Povești de Suflet - Clujul Trăiește Nr. 20

fierce1992

”AU ÎNNEBUNIT SALCÂMII ȘI

TU VREI SĂ FIU CUMINTE?”

Editorial

Versurile sunt minunate, celebre deja și aparțin unui oltean.

Tudor Gheorghe compune și cântă despre nebunia primăverii,

așa cum numai el știe. Vă propunem, în minunata lună mai,

să ne imaginăm, pentru început o lizieră de salcâmi vizitați

de roiuri de albine, într-o companie demnă de povestit,

beneficiind de vreme și vremuri frumoase.

În luna mai, ”când e ca-n rai!”, natura ne copleșește, iar aerul parcă

ne îndeamnă să fim mai curajoși, așadar ar fi potrivită o paralelă

între visele noastre și punerea lor în practică. Specialiștii, al cărui

număr este tot mai mare (nu este neapărat o critică), ne

îndeamnă să le urmăm, să le îndeplinim. În realitate însă

întâmpinăm probleme serioase atunci când un vis trebuie să

devină aievea. ”Practica ne omoară!”, completează breasla meseriașilor și, în unele situații,

ar putea să aibă dreptate. Un vis mai puțin nu este așa de grav, însă devine fenomen dacă ne gândim

la toată nația. Natura ne îndeamnă la vise, dar nu trebuie să ne grăbim, poate doar să amânăm

totul până mai spre vară, în vacanțe și concedii fiind mai relaxant. Practic, a fost o lună tristă,

veștile proaste despre pierderea unor personalități au curs încontinuu. Ne referim la Doina

Cornea, Cristian Țopescu și Lucian Pintilie.

Cum e mai bine? Să lăsăm visele să doarmă sau să le eliberăm, concretizându-le? Bătăliile din suflet nu

suportă un răspuns clar, îndoielile fac parte din natura umană, dar poate dacă așteptăm puțin se vor împlini

de la sine. Am aflat recent însă de la un coleg de breaslă că, dacă primești ceva gratis, mai mult ca sigur că

produsul ești chiar tu. Sigur, afirmația se verifică într-un context comercial, dar se poate aplica neîndoielnic

și în viața personală.

Calea corectă este interpretabilă, poate ar trebui ca măcar unele dintre vise, lăsându-ne alintați în același

timp de aerul cald și aromat al primăverii. Să ne rugăm în același timp să nu fie, Doamne Ferește, unul

dintre coșmaruri!

Cine nu reușește să-și imagineze, să vadă/simtă salcâmii înfloriți, poate recupera câte ceva prticipând

la distracțiile promise de autorități la Zilele Clujului. Iată ce ne-a transmis edilul șef al orașului, Emil Boc,

înainte de manifestări: ”Ediția din acest an este cu atât mai importantă cu cât ne aflăm într-un an cu o semnificație

istorică deosebită, aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire...La un secol distanță, Cluj-Napoca este mai mult decât

un oraș, este o comunitate de care suntem mândri, pe care dorim să o dezvoltăm și merită să o sărbătorim.”

Sărbătoarea deschide seria de mari festivaluri care vor avea loc în următoarea perioadă la Cluj-Napoca.

CLUJUL TRĂIEȘTE!

Să ne auzim cu bine în prima lună de vară a anului 2018!

Cristina Pintilie Șendrea

povestidesuflet.ro

www.povestidesuflet.ro

0745 635 721

contact@povestidesuflet.ro

ISSN 2601 0321

ISSN-L 2601 - 0321

REDACȚIA

Alex Pastor — general manager, 0745 635 721

Aura Lenghel — administrator

Cristina Pintilie Șendrea — editor-coordonator

Redactori: Florina Diana Țiclea, Sorin Grecu

Tehnoredactare/design:

Matei Ladislau — www.graphitstudio.ro

Tipar: Tipografia Arta — www.tipoarta.ro

Redacția nu își asumă răspunderea pentru eventualele modificări de program sau preț, pentru conținutul reclamelor sau pentru

eventualele greșeli de tipar. Drepturile de autor asupra conținutului revistei aparțin redacției. Reproducerea parțială sau integrală

a conținutului nu este permisă fără acordul scris al firmei. Revista are un tiraj de aproximativ 1000 de exemplare/ediție și este

publicată la interval de o lună, în regim gratuit.

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

1


UN CARDINAL DE LA ROMA

ÎN VIZITĂ LA CLUJ

Vizita oficială s-a desfășurat la începutul lunii mai, la invitația reprezentaților Eparhiei Greco Catolice

de Cluj-Gherla. Timp de câteva zile, Cardinalul Francesco Monterisi a avut un program foarte

încărcat, s-a rugat și la căpătâiul regretatei Doina Cornea, al cărei trup neînsuflețit a fost depus în

Aula ”Cardinal Iuliu Hosu” a Catedralei Greco-Catolice. Cu această ocazie, Cardinalul și delegația

care l-a însoțit, s-a întâlnit cu IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

O ACADEMIE PENTRU CLUJ

Printre obiectivele vizitei s-a aflat și inaugurarea unei Filiale a Academiei Internaționale Mauriziana, care a

avut loc în cadru festiv la Biserica Piariștilor din Cluj, după o slujbă în limba italiană oficiată chiar de către

Cardinal. Au fost acordate titlurile aferente diferitelor funcţiuni în cadrul acestei Academii.

Prorector: Camillo Torta, Vicerector: Adela Doina Logean, Vicerector: Massimo Paronitti, Consilier: Primo Fratus ,

Consilier: Alexandro Rossi, Trezorier: Roberto Zuccarelli.

Eminenţa Sa Cardinal Monterisi a explicat: „Aceasta este o instituție a Bisericii Catolice, înființată la Roma

şi care se dezvoltă și în afara Italiei. Scopul principal va fi ajutorarea celor aflați în dificultate, singuri, săraci

sau bolnavi. Am văzut că zona Clujului s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere social și economic,

dar totuși mai există zone și localități în care sunt mulți oameni în nevoie. Vom încerca să ne implicăm în

ajutorarea acestora.”

P.S. Florentin Crihălmeanu, episcop al Eparhiei Greco-calotice de Cluj-Gherla a adăugat:” Activitatea

Academiei este ecumenică și va fi dedicată tuturor celor aflați în nevoie, indiferent de etnie sau confesiune.

Această vizită este o onoare pentru noi. Eminența Sa a cunoscut lumea în lung și în lat, a fost nunțiu apostolic

din Madagascar până la Seul, din Egipt până în Bosnia Herțegovina, a prins atât timpuri de război,

conflicte religioase în care a fost nevoit să împace diferitele părți, cât și situații ample de sărăcie, de boală

sau de nevoi.”

