Occidentul romanesc nr 84 februarie 2018

occidentul romanesc 

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania 

Ziar 

GRATUIT 

Anul VIII - Nr. 84 / 24 pagini 

FEBRUARIE 2018 

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă! 

„AICI NU CONTEAZĂ CÂT DE 

REPEDE TE INTEGREZI, CONTEAZĂ 

CUM ȚI SE DĂ STARTUL PENTRU A 

TE INTEGRA” 

„În România aș îmbunătăți sistemul serviciilor din sănătate, aș stopa imixtiunile politicului în instituțiile 

culturale și aș retrezi spiritul civic, mândria națională, unitatea și solidaritatea între oameni...” 

Pagina 09 

S-a semnat memorandumul 

pentru desfăşurarea fără 

restricţii a programului 

LCCR în Comunitatea 

Valenciană 

„Acesta reprezintă punctul 

final al unui demers reiniţiat 

în urmă cu aproape doi ani de 

către Consulatul României...” 

Pagina 04 

Uniunile civile și 

parteneriatele înregistrate 

„În numeroase țări din UE vă 

puteți oficializa relația fără să 

vă căsătoriți, prin intermediul 

unei uniuni civile sau al 

unui parteneriat înregistrat. 

Uniunea civilă le permite...” 

Pagina 07 

Spania, cea mai însorită 

țară din Europa 

„Potrivit Organizaţiei 

Mondiale a Sănătăţii, Spania 

este ţara cea mai însorită din 

Europa, iar clima de pe Costa 

Blanca a fost descrisă ca fiind 

cea mai sănătoasă din lume…” 

Pagina 13 

Zaragoza: Expoziție 

itinerată de cămăși 

românești cusute după 

modele vechi, în cadrul 

proiectului „IA-AIDOMA” 

„Proiectul „IA-AIDOMA” 

reprezintă o acțiune de 

recuperare de patrimoniu, 

bazat pe voluntariat și...” 

Pagina 06 

Carles Puigdemont susţine 

că este singurul candidat 

viabil pentru a conduce 

regiunea catalană 

„Preşedintele Parlamentului 

regional catalan, Roger 

Torrent, a anunţat că alegerea 

unui nou lider a fost...” 

Pagina 08

02 FEBRUARIE 

2018 

Adrese şi informaţii utile 

REPREZENTAREA 

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI 

ÎN REGATUL SPANIEI 

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso 

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 

linii) •Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: 

secretariat@ embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook. 

com/ambasada.madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: 

agregado.trabajo@embajadaderumania.es •Birou de promovare 

economică şi comercială: E-mail: oficina.comercial@ 

embajadaderumania.es 

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: 

Avenida de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 

917 344 004 (5 linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00- 

17:00, vineri 09:00-16:00 •Jurisdicţii consulare: León (León, 

Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, 

Segovia), Insulele Canare (Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife) 

•Telefon de urgenţă: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de 

deces sau accidente rutiere) 

Institutul Cultural Român Madrid •Adresa: Plaza de la 

Lealtad 3, entreplanta dcha. 28014 Madrid •Program cu publicul: 

10:00-17:00 •Telefon: 0034/917 589 566 •Fax: 0034/915 

590 135 •E-mail: icrmadrid@icr.ro 

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: 

Calle San Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare 

pentru public: C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, 

Barcelona •Telefon: 0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 

0034/934 341 109 •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro, 

consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net •Site web: http:// 

barcelona.mae.ro •Program cu publicul: luni-vineri 09:00-17:00 

(între orele 09:00-14:00 se primesc cererile pentru servicii consulare, 

între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele solicitate) 

•Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona, 

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare 

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza 

Circular nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 

•Fax: 0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se 

primesc solicitările pentru serviciile consulare, între orele 16:30- 

17:00 se eliberează documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 

0034/608 956 278 (pentru cazuri de deces sau accidente rutiere) 

•Jurisdicţii consulare: Galicia (La Coruña, Lugo, Pontevedra, 

Orense), Asturia, Cantabria, Ţara Bascilor (Alava, Guipuzcoa, 

Vizcaya), Navarra, La Rioja 

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida 

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la 

Plana •E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 

212 446, 0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 

257 053 •Site web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 

0034/677 842 467 (numai pentru cazuri de deces, accidente sau 

alte situaţii de dificultate deosebită) •Program cu publicul: lunijoi: 

de la 09:00 la 13:30 (preluare documente; cererile pentru acte 

notariale se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 13.00), 

de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte); vineri: 09:00-11:30 (preluare 

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, 

fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00 (eliberare acte), 

14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie, audienţe etc., 

cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de acordare a vizei 

de intrare în România, eliberare vize, cu programare); închis 

în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare: 

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante) 

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37, 

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226 

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 

231 170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere 

documente pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea 

actelor; vineri: 09:00-17:00 doar servicii programate (audienţe, 

oficieri casatorii, depuneri juramânt, penitenciare etc.) 

•Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790 (doar pentru cazuri de 

arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Comunitatea 

Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, 

Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz) 

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@ 

informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 

230 947, 0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, 

orele 09:30-14:00 pentru primirea solicitărilor, orele 15:30- 

16:30 pentru eliberarea documentelor •Telefon de urgenţă: 

0034/648 212 169 (va fi utilizat strict pentru cazuri de urgenţă, 

accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare: Andaluzia (Huelva, 

Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen, Granada), Regiunea 

Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla 

Consulatul României la Zaragoza •Adresa: Calle Camino de 

Las Torres 24, 50008 Zaragoza •Telefon: 0034/976 481 429 

•Fax: 0034/976 481 779 •E-mail: contact@informatiiconsulare. 

ro •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:00-14:00 depunere 

solicitări, orele16:30-17:00 eliberare documente •Telefon de 

urgenţă: 0034/663 814 474, numai pentru cazuri de accidente, 

decese •Jurisdicţii consulare: Aragón (Huesca, Zaragoza, Teruel) 

Viceconsulatul României la Almeria •Adresa: Carretera 

Huércal de Almería 46, 04009 Almería •Telefon: 0034/950 

625 963, 0034/950 624 769 •Fax: 0034/950 145 217 •E-mail: 

almeria@mae.ro 

Publicație lunară gratuită 

Produs și editat de: 

EL OCCIDENTE RUMANO 

Depósito Legal: M-30588-2013 

FONDATORI: 

Kasandra Kalmann Năsăudean 

Florin Valentin Barbu 

COORDONATOR: 

Michael Harrison Cronkite 

DIRECTOR GENERAL: 

Kasandra Kalmann-Năsăudean 

REDACTOR-ȘEF: 

Camelia Jula 

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT: 

Eduard Rudolf Roth 

SENIORI EDITORI: 

Dan Caragea 

Gabriela Căluțiu Sonnenberg 

Letiţia Coza 

Puşa Roth 

Costin Tuchilă 

Zoe Stoleru Martí 

REDACTORI: 

Andra Mateescu Gutiérrez 

Ilinca Fodor 

Lorena Borrero Garcia 

SPECIALIŞTI: 

Prof. Dr. Ana Maria Zuneitman (USA) 

Av. Bogdan Daniș (Spania) 

Dr. Corina Simionescu Hudgens (UK) 

Av. Constantin Radu Călugăru (Spania) 

Prof. Dr. Irina Șova Georgescu (USA) 

MARKETING-PUBLICITATE: 

Dan Aurelian Pătrașcu 

Răzvan Ionescu 

CONTACT: 

redactia@occidentul-romanesc.com 

publicitate@occidentul-romanesc.com 

www.occidentul-romanesc.com

04 FEBRUARIE 


Ministerul pentru Românii 

de Pretutindeni (MRP) lansează 

Ghidul Beneficiarului 

2018, în conformitate cu 

modificările aduse, la propunerea 

instituției, cadrului 

legislativ care reglementează 

modalitățile de sprijinire a românilor 

din afara granițelor, 

luând în considerare sugestiile 

primite din partea mediului 

asociativ românesc. 

Ghidul de finanțare 2018 

introduce schimbări importante 

prin care MRP simplifică 

procesul de acordare a 

finanțărilor nerambursabile 

și amplifică gradul de accesibilitate 

la resursele financiare 

oferite de Guvernul României 

în beneficiul comunităților 

românești din afara granițelor. 

Noutatea majoră a modificărilor 

legislative o reprezintă 

introducerea acordării de 

granturi pentru proiectele și 

acțiunile derulate în vederea 

sprijinirii românilor din afara 

De actualitate 

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) 

lansează Ghidul de finanțare pentru proiecte 2018 

granițelor, cu avans de până 

la 100% și posibilitatea stabilirii 

de priorități tematice 

și geografice, astfel încât să 

fie dezvoltate politici publice 

adaptate la problemele specifice 

ale comunității. 

Avansul pentru proiectele 

aprobate de comisia de evaluare 

a proiectelor a crescut 

până la 50% în anul 2018 

față de 30%, cât era în anul 

2017. Noile proceduri includ 

consiliere personalizată, vor 

reduce perioada de evaluare 

a proiectelor și prevăd forme 

de finanțare succesivă. Totodată, 

în vederea celebrării 

Centenarului Marii Uniri, 

MRP a creat un pilon de 

finanțare destinat în exclusivitate 

proiectelor dedicate 

acestui istoric eveniment, 

intitulat „Centenarul 2018”. 

Ghidul va fi corelat cu prevederile 

Legii nr. 299/2007 

privind sprijinul românilor 

de pretutindeni, aflată în dezbatere 

parlamentară, care va 

face posibilă prezența de observatori 

externi, inclusiv cea 

a membrilor comunităților 

românești, în cadrul comisiilor 

de evaluare a proiectelor 

depuse la MRP. 

De asemenea, s-a introdus 

posibilitatea de a transmite 

documentația necesară online, 

cu semnătură electronică. 

Acest lucru va permite 

realizarea unor economii 

semnificative din partea 

solicitanților, trimiterea facilă 

a documentelor, precum și 

realizarea mai rapidă a procedurii 

de decontare. 

În spiritul consolidării 

relației de parteneriat, 

MRP anunță că sesiunea de 

finanțare este deschisă pe tot 

parcursul anului 2018 și invită 

românii de pe toate meridianele 

lumii să depună proiecte 

de finanțare la minister. 

S-a semnat memorandumul 

pentru desfăşurarea fără 

restricţii a programului LCCR 

în Comunitatea Valenciană 

La 23 ianuarie 2018, s-a 

semnat Memorandumul de 

înţelegere între Institutul 

Limbii Române (ILR) şi 

Generalitat Valenciana, privind 

realizarea cursurilor de 

limbă, cultură şi civilizaţie 

română (LCCR) în instituţiile 

de învăţământ public din 

Comunitatea Valenciană. 

Din partea română documentul 

a fost semnat de către 

domnul George Doca, directorul 

ILR. Autorităţile de la 

Valencia au fost reprezen- 

tate de către domnul Vicent 

Marza Ibañez, consilierul 

pentru educaţie, cercetare, 

cultură şi sport al Generalitat 

Valenciana. 

Memorandumul va permite 

desfăşurarea fără restricţii 

a programului LCCR în instituţii 

de învăţământ public 

din Comunitatea Valenciană, 

în acele localităţi cu o comunitate 

română însemnată, pe 

baza unei solicitări scrise din 

partea primăriei locale. 

Acesta reprezintă punctul 

final al unui demers reiniţiat 

în urmă cu aproape doi 

ani (februarie 2016) de către 

Consulatul României la 

Castellón de la Plana. 

Serile 

“Acasă la Ambasadă” 

Ambasada României în 

Regatul Spaniei, împreună 

cu Asociaţia Culturală „Juan 

Ramon Jimenez y Lucian 

Blaga” din Madrid, vă invită 

vineri, 2 februarie 2018, 

la ora 17.30, la evenimentul 

prilejuit de prezentarea cărţii 

„Jurnalul unui poet recent 

căsătorit” de Juan Ramon 

Jimenez. 

Poetul şi eseistul spaniol 

este laureat al Premiului 

Nobel pentru Literatură 

din 1956. Traducerea cărţii 

este realizată de Gheorghe 

V inţan. Evenimentul va avea 

loc în prezenţa invitaţilor: 

Carmen Hernandez-Pinzon 

(nepoata poetului), Juan 

Francisco Pena Martin 

(profesor la Universitatea 

din Alcala) şi Rosa Maria 

Arroyo Sancho. Cu acest 

prilej, va fi inaugurată expoziţia 

„Culori şi poeme” 

aparţinând pictorului român 

Ioan Oniciuc. 

Confirmărea participării 

se efectuează la adresa de 

e-mail: 

madrid.comunitate@mae. 

ro 

*** 

Sărbătoare de suflet pentru 

românii din regiunea Cernăuți 

Sala Filarmonicii R egionale 

de Stat din Cernăuți a devenit 

neîncăpătoare pentru sutele 

de români din regiune care au 

venit să se bucure de muzica 

tradițională românească. Pe 

scenă au urcat artiști renumiți 

din Țară, dar și din Bucovina. 

Elena Merișoreanu, Gabriel 

Dorobanțu, Adriana 

T randafir, Ilie Caraș, Nicolae 

Datcu, Alexandra Dan, 

Alexandru Tărățeanu și 

Ansamblul Alunelul au oferit 

în data de 28 ianuarie 2018 

un adevărat regal de muzică 

și dans. 

Spectacolul „Hora maren 

gara mică” a fost organizat 

cu sprijinul Institutului 

„ Eudoxiu Hurmuzachi” 

pentru românii de pretutindeni, 

instituţie aflată în sub- 

ordinea Ministerului pentru 

Românii de Pretutindeni la 

iniţiativa Ligii Tineretului 

Român „J unimea” din regiunea 

Cernăuți şi a Consulatului 

General al României la 

Cernăuți pentru a marca Ziua 

Culturii Naționale. 

Proiectul se încadrează în 

Programul Strategic – Spațiul 

Cultural Românesc Comun 

– Centenar Marea Unire 

1918 – 2018 al Institutului 

„ Eudoxiu Hurmuzachi” pentru 

românii de pretutindeni 

pe anul 2018.

06 FEBRUARIE 


Comunitate 

Dicționarul Limbii Române, 

prezentat la Biblioteca Universitară din Las Palmas 

La Biblioteca Universitară 

din Las Palmas a avut loc, 

pe 22 ianuarie, prezentarea 

Dicționarului Limbii Române, 

una dintre cele mai importante 

lucrări lexicografice la nivel 

internațional prin dimensiunea 

sa (peste 175.000 de cuvinte 

cuprinse în 19 volume) și perspectivă 

lexicologică. 

Dicționarul Limbii Române 

elaborat sub egida Academiei 

Române pe parcursul a mai 

bine de un secol, a fost donat 

Bibliotecii Universitare din 

Las Palmas de către Banca 

Națională a României, la 

inițiativa profesorului dr. emerit 

al ULPGC, domnul Dan 

Munteanu Colan. 

La evenimentul de prezentare 

au participat prof. dr. 

emerit al Universităţii din Las 

Palmas de Gran Canaria, Dan 

Munteanu, consulul onorific al 

României în I nsulele Canare, 

Alina Elena R âmaru, vicerectorul 

pentru comunicare 

şi protecţie socială, Maria 

Jesus Garcia Dominguez, 

vice-rectorul pentru relaţii 

internaţionale şi cooperare, 

Richard Clouet şi directorii 

adjuncți ai bibliotecii, Avelina 

Fernandez Manrique de 

Lara și Felix Pintado Pico. 

Dicționarul se află la 

dispoziția cititorilor în sala 

principală a Bibliotecii 

Universitare din Las Palmas 

(Sala Noble). 

Expoziție itinerată de cămăși românești cusute după modele 

vechi, în cadrul proiectului „IA-AIDOMA” 

Asociația „Acasă” din 

Zaragoza în colaborare cu 

Consulatul R omâniei la 

Z aragoza și cu Asociația 

„Semne Cusute” din București 

au organizat o expoziție de 

cămăși tradiționale românești, 

intitulată „IA-AIDOMA 

2018” pentru a deschide și 

marca, astfel, Anul Centenar 

al Marii Uniri. 

Proiectul „IA-AIDOMA” 

reprezintă o acțiune de recuperare 

de patrimoniu, bazat 

pe voluntariat și studiu aprofundat. 

Acest proiect și-a 

propus „aducerea acasă” a 

cămășilor românești de secol 

XIX, aflate în prezent în 

colecțiile celor mai prestigioase 

muzee din lume: The 

Metropolitan Museum of Art, 

Muzeul de Textile din Toronto 

(Textile Museum of Canada), 

Horniman Museum and 

G ardens din Marea Britanie, 

Muzeul de Textile și Arte 

Decorative din Lyon, Muzeele 

Etnografice din Geneva, 

Cernăuți și Sankt Petersburg. 

Plecând de la fotografiile 

găsite pe site-urile acestor muzee 

și de la fotografii alb-negru 

publicate în perioada interbelică, 

doamnele din grupul „Semne 

Cusute în Acțiune” au cusut 

replici aidoma ale cămășilor 

românești înstrăinate. În spatele 

acestei acțiuni a stat o 

cercetare continuă, care să asigure 

faptul că aceste cămăși 

sunt cusute pe materiale ce 

erau utilizate în secolul trecut 

și să fie realizate cu tehnici de 

cusut declarate ca ieșite din uz, 

ce au fost recuperate și readuse 

în actualitate. 

Proiectul s-a concretizat 

într-o expoziție itinerantă 

care cuprinde în acest moment 

43 de cămăși. Expoziția 

a fost găzduită pe rând de 

Muzeul Țăranului Român 

din București, Muzeul 

Etnografic al Moldovei din 

cadrul Palatului Culturii din 

Iași, Muzeul Etnografic din 

Botoșani, Muzeul Etnografic 

Hanul Domnesc din Suceava 

și Muzeul Astra din Sibiu. 

La Zaragoza expoziția e 

compusă din 40 de cămăși ce 

sunt expuse publicului larg la 

Camera de Comerț și Industrie 

(Pº Isabel la Católica nº2), în 

perioada 19 ianuarie – 24 februarie 

2018, de luni până 

joi între orele 10:00 – 14:00, 

respectiv 16:30 – 18:00, iar 

vinerea de la 10:00 la 16:00. 

Totodată, expoziția este deschisă 

și în zilele de sâmbătă – 3 

și 24 februarie. Tot atunci, sunt 

organizate ateliere de creație 

de semne cusute pentru cei 

care doresc să trăiască pe viu 

această experiență a coaserii 

propriei ii. 

Astfel, în data de 3 februarie 

se organizează o Șezătoare 

– Zaragoza coase IE, activitate 

ce se dorește a fi o punte între 

românii din Zaragoza și restul 

comunităților, iar pe 24 februarie 

va avea loc un A telier 

de Mărțișoare Cusute, sărbătorind 

în același timp două mari 

evenimente – Dragobetele și 

Mărțișorul. Activitățile sunt 

adresate publicului larg, de 

orice vârstă, indiferent de 

naționalitate.

