Observatorul European_Mai 2019

parlament.dia

MAI 2019// Nr.2

Observatorul

European

Alegerile europarlamentare 2019

Cetățenii cu drept de vot din Uniunea

Europeană și-au ales viitorul

Parlament European

https://rezultate-alegeri.eu/

În perioada 23-26 mai 2019, cetățenii UE au

votat asupra componenței noului Parlament

European. În urma votului, au fost aleși cei

751 eurodeputați care vor reprezenta

cetățenii la nivelul UE până în 2024.

Aproximativ 51 la sută din cei 420 de

milioane de cetățeni europeni cu drept de vot

şi-au exprimat opțiunea. Aceasta reprezintă

o creștere cu opt la sută comparativ cu

europarlamentarele de acum cinci ani. Poate

fi constatată o participare activă la vot.

Multiplele proteste și dorința de

contracarare a partidelor eurosceptice și

populiste de dreapta au fost factorii de

mobilizare la vot.

Urmare a scrutinului, vor avea loc

negocierile care vor decide următoarea

configurație a Parlamentului European, ce se

referă la constituirea Grupurilor politice, dar

și a alianțelor posibile, fapt care va influența

viitoarea orientare politică a Uniunii

Europene.

Forțele politice tradiționale, popularii,

socialiștii și liberalii își păstrează poziția

consistentă în Parlamentul European, iar

partidele eurosceptice și eurofobe câștigă

teren, dar nu în proporția temerilor

anticipate până la alegeri, astfel, partidele

pro-europene rămân în continuare

dominante, accentuând din nou construcția

europeană ca prioritate pentru majoritatea

cetățenilor UE.

Cine a câștigat în Europa și cum va

arăta viitorul Parlament European?

Partidul Popular European are o scădere

de la 216 la 178, ca și Social-Democrații

europeni, care au obținut 153 de locuri față

de 185. O creștere numerică o au liberalii,

care au obținut 105 mandate față de 69 și

ecologiștii - 69 mandate față de 52.

Formațiunile apropiate de extrema

dreaptă, în total, au acumulat puțin peste

100 de mandate.

În multe dintre cele 28 de ţări membre s-a

constatat o diminuare a marilor partide de

centru de până acum. În schimb, au

devenit mai puternici liberalii, ecologiștii

și naționaliștii. Experții de la Bruxelles

vorbesc despre un proces de fragmentare a

scenei politice, aflat în plină desfășurare.

Ce urmează după alegerile

europarlamentare?

https://www.libertatea.ro/stiri/la-bruxelles-a-inceput-luptapentru-principalele-functii-dupa-alegeri-2649291

La moment liderii țărilor membre UE sunt

în examinarea candidaturilor la funcțiile

cheie în Uniunea Europeană. La 28.05.19,

șefii de state membre UE s-au reunit într-o

ședință informală la Bruxelles, pentru a

discuta rezultatele alegerilor

europarlamentare și procesul de înaintare a

candidaților la funcțiile cheie: Comisia

Europeană, Consiliul Uniunii Europene și

Înaltul Comisar UE pentru politică externă

și securitate, care urmează a fi aprobați

până la 01 noiembrie 2019. De notat că

până la data respectivă, aceste portofolii

sunt păstrate după Jean-Claude Juncker,

Donald Tusk și Federica Mogherini. Cea mai

mare luptă va fi dată pentru postul de șef a

Consiliului UE, care are cea mai mare

influență în structura puterii UE.

Parlamentul UE urmează să se convoace la începutul lunii Iulie curent

Angela Merkel promovează ideea potrivit căreia conducerea UE să fie aleasă cât mai rapid,

după principiul ”candidat unic” (Spitzenkandidat). Potrivit principiului respectiv, toate

fracțiunile principale înaintează candidați pentru funcția de șef al Consiliului UE, iar

câștigătorul alegerilor (candidatul unic al coaliției fracțiunilor) care are cele mai multe

locuri în Parlamentul UE este numit la funcția respectivă în cadrul summit-ului UE și în

cadrul ședinței Parlamentului UE. Potrivit sistemului respectiv, candidatul cu cea mai

mare șansă este Manfred Weber - susținut de Merkel. De notat, că nu toți liderii europeni

împărtășesc ideile cancelarului german, ce ține de procedura de alegere a conducerii UE,

în special Emmanuel Macron nu-l susține pe Weber. Concomitent, președintele Franței se

împotrivește sistemului ”candidat unic” propus de Merkel.

