui proprii; sunt 

acolo mărgăritarele lui fine, 

unde, cu un delicios zâmbet 

de amăriciune, își biciuiește 

soarta rea; acolo unde, cu un 

superior humor, își bate joc 

de necazurile vieții lui proprii 

ca de ale alteia. 

A fost un copil cuminte, 

dar fără noroc, al unui tată 

odinioară negustor cu dare 

de mână ș-apoi scăpătat 

— rămas sărac — în urmă, 

om împovărat de o familie 

numeroasă, o spuză de copii 

neprocopsiți, susținându-i 

cu o muncă neobosită de 

mărunțișar ambulant, în care 

biruia mai bine „cu gura” 

decât cu marfa, mai mult cu 

filozofia decât cu daravera 

— om sentimental, foarte 

moral în faptă, ca și în precepte, 

dar, mai presus de toate, 

om de un eminent spirit. 

Iată cum acest alt Nastratin 

Hogea vorbește despre 

sineși.” George Călinescu îl 

consideră printre primii umorişti 

şi îl vede ca pe un fel de 

Anton Pann evreu: „Geniu 

oral, fără ştiinţă de carte 

[…]. Maximele lui sunt pline 

de un sănătos umor bătrânesc”, 

criticul reţinând, între 

alte cugetări, și pe aceasta: 

„Într-o zi Cilibi Moise a dat 

de o mare ruşine: l-au călcat 

hoţii noaptea şi n-au găsit 

nimic.” 

Dar cred că e momentul 

să ne reamintim de locul 

preferat al lui Cilibi Moise: 

Podul Calicilor. Podul care 

lega Piaţa Mare de Mahalaua 

Calicilor se numea Podul 

Caliței sau Calicilor. Drumul 

începea cam din zona 

a ceea ce se numeşte azi 

Centrul Istoric, traversa râul 

şi mergea mai întâi pe lângă 

Biserica Domniţa Bălaşa şi 

Curtea Judecătorească, apoi 

printre case negustoreşti şi 

cocioabe, până în afara oraşului. 

După Războiul de 

Independenţă (1877–1878), 

Drumul Calicilor şi-a schimbat 

denumirea în Calea 

Rahovei, iar podul a devenit 

podul Rahova. Cilibi Moise a 

fost un filosof popular, un om 

plin de haz și spirit, aducând 

o pată de culoare prin umorul 

său sănătos, în lumea iarmaroacelor 

și a târgurilor de 

altădată. Maximele lui Cilibi 

Moise, publicate, între 1858 

și 1870, în mici broșuri de 8 

până la 16 pagini și adunate, 

în 1883, într-o ediție cvasicompletă 

de Cilibi Moise 

Schwarzfeld, cuprind, în formula 

concentrată a genului 

paremiologic ( Paremiologie 

s. f. Disciplină care se ocupă 

cu studiul și culegerea 

proverbelor; (colectiv) totalitatea 

proverbelor dintr-o 

limbă. [Pr.: -mi-o-] – Din fr. 

parémiologie. ), expresia 

unei experiențe de viață variate 

și a unui temperament de 

observator lucid, dar nu pesimist, 

ironic, dar încrezător, 

totuși, în posibilitatea schimbării 

vieții și a comportamentului 

uman. 

Nu putem încheia fără a 

mai aminti o pildă-două din 

creația acestui filosof popular 

la fel de actual și azi, 

ca și ieri: ,,Românul este 

vesel când plătește birul – 

E vreul (…) când are sărbătoare, 

grecul (…) când se 

găsește cu un patriot, francezul(…) 

când se găsește 

cu un om învățat, englezul 

(…) când se vede pe apă, 

neamțul (…) când pleacă 

la meșteșug, muscalul este 

vesel și cântă când pleacă 

la bătălie, turcul este vesel 

când vede mai multe mâncăruri 

pe masă, italienii 

sunt veseli când se adună 

la opere, țiganul este vesel 

când fură și nu-l prinde.” 

Sau: ,,Ce nu vezi cu ochii 

și nu auzi cu urechile să nu 

spui la lume, fi indcă dai de 

rușine.” 

La mulți ani, prieteni! 

Sursa foto: wikimedia.org

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

5 iulie – Ambasadorul 

Werther [baronul Karl von 

Werther (1809-1894)] pleacă 

din Paris la Ems, unde era 

regele Prusiei. Bismarck roagă 

printr-o depeșă pe regele 

Prusiei să considere situația 

cu cât mai mult sânge rece. 

Ambasadorul Spaniei la 

Paris, Olozaga [Salustiano 

Olózaga (1805-1873)] declară 

că n-a fost înștiințat despre 

tratativele urmate cu prințul 

moștenitor de Hohenzollern. 

6 iulie – Regele Wilhelm 

scrie prințului Carol-Anton 

că nu poate înțelege cum 

generalul Prim [Juan Prim 

(1814-1870)] a comunicat 

ambasadorului Franței primirea 

de către prințul Leopold 

înainte de a se fi consultat 

Cortesele. Regele crede că 

emoțiunea produsă în Franța 

se mai poate potoli, dar regretă 

totuși că nu s-a ținut 

seamă de părerea prințului 

de Hohenzollern, că trebuia 

să se asigure înainte de toate 

de consimțământul Franței. 

Lucrul nu s-a făcut, fiindcă 

Prim a ținut ca totul să fie secret 

și Bismarck a susținut că 

fiecare națiune e liberă să-și 

aleagă regele fără să consulte 

altă națiune. 

La Paris nu se mai 

vorbește de altceva decât de 

surescitarea generală contra 

Hohenzollernilor, a lui 

Bismarck și a Prusiei. La 

Madrid, foile oficioase spun 

că regența spaniolă a ales pe 

Leopold nu fiindcă e prinț 

prusian, ci fiindcă legăturile 

ce le are cu casa de Braganța 

îl pun în potrivire desăvârșită 

cu ideea iberică. 

Prințul Carol e întro 

situație foarte grea. Strat 

[Ion Strat (1836-1879)] îi 

depeșează din Paris că și 

pentru România candidatura 

lui Leopold este primejdie 

mare și că prințul ar trebui 

să stăruiască de fratele său 

ca să se retragă. […] Dar, 

între acestea, furtuna chestiei 

spaniole a răsturnat totul 

și prințul Carol e bănuit că a 

conspirat cu aceia care sunt 

arătați ca dușmani ai Franței. 

Cum a auzit de aceste imputări, 

Strat s-a grăbit să se 

ducă la ducele de Gramont 

[Agénor de Gramont, duce 

de Guiche (1819-1880)] ca 

să-l întrebe dacă e adevărat 

că prințul Carol e înglobat 

în chestia candidaturii fratelui 

său. Ducele a răspuns 

sigur că n-o poate nega și a 

sfârșit cu aceste vorbe grave: 

„ Fiindcă prințul Carol 

conspiră contra intereselor 

franceze, noi n-avem decât 

să facem totul cu putință 

spre a-l răsturna, și chiar 

prin asta am începe în cazul 

unui război cu Prusia, spre a 

da oarecare satisfacțiune opiniei 

publice, care a imputat 

uneori împăratului că a pus 

un Hohenzollern la Dunăre!” 

Strat a încercat în zadar să 

convingă pe duce că prințul 

Carol n-are nici un amestec 

în candidatura prințului 

moștenitor. Când a văzut că 

ducele nu vrea să audă de 

protestele sale, i-a cerut să 

binevoiască a se ține timp de 

cinci zile într-o neutralitate 

absolută față de România ca 

la expirarea acestui termen 

să-i aducă dovada lealității 

prințului român și să poată 

nimici țesătura de minciuni 

ce s-a urzit contra prințului 

la Paris de către partidul 

revoluționar și de opoziția 

din România, ai căruia unul 

din agenții cei mai activi era 

D. Brătianu. Două ore după 

această convorbire, Strat 

pleacă la Sigmaringen spre 

a expune situația prințului 

Carol-Anton. 

10 iulie – Regele Wilhelm 

trimite prințului de 

Hohenzollern pe colonelul 

Strantz, care e însărcinat 

să-i facă cunoscut situația 

după notele schimbate până 

atunci. Afară de aceasta, regele 

a dat colonelului o scrisoare 

pentru prinț, în care 

scrie că e vădit că Franța 

vrea războiul și că în caz 

când prințul Carol-Anton ar 

fi hotărât renunțarea prințului 

moștenitor la coroana spaniolă, 

el, ca șef al casei, ar fi de 

acord cu dânsul, după cum 

și-a dat cu câteva săptămâni 

înainte consimțământul pentru 

primire. 

12 iulie – Prințul moștenitor 

de Hohenzollern și-a 

retras oficial candidatura 

spre a lua Franței orice pretext 

al unui război contra 

Germaniei. Prințul [Carol] 

Anton a comunicat azi ambasadorului 

Spaniei la Paris, 

Olozaga, cuprinsul depeșei 

ce a trimis mareșalului Prim. 

Prințul moștenitor face o 

excursiune pe jos în Alpii 

bavarezi și nu bănuiește 

încă agitația ce domnește în 

Europa; de aceea tatăl său a 

trebuit să lucreze în locul lui. 

Iată textul depeșei adresată 

mareșalului Prim: 

Educaţie şi cultură IANUARIE 

2018 11 

«Mareșalului Prim, Madrid 

Având în vedere complicațiile 

ce pare a întâmpina 

candidatura fiului meu 

Leopold la tronul Spaniei și 

situația penibilă pe care ultimele 

evenimente au creat-o 

poporului spaniol, punândul 

într-o alternativă în care 

n-ar putea lua sfat decât de 

la sentimentul independenței 

sale: convins că într-o astfel 

de împrejurare votul său 

n-ar putea avea sinceritatea 

și spontaneitatea pe care s-a 

bizuit fiul meu primind candidatura, 

o retrag în numele 

său. 

Prinț de Hohenzollern 

Castelul Sigmaringen, 12 

iulie» 

Strat depeșează prințului 

Carol că a fost ales de 

prințul de Hohenzollern 

spre a duce documentul original 

al renunțării prințului 

moștenitor; că l-a predat la 

Paris și că de aici înainte s-a 

schimbat cu totul situația în 

privința României. Împăratul 

i-a trimis vorbă că poate să 

scrie prințului Carol să se bizuie 

pe el. Guvernul francez 

a rupt în același timp orice 

relații cu adversarii români 

ai prințului. 

Războiul dintre Franța 

și Germania pare înlăturat, 

și prințul Carol respiră mai 

ușurat. […] 

13 iulie – […] Renunțarea 

prințului Leopold la tronul 

spaniol n-a îmbunătățit 

situația în Franța decât întrun 

chip cu totul trecător. O 

neliniște nespusă apasă toată 

Europa; prințul așteaptă din 

ceas în ceas știri mai noi, dar 

nu vede nimic. […] 

22 noiembrie – Ducele 

d’Aosta, fiul regelui Victor 

Emanuel, a primit coroana 

Spaniei. 

1873 

10 ianuarie – […] Strat 

urmează apoi astfel: 

„Cât despre afacerea tronului 

Spaniei, cu cât urmăresc 

mai mult în ziare șirul 

nesfârșit de mizerii și de 

catastrofe în care se zbate 

această nefericită țară, cu 

atât mai mult îl felicit pe A.S. 

prințul Leopold că a scăpat 

atât de ușor de grozavele încercări 

ce-l așteptau.” 

13 februarie – Printr-un 

mesaj adresat Corteselor, 

regele Amedeu abdică de 

pe tronul Spaniei: el depune 

coroana, fiindcă s-a 

convins că luptele necurmate 

ale partidelor paralizează 

străduințele sale în 

vederea asigurării liniștii 

și fericirii țării. Cortesele 

proclamă îndată, cu mare 

majoritate, republica și aleg 

Din istoria relațiilor 

diplomatice și culturale 

româno-spaniole (VII) 

ca președinte pe cunoscutul 

avocat Figueras [ Estanislao 

Figueras (1819/1882), a fost 

președintele între 12 februarie 

și 11 iunie 1873], un republican 

înfocat. 

27 februarie – […] După 

raportul lui Strat, opinia publică 

din Franța socotește 

abdicare lui Amedeu ca un 

act de cinste politică: tânărul 

suveran e felicitat, în 

general, că a scăpat de frumoasele 

zile de la Aranjuez, 

pe când poporul spaniol e 

judecat mai puțin favorabil, 

iar Republicii proclamate 

de către Castelar [ Emilio 

Castelar (1832/1899), a fost 

președintele între 7 septembrie 

1873 și 3 ianuarie 

1874. ] „pe vecie” nu i se 

prorocește o viață lungă decât 

ce a avut monarhia lui 

Amedeu, instalată, de asemenea, 

pe vecie. 