De interes FEBRUARIE 

2018 07 

Uniunile civile și 

parteneriatele înregistrate 

În numeroase țări din UE vă 

puteți oficializa relația fără să 

vă căsătoriți, prin intermediul 

unei uniuni civile sau al unui 

parteneriat înregistrat. Uniunea 

civilă le permite celor doi parteneri 

care locuiesc împreună 

ca un cuplu să își înregistreze 

relația pe lângă autoritatea relevantă, 

în țara lor de reședință. 

Diferențele în domeniu 

sunt mari de la o țară la alta 

și vizează mai multe aspecte 

importante: 

• dacă puteți încheia o uniune 

civilă într-o anumită țară 

• ce implicații are o uniune 

civilă 

• dacă o anumită țară 

recunoaște o uniune civilă încheiată 

în străinătate. 

• Sunt implicate două sau mai 

multe țări - de exemplu, pentru 

că vă mutați după înregistrare 

sau pentru că vă înregistrați în 

străinătate? 

În cazul partenerilor 

înregistrați, drepturile legate 

de proprietate sau de pensia de 

întreținere nu se aplică la fel în 

toate țările din UE. Drepturile 

care derivă din parteneriatul 

înregistrat într-o țară pot fi 

semnificativ diferite în alta. 

Recunoașterea uniunilor 

civile: În unele țări din UE, 

uniunile civile și parteneriatele 

înregistrate sunt considerate 

echivalente sau comparabile 

cu căsătoria. Țările care permit 

căsătoriile între persoane 

de același sex recunosc, în general, 

și parteneriatele înregistrate 

încheiate în alte țări între 

persoane de același sex. 

În statele în care legea 

prevede o formă de parteneriat 

înregistrat, dar nu permite 

căsătoriile între parteneri 

de același sex, cuplurile de 

același sex care s-au căsătorit 

în străinătate vor beneficia, în 

general, de aceleași drepturi ca 

și partenerii înregistrați. Totuși, 

legislațiile următoarelor țări nu 

permit încheierea de parteneriate 

înregistrate: 

Bulgaria, Letonia, Lituania, 

Polonia, România, Slovacia. 

Stabilirea în străinătate cu 

partenerul dumneavoastră civil: 

În țările în care parteneriatul 

înregistrat este considerat 

echivalent sau comparabil cu 

căsătoria, partenerii au aceleași 

drepturi în materie de imigrare: 

astfel, partenerul înregistrat 

vă poate însoți dacă vă stabiliți 

într-una din țările respective. 

Cuplurile care se stabilesc 

într-o țară din UE care 

nu recunoaște parteneriatele 

înregistrate vor fi considerate 

ca având o relație de lungă 

durată atestată corespunzător. 

În consecință, autoritățile din 

țara-gazdă trebuie să faciliteze 

intrarea partenerului pe teritoriul 

său și obținerea permisului 

de ședere de către acesta.

08 FEBRUARIE 


Carles Puigdemont 

susţine că este singurul 

candidat viabil pentru 

a conduce regiunea 

catalană 

Catalonia 

Carles Puigdemont, fostul 

premier al Cataloniei, a declarat 

că este singurul candidat 

viabil pentru a conduce 

regiunea, în contextul în 

care Parlamentul catalan a 

amânat sesiunea de alegere a 

unui nou lider al Cataloniei, 

informează site-ul postului 

France 24. 

”Nu există niciun alt candidat 

posibil pentru a conduce 

regiunea”, a transmis 

Puigdemont pe reţelele de 

socializare. De asemenea, 

fostul lider al regiunii catalane 

i-a îndemnat pe susţinătorii 

independenţei să rămână 

”uniţi, puternici, demni, 

democraţi şi paşnici”. 

Joi, 1 februarie, P reşedintele 

Parlamentului regional catalan, 

Roger Torrent, a anunţat 

că alegerea unui nou lider 

a fost amânată, insistând că 

singurul candidat potrivit 

pentru conducerea Cataloniei 

este Carles Puigdemont. De 

cealaltă parte, premierul spaniol 

Mariano Rajoy a reafirmat 

că Puigdemont nu poate 

candida pentru conducerea 

guvernului regional cât timp 

se află la Bruxelles. 

Carles Puigdemont se află 

în exil autoimpus la B ruxelles 

de când a fost destituit de 

către guvernul central de la 

Madrid din funcţia de şef al 

executivului Cataloniei. La 

19 ianuarie, Puigdemont a 

declarat că noile tehnologii 

îi permit să guverneze regiunea 

catalană, chiar dacă se 

află în Belgia. 

Puigdemont este acuzat 

de răzvrătire şi rebeliune de 

către justiţia spaniolă, fiind 

emis un mandat de arestare 

pe numele lui. La 27 octombrie 

2017, Parlamentul 

Cataloniei a aprobat, prin 

vot secret, proclamarea independenţei 

regiunii faţă 

de Spania şi constituirea 

unei republici, în baza rezultatului 

de la referendum. 

Ulterior, Senatul Spaniei a 

decis să aprobe suspendarea 

autonomiei Cataloniei - prin 

aplicarea Articolului 155 din 

Constituţie - şi demiterea 

tuturor liderilor regionali, 

considerând că declararea 

independenţei a a fost ilegală.

Interviu FEBRUARIE 


„Aici nu contează cât de repede 

te integrezi, contează cum ți se 

dă startul pentru a te integra” 

Interviu cu Alina Celia 

Cumpan, Chicago, SUA 

S-a născut în Oravița, 

județul Caraș-Severin și a 

copilărit în Mercina – „un sat 

din pusta Banatului”, cum îl 

descrie chiar ea, „aproape de 

ruinele cetății dacice și a castrului 

roman Arcidava”. Alina 

Celia Cumpan (34 de ani) a 

lăsat acele meleaguri pentru tărâmul 

american, dar a luat cu 

ea dorul, limba, sufletul românesc, 

pe care le face cunoscute 

acolo prin poeziile pe care le 

scrie (și pe care le-a publicat 

ori urmează să le publice). 

În România, Alina a absolvit 

Facultatea de Științe Politice, 

Filosofie și Comunicare 

din Timișoara și Facultatea 

de Șiințe Economice și 

Administrative din Reșița. 

A continuat studiile cu un 

masterat în Managementul 

Administrației Publice și un 

curs post-universitar în Relații 

Internaționale la Institutul 

Diplomatic Român din 

București; totodată, a urmat 

diverse cursuri de specializare 

în țară și în spațiul european 

(pe programe de incluziune 

socială, educative, culturale, 

administrative, etc). Pe lângă 

poezie, tânăra româncă este 

pasionată și de arta fotografică, 

lectură, dar și de „natura și 

omul cu toate experiențele-i 

împletite în spicul timpului și 

al destinului.” Anul trecut, de 

la Chicago, a lansat proiectul 

„România – 100 Rădăcini și 

o privire către viitor” dedicat 

anului centenar al Marii Unirii. 

Alina Celia Cumpan este nominalizată 

pentru premiile de 

excelență acordate în cadrul 

celei de-a doua ediții a campaniei 

Occidentul Românesc 

„Noi susținem excelența!” 

Occidentul Românesc: 

Cu ce te ocupi în Chicago, 

orașul adoptiv de pe teritoriul 

american? 

Alina Celia Cumpan: În 

Chicago, lucrez pentru o companie 

de transport public în 

cadrul căreia mă ocup de recuperarea 

creanțelor din sfera 

asigurărilor, soluționarea 

accidentelor de muncă, reprezentarea 

legală a companiei în 

fața instanței de-a lungul procesor 

juridice. Part- time, traduc 

pentru Global L anguages 

and Culture; fac lobby pentru 

UNICEF și voluntariat 

pentru National Immigrant 

Justice Center. De câteva 

luni am înființat un ONG cultural, 

Authentic Society for 

Language and Culture, prin 

care vom organiza diverse 

acțiuni cultural-artistice interesante 

în comunitatea românească 

din orașul vânturilor, 

deschizând totodată ușile unor 

parteneriate inedite cu numeroase 

comunități românești din 

diaspora. 


Cum ai ajuns să te stabilești în 

SUA, mai exact la Chicago? 

Alina Celia Cumpan: Am 

cochetat încă din anii facultății 

cu ideea stabilirii într-o țară civilizată, 

dar nu îmi făcusem din 

asta un țel. Mi-am finalizat studiile, 

am început să-mi clădesc 

o carieră, dar în 2010 am simțit 

că sosise timpul pentru a părăsi 

țara, după ce un complex de 

împrejurări personale și profesionale 

ce au generat decizia finală. 

Eu aveam nevoie de o reinventare, 

iar țara parcă intrase 

într-o regresie a speranțelor de 

mai bine. Climatul general al 

României din acea vreme era 

guvernat de instabilitate pe 

scena politică, blocarea locurilor 

de muncă pentru tinerii 

absolvenți, tranșarea salariilor 

bugetare pentru ieșirea din 

impasul economic, etc. Securitatea 

individuală îmi părea că 

se îndepărtase de la normele 

și coordonatele normalității, a 

unei societăți democratice. De 

ce Chicago? Pentru că am avut 

posibilitatea de a vizita în două 

rânduri orașul anterior stabilirii 

mele aici și îmi stabilisem 

câteva puncte de pleacare pentru 

noile provocări în tranziția 

vieții. 

Occidentul Românesc: Îți 

lipsește ceva de acasă? Dacă 

da, ce anume (care ar fi un 

top trei lucruri de care îți 

este cel mai dor)? 

Alina Celia Cumpan: Nu 

mi-am permis în primii cinci 

ani de la sosire să dau glas dorurilor. 

Acasă era doar înainte! 

În acei ani mi-am canalizat 

toata atenția, gândurile și energia 

pe începuturile unei vieți 

noi, ce venise cu provocări noi, 

într-o țară în care limba îmi 

era străină, nu aveam direcții 

și căutam înțelesuri, rosturi 

și sensuri. Când simțeam dorurile 

clocotind, deschideam 

cutia cu pietrele din fața casei 

părintești (pe care le pusesem 

în bagaj, la plecare) și-mi pierdeam 

gândurile în mângâierea 

lor, până le simțeam calde, ca 

sufletul românesc. 

Îmi este dor de pământ cu 

toată averea lui!! Îmi este dor 

în fiecare anotimp de câte ceva 

de acasă, de imaginea brazdei 

de pământ ce lucește întoarsă 

de plug și în câteva zile crapă 

frumos sub vântul primăvăratic, 

căci în brazda aceea văd 

chipul copilului de ieri pe care 

timpul îl ridează în mâine. 

Vara, îmi e dor de mirosul florilor 

de soc, de tei, de salcâm, 

de fânul cosit, de tălpile goale 

pe pământul cald; toamna, îmi 

e dor să mătur frunzele, iarna 

îmi e dor să aud trosnetul lemnelor 

de pe foc. Îmi este dor să 

aud toaca bătând, de cântecul 

cucului la Buna Vestire, de drumul 

berzelor, de timpul pierdut 

atunci când „gustam” din toate 

acestea. Cred că mulți din 

cei stabiliți peste hotare am 

rămas în legământul pământului 

lui Rebreanu. 

Occidentul Românesc: Ce 

anume îți place cel mai mult 

la patria ta adoptivă? 

Alina Celia Cumpan: Aici 

aș puncta următoarele aspecte: 

mentalitatea oamenilor în 

confortul libertății de gândire 

și exprimare, amabilitatea 

(chiar dacă deseori e dusă la 

extreme pe aripi de „american 

smile”), respectul dat 

pentru timpul și spațiul celuilalt, 

civilizația de la ghișee și 

lista ar putea continua. 


Cum te-ai acomodat și integrat 

acolo? A contat faptul 

că la Chicago există o comunitate 

mare de români? 

Alina Celia Cumpan: Nu 

am avut nicio problemă de 

adaptabilitate și acomodare. 

Când am coborât din avion am 

trăit un sentiment minunat. Am 

simțit că am ajuns acolo unde 

trebuia, deși îmi jucasem viitorul 

pe un bilet de avion, făra 

nimic concret la destinație. Așa 

este, Chicago are o comunitate 

vastă de români! În acest moment 

90% din prietenii mei de 

aici sunt români. Dar aici nu 

contează cât de repede te integrezi, 

contează cum ți se dă 

startul pentru a te integra. Dacă 

ajungi în SUA fără statut legal 

sau dacă rămâi în ilegalitate, 

riști să te dezintegrezi căutând 

soluții pentru ieșirea din impas 

– soluții ce pot veni uneori repede, 

alteori greu și câteodată 

deloc. Dacă statutul tău la sosire 

este unul clar, drumurile îți 

sunt toate deschise, altfel poți 

ajunge prizonierul propiilor 

decizii într-o țară a libertăților, 

dar nu pentru toți – doar pentru 

cei care au dreptul la ele. 


Care este acum statutul tău 

acolo și ce va fi în viitor – 

vei depune cererea pentru 

cetățenie? 

Alina Celia Cumpan: De 

anul trecut mă aflu în procesul 

de dobândire a cetățeniei 

americane. 


Spune-ne câteva cuvinte despre 

„România – 100 Rădăcini 

și o privire către viitor”. 

Alina Celia Cumpan: 

Proiectul „România – 100 

Rădăcini și o privire către 

viitor”, lansat în octombrie 

2017, are ca principal scop 

cunoașterea, promovarea, 

păstrarea, conservarea și valorificarea 

identității naționale 

românești în rândul copiilor 

(cu vârste între 5 și 14 ani) 

născuți și/sau crescuți în diaspora, 

crescuți în spiritul 

culturii, tradițiilor și valorilor 

naționale românești, proveniți 

atât din familii în care ambii 

părinți aparțin naționalității 

române, cât și din familii mixte, 

în care doar unul dintre părinți 

posedă naționalitatea română. 

Copiilor din întreaga diasporă 

le-a fost lansată invitația de a 

se implica în proiect prin desene, 

colaje, picturi, lucrări 

care să surpindă elemente de 

identitate națională românească, 

ca expresie a caracterului 

național, raportate la limbă, 

cultură, obiceiuri, tradiții, 

cutume naționale specifice 

și alte elemente de identitate 

extinse la sufl etul românesc 

și la realitățile etnice autohtone 

(„spațiu mioritic” 

- L.Blaga, „specific național” 

- G. I brăileanu, „spiritualitatea 

românească” - Mircea 

Vulcănescu; „spirit românesc” 

- Nae Ionescu, „românismul” 

- C. Rădulescu Motru, „suflet 

românesc” - N. Iorga, „echilibru 

românesc” - D. Stăniloaie, 

etc.). Lucrările copiilor pot fi 

postate pe pagina de Facebook 

a proiectului. Până acum, au 

fost înscrise în concurs aproape 

100 de lucrări ale copiilor 

cu rădăcini românești din 

diaspora: Spania, Franța, 

Germania, Italia, Canada, 

Liban, I ordania, Tunisia, 

S tatele Unite. Aproape 40 de 

parteneri de pe cinci continente 

susțin proiectul mondial al 

copiilor românilor din diaspora 

în anul centenarului. Proiectul 

se desfășoară sub înaltul 

patronaj al Consulatului 

General al României la 

C hicago, cu susținerea Institutului 

„ Eudoxiu Hurmuzachi” 

pentru românii de pretutindeni. 

Am mai spus și cu altă ocazie 

și o repet: cred că noi, cei patru 

milioane de români plecați 

în afara granițelor României, 

ar trebui să vorbim copiilor 

noștri în limba română, despre 

România, căci doar astfel 

nu vom uita de unde am plecat, 

iar ei nu vor uita unde le 

sunt rădăcinile! Până la finalul 

lunii februarie, așteptăm 

din partea copiilor noi lucrări 

care să surprindă elemente de 

indentitate națională. În 1 iunie 

se vor anunța câștigătorii 

concursului. 


Ce alte proiecte ai pentru viitor 

– personale sau pentru 

comunitate? 

Alina Celia Cumpan: Sunt 

în definitivarea unui nou volum 

de versuri. Colaborez cu 

băieții din cadrul trupei Vox 

Maris Band din Chicago (pe 

care o sprijin necondiționat 

pe partea de comunicare) 

în cadrul proiectului lor de 

lansare a unui nou album 

muzical marca Vox Maris. 

Mă ocup de organizarea reprezentării 

R omâniei în cadrul 

Festivalului Francofonic 

de la sfârșitul lunii martie, 

sub egida Alianței Franceze 

din Chicago și cu sprijinul 

Consulatului General al 

României din Chicago. În luna 

mai mă voi ocupa de lansarea 

de carte a Corinei Ozon în 

Chicago, iar pe viitor planific 

să aduc în mijlocul comunității 

românești de aici personalități 

ce fac parte din fluxul culturalartistic 

de acasă și exponenți 

de seamă ai culturii românești 

din diaspora. 


Un exercițiu de imaginație: 

să presupunem că ai o baghetă 

magică la îndemână, 

cu care poți schimba, peste 

noapte, trei lucruri la România. 

Care ar fi aceste lucruri 

și de ce le-ai schimba? 

Alina Celia Cumpan: În 

România aș îmbunătăți sistemul 

serviciilor din sănătate, 

aș stopa imixtiunile politicului 

în instituțiile culturale și aș 

retrezi spiritul civic, mândria 

națională, unitatea și solidaritatea 

între oameni. 


Sunt încă mulți tineri români 

care văd America drept tărâmul 

făgăduinței, al realizării 

profesionale, mai cu seamă. 

După anii petrecuți de tine 

acolo, ce le-ai transmite acestor 

tineri? 

Alina Celia Cumpan: 

Celor care își doresc să vină 

spre America le sugerez să 

fie pregătiți pentru muncă, 

încărcați cu răbdare, determinare, 

responsabilitate, seriozitate 

și mult curaj. Dacă vor o 

carieră, să vină! Aici este loc 

pentru toți. 

A consemnat: Camelia Jula 

Fotografii: Alina Celia 

Cumpan – arhiva personală

10 FEBRUARIE 


Educaţie şi cultură 

Dragobetele copilăriei mele… 

Puşa Roth 

Scriitoare, membră a Uniunii 

Scriitorilor din România 

(USR); jurnalistă, membră a 

Uniunii Ziariştilor Profesionişi 

din România (UZPR) 

„Dragobetele sărută fetele”, 

spunea bunica, dar eu mă 

uitam lung, fetișoară fiind, că 

nu înțelegeam unde e acela 

care sărută toate fetele, poate 

și pe cele mici, că nici una 

nu se lăuda cu o asemenea 

poveste. Așa că îi spuneam 

bunicii că eu nu cred că există 

asemenea băiat, dar ea mă 

asigura că o să aflu când o să 

cresc mare și o să vină și la 

mine un Dragobete. O întrebam 

atunci pe bunica de unde 

știe ea asta, și ea îmi răspundea 

cu vocea-i caldă, că știe 

de la bunica ei, și bunica de 

la bunica ei, și tot așa, din bunică-n 

străbunică. 

Faptul că pe ziua de 24 

februarie se sărbătorește dragostea, 

și că Dragobetele este 

un fel de divinitate ca Eros 

și Cupidon, aveam să le aflu 

abia când am avut primii fluturi 

în stomac. Și atunci am 

înțeles de ce zâmbea bunica 

și vocea ei caldă devenea mătăsoasă. 