Cardianalul Francesco Monterisi se află în fruntea acestei Academii, iar filiala de la Cluj va avea misiuni pe

plan caritabil și social, la fel cum se întâmplă și în celelate zone ale lumii. Până în prezent, ca asociație, a

ajutat diferite parohii din România și mai multe orfelinate, iar pentru organizația Caritas din Cluj a donat

echipamente necesare persoanelor cu dizabilităţi. Deschiderea filialei a fost posibilă datorită implicării

marchizului Fabrizio Mechi di Potassive, baron de Salle, dar și a cavalerului Camillo Torta, desemnat prorector

pentru România al Academiei Mauriziana.

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

povestidesuflet.ro

Cristina Pintilie Șendrea

3


”VIAȚA FIECĂRUI OM

ESTE O POVESTE”

- Este titlul materialului apărut în revista noastră în numărul din noimbrie 2017.

Se referă la o persoană distinsă, deosebită. Iată ce ne declara atunci Laura Moigrădean:

”Dacă ar fi să alegem “când“ și “unde“ să ne naștem, cu certitudine mulți dintre noi ar prefera

luna mai, o lună a florilor și a soarelui, într-un sătuc transilvan, aproape de Valea Almașului.”

”Nu voi uita niciodată fericirea pe care mi-o transmiteau acele locuri, pădurea, dealurile, fântâna

unde mergeam după apă. Parte din sufletul meu e acolo, rădăcinile mele sunt înfipte în tradițiile și

frumusețea acelui sat. De fapt, eu cred că niciodată n-am plecat cu sufletul din acele locuri!”

”Mi-am pus de multe ori întrebarea “Oare ce har am de la Dumnezeu?”. De-a lungul a 27 de ani,

vocația de a promova dreptatea și nepărtinirea, de a urmări adevărul, de a găsi echilibru, de a asigurara

legalitatea, de a proteja prestigiul și autoritatea profesiei de notar public, mi-au fost principiile

de bază ale reușitei în această muncă. Mi-am respectat întotdeauna profesia, respect oamenii,

trăiesc prin ei și alături de ei.”

LA MULȚI ANI, LAURA MOIGRĂDEAN!

semnează: redacția Clujul Trăiește

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

povestidesuflet.ro

5


În 2004 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, patru ani mai târziu a devenit doctor al

Facultății de Litere, a fost timp de 12 ani cadru didactic universitar, iar în prezent este profesor la Școala ”Tudor

Jarda”. Este tatăl cuiva, soț, prieten. Mai presus de toate cele enumerate, el este puțin și al nostru, al publicului,

putem să-l iubim sau să-l criticăm fără rețineri, și-a asumat aceste riscuri în 1976 când a devenit actor al Teatrului

Național din Cluj. Are la activ sute de spectacole, o ținută profesională și o cultură greu de egalat.

Doamnelor și domnilor,

PETRE BĂCIOIU

”Jumătate sunt oltean,

jumătate muntean și trei

sferturi ardelean. Este un

adevăr care nu respectă

regulile matematicii!”

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

7


”Eu am o natură muzicală,

când cade ploaia pe acoperiș

simt cum bate darabana, ca

o tobă în sufletul meu, simt

un tip de vibrație specială.”

8CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

RĂDĂCINILE — M-am născut la Pitești,

în 1950. Mama, fie iertată, și tata, s-au

stins amandoi, erau sudiști. Mama olteancă,

soră medicală, tata muntean,

fost ofițer al armatei regale. A făcut

Școala de Artilerie în timpul războiului,

a devenit ofițer al Armatei Regale, după

care a servit armata comunistă până

în ’58. Am urmat o școală normală,

deși mama a vrut să mă ducă la Liceul

de Muzică, eu urmând calea muzicii

în gândurile ei. La admitere, din 30 de

locuri, 2 erau destinate clasei intelectuale.

Ca atare, mama nu m-a mai dus.

Eram un elev bun, însă m-am ținut și

de artă, mi-a plăcut, recitam în trupa

de teatru a școlii, frecventam cercurile

Casei Pionierului. Până în liceu am fost

de nota 10, olimpic național, bine cotat

între colegii generației mele. În clasa a 12-a am

fost olimpic la biologie și toată lumea mă întreba

dacă o să urmez studii în acest domeniu. Am dat

la teatru, în 1969, la IATC București, tata nu a fost

de acord cu această idee, el mă vedea profesor

sau inginer. Puteam să o iau și pe drumul filologiei,

mă atrăgea umanismul de tip literar.

TALENTUL — Mama avea calități artistice și un tip

de sensibiliate naturală. Mirajul teatrului m-a atras

și pe mine, am intrat din prima la IATC București,

la clasa Dem Rădulescu, am intrat al treilea, am

terminat la fel, apoi am devenit actor la Satu

Mare. Îmi doream să rămân în capitală, acolo era

”prada”: Televiziunea Română, România Film. Am

devenit actor de provincie, acum nu-mi pare rău.

După stagiu, mi s-a propus să vin la Cluj la un

concurs, l-am dat, l-am luat și îi mulțumesc lui

Dumnezeu că sunt aici. Mi-am dorit să joc Hamlet

sau Romeo, însă nu mi-a fost hărăzit să joc roluri

de frumoși, sunt un tip inteligent, rațional, cred că

talentul sălășluiește undeva în mentalul nostru și

în ideea de suflet.

FAMILIA — Prima experiență a fost frumoasă. Am

întâlnit o fată într-un tren, am corespondat, apoi

ne-am căsătorit. După ce s-a stins vâlvătaia, n-am

continuare pe pagina 10.

reușit să trecem proba timpului în relația de cuplu.

Eram doi copii care aveau un copil. Părinții mei au

crescut-o pe fiica mea, care trăiește în Pitești. În

perioada de post-căsnicie, am cunocut-o pe actuala

mea soție. Ea este clujeancă, mai tânără ca

mine cu 10 ani. În anii 80 ne-am căsătorit și avem

încă o fată. În luna iunie, mezina se va căsători.

Suntem foarte mândri ca părinți, sunt bogat din

această perspectivă.

TEATRUL — E frumos teatrul pentru că este diferit

zi de zi. Ne place sau nu ne place, teatrul este

adevărat, este o copie adevărată a vieții. În definiția

esențială a teatrului, pornind de la estetica

lui Aristotel, vorbim despre similitudine, o copie

transfigurată a vieții, este o lume ficțională, redată

cu mijloace specifice. În 1895, apare prima lucrare

de estetică teatrală modernă, atunci se vorbea de

teatru ca analogie a vieții, ca o similitudine, ca e

o copie transfigurată, iar în secolul 20 apare ideea

de ”Teatrul și dublul său”. Care este dublul teatrului?

Viața!

