Views
3 months ago

GLASUL TEIULUI_Layout 1

CULTURĂ FĂRĂ

CULTURĂ FĂRĂ FRONTIERE O NOUĂ PROVOCARE (urmare din pag.1) Analizând evoluţia în timp a rolului căminului cultural vom observa că acesta a oscilat între o totală implicare în dezvoltarea comunitară, determinând o adevărată „împlinire”a vieţii spirituale a satului, ajungând mai pe urmă să fie un instrument de propagandă politică, pierzându – şi menirea iniţială. În perioada interbelică , Dimitrie Gusti definea astfel rolul culturii săteşti „Trebuie să îmbrăţişeze cu egală atenţie: starea fizică, igiena satului şi a săteanului, viaţa economică individuală şi comunitară, viaţa religioasă, artistică, răspândirea cărţii şi a valorilor spirituale prin muzee, teatre, radio, şezători, etc…” De asemenea, activitatea culturală trebuie „închinată însănătoşirii, înălţării şi înnobilării satului ”. În acest context Consiliul Local al comunei Lipovăţ , prin Centrul Cultural „Ştefan Ciobotăraşu ” a iniţiat proiectul cultural intitulat „Cultură fără frontiere” în parteneriat cu Consiliul raional Soroca prin Programul de Vecinătate 2004 – 2006, componenta Phare CBC 2005, în valoare 47103,50 euro. Ideea de propunere a acţiunii provine din necesitatea depăşirii anumitor constrângeri care împiedică dezvoltarea zonei din punct de vedere cultural – artistic: nivelul scăzut al resurselor financiare aflate la îndemâna celor ce desfăşoară activitate în acest domeniu, lipsa dotărilor necesare, precum şi slaba cunoaştere la nivel de regiune transfrontalieră a patrimoniului istoric şi cultural comun, datorită lipsei de comunicare între cele două popoare de pe cele două maluri ale Prutului. Prin proiect se urmăreşte realizarea unui nucleu de colaborare între cele două comunităţi, concretizat în : - spaţiul Centrului Cultural, dotat şi amenajat prin proiect, pentru anumite activităţi distincte ( o sală tip club , pentru activităţi literar - artistice, creaţie plastică, audiţii muzicale, proiectare filme documentare, etc ) şi un birou redacţional pentru revista locală care se va înfiinţa tot ca o activitate în cadrul proiectului; - un colectiv care va desfăşura activitatea la nivelul Centrului Cultural ( similar se va crea un astfel de cerc şi la Soroca ) şi care se va ocupa de realizarea publicaţiei. un colectiv redacţional Tot în cadrul proiectului vor fi organizate activităţi ce se vor desfăşura cu concursul ambilor parteneri astfel : - un cenaclu literar – artistic la Soroca, unde se vor deplasa partenerii români; - un concurs al micilor cineaşti la Lipovăţ, unde vor veni partenerii moldoveni; - realizarea publicaţiei locale „Glasul teiului”, cu apariţie trimestrială, la care vor colabora ambii parteneri cu articole, informaţii. Pe parcursul derulării proiectului vor fi realizate 3 numere ale publicaţiei ( cu un tiraj de 200 exemplare pentru fiecare număr), primul număr va fi lansat cu ocazia cenaclului organizat la Soroca. După terminarea proiectului, cele două cercuri ale tinerilor creatori vor continua colaborarea. De asemenea, revista va avea rubrici speciale pentru partenerii moldoveni. Va fi creat un site al revistei, prin care se va putea ţine o strânsă legătură cu Republica Moldova, în acelaşi timp, cititorii basarabeni îşi vor putea spune părerile şi vor putea prezenta, în revistă imagini şi evenimente ce arată strânsa legătură dintre cele două comunităţi. Ţin să mulţumesc pe această cale echipei cu care colaborez: Chircu Mihaela, Vasiliu Cristina, Enache Angela, Lupu Anca, din cadrul Consiliului Judeţean Vaslui şi domnului Burlacu Laurenţiu de la Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră Iaşi, cât şi echipei Centrului Cultural care mă ajută: Pinzariu Dorin şi Păduraru Delia.Cu toţii am reuşit să ne transformăm visul în realitate spre bucuria mea şi a comunităţii din care fac parte. Sunt vise pentru a căror împlinire nu ajunge să vrei. Ca să reuşeşti, e nevoie de bani, muncă, înţelegere, ajutor , echipă și ...multă pasiune. RUSU MARICEL CENTRUL CIVIC AL COMUNEI LIPOVĂȚ referent cultural la Centrul Cultural „Ştefan Ciobotăraşu” şi manager tehnic al proiectului. 2

