Povești de Suflet - Clujul Trăiește Nr. 21

Nr. 21 Iunie 2018

MAI AVEM PUȚIN,
SUNTEM DEJA LA JUMĂTATE
Editorial
Cititorii noștri mai tineri poate nu înțeleg la ce ne referim, dar după o vârstă
timpul trece mai ușor, acum e luni, clipești de două ori, și este vineri. Aprecierea
acestui reper dilatabil în spațiu, ar trebui să se facă doar din excursii, din locurile
mai mult sau mai puțin exotice, situate departe de casă. Șase luni din prețiosul
an 2018 fiind duse, vă propunem o scurtă analiză a activității de până acum. Este,
de fapt, o invitație la o scurtă meditație: ce mi-am propus, ce am realizat, unde
am greșit eu, unde restul lumii?
Nu uităm că iunie este o lună dedicată elevilor și studenților, le dorim tuturor vacanță
plăcută, îi felicităm pe toți. Cei mici au așteptat mult vacanța, dar suntem
de părere că și energiile profesorilor erau pe sfârșite. O glumă clasică se impune aici (probabil că multă
lume o știe deja, dar e prea bună ca să nu o amintim): ”Există trei motive temeinice pentru a fi profesor: iunie, iulie
și august!”
Cei maturi, menționați cu câteva râduri mai sus, nu se grăbesc să își asume o balanță, iunie fiind doar o
lună ca oricare alta, ba mai mult, este posibil ca efortul depus să crească, lipsa timpului este în continuare
la ordinea zilei, iar experiența ne arată că randamentul la serviciu scade în perioada concediilor, despre
motivație ce să mai spunem?
Este însă o lună deosebită. Vom avea cea mai scurtă noapte din an, solstițiul anunțând întrarea în vara astronomică,
”Sânzâienele” în anul agrar, o nouă mișcare de Rezoluție a Planetei fiind deja încheiată. Cei care
se consideră activi ziua vor avea de câștigat, în timp ce nocturnilor nu le va ajunge timpul pentru muncă,
discuții, petreceri, posibilitățile fiind nelimitate. Astrologii ne avertizează că energia în această perioadă va
fi îndreptată către pasiune, vitalitate, creativitate și belșug. Ar fi indicat să nu neglijăm aceste direcții.
Nu putem uita de ”Sărbătoarea iei”, cămașa tradițională fiind o sursă de inspirație pentru designerii din toată
lumea, iar cei din Cluj nu fac excepție. În acest număr al revistei ”Clujul Trăiește”, vă invităm să citiți un
interviu cu Delia Louber, o clujeancă pasionată de frumos care adaptează cu succes costumul tradițional.
În ultima perioadă a crescut numărul persoanelor care au în garderobă un costum popular sau unul de
inspirație tradițională, aprecierea acestora aflându-se pe un trend ascendent.
E de bine, e de rău, vă las pe dumneavoastră să decideți! Să ne bucurăm de vară, timpul trece repede,
indiferent dacă ești greier sau furnică. Cât despre balanțe… nu oricine poate fi contabil, nu? Mai în glumă,
mai în serios, în scurtă vreme vom culege roadele, să sperăm că vor fi bogate!
Să ne auzim cu bine luna viitoare!
Cristina Pintilie Șendrea
povestidesuflet.ro
www.povestidesuflet.ro
0745 635 721
contact@povestidesuflet.ro
ISSN 2601 0321
ISSN-L 2601 - 0321
REDACȚIA
Alex Pastor — general manager, 0745 635 721
Aura Lenghel — administrator
Cristina Pintilie Șendrea — editor-coordonator
Redactori: Florina Diana Țiclea, Sorin Grecu
Tehnoredactare/design:
Matei Ladislau — www.graphitstudio.ro
Tipar: Tipografia Arta — www.tipoarta.ro
Poză copertă: Matei Ladislau
Redacția nu își asumă răspunderea pentru eventualele modificări de program sau preț, pentru conținutul reclamelor sau pentru
eventualele greșeli de tipar. Drepturile de autor asupra conținutului revistei aparțin redacției. Reproducerea parțială sau integrală
a conținutului nu este permisă fără acordul scris al firmei. Revista are un tiraj de aproximativ 1000 de exemplare/ediție și este
publicată la interval de o lună, în regim gratuit.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
1

“Poetul”
“Lovit de val, lovit de vânt
El dusul marilor talazuri,
Pribeag la capăt de Pământ
În lumi ce nu cunosc zăgazuri.
Pierdut se pare de-ai lui semeni
Pierdut de ei printre cuvinte,
Dar regăsit prin ode şi înscrisuri
Pe-a crucilor şi-a recilor morminte.
Murea poetul, murea boemul
Când lumânarea ardea-n sfeșnic,
Cu suflul lui însuflețea poemul
Iar pentru noi trăi-va veșnic.
Tăcere deci, tăcere, subtile înțelesuri,
Sfârșitul, mereul început
Cânta-se-va în versuri
De-un alt poet, de-un alt boem pierdut”.
Alexandru Mânzat
Alexandru Mânzat
- contrabasistul şi tenorul – o memorie vie
a Clujului!
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
3