INTERNET — Nu sunt împotriva lui, este o zonă

de explorat, dar să te reduci la ea, să te rătăcești,

să cazi în capcana asta a necomunicării cu tine,

povestidesuflet.ro


”Am jucat în peste 150

de roluri, nu toate sunt

geniale, sunt și multe

eșecuri, neîmpliniri, nu

atingi inefabilul de fiecare

dată. Încerci, cauți, e frumos

drumul acesta al căutării.”

cu sinele, cu semenii, e marea problemă a

umanității, redată în ultima perioadă și de

teatru. Teatrul absurd, existențialist, s-a

aplecat asupra acestei idei de alienare, de

înstrăinare a omului în societate. Teatrul mereu

va fi nou, e o provocare.

PUBLICUL — Este de fapt ecoul nostru,

oglinda noastră. Dacă vorbești la pereți, înseamnă

că ești nebun. Când eram copil, dacă un om

mergea pe stradă și vorbea singur era considerat

un om bolnav. Astăzi dacă vorbește s-ar putea să

aibă wireless. Nu poți juca singur! Clădirea aceasta

(n.n. Teatrul Național) este o bijuterie, este monument

istoric. Acum sunt aproximativ 1000 de

locuri, ceea ce înseamnă 2000 de ochi, de urechi,

de palme. Nu poți juca singur...teatrul e frumos

prin comunicare, nu poate fi făcut sub duș, indiferent

de vibrațiile tale interioare.

UMANITATE — Nimeni nu poate certifica existența

noastră. Dumnezeu știe rosturile și rolurile.

Adevărul absolut este în afara conștiinței

individuale. Ca individ nu am decât o mare îndoială

asupra ființei mele, asupra a ceea ce mi se

întâmplă, n-am certitudinea că mâine va fi cum

gandesc eu că va fi. Nu știm ce se va întâpla, binele

și răul ne aparțin, sunt în ființa noastră, ne-am

înmulțit, suntem diverși, trebuie mâncare, totul

e artificializat, ne prefacem foarte mult. Am iubit

și iubesc libertatea, dar observ un sclavagism

modern vizavi de muncă, gândiți-vă la toți acești

oameni care se îndobitocesc, nu mai au timp de

ei, ne îngrășăm, mâncăm de la fast-food...măcar

sufletul să ni-l hrănim. Vreau să cred că teatrul

răspunde acestei nevoi!

Cristina Pintilie Șendrea

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

10

povestidesuflet.ro


Ioan Cozma,

iconarul lui Dumnezeu

“O superb elocventă lecție de creștinism, mai presus de orice slujbă oficiată în odăjdii, de înalți prelați. Te întorci

acasă, după ce-ai stat câteva clipe dincolo de timpul istoric și spațiul cotidian, având în sufletul tău chipul lui Isus

și ale tuturor sfinților zugrăviți aici, mai vii, mai luminoase, iluminându-ți conștiința și apropiindu-te mai frumos

de divinitate, de ceea ce este sfânt în noi. Așadar, icoanele pe sticlă ale lui Ioan Cozma sunt rezultatul unei perfecte

conlucrări dintre puterea de muncă, puterea talentului–daimon și o anume harismă“.

(Teohar Mihadaş)

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

Portret de iconar

Prin 1984-`85 l-am cunoscut pe Ioan Cozma, un ins

– sau poate un înger - care a reprezentat pentru

mine o reală rază de lumină în acea epocă cenuşie,

dacă nu de-a dreptul neagră! Filolog surghiunit

pe un post amărât de paznic de noapte, pentru

atitudinea sfidătoare la adresa orânduirii, păzeam

o clădire semidărăpănată şi nişte strunguri. Omul,

care trecea mereu pe acolo, cu treburi, a sesizat

prin ce dificultăţi trec şi, fiind inspector tehnic la

Inspectoratul de Stat pentru Cazane şi Instalaţii de

Ridicat, ISCIR, m-a ajutat să-mi fac formele pentru

a mă înscrie la cursul de cazangii. „Vremurile-s

grele şi trebuie să faci ceva ca să progresezi” mi-a

spus el, cu o bunăvoinţă şi blândeţe ce contrastau

cu tot ce văzusem până atunci... Deşi contrariat,

chestia fiindu-mi total nepotrivită, l-am ascultat şi

am făcut totuşi cursul, fără să ajung să profesez

vreodată în domeniu şi îndreptându-mă curând

către o zonă apropiată pregătirii mele. L-am reîntâlnit,

după 25 de ani, la vernisajul unei expoziţii

14

povestidesuflet.ro


de icoane pe sticlă, care-i aparţinea, prilej cu care

i-am luat un interviu. Scriam în sfârşit şi eu despre

el, după ce făcuseră deja acest lucru, magnific,

personalităţi precum Teohar Mihadaş, Negoiţă

Lăptoiu, Aurel Rău, Teodor Tanco şi mulţi alţii. Cu

toţii subliniaseră marea originalitate a creatorului

dar şi asimilarea remarcabilă a tehnicii şcolilor

iconografice ţărăneşti din Transilvania, inclusiv de

la Nicula. Noua noastră întâlnire, la trei-patru ani,

de la precedenta, are loc luni 14 mai, 2018 în locuinţa

sa vastă, situată în cartierul Abator, pe malul

Someşului. Mă minunez, ca odinioară, de tablourile

care tronează pe pereţi, semnate Gheorghe Ladiu,

Călin Anton, Theodor Harșia, Emilian Nicula, Pericle

Capidan și mulți alți pictori, dar şi de sumedenia

de icoane pe sticlă aflate acolo. Nu găsești nici un

centimetru liber pe pereţi, semn că omul își iubește

la nebunie lucrările pe care le deţine. La cei 77

de ani, iconarul este mai încet în mişcări decât la

precedent întâlnire, dar spiritul său e la fel de liber

şi asociaţiile de idei - parcă mai spectaculoase.

Îmi mărturiseşte, la începutul discuţiei noastre

că muzeul pe care l-a deschis în satul natal, Borza,

judeţul Sălaj, a început cu 113 lucrări, la care a adăugat

între timp alte 117. Tot acolo se află şi cea mai

importantă lucrare a lui, Triptic, începută în 2004

şi încheiată în 2013. “Despre ea pot să spun că nu

am mai văzut niciunde, la noi sau în lume, ceva

asemănător: e alcătuită din 48 de lucrări, dimensiunea

ei totală fiind de 1.10/2.82 metri şi poate oricând

figura în Guiness Book”, mărturiseşte Cozma.