(Va urma) 

Autor: Dan Caragea 

Sursa foto: wikipedia.org 

Dan Caragea este critic 

de artă, critic de teatru, 

critic literar, publicist, 

eseist și traducător român. 

Este lusitanist, specialist 

în psihologie și lingvistică 

computațională. Debutul 

său în critică a avut loc încă 

din clasa a X-a, în revista 

liceului „Frații Buzești” 

din Craiova, publicând de 

atunci o serie de articole 

și studii de specialitate în 

reviste din țară și din străinătate. 

Treptat, eseurile și 

studiile sale și-au lărgit tematica, 

îndreptându-se spre 

lumea artei, literaturii, psihologiei 

și analizei automate 

a discursului. A publicat, 

începând cu anul 2011, cronici 

de limbă în publicația 

„Occidentul Românesc” din 

Spania. 

Amedeo I, regele Spaniei (16 Noiembrie 1870 – 11 Februarie 1873)

14 IANUARIE 

2018 

Premiu ONU pentru vizionarul chinez 

care a preschimbat un deșert într-un 

tărâm al posibilităților 

În ediția din luna octombrie 

2017, Occidentul 

Românesc vă prezenta povestea 

înverzirii unui deșert. 

Materialul „Modelul Kubuqi: 

O viață nouă pentru oamenii 

deșertului” v-a purtat până în 

îndepărtatele dune de nisip 

ale Mongoliei Interioare din 

China, pentru a vedea cum, 

cu perseverență și inspirație, 

o porțiune de deșert și, mai cu 

seamă, viața celor care locuiesc 

acolo au fost schimbate 

pentru totdeauna. 

La baza acestei povești 

a stat ideea unui om pe 

nume Wang Wenbiao, acum 

Președinte al Elion Resources 

Group, cea mai mare companie 

privată chineză din domeniul 

tehnologiei verzi. 

El a demarat proiectul care, 

timp de 30 de ani, s-a dezvoltat 

și a reformulat destine 

și peisaje. Aventura ecologică 

pornită de acest vizionar este 

astăzi recunoscută ca model 

internațional în domeniu. 

Drept urmare, pe 5 

decembrie 2017, Wang 

Wenbiao, acum în vârstă de 

61 de ani – și cunoscut în 

China sub numele de „fiul 

deșertului” – a primit cea 

mai înaltă distincție în domeniul 

mediului a Organizației 

Națiunilor Unite (ONU): 

„Campionii Pământului”, la 

categoria Lifetime Achievement. 

Șase inițiative ecologice 

au fost onorate cu acest 

premiu în 2017, dintre care 

trei provin din China. Wang 

Wenbiao este primul cetățean 

chinez căruia i se acordă 

această înaltă distincție. 

Procesul de selecție a 

Externe 

fost extrem de riguros, iar 

reprezentanții ONU s-au declarat 

încântați de dăruirea campionilor 

mediului din China depusă 

în sprijinul inițiativelor 

menite să protejeze planeta. 

„Combaterea deșertificării este 

bătălia vieții mele”, a declarat 

Wang Wenbiao, Chairman 

Elion Group. „După modelul 

Kubuqi, îmi voi continua 

munca de a transforma și mai 

multe spații deșertice în tărâmuri 

verzi și fericite”, a promis 

acesta. 

Premiul anual al ONU 

„Campionii Pământului” 

este acordat celor care se remarcă 

în mod exemplar, din 

rândul guvernelor, societății 

civile sau sectorului privat, 

în domeniul acțiunilor cu 

impact pozitiv asupra mediului 

înconjurător. Premiul 

a fost instituit acum 13 ani 

și, de atunci, a ajuns la 84 de 

laureați. 

Autor: Camelia Jula 

Foto: BON Cloud 

Criza din Catalonia a costat 

un miliard de euro 

Criza privind independenţa 

regiunii Catalonia a generat 

pierderi de aproximativ 

un miliard de euro, a anunţat 

la început de an 2018, ministrul 

spaniol al Economiei, 

Luis de Guindos, relatează 

site-ul BBC News. Guvernul 

Spaniei a precizat că pierderile 

au fost provocate de încetinirea 

economiei catalane 

după referendumul ilegal 

privind independenţa regiunii, 

organizat la 1 octombrie. 

Creşterea economică înregistrată 

în Catalonia a încetinit 

de la 0,9% la 0,4% în trimestrul 

patru al anului 2017, 

a subliniat Luis de Guindos. 

„Catalonia obişnuia să aibă 

o creştere mai mare decât 

cea a Spaniei, a fost una dintre 

motoarele economiei spaniole. 

Cu toate acestea, în al 

patrulea trimestru, a devenit 

o povară”, a mai spus ministrul 

spaniol al Economiei. 

Aproximativ 3.100 de 

companii şi-au mutat sediul 

în altă regiune ca urmare a 

incertitudinii din Catalonia, 

potrivit datelor oficiale prezentate 

de către guvernul 

central de la Madrid. Luis 

de Guindos a îndemnat separatiştii 

să renunţe la „calea 

unilaterală” şi să se concentreze 

asupra „necesităţilor de 

bază” ale societăţii catalane. 

În cadrul alegerilor regionale 

anticipate din 21 

decembrie, partidele pro-independenţă 

au luat 70 dintre 

cele 135 de locuri din 

Parlamentul catalan, dar nu 

au reuşit să obţină şi majoritatea 

votului popular. Potrivit 

experţilor, separatiştii ar 

putea avea probleme privind 

formarea unui guvern, în 

condiţiile în care unul dintre 

lideri, Oriol Junqueras, este 

reţinut la Madrid, iar celălalt 

lider, Carles Puigdemont, se 

află într-un exil autoimpus la 

Bruxelles. 

La 27 octombrie, 

Parlamentul Cataloniei a 

aprobat, prin vot secret, proclamarea 

independenţei regiunii 

faţă de Spania şi constituirea 

unei republici, în baza 

rezultatului de la referendum. 

Peste 90% dintre cei care au 

participat la vot s-au declarat 

în favoarea independenţei, 

însă rata prezenţei la urne a 

fost de doar 43%. 

Ulterior, Senatul Spaniei 

a decis să aprobe suspendarea 

autonomiei Cataloniei şi 

demiterea tuturor liderilor 

regionali. Drept urmare, 

toate structurile regionale 

- politice, economice şi de 

securitate - au fost trecute 

în subordinea directă a 

Madridului. Totodată, guvernul 

central a convocat 

alegeri parlamentare anticipate 

în Catalonia, care au 

avut loc la 21 decembrie. 

A consemnat: Ilinca Fodor 

Sursa: BBC News, Reuters 

UE nu va acorda statut 

special Marii Britanii 

Negocierile pe tema ieşirii 

Marii Britanii din Uniunea 

Europeană au avansat, urmând 

să treacă la etapa configurării 

viitoarelor relaţii bilaterale, dar 

liderii europeni au semnalat că 

nu vor acorda Londrei un statut 

special post-Brexit, iar din 

ce în ce mai mulţi britanici vor 

rămânerea în UE. 

Liderii Uniunii Europene 

au acceptat la jumătatea lunii 

decembrie, la insistenţele Londrei, 

intrarea negocierilor cu 

Marea Britanie în etapa referitoare 

la viitoarele relaţii bilaterale. 

Decizia a fost luată după 

ce Guvernul Theresa May a 

făcut o serie de concesii în privinţa 

contribuţiilor financiare 

aferente apartenenţei la UE, în 

cazul statutului cetăţenilor UE 

din Marea Britanie după Brexit 

şi al frontierei dintre Irlanda 

de Nord, teritoriu britanic, şi 

Irlanda. 

Guvernul Theresa May 

continuă să aibă o serie de dificultăţi, 

inclusiv de ordin intern, 

în gestionarea procesului 

de scoatere a Marii Britanii din 

Uniunea Europeană. Camera 

Comunelor a adoptat un amendament 

referitor la procedura 

de ieşire a ţării din UE, în contextul 

în care mai mulţi deputaţi 

conservatori au votat împotriva 

Guvernului Theresa May. 

Măsura legislativă stabileşte că 

Parlamentul va trebui să adopte 

propriul proiect al acordului 

final prin care Marea Britanie 

va părăsi Uniunea Europeană 

(Brexit). Practic, prin acest vot, 

Camera Comunelor are acum 

garanţia că orice acord privind 

termenii ieşirii din UE obţinut 

de Guvernul Theresa May va 

trebui aprobat de Parlament 

înainte de a intra în vigoare. 

Liderii de la Londra mizează 

pe o perioadă de tranziţie 

post-Brexit în care acordurile 

politice şi comerciale să rămână 

în vigoare, dar Comisia 

Europeană a semnalat că acest 

interval provizoriu se va încheia 

cel târziu pe 31 decembrie 

2020. 

Marea Britanie va fi exclusă 

din Agenţia Europeană pentru 

Apărare şi din Europol după 

Brexit, a atras atenţia Michel 

Barnier, acuzând Londra de 

lipsă de solidaritate şi subliniind 

că oficialilor britanici nu li 

se va mai permite să participe 

la reuniunile în domeniul apărării. 

„În urmă cu peste 500 

de zile, Marea Britanie a luat 

decizia suverană de a părăsi 

Uniunea Europeană, punând 

capăt celor 44 de ani de istorie 

comună. Pentru mulţi dintre 

noi, acesta a fost un mare şoc. 

A fost o decizie luată în contextul 

repoziţionării strategice 

a aliatului nostru american, 

care a luat amploare de la alegerea 

în funcţie a preşedintelui 

Donald Trump. A fost o decizie 

luată după o serie de atentate 

comise pe teritoriul european 

de tineri crescuţi în Europa, 

în ţările noastre. A fost o decizie 

luată la şase luni după ce 

Ministerul Apărării din Franţa 

lansase un apel la solidaritate 

adresat ţărilor europene pentru 

a-şi uni forţele în combaterea 

reţelei teroriste Daesh” (Stat 

Islamic), a declarat Michel 

Barnier. 

„Niciodată nu a fost atât 

de evidentă necesitatea de a fi 

împreună, de a ne proteja unii 

pe alţii. Însă, în loc de a da 

dovadă de solidaritate în cadrul 

Uniunii Europene, britanicii 

au decis încă o dată să fie 

pe cont propriu. Va trebui să 

dezvoltăm structuri fără britanici, 

dat fiind că din 30 martie 

2019 Marea Britanie, după 

cum vrea, devine un stat terţ în 

privinţa apărării şi securităţii. 

De la această situaţie, trebuie 

să tragem concluziile juridice 

şi operaţionale: ministrul 

britanic al Apărării nu va mai 

lua parte la reuniunile alături 

de colegii din UE; Marea 

Britanie nu va mai avea ambasador 

în Comisia pentru 

Politică şi Securitate. Marea 

Britanie nu va mai fi naţiunecadru: 

nu va mai putea deţine 

comandamentul operaţiunilor 

UE ori a grupurilor de 

luptă. Marea Britanie nu va 

mai fi membru al Agenţiei 

Europene pentru Apărare 

sau a Europol ( Agenţia UE 

a poliţiei). Marea Britanie 

nu va mai putea beneficia de 

pe urma Fondului European 

al Apărării în modul în care 

o fac statele membre. Marea 

Britanie nu va mai fi implicată 

în procesul decizional, 

nici în sistemele de apărare 

şi securitate. Tot ceea ce am 

spus sunt consecinţele logice 

ale deciziei suverane luate de 

britanici. Noi regretăm acest 

vot, dar respectăm decizia 

luată”, a subliniat Michel 

Barnier.

De la 1 ianuarie s-au 

schimbat banii 

România IANUARIE 

2018 15 

Piaţa imobiliară şi-a 

revenit pe creştere, iar 

preţurile au urcat cu 10% 

Banca Națională a 

României a pus în circulaţie, 

începând cu 1 ianuarie 

2018, bancnote şi monede 

cu noua stemă a ţării, care 

include coroana pe capul 

acvilei de aur. Bancnotele 

cu noua stemă vor avea înscrisă 

pe avers data de „1 

ianuarie 2018”. 

Toate celelalte elemente 

grafi ce ale bancnotelor şi 

monedelor cu noua stemă, 

caracteristicile acestora, 

precum şi elementele de 

siguranţă vor fi aceleaşi cu 

ale celor aflate în circulaţie, 

precizează comunicatul. 