PAGE 1


Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare

Observatorul

European

Realizările Parlamentului

European 2014 – 2018

Actualități Europene

Principalele decizii legislative

din legislatura 2014 - 2018 a

Parlamentului European sunt:

Siguranța zborului - Pentru a

combate terorismul și alte forme

grave de criminalitate, în 2016

Parlamentul European a sprijinit

norme care să oblige companiile

aeriene să dea autorităților datele

pasagerilor pentru toate zborurile

către UE și viceversa.

Combaterea

utilizării

neraționale a produselor de

plastic - În martie 2019,

Parlamentul European a aprobat o

nouă lege care interzice o gamă de

articole de plastic de unică folosință,

pungile, farfuriile, tacâmurile și

paiele pentru servit băuturi.

Reforma protecției datelor -

Parlamentul European a aprobat

noi reguli adaptate la era digitală.

Regulile privind confidențialitatea

datelor, protecția datelor au intrat

în vigoare în mai 2018 și oferă

cetățenilor europeni mai mult

control asupra modului în care sunt

utilizate datele lor personale.

Parlamentul a actualizat, de

asemenea, normele UE privind

drepturile de autor în mediul digital.

Undă verde pentru acordul

pentru mediu de la Paris -

Printr-un vot istoric, în 2016,

Parlamentul European a aprobat

acordul de la Paris, un acord de

referință pentru combaterea

schimbărilor climatice. Acesta

presupune o serie de măsuri pentru

reducerea emisiilor de carbon și

stimularea utilizării surselor

regenerabile de energie.

Deschiderea pieței de plăți

online pentru reducerea

comisioanelor și a fraudelor -

Consumatorii au acces mai larg și

mai ușor la produse, rezervări de

hoteluri, închirieri de mașini, bilete

la festivaluri de muzică din alte state

UE și multe altele.

Eficiența energetică – Consumatorii europeni se

pot aștepta să economisească în medie până la 500

de euro pe an la facturile de energie, datorită

simplificării etichetării energetice ale aparatelor

electrocasnice, aprobată de deputații europeni în

2017.

Mai multe oportunități de studiu sau de

formare în străinătate - Pentru a permite mai

multor europeni să beneficieze de programul

educațional și de formare emblematic al UE, în

martie 2019, deputații europeni au solicitat ca

finanțarea programului Erasmus + să se tripleze în

perioada 2021-2027.

Reforma drepturilor de autor – În martie

2019, Parlamentul European a votat în favoarea noii

Directive privind drepturile de autor, menită să

aducă beneficii concrete cetățenilor, tuturor

sectoarelor creative, presei, cercetătorilor, celor

care lucrează în domeniul educației și instituțiilor

de patrimoniu cultural.

Noi limite pentru emisiile de dioxid de

carbon - Noile norme vor garanta că, din

2030, autoturismele noi vor emite, în medie, cu

37,5 % mai puțin CO2, iar camionetele noi, în

medie, cu 31 % mai puțin CO2 comparativ cu

nivelurile din 2021. Între 2025 și 2029, atât

autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația

de a emite cu 15 % mai puțin CO2.

Echilibrul dintre viața profesională și cea

privată a părinților și îngrijitorilor - În aprilie

2019, Parlamentul a adoptat noi măsuri pentru a

reconcilia viața profesională și viața de familie.

Acestea se referă la concediu de paternitate și

concediu pentru îngrijirea rudelor bolnave și

drepturi pentru lucrători temporari.

Aprobarea acordului istoric de liber schimb

UE - Japonia - Este cel mai mare acord comercial

bilateral negociat vreodată de Uniune.

Eliminarea tarifelor de roaming - UE a

eliminat taxele de roaming între statele membre

UE, iar noile reguli referitoare la apelurile

internaționale au intrat în vigoare la 15 mai curent.

Totodată, costul apelurilor între statele UE este

limitat la 19 cenți pe minut, iar al sms - la 6 cenți.

Reducerea costurilor apelurilor face parte dintr-o

strategie pentru piața digitală care dorește să se

asigure că toți europenii, indiferent de locul unde

locuiesc sau veniturile pe care le au, pot participa la

economia și societatea digitală.