Despre meserie, arată că a deprins-o de la pictorul

Gheorghe Ladiu, reprezentant al vechii boeme

clujene: “Cu o vodcă sau cu o ţuică l-am plătit, fiindcă

a fost marele meu prieten. A scăpat neatins

de gloanţe în Revoluţia din 1989 doar pentru că un

tânăr, aflat alături, i-a sărit în faţă, încasând proiectilele

fatale ce-i erau destinate lui. Împreună cu

maestrul meu, mort din păcate în jurul anului 2000,

am expus pentru prima dată, în 1990, la Casa de

Cultură a Studenţilor din Cluj. De atunci am participat

la zeci de expoziţii personale şi de grup, în

ţară, iar multe lucrările mele au ajuns să fie expuse

în S.U.A., Canada, Germania, Italia, Ungaria, Grecia

sau în Ţările de Jos. Dar cea mai mare realizare profesională

şi încununarea unei munci de 30 de ani

reprezintă primirea, pe 7 noiembrie 2013, a titlului

de membru al Academiei de Arte Tradiționale din

România”.

Rugă şi revelaţie

Iată ce-mi mărturisea, maestrul, în 2014 condiţiile

în care a avut, de-a lungul vieţii, două revelaţii

de natură divină: “În 1994 lucram, în atelier, la

două icoane pe sticlă. De fapt, tocmai le terminasem.

Acestea îi reprezentau pe Maria cu Pruncul

și pe Sfântul Gheorghe. Seara, după ce m-am dus

la culcare, am avut următoarea revelație: stăteam

la masa de lucru și, la un moment dat, a apărut

Domnul Isus Cristos – înalt la statură, cu barbă fermă,

neagră - ținând în mână icoana pe care tocmai

o terminasem. A venit, tăcut, spre mine și mi-a

lăsat-o pe masă. Atunci mi-am dat seama că am

uitat să-i pun Mariei cele trei stele – de pe frunte

și umeri – care simbolizează Sfânta Treime. Isus

și-a continuat drumul – dar eu n-am uitat visul și,

a doua zi, dis de dimineață, am făcut corectura ce

se impunea. Iar cea de-a doua s-a petrecut, astfel:

tocmai terminasem lucrarea “Judecata de Apoi“, pe

care până atunci n-o făcusem niciodată. Am lucrat

la ea timp de douăsprezece ore, de la opt dimineața

până la opt seara. Se făcuse frig deja în atelier

și mi-am făcut foc în sobă, aruncând înăuntru câteva

lemne. Aflându-mă după o muncă susținută,

abia am reușit să mă ridic de pe scaun, atât eram

de epuizat. La un moment dat, m-am ridicat, cu

greutate, să mai pun două lemne pe foc și, deschizând

ușița sobei am zărit, în flăcări, chipul Maicii

Domnului. Avea chipul pe care I l-au creat sculptorii

populari maramureșeni. Am încercat să fac abstracție

de imagine, m-am gândit că, poate, după

un scurt timp o să dispară. Mi-a fost teamă până

și să fug până-n casă, ca s-o chem pe soție, să vadă

și ea apariția. N-am vrut să-i provoc emoții - pe

care nu știu cum le-ar fi stăpânit… Mi-am schimbat

poziția, m-am mai ocupat puțin de lucrare și

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

povestidesuflet.ro

continuare pe pagina 17.

15


m-am uitat apoi, în mod reflex, la flacără. Apărea,

cu pregnanță, același chip, stilizat, al Mariei. N-a

dispărut decât într-un târziu, după ce lemnele au

ars în totalitate”. Acum, în această etapă a vieţii

sale, concluziile renumitului iconar, referitoare la

această temă, sunt extrem de ferme: “Credinţa are

toată intensitatea asupra vieţii mele, în sensul că

fără ea n-aş putea face nimic: mă ajută să muncesc,

să iubesc şi să fiu un om cumsecade între oameni.

Atâta timp cât îl avem pe Isus în ochii, mintea şi

memoria noastră totul se rezolvă bine în ceea ce

faci. Lumea întotdeauna a fost dificilă, de la Cain

şi Abel, dar prin credinţă poate ajunge mai bună.

Lumea prea o “arde” pentru materie. Aceasta e necesară,

dar trebuie acordată prioritate părţii spirituale,

a sufletului. Despre spiritualitate s-ar putea

vorbi enorm, pe când despre materie mult mai puţin.

Iar despre bucuria iconarului, atunci când picteză,

pot să-ţi spun că e una de bucurie coroborată

cu starea de rugăciune continuă în faţa Creatorului.

Nu cred că există o bucurie mai mare decât cea a

iconarului când zugrăveşte chipul Domnului sau al

sfinţilor. E transpus total şi are loc o legătură miraculoasă

cu ei, aducându-l la starea propice, de fapt

frecvenţa necesară acestui gen de muncă”.

Sorin Grecu

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

17


Cofetaria

Rusalca

Restaurant

Rusalca


F L O R E Ș T I


CONCURSUL INTERNAȚIONAL

„GHEORGHE DIMA”

„Concursul Gheorghe Dima reprezintă una dintre cele mai importante competiţii și evenimente artistice din

România. Debutând în 1984, a găzduit de-a lungul celor 16 ediții, artiști din întreaga lume. Ediția cu numărul 17

dedicată secţiunii Dirijat Coral dorește odată cu promovarea tinerelor talente, să ofere o experiență unică și pozitivă

prin organizarea de cursuri de măiestrie susţinute de membrii juriului pentru toţi participanţii în concurs. Distinsul

juriu format din dirijori și profesori ai Academiei Regale de Muzică din Londra, ai Universității de Muzică şi Teatru

din Leipzig, ai Filarmonicii de Stat Transilvania și ai instituției noastre, oferă certitudinea unei manifestări artistice

de înalt nivel”.

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

Poate cuvintele Rectorului

Academiei de Muzică „Gheorghe

Dima” prof. univ. dr. Vasile Jucan

ar fi de ajuns pentru a înțelege ce

reprezintă pentru viața artistică clujeană

a XVII ediție a Concursului

Internațional „Gheorghe Dima”, dar

puțini sunt cei care cunosc de fapt

amploarea acestui concurs.

Concursul Internațional „Gheorghe

Dima” a fost proiectat de către Rectorul

Conservatorului de Muzică

prof. univ. dr. Ninuca Oșanu-Pop în

urmă cu aproape 35 de ani, sub titulatura

de Festivalul și Concursul

de creație și intepretare muzicală

„Gheorghe Dima”.