Acum tinerii au luat cu 

împrumut „Valentine’s Day”, 

sărbătoarea blândului Sfânt 

Valentin, lăsându-l mai 

la margine pe năvalnicul 

Dragobete despre care legenda 

spune că ar fi fost fiul 

Dochiei, nașul cosmic al dacilor 

sau că oficia, din cer, la începutul 

primăverii, nunta tuturor 

viețuitoarelor. Sărbătoarea 

Dragobetelui rămâne însă 

cea mai emoționantă tradiție a 

noastră, chiar dacă zeul acesta 

iubitor de petreceri este mai 

năvalnic și plin de pasiune. 

Așa se face că de-a lungul 

vremurilor, tinerii s-au gândit 

că își pot declara dragostea în 

această zi de 24 februarie și 

ca atare, se întâlnesc și petrec 

timp împreună de Dragobete, 

pentru ca iubirea lor să țină 

tot anul, precum cea a păsărilor 

supranumite din moșistrămoși 

„mesagerii cerului” 

și care, conform tradiției, se 

logodesc în această zi. 

Dragobete e de fapt 

Dragobetele, adică perioada 

care precede luna lui Mărțișor, 

dar asta o mai țin minte doar 

cei „înțelepți”, adică bunicii, 

dar de dragul tinereții se fac 

și ei că uită. Dragostea e lucru 

mare la casa omului! Așadar, 

zicala „Dragobetele sărută fetele” 

este un îndem al uniunii, 

al declarațiilor frumoase, înainte 

ca primăvara să intre pe 

poarta vieții. Ziua dragostei 

bate la ușă, deschideți-vă inimile, 

faceți un buchet de vorbe 

frumoase pentru cea iubită, 

pentru cel iubit și amintiți-vă 

că Dragobetele veghează! 

„Bun e vinul, nu-i ca apa, 

nici friptura nu-i ca ceapa” 

„Lacrimile de ceapă nu 

ating inima”, spune un vechi 

proverb evreiesc, iar un proverb 

american concluzionează: 

„Ceapa îi face să plângă 

chiar şi pe moştenitori şi pe 

văduve”. Dacă amintim de 

proverbe, am mai reţinut câteva, 

ca să remarcaţi, doamnelor 

şi domnilor, cât de populară 

este ceapa. „Şi ceapa 

se crede în rândul fructelor” 

(proverb persan). Continuăm 

cu un proverb afgan, din 

locurile de origine ale acestei 

legume: „ Dăruieşte întotdeauna 

cu gingăşie, chiar 

dacă e vorba doar de o ceapă”. 

Altul, preluat din înţelepciunea 

lumii arabe: „Cât 

mă gândesc eu la tine, ceapă: 

la fiecare îmbucătură, o 

lacrimă!”. Din înţelepciunea 

poporului român am reţinut 

o zicală care ne lămureşte pe 

deplin care este locul cepei în 

preferinţele sale culinare, căci 

fără ceapă nu se poate: „Bun 

e vinul, nu-i ca apa, nici friptura 

nu-i ca ceapa.” 

Ceapa este, în egală măsură, 

plantă medicinală, condiment 

şi legumă, poate cea 

mai consumată în bucătăriile 

lumii, alături de usturoi. Nu, 

nu greşesc spunând acest 

lucru, pentru că la salate, la 

ciorbe şi supe, la tocană cu 

sau fără carne, la sarmale 

etc., se impune să adăugăm 

ceapă. Prin urmare, draga 

de ea, este atât de folosită şi 

atât de iubită că ne stoarce lacrimi 

instantaneu. Am să vă 

reamintesc un vechi proverb 

bengalez despre cine sau ce 

ne provoacă lacrimi, așa ca 

să remarcați cât de înțelept 

este poporul: „Ceapa, fumul, 

actorii şi dragostea, toţi patru 

îţi provoacă lacrimi.” Dar nu 

ne putem plânge că ceapa „ne 

stoarce” o lacrimă-două, când 

dă gust atâtor feluri de mâncare, 

chiar dacă mirosul de 

ceapă proaspătă „te obligă” 

să păstrezi o distanță respectabilă 

față de cei din jur. 

Dar cum nu le putem avea 

pe toate vă reamintesc că 

ceapa provine din regiunile 

de stepă din Asia centrală și 

de vest, probabil teritoriul 

Afganistanului de azi. Este 

una dintre cele mai vechi 

plante, fiind cultivată ca plantă 

medicinală, condiment și 

ca legumă, acum mai bine de 

5.000 de ani. În Egiptul antic 

ceapa era considerată un simbol 

al vieții eterne, datorită 

formei sale rotunde și a inelelor 

concentrice și era oferită 

zeilor sau era folosită ca monedă 

de plată pentru a ajunge 

în rai. Se pare că astfel au fost 

plătiți și lucrătorii care au clădit 

piramidele, pentru că s-au 

găsit dovezi, resturi de ceapă 

la descoperirea mormântului 

lui Tutankhamon. 

O tablă cu inscripții sumeriene 

cuneiforme datând cu 

4.000 de ani î. Hr., din Codul 

lui Hammurabi, conține descrieri 

de ogoare cultivate cu 

castraveți și ceapă şi tot aici 

specialiştii au aflat că săracii 

erau ajutaţi cu pâine și ceapă. 

În perioada antică se credea 

că ceapa dă putere, fiind 

consumată de soldaţi înainte 

de a merge la luptă. În China 

antică era considerată un simbol 

al inteligenţei. La romani, 

ceapa constituia un element 

important în alimentația de 

bază. Legionarii romani au 

fost aceia care au contribuit la 

răspândirea cepei, ”cepula”, 

în Europa centrală. În Evul 

Mediu, ceapa nu lipsea de pe 

masa locuitorilor Europei, fiind 

folosită și ca amulete contra 

pestei. În secolul al XV-lea 

olandezii încep să cultive ceapă 

în diferite variante de culoare, 

formă și gust. 

Ceapa are în sol un bulb, 

iar la suprafaţa solului cresc 

frunzele cu formă cilindrică. 

În cel de-al doilea an creşte 

tulpina în vârful căreia există 

o inflorescenţă rotundă 

care conţine numeroase flori 

albe, de dimensiuni reduse. 

În scop medicinal se utilizează 

bulbii recoltaţi la sfârşitul 

verii. După culoare, ceapa 

este albă, galbenă şi roşie. 

Plângem atunci când tăiem 

ceapa pentru că în foile de 

ceapă există o enzimă, alliinase, 

un aminocid cu sulf 

aminoacid (Iso-Alliin) și 

Propanthial-S-Oxid care provoacă 

lăcrimarea. Acesta este 

secretul cepei, dar cu toate 

acestea noi, oamenii, continuăm 

să mâncăm ceapă. Pentru 

că noi toţi o consumăm, crudă 

sau în mâncare. 

Deşi ne plângem de ea, 

e necesar să mai îndulcim 

situația cu un citat superb 

ce aparţine scriitorului 

şi gazetarului american 

Charles Dudley Warner: 

„Ceapa şi învelişurile sale 

din satin se află printre 

cele mai frumoase legume 

şi singura ce reprezintă 

esenţa lucrurilor. Se poate 

spune că are suflet.”

Dan Caragea - Critic literar 

Portugalia 

1874 

18 septembrie – […] Actualul 

atașat militar german 

la Londra, von Schröter, e 

același care l-a întovărășit 

pe prințul Carol în călătoria 

sa în Algeria și în Spania; în 

urma recomandării prințului, 

el a devenit, de atunci, guvernatorul 

militar al fiului 

mai mare al kronprițului german. 

Prințul Carol se simte 

fericit, întâlnindu-l acum în 

Anglia. […] 

Contele Breust și prințul 

Asturiilor [este vorba de 

Alfonso, fiul reginei Isabela 

a II-a, cel care în decembrie 

va restaura monarhia în 

Spania, devenind Alfonso al 

XII-lea Pacificatorul (1874- 

1885)] l-au vizitat pe prinț la 

Londra, dar n-au putut vorbi 

cu el, negăsindu-l acasă. 

Și nici prințul Carol nu i-a 

putut găsi când le-a înapoiat 

vizita. Pe prințul Asturiilor 

l-a cunoscut odată, pe când 

era copil [acesta avea doar 4 

ani (n. 1857)], la Madrid, și-i 

pare rău că nu l-a putut vedea 

de astă dată. 

18 decembrie – […] O 

telegramă sosită din Paris 

anunță că prințul Asturiilor, 

fiul detronatei regine 

Isabela, a fost proclamat rege 

al Spaniei [Pe 1 decembrie 

1874, Alfonso dă publicității 

Manifestul de la Sandhurst, 

prezentându-se spaniolilor ca 

un principe catolic, spaniol, 

constituționalist și liberal 

și, prin urmare, cu dreptul 

de a urca pe tron. Monarhia 

va fi restaurată la 29 decembrie. 

În ianuarie 1875, 

Alfonso ajunge în Spania și 

este proclamat rege în fața 

Cortesurilor.]. 

1875 

1 ianuarie – Prințul felicită 

pe regina Isabela, la Paris 

[După Londra, Carol I vizita 

acum Parisul], pentru proclamarea 

fiului său, Alfons, ca 

rege al Spaniei. […] 

4 ianuarie – Prințul 

primește de la Isabela o 

călduroasă telegramă de 

mulțumire pentru felicitările 

adresate. 

14 ianuarie – Regele 

Alfons al XII-lea își face 

intrarea solemnă în Madrid. 

Cu acest prilej, prințul îi 

trimite felicitări, exprimându-se 

părerea de rău, că n-a 

putut vorbi cu el în Anglia. 

13 februarie – Trimisul 

Spaniei, Cipriano del 

Mazo y Gherardi [Născut în 

1827, Cipriano del Mazo y 

Gherardi era la acea vreme 

ministru plenipotențiar al 

Spaniei la Viena. În 1876, 

devine senator pentru provincia 

Lugo. În 1882 e numit 

ministru plenipotențiar 

și mai apoi, în 1900, ambasador 

al Roma.] sosește la 

București, anunțând prințului 

Carol suirea pe tron a regelui 

Alfons. 

14 februarie – Prințul 

Carol primește pe trimisul 

spaniol cu mare solemnitate. 

În cinstea acestuia, seara, se 

dă la palat o masă de gală, la 

care iau parte reprezentanții 

autorităților superioare ale 

statului. 

17 februarie – În urma 

unui viscol groaznic, care 

ține de mai multe zile, toate 

comunicațiile sunt întrerupte, 

așa că trimisul spaniol 

n-are unde pleca. Prințul îl 

invită, în mai multe rânduri, 

la palat și face tot ce-i stă în 

putință ca să-l distreze. […] 

18 februarie – Din pricina 

zăpezii, poșta n-a mai sosit 

de șase zile. 

Pe cale telegrafică, prințul 

află din Constantinopol că 

Poarta e indignată de faptul 

că Spania a găsit de cuviință 

să însărcineze pe un trimis 

special să vină să notifice 

suirea pe tron a regelui. 

Safvet-Pașa a cerut satisfacție 

și Poarta a declarat 

că nu va recunoaște noul regat, 

cât timp nu i se va acorda 

această satisfacție. […] 

6 martie – De la Viena, 

Costaforu scrie că trimisul 

spaniol, del Mazo, e încântat 

de ceea ce a văzut în 

timpul scurtei sale șederi la 

București și modul cum a 

fost primit de perechea princiară 

a României. 

* 

Acest moment deosebit de 

important din zorii relațiilor 

diplomatice cu Spania produce 

indignarea Înaltei Porți. 

Vom comenta acest lucru în 

numărul viitor. Peste doi ani, 

România va deveni stat independent, 

iar în 1880 va veni 

rândul prințului Carol să îi 

notifice lui Alfonso al XIIlea 

„independența absolută” 

a țării sale. 

În „Politică externă și 

diplomați la începuturile 

României moderne” 

(București, Mica Valahie, 

2011), Dan Berindei arată 

Educaţie şi cultură FEBRUARIE 


Din istoria relațiilor diplomatice 

și culturale româno-spaniole 

(VIII) 

că pe 28 ianuarie, agentul 

nostru diplomatic de la 

Viena, George Costaforu, 

a trimis un raport ministrului 

Afacerilor Străine, 

Vasile Boerescu, privind 

intenția ministrului Spaniei 

în capitala I mperiului 

Austro-ungar, Cipriano del 

Mazo y Gherardi, de a pleca 

la București, împreună 

cu secretarul său, pe linia 

ferată Lemberg-Cernăuți- 

Suceava, pentru a remite 

prințului Carol scrisoarea 

regelui Alfonso al XII-lea. 

Costaforu mai menționa în 

raport că diplomatul spaniol 

își exprimase „dorința 

de a vedea stabilite între 

cele două țări cele mai bune 

relații”, întrucât „România 

face pași mari pentru a atinge 

poziția care îi este destinată 

într-un viitor apropiat”. 

Pe 13 februarie, del Mazo, 

sosit la București, îi cerea 

ministrului Boerescu să-i înlesnească 

audiența la prințul 

României. 

Aflăm că diplomatul spaniol 

a stat în capitală până pe 

19 februarie, deci o săptămână, 

iar pe 22 februarie se 

întorsese deja la Viena unde 

îi comunică lui Costaforu încântarea 

sa privind primirea 

de la București, spunându-i 

că duce cu sine scrisoarea de 

Regele Alfonso al XII-lea al Spaniei 

răspuns pe care prințul Carol 

o adresase regelui Spaniei. 

Acesta este, dacă doriți, 

primul schimb oficial de 

scrisori diplomatice între 

cele două state, fiind, în 

înțelegere noastră, momentul 

de deschidere al 

relațiilor diplomatice moderne 

dintre România și 

Spania. 

*** 

(va urma)

12 FEBRUARIE 


Spania 

Valencia 

orașul femeilor 

frumoase 

Se spune că Valencia este 

orașul iubirii, al femeilor frumoase, 

al pasiunii, al dansurilor 

şi castanietelor, al parcurilor, al 

sărbătorilor florilor sau a celor 

medievale cu prinţese şi cavaleri, 

cu vrăjitoare arse pe rug, 

oraş al edificiilor moderne ce 

simpatizează de minune cu castele 

vechi de un mileniu, oraş 

al culorilor şi al parfumurilor 

mediteraneene aduse de briza 

marii. Valencia se află, după 

cum bine ştiţi, pe coasta de est 

a Spaniei, o ţară, care alături de 

Franţa, Italia şi Grecia, sunt astăzi, 

destinaţiile de „top” ale turismului 

european şi nu numai. 

Oare prin ce reuşesc să atragă 

aceste ţări, zeci de milioane de 

turişti anual? 

Grecia este moştenitoarea 

primei civilizaţii a Europei, 

este o ţară ideal aşezată geografic, 

o ţară compusă din 

măslini, pini şi peisaje marine 

fantastice şi mai este pe deasupra 

şi succesoarea a mai 

multor generaţii de minţi luminate, 

gânditori şi filozofi 

ce-au schimbat mersul anarhic 

al lumii, dar şi de artişti 

vestiţi, sculptori mai ales, ale 

căror creaţii ne fascinează încă 

şi astăzi prin marile muzee ale 

lumii. Natura a fost darnică cu 

această ţară plină de eroi şi zei, 

foarte aproape de Dumnezeu, 

care a „aburcat” numeroase 

lăcaşuri de rugăciune pe cele 

mai înalte culmi de granit ale 

sale, imense lumânări de piatră 

aduse la suprafaţa pământului 

de nesfârșita suflare a 

vântului şi de nemaiîntâlnita 

tenacitate a picăturii de ploaie. 

Meteorele. 

Italia este moştenitoarea 

celui mai întins imperiu al începutului 

de calendar modern. 

Un popor care a ştiut să cucerească 

alte seminţii, atât cu sabia 

cât şi cu călimara. Ţara este 

astăzi încă, un adevărat muzeu 

în aer liber, în care n-ai nevoie 

de prea mulţi bani pentru a-l 

vizita, monumentele sale te aşteaptă 

în pieţe, pe străzi sau în 

staţiile de autobuz, acolo unde 

n-ai nevoie de „bilet de intrare”. 

Un popor vesel, expansiv, 

popor de muzicieni, filozofi, 

arhitecţi, pictori şi sculptori, 

care a preluat de peste tot ceea 

ce a fost mai bun şi a adus acel 

„bun” la perfecţiune. 

Franţa este moştenitoarea 

creaţiilor unei întregi pleiade 

de regi, regine, prinţi, cavaleri 

şi împăraţi, care parcă întreaga 

lor viaţă n-au participat decât 

la un singur concurs naţional 

numit „Cine reuşeşte să construiască 

cel mai frumos castel 

şi cea mai frumoasă grădină 

cu fântâni arteziene”, o ţară de 

pictori, muzicieni, aeronauţi, 

pescari, văcari, viticultori şi 

bucătari vestiţi. Meritul francezilor 

este acela că ei n-au 

construit niciodată „castele în 

Spania”, nici măcar de nisip 

ci au investit în propria lor 

ogradă. 

Dar Spania? Ce are această 

ţară mai special? În afară de 

câteva castele şi biserici superbe, 

mai ales de sorginte maură, 

un litoral însorit şi pigmentat 

cu o duzină de insule de „loisir” 

turistic, o echipă de fotbal 

campionă mondială și câteva 

confruntări „om-taur”, care vor 

fi în curând interzise? Spania 

este însă populată de un popor 

latin, curajos, inventiv, imaginativ 

şi iubitor de frumos. 

Iată un exemplu! În 

V alencia, între mai multe 

străzi, există un parc. Nici nu 

ştiu cum se numeşte. Hai să-i 

zicem simplu, „parcul meu”. 

În parc, intri pe o stradă oarecare 

şi când ieşi din parc, ai 

ajuns pe o altă stradă oarecare. 

Dar, vai!, ce oază de relaxare 

este între aceste două străzi. 

Şi cât de multe parcuri şi zone 

verzi sunt „prin” şi „pe lângă” 

toate oraşele din Spania. Forma, 

culoarea şi bunăvoinţa edililor, 

nu costă bani dar această 

combinaţie, apare rar. „Parcul 

meu”, este o simfonie de parfumuri, 

forme şi culori. Materia 

primă? Simplu. Vegetaţia 

şi piatra. Până şi băncuţele pe 

care stai sunt din piatră. Cred 

că, cineva, odată, demult, când 

oraşul era „încă pe planşeta 

proiectantului”, a găsit un loc 

viran, a trasat nişte alei, apoi a 

aruncat printre ele nişte seminţe, 

ici şi colo, iar restul, a făcut 

natura. Apoi acel om, a adus şi 

câţiva bolvani netrebuincioşi 

în altă parte. Pe unii i-a lăsat 

pe loc, pe alţii i-a aşezat acolo 

unde i s-a părut lui că arată mai 

bine. 

În Spania, totul creşte repede, 

e cald, e umed, e mult soare 

dar şi umbră este suficientă pe 

sub palmieri. Denumirea arborilor, 

plantelor şi florilor ce 

cresc în acest parc nu o prea 

cunosc. Eu le-am zis la toate 

„vegetaţie mediteraneeană”, 

şi-am rezolvat elegant problema. 

