32167693-Teste-pentru-concursul-de-Titularizare-QS

T
Florica Mitu
Teste pentru concursul
1.1'
de tlturarLzare
Limba gi literatura rominl 9i metodica
predarii limbii ;i literaturii
romine in inviqimintul Primar
( institutori/inviqitori )
HUMANITAS
3I EDUCATIONAL

v
Cuprins
Fncrlercr CtP r llltrllotocll Nrtlonrla r Romlnlel
Ml't'u, I'LOtttcA
Tutf prntru concurrul de tltulrrhrrr r Llmbr pl llteratura
romlnl pl metodlcr predlrll llmhll pl llterrturjl romlne in
lnvlflmlntul prlmrr 0nrtltulod / lnvlfltorl) :/ Florlcr Mitu. _
Bucuregtl : I lunrrtnllnr litlucrrlirrrrrrl, 2007
Blbllogr.
lsBN 97rt-e73-689-07n-9
371,31811,135.1 +821.1 35,1 .09:373.3(02e, I )
Cuvint-inainre / 5
Concursul Naqional pentru ocuParea . Posturilor didactice declarat
vacante / r ezerv atein idvigeminrul preunivglsilal. Pro grama p.entru limba
pi literatura romane 9i mdtodica piednrii limbii gi liieraturii romine -
institutori/ invilgatori / 7
Probi scrisi de limba qi literatura romani - institutori/ inviqitori.
Sesiunea 1,7-18 iulie 2006 / 13
Barem de corectare $i de not^re / 15
Teste / 19
Raspunsuri gi rezolvd ri / 53
Bibliografie / 239
Redactor: DIANAGEORGESCU
Machetare: ROLAND VASILIU
Paginare: ROLAND VASILIU
Coperta: RADUZAHARESCU
HUMANITAS EDUCATIONAL
Piala Presei Libere l, sector I, OI17O1,, Bucuresti
Telefon: 0273161718 Fax: 0213161,72l
e-mail: educ@humanitas.ro
www.hed.ro
ISBN 978-973-689-07 8-9

CONCURSUL NA'IIONAL
I'ENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE
DECLARATE VACANTE/ REZERVATE
lN lNvAlAtuANruL PREUNIVERSITAR
lt
Programa pentru limba qi literatura romini
qi meiodica predirii limbii Ei literaturii romine
- institutori/ invigitori -
(absolvengi ai $colilor Normale gi ai colegiilor lJniversitare
Pedagogice de Institutori)
Aprobati prin O.M.Ed .C- nt. 5287l15.ll'2004
Obiective generale
-r Actualizarea;i aprofundarea cunogtinqelor de specialitarc, de metodica specialitiqii
9i de psihopedagogie
. Dez,rtlt"r", .o-p.r"tiqeior referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor
didactice gi a evaliirii performanqelor qcolare
o Dezvoltarea unor comperenle corespunzitoare privind abordarea logico-funcqionali
a conginuturilor inviqirii
Competenqe de specialitate, psihopedagogice 9i metodice
. Aprofundarea conrinutului gtiinqific al disciplinelor de examen
. til;ii;;r"a qi op.r"gionalizare,a cuno;tinqelor de specialitate qi de didactici a
specialitiqii
. a'.i;;;r; 9i aplicarea creativi a cunogtinqelor de didactici a specialitigii in
soluqionarea pedagogici a lnol
situaqii
. Valorificar"" iorrqin,i*lui disciplinelor de examen sub raportul valorilor gi al ati
tudinilor
. TJtilizarea tehnicilor de activitate intelectuali
. Asimilarea elementelor cu relevanqi pentru specialitate din domeniul gtiingelor
educaqiei
. i;;il;; teoriei gi metodologiei srudierii personalitiqii copilului
LIMBA $I LITERATURA ROMANA
Competenge specifice
r Utilizarea corecri $i adecvati a limbii romine in receptarea qi producerea mesajelor
scrise : redactareadiferitelor tipuri de compuneri, pornind de la texte literare: eseu
strucf,urat si nestructu"t, , analizi; wrliiatpa registrelor stilistice diferite
'"'i-'t
i" fu".ti" d. comunicaqional; respectarea normelor ortografice, de punctuaqie,
rnorfosintactice.
"orrr.krrll

Cuvint-inainte
Aceasti lucrare a fost realizatl din dorinqa de a veni in sprijinul institutorilor-inviqitorilor
care se pregitesc in vederea susqinerii concursului Pentm ocuParea Posmiilo,
vacante in irivlqemint. Cartea poate fi de asemenea folositi Pentnr
pregltirea gradelor didaciice gi pentru examenul de definitivat. Temele din prograp.tttrit
examenele de oblinere a gradelor didactice;i definitivat care nu se reglsesi
in aceasti lucrare pot fi studiate i-n lucrarea noastrd Metodica-pred'nrit-try(drii
-.1i
Tntegrate a limbii gi liteiaturii romkne tn invd.pdmhntul prirnar (Humanitas Educaqional,2006).
ln aceasti oferti educaqionali am cuprins 24 de teste cu subiecte de limba gi litera-
,ur" ,o,narri qi metodica prederii limbiigi literaturii romine in inviqimintul primar'
ln fiecare test, subiectul I propune itemi de literaturi romini, de tip eseu strucrurat:
argumenrarea genului I sp.ciei literare gi caracterizare de persott"i:',"lPti,t:
zind toaie operele liierare din programi. Subiectul al II-lea co-ntine itemi de limbi
referitori la ie*tul literar dat, iieml de construc[ia comunicirii vizind principalele
pioUf"-. de lexic ;i gramatici, itemi de aplicare a regulilor ortografice, de construcii.-gi
a. p"""trr"gi., iolicitind-cor..t"r.J.rrtnqurilor care conlin abateri de la aces
te reguli gi principii.
Subiectul al III-lea cuprinde iremi de metodica prederii limbii qi literaturii romine
care vizeazS.intreaga problematici din programa de concurs.
Fiecare rest esre urmar de ample sugestii de rezolvare a itemilor din cele trei subiecte.
Nu am oferit bareme de notare, ci am specificat punctajul acordat Pentru fiecare
subiect, hsind la libera apreciere a celui care se pregiteqte folosind aceasti lucrare'
,tutoarea
i.
i'
I
t

ll
I llulurirea ittstrtttttctrtclor tle irrrirlizi stilirri, A !i nttuttrirala rlil'eritelor tcxte literare:
' ielcrltjf iclrea gi n.naliza principnlelt,r t.rrrgrorrerrre de .rrlirr rtructural, specifice
tcxtultrittlrativ (construcqil subicctulrri,,:rirrr1r,rri1ie, perrorraje,limbajui prozei
ttarativc), liric (clcmcntclc cortrpozilie, irrrngirr*r podtic, figuri de stil, elemente
rlc vcrsificalic) gi drarnatic (subiccr,,',,rrr1,.izi1ic,'p..ru,rnl., lirnbajul textului
d rrrrnltic);
aPliclrca
.
conceptelor operaqionalc in aneliza tcxrclor narative, lirice qi dramatice.
r Argurncntarea in scris a opiniilor pcrso'alc asupra unui text literar:
- ittcadrarca unui text narativ, liric, dramatic intr-o anumiti categorie (basmul
eult, nuvela, romanul, comedia, drama; poeziapagoptisti, rom"antismul, clasi
cismul, simbolismul, modernismul, neomoder"ismut; ;
- claborarca unei argumentiri scrise, folosind elementeie specifice: structuri,
co ncctclri, tchnici argumentative.
Literatura romini
I I'rozi
Basrnuf cult: lon Crcangl * Povestea lui Harap-Alb
Nuvcla:
-istorici: Cosrachc Negruzzi - Alexandru Ldpusneanul
-fantastici: Mircca Illiadc * I.a pigdnci
-sociali: Ioan Slavici - Moara cu noroc
Itcrmanul: Ion CreangF,, - Amintiri din copildrie
Ioan Slavici - Mara
Mihail Sadovcanu * Bahagul
Liviu Rebreanu - Ion sau Pddarea spknzurapilor
canril Petrescu - (Iltjma nod.pte.de-dragoste, tntkin noapte de rdzboi
George Cilincscu - Enigma Otiliei
Marin Preda - Morometii
lI Drarnaturgie
comedia: I. L. caragiale -_ o scrisoare pierdwtd sau o noapte furtunoasd
Drama: Barbu $tefinescu-Delavrancea - Apus de soare
III Poezie
Vasile Alecsandri - Pasteluri
M. Eminesct * Sara pe deal, Reztedere, Lwceafdrul, Scrisoarea I
Al. Macedonski - Noaztea de decernvrie
G. Bacovia Plumb, Lacustrd'
Lucian Blaga - Eu nu striaesc corola de minuni a lurnii
Tudor Arghezi - Testament
Nichita Stinescu - in dulcele stil clasic
Notd: Pentru abordarea textulwi naratio, liric Si dramatic se aor daed in vedere urmdtoare
le concepte op eraliondle :
Prozd,: acliune, autor, basm cult, conflict, construciia subicctului, momentele subiectului,
fictriune,final, modalitigi de caracterizare personajului lirerar, moduri de
expunere (naratiune, monolog, dialog, dcsc:ricre), rnotiv literar, narator, nuvel;,,
a
pcrsonaj litcrirr, prctz.d, rcalism, rouran, stil direct/ indirect, titlu, temi, vorbire
directit/ indirectl.
Poezie: aliteraqie, antitezd, arti poetici, autor, comparaqie, curent literar, enumeraqie,
epitet, eul liric, exclamaqie retoric;, hiperboli, imagine artistici, interogaqie
rerorici, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metafori, modernism, motiv literar,
repetigie, refren, romantism, paralelism sintactic, secvenle Poetici' simbol, simbolism,
sinestezie, temi, titlu, versificaqie (strofi, vers, misuri metrici, rimi, ritm).
Dramaturgie: act, acliune, comedie, conflict, construclia subiectului (intrigd, sceni,
relaqii temporale gi spaqiale), dramaturgie, dialog dramatic, drami, indicaqii scenice,
monolog, personaj, replici, sceni, tablou.
Bibliografie
Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lazdrescu, Gheorghe, Dicpionar de termeni
Iiterari, Bucuregti, Garamond, 1995.
Petrag, Itina, Curente literare: mic dicpionar antologic pentrw e/ezi, Bucure;ti,
Demiurg, 1992.
Petras, Irina, Figwri de stil: rnic dicpionar-antologie pentrw elerti, Bucuregti, Demiurg,
1992.
Cilinescu, G ., I storia literaturii romkne de la oigini phnd in prezent, Editura Minerva,
Bucureqti, 1982.
Manolescu, Nicolae, Arca lwi Noe, vol. I - II, Editura Minerva, Bucuregti, 1980,
1981,19B3.
Manolescu, Nicolae, Despre poezie, Editura Cartea Romineasci, Bucuregti, 1987'
Simion, Eugen, Suiitoriromhni de azi,EdituraCartea Romineasci, Bucuregti, 1974,
1989.
Cilinescu, G., Ion Creangd. Viaga ;i operaEI.L., Bucuregti, 1964.
Cilinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., Bucuregti, 1969.
Cllinescu G., [Jnhtersul poeziei, Editura Minerva, Bucuregti, 1974.
Cioculescu, $erban; Streinu, Vladimir; Vianu, Tudor, Istoria literaturii romi.ne
moderne, Editura Eminescu, Bucureqti, 1985.
Limba romani
I Limbi qi comunicare
. Func[iile limbajului
. Stilurile funcqionale ale limbii
o Comunicarea oral6 gi scrisi
II Fonetici gi fonologie
o Noqiuni generale
. Principiile ortografiei limbii romine
. Aspecte funcqionale. Silaba. Reguli de despirqire a cuvintelor in silabe. Accentul
. Particularitif fonetice ale limbii romine
. Abateri de la normi si corectarea lor
I
le