Consiliul Europei a redat Federației

Ruse dreptul de vot

Consiliul Europei, reunit la Helsinki la 17

mai curent, a adoptat o rezoluție prin care

Rusiei i se redă dreptul de vot, suspendat

după anexarea peninsulei Crimeea. La

reuniunea care a marcat 70 de ani de

existență a structurii pan-europene de

apărare a drepturilor omului, miniștrii de

externe din cele 49 de țări membre au

aprobat o declarație prin care se afirmă că

toți membrii au dreptul de participa, în mod

egal, la procesul decizional.

Rusia este membră în Consiliul Europei din

1996 și cotizează anual circa 37 de milioane,

reprezentând cam 7% din bugetul

organizației cu sediul la Strasbourg.

Parlamentul European a votat

simplificarea procedurilor de

obținere a vizelor de scurtă ședere în

UE

Uniunea Europeană va simplifica

procedurile de solicitare și eliberare a

vizelor de scurtă ședere și va folosi politica

sa de vize pentru a încuraja țările din afara

UE să coopereze în domeniul migrației.

Noul Cod al UE privind vizele stabilește

procedurile și condițiile de acordare a

vizelor cetățenilor din peste 100 de țări din

afara UE care călătoresc în UE pe perioade

scurte (până la 90 de zile în orice perioadă

de 180 de zile).

Astfel, cererile de viză pentru scurtă ședere

vor trebui depuse înainte cu șase luni și

până la 15 zile înainte de călătorie. Totodată,

taxa de viză va crește de la 60 la 80 de euro,

studenții și cercetătorii sunt scutiți de plata

taxei de viză. Numărul de cereri de viză a

crescut cu 50% în ultimii ani, de la 10,2

milioane în 2009 la 15,2 milioane în 2016.

PAGE 2


Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare

Observatorul

European

Pentru o Europă mai sănătoasă

Toate statele membre ale Uniunii Europene

vor fi obligate să limiteze cantitatea de acizi

grași trans nesaturați din alimente, potrivit

unui regulament adoptat recent de Comisia

Europeană. Acizii trans sunt cele mai nocive

grăsimi din alimente, considerate

responsabile pentru declanșarea unor

afecțiuni (boli cardiovasculare, accident

vascular cerebral, diabet, cancer, Alzheimer)

ce provoacă anual 50 000 de decese în

Europa. Produsele alimentare care nu sunt

conforme nu vor mai putea fi introduse pe

piață după data de 1 aprilie 2021.

Măsura vizează alimentele bogate în grăsimi

procesate, precum margarina, produsele de

tip fast food, mezelurile, produsele de

patiserie, prăjiturile, biscuiții, popcornul

pentru microunde, chipsurile, mâncarea

semi-preparată sau supele la plic.

Regulamentul Comisiei Europene prevede

că toate statele membre ale Uniunii

Europene sunt obligate să limiteze cantitatea

de acizi trans la maximum 2 grame la 100 de

grame de grăsime din conținutul produselor

alimentare.

Drumuri mai sigure în UE, începând cu 2022

Mașinile noi din UE vor trebui dotate obligatoriu cu

dispozitive care limitează viteza începând cu 2022.

Parlamentul European a aprobat, recent, reguli noi ce vor

îmbunătăți siguranța rutieră și vor reduce numărul accidentelor.

Parlamentul de la Bruxelles susţine introducerea sistemelor

avansate de siguranţă rutieră la toate autovehiculele vândute în

Europa, începând cu 2022 pentru modelele noi și în 2024 pentru

modelele deja existente. Noile reguli fac ca echipamentele

avansate de siguranță rutieră să devină obligatorii în UE. Acestea

includ sisteme de limitare a vitezei, de frânare automată de

urgență, de avertizare avansată a distragerii șoferului, sistemul de

detectare a alcoolului și dispozitivele electronice de înregistrare a

datelor. Aceste tehnologii au scopul de a reduce accidentele

rutiere cu 20 % şi de a detecta bicicliştii şi pietonii.

1 milion de euro pentru Moldova din partea UE

Un grup de savanți de la Universitatea

Tehnică a Moldovei a primit din partea UE

1 milion de euro pentru descoperirea unei

substanțe unice în lume. Este vorba de

aerogalnit – un materialul inorganic care

are proprietatea de a atrage şi în acelaşi timp

de a respinge apa.

Banii au fost oferiți de Comisia Europeană în

cadrul unui program de granturi

și vor fi folosiţi pentru continuarea

cercetărilor în domeniu şi crearea unor

concepte de implementare a substanţei.

Aerogalnitul a fost creat de către savanții

moldoveni, în comun cu un grup de

cercetători străini, după aproape cinci ani de

cercetări. Descoperirea a fost recunoscută în

întreaga lume.