Artistul instrumentist şi tenorul Alexandru Mânzat, de la Opera Română, este fără îndoială unul
din ultimii mari boemi ai Clujului, iar pățaniile sale cu personalitățile întâlnite de-a lungul celor 58
de ani ai săi de viață pot fi relatate pe sute de pagini, extrem de savuroase, deoarece omul reprezintă
o antologie vie a întâmplărilor din lumea artistică a oraşului. Ca să nu mai zic de umorul său
înnăscut şi de capacitatea, asemănătoare cu cea a marilor portretişti, de a-l fixa pe cel la care se
referă - în „insectar” sau dimpotrivă, în „Pantheon” - cu o măiestrie a cuvintelor cu totul neobişnuită
pentru un muzician.
Născut în satul ESCU
Luăm loc, într-o sâmbătă a lunii iunie, la măsuța
unui birt popular, din cartierul Mănăştur, loc nici
că se poate mai nimerit pentru un dialog cu un
artist, om între oameni şi lipsit total de ifose. Iar
în fața mea, pe masă, se află CV-ul său - atât de
bogat, încât doar transcriindu-l aş fi nevoit să consum
spațiul destinat acestui articol. Începe el, anticipând
întrebarea pe care vreau să i-o pun: „Toată
lumea te întreabă de la câți ani ai început să cânți. Eu țin
minte că nu eram încă la şcoală - în localitatea de baştină,
Escu, din comuna Recea Cristur - şi la patru-cinci anişori,
pentru că mă plictiseam acasă, mă duceam la şcoală cu
prietenii mai mari, acolo învățătoarea îmi dădea şi mie
note, ca şi la toți ceilalți, însă nu le trecea în catalog. Şi
s-a întâmplat, până am intrat la şcoală să iau de două
ori premiul întâi. Iar de cântat cu vocea, la un sfârşit de
an şcolar am făcut lucrul acesta, dar pentru că toată lumea
plângea la sfârşitul piesei am avut impresia că am
cântat teribil de prost”. În clasa a VI-a vine la Cluj,
la Liceul de Muzică, îndrumat de un verişor, student
la Conservator şi îşi începe studiile muzicale,
în special în a contrabasului. După absolvire, intră
– în 1978 - la rândul lui, la Conservator printr-un noroc
extraordinar, pe singurul loc scos la concurs, la
care se prezentaseră opt candidați: abia în acel an
se scosese acest instrument la concurs. Referitor
la evenimente mai speciale, trăite în facultate îşi
„extrage” câteva, din memoria lui prodigioasă şi mi
le relatează: „În facultate, din cauza pletelor au vrut să
mă exmatriculeze. Nu am fost primit la examenul de socialism
științific, am fost dat afară. Eu am amenințat că nu
mai vin la nici o alta sesiune și am plecat. Pe drumul spre
casă am realizat că am foarte multe probleme din cauza
pletelor, așa că am intrat în prima frizerie și m-am ras pe
cap. Am ajuns acasă până și părinții nu m-au recunoscut.
Sună telefonul, era o colegă, șefa de an, care mă ruga să
vin la examen că profesorul mă primește și așa, cu plete.
Am crezut că mor de nervi. M-am dus la examen iar când
am intrat în sala profesorul m-a întrebat cine sunt. Când
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
5

și-a dat seama a început să plângă ca un copil, mi-a pus
un 10 în carnet și mi-a zis că nu mai trebuie sa vin la
nici o oră de-a lui niciodată. Ca funcții, cea mai mare pe
care am avut-o a fost cea de membru în comitetul de la
cantina studențească, însă nu am stat prea mult acolo
pentru că aveam foarte mulți prieteni blatiști. Marea mea
satisfacție, după ani, a fost când într-o zi m-am întâlnit
cu un prieten din studenție și acesta mi-a spus că cel mai
bine a mâncat în timpul când eu eram șef la cantină”!
Dirijorul spaniol Karel Marc
Chichon: “Bravo, Sandu”!
Îşi continuă acesta relatarea: „Am fost repartizat după
absolvire la Sângeorz-Băi, unde am funcționat ca profesor
de mandolină şi sculptură până când marele muzician
Tudor Jarda s-a dus la Marina, primul secretar de la
Bistrița-Năsăud. S-au pupat, fiindcă erau prieteni - iar
când acesta l-a întrebat ce vânt îl aduce la el, Jarda i-a
răspuns franc: „Mă, da` de ce-l țineți pe copilul ăsta aici,
că voi n-aveți Operă. Ăsta trebe să meargă la Operă, la
Cluj”!” Şi în 1983 a ajuns la Opera Română din Cluj,
muncind încontinuu fără întrerupere în această instituție
- cu excepția celor şase luni de armată şi a
câtorva luni, între 1996 – 1997, când a fost angajat,
în Germania, pe post de tenor la „Branderburger
Theater”. Ca artist-instrumentist, a colaborat cu
majoritatea dirijorilor de prim rang din România şi
lista dirijorilor români şi străini sub bagheta cărora
a cântat e covârşitoare (Petre Sbârcea, Cristian
Mandeal, Erich Bergel, Emanuel Elenescu, Emil
Simon, Ştefan Ruha, Miky Inoue, Daisuke Soga,
Karel Marc Chichon, Wolfgang Gross, etc. etc), însă
o figură legendară se desprinde din rândul acestora,
cea a lui Erich Bergel, pe care o şi evocă: „Era
extraordinar de bine pus la punct profesional, exigent, cunoştea
muzică şi probabil că m-a impresionat şi povestea
lui tristă din perioada comunistă, puşcăriile şi suferințele
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
7

