Views
5 months ago

Dylan Warren - Davis - Ce ti-e scris in palma ti-e pus

chyromancy

61 telescop. Această

61 telescop. Această descoperire a avut un impact extraordinar asupra bagajului de cunoştinte simbolice legate de sistemu! tradiţional al celor şapte planete (Soarele figurând ca una dintre planete). , Claritatea acestui sistem de corespondente., în care planetele de „deasupra" erau văzute ca având mare influenţă asupra elementelor de „dedesubt", a fost aparent serios tulburată de descoperirea noii planete. Până la acea dată, Saturn a fast cea mai îndepărtată planetă · vizibilă, definiq(jstfel hotarele cunoaşterii simbolice. Descoperirea lui Uranus a subminat categoric şi în totalitate ideile formulate de-a lungul secolelor, începând cu antichitatea. Uranus este legat simbolic de scânteile de intuiţie care ţâşnesc din noile descoperiri, inventii şi inovaţii ce au consecinţe cu mare răsunet pe plan economic, social şi politic. Ideile abrupte, iconoclastice ale lui Uranus provoacă schimbări radicale. Uranus simbolizează căutarea înverşunată a adevărului şi descope1irea principiilor care se ascund în spatele conventiilor oarbe. Acest mod de analiză s-a aflat la baza dezvoltă1ii gândirii ştiintifice moderne, care, la vremea descoperirii planetei Uranus, a început să scruteze din ce în ce mai atent natura materiei. Schimbările ştiinţifice survenite pe timpul descoperirii planetei Uranus ilustrează natura simbolică şi energia acesteia. Nivelul gândirii ştiinţifice, cu o sută de ani înainte de descoperirea aceasta, este ilustrat de lucrarea lui Robert Boyle „Chimistul sceptic" (1661). În această lucrare, Boyle (1627"1691), considerat unul dintre fondatorii chimiei moderne, aduce o critică aspră ideii celor patru elemente - Pământ; Apă, Aer şi Foc -, precum şi celor trei principii filozofice - Sare, Sulf şi Mercur. El îşi motivează dubiile prin imposibilitatea de a echivala descoperirile de laborator cu filozofia elementelor. Pe parcursul întregii lucrări el se limitează la a interpret.a ad litteram elementele, nu şi din puz;ict de vedere simbolic. Aceasta reiese din pasajul în care spune că se îndoieşte că: „din amestecul celor patru elemente peripatetice (Aristoteliene) nu poate rezulta altceva decât o varietate de corpuri compuse, lipsită de valoare."14 Boyle recomandă în special folosirea Focului la analiza

62 diferitelor substante„ Apoi dă ca exemplu mai multe schimbări produse prin încălzirea diferitelor substante, care nu pot fi explicate cu aj utorul substantelor ce contin cele patru elemente ori prin intermediul principiil or filozofice. Boyle compară numărul de substanţe formate cu ajutorul Focului cu numărul elementelor şi principiilor, încercând astfel să le nege valabilitatea. În încheierea lucrării ajunge la concluzia că experimentul său: „dovedeşte că aceste substanţe distincte pe care chimiştii nu le pot obtine din corpuri compuse, prin simpla distilare, nu sunt pure şi nici destul de simple ca să merite denumirea de elemente ori principii. "15 Respingând valabilitatea elementelor, Boyle neagă dogmatic ideile filozofice şi metafizice care se bazează pe ele. Dat fiind că Boyle era un om focute credincios şi interesat de astrologie16, această crjtică adusă elementelor şi ideilor filozofice a·constituit o schimbare radicală de atitudine. Poate că nu este lipsit de importanţă faptul că lucrarea lui Boyle a fost sc1isă imediat după Restauraţie, în anul I 661, şi deci reflectă aceleaşi presiuni politice ale.cenzurii care au condus la declinul astrologiei şi al chiromanei . În locul celor patru elemente, Boyle a definit un element chimic ca fiind o substantă imposibil de descompus în constituenţi mai simpli. · „Deci, ca unul din chimiştii care vorbesc conform principiilor lor, eu înţeleg prin elemente nişte corpwi primitive şi simple, sau fără absolut nici o impuritaţe; care, nefiind făcute din nici un alt corp, constituie ingredientele din care se compun toate corpurile perfect amestecate şi în care se pot descompune" .17 Din punct de vedre simbolic, această definiţie reprezintă o . părere extrem de saturniană şi materialistă asupra a ceea ce poate ·fi exprimat şi înţeles prin „elemente". Din păcate, deşi a ajuns la această definitie, Boyle nu a fost capabil să întocmească un tabel al elementelor chimice atât timp cât a trăit. · Era o epocă în care chimiştii cheltuiau multă energie cu experimentarea arderii diferitelor metale şi cu cercetarea naturii gazelor. În ciuda efoiturilor depuse în laboratoare, gândirea ştiinţifică I I