„Scutul mare, pe albastru, 

are o acvilă de aur cu 

capul spre dreapta încoronată, 

cu ciocul şi ghearele 

roşii, cu aripile deschise, 

ţinând în cioc o cruce ortodoxă 

din aur, în gheara 

dreaptă o sabie, iar în 

gheara stângă un buzdugan”, 

prevede legea emisă 

în luna iulie 2016, act normativ 

care obligă autorităţile 

publice să facă această 

modificare în stemele şi 

sigiile existente, până la 

data de 31 decembrie 2018. 

Bancnotele şi monedele cu 

noua stemă vor fi lansate în 

circulaţie în mod eşalonat. 

Până la data de 31 decembrie 

2018, an în care 

se împlinesc 100 de ani de 

la Marea Unire, autorităţile 

publice au obligaţia să înlocuiască 

stemele şi sigiliile 

existente în prezent cu 

noile modele ale acestora. 

Până la data respectivă, 

cele două modele de stemă 

a României şi respectiv 

de sigiliu al statului pot fi 

folosite în continuare, în 

paralel. 

Numărul tranzacţiilor a 

crescut în 2017, ajungând la 

aproximativ 580.000, în condiţiile 

în care preţurile caselor 

au avansat, pe medie, cu 

10%, lucru care a plasat piaţa 

imobiliară printre factorii cu 

risc mediu la adresa stabilităţii 

financiare, arată statisticile 

oficiale consultate de 

MEDIAFAX. 

În primele 11 luni ale anului 

2017 au fost înregistrate, 

în toată ţara, 571.828 de 

vânzări imobiliare, arată datele 

centralizate de Agenţia 

Naţională de Cadastru 

şi Publicitate Imobiliară 

(ANCPI), ceea ce înseamnă 

că totalul anului se ridică la 

580.000 de tranzacţii. 

Cele mai multe vânzări de 

imobile au fost înregistrate 

în Bucureşti (73.703), Cluj 

(40.043) şi Ilfov (33.384). 

Judeţele cu cele mai puţine 

imobile vândute în aceeaşi 

perioadă sunt Teleorman 

(4.131), Sălaj (3.622) şi 

C araş-Severin (3.325). 

Potrivit ANCPI, numărul 

ipotecilor, la nivel naţional, 

a fost de 229.534. Cele mai 

multe operaţiuni de acest 

gen au fost înregistrate în 

Bucureşti (46.341), Ilfov 

(16.167) şi Cluj (14.971). 

La polul opus se află judeţele 

Covasna (1.010), Gorj (935) 

şi Sălaj (755). Judeţele în 

care au fost vândute cele mai 

multe terenuri agricole sunt 

Timiş (7.943), Arad (6.980) 

şi Dolj (6.692). 

În 2017, vânzătorii de 

apartamente şi-au majorat 

pretenţiile cu peste 10%, 

arată cea mai recentă analiză 

realizată de imobiliare. 

ro. „Pe fondul apetitului 

crescut pentru achiziţii, preţurile 

cerute pentru apartamentele 

scoase la vânzare 

în România (atât noi, cât şi 

vechi) şi-au continuat cursul 

ascendent în 2017. Potrivit 

Indicelui Imobiliare.ro, aşteptările 

proprietarilor s-au 

majorat cu 10,48% în ultimele 

12 luni, de la 1.050 de 

euro pe metru pătrat util (la 

fi nele lui decembrie 2016), 

până la 1.160 de euro pe 

metru pătrat util (la nivelul 

lui decembrie 2017)”, arată 

autorii analizei. 

Peste 2,1 milioane de persoane au trecut frontiera 

română în perioada sărbătorilor 

Frontiera română a fost 

tranzitată de circa 2.145.000 

de persoane, din care 975.000 

pe sensul de ieşire din ţară şi 

1.170.000 pe sensul de intrare, 

între 18 decembrie şi 1 

ianuarie, fiind, astfel, înregistrată 

o creştere cu 15% faţă de 

o perioadă de timp similară, 

anunţă Poliţia de Frontieră. 

„Poliţia de Frontieră 

Română a dispus măsuri de 

suplimentare a personalului, 

sens în care peste 4.200 de 

poliţişti de frontieră au desfăşurat, 

zilnic, activităţi de 

supraveghere şi control la 

frontiera de stat. De asemenea, 

a fost folosită la maxim 

capacitatea punctelor de trecere 

ale frontierei, în limita 

confi guraţiei acestora şi în 

cele mai tranzitate, în funcţie 

de trafic, au fost suplimentate 

arterele de control pe sensul 

de intrare sau ieşire în/din 

ţară, precum şi echipamentele 

folosite pentru verifi carea 

documentelor, ţinând cont că 

în această perioadă sunt efectuate 

verificări sistematice 

asupra tuturor persoanelor 

care tranzitează frontiera”, 

precizează sursa citată. 

Cele mai mari valori de 

trafic, într-un timp scurt, au 

fost înregistrate la frontiera 

de vest, pe sensul de intrare 

în România, însă media timpilor 

de aşteptare la frontieră 

rareori a depăşit 30 de minute, 

conform poliţiştilor de 

frontieră. 

„Cele mai tranzitate au 

fost punctele de trecere ale 

frontierei din vestul ţării, pe 

unde au trecut aproximativ 

767.000 persoane, cele aeroportuare 

- 596.000 persoane, 

dar şi cele de la frontiera cu 

R. Moldova - 351.000 persoane. 

De exemplu, cel mai 

tranzitat punct de frontiera 

a fost P.T.F. Aeroport Henri 

Coandă cu un trafic de aproximativ 

385.000 persoane, 

urmat de P.T.F. Nădlac II cu 

peste 258.000 persoane şi 

P.T.F. Borş unde poliţiştii de 

frontieră au verificat peste 

166.700 persoane. Totodată, 

la frontiera cu R. Moldova 

cel mai tranzitat punct de 

frontieră a fost Albiţa, cu un 

trafic de peste 127.000 treceri 

persoane”, menţionează sursa 

citată. 

Având în vedere că în perioada 

imediat următoare mulţi 

cetăţenii români se vor întoarce 

la reşedinţelor din străinătate, 

poliţiştii preconizează o 

creştere a traficului de persoane 

şi mijloace de transport la 

frontierele din vestul tarii, 

fapt pentru care Poliţia de 

Frontieră Română recomandă 

folosirea tuturor punctelor 

de trecere a frontierei de la 

frontiera româno-ungară unde 

sunt 11 puncte de trecere ale 

frontierei cu specific rutier şi, 

în total, sunt disponibile, atât 

pe sensul de intrare în ţară, 

cât şi pe sensul de ieşire, câte 

52/54 de benzi de control pe 

sens.

16 IANUARIE 

2018 

Eminescu 

Eminescu 

Evenimentul cel mai important 

al culturii noastre moderne 

Luceafărul 

- fragment - 

Floare albastră 

- fragment - 

Cu mâne zilele-ți adaogi... 

- fragment - 

Porni luceafărul. Creșteau 

În cer a lui aripe, 

Și căi de mii de ani treceau 

În tot atâtea clipe. 

„Iar te-ai cufundat în stele 

Şi în nori şi-n ceruri nalte? 

De nu m-ai uita încalte, 

Sufletul vieţii mele. 

Cu mâne zilele-ți adaogi, 

Cu ieri viața ta o scazi 

Și ai cu toate astea-n față 

De-a pururi ziua cea de azi. 

Un cer de stele dedesupt, 

Deasupra-i cer de stele - 

Părea un fulger nentrerupt 

Rătăcitor prin ele. 

În zadar râuri în soare 

Grămădeşti-n a ta gândire 

Şi câmpiile asire 

Şi întunecata mare; 

Când unul trece, altul vine 

În astă lume a-l urma, 

Precum când soarele apune 

El și răsare undeva. 

Mihai Eminescu (1850 – 1889) 

Și din a chaosului văi, 

Jur împrejur de sine, 

Vedea, ca-n ziua cea dentâi, 

Cum izvorau lumine; 

Piramidele-nvechite 

Urcă-n cer vârful lor mare - 

Nu căta în depărtare 

Fericirea ta, iubite!” 

Se pare cum că alte valuri 

Cobor mereu pe-același vad, 

Se pare cum că-i altă toamnă, 

Ci-n veci aceleași frunze cad. 

Să ne-oprim o clipă în locul îndrăgit, 

Unde de-atâtea ori ai poposit; 

Binețe-ți dăm; tu – negreșit – 

Cum izvorând îl înconjor 

Ca niște mări, de-a-notul... 

El zboară, gând purtat de dor, 

Pân’ piere totul, totul; 

Astfel zise mititica, 

Dulce netezindu-mi părul. 

Ah! ea spuse adevărul; 

Eu am râs, n-am zis nimica. 

Naintea nopții noastre îmblă 

Crăiasa dulcii dimineți; 

Chiar moartea însăși e-o părere 

Și un visternic de vieți. 

Singur, sub raza palidă de lună, 

Ești în visare adâncit, dar sună 

Mai tare cornul... Murmurul de ape 

Ni te-a adus din nou atât de-aproape. 

E-o zi de iarnă ca-n povești! 

Mihai, ce scânteieri cerești 

Incandescent te-au fulguit 

Născând LUMINA unui mit?! 

E picurată-n zeci de mii de pagini... 

Să o sorbim ne-ndeamnă din imagini 

Cu gândiri ce ar putea 

Uni OMUL cu o STEA. 

Autor: Letiția Coza 

Căci unde-ajunge nu-i hotar, 

Nici ochi spre a cunoaște, 

Și vremea-ncearcă în zadar 

Din goluri a se naște. 

Nu e nimic și totuși e 

O sete care-l soarbe, 

E un adânc asemene 

Uitării celei oarbe. 

- De greul negrei vecinicii, 

Părinte, mă dezleagă 

Și lăudat pe veci să fii 

Pe-a lumii scară-ntreagă; 

O, cere-mi, Doamne, orice preț, 

Dar dă-mi o altă soarte, 

Căci tu izvor ești de vieți 

Și dătător de moarte; 

Reia-mi al nemuririi nimb 

Și focul din privire, 

Și pentru toate dă-mi în schimb 

O oră de iubire... 

„Hai în codrul cu verdeaţă, 

Und-izvoare plâng în vale, 

Stânca stă să se prăvale 

În prăpastia măreaţă. 

Acolo-n ochi de pădure, 

Lângă balta cea senină 

Şi sub trestia cea lină 

Vom şedea în foi de mure. 

Şi mi-i spune-atunci poveşti 

Şi minciuni cu-a ta guriţă, 

Eu pe-un fir de romaniţă 

Voi cerca de mă iubeşti. 

Şi de-a soarelui căldură 

Voi fi roşie ca mărul, 

Mi-oi desface de-aur părul, 

Să-ţi astup cu dânsul gura.” 

(…) 

Înc-o gură - şi dispare... 

Ca un stâlp eu stam în lună! 

Ce frumoasă, ce nebună 

E albastra-mi, dulce floare! 

Din orice clipă trecătoare 

Ăst adevăr îl înțeleg, 

Că sprijină vecia-ntreagă 

Și-nvârte universu-ntreg. 

De-aceea zboare anu-acesta 

Și se cufunde în trecut, 

Tu ai ș-acum comoara-ntreagă 

Ce-n suflet pururi ai avut. 

Cu mâne zilele-ți adaogi, 

Cu ieri viața ta o scazi, 

Având cu toate astea-n față 

De-a purure ziua cea de azi. 

Priveliștile sclipitoare, 

Ce-n repezi șiruri se diștern, 

Repaosă nestrămutate 

Sub raza gândului etern. 

Pagină realizată de Letiția Coza

Pagina copiilor IANUARIE 

2018 17 

Cartea cu multe pisici 

de Letiţia Coza 

Ce-au mai râs când au aflat 

Cine-n urs s-a deghizat! 

Dar basmul lor preferat 

E MOTANUL ÎNCĂLȚAT. 

Cizmele lui fermecate 

Sunt atât de admirate 

Că și-n somn le dau fiori, 

Astfel că de multe ori 

Câte unul mai visează 

Că Tom este 

Chiar motanul din poveste. 

Tom toarce povești 

Home-school 

Ți-amintești? Acum un an, 

Despre Tom îți povesteam 

Că-ncepuse – cu încetul – 

Să învețe alfabetul. 

Astăzi e... tobă de carte! 

Cu vreo cinci pisoi împarte 

Noua sală de lectură... 

O astfel de-ntorsătură 

E un lucru minunat; 

Iată cum s-a întâmplat: 

Într-o zi, l-am invitat 

Să vadă-un orfelinat. 