Ill Lerleologie qi scrrrnntici
r llelaqri scttratttit'c: lrolisctttia, orlonir.rri:t, sinorrirrri'r,;lnr()rurulir plrpnimia
I Senrul colcct ll cuvintclor; ncologismele
r Mrflnaeo rle inrlrogilirc a vocabularului
lV Morfologie
r Nulirtni gene''ralc
r Sttlrstarttivr'rl(lcltrl, rrurn:irul, gcnul, declinarea, funcliile sinractice, locuqiunile subrtdnt
ivillc)
r Ar ticolrrl. lre lurilc rrrticolului
' Atlicctivtrl. lrle xitutca acljcctivului. Gradcle de comparaqie. Funcqiile
rrl j ceti vclor. ()rt o sintactice ale
gr;r l'i c rcir rrclj cctivelor
Irrotttttttclc. llrottutttelc: pcrsonal. Pronumclc de politeqe. Pronumele reflexiv.
lrrotrttttrclc prxesiv.,si edicc:tivul pronominal posesiv. Pronumele de intirire 9i adjecfivttl
;rrortotttittirl cle intirirc. Pronumclc demonstrativ si adjectivul pronominal
rletttrlrrstrittiv. l'ronurt'rclc rclativ i;i intcrogativ ;i adjectivul pionominal interogativ
iii rclltiv. l)rotttutrclc nchotiri.t ;i adjcctivul pronominal irehotirit. Pronum"ele
ncljcctivul
o
-Ei !9gat]u Funcqiilc sintacticc alc pronumclui. Ortografierea
Nunrcralul.
pronumelor
Clasificarc. fruncqii sintacticc. Ortografiere si ortoepie
a Vertrul. Vcrbe prcdicativc. Verbc auxiliare. Ver6e copuladve. Verbe personale si
itttpc'rsonalc..Locuqiuni vcrbalc. Diatczele. Modurile verbelor. Timpurile verbelor.
Funcqii sinractice. Valori sdlistice ale verbelor
Advcrbul. Clasificarc. Grade de comparagie. Loculiuni adverbiale. Funcqii sinracticc.
Ortograficrca adverbelor qi a locuqiunilor adverbiale
a P rcp o zi qi a. Clasificare. Re gimul cazual al prepoziqiilor
a Conju'cqia. Clasificarea conjuncqiilor. Conjuncgii corelative. Locuqiuni conjr,r
ucqionalc
Intcrjcclia. Clasificarea interjecqiilor. Funcgii sintactice. Topica gi punctuaqia. Valori
cxprcsive ale interjecqiilor
V Sintaxa
a Raporturile sintactice. Propoziqia. Criterii de clasificare. Felul propoziqiilo r.Fraza.
lrcful propoziqiilor in frazd,. Rolul elemenrelor de relaqie in fiazi
a Subicctul/ Propozigia subiectivi
r
a Prcdicatul/ Propozilia predicativi
a Atrilrutul/ P ropozigia atributivi
a Co mp lementul direct/Pr opozitia completivi directi
a Cornplementul indirect/Propoziqia completivi indirecti
a Complementul circumstanqial de loc/ P r opozitia circumst an\i^la dc loc
a cornplementul circumstangial de timp/ Propozitia circumstaugiali dc timp
a Complementul circumstangial de cauzd/P r op ozitia circu mstan qi al i dc caizl,
a Complementul circumstanfal de scop/Propozitia circu nrsrxntiali de scop
a Complementul circumstangial de mod/ Propoziqia circr.rr'starrqiati de mbd
a Cornplemenrul circumstanfal condigional/ Propoz.igia circurnsrnrr[iali condiqionali
| 11
I Cotnplcrncrrtul circurtrstirnlill consccutiv/ Propoz.il,it circunrstanqiala consccutivi
I Complcrncntul circumstanlial concesiv/ Propoziqia circumstangiali concesivi
VI Punctuaqia. Folosirea semnelor de punctuatie
r Ortografia. Semnele ortografice gi folosirea lor. Scrierea corecti a cuvintelor
Bibli.ografie
t * t' Gramatica limbii rom6.ne, vol. I, II, Ediqia a II-a, Editura Academiei,
Bucuregti, 1966.
r * t' indrEtar ortografic, ortoepic;i de punctuapiel,Editura Academiei, Bucuregti, 1983.
fr * t' Sinteze de limba romind (coord. Theodor Hristea), E.D.P., Bucureqti, 1984.
Avram, Mioara, Gramatica pentru toli, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997.
Coteanu, Ion, Limba romhnd contemporand,E.D.P., Bucuregti, 1985.
METODICA PREDARII LIMBII ROMANE
Reforma cuniculard tn tnvdydmhntul primar
1. Conceptul de curriculum
2. Finalitigile invigimintului primar
3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale inviqimintului primar
Curriculumul de limba qi literatura romini
1. Didactica limbii gi literaturii romine in contextul perfecgionirii gi modernizirii
' inviqimintului primar
2. Strategii didactice in srudiul limbii gi literaturii romnne in invigiminrul primar
3. Dezvoltarea competenqelor elementare de comunicare, orala gi scrisi- obiectiv cenual
al srudiului limbii gi literaturii romine ?n clasa I; aspecte metodologice
4, Ciclul curricular ,,Achiziqii fundamentale" gi principiul continuitdgriinrealizarea
' obiectivelor cadru ale studiului limbii si literaturii romine
5. Formarea capacitigii de citire /leu;urd.in clasa I
6. Procesul scrierii in clasa I
7. Tehnicile muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii capacitiqii de receptare a
mesajului scris
8. Formarea capacitigii de receptare a mesajului scris, rod al efortului intelectual
propriu al elevilor
9. Consolidarea gi sistematizarea in procesul formirii capacitiqii de receptare a
mesajului scris
10. Creativitate si comunicare prin studiul limbii qi literaturii romine
11. Formarea capacitiqii de comunicare, orali, 9i scrisi
12, Elemente de constructie a comunicirii
tlncepind cu anul gcolar 2006*2002 se vor respecta normele previzute de DOOM, edilia a II-a,

lrl
1.1, fllernerrtc de proiectrrc a activitiqii diclnr:rice
l{, livaluarea cducaqionala Ei evaluarea pcrforrnrrrrlclor/ ir rcztrltrteklr qcolare
t5. l(cl;r1ia dintrc curriculum pi evaluare
16. Mt,terde qi instrumcntc de evaluare
I /. l'llaborrrca rii administrarea testelor scrise
18.'['ipologia itcrlilor
I
,l
l,
,l
rl
Probi scris; de limba si literatura romane
- instituto ril inviqiltori -
Sesiunea 77 -78 iulie 2006
Itg
Bibliografie
n""t (,)olccqia rcvistei Inadpdmkntwlprimar,Editura Discipol, Bucuresti ,lgg8,1,gg9,
2000,2001,2002,2003.
r'i't' Cbidul programului d.e informare/formare a institutorilor/inztdpdtorilor.
()unic'ulum pentru clasele I Si a II-a,MEN: Centrul de formare din inviqimint
ul prcunivcrsitar, Bucurcqti, 2003.
t't't' ()hidurile cle curriculum pe discipline, MEC - SNEE, 2000, 2001.
*\"1\ Gbiilurile de eaaluare pe discipline, MEC - SNEE,2000, 2001.
'\r'* Programe Scolare pentru inztapdmi.ntul primar, Comisia Nalionali pentru
Curriculum, Editura Corint, Bucuregti, 1998.
Ccrglrit, I.; Radu, I.T.; Popescu, E.; Vlisceanu, L., Didaaica (manual pentru clasa
a X-a, gcoli normale), E.D.P., Bucuregti, 1995.
Ionescu, M., Didaaica modernd, Editura Dacia, Cluj, 1995.
Landsheere, G.; Landshecrc V., Definirea obiectivelor educapionale (trad.), EDP,
Bucurcqti, 1979.
Landshcere, G., Eaaluarea continud a eleailor Si examenele, Bucuregti, EDP,1975.
Ncacgu, I., Instruire Si tnadpare, Editura $tiinqificl, Bucuregti, 1990.
Parfene, C., Compozipiile in Scoald, E.D.P,, Bucuregti, 1980.
Stoica, A. (coordonator), Eaaluarea curentd ;i examenele. Ghid pentru profesori,
Edirura ProGnosis, Bucureqti, 2001.
Stoica, A., Eaaluarea progreswlwi ;colar. De la teorie la practicd, Edirura Humanitas
Educaqional ,2003.
$erdean, 1., Metod,ica preddrii limbii romkne la clasele I-IV, Editura Corint,
Bucureqti, 2002.
r l:.
't'
Varianta 3
foate subiectele sunr obligatorii o Se acordi 1O puncte din oficiu'TimPul efectiv
'Be l.rc* este de parru ore JRatpunt,.trile candidatului vor respecta prevederile urmi-
Sarele instruminte normarivel IOOP (19B3)1, GA, I-II (ediqia i,II-a,1,966)
$:
Subiectul I (30 de puncte)
Bcriegi un eseu, de doui-patru pagini, in care si,caracterizaqi personljul preferat
fi"irl"" io*an de Liviu'Rebrea iu (ion sau Pddurea sphnzwrigilor).ln r€alizarea
vegi avea in vedere urmitoarele repere:
evidenqierea unor elemente folosite in construcqia romanului (temd, acpiune,con-
, moduri de expunere);
'pr:"rLn
peisot ajului ales, prin rapoftare la evoluqia conflictului/
a conflictelor; ^r"^trisituiilor
exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizare a Personajului ales;
.o-.lntrr." a doua situaqii/ secvittge naratiye, semnificative pentru evidenqierea
trisiturilor personajului ales ;
exprimarea irg.t-"trt"tl a unui punct de vedere despre personajul ales.
ot^i: ordinealntegririi repereloi in cuprinsul eseului esle la alegere.
:ntru conlinutul eieului, se acordi 20 di puncte (4 puncte Pentru fiecare ceringS'/
oer). pentru redactarea eseului, se acordi 10 puncfe (orginizarea ideilor tn sctis
Z puocte; utilizarea limbii literare -2 puncte; aUllltfi1.f analizd 9i de argumentare
2 puncre; ortografie Si pwnctwapie - 2 puncte; lizibilitate Si alezare in pagind -
puncte).
i vederea acordirii punctajului pentru redactare, eseul trebuie si aibi minimum
I al IIJea (30 de puncte)
A. (14 punae)
Scrieqi, peToaia de concurs, rispunsula fiecare dintre urmitoarele cerinqe cu privire
la textul de mai ios.
rlncepind cu anul gcolar 2006-2007 se vor respecta normele previzute de DOOM, ediqia a II-a'