Apoi am aflat că sunt 

agave, begonii, ficuşi, droserii, 

petunii, cactuşi, azalee, buxusi, 

hyacinti, saxifrage, gerbere, 

aloe vera dar şi palmieri 

uriaşi ce mângâie pământul 

cu cosițele lor, numite liane. 

„Parcul meu” nu e departe 

de mare, cormoranii se rotesc 

mereu deasupra lui, în cercuri 

largi. Ştiaţi că, alturi de acvile 

şi vulturi, păsările marine văd 

de la mari înălţimi şi ce se află 

între cele două felii de pâine 

ale sandwich-ului dumneavoastră? 

Altfel, cum ar urmări 

ele peştişorii cei mici pe care-i 

ochesc „din prima”? 

Ne aşezăm pe o bancă de 

piatră şi ascultăm mugetul mării. 

La câteva sute de metri de 

noi, e agitaţia oraşului. O lume 

nebună, nebună, nebună, care 

parcă nu se mai opreşte din 

mers, o lume care, parcă nu 

mai are timp pentru nimic, 

nici pentru a iubi, nici pentru 

a muri… 

În Spania sunt multe parcuri 

care au răsărit din nimic 

şi parcă de nicăieri. Aici nu 

ai voie să construieşti cartiere 

rezidenţiale decât „în jurul” 

zonelor verzi. Când se construieşte 

un oraş, aici se începe 

întotdeauna cu spaţiile verzi. 

Pentru a trăi, omul, are mai 

întâi nevoie de oxigen şi doar 

apoi, de o bucată de pâine. Nu 

numai parcul „Gaudi” sau „La 

Sagrada Familia” atrag turiştii 

în Spania, ci şi aceste sute, 

zeci, poate mii de parcuri răspândite 

peste tot. 

Când eşti pe o bancă, începi 

să meditezi şi fără să vrei, 

faci saltul înapoi, spre casă. 

M-a bucurat ce-am văzut la 

Gardenland, la Aiud. Obiecte 

confecţionate din „rebuturile” 

pădurii, care, dacă cineva nu 

le-ar fi adunat, ar fi fost puse 

pe foc. Troliții de la Crișeni 

din curtea „Muzeului pălăriilor 

de paie”, ciuberele pentru 

băi calde de la „Nomad 

Camp” de la Câmpul Cetăţii, 

„ Avion-bar”-ul de la Făget, 

„Ceainăria din salină” de la 

Arad şi altele. Există acolo un 

„altceva” decât uzualul cotidian. 

Imaginaţia omului nu are 

limite. Oare noi românii, nu 

suntem şi noi, tot latini, precum 

spaniolii? Oare imaginaţia 

noastră a murit odată cu 

Revoluţia? 

Dacă balneoturismul şi domeniul 

hotelier cam scârţâie, 

măcar agroturismul, domeniu 

în care fiecare om are libertate 

deplină, ar trebui să-şi pornească 

motoarele! Ce îl împiedică 

oare, azi, pe proprietarul 

unei pensiuni agroturistice, să 

creeze şi el în jurul vilei sale în 

care oferă doar un pat, sarmale, 

mămăligă şi ţuică, devenite 

deja mult prea mediatizate şi 

universale, un aranjament lito-acva-floral 

care să relaxeze 

şi să încânte clientul? Sau să 

evadeze din arealul strâmt al 

pensiunii sale, sus, pe coclauri, 

prin păduri, pe la grote, mănăstiri 

sau biserici, care au fără 

îndoială câte o legendă sau o 

poveste ieşită din comun? Sau 

să-l înveţe pe neamţ, danez 

sau japonez să mulgă vaca, să 

facă mămăligă sau sarmale şi 

să fiarbă ţuică. Că, la el acasă, 

în marele său oraş, acesta 

nu va avea parte de aşa ceva 

niciodată. 

Cine îl împiedică pe proprietarul 

român de pensiune, să îl 

plimbe pe turist, într-o căruţă 

trasă de cai, pe care o are în 

curte, adeseori, degeaba, în 

două-trei „destinaţii opţionale”, 

aţi văzut doar cum sar pe 

tine, pentru „opţionale”, toţi 

lucratotii din turism din Grecia 

ca să-ţi mai ia ceva bani? 

România este ţara apelor 

minerale şi a sării, ţara în care, 

transportul acestora este mai 

scump decât ele. De ce nu s-ar 

putea „reînvia” îmbutelierea 

apei minerale care curge liberă 

la marginea drumurilor, în 

ulcele sigilate de lut de Horezu 

sau Corund şi oferite gratis sau 

pe bani, clienţilor, la masă, 

alături de o frumoasă poveste 

despre numeroasele izvoare şi 

lacuri minerale ale Carpaţilor 

în care doar urşii mai fac baie? 

În astfel de ulcele, în urmă cu 

150 de ani, apa de Borsec era 

exportată la Budapesta şi la 

Viena. 

De ce nu s-ar putea relaxa 

clienţii pensiunilor agroturistice 

într-o camera „anti-stress şi 

„anti-smog” ai cărei pereţi ar 

fi blindaţi cu bolovani de sare, 

de ce nu s-ar putea putea oferi 

ca „bonus”, nordicilor plini de 

reumatism, câte 10 băi sărate 

la ciubăr, când e ştiut faptul că 

vara, apa sărată se încălzeşte 

direct de la soare iar un drob 

de sare, precum acela din povestea 

lui Ion Creangă, e suficient 

pentru o baie, şi nu costă 

mai mult decât ziarul Click? 

De ce? Chiar, ce mai aşteptaţi? 

A consemnat: Kasandra 

Kalmann Năsăudean 

Foto: arhiva personală

Spania FEBRUARIE 


Spania 

cea mai însorită țară din Europa 

Potrivit Organizaţiei 

Mondiale a Sănătăţii, Spania 

este ţara cea mai însorită din 

Europa, iar clima de pe Costa 

Blanca a fost descrisă ca fiind 

cea mai sănătoasă din lume. 

Zona de coastă a Spaniei, de 

la Costa Blanca până la Costa 

del Sol se bucură de o medie 

de 300 de zile însorite pe an. 

În aceste condiţii, lunile ideale 

pentru turiști sunt mai şi 

octombrie deoarece sunt ferite 

de precipitaţii şi căldura nu 

este copleşitoare. 

Zona atlantică sau zona verde 

(Costa Verde) cuprinde regiunea 

de nord-vest a S paniei 

(inclusiv Galicia care are o climă 

blândă şi umedă) Asturias, 

Cantabria, Ţara Bascilor şi 

zona Pirineilor care desparte 

Spania de Franţa. Regiunea 

de frontieră dintre Galicia şi 

Asturias, de-a lungul coastei 

care duce către Pirinei, beneficiază 

de până la 1.800 de ore 

de soare pe an, iar în timpul 

verii temperaturile ajung până 

la 25 de grade Celsius. 

Țara Bascilor. Nu miam 

cumpărat bască din Țara 

Bascilor, dar am vorbit cu băieţi 

şi fete de origine bască şi 

am citit şi am auzit cuvinte în 

Euskara (limba bască). Limba 

lor este mai veche decât limbile 

indo-europene şi istoricii 

spun despre ei că aparţin unei 

culturi care a populat vestul 

Europei începând cu anii 

16.000 îHr. Există controverse 

între cercetători, dar bascii sunt 

foarte mândri de originea lor. 

O confuzie geografică există 

și atunci când spunem Ţara 

Bascilor (Pays Basque, Basque 

Country). Putem să ne referim 

la întreaga regiune locuită de 

vorbitori de Euskara, la nordul 

ei teritoriile care aparţin 

Franţei, sau la sudul ei, teritoriile 

care aparţin Spaniei. Din 

cele șapte provincii istorice 

locuite de basci, patru aparţin 

administrativ Spaniei: Álava, 

Biscay, Gipuzkoa, Navarre şi 

trei aparţin Franţei: Labourd, 

Soule, Basse-Navarre. Álava, 

Biscay, Gipuzkoa formează 

Comunitatea Autonomă 

Bască cu capitala la Vitoria, iar 

Navarre are şi ea guvern propriu 

şi capitala la Pamplona. 

Și dacă am lămurit oarecum 

lucrurile, o să vă povestesc 

despre cum călătoreşti în 

Comunitatea Autonomă Bască, 

mai precis în cele mai mari 

oraşe de aici: Bilbao, Vitoria 

(Gasteiz) şi San Sebastián 

( Donostia). Dacă vă doriți mare 

şi plajă... şi cea mai frumoasă 

panoramă turcoaz, atunci vă 

recomand San Sebastián. Din 

luna mai și până în octombrie, 

temperaturile sunt pe la 20 sau 

mai mari de 20 de grade. 

Dacă sunteţi amatori de 

evenimente culturale, vă propun 

luna septembrie, în preajma 

Festivalului Internaţional 

de Film. Atunci, aveţi ocazia 

să vedeţi vedetele la plimbare 

în centrul vechi al acestei 

staţiuni unde auziţi în aceeaşi 

măsură: franceza, basca şi 

spaniola. În Vitoria prindeţi 

în iulie Festivalul de Jazz şi 

la începutul lui august „La 

Fiesta de la Virgen Blanca”, 

sărbătoarea sfintei protectoare 

a oraşului. Vinul, mâncarea, 

distracţia şi muzeele rămân pe 

poziţii prioritare în tot timpul 

anului, aşa că dacă aveţi drum 

în nordul Spaniei, nu ezitaţi să 

vizitaţi Ţara Bascilor. 

Ce se poate vizita. Cele trei 

provincii basce oferă un spectacol 

unic, şi când vine vorba 

de relief, şi când vine vorba 

de climă, tradiţii sau mâncare. 

Sunt străbătute de două 

lanţuri muntoase paralele: 

Munţii Cantabrieni şi Pirineii. 

O să vedeţi calcar, iar cel mai 

înalt vârf are 1.551 de metri 

(Aitxuri). Între munţi există 

un platou înalt pe care bascii 

îl numesc Câmpiile Alaveze 

(Llanada Alavesa), loc unde e 

situată capitala, Vitoria. 

Îmi doresc să am timp și 

sănătate să explorez Bazinul 

Atlantic: zona văilor unor 

râuri scurte care vin dinspre 

munţi spre ocean şi formează 

estuare şi zona de coastă 

a golfului Biscaya. Am văzut 

de pe Podul Vizcaya estuarul 

râului Nervión şi mi-ar 

fi plăcut să văd şi golful 

Bidasoa- Txingudi, la graniţa 

dintre Spania şi Franţa. Vă 

recomand şi Rioja Alavesa, 

porţiunea dintre lanţul muntos 

de sud şi râul Ebru, care are 

caracteristici de climat mediteranean, 

adăposteşte podgorii şi 

oferă faimosul vin, Rioja. 

Bilbao şi zona metropolitană 

a acestuia au de arătat 

multe lucruri, începând cu 

muzeul Guggenheim, continuând 

cu Muzeul de Arte 

Frumoase, Casco Viejo (centrul 

vechi), Ribeira Market 

(cea mai mare piaţă acoperită 

din Europa), cartierele noi 

( Deusto, Ensanche, Abando), 

parcurile, casele, iahturile şi 

plaja din Getxo. 

Mă fascinează locurile de 

unde pot vedea oraşul de sus, 

aşa că vă recomand funicularul 

Artxanda şi Podul Vizcaya 

- cel mai vechi „pod transportor” 

din lume. De sus, din 

parcul Artxanda poți avea o 

vedere asupra râului Nervión, 

a podurilor futuriste (Zubizuri, 

Deustu, Euskalduna), a muzeului 

Guggenheim, de excepție. 

Iar de pe Podul Vizcaya (intrat 

în 2006 în patrimoniul 

UNESCO) poți beneficia de o 

imagine superbă asupra estuarului 

şi a golfului. 

Vitoria (Gasteiz în Euskara) 

nu se evidențiază prin ceva 

anume că e capitala regiunii. 

Cu toate acestea, te impresionează 

prin parcuri, detalii de 

arhitectură, palate transformate 

în centre culturale, picturi 

murale imense şi mâncarea 

dumnezeiască. A fost declarată 

European Green Capital în 

2012, aşa că puteţi fi siguri că 

aerul e mai curat decât în New 

York, Madrid sau Bucureşti. 

Centrul vechi are formă de 

migdală şi străduţe foarte înguste. 

A fost un oraş medieval 

cu ziduri de apărare, construit 

anume pentru a-i proteja pe 

locuitori în războaiele dintre 

ducate şi regate. Până şi 

Catedrala Santa Maria (cea 

mai de preţ comoară a oraşului) 

a fost construită cu dublu 

rol (păstrătoare a sufletelor şi 

păstrătoare a armelor). 

Vă recomand palatele care 

ascund muzee sau instituţii 

publice: Palatul Bendana 

( Muzeul Cărţilor de Joc), 

Palatul Escoriaza-Esquivel, 

Palatul Augusti (Muzeul de 

Arte), Palatul Ajuria Enea (locuinţa 

guvernatorului), o plimbare 

pe străduţele din centrul 

vechi şi parcurile, evident. Mie 

mi-au plăcut enorm pereţii 

pictaţi şi abia aşteptam să mai 

descopăr unul şi să îi înţeleg 

mesajul. 

San Sebastián (Donostia 

în Euskara) este o fortăreaţă 

medievală transformată de 

monarhii spanioli în reşedinţă 

de vacanţă. Au urmat modelul 

vecinilor care au transformat 

Biarritz în staţiune şi le-a ieşit 

de minune, San Sebastián 

fiind destinaţia de turism 

preferată şi de spanioli şi de 

străini. Centrul vechi are clădiri 

din secolul XIX deoarece 

oraşul a fost devastat în urma 

unui asediu anglo-portughez 

în 1813, iar restul oraşului se 

dezvoltă sistematic cu palate 

şi reşedinţe de vară ale nobilimii 

spaniole. Nu rataţi Palatul 

Miramar, promenada şi golful 

La Concha, portul, zona romantică 

- stil Belle Epoque, 

vârful Igeldo (locul cu cea mai 

frumoasă vedere asupra oraşului), 

Teatrul Victoria Eugenia 

şi plaja Zurriola (locul de întâlnire 

al surferilor). În 2016, 

San Sebastián a împărțit cu 

Wroclaw titlul de Capitală 

Europeană a Culturii. 

Festivalul Internaţional de 

Film de la San Sebastián este 

al doilea element care pune 

Ţara Bascilor pe harta lumii. 

Se întâmplă din 1953 şi este o 

rampă de plecare pentru filme 

cunoscute şi regizori faimoşi. 

Alfred Hitchcock a prezentat 

aici Vertigo şi tot aici a avut 

loc premiera europeană a Star 

Wars. 

Atmosfera oraşelor e relaxată, 

cosmopolită, cu oameni 

îmbrăcaţi frumos, preocupaţi 

de bilete la teatru, operă şi care 

sunt la prânz în restaurante cu 

un pahar de vin (tinto) în faţă. 

Comunitatea Autonomă Bască 

deţine cel mai mare procent 

din PIB-ul Spaniei şi este regiunea 

care a avut cel mai puţin 

de suferit în timpul crizei. Singurul 

fel în care au resimţit criza 

în oraşele mari a fost lipsa 

locurilor de muncă slab-calificate 

(chelner, barman, casier). 

S-ar putea să se explice economic 

de ce regiunea e considerată 

ca fiind una cu cele mai de 

calitate restaurante din Europa. 

Se spune că, dacă intri într-un 

restaurant la întâmplare, ai cele 

mai mari şanse să îţi placă şi să 

vrei să te întorci. 

În San Sebastián există două 

restaurante cu 3 stele Michelin 

(Arzak şi B erasategui) şi altele 

cu 2 stele Michelin. Este oraşul 

cu cea mai mare densitate de 

stele Michelin din lume şi locul 

unde au început societăţile 

gastronomice basce - txoko - în 

1870. Aceste „societăţi secrete” 

erau formate iniţial doar 

din bărbaţi care se întâlneau să 

gătească şi să îşi împărtăşească 

secrete culinare. Şi astăzi, 

este foarte greu să intri într-un 

asemenea grup dacă eşti femeie. 

Am mâncat cu 10 euro un 

meniu al zilei excelent (două 

feluri de mâncare, desert şi vin 

la discreţie), dar sunt sigură că 

poţi să laşi şi 30, 50 sau 100 

de euro la o masă. Bascii sunt 

recunoscuţi pentru preparatele 

din fructe de mare, pentru 

pintxos (sendvişuri cât o îmbucătură), 

jamon serrano, tortilla 

de patatas (arată ca o omletă 

cu cartofi) şi pentru patiserie 

şi deserturi. Vinul e roşu, sec, 

şi nu lipseşte de la masă, iar 

berea locală se numeşte Pagoa 

(în varianta Pilsner şi Red Ale). 

Dacă mergeți cu avionul, 

veţi ateriza cel mai probabil 

pe aeroportul Loiu din Bilbao. 

Există un autobuz (A-3247) 

care vă duce în oraş la autogara 

Termibus. Funcţionează între 

orele 06:20 și 24:00 dinspre 

aeroport şi de la 05:20 la 22:00 

dinspre Bilbao. Dacă aveţi zbor 

mai devreme sau mai târziu în 

noapte, va trebui să puneţi deoparte 

20 - 25 de euro pentru 

taxi. Termibus e conectat cu 

staţia de metrou San Mames, 

iar metroul e foarte bine semnalizat 

şi uşor de folosit. Un 

bilet costă între 1,30 şi 1,60 de 

euro. Cu BilbaoCard (6 euro/ 

zi) aveţi acces gratuit la reţeaua 

de transport din zona centrală şi 

reduceri importante la muzee. 

Din Bilbao spre Vitoria neam 

deplasat cu autobuze La 

Union (6,25 euro/bilet, dus). 

Către San Sebastián puteţi 

să luaţi autobuze ALSA 6,74 

euro/bilet, dus. Pentru bugete 

mici, și foarte mici, vă recomand 

Moon Hostel Bio cu 15 

euro/noapte în cameră de şase 

persoane. Pentru bugete de 

3-4 stele, interesant de locuit, 

ar fi la: Casa de los Arquillos 

în Vitoria cu 70 euro/noapte. 

Hotel Ibis în Bilbao are preţuri 

de la 45 euro iar un hotel de 4 

stele poate ajunge până la 100 

de euro/noapte. Bon voyage! 

A consemnat: Kasandra 

Kalmann Năsăudean 

Foto: arhiva personală

14 FEBRUARIE 


Președintele Comisiei 

Europene, Jean- Claude Juncker 

și prim-vicepreședintele Frans 

Timmermans au transmis astăzi, 

24 ianuarie, o declarație 

de presă comună privind 

evoluțiile recente din România, 

pe tema legilor justiției și mai 

ales a independenței sistemului 

judiciar: 

” 

Urmărim cu îngrijorare 

evoluțiile recente din 

România. Independența sistemului 

judiciar românesc și 

capacitatea sa de a combate în 

mod eficace corupția constituie 

pietre de temelie fundamentale 

ale unei Românii puternice în 

cadrul Uniunii Europene. O 

Externe 

Președintele și vicepreședintele Comisiei 

Europene avertizează Parlamentul României în 

privința legilor justiției 

condiție esențială pentru a putea 

renunța treptat la mecanismul 

de cooperare și de verificare 

(MCV) este ca progresele 

realizate până acum în cadrul 

acestuia să fie ireversibile”, declară 

cei doi oficiali europeni. 