Foarte emoționat, 

Cu greu s-a apropiat 

De micuți; dar imediat 

Picii l-au înconjurat 

Rugându-l, fără de veste, 

Să le spună o poveste. 

(Oare le spusesem lor 

Că-i un bun povestitor?!) 

Tom poveștile le-a tors 

Până vara s-a întors. 

Despre feți-frumoși le-a spus, 

Curajoși cum alții nu-s; 

Cum pe zmei i-au biruit 

Și prințese-au izbăvit 

De neagra captivitate. 

Cum – din multă bunătate – 

Făt ”din lacrimă” ivit 

Spre vecin nu a pornit 

Cu război, ci ca un frate 

L-a ajutat cu de toate; 

Cum, biruind Muma Pădurii, 

Nu s-a lăsat pradă urii 

Și cu Ileana cea frumoasă 

A făcut nuntă aleasă. 

Cum Harap-Alb dârz s-a luptat 

Cu ursul înfometat... 

Pe Tom asta îl distrează! 

Pentru ei șoareci vânează, 

Căci pe toți i-a adoptat 

Și acasă i-a luat. 

După-o lună, într-o șură, 

A făcut sală de lectură. 

Au primit donații multe: 

Cărți mai mari ori mai mărunte, 

Așezate sus pe rafturi. 

Cei micuți fac dese salturi, 

Căci aleg – nimic de spus – 

Raftul care e mai sus! 

Dar când cartea o găsesc, 

Se așază și... citesc. 

Tom i-a alfabetizat, 

Un ”home-school” a inițiat 

Socotind că el mai știe 

Și un pic de geografie, 

Mate și zoologie. 

Iar la toamnă – neîndoios – 

Un examen serios 

Școlăreii vor susține. 

Sper că-l vor lua cu bine 

Și vor fi colegi cu tine. 

În lumea 

basmelor 

Pentru tine Tom alege 

Cărți de basme; se-nțelege 

Că l-au ajutat cei mici 

Și le-au așezat aici. 

Ei te-ndeamnă să citești 

Și-apoi să le povestești 

Și la școală, și acasă, 

În ROMÂNA cea frumoasă! 

Motanul 

încălțat 

așteaptă 

să fie 

colorat! 

Premiul este-alăturat: 

Colorează-l imediat 

Pe MOTANUL ÎNCĂLȚAT!

18 IANUARIE 

2018 

Hoinar prin România 

Domeniul schiabil Parâng 

O poveste de iarnă ce 

așteaptă să fie descoperită 

Fie iarna cât de blândă în 

România, un pic de zăpadă 

pentru schi tot se găsește 

pe vreun munte! Mulți 

pasionați preferă să se îndrepte 

spre zona Brașov, cu 

ale sale stațiuni renumite, 

dar pentru cei care doresc 

să evite aglomerația și să 

se bucure de schi în tihnă 

și de alte aventuri montane, 

domeniul schiabil Parâng 

este cel mai indicat. 

Munții Parâng fac parte 

din Carpații Meridionali, 

grupa muntoasă Parâng – 

Șureanu – Lotrului. Compun 

masivul muntos cu cea 

mai mare suprafață dintre 

masivele de acest tip aflate 

pe teritoriul României. 

Măsurați de la est la vest, 

acești munți se întind pe 50 

de kilometri, iar de la nord 

la sud – pe 25 de kilometri. 

Cea mai înaltă șosea românească, 

Transalpina, străbate 

pe o porțiune acești 

munți, oferind drumețilot 

imagini fabuloase. 

Cele mai înalte vârfuri 

din acești munți sunt 

Parângul Mare (2.519 

metri), Gemănarea (2.426 

metri), Stoinița (2.421 metri) 

și Cârja (2.405 metri). 

Alte 15 vârfuri din acest 

masiv muntos trec de altitudinea 

de 2.300 de metri. 

Acești munți se pare că au 

fost menționați încă din 

Antichitate în izvoare istorice, 

mai exact în scrierile 

lui Eschil (anul 500 î.e.n.) 

și în ale lui Herodot – acesta 

susținea, într-o legendă, 

că titanul Prometeu ar fi 

fost pedepsit de către zeul 

Jupiter să petreacă 3.000 

de ani în ținutul de piatră 

al muntelui Parangos. 

Munții străjuiesc regiunea 

cunoscută sub numele 

de Valea Jiului, în care cel 

mai important și mai cunoscut 

oraș este Petroșani. La 

doar 15 kilometri distanță 

de acesta se află stațiunea 

Parâng, cu domeniul schiabil. 

Două zone de cazare 

stau la dispoziție turiștilor: 

fie la altitudine mai joasă, 

pe platoul cunoscut sub 

numele Rusu (unde zeci 

de cabane au fost ridicate 

în ultimii 20 de ani, unele 

de familie, altele, pentru 

cazarea vizitatorilor), fie 

la altitudine mai mare, în 

zona alpină Parâng, chiar 

în apropierea pârtiilor. 

Stațiunea și domeniul 

schiabil Parâng sunt mai 

puțin cunoscute publicului 

larg, dar familiare 

pasionaților de schi și de 

drumeții (de vară și de iarnă). 

Totodată, regiunea are 

un excelent potențial de 

dezvoltare, fiind ușor accesibilă 

și de o frumusețe 

impresionantă. La 10 kilometri 

de municipiul 

Petroșani se află baza telescaunului. 

De aici se urcă în 

zona schiabilă, sub vârful 

Parângul Mic (2.074 metri 

altitudine). Diferența de 

nivel, de la baza telescaunului, 

este de 700 de metri. 

Urcarea lungă de aproximativ 

20 de minute este 

spectaculoasă, în special 

pe una dintre primele 

porțiuni, unde terenul este 

extrem de abrupt (la fel și 

ascensiunea telescaunului). 

Pe măsură ce te apropii de 

capătul liniei, însă, în spate 

ți se deschide un orizont 

impresionant cu vârfuri 

montane care de care mai 

frumoase: dacă ziua este 

senină, poți vedea nu doar 

munții Șureanu și Vâlcan, 

ci chiar Retezatul. Printre 

pasionații de drumeții umblă 

vorba că vara, dacă urci 

pe vârful Parângul Mare și 

ziua este senină, iar atmosfera 

limpede, poți vedea 

chiar apele albastre ale 

Dunării. 

Din Petroșani, accesul 

către telescaun și stațiune 

este facil, fiind bine semnalizat 

de indicatoare 

(drumul este cel care duce 

spre stațiunea Voineasa). 

La baza telescaunului 

există spațiu pe marginea 

drumului pentru parcarea 

mașinilor. Dacă a nins și 

iarna este așa cum ar trebui 

să fie, adică geroasă și cu 

zăpadă, ar fi bine să aveți 

mașina echipată nu doar 

cu cauciucuri de iarnă, ci 

și cu lanțuri, lopată și alte 

accesorii necesare pentru 

vreme rea. 

În cadrul stațiunii 

Parâng funcționează două 

linii de telescaun: linia veche, 

de la baza domeniului 

schiabil și cu retur tot aici 

și linia nouă, modernă, ce 

coboară la Cabana Rusu de 

pe platoul cu același nume. 

Cele două linii au administratori 

diferiți, ceea ce înseamnă 

că nu puteți folosi 

același bilet pe ambele. 

Prima linie de telescaun vă 

poate duce fie până în zona 

cabanei Parâng, (adică la 

altitudinea de 1.579 de 

metri), fie în zona superioară 

a domeniului, adică la 

aproximativ 1.680 de metri 

altitudine. Mai departe, 

există un teleschi pentru a 

urca, dar la acesta se semnalează 

adesea probleme de 

funcționare. 

Printre avantajele domeniului 

schiabil Parâng se 

numără accesul facil, dar 

și apropierea de alte domenii 

similare (Straja, Vidra), 

starea bună a pârtiilor, cazarea 

aproape de pârtii, 

peisajul superb, precum și 

faptul că zona se pretează 

schiului de tură ( Parângul 

Mic – creasta vârfului 

Cârja sau Parângul Mare). 

Punctele slabe ar fi mai 

multe: lipsa unei parcări 

organizate (precum cea de 

la Straja); faptul că la baza 

de plecare a telescaunului 

organizarea lasă de dorit, 

plus vechimea echipamentelor, 

care generează disconfort 

și, în unele cazuri, 

opriri ale instalației (iar 

o urcare de 20 de minute 

poate dura și o oră, ceea ce 

nu este o plăcere mai ales 

dacă e frig). 

Mulți turiști au remarcat, 

de asemenea, atitudinea 

mai puțin amabilă a 

angajaților telescaunului, 

precum și lipsa unui sistem 

centralizat de cartele 

pentru a se face skipass 

pentru ambele telescaune. 

Pârtiile din Parâng pot fi 

dificile pentru începători, 

mai ales pe anumite 

porțiuni, așa că este bine 

să știți la ce vă înhămați. 

Un fapt încurajator este 

prezența unui punct salvamont 

în apropiere de 

prima stație de debarcare 

a telescaunului (linia veche) 

– dacă aveți probleme 

medicale, un apel la 112, 

ce va fi direcționat spre 

acest punct salvamont, vă 

poate salva. 

Practicanții de schi de 

tură sau drumeții pe rachete 

pot traversa iarna 

munții Parâng pornind de 

pe domeniul schiabil Vidra 

și sosind la cel din Parâng 

– Petroșani. Dar aventura 

nu este recomandată decât 

celor experimentați 

și bine echipați, deoarece 

durează două zile și necesită 

cunoștințe temeinice 

de alpinism de iarnă. Iar 

dacă doriți un concediu cu 

varietate, aveți în apropiere 

și stațiunea Straja, cu 

mult mai multele sale pârtii, 

precum și domeniul de 

la Vidra. Distanța dintre 

cele trei este relativ mică, 

așa că vă puteți bucura de 

schi și zăpadă în fiecare 

dintre ele, dacă stați măcar 

o săptămână în regiune. 

Schiul, placa ori săniuța 

nu sunt singurele sporturi 

de iarnă ce pot fi practicate 

în Parâng. Amatorii 

de parapantă pot trăi aici 

senzații tari – mai ales 

dacă zilele sunt senine și 

curenții potriviți; la fel 

pot simți și pasionații de 

cățărări pe gheață: aceste 

aventuri se petrec pe valea 

Jiețului, unde cascadele 

înghețate peste iarnă creează 

nu doar un peisaj feeric, 

ci și adevărate teste de 

curaj și îndemânare pentru 

cei cutezători. 


Fotografii: Ski Parâng.ro 

***

Meikarta, un oraș satelit în devenire 

– concept, promisiuni și controverse 

Expansiunea industrială și 

evoluția tehnologică din lumea 

asiatică, precum și creșterea 

accentuată a populației și a 

cererii de locuri de muncă 

au adus statele din regiune 

în situația de a dezvolta nu 

doar noi cartiere de locuințe, 

ci adevărate noi orașe. Astfel 

iau naștere proiecte imobiliare 

întinse pe sute de hectare, care 

se folosesc de cele mai noi 

materiale și cele mai moderne 

tehnici de construcție, cu scopul 

de a crea așezări urbane 

sustenabile. 

Un astfel de proiect gigant 

este Meikarta City, dezvoltat 

de compania Lippo Group în 

Indonezia. Acest oraș satelit se 

va afla la distanță de 40 de kilometri 

de capitala I ndoneziei, 

Jakarta și la 108 kilometri 

distanță de cel mai mare oraș 

al acestei țări, Bandung. Locul 

ales pentru ridicarea orașului 

este strategic: o arie industrială 

extinsă va fi deservită de către 

acesta. Peste 5.000 de companii 

locale și multinaționale sunt 

concentrate în regiune, iar șase 

parcuri industriale moderne își 

derulează aici activitatea. Regiunea 

(Cikarang) este considerată 

”inima industriei auto” 

a Indoneziei: anual, aici se produc 

peste un milion de mașini 

și zece milioane de motociclete, 

precum și milioane de frigidere, 

televizoare și alte aparate 

electrocasnice. 

Apariția acestui oraș satelit 

ar urma să aibă un impact 

pozitiv asupra unor probleme 

majore pentru capitala Jakarta: 

suprapopularea și șomajul. 

La începutul anului 2017, 

statisticile indicau peste șapte 

milioane de șomeri în acest 

oraș, iar densitatea populației 

îl transformă din ce în ce mai 

mult într-un spațiu sugrumat și 

poluat. Poziționat strategic și 

gândit să devină cel mai modern 

oraș din sud-estul Asiei, 

Meikarta ar putea schimba 

situația. Valoarea proiectului 

se ridică la peste zece miliarde 

de dolari. Potrivit Bloomberg 

News, companii americane 

precum Apple și-au instalat, 

deja, sediul pentru regiunea 

asiatică de sud-est în viitorul 

oraș satelit, programat să devină 

cel mai important centru industrial 

și economic din zonă. 