Prima ediție a concursului a avut loc

în perioada 6-8 decembrie 1984, ca

un concurs de creație muzicală consacrat

lucrărilor corale, camerale și

orchestrale.

povestidesuflet.ro

23


CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

24

Compozitorul Gheorghe Dima

Născut în anul 1847 în Șcheii Brașovului, Gheorghe

Dima a fost primul Director al Conservatorului

de Muzică din Cluj. A început studiile la Brașov,

a continuat apoi la Karlsruhe în Germania și la

Viena în Austria, perfecționându-se la Leipziger

Konservatorium unde a studiat pianul, compoziția,

tehnicile de canto, orga și multe altele. A fost artist

liric la operele din Klagenfurt (Austria) și Zürich

(Elveția) între anii 1873-1874, după care a revenit

în Transilvania unde a fost profesor de muzică și

dirijor al corului bisericii Sf.Nicolae din Brașov între

anii 1873-1878 și 1899-1914, dirijor și director muzical

la Reuniunea română de muzică din Sibiu, dirijorul

corului Catedralei Ortodoxe din Sibiu, iar în

perioada 1919-1925 îl găsim profesor de Ansamblu

coral și Director al Conservatorului de Muzică din

Cluj.

A fost unul dintre maeștrii artei dirijorale pe care

i-a avut Transilvania între cele două războaie mondiale

și un compozitor de excepție în ceea ce privește

muzica vocal-simfonică, muzica de cameră,

muzica corală atât pentru coruri mixte și coruri pe

voci egale, cât și pentru muzică corală pentru copii,

muzică vocală unde a excelat compunând caiete

întregi de cântece pentru voce și pian (lieduri),

cântece poporale românești, cântări bisericești,

cântări liturgice și funerare, iar lista poate continua.

Gheorghe Dima a fost și este un pionier al artei

componistice și dirijorale din Transilvania, creând

un stil al său propriu ce câștigă auditorul prin culoare

și farmec, și prin acea siguranță de a combina

cu măestrie calități tehnice și muzicale.

Scurt Istoric al Concursului

Concursul de creaţie muzicală a fost dedicat lucrărilor

corale, muzicii vocale cu acompaniament,

lucrărilor dedicate unei categorii de instrumente,

cum ar fi cele de suflat, violoncel şi pian.

Concursul de interpretare muzicală şi-a îndreptat

atenţia spre instrumente precum vioara, pianul, instrumente

de suflat (flaut, oboi, clarinet), cvartet

de coarde, contrabas, violă, violoncel și nu în ultimul

rând vocii umane.

În cadrul celei de a cincea ediţii a Festivalului şi

Concursului de Creaţie şi Interpretare Muzicală

”Gheorghe Dima”, din anul 1987, a avut loc o premieră

la nivel naţional, fiind organizat pentru prima

oară un concurs de interpretare muzicală dedicat

instrumentelor de percuţie.

Ediţia a VI-a a marcat un nou început pe plan naţional,

prin introducerea secţiunii de critică muzicală.

Începând cu ediţia a VIII-a ce a avut loc în anul 1992,

organizatorii festivalului au venit cu o nouă viziune,

organizând un concurs de Dirijat coral, concurs

ce avea să omagieze până în anul 1996 la cea

de-a XIII-a ediție, latura dirijorală a personalităţii lui

Gheorghe Dima.

După o pauză de 15 ani, în care festivalul a încetat

să mai fie unul dintre numeroasele evenimente

cultural-artistice ale României, ediţia din 2011 readuce

evenimentul pe harta celor mai importante

concursuri de interpretare muzicală naţională din

rândul instrumentelor de suflat.

Ediţia din 2015 a fost dedicată instrumentelor flaut

şi clarinet și a constituit un salt în ce priveşte amploarea

internaţională a competiţiei, cu participarea

în juriu a unora dintre cei mai mari interpreţi ai

momentului şi aproximativ 120 de concurenţi din 17

ţări de pe întreg globul.

În acelaşi spirit, la cea de-a XVI-a ediţie a concursului,

desfășurat în iulie 2017, au fost prezenți muzicieni

din întreaga lume. La cele două secţiuni – Flaut

şi Clarinet – s-au confruntat în faţa juriului, compus

din personalităţi recunoscute la nivel mondial,

tineri interpreți din peste 20 de țări. Această ediție

a concursului a avut cel mai tânăr juriu din istoria

concursurilor internaționale.

Ediţia din anul acesta îşi propune revenirea la secţiunea

de Dirijat Coral pentru tinerii dirijori din întreaga

lume. Cu un distins juriu internaţional şi având

un repertoriu ce cuprinde o selecţie de lucrări valoroase

româneşti şi străine din diferite perioade

stilistice, concursul doreşte să ofere o experienţă

unică tinerilor dirijori.

A XVII ediție a Concursului Internațional

„GHEORGHE DIMA”

A XVII ediție a Concursului Internațional „Gheorghe

Dima” se va desfășura în perioada 11-15 iunie 2018 în

sala de concerte a Academiei de Muzică. Cei 32 de

candidați rămași în competiție provin din Lituania,

Croația, Marea Britanie, Rusia, Slovenia, Germania,

continuare pe pagina 27.

povestidesuflet.ro


Taiwan, Ungaria, Finlanda, Brazilia, Columbia,

Ucraina, Belarus, Statele Unite ale Americii și

România. Ei vor avea de dirijat lucrări compuse de

Claudio Monteverid, G.P. da Palestrina, Gheorghe

Dima, J.Brahms, E.Elgar, P.Constantinescu, S.Toduță

pentru primele două etape, iar pentru semifinală

vor avea de dirijat o lucrare a compozitorului

Cristian Bence-Muk, lucrare în primă audiție absolută

(p.a.a.). Repertoriul tinerilor dirijori mai cuprinde

lucrări ale compozitorilor M.Ravel, N.Nystedt,

V.Williams, Fr.Poulenc și Adrian Pop.

Juriul este format din importante personalităţi naţionale

şi internaţionale.

Preşedinte de onoare: Prof.univ.dr. Vasile Jucan,

Rectorul Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”.

Preşedintele juriului: Prof.univ.dr. Cornel Groza,

Dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de

Stat „Transilvania”. În anul 1986, ansamblul coral

al Filarmonicii clujene este preluat de către Cornel

Groza, discipol al maestrului Dorin Pop. Linia evolutivă

trasată de predecesori este continuată cu

succes de actualul dirijor, corul marcând, în toţi

aceşti ani, cele mai prestigioase şi aplaudate prezenţe

în context internaţional şi fiind aclamat ca o

formaţie de clasă mondială.

Membrii juriului:

Patrick Russill este recunoscut drept una dintre personalitățile

de marcă ale muzicii bisericești englezești,

în calitate de interpret, profesor și cercetător

bucurându-se de o vastă apreciere. Acesta ocupă

atât postul de Director Muzical al London Oratory

din Londra cât și directorul catedrei de Dirijat Coral

al Academiei Regale de Muzică.

Roland Börger este directorul Catedrei de Dirijat Cor

al Die Hochschule für Musik und Theater „Felix

Mendelssohn Bartholdy“ din Leipzig; S-a născut în

Santiago de Chile și a studiat muzica bisericească,

dirijatul coral și orchestral la Universitatea de

Muzică din Freiburg (Germania).