îndurate de către acesta”... Iar dintre străini, îmi relatează
o întâmplare cu Karel Marc Chichon, un mare
dirijor spaniol: „Acesta cânta la Filarmonica din Cluj
repertoriul pe care trebuia să-l prezinte Filarmonica în
Spania, cu Jose Carreras şi o altă mare artistă. Dar la
Cluj eu cântam piesele lui Carreras iar colegii, după fiecare
arie cântată îmi strigau: ”Bravo, Sandu”. Am aflat, ulterior,
că la concertul din Spania n-a putut veni Carreras,
a venit în schimb un tenor de la Scala din Milano, iar
la capătul fiecărei arii dirijorul Chichon striga, uimindu-i
pe toți: „Bravo Sandu”!” Însuşi debutul său ca tenor
a avut loc printr-o întâmplare. Povesteşte Mânzat,
zâmbind: ”Eram în orchestră ca și contrabasist în Europa
Symphony Orchestra-Viena, în anul 1993. După o lună de
concerte prin Austria, înainte de ultimul concert i-am cântat
dirijorului Wolfgang Gross și omului i-a plăcut atât
de mult cum cânt încât m-a băgat în concert. Cântam la
contrabas iar el, la un moment dat m-a prezentat și m-a
invitat în față. Colegii din orchestră, care m-au aplaudat
la repetiție, nu știau că o să cânt în concert ca solist. Îți
dai seama ce a fost după concert”!
Câştigător al “Crizantemei de
Aur”
Arată mai departe cum a ajuns să se îndrăgostească
de romanță, un gen pe care nu-l abordase
prea frecvent: „După un concert pe care l-am avut cu
maestrul Florin Georgescu şi doamna Daniela Vlădescu,
când am cântat la „bis” o romanță, Florin Georgescu m-a
invitat la Târgovişte, la Festivalul „Crizantema de Aur”.
Mă sunase chiar în ajun, când mă aflam la Sinaia, aşa
că m-am deplasat de urgență la festival şi l-am câştigat.
Era anul 2008 şi de-atunci sunt încontinuu invitat cu
romanțe, în spectacole sau ca să fac parte din jurii. Nu
m-am gândit niciodată că romanța mi-ar fi putut aduce
atâtea satisfacții, două albume şi unul în pregătire cu o
mare solistă de muzică populară – nu-i dau deocamdată
numele, deoarece nu am acordul ei”! Sunt, de asemenea,
întemeietorul Asociației Culturale „Opera Group Project”,
alcătuită din cei mai buni insgtrumentişti de la Opera
Română Cluj-Napoca şi Opera Maghiară din Cluj, iar cu
grupul facem concerte în țară, ultimul fiind cel cu ABBA
8CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
Simphony şi Grigore Leşe. Am avut concerte pe trei continente
iar confirmările anilor de muncă vin în ultima vreme
din toate părțile. Însă îți mărturisesc, în ciuda atâtor
succese cele mai emoționante momente din viața mea de
artist le-am trăit atunci când am urcat pe scenă cu cei doi
copii ai mei, cu Victor - la Bistrița, şi cu Andrei - la Cluj,
când am avut de interpretat Imnul României şi „Tatăl nostru”
de Anton Pann!
Sorin Grecu
povestidesuflet.ro

Cea de-a șasea ediție a ”Terapiei prin Artă” by Create. Act. Enjoy este în
plină desfășurare. Proiectul se va desfășura în perioada 11 iunie – 19 iulie
și va include activități creative și recreative pentru pacienții, aparținătorii
și personalul medical de la Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Militar
de Urgență „Dr. Constantin Papilian”, Spitalul Clinic de Urgență pentru
Copii și Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie
„Dr. Octavian Fodor”.
povestidesuflet.ro
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
15

FESTIVAL ȘI PENTRU CEI DIN SPITAL!
Asociația Create.Act.Enjoy le va duce și anul acesta oamenilor aflați în spitale bucuria de a participa la
un festival al artelor. Ediția din acest an, cea mai mare și mai complexă de până acum, se va desfășura pe
parcursul a șase săptămâni. O echipă extinsă de actori, regizori, traineri, fotografi și videografi vor susține
momente artistice și ateliere în fiecare spital, expoziții foto, proiecții video, concerte muzicale, plus un
spectacol de magie la Spitalul de Copii.
Cei interesați vor putea să călătorească în vacanțele mult visate cu ajutorul realității virtuale. Este o activitate
menită să-i inspire pe cei aflați în suferință, să-i ajute să depășească momentele dificile, să-și stimuleze
gândurile pozitive. Realitatea virtuală (VR) e cea mai nouă componentă a atelierelor creative, alături de teatru,
improvizație, scriere creativă, colaj, creare de obiecte decorative, pictură sau muzică. Pe lângă invitația
de a cânta împreună la atelierul muzical, pacienții vor avea parte și de concerte în aer liber, care vor avea
loc în curtea spitalelor. Vor concerta pianistul Cadmiel Boțac și trupa Infusion. Cadmiel, apreciat încă de la
6 ani pentru talentul său, este un artist multi-premiat internațional și care a concurat recent la emisiunea
„Românii au talent”. Trupa Infusion (al cărui nume a fost dar de un spectator atent) își propune să bucure
publicul cu infuzia lor de stiluri muzicale, de la jazz, blues, soul și pop, la gypsy și vechi romanțe românești.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
continuare pe pagina 17.
17