Reprezentanții Lippo 

Group susțin că Meikarta va 

găzdui peste un milion de locuitori 

și că, în viitor, regiunea ar 

putea ajuta la crearea a șase – 

opt milioane de locuri de muncă. 

Primele clădiri rezidențiale 

vor fi gata la sfârșitul anului 

2018, iar proiectul cu totul va 

fi finalizat în următorii trei ani. 

Clădirile vor avea între 35 și 

46 de etaje, iar designul lor 

va fi inspirat din patru stiluri 

arhitecturale diferite – european, 

american, asiatic și modern. 

Imaginile proiectate de 

autorii conceptului dezvăluie 

fără echivoc și una din sursele 

principale de inspirație pentru 

acest proiect: metropola americană 

New York. 

„Vom folosi tehnologii verzi 

pentru a crea clădiri eficiente 

și sustenabile, începând 

Internaţional IANUARIE 

2018 19 

cu înlocuirea unor materiale 

tradiționale de construcție 

cu altele efi ciente energetic. 

Un parc uriaș, numit Central 

Park, va pune la dispoziția 

locuitorilor spații verzi, lacuri 

artificiale, piste de alergare, 

zone pentru plimbare și 

relaxare cu familia, ba chiar 

și o mini-grădină zoologică. 

Orașul va avea, totodată, propria 

stație de filtrare a apei și 

curățare a apei menajere, dar 

și un sistem modern de reciclare”, 

a declarat dezvoltatorul 

imobiliar pentru Occidentul 

Românesc. Infrastructura proiectată 

va fi una inovatoare, dar 

și prietenoasă cu mediul, axată 

pe tehnologie de ultimă oră. 

Tot de inspirație new-york-eză, 

șoselele vor fi construite pe 

patru nivele și vor avea între 

șase și zece benzi, plus trotuare 

largi pentru pietoni. 

Transportul și infrastructura 

eficiente sunt doar unul din 

cei cinci piloni ai conceptului 

acestui oraș satelit. Celelalte 

axe de dezvoltare sunt: sustenabilitate 

și protecția mediului; 

cercetare și dezvoltare tehnologică 

(Meikarta va deveni un 

Silicon Valley al Indoneziei); 

centru financiar și comercial 

(zona comercială se va extinde 

pe 1,5 milioane de metri pătrați 

și va cuprinde clădiri de birouri, 

centre comerciale, spații 

pentru magazine, un centru 

de expoziții, hoteluri); cultură, 

educație și sănătate (orașul 

va avea spitale internaționale, 

o bibliotecă națională, centre 

culturale, operă, teatru, peste o 

sută de școli și licee, precum și 

trei universități). Apartamentele 

ridicate aici vor fi accesibile 

clasei mijlocii a societății, în 

special. Potrivit Lippo Group, 

de la lansarea proiectului, în 

luna mai 2017, peste 16.000 

de apartamente au fost deja 

vândute în avans. 

Dar, ca orice proiect imobiliar 

de anvergură, nici acesta 

nu a fost ocolit de controverse 

și semne de întrebare. Încă de 

la lansare s-a ridicat problema 

autorizațiilor de construcție și 

de mediu și s-au exprimat îngrijorări 

privind impacul proiectului 

asupra mediului și asupra 

prețurilor terenului (care 

ar putea crește necontrolat și 

speculativ). Campania de promovare 

a proiectului l-a adus 

în atenția publicului, dar a și 

accentuat semnele de întrebare, 

mai ales după ce Ministerul 

Urbanismului din Indonezia 

a confirmat că, deși Lippo 

Group solicitase autorizație 

pentru 164 de hectare de teren, 

a primit-o doar pentru 84,6 

hectare, deocamdată. Proiecte 

similare, precum Monaco 

Bay, Maja, Bumi Serpong 

Damai, Kingdom City, Dubai 

Meydan (Arabia Saudită) sau 

Putra Jaya (Malaezia) au fost 

folosite drept comparație, spre 

a fi subliniate problemele pe 

care astfel de investiții le pot 

întâmpina (dar și depăși, precum 

este chiar cazul unora 

dintre exemplele date). 

Însă, în ciuda iscării acestor 

controverse, proiectul 

Meikarta se bucură de sprijinul 

guvernului indonezian, după 

cum arată chiar vizita unui înalt 

oficial la locul de construcție, 

în luna octombrie 2017. Astfel, 

Luhut Pandjaitan (ministru al 

Afacerilor Maritime) a declarat, 

potrivit presei indoneziene, 

că proiectul este crucial pentru 

viziunea guvernului Indoneziei 

de a crea o imensă arie urbană 

între Jakarta și Bandung, în următorii 

30 de ani. Însuși guvernul 

indonezian susține, în prezent, 

șase proiecte majore de 

infrastructură menite să contribuie 

la apariția acestei arii 

urbane: un tren de mare viteză 

între Jakarta și Bandung, un 

port la Patimban, un aeroport 

internațional, o linie de metrou 

ușor, o autostradă și un sistem 

local monorail care să conecteze 

toate zonele industriale. 

În paralel, reprezentanții 

dezvoltatorului imobiliar 

susțin că urmează să finalizeze 

un studiu de mediu complet și 

să obțină toate autorizațiile necesare, 

pe etape. De asemenea, 

ei arată că au ales dezvoltarea 

pe verticală a orașului tocmai 

pentru a minimiza folosirea 

terenului și a simplifica infrastructura. 

Astfel, un efect 

direct al acestui tip de dezvoltare 

ar urma să fie creșterea 

utilizării transportului public 

și scăderea ratei de folosire a 

transportului privat, ceea ce 

ar genera mai puțin trafic și, 

prin urmare, mai puțină poluare. 

Președintele proiectului 

Meikarta, Ketut Budi Widjaja, 

susține că acesta face toți pașii 

necesari pentru a întruni solicitările 

autorităților, începând de 

la problema aprovizionării cu 

apă a locuitorilor din viitorul 

oraș și până la managementul 

traficului și al deșeurilor. 

Cum anume va evolua proiectul 

și dacă își va îndeplini 

toate obiectivele ambițioase 

rămâne de văzut în viitorul 

foarte apropiat. Între timp, în 

România nu apar proiecte de 

o asemenea anvergură, deși 

concentrarea populației și a 

sediilor de companii în special 

în zona capitalei sau în jurul 

marilor orașe atrage după 

sine necesitatea creării unor 

noi spații de locuire. Dezvoltatorii 

imobiliari români preferă, 

momentan, ansamblurile 

rezidențiale de mici dimensiuni, 

care se ridică rapid și se 

vând repede. Există, totuși, și 

câteva promisiuni de alt calibru: 

grupul suedez Inter Ikea 

plănuiește construcția unui 

cartier pe o suprafață de aproape 

50 de hectare, în partea de 

nord a Bucureștiului. Acesta 

ar urma să cuprindă 10.000 de 

apartamente, case și vile, spații 

de birouri și spații verzi. Dacă 

va fi realizat, acesta va fi cel 

mai mare proiect rezidențial 

din România. Un alt proiect 

ce vizează o suprafață 

de 50 de hectare, în pădurea 

Băneasa (tot lângă București), 

este Greenfield și presupune 

construcția a 6.000 de apartamente, 

situate în blocuri nu 

mai înalte de cinci etaje. Iar ansamblul 

Cosmopolis, dezvoltat 

de compania turcă Opus Land 

pe centura de nord a capitalei, 

pe un teren de 90 de hectare, 

prevede construcția a 8.000 

de locuințe, într-un orizont de 

timp de zece ani (sursa: Ziarul 

Financiar). 

Dincolo de promisiunile 

dezvoltatorilor imobiliari, 

indiferent de țară, dezbaterea 

cea mai aprinsă care împarte 

societatea în două este cea 

referitoare la impactul asupra 

mediului: cum este mai bine, 

să construim și să dezvoltăm 

tot mai multe zone urbane ori 

să încercăm să revenim la un 

mod de locuire mai rural, mai 

apropiat de natură și mai prietenos 

cu aceasta? Argumentele 

puternice din ambele tabere nu 

fac decât să adâncească prăpastia. 

Din păcate, răspunsul 

ideal nu există. Realitatea arată 

că evoluția economiilor nu 

demult considerate emergente 

a depășit, probabil, estimările 

creionate pe hârtie și a adus cu 

sine o creștere demografică ce 

nu mai poate fi ignorată. Cererea 

de locuri de muncă și de 

locuințe este o problemă acută 

în țări cu astfel de evoluții 

rapide. Or, câtă vreme până 

și restul statelor profită de pe 

urma activității economice 

derulate acolo, intervenția asupra 

felului în care aceste țări 

înțeleg să își rezolve problema 

locativă devine discutabilă. 


Sursa foto: BON Cloud

20 IANUARIE 

2018 

„Bolero” ist eine Ansammlung 

liebgewonnener Erinnerungen, die ich 

in Spanien aufsammeln durfte 

„Der Reihe nach habe ich zahlreiche Völker jeweils vergöttert und gehasst, 

aber niemals ist mir in den Sinn gekommen, den Spanier, der ich selbst liebend 

gerne gewesen wäre, abzulehnen. (Emil Cioran) 

Die in Siebenbürgen 

geborene und deutsch 

aufgewachsene gebürtige 

Rumänin Gabriela Căluțiu 

Sonnenberg erhielt 1992 

ihren Doktortitel in Handelsund 

Tourismusökonomie in 

Rumänien, an der Akademie 

für Wirtschaftswissenschaften 

in Bukarest. Seit dem Jahre 

1998 wohnt und arbeitet sie 

in Spanien. Als J ournalistin 

und Autorin mit Schwerpunkt 

Prosa, spezialisierte sie 

sich auf Übersetzungen für 

Deutsch, Englisch und 

S panisch. Sie ist sowohl 

Mitglied des Rumänischen 

Journalistenverbandes, wie 

auch des hiesigen Vereins der 

Tourismusredakteure und – 

Autoren, beziehungsweise der 

Rumänischen Schriftsellerliga. 

An der Costa Blanca nimmt 

sie aktiv an den Treffen der 

deutschsprachigen Gruppe 

„Literatur- und Kulturfreunde 

Costa Blanca” teil. 

Ehrenamtlich arbeitet sie seit 

über sieben Jahren als S enior 

Editor für die rumänische 

Zeitung Occidentul Românesc 

in Spanien und ist Spanienkorrespondentin 

des rumänischen 

Tourismusmagazins 

„R omânia Pitorească”. Weitere 

Verantwortungsbereiche 

als Redakteurin verschiedener 

rumänischer Publikationen 

- zum Beispiel in Irland, 

K anada, Australien, USA, 

Neuseeland und Zypern - sowie 

Mitgliedschaften in mehreren 

Jurys, ergänzt durch ihre zahlreichen 

Auszeichnungen, vervollständigen 

das Bild ihres 

weit gefächerten Engagements 

im Bereich der Publizistik und 

Literatur. 

Seit 2015 übersetzt Gabriela 

Căluțiu Sonnenberg unter 

Leitung des belgischen Poeten 

Germain Droogenbroodt 

die Gedichte des Projekts 

„ Gedicht der Woche” (eine 

Initiative der Stiftung Ithaca 

aus Altea, die sich der weltweiten 

Verbreitung guter, moderner 

Lyrik widmet). 

Pünktlich zu Weihnachten 

erschien Gabrielas´ neuestes 

Buch: „Bolero” und wurde in 

schwindelerregender Höhe des 

29-sten Stocks des Suitopia- 

Hotels von Calpe vorgestellt. 

Die grandios anmutende 

Mittelmeerkulisse verlieh 

diesem Ereignis besonders 

viel Charme und Glanz und 

inspirierte einige der anwesenden 

Gäste, diesen Ort als 

beste Adresse für eine baldige 

Gala der „anerkanntesten 

Rumänen im Ausland“ 

in Betracht zu ziehen… Das 

Buch „Bolero” gestaltet sich 

wie ein sensibles Detailbild 

Spaniens, geschrieben im exzellenten 

Stil einer Gabriela in 

Bestform, die uns die faszinierendsten 

Facetten ihrer Wahlheimat 

offenbart. Es handelt 

von einem geschichtsträchtigen 

Spanien, geprägt von 

berühmten Umzügen, all dies 

eingebettet in der traumhaft 

schönen, spektakulären iberischen 

Landschaft. 