Biserica Sf. Gheorghe LIPOVĂȚ F I L E D E I S T O R I E Biserica din lemn ,,Sf. Gheorghe’’Lipovăț Biserica din lemn ,,Sf. Gheorghe’’Lipovăț (detaliu) LOCALĂ L I P O V Ă Ț - UN NUME DE LEGENDĂ La 14 km SV de municipiul Vaslui, pe DJ 245 A, se află satul Lipovăţ, aşezat pe coastele dealurilor Ghearăs, Făgădău,Stuhuleț și Holm. Satul Lipovăț se află în arealul luptei de la Podul Înalt (Vaslui), unde Ștefan cel Mare a ținut piept turcilor în avântul lor de cucerire a Europei. Localitatea este atestată pentru prima dată într-un document din 24 februarie 1437 al lui Iliaş şi Ştefan, voievozi, când Ştefan Jumătate, pentru credincioasă slujbă, primea mai multe sate, printre care şi "Lipovăţ, din jos de Vaslui", pe Bârlad. La 15 octombrie 1491, Ştefan cel Mare a inclus Lipovăţul în ocolul târgului Vaslui, alături de alte sate şi selişti cumpărate de el cu 1.490 de zloţi tătărăşti (monede de aur genoveze). În pomelnicul ctitoricesc, refăcut după cel vechi în 1883, sunt înscrişi ca primi ctitori Ştefan cel Mare şi soţia sa, Maria. Pomelnicul trecea al doilea ctitor pe Vasile Lupu, mare vornic, care a refăcut lăcaşul din Lipovăţ la 1626. Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe"(foto stânga), biserica fostei mănăstiri Lipovăţul sau Zograful (Zugraful, Zugravi), zidită de Vasile Lupu, mare vornic al Ţării de sus, pe Lipovăţ, a fost închinată la mănăstirea Zugraf de la muntele Athos. Acest fapt apare evidențiat in hrisovul domnitorului Moisă Movilă din 5 August 1631: "...am dat domnia mea , am întărit şi am miluit sfânta mănăstire de lângă târgul Vasluiului, unde iaste hramul a sfântului slăvitului marelui mucenic şi purtător de biruinţă a lui Hristos Gheorghie, care acea sfântă mănăstire o au zidit al nostru cinstit şi credincios boieri Lupul vel vornic al ţării de sus şi au dat şi au închinat la sfântul munte Athos, să fie metoh la sfânta şi mare biserică şi mănăstire ce se numeşte Zograful, unde iaste hram iaraşi sfântul şi marele mucenic a lui Hristos Gheorghe, din avere ce a avut mănăstirea cea veche, unde a fost hramul adormirei prea sfintei de Dumnezeu născătoare, care după ce s-au stricat au făcut altă mănăstire precum scrie mai sus şi iau pus hram Sfântul Gheorghe, de la Barnovski Vodă" (apr. - 25 iunie 1633 n.n.)...". Lupta de la Podul Înalt - Vaslui, 10 ianuarie 1475 Altarul este acoperit cu o semicalotă, racordată la est, cu conturul pereţilor, prin intermediul a trei fâşii curbe. Ceea ce dă originalitatea acestei construcţii sunt "pilaştrii ce marchează atât absidele laterale, cât şi altarul şi care sunt identici cu stâlpii pridvorului şi ai peretelui despărţitor dintre naos şi pronaos". Catapeteasma realizată în trei registre, despărţite prin chenare cu motive florale şi antropomorfe, datează din prima jumătate a secolului al XVII - lea , potrivit cercetărilor Ioanei Cristache-Panait, luând în considerare factura picturii şi grafica legendelor. Denumirea satului vine din limba slavonă: lipa=tei, iar văț=vale, ceea ce în traducere liberă ar însemna VALEA TEIULUI, denumire sugestivă legată de specia de tei ce predomină în pădurile ce înconjoară satul. Bibliografie : - Ioana Cristache-Panait, Titu Elian, "Biserici de lemn din Moldova",în B.M.I, nr.2/1972 ; - Doina Rotaru, Const. Aghion, "Contribuţii privind arhitectura populară în lemn din judeţul Vaslui", în "Acta Moldaviae Meridioonalis", Anuarul Muzeului judeţean Vaslui, nr. VII - VIII, Vaslui, 1985 - 1986. - Dorinel Ichim, "Biserici de lemn din eparhia Huşilor", Huşi, 2001. - I. Antonovici, "Documente bârladene", vol III, Bărlad, 1915 3

Anul 63 \ \ \ \ Nr. 1—8 Sibiiu, Ianuarie—August 1932.
Cerbicia-8 - Românii Independenți din Serbia
conferinţa proceedings - Măgura Past and Present
REPERE ISTORICE - Banaterra
1. Introducere - Societatea Progresul Silvic
studia universitatis babeş – bolyai geographia 1
Untitled - Facultatea de Teologie "Andrei Saguna" - Universitatea ...
Biserica: frustrare si împlinire - capitolul 1
VPR07-iulie_Layout 1 - AGVPS
Rost-nr-14-15 - Omni Press & Design
RAUSOR, RETEZAT, ROMANIA - romimo.ro
Tânăr din 1191 - Sibiu
COP 1:IPA COP 1.qxd.qxd - IPA Romania