Inventatorii de la UTM au creat și conceput

un dispozitiv pe bază de aerogalnit, care va

putea fi folosit pentru studierea spațiului

cosmic. În era tehnologiilor, acest material ar

putea fi folosit pentru blocarea undelor

periculoase emise de aparatele

electrocasnice, telefoanele mobile sau altor

dispozitive radioactive.

https://diez.md/2019/05/24/savantii-de-la-utm-au-fostpremiati-cu-un-milion-de-euro-pentru-o-descoperireunicalume/?fbclid=IwAR0J73JQHNxtDYatGpxR_HHsoF7jJqP

Y0HJfuklGj6KPQWOqrYrNgSoYpH8

Republica Moldova ar putea

primi un miliard de euro pentru

construcția unei autostrăzi

În Republica Moldova ar putea fi construită

o autostradă cu o lungime de 100 de km.

Finanțarea ar putea fi oferită de Comisia

Europeană, care examinează deja

posibilitatea alocării unui miliard de euro

pentru acest proiect.

http://tvrmoldova.md/actualitate/republica-moldova-ar-puteaprimi-un-miliard-de-euro-pentru-constructia-unei-autostrazi/

Ideea de a construi o autostradă în

Republica Moldova aparține unui grup de

șapte ONG-uri de la Chișinău, iar subiectul

ar fost inclus deja pe agenda de lucru a

Comisiei Europene şi a Băncii Europene de

Investiții. Miza autostrăzii constă în

interconectarea printr-un coridor rutier a

regiunilor Odessa-Chişinău-Iaşi-Târgu-

Mureş-Budapesta-Viena-Munchen. Această

conexiune ar urma să motiveze marii

investitori să opteze pentru regiunea Est-

Europeană în calitate de zonă ce are o mare

piață de investiții, de produse alimentare

calitative, acces la infrastructură rutieră

modernă, care are şi potențial de forță de

muncă.

PAGE 3


Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare

Observatorul

European

10 ani de la crearea

Parteneriatului Estic

Summit istoric

al liderilor UE

În cei zece ani de la crearea Parteneriatul

Estic, Republica Moldova s-a bucurat de o

nouă identitate şi a devenit mai atractivă

pentru investiții şi dezvoltare. Creșterea

schimburilor comerciale şi călătoriile fără

vize sunt doar câteva dintre beneficiile

obținute în urma acestui acord.

Republica Moldova a fost prima dintre cele

șase ţări ale Parteneriatului Estic care a

beneficiat de regimul liberalizat de vize cu

Uniunea Europeană. A urmat semnarea

Acordului de Asociere şi de Liber Schimb. UE

a devenit principala piaţă de desfacere şi

generatorul de proiecte care a schimbat faţa

ţării.

Zece ani de implementare reprezintă şi un

prilej de regândire şi dinamizare a PE, prilej

de a defini viitorul proiectului printr-un

demers incluziv şi fezabil. Sunt în continuare

necesare reforme care să consolideze

democrația şi statul de drept în cele șase state

ex-sovietice, după cum sunt alte

angajamente sectoriale din cadrul PE rămase

restante şi care necesită a fi realizate, în timp

ce formula ”mai mult pentru mai mult”

reprezintă în continuare o provocare, mai

ales pentru cele trei state care

implementează Acorduri de Asociere şi au

declarată prioritară aderarea la Uniunea

Europeană.

Theresa May demisionează

Theresa May a anunţat recent că va

demisiona din funcţia de lider al Partidului

Conservator şi de prim-ministru al Marii

Britanii. Premierul guvernului britanic a

declarat că a făcut „tot ceea ce a putut“

pentru a onora rezultatul referendumului

pentru Brexit şi că „regretă profund“ faptul

că nu a putut duce la bun sfârşit procesul de

ieşire a Marii Britanii din Uniunea

Europeană. Totuși, nu a reuşit să convingă

majoritatea şi nici opoziţia în Parlament cu

planul său al „ultimei şanse” în vederea

implementării Brexitului, chiar dacă a

propus o serie de compromisuri, inclusiv

posibilitatea unui al doilea referendum şi

rămânerea într-o uniune vamală temporară

cu Uniunea Europeană (UE). Parlamentarii

britanici au declarat că propunerile privind

Brexitul sunt superficiale.