,,Pe urntA :e nrai invirtc cAt sc mai invirtc plirr r:-rsl, doar a rnei glsi ceva, dar nu
gileqte ninric, elci icdul ccl cuminte t5,cca molcurrr iu lrorrr, .u,.rr tul pegtele in borr;
la foe , t)eci vedc lupul qi.vede ci nu-mai gisegte nimic, igi punc in gind un", ,g.r,
tele rfrruf,,eaPcr( cu dinlii rlnjiqi in feregti, de qi se perea id, rideau; pe urmi ungc
tgll pAreqii cu singe., ca sr factr qi mai mult in ciuda caprei, ;-apoi iese gi-gi cauti jc
dl rrrir, ( lttttt r ieqitluqnrnuul din casi, iedul cel mic r. de int. ios din horn si incuie
u;* lrirre, A;roi iui:epc ir sc scirmi.na de cap ;i a plinge ,u i, dupi friqiorii sii."
Ion ^
Creangd, Capra cu trei iezi
| Menqioneqi r:f,te un sittottittt
'
pentru sensul din text al fieciruia dintre urmiroarele
_ €UviRte t.e*minte, ffialcum, d dvza, iute.
4 puncte
l, Tflntcricli din tcrt un.cuvint dcrivat gi un cuvinr compus. 2 puncte
l, Fteciarll valslree morfologici din rcxr'a cuvintelor: ,,pi urmd ssmaiiniarte cht
.':.mi tnvlrtc yis, slt4'.
tl' Men;ienrgi furicqie sintacticl a cuvintelor subliniate: ,Apoi tncepe a se scdrmdna
de np ,, d plenge cn dmdr clupd frdpiorii di".
2 puncte
l.'fretue rieli dirr textul dat propoz.iqia subordo'ara circumstangiah de cauie.
2 puncte
6, (to pnncte)
1, Sc.rle1i,. pc fooir dc coneurs, r{spunsul la fiecare dintre urmitoarele cerinqe:
2. AlcAruili cite un cnun[ potrivit pentru sensul fieciruia dintre urmi,toarele cuvinre:
l, {fiif i?"::::#",*'11'*uua ilustra polisemia cuvintului a tncepe I in::
4. Alcltuili doul enunquri in care substantivul perete se fie in cazul gerritirr, i.rp..-
tiv in cazul dativ. ,-,
5. Alcltuili o frazirin care verbul a (se) pdrea si iie regent penrru o propoziqie subordonatl
subiectivi.
2 puncte
Q. (6 puncte)
Rescrieqi enungurile de mai jos, corecrind gregelile, indiferent de narura lor:
t, iamd, ninsese pre.a 4std
rnwb gi zdplda aaea carn optzeci centimetri. 2 puncte
2, So-a.rdnit la un genucbi ;i acum se bandajazd.
2, puncte
3, Imi este cunoscut acest bazm cu Fdt Frumos, 2 puncte
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1. ln cadrul tehnicilor muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii capacitigii de
recePtare a mesajului scris, enumeraqi etapele sau componentele lecruriiixplicative.
24 de puncte
2. Enumeraqi ce tipuri de itemi fac parte din categoria itemilor obiectivi.
, 6 puncte
Barem de corectare si de notare
o Nu se acordi punctaje intermediare, altele decit cele precizate explicit prin barem.
r Se vor puncta orice alte formuliri qi modalitlqi de rezolvare corecti a cerinqelor,
in acord cu ideile ;i cu punctajele preeizate in barem. r. Rispunsurile candidatului
vor fi evaluate in conformitate cu prevederile urmitoarelor instrumente normative:
IOOP (1983), GA,I-Il, (edigia aII-a,1966).
Subiectul I (30 de puncte)
.
A. Conginut - 20 de puncte
1. Evidenqierea unor elemente folosite in construcgia romanului (tgmd, acpiune, confliae,
moduri de expwnere):
4 puncte
. evidenqiereargumentati a celor patru elemente folosite in construcqia romanului
- 4 p.;
. evidenqierea parqial argumentati a unor elemente folosite in construcqia romanului
sau evidenqiereargumentati a doui-trei elemente dintre cele date in cerinqi
-2p.;
. evidengierea unui singur element de construcqie a subiectului sau menqionarea unor
aspecte corespunzitoare cerinqei,fdrl, explicaqiile necesare - 1 p.
2.Prezentarea trls[turilor personajului, prin rapofiarc la evolugia conflicrului/ a conflictelor:
4.puncte
. prezentareargumentati a trlsiturilor personajului, prin raportare la evoluqia conflictului/
a conflictelor : - 4 p.;
. prezenrare a pa4iald,a trisiturilor pcrsonajului, prin raportare la evoluqia conflictului/
a conflictelor : - 2 p.;
. simpla mengionare a unor trdsituri ale personajului, flri referire expliciti la conflict
- I p.
3. Exemplificarea a patru mijloace/ procedee de caracterizarc a personajului ales:
4 puncte

'l r e*enrpliliearca patru nrijloacc/ proccdcc dc crrrlcrcliadrc n lx'rronajului alcs -
4 p,;
I exernPlificarea a doui-trei mijloace/ procedee de caracterrzarc a pcisonajului ales
I p,l
{. (.lotnentarca a doui situaqii/ secven{e narative, semnificative pentru evidentierea
trAslturilor personajului ales:
4 puncte
'
c()l'tlclttarca doui situaqii/ secven{e narative, semnificative pentru evidengierea
tris{turilor personajului ales - 4 p.;
r tnettliortarcr unor rnijloacc/ procedee de caracterizare a personajului ales, feri exemgrle
sau cxplicaqii- 1 p.
I conlentarea unei situaqii/ secvenge narative, semnificative pentru evidenqierea trisiturilor
personajului ales - 2 p.;
r cimPla povestire a una-doui scene/ secven[e narative, fir;, ?ncercare de comenrare
-lp.
5. llxprimarea argumentati a unui punct de vedere despre personajul ales: 4 puncte
r cxp.rimareargumentati a unui punct de vedere despre personajul ales; utiliz4rea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimirii unei apreciiri, ca gi a unor srrucruri,
concctori sau tehnici argumentative - 4 p.;
o exPrimarea unui punct de_vedere despre personajul ales, cu in6ercare de argumentarel
utilizarea unor mijloace lingvistice adecvar exprimirii unei aprecieri - 2 p.;
r cxprimarea unui punct de vedere despre personajul ales, firi incercare de argumentare
- 1 p.
B. Redactare - 10 puncte (Punctele pentru redactare se acordi numai daci
rispunsul se incadreazi in limita minimi de spafiu precizati.)
l. Orga,nizarea ideilor in scris:
2 puncte
. text clar organizat, coerent, cu echilibru intre cele rei componente (introducerecuprins-incheiere);
construcqia paragrafelor subliniazi ideile; succesiunea logici
a ideilor -2 p.;
o perqile componente ale textului pot fi recunoscute, dar nu existi un echilibru intre
ele; ideile sunt, in general, subliniate prin paragrafe - 1 p.
2, U ilizar ea limbii literare : 2 puncte
!. Abilitiqile de analizitgi de argumentare:
2 puncte
I ideile rrmeazd o succesiune logici si sunt susqinute.Prin argumente Prezentate
i;;;-"" p.rrrr"ri"; de'interpretare critici. gi.personali - 2 p';
-od
"Uitir",J"
r lnccrciri de a susfne ideile prin elemente de interpretare' dat rez;u]-
"rgu-"t^r.;
utneconvingltor-1P.
t stil fi vocabular adecvate conqinutului eseului, claritatea cnunlului, varietatea lexicului
- 2 p.;
r stil gi vocabular parlial adecvatc, cu czitiri in sclcctarea cuvintclor - I p'
4. Ortografi a(0-2 erori: I p') 9i punctuagia' (0-3 erori: I p')'
5. A$ezarea corecte a textului in paginl (1 p'), lizibilitatea ( t p')'
Subiectul al Il-lea (30 de Puncte)
2 puncte
2 puncte
Irz
A. (14 puncte)
1. Exemple de rispuns: cuminte - a}ez^t,lini9tit, cu judecati erc,;molcwm - liniqtit,
lin,domol etc';4areza'-arindui, aarania'aPune(intr-oanumitiordine)etc';
iute- promPt, raPid, in grabl etc'
(1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P')4 Puncte
2. Exemple de rispuns: cuvint derivat - frd.pioriietc'; cuvinte compuse _ cuminte,
cd'ci etc'
(1 P' + | P') zPuncte
3. Valoarea morfologici a cuvintelor: se - Pronume reflexiv; mai - adverb de mod;
-'
e;;;: ft"poriqi. jcompusi); casd - substantiv (comun)'
(1 p. + 1 P. + 1 P. + 1 P') 4Puncte
5. Funclia sinrafiici a cuvintelor : a se scdrmdna - complement direct; sdi - atibut
- .Jl."ii""r.
e. iJ.-pf" ae propozigie subordonati circumstangi al6 de catzd: cdci iedul cel cuminte
2
ilicea mol.cum tn norn.
Puncte
B. (10 puncte)
1. Coristrucgia corecti a enunqurilor'
2. Construciia corecti a enunqurilor'
3. Construciia corecti a enunqurilor'
4. Construclia corecti a enunqurilor'
(1 p. + 1 p. + 1 P. + 1 P.) 4Puncte
(1 P.+ 1P') 2 Puncte
(1 P'+ | P') 2 Puncte
(1 P.+ | P.) 2 Puncte
C. (6 puncte)
l: Astd-iarnd ninsese prea mwh ;i zdpada 4.7)ea. carn optzeci de- centimetri'
-
2,. S-a rdnit la wn ge,nunshi;i acum se bandaieazd'
3. tmi este cunoscut acest basnt' cw Fdt-Frumos'
(t P.+ 1 P') 2 Puncte
(1 p.+tp.)2Puncte
(1 p.+ 1p.)2 Puncte

TTI
Su
1,,
blectul al llt-lea (fO de puncre)
I, Se rcordl punctajul daci.rispunsul atinge urmiroarele
e idei:
citirea integrali a textului;^
I !'.:t.tq. pe fragrnente gi analiza acesrora;
. rctlvrratea in legiruri cu planul t."rului;
r conversagi a gener alizato.?.
r ;
rcproducerea textului pe bazaplanului;
o citirea de incheiere
4 puncte
4 puncte
4 puncte
4 puncfe
4 puncte
4 puncte
TESTE
?' Punctajul va fi acorda! pentru urmitorul
.
rispuns:
itemi cu alegere dual;;
. rtemr c.u alegere multiph;
. rteml de tip pereche.
Total test:90 de puncte. Se acordi l0 puncte din oficiu.
Nota se stabilegte pri" i-p;rgi;;l; 1d;'punctajului obgnut.
2 puncte
2 puncte
l puncle
TESTUL 1
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini,_ci operaliterariAlexand'ru Ldpnsneinul
de Costache Negrtzzi/Moira cu noroc de Ioan Slavici este o nuveli.
-
ln realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele rePere:
* precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;
- exemplificaria acestor caracteristici pebaza gPerei literare;
- prezentarea personajelor (tipologii, raporturile dintre personaje, modalitiqi de
caracterizare);
- argumenrarea.a.doui elemente de originalitaye a. oqg.rei literare (modalitigi de
construcge, vtzlune asuPra temel' particularitigi stilistice).
Subiectul al IIJea (30 de puncte)
A, (14 puncte)
Scrieqifupnnrnl penrru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
de mai jos.
,,Hanul era ticsit cu qlrani care se inapoiau de la un tirg mare. lndati ce pftirim
iniunrru, privirea lui $tirbu se incrucigl cu a unui gdrantdndr, care consuma in fundul
silii, in tovir{ia unei femei frumoase.
O clipi rimaseii aga, fermecaqi de propria lor privire, apoi tinirul iEi didu o palmi
pesti gold 9i strigi cu o voce cafe atrase atenqia tuturer mugteriilor."
Panait Istr ati, Cialinii B drdganulai
'1.'Mengionati cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre cuvintele
urmitoar e: tt. se tncrwci;ar) consurna, feftnecdt, musteriu.
2. Alcituiji enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, drferite de
aceea din text.
3. Contrageqi prima propoziqie atributivi din text in partea de propoziqie corespunzitoare.
+. Alcatuiqi parru enunturi in care cuvdntul o si aibi alte valori morfologice, diferite
de cea din text.