Proiectul ”Terapie prin Artă” a demarat în 2012 din convingerea celor de la Create.Act.Enjoy că rolul artiștilor
este să aducă bucurie, creativitate și speranță în comunitate. Primul partener al proiectului a fost
Spitalul de Recuperare, unde acum pot fi admirate adevărate galerii foto cu activitățile din anii trecuți. A
urmat Spitalul Militar, loc în care s-a filmat în acest an un clip de promovare, cu subiectul ”Cum să ne spălăm
corect pe mâini!”. Surprinzător, videoul #HandHygiene a devenit viral și a avut parte de multe reacții
pozitive. Spitalul pentru Copii a fost cooptat în proiect începând de anul trecut, iar, pentru ediția din acest
an, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie a devenit partener și totodată primul spital care,
din inițiativă proprie, a solicitat ca proiectul să se desfășoare și în această instituție.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
19

Cofetaria
Rusalca
Restaurant
Rusalca

Membrii asociației clujene își propun să genereze bucurie, dar și schimbare, de aceea împreună cu comunitatea
Beard Brothers din Cluj vor reabilita și înfrumuseța curtea interioară a Spitalului de Recuperare
Materialele foto-video din edițiile precedente se pot vedea pe site-ul oficial Create.Act.Enjoy sau pe canalul
de Youtube, iar cele de la această ediție vor putea fi văzute la prezentarea publică organizată în 19 iulie la
Casino, Centrul de Cultură Urbană.
Proiectul ”Terapie prin Artă” este realizat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național, al Primăriei
și Consiliului Local Cluj-Napoca, al Consiliului Județean Cluj și susținut de TEDxEroilor Award, prezentat de
AROBS Transilvania Software.
Parteneri:
Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian”, Spitalul Clinic de Urgență
pentru Copii, Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Dr. Octavian Fodor”, Centrul Cultural
Clujean, Beard Brothers, Cluster de Industrii Creative, Casino - Centru de Cultură Urbană, Departamentul
de Sănătate Publică (FSPAC), Urania Palace, Fast Print
CONTACT:
hello@createactenjoy.com sau 0755 808 863
Pagina oficială de Facebook: fb.com/Create.Act.Enjoy
Site oficial: www.createactenjoy.com
Cristina Pintilie Șendrea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
21

F L O R E Ș T I

Chitara își are maeștrii ei
Năcut în București și format la Universitatea de
Arte din Iași, a decis să rămână în frumosul oraș
din inima Transilvaniei – Cluj-Napoca, fiind în prezent
conferențiar univeristar doctor la catedra de
chitară a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”
din Cluj-Napoca și extensia Piatra Neamț.
Are un palmares artistic bogat, participând la diverse
manifestări artistice atât în țară cât şi peste
hotare, cum ar fi Festivalul de Chitară
clasică de la Sinaia (1983 - 1990) sau
„Primăvara Muzicală de la Praga”
(1990). A participat la cursurile
de master-class ale
chitariştilor: John Duarte,
Costas Cotsiolis,
Michel Sadanowsky,
Chiar şi lucrurile neînsuflețite, care dau
un sunet, fie un fluier sau o alăută: dacă
nu dau sunete desluşite, cine va cunoaşte
ce se cântă cu fluierul sau cu alăuta?
1 Corinteni 14:7
Constantin Andrei
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
25