Wie kam es, dass du nach 

Spanien ausgewandert bist 

und was bedeutet diese Land 

für dich? 

Gabriela Căluțiu S onnenberg: 

Elf Jahre nach dem Fall des 

Eisernen Vorhangs, während 

eines Urlaubes bei Freunden, 

die ein Haus an der Costa 

Blanca besaßen, lernte ich 

meinen späteren Ehemann 

kennen. Als gebürtiger 

Deutscher, der bereits aus eigener 

Überzeugung nach Spanien 

umgesiedelt war, schwärmte 

er von diesem wunderbaren 

Land. Seine Begeisterung 

übertrug sich blitzschnell auch 

auf mich. Ein paar Monate 

später heirateten wir. Ich folgte 

ihm nach Spanien und...da 

sind wir immer noch: zwei 

„Ausländer im Ausland” die 

bald auf zwei Jahrzehnte gemeinsamen 

Lebens in Spanien 

zurückblicken können. Wie es 

aussieht, stehen die Sterne für 

eine ähnliche Zukunft günstig, 

was uns natürlich sehr freut. 

Occidentul Românesc: Welche 

Momente waren für dich 

am schwersten zu bewältigen, 

bezüglich des Einlebens 

und der Anpassung in und 

an Spanien? 


Im Laufe dieser fast zwanzig 

Jahre gab es einige schwere 

Zeiten, wie zum Beispiel das 

Platzen der Immobilienblase, 

aber diese Wendepunkte galten 

für alle, nicht nur für uns. Wir 

haben das große Glück, dass 

wir in einer Gegend leben, 

die durchaus ausländerfreundlich 

eingestellt ist. Dieses 

„Europa für Alle” macht sich 

überall angenehm bemerkbar, 

Menschen, Behörden, öffentliches 

Leben, alles gibt einem 

das Gefühl, am richtigen Platz 

zu sein, wo einem stets geholfen 

wird. Wenn man dazu auch 

noch die spanische Sprache 

beherrscht, wie in unserem 

Fall, dann fallen auch die 

letzten Hürden. Ich kann von 

keiner Diskriminierung sprechen. 

Als Ausländer ist man 

Deutsch 

hier den Einheimischen praktisch 

gleichgestellt. 

Persönlich habe ich nur mit 

mir selbst manchmal gehadert, 

besonders in den Anfangszeiten, 

als ich mich ständig sehr 

müde fühlte. Es hat eine Weile 

gedauert bis ich erkannte, 

dass meine Erschöpfung einen 

mentalen Grund hatte: mein 

Gehirn war unentwegt mit 

dem Aufnehmen, Übersetzen, 

Verarbeiten, Zuordnen und 

Einsortieren zahlreicher 

Eindrücke beschäftigt. Meine 

gesamte „Speicherkapazität” 

war mit den Bemühungen, ein 

entsprechendes Resultat in der 

jeweils erforderlichen Sprache 

zu liefern, komplett ausgelastet. 

Ich verfügte zwar über die 

Fähigkeit, mich in fünf Sprachen 

auszudrücken, aber der 

gesamte Apparat, welcher diese 

Bereiche untereinander verlinkte 

war noch nicht „geölt”. 

Dreißig Jahre Leben in 

Rumänien hatten mich einiges 

gelehrt, aber das meiste 

was ich wusste war reine 

Theorie. Im praktischen Leben 

hatte ich gewaltige Lücken, 

die mich aus dem „Ostseits 

unserer Naivität”, wie der 

Schriftsteller Gabriel Liiceanu 

dieses Unwissen beschreibt, 

immer wieder einholten. 

Bis heute muss ich Schmunzeln 

wenn ich an die Panik 

zurückdenke, die mich kurz 

nach der Ankunft in Spanien 

packte, als die Sozialisten die 

Wahlen gewannen. Komplett 

aufgelöst kam ich nach Hause 

und riss die Koffer aus den 

Schränken raus, fest davon 

überzeugt dass wir erneut 

fliehen müssten, bevor die 

Kommunisten an die Macht 

kämen. Mein Mann konnte sich 

vor lauter Lachen kaum noch 

einfangen... 

Von ihm habe ich sehr vieles 

gelernt. Jahrelang lebte 

ich wie inmitten eines 

Crashkurses in der Disziplin 

„Richtig-die-Welt-Verstehen” 

und der Lernprozess macht mir 

auch heute immer noch Spaß. 

Zurück zu den Krisenmomenten 

eines Auswanderers: ich 

glaube der jetzige, historische 

Zeitpunkt bedeutet für uns alle 

die größte Herausforderung 

der wir jemals begegnet 

sind. Sie wird unser gesamtes 

Anpassungspotential in 

Anspruch nehmen. Das hat weniger 

mit Spanien zu tun. Mehr 

geht es um die weltumspannende 

Situation. Wir befinden uns 

auf einer großen Kreuzung. 

Die Geschichte marschiert 

uns schon voraus; es wird hart 

sein, mit ihr Schritt zu halten. 

Occidentul Românesc: Was 

genau gefällt dir am meisten 

an Spanien? 


Das Klima, die Menschen, die 

Landschaft, die Sprache. 


Welches Bild haben, deiner 

Meinung nach, die Spanier 

über die Rumänen? 


Ein erstaunlich gutes Bild, 

trotz Aussetzern, die durch 

Kleinganoven und eine 

Handvoll Verbrecher verursacht 

werden. Ihre Verbrechen 

richten allerdings nicht 

größeren Schaden an als die 

die von Menschen anderer 

Nationalitäten verübt werden. 

Die Rumänen besitzen 

die Gabe, sich relativ schnell 

beliebt zu machen, da sie leicht 

Spanisch lernen und sich 

bestens damit auskennen, ein 

bescheidenes Leben in ein lebenswertes 

zu verwandeln, indem 

sie sich kleine, alltägliche 

Freuden machen. 

Die Bescheidenheit der 

materiellen Mittel wird sozusagen 

durch einen Reichtum 

an immateriellen Mitteln 

bekämpft. 

Dazu kommt noch die 

Tatsache, dass in Spanien 

der Begriff „Armut“ nicht 

unbedingt negativ besetzt 

wird. Vielmehr zählt hier ein 

fröhliches, offenes Wesen 

und die Hilfsbereitschaft, alles 

Eigenschaften die den 

Rumänen eigen sind. 

In Spanien gibt es keine 

öffentliche Ablehnung gegenüber 

den rumänischen 

Einwanderern, so wie es zum 

Beispiel in Italien oder an der 

Peripherie von Paris der Fall 

ist. Vielmehr ärgert man sich 

in Spanien über die einheimische 

Korruption und die 

Machtübergriffe der Politiker, 

die große Summen veruntreuen. 

Für den geplagten 

Mitstreiter, der sich um ein 

dezentes Leben bemüht und 

mit ehrlicher Arbeit sein Brot 

verdient empfindet der Spanier 

eher Sympathie, egal welcher 

Nationalität dieser auch angehört. 

Die Rumänen genießen hier 

den Ruf eines fleißigen, friedlichen 

und stolzen Völkchens. 

Ich gestehe, letztes kommt für 

mich etwas unerwartet, da 

man uns traditionell eher zur 

Zurückhaltung erzogen hat. 

Doch wenn ich an die doppelte 

Deutung des spanischen 

Wortes Stolz denke - orgullo – 

welches zugleich als Übermut 

verstanden werden kann, 

merke ich was sie meinen. Es 

ist durchaus üblich, dass sich 

die Rumänen manchmal vor 

lauter Tatendrang überschätzen, 

beziehungsweise ihren 

Nachholbedarf unterschätzen. 

Das kommt vielleicht durch 

die etwas einseitige Weltsicht, 

die uns leider Gottes unter 

jahrzehntelanger Isolation 

eingeflößt wurde. Wir arbeiten 

an der Beseitigung dieser 

Vorprägung... 

Occidentul Românesc: Du 

hast zahlreiche Artikel und 

sogar Bücher über Spanien 

geschrieben. Vor Kurzem ist 

eines deiner Lieblingsbücher 

erscheinen, „Bolero”. Was 

kannst du über den Inhalt 

des Buches sagen, welches 

war der Grund warum du es 

geschrieben hast? 


„Bolero” ist für mich eine 

Ansammlung liebgewonnener 

Erinnerungen, die ich in 

Spanien aufsammeln durfte. 

Das Buch ist als Folge meiner 

jahrelangen Zusammenarbeit 

mit Publikationen wie 

„ Occidentul Românesc”, 

„România P itorească” und 

„Curtea de la Argeș” entstanden. 

Die Herausgeber dieser 

Zeitschriften ermutigten 

mich, Spanien so zu beschreiben, 

wie es uns heutzutage 

im gelebten Alltag erscheint, 

fernab von klischeehaftigen 

Meinungen. So kommt es, 

dass bekannte Themen wie 

Corrida, Flamenco, Semana 

Santa oder Fallas, in einem 

neuen Licht betrachtet, ganz 

anders erscheinen. Ähnlich 

wie der Schriftsteller Octavian 

Paler am Ende seiner Mexiko- 

Reise bemerkte „ihr habt nicht 

verstanden, dass ich nicht in 

Mexiko war, sondern in einem 

Land, das diesen Namen 

trägt”, behaupte auch ich, dass 

„Bolero” nicht ein Buch über 

Spanien ist, sondern über ein 

Land das diesen Namen trägt, 

ein Land das ich Tag für Tag 

mit allen Sinnen erlebe. 

Die Tatsache dass „Bolero” 

im namhaften Verlag România 

Pitorească als Teil einer Reihe 

von Bergbüchern erschienen 

ist erfüllt mich mit Stolz und 

Freude, denn ich bin bekanntlicherweise 

ein ausgesprochener 

Fan der Berge. 


Welche Bedeutung hat 

Rumänien noch für dich, als 

deutsche Staatsbürgerin und 

langjährige Residentin von 

Spanien? 


Spanien ist das Bett in dem 

mein Leben am besten fließt. 

Hier kann ich mich am besten 

entwickeln und Kraft sammeln. 

Es macht mich glücklich und 

ich bin dafür sehr dankbar, 

am Ufer des legendären Mare 

Nostrum leben zu dürfen, an 

einem Ort dessen Namen ein 

bisschen nach „gut” auf lateinisch 

klingt (obwohl „Benissa 

„eigentlich einen arabischen 

Ursprung hat). Auch unsere 

Urbanisation, Baladrar, trägt 

einen Namen dessen literarische 

Resonanz mich inspiriert. 

Trotzdem wird das kräftige 

Licht der Mittelmeerküste niemals 

meine anderen zwei geliebten 

Länder - Rumänien und 

Deutschland – verdrängen. 

Ich trage beide weiter mit, in 

Herz und Gedanken, ja sogar 

in meinem doppelten Namen, 

den ich bewusst beibehalten 

habe, auch wenn es mir klar 

ist, dass er sich etwas holprig 

anhört. Schließlich heißt 

„F amilienname“ auf Castellano 

„appellido” und ich verstehe 

dies wörtlich, als Appell zur 

steten Wachsamkeit. Ich stehe 

zu „meinen” drei Ländern, in 

Kraft und Tat. 

Rumänien ist und wird 

immer meine Heimat bleiben, 

Vaterland und Kindheitssitz, 

Dinge die mir niemand mehr 

wegnehmen kann, Land der 

Erinnerungen. Die meisten 

davon waren gut. Deutschland 

hingegen ist die großzügige 

Wahlheimat, die mir ihre Tore 

bedenkenlos aufmachte und 

mir eine Vielfalt von Chancen 

zur Vervollständigung meiner 

Persönlichkeit anbot. Dort 

fühle ich mich in Sicherheit 

und dafür bleibe ich meiner 

Adoptivtheimat zutiefst verbunden 

und dankbar. 

Man kann sagen, dass ich 

ein dreifaches Leben führe, 

doch schließlich ist jeder von 

uns dreigeteilt: Leib, Herz 

und Seele wohnen dicht beieinander. 

Ich glaube, mein 

Herz wohnt in Rumänien, 

mein Kopf hingegen arbeitet 

in Deutschland, währen alles 

was von meinem sichtbaren 

Wesen ausgeht, in Spanien 

zur Bestform aufläuft. Ich 

hoffe dass ich auch weiterhin 

über genügend Kraft verfügen 

werde, um diese drei spannenden, 

kaleidoskopischen 

Lebensbereiche harmonisch 

miteinander verbinden zu 

können. 