--T
Y
t0 I
B, (101tmcte)
pcntru fiecarc dintre
l.',j"-1,-lIt"nsul
cerinqclc dc nrai jos.
l ' Kcle va1i, prin cnunquri potrivite, omonimiile urmitoarelor cuvinte:
pui,
coc, lame,
soldat,
2' Ar{ta1i, prin cxcmple adecvate, doui valori morfologice ale cuvintelo rt
adinc',limpede,
tot, tare,
3. Alcdtuiqi o frazd,in care si existe o propozigie subordonati predicativd.
4. Forrnulaqi enunpri cu urmiroar"l.i.ruinr"i ai iri irfA.
C,, (61tuncte)
Rc-scricgi enunqurile d9 jos, 3ai
corecind gre;elile, indiferent de natura
t.
lor.
Mi-ar place si revid iar piaiul maramuresan.
2. Maieul se udase datoriti ploii.
3. Arn intilnit la Muzeul de Arte acelagrup de engleji.
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1' Prezentaqi obiectivele ciclurilor curriculare ale inviqimintului primar.
2' Relevaqi principiul continuitigii in realizarea"ui.oi".r"r cadru
limbii
ale srudiului
si literaturii romine i' ciclul ;;;;i;r-,1;;ir4ii f,rnar_enrale...
3. Exemplificagi parru ,ip"ri-a-" oercigii folosite in ciclur primar.
TESTUL 2
Subiectul I (30 de puncte)
- -. Atgrr"Tari, intr-un eseu de doui-patru pagini, cd opera literari La gig,inci
Mircea
d,e
Eliade este o nuveli fanrastici.
Ln realizarea eseului, i" ,edere ur-itoarele repere:
- precizare.a patru caracterisrici
".gi "".i
ale speciei literare; r -- --
- exemplificarea acestor caracteristic i,-pe baza oo"r"i literare.
- prezenrarea personajelor (tipologi., ,it.qiil. Jir,'t;;;;;;;jq modalitigi de
racterizare);
ca_
- argumenrrr"r elemente de originalitare ",1:ya.
operei literare (modalitigi de
consrrucde, viziune asupra remei, paiticularitagi riitirti..j.
Subiectul al IIJea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
,^ l-"-ti:qi;uspu,ts.rl Pentru fiecare dintre urmiroarele cerinte referitoare la textul
oe mal ,os.
t21
,,'frebuie sI gtili clumneaaoastrd cilhanul acela al Ancuqci tru cra hirn - cra cctEte,
Avea nigtc ziduri groase de icipi.nd colo Ei nigte porqi ferecate cum n-am viiz,ut
de zilele mele. In ciprinsul lui se p*eatoplogi oameni, vite gi ciruqe qi nici habar
n-lveau dinspre Partea hogilor"' "
tihail Sadovean u, Hanw-Ancupat
1. Scrieqi predicatele din primul enung al textului, precizindfelul lor.
2. Stabiiiqi funcqia sintactici a cuvintelor subliniate in texul literar.
3. Precizaqi valoarea morfologici a cuvintelor nhte, nicidtn text.
4. Menqionaqi cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmitoarele
c;'linte: ferecat, cuprins, a oploSi, a na auea babar'
B. (10 puncte)
Scriegi-rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'
l. Ftlrmuiaqi enunquri in care cuvintele bancd, drept sl,aibi-sensuri diferite.
2. Alcituiqi doui propozijii in care cuvintul mai si aibi valori morfologice diferite.
3. Alcituiqi o frazlin care si existe o propozigie subordonati consecutivi.
4. Formulaqi enunqurin care'pron,r-il. demonstrativ ace;tia si aibi funcqia de
nume predicativ gi, respectiv, de atribut pronominal
Q. (6 pancte)
,Rescrieqi
"nurrquiile de mai jos, corectind gregelile,-indiferent de natura lor.
1. Vom'reveni din nouin Jurnal astpra delicvenqei juvenile'
2. Soluqia care-am adoptat-o la congres avea unele desavantaje'
3. in timpul cilitorieiin Italia, s-a ireiat posibilitatea participirii la un festival
folcloric, ceea ce ne-a plicut la toqi.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
l.Precizaqi, pe scurt, tipurile de proiectare a activitiqii didactice.
2. Relevaqi cele doul seisuri (senzularg gi sensul restrins) al conceprului de curriculunt,
3. Enumeraqi gase etape (momente) ale procesului scrierii in clasa I.
TESTUL 3
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Amintiri din
copild;ie de Ion Creangd/tJltima noapte-de drigoste, inthia noapte de rdzboi de Camil
Petrescu este un roman subiectiv.

II
ln realitlarea eseului, vcli irveir irr vcclcrc unniltoarele rcpere:
- precizaree a patru caractcristici alc spccici ll,.rnr"-,'-r.
- erenrplificareaccsror caracteristict,
i,.-U"r. lir..rr'
(tipologie, ?elagii int., "p.iJi
iJ..i;il:::a.pcrsonajelor
p.rron"ie,,modalitigi de ca_
- *rHurrre'tarea a doui elemente de originalitate
eo
a
r operei
s r ruc gi
literare
c, viziune
(modalitigi
asupra
de
remei, p"i,ir"f ;ili;;../,
"ri,erj
Subiectul al Il-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scrieli rispunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele ceringe referitoare la textul
? Fu noian
, t*!]i**f1.^?,9.:"1" t";, ,.
rnf
;;;
";:'ume priceputi ei nici
frrc s-o prrceapi",/ Cici era un intuneric .r_o
rru
irrr.
f
ter_i
usc pi
,uA/
nici ochi
Dar
care
nici
s-o
d.e
vazd,./
vdzut
u-bra ,*, ;';/;;;;riu]n."pur"_a se desface /
l],t: :ll: imprica-t{ stipinea ererna i^r"t...t Dar deodat-un
ter puncr se migci...
$l smgur. Iatd-l/ cum din
cer in-
chaor face mumi, iarit erderriie Tardr.../ puncru_ace_
m u tt mai
l l *:,:iu"", slab ca b;;a;'p"k|u ilrid;r f;ri pesre
^rrgioi
marginle
Mihai Emines cu, Scrisoarea I
t.::;r;:):::.e un anronim penrru urmiroarele cuvinre: intuneric, a i4cepe, etern,
2' Pre*agi valorile morforogice ale verbului a fi dintextul
3' analizagi
riterar.
s intac ri c g i. m orfir o gi c cuvinrer e r"'uri"ir"
4' Transcrieqi
i"?"r.
propoziqiile subor?onate din,."rufiir.ra, Eipr..irrgi ferur ror.
B. (10 panue)
Scrieqi rispunsul penrru fiecare dinrre cerinqele de
1.
mai
Formulagi
ios.
doui enunguri ."pr"rii/1il;il;'.o',iio".rrq,
verbul a fiage. ",, cdrorase afli
2' rlw.sttagi,ptiir e*emple/enunguri adecvare, valorile morfologice ale cuv6ntului
3' Alcituili o frazitin care si existe o propozigie subordonati predicativi cu subiect
multiplu.
4.Formulagi enunguri cu urmiroarere cuvinre: fracpie/fraqiune, shmbete/zim_
C. (6 pancte)
Rescriegi enungurile de. maijos, corectind gregelire, indiferent
t. In continuare
de natura ror.
adrudir,.. iid.r'o,,i"ai.ft ;;ffi;;,;
2. Agreiez
a.'a.
idea
neingeles.
sponso rizdrii tinerilor muzicieni.
J. Je anunli averse de ploaie in citeva zile succesive.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Prezentagi, pe scurt, tehnicile muncii cu cartea din perspectiva formirii capacitlgii
de receptare a mesajului scris.
2. Exemplificaqi doui situaqii de dezvoltare a creativitiqii elevilor in lecqiile dc
limba gi literatura romini.
3. Prezentagi doui tipuri de itemi.
TESTUL 4
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentagi, intr-un eseu de doui-trei pagini, cd poezia Testament de Tudor
Arghezi/ Eu nu striaesc corola de minuni a lumii de tucian Blaga/ in dulcele stil
clasic de Nichita Stinescu aparqine genului liric gi este o arti poetici.
ln realizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele repeie:
- prezentarea a p^tnr caracteristici ale genului ;i ale speciei literare;
- exemplificare acestor caracteristici, pe baza textului liric;
- ipostazele eului liric gi rolul mijloacelor artistice;
- argumentare a doui elemente de originalitate a operei lirice (viziune asupra
temei, particularitiqi stilistice).
Subiectul al IIJea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
oe mar ros.
,,Era greu si procedezi astfel qi, ctt orice risc, lordu se hotiri si spargi gitul pregioasei
sticle. Trebui si se foloseasci insi de un ciocan, cici substangele depuse se
intiriseri capiatre.In curind cioburile cdzuri"pe masi; tnlduntrul sticlei ziriri mai
multe buciqi de hirde, lipite unele de altele. Glenarvan le scoase cu bigare de seami,
le dezlipi una de alta;i le intinse pe masi..."
Jules Verne, Copiii cdpitanului Grant
I hrd - titlu nobiliar in Anglia.
1. Menqionaqi cite un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte gi
locugiuni: a proceda, prelios, bdgare de seamd.
2. Precizagi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in text.
' 3. Alcituili enunquri cu alte doui valori morfologice ale verbului a fi, dif.erite de
cea din text.
4. Rescrieqi propozigiile subordonate din textul literar gi precizagi felul lor.
t,,