Pablo Marquez şi Claire Stancu-Delerue şi de asemenea
ale cvartetului de chitare din Champagne-
Ardennes (Franța).
Are o discografie bogată, înregistrări la Radio
Bucureşti (cardex) şi Televiziune şi este câştigătorul
unor numeroase premii la festivaluri şi concursuri.
Începând cu anul 1990 este prezent în juriul unor
prestigioase festivaluri şi concursuri din țară şi
de asemenea, este invitat să susțină recitaluri şi
cursuri de măiestrie în Franța, Italia, Germania și
Serbia.
În anul 2000 înființează Ansamblul de Chitare al
Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-
Napoca, formație care încă de la început s-a bucurat
de o largă și prestigioasă apreciere, astăzi fiind
una dintre cele mai importante formații camerale
din peisajul chitaristic național și internațional.
A cântat ca solist sub bagheta dirijorilor: Horia
Andreescu, Ilarion Ionescu-Galați, Petre Sbârcea,
Robert Houlihan, Cristian Sandu, Lubnan Baalbaki
şi Gabriel Bebeşelea.
Numele său mai este legat şi de înfințarea la
Cluj-Napoca, a primului Festival Național de
Chitară Clasică (2003), iar din 2005 a Festivalului
Internațional de Chitară TRANSILVANIA al cărui inițiator
şi director artistic este, festival ce se va desfășura
la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” în
luna august.
Activitatea sa artistică însumează peste 300 de
manifestări artistice şi este concretizată în special
prin recitaluri solo, concerte cu orchestra, recitaluri
camerale. Îl întâlnim atât ca interpret cât și ca
dirijor al ansamblurilor de chitară, participând la
diferite festivaluri naționale şi internaționale cum
ar fi: Sinaia, Cluj-Napoca, Craiova, Bucureşti, Iaşi,
Odorheiu-Secuiesc, Oradea,Târgu Mureş, Sibiu,
Braşov, Satu Mare, Baia Mare, Piatra Neamț, Cehia,
Slovacia, Germania, Franța, Italia;
În recitalurile solo susținute, a abordat un repertoriu
variat din punct de vedere stilistic pornind de
la L. de Narvaez, J. Dowland, G. Sanz la J. S. Bach,
D. Scarlatti, S. L. Weiss, A. Vivaldi, N. Paganini, M.
Giuliani, D. Aguado, F. Sor, F. Carulli, M. Carcassi, Fr.
Tárrega, I. Albeniz, E. Granados, A. Barrios Mangoré,
F. Moreno-Torroba, J. Rodrigo, L. Brouwer, A. York
şi până la D. Capoianu, A. Andrei, A. Borza, A.
Piazzolla etc.;
A susținut 22 de concerte cu orchestra ca solist
instrumentist, interpretând lucrări ce aparțin compozitorilor
J. S. Bach, Antonio Vivaldi și Dumitru
Capoianu, și peste 150 de recitaluri camerale susținute
în diferite formații camerale: duo, trio, cvartet,
cvintet, octet, ansamblu de chitare sau ansambluri
instrumentale.
CONSTANTIN ANDREI, căci despre el este vorba,
a fondat în anul 2000, alături de frații săi Aurelian
şi Adrian, formația camerală Trio Andrei, susținând
numeroase recitaluri pe scenele celor mai
importante instituții din țară. Cei trei chitarişti –
Constantin, Aurelian și Andrei - fiind considerați la
ora actuală printre cei mai importanți interpreți ai
acestui instrument din România şi în egală măsură
afirmați deja şi pe scenele internaționale.
...Trio ANDREI - se constituie într-o formație a cărei
unicitate structurală şi interpretativă o plasează în
vârful ansamblurilor camerale româneşti... Afirmația
noastră este motivată nu numai prin originalitatea
timbrală a ansamblului ci şi prin calitatea mesajelor,
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
continuare pe pagina 27.
27

sensibil exprimate în orice limbaj muzical. Trio
ANDREI are o ținută artisică de nivel ridicat. Tocmai
de aceea succesele avute pe scenele de la Ateneul
Român, Filarmonicile din Cluj, Satu-Mare, Bistrița,
Oradea, Piatra-Neamț şi Castelul Corvineştilor din
Hunedoara, spun multe despre valoarea unui ansamblu
de prestigiu... afirma prof. Emiliu Dragea
în ziarul Adevărul de Cluj din anul 2001, iar ziarul
on-line Actualitatea sătmăreancă relata în anul 2013
după un concert susțint de Trio Andrei la Castelul
Kalory: Membrii trio-ului au impresionat publicul
prin adaptări originale ale compozițiilor cunoscute
cât și prin momente de virtuozitate. A fost unul
dintre cele mai reușite spectacole de la deschiderea
castelului, grație profesionalismului, virtuozității
instrumentiștilor și a repretoriului ales. La final
publicul numeros aflat în Sala Cavalerilor i-a răsplătit
cu îndelungi aplauze pe cei trei instrumentiști
care au reușit să creeze o atmosferă emoționantă.
Altă formație camerală din care face parte Andrei
Constantin este Duo Melos unde îl are ca și coechipier
pe conf.univ.dr. Titus Flueraș (vioară). Această
formație a luat ființă în anul 2004 la Cluj-Napoca.
Prima evoluție a celor doi interpreți în formula de
duo vioară-chitară s-a produs în cadrul stagiunii
Facultății de Muzică de la Piatra Neamț în 18 martie
2004 la Biblioteca G. T. Kirileanu, bucurându-se
de un răsunător succes. De atunci sunt invitați să
participle la prestigioase manifestări culturale cum
ar fi: stagiuni muzicale, festivaluri naționale
şi internaționale, Toamna muzicală
clujeană etc.
Mesajul artistic al formației Duo Melos a
fost încă de la început unul de o mare
sensibilitate şi diversitate a muzicii culte
pe care o interpretaează pornind din
Baroc până în contemporaneitate. Să nu
uităm că formula de duo (vioară-chitară),
este una specială, ea fiind destul de expusă
din punct de vedere al intonației, al
culorilor timbrale, al dinamicii şi al sincronizării.
Practic cele două instrumente
sunt într-un dialog continuu, dialog care alternează
între momente de solo şi de acompaniament pe
care Duo Melos le realizează cu sensibilitate, maturitate
şi rafinament în concertele sale.
Numeroase critici au elogiat maniera de interpretare
a duo-ului iar multe dintre lucrările care sunt
prezente pe CD, DVD, sau pe Youtube, reprezintă
un important reper interpretativ.
Duo Melos reprezintă astăzi una din cele mai importante
şi apreciate formații camerale impunându-se
în arealul muzicii culte prin eleganță, rafinament,
căldură şi maturitate artistică contribuind astfel la
promovarea şi susținerea muzicii de calitate.
Noi vă dorim mult succes pe mai departe, să ne
încântați în continuare cu aceste bijuterii muzicale
și să trăiți mulți și fericiți ani!
Florina Diana Țiclea
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
29