În cel mai recent raport 

privind mecanismul (MCV), 

din noiembrie 2017, Comisia 

Europeană a subliniat faptul 

că Guvernul și Parlamentul ar 

trebui să asigure transparența 

totală a procesului legislativ 

privind legile justiției și să țină 

seama în mod corespunzător 

de consultările desfășurate în 

cadrul acestuia. De asemenea, 

Comisia a precizat că un pro- 

ces în care independența sistemului 

judiciar și punctul de vedere 

al acestuia sunt apreciate 

și luate în considerare în mod 

corespunzător și în care se ține 

seama de avizul Comisiei de la 

Veneția reprezintă o condiție 

prealabilă pentru sustenabilitatea 

reformelor și este un 

element important în ceea ce 

privește îndeplinirea obiectivelor 

de referință stabilite prin 

mecanismul de cooperare și de 

verificare. 

Poziția Comisiei a fost 

susținută de statele membre în 

cadrul Concluziilor Consiliului 

adoptate în decembrie 2017. 

Potrivit ultimului raport pri- 

vind MCV, legile justiției (din 

România – n.r.) reprezintă un 

test important cu privire la 

măsura în care interesele legitime 

ale părților interesate din 

sistemul judiciar și ale altor 

părți interesate au ocazia să 

fie exprimate și sunt luate suficient 

în considerare în cadrul 

deciziilor finale. Evenimentele 

de până acum nu au contribuit 

cu nimic la rezolvarea acestor 

preocupări. 

Comisia face apel la 

P arlamentul României să 

regândească acțiunile propuse, 

să lanseze dezbaterea 

conform recomandărilor 

Comisiei și să construiască 

un consens la scară largă 

cu privire la calea de urmat. 

Comisia își reafirmă disponibilitatea 

de a coopera și de 

a sprijini autoritățile române 

în acest proces. Comisia 

avertizează din nou cu privire 

la pericolul regresării 

și va analiza în detaliu modificările 

finale aduse legii 

justiției, codurilor penale și 

legilor privind conflictul de 

interese și corupția pentru a 

stabili impactul acestora asupra 

eforturilor de garantare 

a independenței sistemului 

judiciar și de combatere a 

corupției. 

Ungaria va renunţa la discuţiile 

din cadrul ONU privind imigranţii 

Ungaria se va retrage 

de la discuţiile din cadrul 

Organizaţiei Naţiunilor Unite 

(ONU) cu privire la un plan 

de măsuri privind imigranţii, 

în cazul în care nu va exista o 

schimbare de abordare agreată 

de Budapesta, a anunţat 

ministrul ungar de Externe, 

Peter Szijjarto, relatează 

agenţia MTI. 

Guvernul ungar i-a cerut 

ministrului de Externe să evalueze 

primul proiect al planului, 

care va fi publicat pe 5 

februarie, şi să înceapă procedura 

de retragere de la discuţii 

dacă documentul este „la fel 

de pro-migraţie” precum declaraţia 

din 2016 şi remarcile 

recente ale secretarului general 

al ONU, Antonio Guterres. 

„Pachetul de măsuri urmează 

să fie adoptat la sfârşitul 

acestui an, iar negocierile 

interguvernamentale nu au 

început încă, dar secretarul 

general a anunţat deja rezultatul. 

Atât declaraţia ONU, cât 

şi afirmaţiile secretarului general 

sunt în conflict cu poziţia şi 

interesele Ungariei, întrucât au 

sugerat că migraţia este bună 

şi inevitabilă. Migraţia nu este 

o tendinţă pozitivă, ci prezintă 

riscuri grave de securitate şi 

poate fi oprită”, a spus Peter 

Szijjarto. 

Şeful diplomaţiei de la 

Budapesta apreciază că poziţia 

recentă a ONU sugerează 

că ar trebui simplificată birocraţia 

în materie de imigraţie, 

măsură ce ar oferi stimulente 

suplimentare oamenilor să-şi 

părăsească ţările de origine şi 

ar „relaxa” politicile naţionale 

în materie de migraţie, cu 

efecte negative. 

„Declaraţia ONU sugerează 

reducerea incriminării pentru 

intrările ilegale în ţară, care 

reprezintă de fapt o infracţiune, 

iar capacitatea de a proteja 

frontiera este unul dintre cele 

mai importante aspecte ale 

statalităţii, o componentă importantă 

a suveranităţii. Declaraţia 

urmăreşte să transforme 

dreptul de a imigra într-un 

drept fundamental al omului 

şi să elimine diferenţa dintre 

migraţia legală şi cea ilegală, 

ceea ce este inacceptabil”, a 

mai spus Szijjarto. 

Ministrul ungar de Externe 

a subliniat că planul miliardarului 

american George Soros 

de a trimite sute de mii sau mi- 

lioane de imigranţi în Europa 

„există ca un concept clar” 

şi că „există o paralelă” între 

acesta şi declaraţiile recente făcute 

de către secretarul general 

al ONU. 

Antonio Guterres a sugerat 

că potenţialul imigraţiei 

ar putea fi valorificat pentru 

a stimula economia, pentru a 

reduce diferenţele economice 

şi pentru a crea o legătură 

între societăţi. 

În luna februarie, 

Parlamentul Ungariei va 

vota proiectul de lege privind 

combaterea migraţiei 

ilegale şi consolidarea securităţii 

la frontiere. Şeful de 

cabinet al premierului ungar 

Viktor Orban susţine că singurul 

obiectiv al măsurilor 

este siguranţa naţională, iar 

acestea nu au un caracter 

antisemit. 

Guvernul Ungariei a 

respins în repetate rânduri 

planul UE de relocare a refugiaţilor 

şi a subliniat că 

nimeni nu-i poate impune 

unei ţări să accepte anumiţi 

cetăţeni. În hotărârea luată 

la 6 septembrie, Curtea de 

Justiţie a UE a respins apelurile 

Slovaciei şi Ungariei 

cu privire la cotele obligatorii 

introduse în 2015 pentru a 

reloca solicitanţii de azil din 

Grecia şi Italia. 

Theresa May: Vreau cel mai bun 

acord pentru Brexit 

Premierul britanic Theresa 

May a declarat, că nu se gândeşte 

să-şi dea demisia, subliniind 

că nu este genul de persoană 

care renunţă uşor şi că 

are obiective pe termen lung 

precum acordul pentru Brexit 

şi reformele interne, relatează 

site-ul BBC News. 

Potrivit unor surse citate 

de presa britanică, zeci de 

parlamentari din cadrul Partidului 

Conservator vor încerca 

să o înlăture pe Theresa May 

din funcţiile de lider al formaţiunii 

politice şi de primministru 

în cazul unui eşec 

electoral în alegerile locale 

din luna mai. 

Procedura pentru alegerea 

liderului Partidului 

Conservator poate fi lansată 

dacă cel puţin 15% dintre 

deputaţii conservatori - 48 

dintre ei - vor semna o petiţie 

în acest sens. Deja sunt 40 de 

parlamentari care o contestă 

pe Theresa May, astfel că poziţia 

acesteia este din ce în ce 

mai fragilă. 

„V-am spus şi înainte, 

nu sunt genul de persoană 

care renunţă uşor şi există 

un obiectiv pe termen lung 

de îndeplinit. Acest obiectiv 

este de a obţine cea mai bună 

înţelegere pentru Brexit, de a 

ne asigura că recuperăm controlul 

banilor noştri, a legilor, 

a frontierelor noastre, că putem 

încheia acorduri comerciale 

cu restul lumii. Dar este 

vorba şi despre agenda internă. 

În primul rând, cel mai 

important este să-mi servesc 

ţara şi partidul”, a spus May 

în timpul unei călătorii spre 

China, unde efectuează o vizită 

oficială de trei zile.

România FEBRUARIE 


Veşti bune pentru 

tinerii cu studii 

medii din IT 

Programatorii cu studii medii 

care urmează cursurile unei 

instituţii de învăţământ superior 

vor fi scutiţi de impozitul pe 

salariu de la 1 februarie 2018, 

a anunţat recent Ministerul 

Comunicaţiilor. În acest sens, 

Ordinul comun al Ministerului 

Comunicaţiilor şi Societăţii 

Informaţionale, Ministerului 

Finanţelor Publice, Ministerul 

Muncii şi Justiţiei Sociale 

şi Ministerului Educaţiei 

Naţionale a fost publicat în 

Monitorul Oficial la data de 

18 ianuarie 2018. 

„Măsura vizează un număr 

aproximativ de 15.000 

de programatori, în plus faţă 

de cei scutiţi până acum. 

Cei care vor să beneficieze 

de această scutire trebuie să 

facă dovada înscrierii în învăţământul 

superior”, a precizat 

Ministerul Comunicaţiilor, 

precizând că „măsura este 

menită să contribuie la creşterea 

ponderii sectorului IT&C 

în PIB la 10% până în 2020”. 

Până acum au fost scutiţi 

de impozitul de venitul salarial 

doar programatorii care 

sunt absolvenţi de studii superioare. 

Cu instabilitatea legislativă şi un salariu mediu de peste 1.000 de euro lunar, 

România riscă să devină o ţară cu forţă de muncă nejustificat de scumpă 

Guvernul condus de 

Viorica Dăncilă pariază pe 

un salariu mediu de peste 

1.000 de euro brut (715 euro 

net) în 2020, în contextul 

în care angajaţii români ar 

urma să primească creşteri 

salariale de 8 - 10% pe an în 

următorii trei ani. În prezent, 

salariul mediu pe economie 

este de circa 720 de euro brut 

(517 euro net), iar specialiştii 

spun că majorările de salarii 

din anii următori sunt benefice 

câtă vreme şi economia 

beneficiază de investiţii şi de 

un climat stabil. 

„Salariul mediu pe economie 

este o reflecţie a 

mersului economiei şi a 

creşterii economice. Dacă şi 

economia, şi salariile, cresc 

în acelaşi ritm, atunci este 

minunat. Doar că, în condiţiile 

noilor reglementări 

fiscale care îngreunează tot 

ce înseamnă mediul de business, 

de la antreprenori la 

corporaţii, atragerea de noi 

investiţii este dificilă. Riscăm 

să ajungem ţară cu o 

forţă de muncă nejustificat 

de scumpă şi să intrăm în 

colaps, pentru că dacă nu ai 

business, de unde să plăteşti 

asemenea salarii”, a explicat 

Oana Botolan Datki, SEE 

managing partner în cadrul 

companiei cu activităţi de 

HR Consulteam. 

În ultimul an, salariul mediu 

pe economie a crescut cu 

15%, susţinut de creşterile 

salariale din sectorul bugetar 

(unde lucrează un sfert din 

totalul salariaţilor din economie), 

de majorarea salariului 

minim pe economie, dar şi de 

creşterea salariilor din sectorul 

privat pe fondul deficitului 

de personal. Şi în anii anteriori, 

în perioada 2014 - 2016, 

salariile angajaţilor români 

au crescut cu câte 7 - 10% pe 

an, în timp ce în anii de criză 

creşte rile medii nu erau mai 

mari de 3 - 4% pe an. 

OMV Petrom a început construcţia celui mai 

mare depozit de carburanţi din vestul României 

OMV România a început 

construcţia celui mai mare 

depozit de carburanţi din 

vestul României, la Arad, 

investiţia ridicându-se la 

peste 18 milioane de euro, 

transmite corespondentul 

Mediafax. 

Potrivit unui comunicat de 

presă transmis de Primăria 

Arad, în această lună au început 

lucrările la una dintre cele 

mai mari investiţii care se va 

realiza la nivelul oraşului. 

Astfel, în Arad va fi construit 

cel mai mare depozit de carburanţi 

din vestul României, 

o investiţie a companiei 

OMV Petrom. 

„Este vorba despre o investiţie 

de peste 18 milioane 

de euro, care va face din 

Arad un «hub» pe calea ferată, 

pe transport, cât şi pe 

logistică, marfa fiind combustibilul. 

Aceasta înseamnă 

că pentru industriile care 

consumă mult combustibil, 

Aradul va deveni un oraş 

foarte atractiv”, a declarat 

primarul Aradului, G heorghe 

Falcă. 

Reprezentanţii Primăriei 

Arad anunţă că, în paralel, 

au fost făcuţi paşi importanţi 

în ceea ce priveşte 

realizarea legăturii rutiere 

între strada Cometei şi centura 

de Nord a oraşului, în 

apropierea cărora va fi realizat 

depozitul de carburanţi 

al OMV Petrom. Astfel, în 

acest moment este în desfăşurare 

procedura de licitaţie 

pentru atribuirea lucrărilor, 

pentru care municipalitatea 

a alocat peste şapte milioane 

de lei. Termenul limită 

de depunere a ofertelor este 

5 februarie 2018. 

„Strada va fi finalizată 

în termen util atât pentru 

OMV Petrom cât şi pentru 

oamenii din zonă. Odată 

amenjată, această legătură 

rutieră va genera dezvoltarea 

unei noi zone industriale 

la marginea oraşulu işi 

va determina limitarea traficului 

greu în Micălaca şi în 

Grădişte”, adaugă primarul 

Gheorghe Falcă. 

***

16 FEBRUARIE 


Prof. Irina Georgescu Şova 

California/USA 

te în sufletul părinţilor cum 

că, dacă anumite fapte sau 

vorbe ale lor nu apar pe listă, 

înseamnă că nu au greşit 

faţă de copil. 

Ceea ce pentru un părinte 

este o greşeală, pentru un altul 

este ceva normal faţă de care 

nu are pic de sentiment de 

culpabilitate. 

Când un părinte greşeşte 

faţă de copilul său, el va şti 

singur numaidecât, instinctiv, 

pentru că îi va spune inima 

imediat şi oricine orice i-ar 

zice cum că nu a greşit, nu îi 

va aduce liniştea. 

A greşi implică toate acele 

acţiuni, vorbe, fapte făcute cu 

voie sau fără de voie şi care 

dau părintelui un puternic 

disconfort, o stare sufletească 

de rău, în el se bat convingeri 

opuse că a procedat bine sau 

nu, regretă sincer vorba, fapta, 

întâmplarea şi ar vrea să 

dea timpul înapoi. 

Greşelile vin din anumite 

credinţe şi convingeri pe care 

le purtăm cu noi încă din copilărie, 

care corespund unui 

sistem de valori moştenit şi 

pe care în prezent îl negăm 

pentru că el nu mai corespunde 

credinţelor şi concepţiilor 

noastre prezente. 

Acest conflict de interese 

interior este imediat recunoscut 

de un suflet de părinte şi 

decide singur când a greşit 

sau nu faţă de copilul său. 

De ce şi părinţii, şi copiii 

trebuie să spună „Îmi pare 

rău!” 

Este atât de uşor pentru 

adulţi să spună “Îmi pare 

rău!” atunci când greşesc faţă 

de alţi adulţi. Şi, totuşi, atât 

de greu să le spună propriilor 

lor copii “Am greşit! Îmi 

pare rău! Iartă-mă!”. Cu toa- 

Părinţi şi copii 

Recunoşti sau nu în faţa 

copilului că ai greşit? 

O problemă des întâlnită 

în relaţia părinţi şi copii este 

“autoritatea” adultului. Concepţia 

generală din moşi-strămoşi 

pe această relaţie este 

că părintele este “mare”, ştie 

“multe” şi este un “model” 

demn de urmat. 

Cu toate acestea, a greşi 

este omeneşte şi părinţii mai 

comit şi erori în eforturile lor 

de a modela şi educa un viitor 

adult, provocare deloc uşoară. 

Unele asemenea erori au consecinţe 

suficient de neplăcute 

asupra copilului sau familiei, 

lăsând chiar şi răni sufleteşti 

sau fizice, încât este clar că ai 

greşit. 

Şi atunci se pune întrebarea: 

Recunoşti sau nu în 

faţa copilului că ai greşit? 

Are vreo consecinţă favorabilă 

a-ţi recunoaşte erorile 

şi limitele umane? Şi dacă 

recunoşti, afectează acest 

lucru relaţia dintre părinte şi 

copil? 

Înainte de a analiza acest 

delicat subiect, e important 

să definim ce este aceea o 

greşeală a părintelui faţă de 

copilul său. Este imposibil 

de prezentat o listă concretă 

şi finită care să aducă linişte 

acestea, părinţii îşi educă 

şi deseori obligă copiii să le 

spună “Am greşit! Iartă-mă!” 

la fiecare greşeală pe care o 

fac. 

Iar această “strategie” 

poate să nu fie tocmai corectă. 

Teama majoră este că dacă 

admiţi în faţa copilului că ai 

greşit îţi pierzi din imaginea 

de “perfecţiune”, îţi scade 

autoritatea şi pierzi respectul 

copilului şi deci ratezi ca data 

viitoare să te mai asculte, deci 

sfârşeşti prin a fi un eşec de 

părinte. Aceasta este teama 

din spate care ne face să fim 

aşa de rigizi. 

Se întâmplă acest lucru 

când recunoşti că ai greşit în 

faţa unui adult? Cu siguranţă 

răspunsul este NU. Celălalt 

adult ia notă de ceea ce tu îi 

spui şi chiar apreciază sinceritatea, 

deschiderea ta. Specialiştii 

în psihologia copilului 

spun că aceeaşi reacţie o vei 

obţine şi când recunoşti greşeala 

în faţa unui copil. 

Nu-ţi vei submina în nici 

un fel autoritatea, nu vei părea 

deloc slab în ochii copilului, 

nu vei pierde respectul lui. 

Dimpotrivă! El va învăţa că 

este normal să mai şi greşeşti, 

este firesc să discuţi deschis 

despre asta, îi va creşte încrederea 

şi respectul în tine. 

Nu va creşte cu sentimentul 

de vinovăţie, construit pe 

imaginea părintelui perfect şi 

a copilului care greşeşte tot 

timpul. Cu alte cuvinte, îi va 

creşte şi încrederea şi respectul 

de sine. Mai mult, copilul 

va avea un model demn de 

urmat, îi va fi mai uşor să empatizeze 

cu ceilalţi, va fi mai 

iertător şi totodată mai atent 

să nu rănească sentimentele 

altora. 

O altă lecţie pe care i-o 

predai prin sinceritatea ta este 

cea a responsabilităţii. Prin 

recunoaşterea faptului că ai 

greşit, îţi asumi greşeala şi vei 

lua toate măsurile pentru a o 

repara. În acest fel, copilul tău 

va învăţa să-şi asume responsabilitatea 

şi să suporte consecinţele 

faptelor sale. Problemele 

cu care te confrunţi 

trebuie rezolvate şi nicidecum 

ascunse “sub preş”. 

Beneficiul de a-ţi recunoaşte 

greşelile faţă de copilul 

tău se răsfrânge şi asupra 

ta: în loc să porţi în suflet 

povara vinovăţiei, sperând 

că cel mic uită, te eliberezi 

şi tu, sudându-vă relaţia cu 

adevărat. 