Compozitorul Adrian Pop este prof.univ.dr. la

Academia de Muzică „Gheorghe Dima”. Născut la

Cluj în anul 1951, Adrian Pop s-a format sub îndrumarea

succesivă a tatălui său, reputatul dirijor de

cor şi profesor Dorin Pop, apoi a studiat compoziția

la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din

Cluj între anii 1970 și 1976 cu maeştrii Sigismund

Toduţă şi Cornel Ţăranu.

Cristian Bence-Muk este compozitor și Director al

Departamentului Compoziţie-Dirijat al Academiei

de Muzică „Gheorghe Dima”. Născut în anul 1978

la Deva, a absolvit secţia de Compoziţie în cadrul

Academiei de Muzică „Gh.Dima” din Cluj-Napoca,

la clasa prof.univ.dr Hans Peter Türk, promoţia 2002,

iar în anul 2005 a obţinut titlul academic de Doctor

în Muzică, specializarea Creaţie muzicală, sub îndrumarea

acad.prof.univ.dr. Cornel Ţăranu.

Ciprian Para este conferențiar universitar doctor la

povestidesuflet.ro

Academia de Muzică „Gheorghe Dima” și Dirijor

permanent al Corului Ave Musica al Academiei

de Muzică „Gheorghe Dima”. Dirijorul Ciprian

Para şi-a început pregătirea muzicală la Liceul de

Muzică „Ion Vidu” din Timişoara, continuând studiile

la Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-

Napoca, specializarea Dirijat cor academic, la clasa

prof.univ. Florentin Mihăescu.

Lect. univ. dr. Mihaela Cesa-Goje de la Academia de

Muzică „Gheorghe Dima” este Dirijor permanent al

Corului de cameră Jubilate și Asociat al Academiei

Regale de Muzică din Londra. A absolvit Academia

de Muzică „Gheorghe Dima” specializarea Dirijat

la clasa prof.univ. Florentin Mihăescu, iar masteratul

l-a finalizat la Academia Regală de Muzică din

Londra, unde a primit premiul “Irene Burcher” pentru

rezultate exceptionale.

Finala competiției și concertul final va avea loc

în data de 14 iunie 2018 ora 19 în sala Studio a

Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”.

Concursul dorește să ofere o experiență unică și

pozitivă pe de o parte concurenților prin organizarea

de cursuri de măiestrie susţinute de membrii

juriului pentru toţi participanţii la concurs, iar

publicului spectator un adevărat festival al școlii

dirijorale clujene adus la o treaptă superioară, o

treaptă care să ducă numele acestei urbe transilvane

dincolo de hotarele Europei.

Vă așteptăm în sala de concerte a Academiei de Muzică!

Florina Diana Țiclea

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

27


CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

SALINA DIN FLOREȘTI

Oamenii de afaceri din Cluj dezvoltă zone de interes

pentru clujeni și nu numai în localitățile de

lângă oraș. Toată lumea a auzit de Aqua-Park-ul din

Florești, aceasta fiind de fapt singurul din toată zona.

Mii de oameni i-au trecut pragul de la deschidere

și până în prezent fiind o posibilitate mai mult

decât plăcută de a petrece o zi de vară, împreună

cu familia, prietenii sau rudele.

TERAPIE PENTRU TRUP ȘI SUFLET

În incinta aqua-park-ului, aceeași firmă a inaugurat

recent o SALINĂ. Da, o salină la zece minute de

mers cu mașina din centrul orașului! Personalul de

acolo își așteaptă oaspeții, indiferent de vremea de

afară, pentru că temperatura apei din piscină este

în permanență de 34 de grade Celsius.

Încercăm o descriere a noii saline, pentru a vă convinge

că nimeni, pentru nici măcar cinci minute, nu

va simți că pierde timpul dacă decide să petreacă

o zi aici.

Salino-Terapia are mai multe zone de relaxare, în

primul rând este vorba despre o piscină cu apă sărată,

pe marginea căreia se află bănci pentru odihnă,

zona de întreținere și masaj, mini-salină pentru

copii, sala de jocuri. Nu putea să lipsească sauna

de tip finlandez, zona de relaxare pe șezlonguri,

baia de aburi sau dușurile. Amatorii de senzații tari

pot intra și în zona de gheață sau în cea romantică.

În zilele calde, se poate ieși la soare pe plajele din

Aqua-Parc, iar la pensiunea, Casa Zânelor” puteți

să vă comandați meniuri care pot fi savurate chiar

în salină, în zona de bar/restaurant.

Antreprenorii spun că ideea construii unei saline

pentru relaxare și terapie este potrivită în zilele

noastre, mai ales că toată lumea trăiește în mare

viteză, iar stresul cotidian ne poate aduce probleme

și obooseală. Salina este destinația în care ne

putem desprinde de activitățile noastre zilnice,

relxarea fiind însoțită de o ușoară terapie pentru

minte și trup.

Costul unei intrări este de 30 de lei pentru două ore

și 60 de lei pentru o zi, iar pentru familii sau grupuri

se oferă reduceri.

Intrarea în salină se face pe bază de programare,

dar mai multe detalii puteți găsi pe site-ul salinoterapielaguna.ro

sau pe pagina de facebook

LagunaClubEvents.

Str. Sportului, nr. 5, Florești, Cluj, România

Tel: 0752 225 542

Program: Luni - Dumincă 10.00-17.00

28

Cristina Pintilie Șendrea


Richard Constantinidi,

un american “neliniştit”, la Cluj!

Odiseea clujeană

Richard, stabilit la Cluj-Napoca în anul 1987 este

cunoscut ca fiind la această oră unul din cei mai

celebri critici muzicali, impresari şi organizatori de

spectacole din România. Provine din părinţi de origine

română, evadaţi din lagărul comunist în 1967,

iar aceştia l-au crescut în spirit românesc, ba mai

mult, tatăl – medic de profesie – l-a ghidat spre

Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca despre

care el ştia că e un loc unde se face cu adevărat

carte. Richard a absolvit facultatea în 1993 muncit,

o perioadă, la Unipuls radio. Cutreierase lumea –

încercând să se stabilească, în Olanda, Germania,

Irlanda, Statele Unite ale Americii – dar în decembrie

1994 se întoarce în România. În ţara de origine,

n-a ajuns decât mai târziu - şi doar în vizită. Hotărât

să rămână definitiv în ţară, se angajează la ghidul TV

Satelit, cea mai citită revistă a vremii, unde ajunge

să susţină trei pagini de critică muzicală şi recenzii

la apariţiile discografice. La un moment dat şi-a

înfiinţat înfiinţat şi propria revistă, CZB (clickzoombytes)

dar a rămas cu o mare dezamăgire deoarece

”aici lumea nu vrea cronici adevărate, numai poze”.