http://www.looktv.ro LookTV.ro contact@looktv.ro

Povestea lui
Mircea Dragoteanu
“regățeanul” cu cinci facultăți şi doctorate
care înnobilează Clujul! (I)
Discuția noastră are loc la debutul lunii iunie – unde altundeva? – în vecinătatea
clădirii Universității „Babeş-Bolyai”, îmbătați de mireasma teilor. Aşadar, ce invitație
mai puternică la dialog puteam lansa pentru Mircea Dragoteanu - profesorul, juristul,
medicul, inginerul, jurnalistul, istoricul - omul cu rădăcini ardeleneşti din partea bunicului,
care a părăsit Regatul în urmă cu treizeci de ani, din dragoste pentru Cluj şi
care îşi onorează oraşul de adopție cum au făcut-o puțini alții!
Dor de Cluj
Ne cunoaştem de prea mult timp, peste douăzeci
şi cinci de ani, ca să mai existe momente de tatonare
între noi, aşa că Mircea Dragoteanu îşi începe
confesiunea direct, fără fasoane, aşa cum se poartă
de altfel în viața de zi cu zi - dovadă evidentă a
faptului că simplitatea reprezintă apanajul marilor
oameni. Explică el, uşor contrariat, de parcă l-aş fi
rugat să-mi explice de ce respiră: „Cum și când am
ajuns la Cluj? Era în zorii zilei de 4 martie 1987, fix la
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
povestidesuflet.ro
33

Beijing, în anul 1992, primul
filatelist european în clubul local
10 ani după cutremur, când am coborât la Cluj dintr-un
tren de noapte. Venisem pentru confirmarea exactă la fața
locului a actelor necesare pentru a fi primit la examenul
de admitere la medicină din acea vară. Eram atunci
student la electronică în București în anul IV. Hotărâsem
să întrerup studiile politehnice, ca să pot da la medicină.
Trebuiau îndeplinite însă condiții draconice, inclusiv
un an de muncă între facultăți. Degeaba am încercat
Casa Armatei Sibiu – Prezentarea lucrării Păltiniş,
în 2017
povestidesuflet.ro
atunci să fiu prevăzător, a fost cât pe ce să nu fiu primit
la examen. Norocul meu a fost în vară regretatul poet și
prozator Valentin Meseșan, secretar-șef al Universității de
Medicină şi Farmacie, care nu a plecat de lângă mine
până nu mi s-a eliberat, la ordinul și pe răspunderea lui,
legitimația de concurs. Sălăjean de fel, dânsul va rămâne
mereu pentru mine unul dintre ”clujenii” căruia îi voi
păstra cea mai frumoasă amintire. La electronică avusesem
multă vreme cea mai mare medie din an, câștigasem
locul I pe țară la olimpiadele studențești de fizică (mecanică
teoretică, avându-i profesori pe George Moisil și D.D.
Boiangiu) și de istorie a României. Înțelegând însă că nu
acela era drumul meu, decisesem trecând peste toate riscurile
și dificultățile să dau la medicină după terminarea
anului IV, cu gândul să fac apoi anul V la electronică la
seral. În liceul din Câmpulung Muscel, unde am fost șef
de promoție, avusesem șansa unor profesori excepționali la
biologie (Ion Solomon), chimie (Ion Ștefan) și fizică (Gh.
Vocilă), așa încât nu de învățat îmi era teamă, ci de actele
necesare la admitere. Era o nebunie atunci să treci de la
o facultate la alta, nefiind permis să faci două facultăți
la zi”.
„Faultat” la şefia promoției
Mircea Dragoteanu este admis la medicină ”din
prima”, în 1987. Între 1990-`91 urmează în paralel,
la zi, anul V la electronică, devenind mai întâi, prin
urmare, inginer electronist. Despre epoca aceea
fermecătoare a vieții sale – cu lumini, dar şi umbre
– mărturiseşte: ”Cum a fost la medicină? Au fost
ani frumoși, am avut o grupă faină, numai băieți unul și
unul, care doreau să învețe, să știe. Cadre didactice de
continuare pe pagina 37.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
35