I
laI
B, (10 puncte)
scLreli rilspunsul pcnrru fiecare dintre ceringclc dc rnaijos.
l. tiormulagt cnunguri cu urmitoarele paronim e: anuar/ anual, rafie/ rapiune.
2. Prccizaqi valoarea morfologici a cu'iintelor subliniare in urmirorul - -- enunr: ------''
Nu-nri maipld,ceainrervengiilwi.
3. Alcituiqi propoziqii in care si existe un atribut pronominal insoqit de prepozillc
lt caz.ul genitiv si un nume predicativ exprimat prin verb la modul i"fil"iti".
4. Scricqi cite o locugiune: substintivali, verbali, adiectivah E; aduetb;aii.-_-_-
C. (6 puncte)
llc-scrieqi enunqurile de mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor.
1. Vroia sI continuie colaborarea impreune cri cigtigiiorul concursului de urbanism.
2. Ori ce artist isi creazd, o lume p?oprie.
3. ln numirul viitor al revistei ,,frielenii nostrii" va apare un articol despre regenerarea
celulelor.
Subiectul al IIIJea (30 de puncre)
1. Prezentagi, pe scurt, metode si instrumente de evaluare.
2. Relevaqi rolul exercitiului in formareacapacitllii de receprare a mesaiului scris.
3. Prezentaqi obiectivele ciclurilor curricuiare ?n' invigimintul primaL
TESTUL 5
Subiectul I (30 de puncte)
1. Argumenmqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari O scrisoare
pierdwtd de I. L. Caragiale .tt. o .o-"d^i..
In realizarea eseului, veli avea in vedere urmitoarele repere:
- precizare.a patru caracteristici ale speciei literare;
- exemphtrcareacestor caracteristici, pe baza textului literar;
- prezentarea personajelor (tipologie, ielalii dintre personaje, modalitiqi de caracterrzare);
- argumentarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asupra
remei, particularitigi stilistice).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
A. (14 pancte)
, Scrieqi rispunsul pentru fiecare digtre urmi.toarele ceringe referitoare la texrul
de mal los,
.
cu gene_ostenite sara suflu-n
"C.tld
luminare,/ Doar ceasornicul urmeazi lung-a
timpului cirare,/ Cici perdele-nrr-o parte cind le dai, gi in odaie/ Lurra ,rarse peite
tOrte voluptoasa ei vhpaie,/Ea din noaPtea amintirii o vecie-ntreagi scoate/ De duteri,
pe caie insi le simqim ca-n vis pe toate"'
Mihai Emines cu, S ctiso ar e a
1. Menqionaqi cite un sinonim Pentry sensul din text al fieciruia dintre urmito"t"l.
cuvinte: a sufla,voluptos, durere, a simpL
2. Rescrieqi propozigii(e subordonate din text gi precizaqi felul lor'
;: d;;;d"ti utim" propozigie subordonati in partea de propoziqie corespunzdtoare.
4. Alcituiqi doui enunqurin care cuvintele de, tot si aibi alte valori morfologice
decit cele din textul dat.
B. (10 puncte)
Scriegi'respunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'
i. F.i-"flfi propoziqii cu antonimele urmitoarelor cuvinte : lurninos, nemulpu-
' rnire, a regresll., zSomot'
Z. Conrrrrri ii o *:^riin care si existe o propoziqie.subord.onati consecutivl.
i. nr..i"rqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq:
Mi-aminteam ,, emo[ie creolt mi-ai povestitin acea seari de vari.
+. -S"ti.il ..f putin parru cuvinre din familia lexicali a cuvinrului gi'nd.
C. (6 pancte)
R;;;iEi ."unr,urile de mai jos, corectind gre.gelile, indiferent de natura lor'
1. Iar revenea in discuqie problema dezdpeirli capitalei'
2. Primul-ministru la toqi sinistiaqii ceia ce vaintreprinde guvernul pentru
a-i ajuta. ".*plii"r
3. Daroriti dificultitilor intervenite, insugi ideea organi zdrii expoziqiei de picturi
era compromisi.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Realizagi un proiect de lecqie (la alegere: clasa, subiectul lecaiei 9i tipul de lecqie)'
2. Mengionaqi iipuri de evaluare in inviqimintul primar'
3. Concepeqi doul tiPuri de itemi.
TESTUL 6
Subiectul I (30 de Puncte)
Prezentaqi, intr-un eseu de doui-patry Pagini, basmulcult P oaestea lui Harap-Alb
de Ion creangl, relevind caracteristicile acestei specii.literare.
i' realizaria eseului, vegi avea in vedere urmitoarele rePere l
26

I
lfr
* preerzarea e patru caractcristici alc sPcciei litcr.tre;
exerrrplificarca accstor caracteristici pe lraza .rp"r.i ritcrarc;
- pcrsonajelor (tipologie, relagii f:::,t""tca
dintre ele, modalitigi de caracteril,ArC
)i
- ar8rlrncrltarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asupra
rcrnci, particularitiqi stilistice).
Subiectul al Il-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
, Scricqi rispunsul Pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
rlc nrai ios.
,,Atdra linigte-i in jur de-mipare ci aud
Cum se izbesc de'geamuri riz"l"de luni...
Lucian Blaga, Lini;te
1. Alcitu\i doui enunquri cu sensuri diferite ale verbului a izbi.
2. Pre.ci?agi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in rextul dat.
3. Stabiliqi felul primelor dou; propoziqii subordonate.
4' Relevaqi, prin enunturi potri"ite, doue functii sinractice ale adverbului relativ
curn.
B. (10 puncte)
Scrieqi.rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos.
1. Daqi parru exemple de locuqiuni substantivale.
2. Alcituigi doui propoziqii, una cu subiect nedeterminat, cealalti cu subiecr multiplu,
exprimat prin pirgi de vorbire diferite.
3.Precizagi funcqia sintactici a cuvintelor din enungul urmiror: Mi-e foarne!
4. Formulaqi enunquri cu urmitoarele cuvinre: odaiA/ o d.atd, numai/'nu mai.
C. (6 puncte)
Re-s9ri9ti enungurile de mai jos, corectind gregelile, indiferent de natura lor.
1. Ideile care le-a susginut in discurs ,r"^r{ d"ruti in rindul opoziqiei, :
2. ln curind vor dispare monezile de cincizeci de bani.
3. Si fi demn orideciteori imprejurarea o impune !
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1' Prezentagi, pe scurt, strategii didactice de formare a.capacitigii de receptare a
mesajuluj scris prin efort intelectualpropriu al eleviloi.
2. Exemplificaqi rolul jocului didactic in insugirea cititului la clasa I.
3. P rezentagi conceptul de curriculum.
TESTUL 7
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentagi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literafi" Apus de soara
de Barbu $tefinescu-Delavrancea este o draml istorici.
ln realizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele rePere:
- precizare a patnr caracteristici ale speciei literare;
- exemplificare acestor caracteristici, pe baza operei literare;
- prezentarea personajelor (tipologie, relaqii dintre personaje, modalitigi de caracterizare);
- argumenrarea doui elemente de originalitate a operei (viziune asupra temei,
modalitiqi de construcgie, particularitigi stilistice).
Subiectul al Il-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele urmitoare referitoare la textul
de mai jos.
,,Locuitorii ace$tia de sub brad sunt nigte fipturi de mirare. Iuqi gi nestatornici
ca apele, ca vremea; ribditori in suferinqi ca gi-n ierni cumplite, fara grrii il bg"9-
rii,qa gi-n argiqele lor de cupror, plecindu-le dragostea gi begia 9i datinile lor de la
inceputul lumii, ferindu-se de ahe neamuri qi de oamenii de la cimpie gi venind la
birlogul lor ca fiara de codru - mai cu seami stau ei in faga soarelui c-o iniml ca
din el rupti: cel mai adesea se desmiardi gi lucegte - de ckntec, de prietenie".
Mihail Sadoveanu, Babagul
1. Mengionaqi cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmitoarele
cuvinte: fdpturd, rdbddtor, a se feri, neamuri.
2. Analizagi morfo-sintactic cuvintele subliniate in text.
3. Alcituiqi doui enunquri in care locugiunllefdrd griji, respectiv de mirare si aibi
alti func$e sintactici decit cea din texr
4. Construiqi enunquri in care cuvintul a.cegia si aibi diverse funcqii sintactice,
diferite de cea din text.
B. (10 puncte)
, Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'
'
1. Formulaqi cite doui enunguri cu sensuri diferite ale verbelor : a semdna, a in-
,i, colgi.
"
2. Evidengiagi, prin exemple potrivite, doui valori morfologice ale cuvintului o.
3. Alcituigi o f.razdin care si existe o propozigie subordonati concesivi.
4. Formulagi propozilii cu urmitoarele cuvinte: devreme, de ztreme.
,
lzt

ml
C, (6 puncte)
Itcscricqi cnunqurilc de mai jos, corcctind grc9clilc, irrclifcrcnt dc natura lor.
l. l,ettslm un nou concept care se numesc dialogurile democratice, ceea ce relevtr
progrcsul inainte pe drumul democraqiei.
2. Irrs.ugi prc-gedinta Clubului Femina gi-a exprimat doringa de a se reintilni, cu
prilcjul zilei de 8 Martie.
3. Vlz.use nu mai o segvengi a filmului.
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1. Relevaqi rolul jocului didactic in dezvoltarea competengelor de comunicare
orali.
2. Exemplificaqi doui etapelmomente didacdce de formarea deprinderii de scriere
corecti la clasa I.
3. Prezentagi finalitiqile inviqimintului primar.
TESTUL S
3. Analizaqi sintactic Ai morfologic cuvintele subliniate in textul literar.
4. Alcntuiqi o f.raziin care cuvintul po ate sd, fie regentul unei propoziqii subordonate;
precizagifelul acestei subordonate.
B. (10 puncte)
Scriegi risputtsul Pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos' .
t. Alcetuiqi ptoporiqii cu doul forme diferite de plural ale substantivelor arc, cot.
2. Scrieqi io.re iropo zigii care si conqini forme afective de superlativ absolut.
3. Alcituili propoziqii in care un Pronume de politeqe insoqit de prepoziqie si fie
la cazul genitiv, respectiv la dativ.
4,Precizagifuncqiile sintactice ale cuvintelor din urmitorul vers: ,,Ce-qi doresc
eu de, dulce Rominie ?" (Mihai Eminescu)'
C. (5 puncte)
Rescrieqi enunprile de mai jos, corectind greqelile, indiferent de natura lor.
1. A coborit cu dificultate jos la staqia Reinvierea'
2. Proprii lui prieteni il renegi.
3. Fusese chemat la pre;edengie gi agtepta in antecameri'
I
lze
Subiectul I (30 de puncte)
_ Argumentaqi, intr-un eseu de una-doui pagini, ci, poezia larna/ Mezul iernei/
Primfuiara/ Malul Siretulwi de Vasile Alecsandri este pastel.
ln realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:
- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;
- exemplificarea acesror caracrerisrici, pe baza textului liric ales;
- relevarea ipostazelor eului liric gi a rolului mijloacelor artistice;
- argumentare a doui elemente de originalitate a operei (viziune asupra temei,
modalitiqi artisrice de consrrucqie, particularitiqi Jtilistice).
Subiectul al Il-lea (30 de puncte)
A. (14 pancte)
. Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
cle mal ,os.
,,Moromete avea uneori obiceiul - semn de bitrinege sau poate nevoia de a se
conainge 9e
gi ce!9 rnai tntortocheate gindtri pot cdpita glas - de a se rerrage pe
undeva prin gridinl satprin spatele casei gi de a vorbi singur."
Marin Preda, Morome,tii
1. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte din text: uneori, intortocheat,
spate, a ztorbi.
2.Precizigivaloareamorfologici a cuvintelor: sau,poate, se, undeaa,din textul
dat'
,,,,
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
.i:
1.'Prezentaqi, pe scurt, strategii didactice de insuqire a elementelor de construc-
, 1ia comunicirii
2. Enumeraqi patru tipuri de itemi.
3. Relevaqi, p.^ r"r.rrt, ielagia dintre curriculum 9i evaluare.
TESTUL 9
Subiectul I (30 de puncte)
Redactaqi un eseu, de doui-trei pagini, in care si vi exprimaqi opinia referitoare
la ritlul romanului Mara de Ioan Slavici, avind in vedere ci acqiuneacestei ope-
'i. iit.."t. se concentr eazi in jurul personajului Persida'
ln redactarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele rePere:
* precizarea momenrelor subiecrului gi exemplificarea acestora pebaza operei
literare;
- prezenrarea personajelor (tipologii, relaqii dintre personaje, modalitigi de carecterizare);
- argumenraiea tidului pebaza caracteristicilor operei.literare: originalitatea viziinii
Ei a mijloacelor artistice, concordanqa dintre subiectul romanului gi titlu;
- argumentarea opiniei personale'