După anul 2000 a organizat concerte cu formaţiile

locale: Allegria, Kumm, Luna Amară, Democraţii, La

Piovra, Open, Los Embecillos, Seven, etc. Referitor

la relaţia cu marea lui investiţie sufletească, Luna

Amară, mărturiseşte următoarele: “Am cunoscut formația

Luna Amară pe vremea când formația avea altă

componență și se numea Tanagra Noise. Acolo erau Nick,

Mihnea (membri fondatori din prezent) și Petru (primul

chitarist al formației, care pe atunci bătea la tobe!). I-am

impresionat în mai 2000 când le-am rezolvat deschiderea

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

povestidesuflet.ro

33


Amară s-a gândit să reia colaborarea cu mine, după ce a

avut mai multe colaborări ineficiente cu diverși impresari

din București. Ar mai fi de menționat faptul că am mai

descoperit, între timp, o formaţie locală, cvartet de poprock

alternativ, Cantellion, care este foarte talentată şi are

mare potenţial, cu care lucrez din decembrie 2017”.

Marea provocare GBOB

După înfiinţarea societăţii culturale Sunetul Muzicii,

Richard preia de la Londra concursul The Global

Battle of the Bands (Bătălia globală a formaţiilor),

concurs pentru formatii care cântă LIVE, piese

originale, compuse pe cont propriu, care se organizează

anual în 30 de ţări din lume. Un fel de

Eurovision în care, la sfârşitul anului, o formaţie îşi

reprezintă ţara la finala mondială a GBOB. “Am fost

director naţional GBOB Romania şi am organizat concursul

aşa cum am considerat eu că trebuie făcut, pe propriii

bani, fără sponsor şi am încercat să pornesc o mişcare de

promovare a muzicii LIVE, muzica NOUĂ; am adus oameni

activi în domeniul muzical din alte orase să jurizeze

formaţii la semifinale. Am adus, la finala naţională GBOB

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

la Vama Veche când a venit prima dată la Cluj pe platoul

Sălii Sporturilor și au cântat în față la 20.000 de spectatori.

I-am rugat dacă vor să colaborăm, să caute un nume

cu rezonanță și ușor de reținut în limba română și să compună

versuri în limba țării noastre; au ales numele „Luna

Amară” și au apărut șlagărele care sunt cerute la bis și în

ziua de azi: Gri dorian, Roșu aprins, Folclor, Ego no.4, etc.

Am lucrat cu formația şapte ani de zile iar cota și popularitatea

formației pe plan național au crescut de la un an

la altul, prin strategia aplicată de mine în acest sens. În

fapt, trimiteam CD demo, la adresele poştale ale copiilor

care puneau anunțuri de schimb de afișe, ale unor formații

rock în revistele de muzică ale adolescenților, active pe

piața revistelor la vremea respectivă, precum Bravo sau

Popcorn şi am plimbat formaţia la toate emisiunile TV posibile...

Şi, vă rog să mă credeţi, erau multe emisiuni care

promovau muzica rock la momentul respectiv. Sunt mândru

să fiu primul impresar care a creat tabla de joc pentru

o formație autohtonă, Luna Amară fiind prima formație

de gen care s-a aventurat să cânte în TOATE cluburile din

țară între 2001-2006... Luna Amară a fost poate singura

formație cu un clip la MTV, fără să aibă contract cu o

casă de discuri... Am fost prima formație de gen care a

cântat în mai multe țări din Europa, la publicul local (am

reușit să confirm cântări în Germania, Olanda, Franța,

Bulgaria, Turcia, Ungaria, pe vremea când România încă

nu făcea parte din Comunitatea Europeană!). Tototdată

sunt primul impresar care a reușit să confirme deschideri

pentru o trupă rock la mai multe formații de talie mondială

venite pentru prima dată în România în perioada

2005-2006! Ne-a crescut ego-ul și mie și artiștilor, iar din

acest motiv nu ne-am mai înțeles. A urmat o perioadă

în care nu ne salutam. Anii au trecut, iar în 2017, Luna

Romania, 2015, un director de booking de la Festivalul

Sziget Budapesta şi la semifinala GBOB Banat 2016, un

director booking de la Exit Fest Novi Sad, încercând să ofer

o deschidere internaţională formaţiilor autohtone, astfel

că în 2016, câştigătoarea României (HTETHTHEMETH,

de la Braşov) a fost VICECAMPIOANĂ mondiala GBOB!

Cu aceste ocazii am avut schimburi de experienţă numeroase,

încercând, practic, să creez o platformă de socializare

între formaţii, între ele şi între formaţii şi oameni din

domeniul musical. Dar, ce e mai important, am organizat

semifinale în multe centre culturale importante din ţară,

NU DOAR LA BUCUREŞTI, practic am creat turism cultural,

neapreciat în schimb de primăriile locale. Totodată,

am avut artişti, participanţi la concurs, de origine străină

care locuiesc în România sau au un părinte român. De

34

continuare pe pagina 37.

povestidesuflet.ro


asemenea, un englez impresar care s-a mutat în România,

Graham Robinson, de la Anglo Saxon Booking, a fost

membru în juriu. Practic, GBOB nu a fost un simplu concurs,

ci o comunitate... Dar cei mai mulţi artişti nu au

înţeles sau apreciat asta, după cum nici firmele private şi

posibilii sponsori nu au înţeles. Acum GBOB se află în pauză,

dar avem deja câştigătorul care va participa la finala

mondială GBOB 2018, în 7 decembrie la Atena”.

Efectul COLECTIV

Mărturiseşte Richard, în continuare: “Am fost șocat

săptămâna trecută când s-a anunțat faptul că, în contradicție

cu Constituția țării, Tribunalul Suprem a decis că

guvernul nu este obligat să recompenseze familiile victimelor

din Colectiv. Asta este lovitura de grație a unui guvern

care nu își iubește țara pe care o conduce. De asemenea,

circuitul cluburilor unde se poate cânta LIVE s-a restrâns

enorm în țară după modul agresiv și brutal de implementare

a legilor care existau dar nu au fost aplicate până în

acel moment. În multe cazuri, s-a exagerat cu exigența din

partea autorităților. Cunosc patroni de club care au fost

amendați abuziv lunar pentru probleme minore, iar exemplul

clubului Rockstadt din Brașov care a stat închis nouă

luni de zile deși avea absolut totul pus la punct, conform

cu legislația în vigoare, este exemplul perfect al situației

din țară privind exigența dusă la extremă a autorităților.