Orașul Sibiu a fost pentru o zi locul de

întâlnire al celor mai puternici oameni din

Europa. La summit-ul UE de la Sibiu,

desfășurat pe data de 9 mai, au participat

șefi de state și de guverne din statele

membre ale UE. Liderii europeni s-au

concentrat asupra unor planuri strategice

pentru Uniune pentru anii care urmează.

Oficialitățile au discutat despre următoarea

agendă strategică a UE pentru perioada

2019-2024. Au făcut schimb de opinii cu

privire la provocările și prioritățile cu care

se va confrunta UE în următorii 5 ani.

Discuțiile de la Sibiu s-au bazat pe o notă a

Agendei liderilor elaborată de președintele

Consiliului European Donald Tusk și au fost

structurate în două părți: una dedicată

dimensiunilor externe, cealaltă consacrată

dimensiunilor interne. Agenda strategică va

fi utilizată pentru planificarea lucrărilor

Consiliului European și va servi drept bază

pentru programele de lucru ale celorlalte

instituții ale UE.

Theresa May va rămâne în funcție până la

desemnarea unui nou lider al Partidului

Conservator. Succesorul lui May urmează să

fie numit până la vacața parlamentară care

începe la 20 iulie 2019.

Va putea Marea Britanie adera din

nou la Uniunea Europeană?

Teoretic, da. Negocierile de aderare vor

începe de la zero, iar pentru primirea înapoi

în blocul comunitar va fi nevoie de acordul

tuturor celorlalte 27 de state membre. De

asemenea, britanicii ar putea fi obligați să

adopte moneda unică europeană şi să adere

la spațiul Schengen, atribute europene de la

care au fost exceptați. Unele companii au

anunțat deja că îşi mută o parte din

operațiuni în alte capitale europene.

PAGE 4


Direcția informațional – analitică // Secția cercetare și studii parlamentare

Observatorul

European

Alegerile Europarlamentare 2019 în cifre

Cinci state au resimţit noua viziune a electoratului, văzută de analiştii politici ca o palmă dată vechii ordini europene. Cele mai mari

schimbări au apărut chiar în nucleul Uniunii: în Germania şi Franţa. În Italia, Marea Britanie şi Grecia, rezultatul votului este considerat

un răspuns dur faţă de politica actualelor Guverne, confruntate cu o criză a imigraţiei. Câştigători, dar şi mari perdanţi ai alegerilor

europarlamentare din Germania, conservatorii cancelarului Angela Merkel au ieşit pe primul loc. Însă cele 28,7 procente obţinute sunt cele

mai mici din istorie. Marele învingător este Partidul Verzilor. Cu o abordare pro-europeană diferită, formaţiunea a reuşit să convingă mai

ales publicul tânăr.

Cei mai mulţi europeni şi-au îndreptat atenţia spre partidele anti-sistem. În Franţa, partidul extremist al lui Marine Le Pen, care

promovează o politică anti-imigraţie, l-a devansat cu mai puţin de un procent pe cel al preşedintelui Emmanuel Macron. În Spania şi Italia,

ţări în care se află cele mai numeroase comunităţi de români, formaţiunile aflate la putere şi-au consolidat poziţia.

În Parlamentul European ajunge şi o formaţiune care consideră NATO o organizaţie teroristă. Un succes absolut au înregistrat şi partidele

premierilor din Bulgaria şi Ungaria. Înfiinţată în urmă cu doar şase săptămâni, formaţiunea britanică Partidul Brexitului a obţinut şi ea o

victorie răsunătoare. Cea mai mare prezenţă la urne a fost în Belgia, 88%. Cifrele nu sunt întâmplătoare, pentru că votul este obligatoriu

în această ţară. Parlamentul European se anunţă, aşadar, extrem de divizat. Prin urmare, consensul asupra unor subiecte sensibile va fi

mult mai greu de obţinut.

Cum vor fi repartizate mandatele în următorul Parlament European?

Repartizarea mandatelor variază în funcție de mărimea populației. Germania va avea 96 de mandate, Franța 74, Italia și Regatul Unit câte

73, Malta, Ciprul și Luxemburgul doar 6. În prezent, România are 32 de europarlamentari. După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul

va avea doar 705 deputați. O parte din mandatele britanice vor fi desființate, iar altele vor fi redistribuite. Franța și Spania vor obține câte

cinci, Italia și Olanda câte trei mandate. România va obține un mandat și va ajunge, astfel, la 33 de reprezentanți în Parlamentul European.

PAGE 5

More magazines by this user
Similar magazines