Autorin und Fotoquelle: 

Kasandra Kalmann Năsăudean

Reţetele Annei IANUARIE 

2018 21 

Aperitiv: 

foitaj cu carne 

de pui 

Tocăniță de 

vițel cu năut 

Ingrediente: 

• 1 pachet aluat foitaj 

• 400 g piept de pui fiert 

• 100 ml suc de roșii 

• 200 g cremă de brânză 

• condimente, după gust 

Mod de preparare: 

Tai aluatul decongelat 

în 16 triunghiuri, pe care 

le așezi într-o tavă tapetată 

sub forma unei flori. 

Presezi ușor marginile triunghiurilor 

pentru a se lipi 

unele de altele. 

Combini pieptul de pui 

tocat cu sucul de roșii, crema 

de brânză și condimentezi, 

după gust. Pui umplutura 

pe marginile florii, 

lăsând petalele libere. 

Treci aluatul de pe margine 

peste umplutură, astfel 

încât să o acoperi. Dai 

tava la cuptor 20-25 de 

minute, până se rumenește 

aluatul. 

Ciorbă de varză murată 

Ingrediente: 

• 1 varză murată potrivită ca 

mărime 

• 1 ceapă 

• 1 morcov 

• 1 felie de țelină 

• 2 linguri orez 

• 2 linguri ulei 

• 300 ml pulpă de roșii (conservă) 

• pătrunjel verde 

• sare, piper 

Cum se prepară: 

Se spală varza în apă rece pentru 

a se desăra, se scurge bine, 

apoi se toacă cât mai mărunt. 

Se curăță zarzavaturile, se 

spală, se taie fiecare după caz 

și se călesc într-o oală cu ulei 

bine încins. Când încep să se 

înmoaie, se adaugă varza și 

2-3 linguri de apă. Se continuă 

călirea încă 5-6 minute, amestecând 

pentru a nu se prinde de 

fundul oalei. 

Se adaugă peste legume 2 litri 

de apă caldă, se condimentează 

cu sare și piper, după gust, 

se acoperă cu capac și se lasă 

să fiarbă circa 15 minute. Se 

adaugă orezul ales, spălat 

și scurs, pulpa de roșii și se 

continuă fierberea până când 

toate ingredientele sunt bine 

pătrunse. 

Se potrivește din nou gustul 

de sare și de piper, se adaugă 

pătrunjelul tocat fin și se stinge 

focul. Se lasă ciorba de varză 

murată acoperită cu capac circa 

5-6 minute să se aromatizeze, 

apoi se servește. 

Ingrediente: 

• 1, 5 kg carne de vită 

• sare, piper 

• 1 ceapă 

• 2 căței de usturoi 

• 250 g morcovi 

• ½ linguriță turmeric 

• 1 linguriță paprika 

• 1 linguriță pudră de ghimbir 

• 4-5 linguri ulei 

• 1 linguriță chimen 

• 400 ml supă de carne 

• 500 g roșii 

• 100 g măsline verzi 

• 100 g năut 

• 2 lingurițe amidon 

• 100 ml apă 

• 1 lămâie 

• pătrunjel 

Mod de preparere: 

Tai carnea de vită cubulețe 

și o asezonezi cu sare și piper, 

după gust. Încingi uleiul 

și rumenești carnea pe toate 

părțile, 5-7 minute, apoi o scoți. 

Cureți usturoiul, morcovii și 

ceapa, apoi le toci (morcovii 

rondele mari). Pui ceapa în 

cratiță, în uleiul rămas, și când 

se rumenește, adaugi morcovii 

și usturoiul. 

După 3 minute, pui carnea 

înapoi în cratiță și adaugi condimentele, 

după gust. Torni 

supa și roșiile descojite date 

prin răzătoare. Omogenizezi, 

acoperi și lași să fiarbă la foc 

mic, până se înmoaie carnea. 

Adaugi măslinele verzi, apoi 

năutul și lași să fiarbă. 

Combini amidonul cu apă 

și torni în cratiță. După ce sosul 

s-a îngroșat, dai deoparte 

și servești cu pătrunjel tocat și 

câteva felii de lămâie. 

*** 

Desert rapid din 

fructe uscate 

Ingrediente: 

• 300 g migdale 

• 100 g prune uscate, fără sâmburi 

• 100 g smochine uscate 

• 50 g stafide 

• 10 g sare 

• 4 linguri miere 

• coaja de la 1 portocală 

• 10 g praf scorțișoară 

• 10 g praf nucșoară 

• 10 g praf cardamom 

Cum se prepară: Macini 

migdalele până capătă o 

consistență fină. Pune peste 

ele fructele uscate și macină 

până compoziția capătă 

consistența unui aluat. Rupe 

aluatul bucăți și pune-l din nou 

în blender împreună cu restul 

ingredientelor. Fă mici biluțe 

din aluat, pe care poți să le dai, 

dacă vrei, prin zahăr sau nucă 

de cocos.

22 IANUARIE 

2018 

Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

Salată cu maioneză, sarmale, 

cârnați, friptură de porc, 

cozonac și multe alte bunătăți 

sunt prezente pe masa de revelion. 

Ai mâncat din toate, 

ba chiar ai completat meniul 

și cu un pahar de vin sau un 

strop de șampanie? Ei bine, 

organismul tău are nevoie de 

o detoxifiere rapidă pentru 

a scăpa de toate toxinele cu 

care l-ai copleșit într-o singură 

noapte. Renunță la sentimentul 

de vinovăție care te încearcă 

și concentrează-ți toată atenția 

pe detoxifierea organismului. 

Renunță la carne pentru câteva 

zile. Preparatele care au rămas 

după petrecerea de revelion îți 

pot face cu ochiul, însă nu te 

vor face să te simți deloc bine. 

Încearcă să renunți la carne și 

alimente greu de digerat pentru 

câteva zile și consumă preparate 

pe bază de legume și fructe, 

fie ele crude sau gătite. Bogate 

în nutrienți esențiali, dar 

și în apă, legumele și fructele 

hrănesc corpul, îl hidratează și 

sunt totodată ușor de digerat, 

oferind o binemeritată pauză 

sistemului digestiv. Consumă 

probiotice din belșug. Alimentele 

fermentate precum 

castraveții murați, varza murată 

sau chefirul și iaurtul sunt 

bogate în probiotice, care îți 

echilibrează flora intestinală. 

Bea multe ceaiuri. Hidratarea 

este importantă iar consumul 

de ceaiuri hidratează organismul, 

însă dacă bei ceaiuri 

digestive vei accelera procesul 

de eliminare a toxinelor. Ceaiurile 

de ghimbir, de lămâie 

sau de mentă sunt extrem de 

benefice pentru sănătatea digestivă 

așa că te poți baza pe 

ele în timpul curei de detox de 

după revelion. 

Baie cu sare Epsom. O 

baie fierbinte, cu sare Epsom 

din belșug, nu numai că te relaxează, 

însă stimulează totodată 

eliminarea toxinelor din 

organism prin piele. Profită de 

acest truc pentru a stimula organismul 

să lucreze în timp ce 

tu te relaxezi nefăcând nimic. 

Aleargă. Transpirația ajută 

și ea la eliminarea toxinelor 

așa că nu ar strica să ieși, în 

prima zi a anului, la o tură de 

jogging în parc. Avantajul este 

că parcul va fi gol și te vei putea 

bucura de liniște mai mult 

ca oricând. Dacă alergatul nu 

este activitatea ta favorită, 

încearcă măcar 20 de minute 

de yoga sau pilates. Yoga, de 

pildă, nu numai că induce relaxarea 

reducând nivelul de 

cortizol (n.r. hormonul stresului) 

din organism, însă totodată 

stimulează și sistemul digestiv, 

care va funcționa mai eficient 

după puțină mișcare. 

Stai departe de cafea sau 

ceai negru. Probabil că poftești 

la o cană de cafea, mai ales 

dacă petrecerea de revelion a 

ținut până dimineață, însă stai 

departe de cafea și ceai negru 

cel puțin o zi, două. Astfel, îi 

vei oferi organismului răgazul 

de care are nevoie pentru 

a se pune pe picioare, eliminând 

toate substanțele toxice. 

Așteaptă până când ți se face 

foame și nu mânca până te 

saturi, nu obosi organismul cu 

procesul de digestie. Mănâncă 

numai când ți se face cu adevărat 

foame și oprește-te din 

mâncat înainte de a simți că 

ești satul. 

Alimente care curăță organismul. 

Din lista alimentelor 

care ajută la eliminarea 

Terapia verde 

Cum elimini toxinele din 

organism după sărbătorile de iarnă 

toxinelor fac parte: 

• iaurtul: constituie o 

prețioasă sursă de calciu și 

conține lactobacili care se stabilesc 

în intestin și-l protejează 

de acțiunea microorganismelor 

periculoase; 

• uleiul de măsline extravirgin: 

reduce nivelul colesterolului 

și al trigliceridelor din 

sânge; 

• roșiile: protejează vasele 

sanguine și sistemul imunitar, 

întrucât sunt foarte bogate în 

vitamina C. Conțin, de asemenea 

licopen, o substanță 

cu efecte antiinflamatorii și 

antiimbătrânire; 

• fibrele: se găsesc în foarte 

multe fructe, legume, pâine și 

paste integrale. Fibrele ajută 

organismul să elimine toxinele, 

înlesnesc funcționarea 

intestinelor și încetinesc 

absorbția grăsimilor și zaharurilor 

în organism; 

• apa: este un element fundamental 

în procesul de purificare 

a organismului. Consumul 

a doi litri de apă zilnic, permite 

eliminarea toxinelor prin intermediul 

rinichilor. Dacă nu 

reușești să te „împrietenești” 

cu apa, poți opta pentru ceaiuri 

calde neîndulcite; 

• vitaminele: nu sunt doar 

aliatele siluetei, ci și ale pielii, 

redându-i luminozitatea, în 

special vitaminele E, A și C. 

Aceștia sunt trei antioxidanți 

puternici, care combat acțiunea 

radicalilor liberi. Vitamina E 

protejează țesuturile împotriva 

îmbătrânirii și se găsește în 

ficat, strugurii roșii și în toate 

grăsimile nesăturate: uleiul de 

măsline, uleiul din germeni de 

grâu, soia sau floarea-soarelui. 

Necesarul zilnic este de 8 mg 

(jumătate de strugure roșu, 100 

g de ficat, o linguriță de ulei 

de floarea-soarelui). Vitamina 

A ajută la buna funcționare a 

celulelor pielii și combate ridurile. 

În alimentele de origine 

animală se găsește foarte puțin 

(ficat), dar există sub formă de 

betacaroten în multe legume: 

ardei, morcovi, dovleac și în 

legumele cu frunzele de un 

verde închis, de exemplu, spanac. 

Necesarul zilnic este de 

700 mg (3 ardei, un morcov, 

120 g de dovleac). Vitamina C 

favorizează formarea colagenului. 

Se găsește în legumele 

de culoare verde închis, ardei, 

roșii, kiwi, căpșune. Necesarul 

zilnic este de 60 mg (o portocală, 

110 g căpșuni, 2 roșii, o 

jumătate de ardei). 

Dieta care te purifică. Potrivit 

specialistului, regimul 

de detoxifiere poate să conțină 

ceaiuri, iaurt, cât mai multe 

fructe și legume, dar trebuie 

să renunți la alcool și tutun. 

Datorită consumului ridicat 

de proteine animale, făinoase, 

zaharuri și chiar alcool, cafea 

sau țigări, corpul nostru începe 

să „stocheze” substanțe chimice, 

care se găsesc de obicei în 

produsele rafinate. Acestea 

intervin în procesul natural 

de detoxifiere al corpului, de 

aceea trebuie ca noi să îi dăm 

un imbold. În plus, aceste elemente 

toxice pot cauza iritații 

și infecții ale mucoasei intestinale, 

care pot produce la 

rândul lor afecțiuni precum 

constipația, hemoroizi sau 

chiar temutul cancer de colon. 

În ceea ce privește aspectul, 

detoxifierea este de asemenea 

benefică. Ea ajută la rejuvenarea 

pielii, ferind-o de acțiunile 

radicalilor liberi și de afecțiuni 

precum psoriazisul, dermatita 

sau acneea. Din fericire, 

există câteva metode simple 

pentru depurarea organismului: 

consumarea exclusivă 

de alimente lichide pentru o 

perioadă determinată de timp 

(în această perioadă sistemul 

digestiv se odihnește și elimină 

substanțele toxice, ficatul 

se detoxifică și el, iar sângele 

se purfică). Desigur, o astfel 

de cură de detoxifiere trebuie 

făcută la recomandarea și sub 

supravegherea unui medic. 