Cum reacţionează copiii 

la criticile adulţilor 

Sunt mulţi părinţi care 

consideră că o critică constructivă 

este mereu binevenită 

şi că îi va ajuta pe 

copii să nu mai lase hainele 

pe podea, să dea o mână de 

ajutor prin casă la treburile 

gospodăreşti, să nu mai întârzie 

seara, acasă, să stea 

mai puţin la calculator şi 

mai mult la lecţii etc. 

Totuşi, când ajung să 

aibă copii la vârsta adolescenţei 

îşi dau seama că 

această critică constructivă 

nu este deloc constructivă şi 

nu ajută la mare lucru. Ci, 

dimpotrivă, creşte încăpăţânarea 

copiilor, îi îndepărtează 

de părinţi şi îi fac să 

aibă reacţii exagerate ceea 

ce îi enevează pe părinţii 

care, la rândul lor, înăspresc 

critica. 

Într-un studiu publicat 

în jurnalul american Social 

Cognitive and Affective 

Neuroscience, cercetătorii 

de la Universitatea din 

Pittsburgh au încercat să 

găsească legătura dintre critică 

şi comportamentul adolescenţilor. 

Eu au studiat reacţia 

adolescentelor la criticile 

mamelor. În timpul studiului 

au fost scanate creierele 

fetelor în timp ce ascultau 

două tipuri de stimuli: unul 

- critica, altul comentarii 

neutre venite din partea mamelor 

lor. 

Astfel s-a descoperit că 

în timp ce ascultau criticile 

mamelor, s-a înregistrat 

o activitate cerebrală 

intensă în mai multe zone 

ale creierului responsabile 

cu emoţiile de tip negativ. 

Concomitent s-a înregistrat 

o scădere a activităţii cerebrale 

în zonele care temperează 

emoţiile. 

Deşi studiul lasă în urmă 

multe semne de întrebare, 

el este considerat un punct 

de început foarte important 

în ceea ce priveşte reacţia 

copiilor la criticile adulţilor. 

Stimulii negativi sunt 

percepuţi în creier ca ameninţări 

şi, ca atare, acesta 

produce trei tipuri de reacţii 

– luptă, fugă, blocaj – , cu 

scopul de a apăra corpul. 

***

Pagina copiilor FEBRUARIE 


Cartea cu multe pisici 

de Letiţia Coza 

Nu-i găsește niciun bai... 

”Cum se poate? Vai, vai, vai!” 

Rilă tot morțiș o ține. 

Doctorița zice: ”Bine! 

Uite leacuri pentru tine!” 

Și i-a pus sub bot îndată 

Morcovi și varză... murată! 

Mestecând, s-a întremat... 

Mai apoi a exclamat: 

”Ce plăcut e aici! Dar 

Voi nici nu aveți habar 

Cât de greu e-n vizuină, 

Când vremea rea o să vină; 

Eu – că-s mare și voinic – 

Fiindcă n-am găsit nimic 

Tuiuki e paznic bun 

Medicină naturistă 

Tuiuki e paznic bun 

Și mereu e pus pe drum; 

Nu se plânge de picioare, 

Nu-i stă gândul la mâncare. 

De când a venit în sat, 

Face voluntariat. 

E-un motan sportiv, înalt; 

Sare iute orice gard. 

Când stă în două picioare, 

Vede până-n depărtare. 

Ieri, trecu de drumul mare. 

Pe-o pășune-ntre hotare, 

Colo-n șanț – să-i plângi de milă – 

Zăcea domnul Iepurilă. 

Paznicul l-a întrebat: 

”Ce-ai pățit? Ce s-a-ntâmplat?” 

”Nu știu! Nu știu ce-am mâncat! 

Cred că m-am intoxicat, 

Aproape c-am leșinat...” 

Tuiuki l-a-ncurajat: 

”Haide, ține-te de mine, 

O să te faci curând bine. 

Avem noi o doctoriță – 

Toți îi zicem Luminiță – 

Frumoasă ca o artistă, 

Face medicină naturistă.” 

Rilă-aprobă din codiță 

Și-apoi, sprijinit ușor, 

O ia iute la picior, 

Iar Tuiuki-n urma sa: 

”Ăsta-i iepure sadea!” 

Au ajuns la dispensar; 

Medicul-l consultă, dar 

De mâncare, era să mor!... 

Dar bietul meu frățior 

Ce-i rănit la un picior 

Și m-așteaptă de aseară 

Poate de foame să piară?!...” 

Doctorița cea frumoasă 

Are-o fire generoasă 

Și-i pune într-un rucsac 

Morcovi, varză și spanac: 

”Toate aceste alimente 

Să le așezi în cămară; 

Ia-le ca medicamente, 

Când e iarnă grea afară!” 

Iepurilă mulțumește 

Și o șterge... englezește. 

Desene 

animate 

Încercuiește imaginea cu Bugs Bunny 

Tuiuki-i nedumerit: 

”Pe Rilă nu l-am mai zărit... 

Noaptea asta a nins mult 

Zăpada s-a așternut 

Și e drumul troienit; 

Urma nu e de găsit.” 

Apoi cască plictisit... 

De aceea m-am gândit 

Să îi dau TABLETA mea; 

Multe filme sunt pe ea; 

Ale mele preferate 

Sunt DESENELE-ANIMATE. 

Și pe Tuiuki-l distrează; 

El mai des vizionează 

Cel c-un iepure vestit 

Ce Bugs Bunny e numit. 

Vezi că are-un tic verbal: 

”What’s up, doc?” în original. 

Dacă tu știi englezește, 

Tradu-l iute-n românește: 

............................................

18 FEBRUARIE 


Hoinar prin România 

Domeniul schiabil 

Șureanu 

supranumit 

”Elveția Estului” 

Situat în Munții Șureanu 

și întins pe o suprafață desfășurată 

pe teritoriul a două 

județe, Alba și Hunedoara, 

domeniul schiabil cu același 

nume se dezvăluie călătorului 

într-un cadru natural 

magnific, la mare altitudine, 

între patru vârfuri montane: 

Șureanu (2.059 metri), Pătru 

(2.130 metri), Aușel (2.009 

metri) și Curmătura (1.809 

metri). Datorită condițiilor 

geografice deosebite, aici a 

putut fi amenajată o infrastructură 

specifică practicării 

sporturilor de iarnă. Cel mai 

mare avantaj îl reprezintă 

stratul gros de zăpadă, care 

poate ajunge și la peste un 

metru și jumătate între lunile 

decembrie și, uneori, chiar 

aprilie. 

Domeniul cuprinde zece 

pârtii, două teleschiuri și un 

telescaun, iar lungimea totală 

a pârtiilor este de 11.473 de 

metri. Pârtiile au grade diferite 

de dificultate și înclinare, 

pentru a mulțumi toate gusturile 

și toate tipurile de schiori. 

Există anumite porțiuni 

unde se schiază pe zăpadă 

tasată, dar și zone unde zăpada 

rămâne nebătucită, ”făinoasă” 

sau pufoasă și unde 

iubitorii de snowboard sau 

freeride se dezlănțuie. Sportivii 

pot trăi senzații tari și 

datorită coborârii prin golul 

alpin ori se pot încumeta să 

schieze prin pădure sau pe 

lărgimea platoului montan. 

Panorama oferită din 

orice unghi ai coborî este 

spectaculoasă și parcă mereu 

imprevizibilă. Înspre 

sud vezi Vârful Pătru și 

Masivul Parâng; la est se 

înalță Munții Cindrel și 

Munții Lotrului, iar la vest 

stau semeți Munții Retezat. 

Peisajul de basm și deschiderea 

largă a orizontului înspre 

alte masive montane a 

adus acestui domeniu schiabil 

denumirea de ”Elveția 

Estului”, acordată chiar de 

către turiștii străini veniți aici 

la schi. Domeniul Șureanu 

este, de altfel, unul dintre 

preferatele președintelui 

României, Klaus Iohannis, 

care a fost surprins de mai 

multe ori stând răbdător la 

rând, la teleschi sau telescaun, 

fiind fotografiat de către 

turiști. 

Domeniul este deschis 

din anul 2009, fiind unul 

dintre cele mai recente din 

România. Însă recenziile 

primite până acum sunt mai 

mult decât îmbucurătoare: 

vizitatorii realizează în continuu 

filme și fotografii pe care 

le postează online, pentru a 

arăta și altora frumusețea 

locurilor. În plus, acest loc 

este unul dintre cele mai 

înalte domenii schiabile din 

estul Europei. Pârtiile sunt 

marcate corespunzător și 

semnalizate cum trebuie, 

iar măsurile de siguranță nu 

lipsesc. Potrivit administratorilor 

domeniului, aici se 

găsesc ”trei apres-ski-uri cu 

structuri constructive inedite 

ca forme arhitecturale, situate 

pe versanți diferiți, pentru 

a percepe vizual perspective 

deosebite asupra întregului 

ansamblu al domeniului.” 

Calea cea mai recomandată 

pentru a ajunge la 

acest domeniu schiabil este 

prin Sebeș, apoi pe barajul 

Oașa, DN 67C, pe șoseaua 

care vara face legătura cu 

Transalpina, apoi pe DJ 704, 

pe lângă lacul de acumulare, 

spre Oașa – mănăstirea Oașa 

– Luncile Prigoanei (unde se 

află multe pensiuni ce oferă 

cazare la mai puțin de cinci 

kilometri distanță de domeniu). 

Urmează stațiunea 

Poarta Raiului, cu alte spații 

de cazare, la puțin peste un 

kilometru distanță de zona 

de schi, apoi ajungeți pe 

Domeniul Șureanu. Față de 

punctul de pornire din Sebeș 

distanța este de 82 de kilometri. 

În condiții de iarnă, cu 

trafic mai dificil, aceasta se 

parcurge în maxim două ore, 

cu tot cu popasuri. 

Un lucru bine de știut 

este că porțiunea de drum 

dintre Lacul Oașa și domeniul 

Șureanu este deszăpezită 

în mod regulat. Totuși, 

administratorii domeniului 

le amintesc șoferilor că este 

indicat să aibă anvelope de 

iarnă în stare bună și, pentru 

orice eventualitate, lanțuri 

pentru cauciucuri. Potrivit 

datelor de pe site-ul domeniului, 

variantele de traseu 

dinstre Cugir sau Obârșia 

Lotrului nu sunt recomandate 

deoarece nu se deszăpezesc. 

Pe domeniu nu există 

zone periculoase din punct 

de vedere al producerii 

avalanșelor, dar arii aflate în 

afara domeniului, în special 

în zona Vârfului Șureanu, 

prezintă astfel de pericole. 

Acesta este motivul pentru 

care sfatul adresat tuturor 

turiștilor, schiori sau amatori 

de drumeții, este să rămână 

în perimetrul domeniului. 

Cei care totuși doresc 

o plimbare mai aventuroasă 

sunt sfătuiți să discute cu 

reprezentanții Salvamont 

despre prognoza meteo și 

starea traseelor. Pasionații 

de plimbări trebuie să știe să 

nu plece singuri la drum și 

în niciun caz să nu se aventureze 

dacă sunt condiții de 

vizibilitate redusă, pentru că 

se pot rătăci foarte ușor. 

Pe domeniu există curent 

electric (instalațiile de acolo 

funcționează astfel și au și 

generatoare de rezervă) și, 

desigur, semnal de telefonie 

mobilă, ba chiar și internet 

Wi-Fi (pentru dispozitivele 

înregistrate într-o anumită 

rețea națională de telefonie 

mobilă și internet). Pentru a 

”prinde” celelalte rețele, se 

urcă cu teleschiul Curmătura 

și se intră în pădurea de brazi 

aflată pe versanul dinspre 

orașul hunedorean Petrila, 

din Valea Jiului. 

La baza teleschiului 

C următura se află un restaurant 

cochet cu gustări variate 

și băuturi calde (ceai, 

cafea, ciocolată caldă, dar 

și nelipsita licoare vișinie a 

iernii – vinul fiert). Pe domeniu 

mai există și două 

baruri. De asemenea, administratorii 

domeniului susțin 

că au în vedere dezvoltarea 

altor patru pârtii cu o lungime 

totală de 10.750 de metri, 

prin montarea unui telescaun 

modern între Petrila și V ârful 

Curmătura, precum și a unei 

pârtii de 1.670 de metri prin 

amenajarea unui alt telescaun 

între stațiunea Poarta 

Raiului și Vârful Șureanu. 

Așadar, pasionații de 

schi, snowboarding ori 

săniuță, precum și iubitorii 

de drumeții de iarnă și peisaje 

minunate au la dispoziție, 

în regiunea Hunedoara – 

Alba, nu mai puțin de trei 

domenii schiabile bine 

puse la punct: stațiunea 

Straja și domeniul Parâng 

(despre care v-am povestit 

în ultimele două ediții ale 

Occidentului Românesc) și 

domeniul Șureanu, pe care 

vi l-am prezentat în această 

ediție. Iarna în aceste zone 

durează, de regulă, până în 

martie sau chiar aprilie, așa 

că încă aveți șansa de a vă 

relaxa în oricare dintre aceste 

locuri sau de a vă pune 

la încercare cunoștințele 

și experiența în domeniul 

sporturilor de sezon. 

Autor: Camelia Jula 

Foto: Schisureanu.ro

Dincolo de graniţe FEBRUARIE 


Ceramica smălțuită: un vechi 

meșteșug reinventat în modernitate 

pe principii ecologice 

Într-un atelier din cetatea 

Sarmizegetusa Regia, în 

vechea Dacie, un meșter dac 

făurește, cu migală, vase din 

lut, pe care le pictează apoi cu 

motive florale. În același timp, 

în alt colț de lume, la zeci de 

mii de kilometri distanță, un 

meșter chinez face dragoni, 

cu propria-i tehnică, dar și 

ornamente pentru palatul 

regal. Mii de ani mai târziu, 

și într-o parte de lume, și în 

cealaltă, obiectele create de ei 

sunt descoperite și studiate. 

Din fericire, arta nu s-a pierdut. 

Mai sunt și acum artizani 

care o duc mai departe și ne 

încântă cu obiecte coborâte 

din vremuri de demult ori 

adaptate cerințelor moderne. 

Arta prelucrării lutului este 

una dintre cele mai vechi îndeletniciri 

ale omenirii. Într-o 

peșteră din provincia Hunan, 

din China, au fost descoperite 

piese de ceramică a căror 

vechime a fost estimată la 

peste 18.000 de ani. Dar se 

pare că vânătorii-culegători 

din Moravia ar fi folosit prima 

oară ceramica acum 26.000 

de ani. În sensul agreat de 

istoria artei, ceramica se referă 

la vase realizate cu scop 

practic ori artistic sau diverse 

obiecte decorative, cu simplu 

rol estetic. Obiectele se obțin 

din materiale anorganice, nonmetalice, 

care devin solide și 

durabile prin arderea la temperaturi 

foarte ridicate, odată 

ce au fost modelate de mâna 

unui artizan. 

Mărturie a vremii dacilor 

este, pentru noi, ceramica de 

culoare neagră (care, în prezent, 

se mai produce în foarte 

puține ateliere din România). 

Aceasta se obținea arzând vasele 

în gropi mari, cu formă 

conică și vârful în sus, care 

comunicau prin canale cu gropile 

mai mici alăturate, în care 

se făcea focul. Acum, arderea 

se face în cuptoare închise în 

partea de sus și la gurile de foc, 

iar culoarea neagră vine de la 

arderea fără oxigen. Însă nu 

doar ceramica simplă a însoțit 

omenirea în parcursul ei, ci și 

cea smălțuită. Aceasta trebuie 

arsă la o temperatură de aproximativ 

1.100 grade Celsius, 

într-o primă etapă, apoi arsă 

din nou, după smălțuire, la o 

temperatură de aproximativ 

900 de grade Celsius. Tehnica 

aceasta duce la formarea unui 

înveliș solid, lucios și etanș 

(o suprafață sticloasă) peste 

suprafața ceramică simplă. 

Arta ceramicii smălțuite 

este foarte veche în China. 

Acolo se obțineau fie plăci ceramice 

utilizate în construcții 

– inclusiv la palatele regale, 

fie obiecte decorative extrem 

de creative. Au fost descoperite 

astfel de plăci datând din 

dinastii precum Han, Tang, 

Song, Yuan, dar și din vremea 

dinastiilor Ming și Quing, perioade 

în care aceste elemente 

arhitecturale deveniseră foarte 

populare. Le găsim în săli ale 

palatului din Orașul Interzis 

din Beijing, la case somptuoase 

ale înalților oficiali, ba 

chiar și în temple ceremoniale 

– inclusiv în celebrul Templu 

al Cerului. Culorile care 

desăvârșeau aceste obiecte 

erau galben, verde albastru 

sau negru; dincolo de rolul 

lor estetic, acestea aveau și 

semnificație politică. 

Provincia Shanxi din China 

este renumită pentru ceramica 

sa smălțuită: acest meșteșug 

s-a păstrat neîntrerupt aici de 

peste o mie de ani și multe familii 

și-au construit afacerile și 

existența prin el. Perpetuarea 

acestei îndeletniciri a fost posibilă 

din două motive: extragerea 

cărbunelui din regiune (activitate 

care a generat apariția, 

ca produs derivat, a unui tip 

de argilă cu conținut redus 

de aluminiu, devenită materie 

primă pentru ceramiști) și 

tradiția puternică a transmiterii 

meșteșugului în familie, din 

tată în fiu. Familia Su este un 

astfel de exemplu: se numără 

printre cele mai vechi trei familii 

de meșteșugari ceramici 

din Shanxi, cu o tradiție proprie 

de peste 680 de ani. Ei au 

început să fabrice plăci ceramice 

smălțuite în anul 1522, 

pentru curtea imperială din 

vremea dinastiei Ming. 

Povestea lor de aproape 

șapte secole a trecut prin numeroase 

încercări și schimbări 

– pentru că evoluția societății 

își pune întotdeauna amprenta 

și asupra vechilor tradiții și 

meșteșuguri, a felului în care 

sunt păstrate ori reinventate și 

a modului cum sunt percepute 

de către public și piață. O placă 

de ceramică smălțuită purtând 

inscripția “Mazhuang Shantou 

Su Style” a fost descoperită în 

timpul restaurării misteriosului 

Oraș Interzis din Beijing. Pentru 

a documenta tehnica Su de 

obținere a ceramicii smălțuite, 

Ministerul Culturii din China 

a desemnat, în anul 2007, un 

specialist să viziteze provincia 

Shanxi și familia purtând 

numele de pe placă. Acesta a 

descoperit că familia încă mai 

păstrase meșteșugul, deși trecerea 

lui de la o generație la 

alta nu fusese lipsită de obstacole. 

Reprezentantul celei de-a 

opta generații, Su Yongjun, lucra, 

la acel moment, în industria 

transporturilor, pentru că 

așa dictaseră vremurile. 

„Când eram copil, mergeam 

cu bunicul meu la fabrica 

de ceramică pentru a învăța, 

astfel că această tradiție m-a 

influențat profund. Bunicul 

meu s-a așteptat mereu ca eu 

să moștenesc afacerea, când 

va fi timpul potrivit. Dar multe 

fabrici de acest fel s-au închis 

din cauza poluării excesive pe 

care o generau (toate foloseau 

lemn și cărbune pentru ardere). 