România nu are o industrie formată pe latura aceasta de

muzică rock/metal iar formațiile tinere, aflate la început

de drum nu mai au posibilitatea să urce pe o scenă de club

deoarece au rămas puține astfel de localuri deschise în

țară, capacitatea lor fiind limitată – patronii căutând numai

trupe care adună public și nemaifiind dispuși să riște

pentru a da o șansă tinerelor talente. Încă un impediment:

nu există niciun fel de program din partea Ministerului

Culturii pentru a promova muzica de limbă română în

afara granițelor sau de a promova muzica românească pe

plan internațional. De asemenea, nu există încă niciun fel

de program sau propunere de proiect pentru a construi săli

de spectacol potrivite acestui gen muzical CEL PUȚIN în

fiecare capitală de județ. Se vând mai nou biletele online

și în presale (înainte de data spectacolului) iar impozitele

aplicate ajung să fie aproape 40% din valoarea biletului.

Din acest motiv, suntem obligați să mărim prețul biletului,

iar câștigul formației este redus. În TOATE țările învecinate

nouă (Ungaria, Serbia, Bulgaria) există o taxă unică pe

cultură de 7-11% (asta înseamnă că indiferent că este vorba

de un bilet la concert, carte, CD, articol vestimentar cu

logoul formației... Iar impozitul brut al statului este unul

fix, între 7 și 11%). O astfel de măsură şi la noi ar ajuta

mult scena culturală și artiștii care își doresc să poată să

se dedice 100% actului artistic, benefică pentru întreaga

scenă artistică și pentru dezvoltarea culturii urbane din

țară... Dar, din păcate, aceasta este o măsură mult amânată

și foarte neglijată de guvernele după 1990”.

Sorin Grecu

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

37


Cinema Florin Piersic vă așteaptă cu

filme de excepție:

Incredibles 2

Slender man

Declinul

Mamma mia!

Ant man and the wasp

Hotel Transylvania 3

Jurassic World — Fallen Kingdom

https://www.facebook.com/Cinema

Florin Piersic

Relații la numărul de telefon:

0264 433 477


SERI ROMÂNEȘTI ÎN DIASPORĂ

În timp ce politicienii se luptă pentru a câștiga teren și voturi în diaspora românească, artiștii repurtează

succes după succes în comunitățile de români de peste granițe. Luna trecută, un grup de cântăreți de pe

meleagurile noastre, în frunte cu Aurel Tămaș, a fost câteva zile în Spania. Artiștii au fost primiți foarte bine,

sute de români participând la serile românești organizate Argada de Rey și Gernika Lumo.

• Ce înseamnă o seară românească? Este un eveniment prețios, o ocazie pentru românii de peste graniță

să vorbească în limba maternă, să cânte melodii tradiționale, să danseze alături de atiștii noștri până

târziu în noapte.

• ”Știm când începe spectacolul, dar niciodată când se termină.”, ne-a declarat Aurel Tămaș. ”Ei sunt dornici să ne

asculte, fiind o ocazie să nu uite de unde au plecat, să-și aline dorul de tară. Nimeni nu stă pe margine, toți ni se

alătură până la sfârșit, iar noi suntem copleșiți de poveștile lor de viață.”

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

• Ultima statistică a Organizației Națiunilor Unite, dată recent publicității, arată că România se află pe

locul 4 în Europa în ceea ce privește numărul de emigranți, cu 3.4 milioane de conaționali, plecați de

acasă în căutarea unui trai mai bun.

ARTIȘTI: Aurel Tămaș, Oana Tomoiagă, Iulia Bucur, Gabi Hîrța, Alexandra Todoruț, Alex Pastor și membrii orchestrei

”Băndașii de la Cluj”

Prezentator: Andrei Duban

Organizatorii evenimentelor: Maria Felicia Marie, Marius Hîrța.

40

Cristina Pintilie Șendrea

povestidesuflet.ro


Partenerul tau pentru

un eveniment reusit. ,


http://www.looktv.ro LookTV.ro contact@looktv.ro


”NU ȘTIU CÂT SUNT DE FRUMOASĂ!”

- MARIANA GABRIAN SFECHIȘ

Debutul ca artistă l-a avut la 9 ani, atunci

a urcat pe podium la Festivalul Cantarea

României, ocupând un onorant loc doi.

O fetiță înzestrată cu talent, născută

pe meleagurile noastre, în Vânători,

comuna Ciucea, a ajuns să fie

ascultată de toată România.

Talentul i-a fost descoperit și apoi

cultivat de învățătorul din sat,

dl. Valer But, de care și acum

Mariana Gabrian Sfechiș își amintește

cu mult drag și deosebit respect.

După acest succes, lucrurile au

evoluat, iar acum Mariana Gabrian

Sfechiș se poate lăuda cu un palmares

de invidiat. A câștigat foarte multe premii

la festivaluri și concursuri, solistei fiindu-i

dragi mai ales cele de popularitate, atunci

când simte că este apreciată direct de public.

”Eu sunt o fire optimistă și veselă, mereu cu

zâmbetul pe buze. Îmi place să ofer, iar când

sunt pe scenă parcă uit de mine, dar am

emoții de fiecare dată, pentru că tot ceea ce

cânt și simt eu să transmit celor care mă

urmăresc. Muncesc foarte mult, așa am fost

învățată de părinții mei.”

Repertoriul propriu al artistei este compus doar

din melodii originale, culese din folclorul tradițional,

din zona de interfență a județelor Cluj, Sălaj și

Bihor. Primul album semnat Mariana Gabrian Sfechiș

a fost lansat în 1997, dar de atunci a mai lansat melodii

proprii, la diferite festivaluri naționale de muzică

tradițională. Mariana Gabrian Sfechiș este absolventă a

cursurilor Școlii Populare de Artă ”Tudor Jarda” din

Cluj, secția canto popular și se mândrește că a avut

ocazia să colaboreze cu nume consacrate în domeniu,

avându-i ca mentori pe Gelu Furdui, Dumintru Fărcaș

și Grigore Grigoruț. Adevărata activitate artistică, spune

solista, a demarat în timpul liceului la Ansamblul

”Doina Clujului”, iar mai târziu a început colaborarea cu Ansamblul

”Mărțișorul”, aflat sub bagheta maestrului Dorel Rohian. Le mulțumește

tuturor celor care au sprijinit-o în cariera artistică, în

primul rând lui Dumnezeu , apoi părinților, prietenilor, dar și colegilor

pasionați și implicați în promovarea culturii tradiționale

românești.

Mariana Gabrian Sfechiș va putea fi urmărită în concert la Zilele

Clujului, pe 18 mai, începând cu ora 18.00, la scena de pe strada

Mihail Kogălniceanu.

CLUJUL TRĂIEȘTE | Mai 2018

povestidesuflet.ro

Cristina Pintilie Șendrea

47

More magazines by this user
Similar magazines