excepție, între care actualii profesori universitari Valentin
Muntean și Constantin Ciuce ne-au fost cei mai dragi, dar
și severi îndrumători. Atmosfera studențească a fost foarte
frumoasă și înainte și după 1989. Se făcea carte la greu,
dar și viața universitară era plină de momente deosebite,
cu chefuri decente în cămine și excursii prin țară cu multe
zeci, chiar peste 100 de participanți... Într-o vară ne-am
dat întâlnire într-o anume seară la Costinești la ”discoteca
de la ceas” și ne-am regăsit acolo peste 60 de colegi
și colege... Erau încă vremuri ale cultului prieteniei și al
colegialității. Medicina a fost a doua facultate pe care
am absolvit-o la Cluj, în 1993. Până în anul VI am avut
numai 10 la medicină, dar în acel ultim an am dat prima
dată piept cu latura gregară a învățământului clujean, de
care m-am mai lovit apoi, fiind furat ”la comandă” și la
scenă deschisă la un examen minor (epidemiologie) de un
profesoraș la fel de minor, pentru a nu ajunge la un titlu
care nici măcar nu mă interesa, acela de șef de promoție”,
adaugă el, cu o notă de tristețe întipărită pe figură.
Absolvent de jurnalistică şi filatelist
de forță
Între 1993-1997 are satisfacția de a fi student în jurnalism
al U.B.B., fiind absolvent - cu cea mai mare
Timişoara EXPO – Marele Premiu
medie - al primei promoții din Cluj în domeniu.
Explică în continuare Dragoteanu: „Nu uit nici profesia
care mi-a dat ocazia să mi te fac prieten acum mulți
ani – jurnalistica. Între 1993 - 1997 am avut plăcerea
de a fi student în jurnalism al U.B.B., fiind absolvent (cu
cea mai mare medie, cred) al primei promoții din Cluj în
domeniu. Am avut și la jurnalistică redutabili dascăli și
îndrumători, între care profesorii Camil Mureșanu, Tudor
Vlad, Vasile Dâncu, Emil Boc. A fost a treia facultate pe
care am absolvit-o la Cluj, cu bucuria ca lucrarea de licență
să aibă un rezultat deosebit. Am reușit atunci cu
sprijinul Forumului Democrat German, condus de dr. Paul
Jürgen Porr, să obțin statutul de monument istoric pentru
centrul stațiunii Păltiniș – ”KurhausHoheRinne”, incluzând
cele mai vechi cabane turistice din Carpați, inaugurate
în 1894. Păltinișul a devenit atunci o dragoste de
o viață pentru mine, dedicându-i ulterior mai multe cărți.
”Istoria Poștelor Locale Transilvane” (1998, 2008) și ”A fost
odată HoheRinne” (2014) au fost premiate de aproape 20
de ori cu medalii de aur la expoziții filatelice naționale și
internaționale, un palmares de care nu s-au bucurat niciodată
nici pe departe alte studii publicate în România”.
Sorin Grecu
(Continuarea în numărul următor)
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
37

Cinema Florin Piersic vă așteaptă cu
filme de excepție:
Incredibles 2
Slender man
Declinul
Mamma mia!
Ant man and the wasp
Hotel Transylvania 3
Jurassic World — Fallen Kingdom
https://www.facebook.com/Cinema
Florin Piersic
Relații la numărul de telefon:
0264 433 477

DALEEA FASHION HOUSE
UN BRAND SUTĂ LA SUTĂ CLUJEAN DEDICAT FRUMUSEȚII
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
În spatele firmei, ajunsă etalon pe domeniul său,
se află multă dedicare, muncă și, nu se poate fără,
talent! Un talent cultivat în timp, un talent care a
dus tehnicile de adaptare a costumului tradițional
pe alte culmi. Una dintre rochiile semmnate de
Delia Louber a fost purtată anul trecut în Egipt de
reprezentanta României la ”Miss Intercontinental”,
rochia de gală fiind oferită de Cătălin Botezatu.
Creatoarea spune că între talent și muncă există
o legătură specială și că nu este zi să nu simtă că
lucrurile frumoase trebuie să facă parte din viața
noastră. A realizat că Dumnezeu a înzestrat-o cu
manualitate deosebită în jurul vârstei de șase ani,
iar de atunci s-a perfecționat continuu, conceptul
de ie urbană aparținându-i. Delia Louber este atentă
la detalii, la ce își dorește fiecare clientă și este
parolistă, relația ei cu acestea transformându-se, în
unele cazuri, în prietenie.
Delia Louber, designer Daleea Fashion House
”Pot să spun sus și tare că m-am născut cu talent. Așa
cum oamenii se nasc cu anumite calități, a mea a fost
preocuparea pentru frumos. La mine, creația se face în
momentul în care am foarfeca în mână și materialul în
față. Sunt la curent cu tendințele, dar produsul final este
unic pe piață.”
Legătura cu costumul național... Mie toată îndemânarea,
priceperea și talentul (n.n. Mai mult sau mai
puțin, râde!) le-am căpătat de mică. Am crescut la țară,
în Popești, iar principala ocupație era să facem dantelă
pentru lucrurile din casă. Am cusut ii, am împletit ciucuri,
știu să țes, să cos, să tricotez. Am observat de timpuriu că
aveam înclinații, puteam să fac ce nu puteau fetele mai
mari decât mine. Mama mea era cadru didactic, a fost
educatoare și directoarea Căminului Cultural. Ea organiza
toate serbările, șezătorile, apoi ducea tineretul prin
toată țara, era mare lucru pe vremea aceea. De acolo
cred că am rămas cu gustul pentru motivele tradiționale,
în special pentru ie. Nu-mi plăcea atunci că mama nu
ne lăsa să îmbrăcăm cămășile, erau spălate, apretate și
păstrate cu sfințenie în dulap. Mi-am propus să transform
bluza tradițională, într-una urbană, pe care să o poți purta
toată ziua, oriunde mergi. Era mare păcat a nu purta o
piesă de vestimentație atât de frumoasă, dar care este în
același timp și foarte comodă.
Nu de mult timp au început româncele să aprecieze
ia națională... Așa este. Cred că doar în momentul
în care a apărut pe marile scene ale lumii, când marii
creatori de modă s-au inspirat din motivele tradiționale
românești, atunci a atras și atenția femeilor de aici. La noi
așa este totul, trebuie să vină alții să ne spună că avem
ceva de valoare acasă. Eu nu am început mai repede pentru
că doar din 2015 am cumpărat o mașină specială de
brodat. Întotdeauna am fost fascinată de aceste broderii,
acum pot realiza tot ce îmi trece prin cap, pot spune că
46
povestidesuflet.ro