Așa am ajuns să lucrez în 

transporturi”, rememorează 

bărbatul de 51 de ani. La trei 

luni după vizita specialistului 

de la M inisterul Culturii, însă, 

el a decis să investească în 

fondarea unei noi fabrici, care 

să producă din nou ceramică 

smălțuită prin tehnica Su – creată 

de strămoșii săi, dar fără să 

polueze. A renunțat la lemn și 

cărbune și a ales gazul și electricitatea. 

A implementat principii 

ecologice pe fundamentul 

vechii tradiții, înființând, alături 

de tatăl său (Su Fugen), bunicul 

său (Su Jie) și profesorul 

său (Ge Yuansheng), o nouă 

companie: Taiyuan Shantou 

Peacock Blue Glazed works 

Co. Ltd. 

„Un an mai târziu, în 2008, 

tehnica Su a fost inclusă în patrimoniul 

cultural al Chinei”, 

spune Su Yongjun. Dar el abia 

începuse lupta pe drumul dificil 

al recuperării meșteșugului și al 

reinventării lui în epoca modernă. 

Primul pas a fost trecerea la 

energia verde. Al doilea pas a 

fost recuperarea culorii albastru-păun, 

cea mai apreciată și 

mai greu de obținut culoare din 

această industrie. „Am făcut 

mii de experimente. Am adunat 

informații, am renunțat la 

substanțe sintetice și am lucrat 

numai cu minerale, am vorbit 

cu bătrânii. Timp de doi ani am 

experimentat continuu. Dar am 

reușit să refacem culoarea”, 

spune mândru Su Yongjun. 

A treia decizie de business a 

fost respingerea comenzilor de 

duzină și orientarea către lucrări 

de artă, realizate integral 

manual și spre piețele de elită. 

Acum, ținta sunt hotelurile și 

construcțiile de mare amploare, 

după ce reacția inițială a pieței 

a fost pozitivă. 

Cu Su Yongjun lucrează 

acum și cei doi băieți ai 

săi, Su Qi (25 de ani) și Su 

Wangsheng (21 de ani). Astfel, 

patru generații de artizani creează, 

împreună, după o tehnică 

veche de sute de ani, dar adusă 

în modernitate, obiecte care 

mai de care mai interesante și 

mai frumoase: litere chinezești, 

suporturi de penițe, pecete, 

dragoni, lei, cărămizi florale, 

bonsai, statuete Buddha, diverse 

suveniruri. Din toți cei 

implicați în activitate, șase sunt 

membri ai familiei, patru sunt 

rude, iar pe lângă aceștia mai 

sunt nouă muncitori angajați. 

În plus, familia colaborează cu 

universități și școli, astfel că 12 

studenți urmează să își petreacă 

patru luni la fabrica Su, ca 

interni (ucenici). Iar în fiecare 

sâmbătă și duminică, familia 

Su primește elevi de la școlile 

primare și secundare. 

O astfel de deschidere din 

partea tinerelor generații înspre 

vechile meșteșuguri ne dă 

speranță că ele nu se vor pierde. 

Mai mult decât atât, este 

îmbucurător faptul că artizanii 

prezentului gândesc în termeni 

ecologici și găsesc soluțiile 

verzi necesare dezvoltării unor 

afaceri eco-friendly. Întorcându-ne 

privirea din îndepărtata 

Chină înapoi în ograda noastră, 

îl găsim pe ceramistul Dan Leș 

în orașul maramureșean Baia 

Sprie. Adept declarat al ceramicii 

dacice, acesta păstrează 

nealterată tehnica de producere 

a obiectelor: de la pregătirea 

atentă a lutului până la ardere. 

Obiectele create de el sunt 

menite folosirii zilnice: farfurii, 

ulcioare, căni, amfore de 

vin, lămpi, vase de ulei, apă, 

de pălincă. Produsele create de 

mâinile lui sunt foarte populare, 

căci poartă cu ele simbolul 

conservării și perpetuării unui 

obicei tradițional amenințat de 

tăvălugul globalizării. 

La rândul lor, olarii din 

Rădăuți și Marginea (județul 

Suceava) continuă vechiul 

meșteșug dacic. Specificul vaselor 

produse aici îl reprezintă 

desenele cu figuri geometrice 

sau florale în culori vii – maro, 

verde, galben, pe fond roșu sau 

alb. Ceramica de la Marginea, 

precum cea de Corund, este 

renumită pe plan internațional. 

Potrivit istoricilor, începuturile 

olăritului la Marginea datează 

în jurul anului 1500. Una dintre 

familiile care păstrează de mai 

multe generații meșteșugul este 

familia Colibaba: de aproape 

200 de ani, ei fac și vând produse 

ceramice. Și în familiile 

tradiționale de țigani s-a practicat 

(și încă se practică) transmiterea 

unui meșteșug din tată 

în fiu. Spre exemplu, țiganii 

reuniți în întreprinderea socială 

“Meșteshukar Butiq” din 

București sunt argintari, împletitori 

de răchită sau de nuiele de 

alun, fierari sau căldărari. 

Așadar, fie că privim înspre 

Estul îndepărtat, fie că 

scrutăm bine spațiul nostru 

mioritic, găsim exemple care 

ne demonstrează că anumite 

tradiții, anumite îndeletniciri 

pot rezista trecerii timpului. 

Fie că sunt păstrate nealterate, 

fie că sunt reinventate în epoca 

modernă, ele rămân alături 

de noi; ne însoțesc, generație 

de generație, pentru a ne reaminti, 

constant, de frumusețea 

inegalabilă a spiritului creator 

al umanității. 

Autor: Camelia Jula 

Foto: BON Cloud

20 FEBRUARIE 


Tradiţii 

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez 

Alicante/ Spania 

Denumirea de Făurar vine 

de la Faur, adică timpul când 

se ascuţeau uneltele pentru începutul 

sezonului agrar. Pentru 

că are 28 sau 29 de zile, 

Făurar este considerat fratele 

cel mic al lunilor anului. 

Sfântul Trifon (1 februarue) 

(Trif Nebunul): sfânt 

care apără viile şi livezile de 

omizi, lăcuste, viermi, gândaci. 

Pentru a proteja holdele 

de insecte, era sărbătorit prin 

diferite interdicţii la muncă. 

Oamenii se duc dimineaţa la 

biserică ca să ia aghiazmă făcută 

anume, cu care stropesc 

viile, livezile, grădinile. 

Numele de Trif Nebunul, 

după istorisirile populare, i se 

trage din faptul că a speriato 

pe Maica Domnului atunci 

când aceasta se ducea la biserică 

după 40 de zile de la 

Naşterea lui Iisus Hristos. 

La 40 zile după Crăciun, 

la 2 februarie, când biserica 

ortodoxă sărbătoreşte Întâmpinarea 

Domnului, spiritualitatea 

populară păstrează sărbătoarea 

numită Stretenie sau 

Ziua Ursului. Se consideră că 

în această zi anotimpul rece 

se confruntă cu cel cald, sărbătoarea 

fiind un reper pentru 

prevederea timpului calendaristic. 

Oamenii puneau schimbarea 

vremii pe seama comportamentului 

paradoxal al 

ursului, numit Al Mare sau 

Martin. Pentru a câştiga bunăvoinţa 

animalului sălbatic, 

ei aşezau pe potecile pe unde 

obişnuia să treacă acesta, bucăţi 

de carne sau vase cu miere 

de albine. 

Se consideră că puterea 

acestui animal era transferată 

asupra oamenilor, în special 

asupra copiilor, dacă aceştia 

se ungeau, în ziua de 2 februarie, 

cu grăsime de urs. 

Bolnavii de „sperietoare” 

erau trataţi în această zi prin 

afumare cu par smuls dintr-o 

blană de urs. 

Se credea că, dacă în 

această zi este soare, ursul 

iese din bârlog şi, văzându-şi 

umbra, se sperie şi se retrage, 

prevestind, astfel, prelungirea 

iernii cu încă 6 săptămâni. 

Dimpotrivă, dacă în ziua de 

Stretenie cerul este înnorat, 

ursul nu-şi poate vedea umbra 

şi rămâne afară, prevestind 

slăbirea frigului şi apropierea 

primăverii. 

Sfântul Vlasie (11 februarie): 

în această zi încep 

să se întoarcă păsările migratoare; 

Sfântul Vlasie este protectorul 

femeilor însărcinate; 

sărbătoarea este respectată de 

femeile gravide pentru a naşte 

copii sănătoşi. 

Dragobete - Sărbătoarea 

Îndrăgostiţilor (24 februarie): 

este fiul Dochiei, identificat 

cu Eros în mitologia 

greacă şi Cupidon în mitologia 

română. În unele zone 

Dragobetele poartă numele 

de Năvalnicul, flăcău care ia 

minţile fetelor şi tinerelor femei. 

El a fost transformat de 

Maica Domnului în floarea cu 

acelaşi nume. Acum păsările 

încep să îşi facă cuiburi. Băieţii 

şi fetele trebuie să se întâlnească 

de Dragobete ca să 

rămână îndrăgostiţi tot anul. 

Tradiţii şi obiceiuri 

româneşti în 

februarie 

Dragobete 

Sărbătoarea iubirii 

la români 

Dragobetele este o sărbătoare 

a fertilităţii, căci sub ocrotirea 

lui se formează perechile, atât la 

oameni, cât şi la păsări. Gospodarii 

începeau, la 24 februarie, 

lucrul pe câmp şi în bătătură, 

deoarece orice treabă iniţiată de 

Dragobete era cu spor. 

Credinţe populare 

Dragobetele se celebrează 

la 24 februarie, în unele locuri 

la 28 februarie sau 1, 3 ori 25 

martie, confuzia fiind cauzată 

de cele două calendare, iulian 

şi gregorian. Odinioară, prin 

satele româneşti se striga: 

Dragobetele sărută fetele! 

Se credea că cine participă la 

sărbătoare avea să fie ferit tot 

anul de boli. De aceea fetele 

şi flăcăii, îmbrăcaţi în straie 

de sărbătoare, se întâlneau 

în curtea bisericii, apoi, dacă 

vremea era frumoasă, plecau 

în pădure să culeagă ghiocei şi 

alte plante miraculoase, pentru 

a descânta de dragoste. 

Dacă vremea era urâtă, se 

strângeau în casa unuia dintre 

ei şi se ţineau de poveşti şi jo- 

curi. Tot de Dragobete fetele şi 

băieţii se logodeau simbolic, 

de cele mai multe ori acestea 

fiind urmate de logodne 

adevărate sau, prin alte zone, 

tinerii legau frăţii de sânge. 

Taina legământului fiind astfel 

asigurată de Dragobete, el nefiind 

doar zeul iubirii, ci şi al 

prieteniei şi al armoniei dintre 

oameni şi natură. 

De asemenea, în această 

zi, fetele mari strângeau de 

cu seară zăpadă din locuri neumblate, 

denumită şi Zăpada 

Zânelor, sau luau apă de ploaie 

de pe florile de fragi, despre 

care se spunea că era născută 

din susurul zânelor. Se credea 

că apa aceasta era magică şi 

era păstrată cu mare grijă tot 

anul, fiind folosită pentru unele 

descântece de dragoste, dar 

şi pentru a se spăla în anumite 

zile ca să devină mai frumoase 

şi mai drăgăstoase. 

Legende 

Legenda Dragobetelui dăinuie 

încă de pe vremea dacilor. 

El reprezenta divinitatea mitologică, 

similară cu Eros sau 

Cupidon, care oficia în cer, la 

început de primăvară, unirea 

tuturor animalelor şi păsărilor. 

Etimologia cuvântului datează 

tot de pe vremea dacilor: 

„trago“ însemna ţap, iar 

„pede“ picioare. Odată cu 

trecerea timpului, „trago“ a 

devenit „drago“, iar „pede“ a 

devenit „bete“. Se pare că pentru 

daci „trago“ era simbolul 

fertilităţii şi al dragostei. Mai 

există şi ipoteza că Dragobete 

se traduce prin „chipul frumos 

din casa lui Dumnezeu“, tot 

de la cuvintele dacice „drag“, 

ce semnifica „chip frumos 

sau chip luminos“, şi „betel“, 

„Casa lui Dumnezeu“. 

De asemenea, Dragobetele 

mai este considerat a fi fiul 

babei Dochia, un fecior năvalnic 

de o frumuseţe rară, încât 

sucea minţile fecioarelor şi ale 

tinerelor femei. De-a lungul 

timpului, el a fost transformat 

în protectorul iubirii celor 

care se „întâlnesc“ în ziua de 

D ragobete şi a căror iubire va 

fi veşnică. 

O veche legendă românească 

povesteşte că Dragobete a 

fost transformat într-o buruiană, 

numită Năvalnic, chiar de 

Maica Domnului, după ce nesăbuitul 

tânăr a îndrăznit să-i 

„încurce“ şi ei cărările. 

Chiar dacă tradiţionala 

sărbătoare a iubirii abia dacă 

mai pâlpâie, pentru că i-a luat 

locul Valentine’s Day, se spune, 

din bătrâni, că în ziua de 

D ragobete, a tainicei logodne 

de odinioară, oamenii trebuie 

să fie veseli şi să se distreze. 

Documentare: 

www.historia.ro 

www.e-scoala.ro 

www.calendarintercultural.ro 

Niculiţă–Voronca: „Datinile şi 

credinţele poporului român“ 

FOTO: Doru Stancu 

***

Reţetele Annei FEBRUARIE 


Reţete pe bază de miere 

Aceste elixire gustoase te 

protejează de virusurile gripale 

şi de răcelile sezoniere. 

Pentru ambele reţete ai nevoie 

de un borcan mic, care să 

poată fi închis etanş. 

1. Ingrediente 

• miere crudă 

• 2-3 căpăţâni de usturoi 

Mod de preparare: 

Se desfac cu grijă căţeii 

de usturoi. Trebuie înlăturate 

toate foiţele care îi leagă 

de bulbul căpăţânii. Umple 

borcanul cu căţeii de usturoi 

şi acoperă cu mierea crudă. 

Pune capacul bine închis, 

scrie data şi pune-l în cămară. 

Cu timpul mierea şi usturoiul 

se vor înnegri şi amestecul va 

fi mai concentrat. Unele persoane 

păstrează amestecul de 

usturoi cu miere în frigider, 

dar mierea poate fi păstrată 

fără probleme şi la temperatura 

camerei. Se ia zilnic câte 

o linguriţă de miere, sau se 

pune peste pâine integrală. 

2. Ingrediente 

• miere crudă 

• 2 linguriţe cu vârf de ghimbir 

ras 

• 1 linguriţă de scorţişoară 

• opţional, 1 lingură de pudră 

de cacao 


Se amestecă ingredientele 

în borcan împreună cu mierea 

şi se poate servi imediat. Se 

păstrează în cămară şi se poate 

lua câte o linguriţă în fiecare 

zi, preventiv. Va fi foarte 

îndrăgit de copii datorită gustului 

deosebit. Trebuie ţinut 

cont de faptul că nu este indicată 

mierea copiilor sub 1 an. 

Salată de varză 

roşie cu praz şi 

avocado 

Chifteluţe de 

Ştiaţi că dovleceii se află 

printre alimentele care luptă 

împotriva procesului de îmbătrânire. 

Sunt foarte bogaţi 

în apă, cam 95% din masa lor, 

dar pulpa şi, mai ales, coaja 

conţin mari cantităţi de vitamina 

B9, vitamina A, magneziu, 

fosfor şi potasiu şi fibre 

alimentare.Dovleceii au cele 

mai bune efecte terapeutice 

atunci când sunt consumaţi în 

stare crudă. Aşadar, vă propun 

să ne bucurăm de beneficiile 

lor într-un preparat gustos şi 

hrănitor. 

Ingrediente: 

• 5 dovlecei 

• 5 linguri seminţe de in măcinate 

dovlecei 

• 1 legătură de mărar 

• 3-4 căţei de usturoi 

• 1 linguriţă de turmeric 

• sare neiodata 

• piper 


Spălaţi dovleceii şi daţi-i 

pe răzătoare. Aşezaţi-i într-un 

vas şi presăraţi deasupra lor o 

linguriţă de sare, amestecaţi şi 

lăsaţi-i aşa în jur de 10 minute 

până când ei vor elimina mare 

parte din apă. Stoarceţi dovleceii 

de apă bine, puneţi-i întrun 

alt recipient în care veţi 

adăuga restul ingredientelor 

(inul, turmericul, usturoiul 

strivit, mărarul tăiat mărunt, 

sare şi piper după gust) şi 

omogenizaţi. 

Formaţi biluţe din această 

compoziţie, aplatizaţi-le 

cu podul palmei şi aşezaţi-le 

într-o tavă a deshidratorului 

pe hârtie de paraflex sau foaie 

de copt. Vor ieşi două tavi. 

Puneţi chifteluţele la deshidratat 

8 ore la 42 grade 

Celsius. În urma deshidratării 

ele trebuie să fie uscate la exterior 

şi moi în interior. Dacă 

nu aveţi deshidrator le puteţi 

pune la cuptor pe o tavă acoperită 

cu hârtie de copt. Setaţi 

cuptorul la temeperatura cea 

mai mică şi coaceţi-le (eventual 

cu uşa întredeschisă) 

până când obţinem textura 

dorită, coapte la exterior şi 

moi în interior. 

Varza roşie face parte din 

aceeaşi specie ca şi binecunoscuta 

varză albă, dar are 

un “ceva” în plus. Nu este 

vorba doar de culoarea sa, ci 

şi de uimitorul său potenţial 

vindecător. Varza roşie conţine 

de câteva ori mai multe 

vitamine decât surata sa verde-alburie, 

iar pigmenţii care 

îi dau culoarea roşie-violacee 

sunt un adevărat inamic al infecţiilor, 

dar şi al afecţiunilor 

tumorale sau al bolilor degenerative. 

Ingrediente: 

• 500 g varză roşie tăiată mărunt 

• 100 g praz tăiat mărunt 

• 1 mână de pătrunjel tăiat 

mărunt 

• 50 g mix de seminţe (floarea 

sorelui, dovleac şi susan 

hidratate) 

• 2 linguri suc de lămâie 

• Sare 

• Piper 

Maioneza de avocado: 

• 2 bucăţi avocado bine copt 

• 1-2 linguri suc de lămâie 

• 2-3 linguri ulei de măsline 

• Sare neiodată 

Mod de perparare: 

Amestecaţi într-un bol toate 

ingredientele pentru salată. 

Introduceţi cele pentru maioneza 

de avocado în robotul 

de bucătărie prevăzut cu 

lama în “S” şi procesaţi până 

când acesta capătă o consitenţă 

fină. Turnaţi maioneza de 

avocado peste salată, amestecaţi 

bine şi gata! O puteţi 

savura alături de crackersi sau 

pâinici raw.