I
l0 l
Subiectul al ll-lea (30 de puncrc)
TESTUL 10
t,.,
A. (14 puncte)
, Scr.icli rlispunsul Pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
(lc lltiu ,()s,
.-,,lirurnoaso,/gi-s
o.chii-aga.de negri incit seara/cind stau culcat cu capu-n poala
ta/irni parc/ctr ochii tii, adincii, sunt izvorul /din caretaini curge ,ro"ptr" p.rre virilgi
l)c.'ite nlun$i gi peste gesuri,/acoperind piminrul c-o mare d.-itrrrr.iic./Aga-s de negri
ochii rii,/lumina mea."
Lucian Blaga, Izoorul noppii
1. Precizagi felul predicatelor din textul literar.
2. Mengionagi cite un sinonim pentru sensul din text al fieciruia dintre urmitoarele
cuvinte: adhnc, tainicr d cilrge, a acoperi.
3, Precizagi felul propoziqiilor subordonate din text.
4. Analizagi morfo-sintactic urmitoarele cuvinte din textul d,at: frumoaso, ara,
imi, tainic.
B. (10 pancte)
S,clieqi rispunsul penrfu fiecare dintre cerintele de mai jos,
1. Scrieqi doui exemple de paronime.
2' Formulagi cite un enung in care si existe un -pronume
de intirire, respectiv
un adjectiv pronominal de indrir e; precizagifuncqia
-
sinractici a acestora.
3.Precizagivaloarea morfologici a cuvinrelor'subliniate din urmitorul enunq:
.Nu credeam sd-nvdt, a muri vreodati; / Pururi tinir, infigu rat tn manta-nti,/
Ochii mei nilgam visitori la steaua/ Singuritigii...
4. Alcituigi o frazd"in care si existe . nr.oo'|J:ffiffi ::Sr;:;:rt::
propozigie subordonati circumsrangiah de scop.
C. (6 puncte)
Rescrieqi enungurile de mai jos, corectind gre;elile, indiferent de natura lor.
1.4u convieguit laolald mult timp, aga ci iicunogtea bioritmul vieqii.
2. Cigi copiii lipses c asrizi motivJqi ?
_, 3' Obseryi ;i remarci inflicirarea cu care prietenii nogtrii i9i exprimi opiniile
despre muzrci.
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1. Prezentagi, pe scurt, specificul procesului scrierii la clasa I.
2. Exemplificagi un aspect al creativitigii in studiul limbii gi literarurii romine in
inviqimintul primar.
3. Mengionagi finalitiqile invigimintului primar.
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentaqi, intr-un eseu de doui-trei pagini, cd poezia Sara pe deal de Mihai
F,minescu apartine genului liric.
ln realizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele repere:
- precizare a patru caracteristici ale genului literar;
- exemplificare acestor caracteristici, pe baza texfului literar;
: prezentarea ipostazelor eului liric gi a rolului mijloacelor artistice;
- argumentare a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asupra
temei, modalitiqi artistice de consrrucgie, particularitiqi stilisdce).
Subiectul al IIJea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre urmi.toarele cerinte referitoare la textul
de mai jos.
,,ln cimpia Dunirii, cu cigiva ani inaintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,
tp Pqg ci timpul era foarte ribditor cu oamenii; viaqa se scurgea aicifdrd conflicte
mari. [...]
ln urmitorii ani gospod lria tilrdne:asci continui si se ruineze. Moromere intri
lntr-o lungi stare depresivi din care n-avea si fie scos decit de marile zguduiri care
te apropiau. Peste trei ani izbucnea cel de-al Doilea Rizboi Mondial: dmpul nu mai
ribdare'"
'vea
Marin preda, Moromepii,vor.l
tr:l.Precizagi felul primei gi ultimei propoziqii subordonate din text.
2. contrageqi ultima propozigie subordonati in parrea de propoziqie corespunzdtoare.
3. Alcituigi enungurin care cuvintul ckpizta si aibi doui funcqii sintactice, diferite
de cea din text.
4. Menqionagi cite un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte:
l; coffia, a se ruina, a izbwmi, rdbdare.
',. B. (10 puncte)
e'::Scriegi rispunsul penrru fiecare dintre cerinqele de mai jos.
'r, 1. Alcituiqi enunguri cu o locuqiune substantivali 9i cu o locutiune adverbiali.
1, 2. Ilustragi, prin doui exemple potrivite, polisemia cuvintului insemnat.
lr 3. Formulagi propozigii in care pronumele nehotF'rit fiecare, insogit de prepoziqie,
si fie in cazul genitiv si, respecriv, in cazul dativ.
+ 4. Alcituigi o f.razd,in care o propozigie subiectivi si fie inrrodusi prin conjunctia
dacd.

nl
C, (6 puncte)
Itescricqi cnunqurile de mai jos, corectind gregelilc, indifcrcnt de natura lor.
1. Mai taccli o dati!
2. Bincinqcles, era un guri, casci!
3. $tirca ci sosegte pe stadion cel mai extraordinar fotbalist a crear un nea;reptat
du-tc vlno.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
l. Exemplificagi eficienga jocului didactic in studiul limbii si lireraturii romine
la clasa I.
2.Preciza:1i doui instrumenre de evaluare.
3. Concepeqi patru tipuri de itemi.
133
2. Menjionagi cdte un sinonim pentru sensul fieciruia dintre urmitoarele cuvinrc:
addncime, a micSora, sfhnt, a se schimba'
!,Precizagivaloarea morfologici a cuvintelor subliniate in textul literar.
4. Precizaqifelul propoziqiilor subordonate din textul literar'
B. (10 pancte)
t,. Alceruid cite doui enunquri in care cuvintele oricine, respectiv cineva si aibi
func$i sintactice diferite.
2,Precizalivaloarea morfologici a cuvintelor din urmitorul enunq:
,,O, tablou mire!, fantastic !'.."
(Vasile Alecsandri, Mezul iernei)
3. Scrieqi patru expresii/locuqiuni in care si existe verb:ul a lua'
4. Formuiaqi o frizFrin care expresia era lini;titor si fie regentul a doui ProPo-
"zi1ii subordonate aflate in raport de coordonare.
TESTUL 11
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentaqi, intr-un eseu de doui-parru pagini, ci opera literari Bahagul de
Mihail Sadoveanu este un roman al transhumanqei.
ln realizarea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:
- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;
- exemplificarea acestor caracteristici, pebaza operei literare;
- prezentarea personajelor (tipologii, relagii dintre personaje, modalitlqi de car^cterizare);
- argumentare a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asupra
temei, modalitigi artistice de consrrucqie, particularitiqi stilistice).
Subiectul al IIJea (30 de puncte)
A. (14 pancte)
Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la texml
de mai jos.
,,Lumina ahora/stgruml,vrala nepdtrunsului ascuns/ in adincimi de intuneric,/
dar eu,/ eu cu lumina mea sporesc a lumii taini - /gi-ntocmai cum cu.razele ei albe
luna/ nu micsoreazi, ci tremuritoare/ miregte gi mai rare raina nop[ii,/ a;a imbogiqesc
gi eu intune cata zare/ cu largi fiori de sfint mister/ Si tot ce-i ne-ngeles/ se
schimbd-n ne-ngelesuri Si mai mari/ sub ochii mei - / cici eu iubesc/ ;i flori ;i ochi
Ei buze qi morminte"'
Lucian BIaga, Ea na strioescorora d.e minuni a rumii
1. Identificaqi un cimp semantic in textul literar dat.
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunquri:
1. Vor ditp"t" cauzele a cdror consecin-qe le suportim atdt de greu'
2. AcesteJsint probleme grele de rezolvat.
3. lnqelegea p.tfect de bine ci fusese un cobai de experienqi'
Subiectul al III-lea: 30 de Puncte
1. Realizaqi un proiect de lecqie (la alegere: clasa, subiecrul gi tipul lecqiei).
2. Enumeiaqi gase etape ale prederii-invigirii unui sunet 9i a literei corespunzitoare.
3. Prezentagi, pe scurt, douid dezavantaje (limite) ale unei metode tradilionale de
evaluare (lJalegere: probe orale sau probe scrise)'
TESTUL 12
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentali, inrr-un eseu de doui-patru pagini, cd poezia scrisoarea I de Mihai
Eminescu este o creaqie romantici'
ln realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:
- precizare a Patru caracteristici ale curentului literar;
- exemplificaria acestor caracrerisrici pe baza textului literar;
- relevarea ipostazelor eului liric gi a rolului mijloacelor- p.oetice;
- argumenrare a doui elemenre de originalitate a operei literare (viziunea asupri
temei, modalitiqi artisrice de conitrucqie, particularitiqi stilistice).