Iată două metode de detoxifiere: 

1. Metoda alimentelor lichide 

(supe, sucuri) 

În seara dinaintea primei 

zile de cură serviți o salată la 

cină și un ceai de plante medicinale. 

În zilele imediat următoare, 

trebuie să beți cel puțin 

doi litri de apă pe zi, pentru a 

nu vă deshidrata. Se recomandă, 

de asemenea, sucurile naturale 

de morcov sau de struguri. 

Curățați-vă frecvent limba cu 

ajutorul unei benzi speciale, 

pentru a evita încărcarea 

acesteia. Faceți băi calde, care 

ajută la optimizarea temperaturii 

corporale. Chiar și sauna 

vă poate ajuta să vă relaxați 

și să mai eliminați din toxine. 

Această cură însă nu este recomandată 

persoanelor care suferă 

de boli de inimă, tumori, 

ulcer, cancer, boli de sânge, 

de plămâni, boli cerebrale sau 

ale ficatului și rinichilor, tuberculoză. 

Nu se recomandă nici 

femeilor însărcinate, copiilor 

sau persoanelor aflate sub tratament 

de orice fel. De reținut 

este faptul că aceasta nu este o 

cură de slăbire, deci nu trebuie 

ținută cu scopul pierderii de 

kilograme. 

2. Detoxifierea cu citrice 

Iată un exemplu mai 

descriptiv: prima zi, de 

dimineață, înainte de masă, 

bea jumătate de litru de apă 

plată, apoi continuă cu un 

pahar de suc de portocale. La 

prânz, două pahare de suc de 

portocale, cu puțină zeamă de 

lămâie; 

după-masă, o cană de ceai 

de mentă, melisa (roiniță) sau 

orice alte plante medicinale. 

Ziua a doua: de dimineață bea 

două pahare de suc de portocale, 

iar la amiază un pahar de 

suc făcut dintr-un morcov, o 

roșie, sfeclă și lămâie. Dupămasă 

continuă cu un pahar de 

suc de portocale, iar seara bea 

un ceai de plante. Zilele 3-8: 

se repetă același meniu ca în 

primele două zile, alternând. 

Puteți înlocui sucul de portocale 

cu suc de mandarine, 

pomelo, lămâi, în funcție de 

preferințe, cu precizarea că sucul 

de portocale și mandarine 

se consumă ca atare, în timp ce 

sucul de pomelo și de lămâie 

se diluează cu apă minerală. 

Puteți folosi miere de albine 

ca îndulcitor. Nu uitați să beți 

cel puțin doi litri de apă pe zi, 

pe lângă sucuri. 

Beneficiile unui smoothie 

verde. Tot timpul anului și mai 

ales după perioade de mici excese 

culinare ar trebui să respectăm 

o regulă simplă: nicio 

masă fără frunze verzi. Că 

sunt ele mărar, pătrunjel sau 

spanac, rucola sau valeriană, 

frunzele verzi sunt bogate în 

clorofilă. Asta pentru că molecula 

de clorofilă este foarte 

asemănătoare cu molecula 

sângelui uman și este imediat 

asimilată de către organism. 

Bogată în vitaminele A, C și 

E, are acțiune antiinflamatoare 

și antioxidantă. Ajută 

la eliminarea metalelor grele, 

întărește imunitatea și favorizează 

asimilarea vitaminelor 

și mineralelor în corp. Și ca să 

fie și mai ușor să crești aportul 

de clorofilă după sărbători, 

împărtășesc cu tine 2 rețete de 

smoothie-uri verzi delicioase și 

ușor de făcut. 

Smoothie de pătrunjel. Ingrediente: 

1 legătură pătrunjel, 

1 portocală, 1 banană, 1 kiwi, 

2 frunze de mentă (opțional), 

200 ml apă. 

Smoothie verde cu spanac. 

Ingrediente: 1 mână spanac 

sau baby spanac, 1 banană, 30 

g ananas, 30 g fructe de pădure 

congelate, 300 ml apă sau 

lapte vegetal, 1 linguriță cardamon 

pudră (opțional). Se 

adaugă toate ingredientele în 

blender și se procesează 2 minute 

până la omogenizare. Se 

consumă imediat. Încearcă-le 

pentru o săptămână, în loc de 

mic dejun, și vei vedea că vor 

face minuni pentru siluetă, ten 

și starea de spirit. 

Documentare: www.boldsky. 

com; http://www.saferbrand. 

com; www.mind.org.uk 

Sursa foto: Shutterstock

Mica publicitate IANUARIE 

2018 23 

Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - OFERTE 

Căutăm internă cu vârsta între 

38 și 55 de ani, nefumătoare, 

care să administreze o casă și 

să aibă grijă de o persoană semi-dependentă 

de 65 de ani, în 

Madrid. Cerințe: recomandări 

bune, experiență ca și internă, 

cunoștințe din bucătăria spaniolă, 

serioasă, curată. Mai multe detalii, 

la telefon: 656 573 182. 

Se oferă un post de internă, 

unei persoane serioase și responsabile, 

care știe să organizeze 

treburile zilnice într-o casă, să gătească, 

de luni până vineri, într-un 

ambient familiar. Cei interesați, 

puteți trimite pe WhatsApp la 

642 000 758, informații despre 

naționalitate, vârstă, situația legală, 

pentru a obține un interviu. 

Familie cu doi copii în vârstă 

de 1 și 3 ani, din Sevilla, caută 

internă cu experiență în îngrijirea 

copiilor. Mai multe informații, la 

telefon: 657 965 733, 635 486 

430. 

Avem nevoie de o asistentă 

pentru copii, cu experiență, care 

să facă curățenie, să gătească, de 

luni până vineri, între orele 13:00 

Laborator de cofetărie din comunitatea Madrid caută cofetar 

specialist, cu experiență în tehnica modernă de decorare a torturilor 

personalizate pentru ocazii speciale (torturi aniversări, 

torturi pentru copii, torturi basme & animații, torturi nunți și 

botezuri). Cei interesați pot suna la telefon: 642 963 280. 

și 21:00, iar sâmbătă între orele 

09:00 și 14:00, în Los Alcázares 

(Murcia). Cerințe: carnet de conducere, 

limba spaniolă corectă, 

nefumătoare. Telefon: 630 17 069. 

Căutăm internă cu experiență 

în îngrijirea persoanelor în vârstă, 

pentru a avea grijă de o persoană 

în Almendralejo (Badajoz). Telefon: 

652 620 036, 605 482 434. 

MUNCĂ - CERERI 

Bărbat serios, punctual și harnic, 

caut de muncă în domeniul 

construcțiilor și al reformelor. 

Telefon: 642 072 927. 

Doamnă, din comunitatea 

Madrid, caut de muncă ca și ajutor 

de bucătar, pentru un restaurant 

cu bucătărie românească. Am 

multă experienţă în domeniu. Telefon: 

642 124 140. 

Caut de muncă ca şofer categoria 

B: distribuitor, taxi, transport 

persoane etc. Oriunde în 

Europa. Multă experienţă. Mobil: 

606 750 991. 

Doamnă seriosă 46 de ani cu 

expierență în serviciul domestic, 

caut loc de muncă ca şi externă 

în comunitatea Madrid. Disponibilitate 

imediată. Telefon: 642 

087 102. 

Caut de muncă ca și i nternă 

în Comunitatea Madrid. Am 

experiență și bune recomandări. 

Telefon: 632 547 527. 

Doamnă 43 de ani, curată, 

gospodină, caut de muncă în 

Comunitatea Madrid, ca externă, 

în curățenie, îngrijit copii sau 

persoane în vârstă, sau în domeniul 

confecțiilor. Am experiență 

și referințe foarte bune. Telefon: 

625 736 494. 

Doamnă serioasă, cu experiență 

în domeniul curățeniei, caut 

de muncă ca și externă, cu ora, în 

Coslada sau zone apropiate. Telefon: 

642 859 842. 

Tânăr, 24 de ani, caut de muncă 

în comunitatea Madrid, ca 

șofer sau peón în construcții. Sunt 

serios și disponibil. Telefon: 642 

364 613. 

Domn, 48 de ani, serios, corect 

și responsabil, foarte bun șofer, 

fără obligații și cu disponibilitate 

maximă, caut de muncă în toată 

Spania în domeniile în care am 

experiență: zidărie, electricitate, 

mecanică auto, grădinărit sau îngrijit 

persoane în vârstă. Telefon: 

602 568 457. 

Tânăr, 35 de ani, posesor permis 

conducere categoria B de 

16 ani, caut de muncă în orice 

domeniu, în zona Alicante și împrejurimi. 

Mă puteți contacta la 

numărul de telefon: 642 482 379. 

ÎNCHIRIERI 

Caut să închiriez cameră cu 

baie individuală, (cameră de matrimoniu) 

și cel mult încă două 

persoane în apartament/casă, în 

zona Madrid. Ofer 300 euro/lună, 

cu toate utilitățile incluse și internet. 

Contact: florentinapopa97@ 

yahoo.com 

Închiriez cameră pentru o persoană, 

în Madrid, zona Moncloa. 

Preț avantajos. Telefon: 637 993 

720 sau 642 340 275. 

VÂNZĂRI 

Vând casă la țară, în județul 

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic, 

baie, fântână în curte, hidrofor, 

fosă septică, 2.500 mp curte, drum 

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/ 

munte superbă, liniștită, la 50 km 

de oraș. Preț 21.000 € negociabil. 

Mai multe informații, la telefon: 

678 804 997. 

Vând în Botoșani, strada 

Popauți nr.104, casă construită 

în 2013, compusă din 6 camere, 

două bucătarii, două băi, garaj, 

beci, p+m, 270mp, grădină cu 

pomi în suprafață de 1.305 mp. 

Casa este la roșu, parterul este locuibil, 

baia și bucătăria mobilate. 

Relații la telefon: 0034/666 299 

144 sau 0040 771 905 144. 

Vând apartament la cheie, în 

Ploiești, cu 3 camere, centrală 

proprie, utilat cu mobilă nouă. 

Preț informativ: 50.000€. Detalii 

suplimentare la telefon: 0034/642 

925 210 (Spania); 0040/772 929 

916 (România). 

Vând teren intravilan pentru 

construcții în zona de vile, sat 

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km 

de București și 10 km de Giurgiu, 

cu suprafața totală de 1.012 mp. 

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul 

se poate vinde și parcela, fiecare 

parcelă având 506 metri pătrați, 

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai 

multe relații la telefon: 663 385 

792. Pentru cei interesați, pot trimit 

poze cu terenul, pe WhatsApp. 

Casă de vânzare în Bistriţa, 

regim de înălţime P+M cu anexă, 

finalizată recent. Preţ: 50.000 €. 

Suprafaţă utilă 168 mp. La parter: 

sufragerie, bucătărie, baie, hol. 

La mansardă: trei camere, baie, 

dressing. Exterior finisat, interior 

semifinisat. Utilităţi: apă, canal, 

curent. Mai multe informații la 

telefon: 0040/744 662 564, sau e- 

mail: amotalisc@yahoo.ro 

Vând 600 mp teren construcții 

case utilat cu apă, gaz, curent la 

130 m, în Stupini, județul Brașov, 

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua 

rate pe perioada unui an, prin 

contract notarial. Exclus agenții 

si intermediari. Preț: 15.000€. 

Relații la email: panalucian77@ 

gmail.com sau la telefon 0034/ 

642 686 552. 

MATRIMONIALE 

Bărbat, 40 de ani, 1,80 m, 

nefumător, simpatic, singur, fără 

obligații, cu calități și defecte, în 

căutarea sufletului pereche, doresc 

să cunosc o doamnă pentru o 

relație serioasă, care să mă completeze, 

să fim împreună și la bine 

și la greu pentru a străbate drumul 

vieții. Aștept răspuns la adresa de 

email: 30nickname@gmail.com 

Doamnă, 59 de ani, divorțată, 

160/58, fără obligații, din 

C omunitatea Madrid, doresc să 

cunosc un domn de vârstă apropiată, 

pentru prietenie/căsătorie. 

Telefon: 603 842 980. 

Domn, 48 de ani, doresc să 

cunosc o doamnă până în 45 

de ani, din comunitatea Madrid 

pentru o relație serioasă/căsătorie. 

Aventurierele să se abțină! 

Telefon: 642 502 842. 

Anunţurile de mică publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon: 643 015 676 - DIGI 

(de luni până vineri: 09:00 –18:00)

Occidentul romanesc nr 83

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?