22 FEBRUARIE 


Terapia verde 

Corina Simionescu Hudgens 

Medic terapeut – Norwich/ Anglia 

Kiwi este un fruct savuros, 

aromat, dar şi cu cel mai mare 

aport de vitamina C. Aşadar, 

consumul de kiwi întăreşte 

vasele de sânge, reduce riscul 

de atac de cord şi reglează 

tensiunea arterială. De altfel, 

vitamina C întăreşte sistemul 

imunitar şi creşte rezistenţa 

organismului în faţa răcelilor 

şi a gripei. Aflaţi şi alte motive 

pentru care ar trebui să 

introduceţi în dieta dumneavoastră 

kiwi. 

Reduce presiunea arterială 

şi reglează ritmul cardiac 

Bogat în vitamina C, polifenoli, 

vitamina E, magneziu, 

potasiu şi cupru, kiwi protejează 

vasele de sânge împotriva 

formării de cheaguri. 

De asemenea, kiwi reduce 

nivelul colesterolului „rău” 

şi implicit riscul de boli cardiovasculare. 

În plus, kiwi îi 

ajută pe bolnavii de diabet să 

ţină glicemia sub control. 

Util în curele de slăbire 

Bogat în fibre solubile 

(pectină), kiwi detoxifică organismul, 

previne constipaţia, 

reglează digestia şi preîntâmpină 

apariţia cancerului de 

colon. De asemenea, acizii 

din compoziţia acestor fructe 

îmbunătăţesc funcţiile vezicii 

biliare. Mai mult, un kiwi 

consumat zilnic are grijă de 

silueta dumneavoastră, pentru 

că vă ajută să slăbiţi în mod 

sănătos. 

Protecţie împotriva astmului 

Datorită vitaminei C şi a 

altor antioxidanţi pe care îi 

conţine, kiwi întăreşte imunitatea 

şi creşte rezistenţa organismului 

în faţa răcelilor şi a 

gripei. De asemenea, datorită 

antioxidanţilor conţinuţi, kiwi 

oferă protecţie împotriva astmului. 

Corectează vederea 

Kiwi are în componenţă 

luteină şi zeaxantină, care 

protejează ochii. De aceea, 

acest fruct este perfect pentru 

menţinerea acuităţii vizuale 

şi protejarea ochilor împotriva 

maculării degenerative. 

Z eaxantina oferă exact aceleaşi 

beneficii, ambele luptând 

împotriva pierderii vederii 

şi încetinirii progresului 

maculării degenerative. 

Kiwi 

fruct cu cel mai mare 

aport de vitamina C 

Remediu antistres 

Magneziul din compoziţia 

fructelor de kiwi are efecte 

benefice asupra psihicului, 

ameliorează spasmele musculare, 

reduce tensiunea şi oferă 

o stare de relaxare întregului 

organism. Consumaţi zilnic 

câte un kiwi, pentru a oferi 

energie corpului dumneavoastră, 

dar şi pentru a vă feri 

de stres şi stări de anxietate. 

Indicat în sarcină 

Acidul folic conţinut de 

fructul de kiwi este benefic 

pentru femeile care se pregătesc 

pentru o sarcină sau sunt 

însărcinate. Această vitamină 

este excelentă pentru producţia 

şi susţinerea de noi celule, în 

plus, ajută copilul să se dezvolte. 

Dar şi vitamina C conţinută 

de kiwi ajută femeile însărcinate. 

Aceasta este esenţială pentru 

creşterea oaselor şi menţinerea 

sănătăţii celulelor. Mai mult, 

kiwi are efecte afrodiziace, de 

aceea e indicat pentru stimularea 

funcţiei sexuale masculine, 

fiind asociat cu fertilitatea. 

Mască pentru ten 

Vreţi ca tenul dumneavoastră 

să devină mai luminos, 

proaspăt şi catifelat? Masca 

din kiwi este excelentă pentru 

a şterge ridurile de pe chip. 

Aveţi nevoie de un kiwi, o lingură 

cu brânză proaspătă de 

vacă, o linguriţă cu iaurt simplu 

şi o linguriţă cu migdale 

măcinate fin. Se amestecă toate 

ingredientele şi se masează 

uşor pielea cu această mască, 

după care se lasă pe faţă aproximativ 

20-30 de minute. Apoi 

clătiţi cu apă caldă. Această 

mască se poate face de două 

ori pe săptămână. 

Varza roşie 

Beneficii 

Originară din Europa, cultivată 

de peste 4.000 de ani, 

varza a avut mereu o asemenea 

importanţă, încât e bine să reamintim 

pe larg proprietăţile 

sale uimitoare şi rezultatele dobândite 

de predecesorii noştri. 

Mai mult, utilizarea medicală a 

verzei roşii, empirică vreme de 

milenii, se întemeiază în prezent 

pe consideraţii ştiinţifice 

precise. 

Asigură cicatrizări de bună 

calitate 

Pentru a observa punctual 

proprietăţile miraculoase ale 

verzei roşii, este de ajuns să 

amintim un exemplu descris de 

înaintaşii noştri. În jurul anului 

1800, un căruţaş din Mancenans 

a căzut din vehiculul său, 

şi una dintre roţi i-a trecut peste 

gamba piciorului. Leziunile 

erau atât de grave, încât doi 

medici au decis că era necesară 

o amputaţie. 

Atunci, preotul Loviat de 

la Saint Claude a sfătuit-o pe 

mama rănitului să-i acopere 

piciorul traumatizat cu frunze 

de varză roşie. Calmat de acest 

simplu pansament, căruţaşul a 

dormit până a doua zi dimineaţă. 

La trezire, spre marea uimire 

a medicilor, acesta putea să-şi 

mişte piciorul. 

Sub frunzele de varză roşie 

impregnate cu o abundentă 

scurgere de ser sanghinolent, 

piciorul dezumflat avea o culoare 

normală. După opt zile, 

complet restabilit, bolnavul şi-a 

reluat ocupaţia... Specialiştii 

au observat de-a lungul vremii 

că varza asigură cicatrizări de 

bună calitate, prevenind astfel 

sechelele. 

Saramura este indicată la arsuri 

Vindecările obţinute prin 

varză pot fi înşirate la infinit. 

Ele privesc afecţiuni diverse: 

plăgi simple sau complicate, 

dureri reumatismale, nevralgii 

uşoare, cefalee, ulcere la gambă, 

antrax, flegmoane şi altele. 

Varza roşie este recomandată în 

tuberculoză şi în pleurezii. Se 

administrează frunze proaspete 

în salate, în cazurile de astm. 

Saramura verzelor murate este 

indicată la arsuri. Sămânţa constituie 

un remediu contra viermilor. 

Un remediu interesant poate 

fi constatat şi în cazul crizelor 

hemoroidale, excesiv de dureroase, 

însoţite de enterită. Au 

existat cazuri în care, timp de o 

lună, bolnavii nu puteau sta nici 

în picioare, nici culcaţi. Apoi, 

au fost supuşi unor tratamente 

ce constau în aplicarea verzei 

roşii pe şale şi pe fese. Încă de 

la prima frunză îşi făcea apariţia 

o abundentă secreţie dezgustătoare, 

dar vindecarea se 

producea în nu mai puţin de 48 

de ore. 

În cazul ulcerelor de gambă, 

al eczemelor şi al plăgilor 

infecţioase, folosirea frunzelor 

de varză provoacă recrudescenţa 

momentană a supuraţiei. 

Fenomenul atestă acţiunea dezintoxicantă 

şi regeneratoare a 

terapeuticii. 

Pentru chinezi este „remediul 

armoniei”, iar pentru ruşi, 

„elixirul longevităţii”. Are numeroase 

virtuţi terapeutice, o 

adevărată farmacie verde, şi 

este un puternic aliat al medicinei 

în tratamentul a peste 100 

de afecţiuni. Vechii egipteni 

o foloseau pentru întreţinerea 

frumuseţii, calitate recunoscută 

şi în prezent, fiind ingredientul 

natural cel mai utilizat de industria 

cosmetică. 

Sucul, recomandat în geriatrie 

Pentru a obţine sucul din 

aloe vera se iau frunze, nu mai 

tinere de doi ani, se spală cu 

apă fierbinte, se taie în bucăţi, 

după care se storc. Sucul stimulează 

procesele de regenerare a 

sistemului nervos, fiind recomandat 

în geriatrie, în cazurile 

de recuperare postoperatorie 

sau ale celor cauzate de un accident 

vascular-cerebral. 

Ajută la scăderea nivelului 

de colesterol din sânge, normalizează 

tensiunea arterială, 

stimulează activitatea glandelor 

endocrine şi a funcţiei renale. 

Prin calităţile sale antiseptice, 

dezinfectante şi antiinflamatoare 

asigură organismului o stare 

fiziologică sănătoasă. Pentru 

fortificare se poate pregăti un 

amestec din 100 ml suc de aloe, 

500 g miez de nucă, 300 g miere 

şi sucul de la patru lămâi. Se ia 

de trei ori pe zi câte o linguriţă 

cu 30 de minute înainte de masă. 

Are proprietăţi vasodilatatoare 

Aloe vera are proprietatea 

de a dilata vasele capilare, mă- 

Aloe vera 

Remediul armoniei 

rind cantitatea de sânge în zona 

cu probleme. Aplicată local, 

sub formă de comprese cu suc, 

are efect antiinflamator, reduce 

umflăturile pielii şi ale muşchilor 

şi grăbeşte procesul de vindecare 

şi de formare a celulelor. 

Planta are un efect benefic 

asupra sistemului gastrointestinal, 

îmbunătăţeşte funcţia ficatului 

şi activitatea rinichilor. 

Datorită enzimelor pe care le 

conţine ajută digestia, reduce 

fermentaţiile şi evită putrefacţiile 

intestinale. Are o acţiune 

tonifiantă pentru intestin, regularizând 

tranzitul, curăţă de 

bacterii nocive şi favorizează 

reproducerea florei bacteriene 

benefice, reduce inflamaţiile şi 

ajută la absorbirea substanţelor 

nutritive. 

În cazul lipsei poftei de 

mâncare sau al unor stări de 

oboseală se recomandă un preparat 

obţinut din amestecul a 

100 ml tinctură de aloe şi 30 

ml tinctură de propolis (în concentraţie 

de 30%). Din tonicul 

obţinut se ia câte o linguriţă, 

diluată cu puţină apă, de trei ori 

pe zi. 

Conţine 20 dintre cei 22 de 

aminoacizi din corpul uman 

Calităţile terapeutice ale 

plantei se datorează gelului 

din interiorul frunzelor. Cea 

mai mare parte din acesta este 

apă (circa 90%), în care sunt 

încorporate vitamina A (benefică 

pentru vedere), complexul 

B (indispensabil bunei funcţionări 

a celulelor nervoase, 

fiind singura plantă în care se 

găseşte vitamina B12), vitamina 

C (protejează organismul 

împotriva infecţiilor şi a efectelor 

stresului) şi vitamina E 

(previne ateroscleroza şi bolile 

cardiovasculare). 

De asemenea, conţine mai 

mult de 20 de minerale (calciu, 

potasiu, fosfor, fier, sodiu, 

magneziu, zinc, seleniu etc.), 

precum şi 20 dintre cei 22 de 

aminoacizi din corpul uman, 

inclusiv şapte dintre cei opt 

care sunt esenţiali şi nu pot fi 

sintetizaţi de organism.

Mica publicitate FEBRUARIE 


Important pentru cititori! 

• Vă rugăm să verificaţi textul 

anunţului şi numărul de telefon 

înainte de a fi trimis spre publicare 

redacţiei noastre! 

• Publicaţia Occidentul Românesc 

nu îşi asumă răspunderea pentru 

numerele de telefon greşite 

sau conţinutul anunţurilor de la 

mica publicitate! 

MUNCĂ - OFERTE 

Căutăm internă cu experiență 

în îngrijirea persoanelor în vârstă, 

pentru a avea grijă de două persoane 

în Badia del Vallés ( Barcelona). 

Telefon: 690 766 418. 

Avem nevoie de o tânără 

până în 30 de ani, robustă, care 

să aibă grijă de casă (calcat rufe, 

curățenie, bucătărie spaniolă), și 

să verifice o persoană cu o mică 

invaliditate motorie, în Valencia. 

Telefon: 666 264 735. 

MUNCĂ - CERERI 

Persoană serioasă, 45 de ani, 

specialist în vânzări, experiență 

în condus autovehicule cu carnet 

B, aptitudini manageriale, idei 

novatoare caut de muncă oriunde 

în Spania sau în Europa. Cristi, 

telefon 606 750 991. 

Doamnă, din comunitatea 

Madrid, caut de muncă ca și ajutor 

de bucătar, pentru un restaurant 

cu bucătărie românească. Am 

multă experienţă în domeniu. Telefon: 

642 124 140. 

Caut de muncă ca şofer categoria 

B: distribuitor, taxi, transport 

persoane etc. Oriunde în 

Europa. Multă experienţă. Mobil: 

Laborator de cofetărie din comunitatea Madrid caută cofetar 

specialist, cu experiență în tehnica modernă de decorare a torturilor 

personalizate pentru ocazii speciale (torturi aniversări, 

torturi pentru copii, torturi basme & animații, torturi nunți și 

botezuri). Cei interesați pot suna la telefon: 642 963 280. 

606 750 991. 

Doamnă seriosă 46 de ani cu 

expierență în serviciul domestic, 

caut loc de muncă ca şi externă 

în comunitatea Madrid. Disponibilitate 

imediată. Telefon: 642 

087 102. 

Caut de muncă ca și i nternă 

în Comunitatea Madrid. Am 

experiență și bune recomandări. 

Telefon: 632 547 527. 

Doamnă 43 de ani, curată, 

gospodină, caut de muncă în 

Comunitatea Madrid, ca externă, 

în curățenie, îngrijit copii sau 

persoane în vârstă, sau în domeniul 

confecțiilor. Am experiență 

și referințe foarte bune. Telefon: 

625 736 494. 

Doamnă serioasă, cu experiență 

în domeniul curățeniei, caut 

de muncă ca și externă, cu ora, în 

Coslada sau zone apropiate. Telefon: 

642 859 842. 

Tânăr, 24 de ani, caut de muncă 

în comunitatea Madrid, ca 

șofer sau peón în construcții. Sunt 

serios și disponibil. Telefon: 642 

364 613. 

Domn, 48 de ani, serios, corect 

și responsabil, foarte bun șofer, 

fără obligații și cu disponibilitate 

maximă, caut de muncă în toată 

Spania în domeniile în care am 

experiență: zidărie, electricitate, 

mecanică auto, grădinărit sau îngrijit 

persoane în vârstă. Telefon: 

602 568 457. 

Tânăr, 35 de ani, posesor permis 

conducere categoria B de 

16 ani, caut de muncă în orice 

domeniu, în zona Alicante și împrejurimi. 

Mă puteți contacta la 

numărul de telefon: 642 482 379. 

ÎNCHIRIERI 

Caut să închiriez cameră cu 

baie individuală, (cameră de matrimoniu) 

și cel mult încă două 

persoane în apartament/casă, în 

zona Madrid. Ofer 300 euro/lună, 

cu toate utilitățile incluse și internet. 

Contact: florentinapopa97@ 

yahoo.com 

Închiriez cameră pentru o persoană, 

în Madrid, zona Moncloa. 

Preț avantajos. Telefon: 637 993 

720 sau 642 340 275. 

VÂNZĂRI 

Vând casă la țară, în județul 

Buzău. Renovată, stil vechi, rustic, 

baie, fântână în curte, hidrofor, 

fosă septică, 2.500 mp curte, drum 

de 6 km neasfaltat. Zonă de deal/ 

munte superbă, liniștită, la 50 km 

de oraș. Preț 21.000 € negociabil. 

Mai multe informații, la telefon: 

678 804 997. 

Vând în Botoșani, strada 

Popauți nr.104, casă construită 

în 2013, compusă din 6 camere, 

două bucătarii, două băi, garaj, 

beci, p+m, 270mp, grădină cu 

pomi în suprafață de 1.305 mp. 

Casa este la roșu, parterul este locuibil, 

baia și bucătăria mobilate. 

Relații la telefon: 0034/666 299 

144 sau 0040 771 905 144. 

Vând apartament la cheie, în 

Ploiești, cu 3 camere, centrală 

proprie, utilat cu mobilă nouă. 

Preț informativ: 50.000€. Detalii 

suplimentare la telefon: 0034/642 

925 210 (Spania); 0040/772 929 

916 (România). 

Vând teren intravilan pentru 

construcții în zona de vile, sat 

Frățești, județul Giurgiu, la 50 km 

de București și 10 km de Giurgiu, 

cu suprafața totală de 1.012 mp. 

Preț negociabil: 13.500 €. Terenul 

se poate vinde și parcela, fiecare 

parcelă având 506 metri pătrați, 

preț 7.000 € ușor negociabil. Mai 

multe relații la telefon: 663 385 

792. Pentru cei interesați, pot trimit 

poze cu terenul, pe WhatsApp. 

Casă de vânzare în Bistriţa, 

regim de înălţime P+M cu anexă, 

finalizată recent. Preţ: 50.000 €. 

Suprafaţă utilă 168 mp. La parter: 

sufragerie, bucătărie, baie, hol. 

La mansardă: trei camere, baie, 

dressing. Exterior finisat, interior 

semifinisat. Utilităţi: apă, canal, 

curent. Mai multe informații la 

telefon: 0040/744 662 564, sau e- 

mail: amotalisc@yahoo.ro 

Vând 600 mp teren construcții 

case utilat cu apă, gaz, curent la 

130 m, în Stupini, județul Brașov, 

Str. Nicovalei. Se vinde și în doua 

rate pe perioada unui an, prin 

contract notarial. Exclus agenții 

si intermediari. Preț: 15.000€. 

Relații la email: panalucian77@ 

gmail.com sau la telefon 0034/ 

642 686 552. 

SERVICII 

Servicii funerare internaționale. 

Organizăm repatrierea 

decedaților din străinătate. 

Asigurăm transport funerar 

până la domiciliu, din toată 

Europa, sicriu omologat UE. 

Pass mortuar. Standarde europene 

la prețuri mici, program 

NON STOP. Telefon: 0040 / 747 

932 082, www. funeralex.ro 

MATRIMONIALE 

Domn 46 de ani, divorțat, 

doresc să cunosc o doamnă de 

vârstă apropiată pentru o relație 

de prietenie, respectiv căsătorie. 

Mă puteți suna la telefon: 643 

442 460. 

Bărbat, 40 de ani, din 

Barcelona, caut o doamnă de 

vârstă apropiată, pentru o relație 

serioasă. Ofer și aștept seriozitate! 

Telefon: 676 272 617. 

Doamnă, 59 de ani, divorțată, 

160/58, fără obligații, din 

Comunitatea Madrid, doresc să 

cunosc un domn de vârstă apropiată, 

pentru prietenie/căsătorie. 

Telefon: 603 842 980. 

Domn, 48 de ani, doresc să cunosc 

o doamnă până în 45 de ani, 

din comunitatea Madrid pentru o 

relație serioasă/căsătorie. Aventurierele 

să se abțină! Telefon: 642 

502 842. 

Anunţurile de mică publicitate sunt 

GRATUITE! 

E-mail: redactia@ 

occidentul-romanesc.com 

Telefon/WhatsApp: 

605 151 739 

(de luni până vineri: 09:00 –18:00)

Occidentul romanesc nr 84 februarie 2018

Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!

Delete template?

Save as template ?