I
tfl
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
TESTUL 13
lss
A. (14 puncte)
sr:ric1i
.
rilspu'rsul pcntru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
rlc nriri jos,
,,!)irri in clipa din urmi omul e dator si qini la rostul lwi, chh ci rosrul ism cittt
ltic cc s-o alege de ell [...] Ci tu vii ;i-mi spui ci noi sunrem uhimii girani de
1r.e lunre qi_ci trebuie si dispirem.-$i de ce crezi'cd,n-ai fi tu ultimul prost din lume
Ei cri mai dcgrabi tu ar trebui si dispari, nu eu? [...] Aqa cdvezi,rJl.re Moro-.t.
in glas cu o admiralie.de sine neacoperiti fala de gene rozitatealui, eu r" 1", p. tirr.
sil triicpti ''. Dar riu fac, ci tu vii p- urmi gi-mi spui mie ci nu mai am niciwn rost
llr, lurnca asta..."
r..Mcnlionaqi cite un sinonim penrru sensul din text rtu?ilttJ"i^;{:;,"::
toarclc cuvinte: a dispdrea, arelua, generozitate,rost. "t
2. Ilustragi, prin exemple potrivite, omonimia cuvintelor oii, chit.
3. Precizaqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate in text.
4. scriegi felul propozigiilor subordonate din primul enunq al textului.
B. (10 puncte)
S-cliegi rispunsul pentm fiecare dintre ceringele de mai jos.
1. Sc-rieqi doui paronime si formulagi enunquri .., *..rr.".
2. Alcituigi enunquri cu urmiroarele cuvinie: nici o datd/niciodatd.
3. Precizaqi valorile.morfologice ale cuvintelor subliniare in urmitoarele enunquri:
r A ie$it glonp dinincipere.
. Este singur orc.
o Doarme bu;tean.
o ,,Zoe, Zoe, fli bdrbatd!"
4. Formula.gi un enung in care sd existe o propozigie subordonati predicativi ;i
o subordonati circumstantriali de cauzd.
C. (6 pancte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunquri :
1. Eu continuu si suslin creQrerea TVA la alcol.
2. ochii albastrii ai fetei cea nou veniti in clasa noasrri ne fascinau.
3. ln ceea ce privesc deficiengeleintreprinderii noastre, este necesar un nou program
de redresare.
Subiectul al IIIJea: 30 de puncte
1. Descriegi un joc didactic eficient in lecgiile de limba gi lireratura romdni (la
alegere clasa).
2. Enumeragi tipuri de proiectare didacdci.
3. Precizagi finalitigile inviqimdntului primar.
Subiectul I (30 de Puncte)
Argumenraqi, inrr-un eseu de doui-patru pagini, ci poezia Luceafdrul de Mihai
Eminescu esre un poem lirico-epico-dramatic caie aParqine curentului romantic'
ln realizarea eseului, vegi avia in vedere urmitoarele rePere:
- precizareaa parmcaracteristici ale.curentului literar/ale genului literar;
- ixemplificrri" caracteristici, pebaza operei literare;
"."rto,
- prezent^rea rposrazelor eului liric gi i rolului mijloacelor artistice;
- argumenr are^ adoui elemente de originalitate (viziunea asuPra temei' particularitiqi
stilistice).
Subiectul al Il-lea (30 de Puncte)
A. (14 puncte)
S".i.qiiarp,rnsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la texul
de - mai jos.
,,1^rif^oimpiratului Ro9, ininvilmigagul acela, ripede pune capul lui Harap-Alb
la loc, il incunjlri d.e fiei ori c! cele smiiele de mir dulce, toarni "pi,To"t,1il
steie sarrgel" qi si se prinde pielea, apoi il stroPegte cu.aP^a vie, 9i atunci Harap-Alb
indati invie gi Sterghndu-se cu mh.na Ia ocht, zrce susptnancti
- Ei, da greu mai adormisem !
- DormJai tumuh sibine,Harap-Alb, de nu eram eu' zise fataimpiratului Rog'
sirutindu-l cu drag 9i dindu-i iar palo;ulin stipinire"'
Ion Creangi, Pouertea lui HaraP-AIb
1. Menqionaqi cite un sinonim Pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte:
invdimdsag, rdpede, a tncunjura, a se prinde' . .. .
2. Analizatiiintaitic 9i *otfoiogic cuvintele subliniate in textul literar'
g. Ai.e,"iii propoziqiiin care pr"onumele demonstrativ acela si aibi doui funcqii
sintactice diferite de aceea din text'
+,Frecizagif"lul propoziqiilor subordonate din ultimul enunq al textului literar'
"t:xi"{{riif;lrr"9"ri in care si existe un adjectiv si, respectiv, un adverb la gradul
superlativ.
Z. Formulaqi enungurin care si evidenqiaqi omonimia urmatoarelot cvvinte" notd,
cdi, torturi, snoPi.
3. Scrieqi cite un antonim pentru urmitoarele cuvinte: credinpd, dinaintea, morocdnos,
a lccePta.
+. af"i*iii o fr^ieincare si exisre o propoziqie subordonati predicativi 9i o subordonati
circumstanqiali de scop.

ill
Subiectul al ll-lea
TESTUL 16
lge
A, (14 ltuncte)
Scrieli rispunsul
,
pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul
(le ntiu ,os.
,,llinc facc dar lumea care vine la Maria Radna si se ?nchine, gi Marei ?i ride inirrra
cincl p.e la Sinte Marii timpul e frumos, ca lumea_si poati veni cale de *pJrrrini
clc zilc, cu praporele in vint, cu crucile ?mpodobire cu flori gi cdntind " pril-i
pi litanii. Acum cind vin sutele qi se adunl miili pe locul cel larg din faga ministirii,
rtum e. seceriqul Marei, care dimineaga iese cticogurile pline !i seara se inroarce
cu clc goale. De aceea s.einchini Marainfaga icoanei, ia copilagii, pe care
totdcauna ii poarti cu dinsa, ii dn puqin inainte "poiigi ;i le zice: u lnchinaqi-ve gi voi, slricuqii
mamei! '"
loanSlavici, Mara
1. scrief alte patru expresii/locuqiuni in care si existe cuvintul inimd.
2. Precizagi valoarea morfologicr a cuvintelor subliniate in rext.
3. Gisiqi in text parru cuvinte gi ilustragi prin exemple omonimia acestora.
4. contrageqi primele doui propozigii subordonate din rexr in pirgile de propozigie
corespu nzdtoar e.
B. (10 puncte)
1. Ilustragi, prin patru enunquri adecvate, polisemia verbelo r: a ridica, a inghepa.
2. Scriegi cite patru expresii cu fiecare dinire cuvintele urmiroare: carte, deietld.
3. Preciz-aqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniare din urmitorul enun-'q:
taina farmecelor sale/ E-un nu "ln
;tiu ce run nu ttiu cum"(Mihai Eminescuj.
4. Scrieqi cu litere urmiroarele cifre: 14, 17.lB.
C. (6 puncte)
Rescriegi corect urmitoarele enunguri :
1. |livelYl
de cunogtinqe a elevilor lasi impresia desinteresului lor pentru lecturi.
2. M; sfii si recunosc ci o si aibe dificuliigi cu echipa adversi.
3. Nu pot penrru ca si spun ce m-a impresionat mai muh
Subiectul al IIIJea
1. Prezentaqi, pe scurr, strategii de formare a capaciti,jii de comunicare, ornli gi
scrisi.
2. Tipuri de proiectare.
3. Concepegi doui tipuri de itemi.
Subiectul I (30 de Puncte)
Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Moromepii de
Mlrin Preda este roman.
ln rcalizarea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:
- orecizare a patru caracteristici ale speciei literare;
- lxemplific"ri" caracteristici, p9 by1.operei literare;
"..ttot.
- prezentarea personajelor (tipologii, ielaqii dintre personaje, modalidqi de caracterfl
re);
- argumenrarea doui elemente de originalitate a operei literare (viziune.asupra
i"ii.i, modalireqi artistice de construJqie a subiectului, particularitigi stilistice).
Subiectul al ll-lea (30 de Puncte)
A. (14 puncte)
3.ti"qi"irp"*.rl perrt* fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la texrul
de - mai jos.
,,-'E,, re privesc de sus, furnici ($i-rni-pari ath.t de micd !/ Te vid cum jos munc.qiil
Uitt gr€rt,lCa si triieqti;/ Cind eu/ Stau sus' stau sus ca Dumnezet,l Pe frunzl'-*lt"l"i"opac/
Pecaretrlrp:u,-niserd.s[agi''/ Stausus: ati'tatac/ Casicigtig
comoda-mi viaqi!"
George Ranetti, omida sifurnica
1. Identificaqi, in text, trei omonime.
i. S"ri"fi ,"rrs decit cel din text pentru sintagmele: ,,te privesc de sus", ,,pari
atit de "lt mici".
S.Precizali funcqia sintacticil a cuvintelor subliniate in text'
4. P r ecizaii f elul'p rop oziqiilor sub ordonate din text'
B. U0 Danctel
Scrieqi'rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de..mli j9t' ..
1. Foimulli enunquri cu paronimele urmitoare ,e.c.lipsd-e.l.ipsd,pr-oiecpie-proteclie.
2. Indicaqi valoarea morfologicd a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: l-a
fosr inminat premiul prea mult a$tepta,t.
3.'Precizagifelui propoziqiilor subliniaie din vergulile.ulmitoare: ,,De te-ndeamnd,
de te cheamd, Tu'rimii la toate rece". (Mihai Eminescu) .
+. i*-"l.ti cite un enun! cu o locugiune verbale, respectiv cu o locuqiune adverbiali.
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunluri:-
1. Mi bizuiesc pe proprii mei ochi in distingerea nuanqelor'
2. Acqionau faciori complexi in acea excrocherie.
3. Se dovedea inci odati dublicitar.

t0 l
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
t' l)rcz'cnta{i forrnarca cap.acitiqiide receptare a mesajului scris prin efortul intclcctual
propriu al elevilor. '
2' l'lxcrnplificaqi eficienqa metodei exercigiuluin studiul limbii gi literaturii rorninc.
3' Mcngionaqi obiectivele ciclurilor curriculare ale inviqimintului primar.
TESTUL 17
Subiectul I (30 de puncre)
vl
41
4. Formutrali citc o propozilie in care un subiect si fie exprimat prin interjccqia
o, respectiv un atribut si fie exprirnat prin pronumele dinsii.
B, (10 pnncte)
Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai jos.
l. Formulaqi enunquri cu urmitoarele paronime: airtuos-airtuoz, deferent-difcrend.
L Precizaqi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: ,,Pirea
un copil docil, dar nu se comporta intotdeauna docil .
3. Construiqi doui frazeincare adverbul relativ cum sd introduci propoziqii subordonate
diferite.
4. Alciruiqi propozigii cu urmitoar ele clwinte : fr au dd, in s ignifiant, moliun e, m u s -
cutos.
Argumentaqi, inrr-un eseu. de doui-patru pagin i, cd poezia Noaptea d,e d.ecemurie
de Alexandru Macedonski este c.eagre romantlc; cu numeroase elemente simboliste.
ln realizarea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:
* preciza.re.a patru caracterisrici ale curenrului simbofisrj
- exemplificarea acestor caracteristic i, pe 6aza r."r,rluiiii.r"r;
- relevarea ipostazeloi eurui riric 9; tol,rl.ri
- argumentarea a doui, elemente de "
originalitate -iJt";J;;.rtirii..; a operei literare (viziune asupra
remei, particularitigi stilistice).
Subiectul al IIJea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
-, Scrjgd rispunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele ceringe referitoare la textul
de mar tos.
Jmpirecheri ciudate de slove... o, cuvinre!
Ce farmec se degteapti cind vi rosre$re gula...
De n--aqi fi fost voi oare, atunci .., .. ,r.r,"-irrt"
S-ar fi-mbricar pe lume 9i dragostea gi ura ?
Ce-ar fi ficur un- sufler cu ror ce-aduni_ntr_insul,
$i oare braqul volnic, si buza ce siruti.
$i o.chii, luminogii, ce au cu dingiiplinsul
Ar fi putut si spuie ce race-o guri muti ?..
Dimitrie Anghel, Imn
1' Menlionagi cite un sinonim pentnr sensul din text al fieciruia dinrre urmitoarele
cuvinte: ciudat, sload, a rosti, aolnic.
2. Indicagi valorile morfologice ale cuvintului de in rexrul dar.
3.Precizagi felul propoziqiilbr subordonate din text.
C* (6pancte)
Rescrieqi corect urmitoarele enun[uri:
1. Fuseseri inoite marcajele pe drumul rutier.
2. Abea am putut rosd cateva cuvinte, fiind complect uluiti de frumuseqea peisajului.
3. Planul grupirii din opoziqie a fost desjucat, afa cum s-a anunqat in toate mijloacele
de informare mass media.
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1. Prezentaqi, pe scurt, strategia consolidirii qi sistematizirii in procesul formirii
capacitiqii de receptare a mesajului scris.
2. Men$ona1i metode Ei instrumente de evaluare.
3. Enumera{i gase dintre etapele predirii-invigirii unui sunet gi a literei cores-
. punzltoare.
..TESTUL
18
Subiectul I (30 de puncte)
.i
''Arg.r-.rrta1i, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Ion de Liviu
Rebreanu este un roman.
,l i" realizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:
,) - precizaree a patru caracteristici ale speciei literare;
{ - exemplificareacestor caracteristicl, pe baza operei literaie;
-
{
grgzentarea persbnajelor (lipologii, relaqii intre personaje, modaliUqi de carac-
, terrzare);