mi s-a dezlănțuit imaginația. De exemplu, suntem singurii
din țară care realizează modele de ii din catifea și care facem
combinații îndrăznețe de culori. Așa am clădit brandul,
bazându-mă pe faptul că orice broderie sau desen
stilizat poate scoate o piesă de vestimentație din anonimat.
O cămasă albă nu prea este observată, dar dacă are aplicat
ceva frumos poate deveni obiect de colecție.
Ce fel de femeie preferă produsele Daleea
Fashion... Acum, surprinzător, dar am primit numeroase
cereri, facem cămăși pentru bărbați. Ne place să spunem
că clienta noastră este prietena noastră sau că face
parte din ”Marea Familie Daleea” care este formată din
doamne cărora le place să se îmbrace. Se spune că există
femei care se îmbracă doar ca să nu umble dezbrăcate
și sunt femei care iubesc hainele. Aceasta din urmă este
clienta Daleea, indiferent de vârstă, poate avea 20 sau
peste 60 de ani. Trebuie doar să fie amatoare de frumos,
să nu le fie frică să poate colorat, să dorească să iasă din
anonimat. Clientele noastre se recunosc în oraș și, chiar
dacă nu se cunosc, încep să povestească.
Acum v-ați mutat... Era pasul următor, am simțit că
era momentul să-l facem. În 2008, ne-am relansat, cu pași
mici, dar siguri, după ce criză economică ne-a zguduit
serios. Aici, spațiul este mai mare, mai luminos, avem
show-room, lumea poate vedea creațiile noastre, se poate
inspira din ce avem deja expus sau putem să realizăm
unicate, după ce discutăm cu fiecare persoană care ne
intră în magazin. Recent, am lansat și un magazin de
tesături, pentru susținerea activității principale. Tot timpul
m-am adaptat, am făcut schimbări, mai ales atunci
când am văzut că teoria pe care am învățat-o în facultate
(n.r. Delia Louber este absolventă a facultății
Dimitrie Cantemir) nu a fost suficientă. Am învățat din
propriile greșeli, așa am făcut eu acest business. Acum
suntem mândri de noua locație, dar mai ales de faptul că
lansarea oficială a magazinului coincide cu Sărbătoarea
internațională a iei, nici nu se putea mai bine!
Următoarea colecție... La City Fashion Week, în luna
noimbrie. Atunci o să lansăm colecția de iarnă, destinată
sărbătorilor și tendințelor pentru 2019. Pentru noi, participarea
la City Fashion Week a fost anul trecut chiar mai
mult decât aș fi sperat! Am făcut colecția, ca de obicei în
mare grabă pentru că n-avem timp niciodată, dar a fost
super apreciată de public. Anul acesta, am repetat mult
temele din colecție, bineînțes pe alte culori și mărimi. Și
acum la inaugurarea noului magazin vom avea o paradă
cu varianta de vară a colecției noastre, intitulate ”La
oglindă”.
Aveți două divizii, una pe comandă, cealaltă pe
mini-serii... La cele pe comandă, clienta vine cu ideea,
dar noi povestim mai întâi ce i se potrivește, culorile, tipul
de material, dacă ar putea sau nu să o avantajeze, este de
fapt o consultanță. Pentru partea de creație, trebuie să fie
liniște în jur, să mă gândesc, îmi vin ideile și în funcție de
material. Încerc să mă țin de o anumită temă, să combin
nonconformist materialele. Am observat că toate aceste
modele și combinații sunt bine primite de public. E greu să
inventezi roata de fiecare dată, dar ne străduim să folosim
cât mai bine elementele care ne definesc, să facem modele
accesibile și versatile.
Cine v-a ajutat și susținut de-a lungul timpului...
Nu prea am avut oameni care să mă susțină. Ai mei îmi
spuneau că visez prea mult. Am făcut Facultatea de business,
dar mama tot al treilea lucru pe care mi-l spunea,
mai ales în perioada crizei, era că trebuie să mă angajez
undeva, să am un salariu, să nu-mi mai poarte de grijă.
Pot să spun că soțul meu m-a tolerat, stăteam foarte mult
timp la serviciu. Singurul care știe prin ce am trecut și
care m-a susținut și ajutat este fiul meu. Acum este independent,
dar în urmă cu câțiva ani, am avut probleme
grave de sănătate, care s-au finalizat cu o intervenție chirurgicală
pe creier. Am realizat atunci că o mamă trebuie
să-și invețe copiii să se descurce în viață. Într-un final am
reușit să trecem peste toate, dar nu a fost ușor. Am crezut
că îl ademenesc șă vină alături de mine în firmă, însă nu
am reușit. Acum este o persoană extrem de serioasă, am
încredere că se va descurca, indiferent dacă va prelua sau
nu Daleea Fashion.
CLUJUL TRĂIEȘTE | Iunie 2018
Cristina Pintilie Șendrea
47