Views
1 week ago

GLASUL TEIULUI_Layout 1

DARIE LAVINIA - ISIDORA

DARIE LAVINIA - ISIDORA - 15 ani; - elevă în clasa a VIII-a la Școala Lipovăț, - pasionată de pictură și poezie; - membră a CERCULUI ,,TINERII CREATORI’’ la toate secțiunile PARCĂ IERI Viaţa e ca un castel de nisip, iar atunci când te aştepţi mai puţin vântul bate iar el se strică; e ca un fir de aţă bine întins care în orice clipă se poate rupe; e ca o stea de pe cer care străluceşte acum iar mâine poate cădea. Viaţa este focul ce arde totul dar care poate fi stins. Azi esti… Poate mâine nu… Nu totul este aşa cum vrem noi, practic nimic. Dumnezeu îţi dă viaţă şi tot el ţi-o ia … Timpul trece şi- ţi dai seama că nu ai realizat nimic. Parcă ieri erai copil… Parcă ieri sufletul era plin de speranţe, parcă ieri viaţa era… Viaţă… Parcă ieri… MAMA Îşi pleacă genunchii iar spre Sfânta Icoană, cu lacrimi în ochi ca- n fiecare seară se roagă cu sufletul supus, pentru noi, copiii ei… Zi de zi munceşte şi nu se plânge, nu oboseşte. E umărul ce ne ridică atunci când cădem, e cea dintâi icoană ce o avem. ADAM ANA - MARIA - 15 ani, - este elevă în clasa a VIII-a la Școala Lipovăț; - pasionată de literatură, pictură, muzică și artă dramatică; - membră a CERCULUI ,,TINERII CREATORI’’ la toate secțiunile VIAŢA PRIN OCHII MEI O nouă zi… poate mai bună ca cea din urmă. O săptămână care a trecut Şi care a făcut ca luna să se apropie… Mă cufund într-un întuneric Şi se zăreşte o lumină. Totuşi… este atât de departe! În negura uitării Se naşte speranţa! Şi totuşi a atât de mică şi de fragilă, Încât vântul gândurilor o iau. Totuşi e atât de departe!... Doar Dumnezeu e cu mine, Doar el ştie ce trăiesc Parcă sunt înconjurată de gratii, Atât de lungi şi de înalte, Încât doar speranţa mă poate salva. S-au dus toate iluziile şi bucuriile. Vâltoarea vieţii m-a cuprins, Sunt pe un drum de nedescris. Oare mă voi regăsi? De ce eu? Lumea - i plină de ură, Iar eu sunt victimă, Împreună cu natura… Mă simt pustiită, singură, fără ajutor Şi totuşi n-am motiv… Dar cineva mă iubeşte. Dumnezeu!... M-a creat cu un scop, Poate… pentru a trăi! Milioane de întrebări Fără răspuns. Sute de lucruri Fără înţeles. Zeci de fiinţe fără viitor. Şi totuşi, un Pământ Pe care toţi trăim , ….diferiţi, Dar egali în faţa Lui; Şi totuşi o speranţă care se naşte , Mă apropii de lumină, intru… Şi totul prinde sens; Sunt doar eu în lumea mea… Mă regăsesc în ce nu se găseşte , Şi iubesc ce nu există; Aprob nimicul Şi dezaprob totul… Sunt o pasăre fără aripi, Un înger rătăcit, O floare fără petale… Cât aş vrea să zbor niciunde, Ca străzile pe care merg Să se ascundă , să mă pierd Şi să mă regăsesc în vise Şi speranţe. Speranţa să fie marea În care să mă înec, Visele să fie focul Cu care să mă ard. Răspunsurile să-mi fie soarele Care îmi luminează calea, Iar lumina să-mi fie cartea Pe care încep să o învăţ Şi să o înţeleg. 14

LAZĂR ALEXANDRU - VLĂDUȚ - 16 ani; - este elev în clasa a IX - la Colegiul Economic ,, Anghel Rugină ‘’ Vaslui, profilul economic;; - pasiuni literatura, teatru și film; - membru al CERCULUI ,,TINERII CREATORI’’ la secțiunile de creație literară și artă dramatică POVESTE Seara se lasă peste sat. Stelele apar pe bolta senină, Luceafărul strălucește curat Precum un împărat. Luna se plimbă printre stele Dând parcă ordine Și strălucește ca și ele, Fiind o împărăteasă cu mare putere. Împărăție , raze aurii, Peste satul care doarme Și luminează pământul din juru - i Aproape ca un soare. Lumina ei bate în geam Și deodată mă trezește, Privesc afară și mi – e greu Să cred că nu-i poveste… Rămân afară și privesc Frumosul peisaj ! Mi se pare ceva ireal Și cred că-s într-un basm… Mă simt puternic ca un zmeu Și cu curajul în mine Mă lupt cu răul și - l înving! Eu reprezentând ,,BINE’’. Și noaptea e martorul meu Și asistă la acestea, Mie însă îmi vine greu Ca să termin povestea… RĂMAS BUN COPILĂRIE Am realizat că numai sunt copil, Sunt deja un adolescent. Deja am trecut de primul examen al vieții, Am reușit să depășesc primul hop Care stătea în calea fericirii mele, Însă sunt coștient că asta a fost cel mai ușor Și totuși cel mai greu, deoarece a fost primul. De acum vor urma cele mai grele Și totuși cele mai ușoare, Deoarece am experiența primului. Nu mai pot face aceleași lucruri ca -n trecut. Nu mă mai pot juca cu mașinuțe și cu fel de fel de jucării, Nu mai pot avea aceeași libertate Acum trebuie să privesc totul altfel, Trebuie să iau lucrurile în serios, Deoarece de ele depinde viața mea. Îmi place acest rol, îmi place să fiu adolescent. Deja m - am învățat să fac lucruri cu atenție, Să nu iau totul în derâdere. M- am obișnuit cu mentalitatea adolescentului Și mi-ar veni foarte greu Să revin la ceea ce am fost odată, Să redevin copil. Însă uneori mi - e dor de copilărie, Mai ales în momentele grele ale vieții, Deoarece, fiind copil, nu le - aș fi înfruntat Și totuși e mai bine așa, Deoarece suferința face parte din farmecul vieții Și totuși uneori simt că a mea copilărie A trecut prea repede. A trecut ca o boare ușoară de vânt, A trecut precum zborul grațios al unei păsări Și cred că nu am avut timp să gust bucuriile ei. DĂNICIUC LARISA - 11 ani; - este elevă în clasa a V-a la Școala Lipovăț; - este pasionată de muzică și pictură; - membră a CERCULUI ,,TINERII CREATORI’’ la secțiunile inter pretare muzicală și artă plastică 15

pompierii vasluieni - Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ...
Nr. 1 (10) anul IV / ianuarie-martie 2006 - ROMDIDAC
Ana Virlan - Din drag cu dor... - Tradiţia Ortodoxă - In Memoriam
Document PDF - Asociatia Tinerilor Istorici din Moldova
Doxologia - Revista parohiala Nr. 4 - "SFÂNTUL NICOLAE" din ...
Revista TEATRUL Nr.1.anul.I.aprilie.1956 (1)
pag1.18.10_Layout 1 - Ziua de Vest
Altculture Magazine 1/2017 (Eugen Matzota)
Anul 63 \ \ \ \ Nr. 1—8 Sibiiu, Ianuarie—August 1932.
Nr. 3 (32) anul IX / iulie-septembrie 2011 - ROMDIDAC
2008, septembrie (PDF - Biblioteca judeţeană "Petre Dulfu"
Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...