nl
- nrgumentarca doui clemente de originalitatc a opcrci litcrare (viziunca asupra
tcmci, rnodalitlqi artistice de construcqie, particularitiqi stilistice).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scricqi rispunsul pentnr fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul
clcrnai
jos.
,,De-ag trdi ca bradu-n munte,
N-ag avea supdriri muhe,
Dar triiesc ca plopu-n vale,
$i sunt plin de supirare.
Inimi cz venin mult,
Daci te-ag vedea arzh.nd
Nu pui mina si te sting;
lli mai pun un braq de paie
Ca s.d arzi mai cu vipaie."
Doind populard
1. Identificaqi patru omonime in textul literar.
2.Precizagi rrrio.r." morfologici a cuvintelor subliniate in text,
3. Precizaqi felul propozigiilor subordonate din textul literar.
4. Formulaqi doui propoziqii in care conjuncqia dacd sd introduci doui subordonate
diferite de cele din text.
B. (10 puncte)
Scrieqi raspunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai ios.
1. Scrieqi cAte doui antonime pentnr urmitoarele cuvinte: irnportant, Ioialitate.
2. Formulaqi enunquri cu doul adjective care nu pot avea grad de comPara{ie'
3. Precizaqi funcqia sintactici a cuvintelor subliniate din urmitoarele enunquri:
$i deodati se auzi tosct.
Studiind vei ajunge savant.
4. Contragegi propozigia subliniatl din urmitorul enunl: ,,De treci codrii d'e aramd,
d,e departe vezi albind/ $-auzi mindra gldsuire a pidurii de argint". (Mihai
Eminescu)
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunguri :
1. Ori ce om igi poate aduce aportul la intreqinerea curiqeniei oragului.
2. I s-a comunicat norei mele rezultarul la egzamenul de atestare a postului.
3. Continuu si cred ci acest articol e de nednlocuit.
Subiectul al III-lea (30 de Puncte)
1. Prezentaqi specificul procesului scrierii in clasa I.
2. Explicaqi'relagia dintre curriculum 9i evaluare in inviqimnntul primar'
3. Exemplificaqi patru tipuri de itemi.
TESTUL 19
Subiectul I (30 de puncte)
Argumenrali, intr-un eseu de una-doui pagini, ci poezia Reaed.ere de Mihai Emincscuitt.
o operi lirici de inspiraqie folclorici.
ln realizare-a eseului, veqi avla in vedere urmitoarele repere:
- precizarea a patru caracteristici ale genului literar;
- ixemplificat"" acestot caracteristici, pebazt textului literar;
- prezenrarea rposrazelor eului liric ;i a rolului mijloacelor artistice;
- ergumenrarea doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asupri
temei, modalitlqi arrisrice de conJtrucgie, particularitiqi stilistice).
Subiectul al Il-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scrieqi'rispunsul pentru fiecare dintre urmltoarele ceringe referitoare la textul
de mai ios.
,,lrr"int. de plecare, Mattia gi cu mine ne sfltuisem indelung a:supra drumului pe
care urma si apucim - cici il inviqasem Ei pe Mattia-si citeasci harta.gi acum nu-9i
maiinrhipuia ea altdddtd cI distaniele erau-mai lungi pentrupicioarele care stribat
to $osea dicit pentru degetul care trece de la un pas la altul. Dupi ce am cumpinit
bine, am hoteiit amhnioi ca si trecem prin Clermont..."
1 Hector Malot, Singur Pe lume
l. Menqionaqi cite doui sinonime pentru sensul din text al fieciruia dintre urmd,-
toarele cuvinte: a sfdtui, d. cumpdni.
2. Precizajivaloarea morfologici-a cuvintelor subliniate in text'
3. Indicali' felul propozigiiloriubordonate din grim.1 frazi a. textului.
4. Formulagi ptdpoi4ii cu alte sensuri decit acelea din text ale urmitoarelor cuvinte:
mine, urma, Pds, cdre.
i B. (10 puncte)
1. Scrilgi cite doui sinonime neologice Pentru urmitoarele cuvinte: dojand,mild,
necitz, a-gi tncbipui,
2. PreCizaqi funcqia sintactici a cuvintelor subliniate din urmitorul enunq: ,,Luni,
tu, sthpena mirii, pe a lumii bolti luneci". (Mihai Eminescu)
lot

I
aaI
l. Sc.rieli citc doul cxpresii/loc,u.qiuni formatc cu rjutorul cuvintelo r: foc, d.rept.
4. Alcltuiji enunquri cu expresiile scrise la prrr,.trr[ 3.
C. (6 puncte)
Rescricqi corect urmitoarele enunquri :
l.lrr sccolul douizeci s-au realizat'cele mai exrraordinare descoperiri gtiinqifice.
2. Avea decit o slibiciune, dar i-ar displace s-o recunoasci.
3. Fumurii ochelari ii dedeau actorului un aer misterios.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Ilustragi, Pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, din perspectiva dezvoltirii capacitigii
de receptare a mesajului scris.
2. Pr_ezentagi rolul exerciqiului in formarea capacitigii de receptare a mesajului scris,
3. Menqionaqi patru tipuri de evaluare.
TESTUL 20
Subiectul I (30 de puncte)
.Scriegi
un eseu, de doui-patru pagini, in care si prezenrari de caracterizare
a unui personal principal dinir-o operi epic^i. -odalireqi
o lon de Liviu Rebreanu
. Bahagul de Mihail Sadoveanu
c Moromegii de Marin Preda
Ln realizarlea eseului, veti avea in vedere urmitoarele repere:
- precizarea celor doui modalitif d e caracrerizare a pirsonajului: cara*erizare
directi gi caracterizare indirecti pi forme ale acesiora;
- exemplificarea modalitiqilor de carecterizare, pe baza textului literar ales;
- stabi'lirea tipologiei personajului si relevarea relagiilor cu alte personaje, ca gi
a semnificaqiei acestuia;
- relevare a doui elemente de originaligatg a gperej literare (viziunea-asupra remei,construcqiapersonajelor,particularitngi[!stilului).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
. Scriegi rispunsul pentnr fiecare dintre urmiroarele ceringe referitoare la texrul
de mai jos.
,,Doini, doini, cint cu foc,
. r, i
Eu te cinr in orice loc
$i in cimp cit 9i acas', r . . !,". .
Cht voi fi eu nu te las
Cine mi te-a dat in dar
Si-mi tot cint dorul amar ?
Cine mi te-a juruit
Ca si fiu tot amdrir?
' Foicici, foaie lad,
Murguleq, coami rotate
$i cu coada innodatd.,
Scapiri" din piatri-n piarri,
Mai trece-mi Olru-odati,
" Scapi-mi capul de la moarre,
Ci gi-oi face grajd de piatrd..."
Doind popukrd
1. Scrieqi doui omonime, identificate in textul literar.
2. Indicagi funcgia sintactici a cuvinrelor subliniate din text.
3. Rescrieqi propoziqiile subordonare gi precizaqi felul lor.
4. FormuJaqi enunguri cu alte valori moifologice ale cuvinrul:ui cht, diferite de
aceea din textul literar.
, B. (10 puncte)
r'
Scriegi rispunsul penrru fiecare dinrre cerintele de mai jos.
, 1. scrieqi parru expresii/locuqiuni formate cu ajutorul subsrantivuluifoc.
' i 2. Scrieqi patru adjective care nu pot avea grade de comparagie.
i,t'3. flciruiqi
doul propoziqii cu sensuri difJrite ale cuvintulur repede.
't' '4.Precizagi funcgia sintactici gi valoarea morfologici a cuvintelor subliniate din
urmitoarele propozigii :
'f'
a. Cu inci doi se f.ac patruzeci.
e. Y alor eazl" cdt p atru.
| ? r-.
D. lnmultrm pe clncl ctt nouil.
f. Despici firul in patrw.
c. Al zecelea va plecain excursie. g. Erau tot unul Si unul.
l.e ',n' d. Adiugim lui Sase, trei.
h. O qine wna;ib:und.
f,,Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
,i,
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunguri :
1. Dis de dimineaqi s-a prezenrat la bazinul de innot.
2. Se intinde o foaie supqire din aloatul fraged.
*, 3. Valoarea descoperirilor arheologice de li Sucidava fuseseri
w
unanim recunos-
cuti de citre toari lumea gtiinqifici.
{r 1. Prezentagi, pe scurt, aspecte metodologice ale dezvoltirii comperenqelor eleir
mentare de comunicare orali si scrisi.
2. Menqionaqi metode;i instrumente de evaluare.
1. Concepeqi doui tipuri de iternl
ill
11,
45
TI
I

*l
TESTUI, 21
Subiectul I (30 de puncte)
Itcc{acmji un eseu, de doui-patru pagini, in care si caracterizagi un personaj principrl
'
dintr-o comedie/dintr-o drami.
ln rcalizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoarele repere:
- prccizareaa doui modalitigi de caracterizare a personajului: caracterizarea dirccti
gi caracterizarea indirecti ;
- excmplificarea modalitigilor de caracterizare, identificate pe baza textului literar;
- stabilirea tipologiei personajului ;i relevarea relaqiilor cu alte personaje;
- evidengierea ti'isiturilor gi a semnificagiei personajului;
- relevare a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asupra temei,
construcqia personajelor, particularitiqi stilistice).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
dc maijos.
,,Aici, la Moara cu noroc, nu putea si steie nimeni firi voia luiLicd'z afari de
arendagi Si af.ar de stipinire mai ira gi dinsul, care stdpanea drumurile , Ei tn zad'ar
te ingelegi cu arenda;ul,in zadar te pui bine cu stipanirea, cici, pentru ca si poqi sta
la Moara cu noroc, mai trebuie si te faci gl om al lui Lici".
Ioan Slavici, Moara cu noroc
1. Identificagi cel puqin doui omonime in textul literar.
2.Precizagi valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in textul literar.
3. Rescrieqi ultimele trei propozigii subordonate din textul literar dat, precizind
felul lor.
4. Notaqi patnr expresii cu verbul a se face.
B. (10 puncte)
Scriegi rispunsul pentnr fiecare dintre cerinqele de mai jos.
1. Construiqi doul enungurin care a fi sd aibivalori morfologice diferite de cea
din textul literar dat la puncrul /.
2. Exemplificagi, prin sintagme potrivite, patru tipuri de atribut.
3. Consrruigi doul propozigii subordonate diferite, introduse prin conjuncAia de.
4. Scrieqi formele pronumelui demonstrativ de identitate.
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunquri :
1. ln calitatea care o am, le spun la biieqi sa lupte pentru medalia olimpici.
2. Ideia unei cxpedilii la Polul nord a fost acccptatd intr-un consens unanim.
3. Colegii sorei mele au optat pentru alegerea cursului de informatici'
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1. Relevagi principiul continuitiqiiin realizarea obiectivelor cadru ale studiului
limbii gi Iiteraturii romine in ciclul curricular ,,Achizigii fundamentale".
2. Exemplifica{ doui tipuri de exercigiu, eficiente in formarea gi dezvoltarea capacitigii
de receptare a mesajului scris.
3. Menlionaqi doui tipuri de proiectare didactici.
TESTUL 22
Subiectul I (30 de puncte)
Redactagi un eseu, de doui-patru pagini, in care si caracterizaqi un personaj secundar
dintr-o operi epici, la alegere.
lnrealizarea eseului, veqi aveain vedere urmitoarele rePere:
- precizarea celor doui modalitigi de caracterizare a personajului caracterizarea
directi gi caracterizarea indirecti;
- exemplificarea modalitiqilor de caracterizare identificate, pe baza texrului literar;
- stabilirea tipologiei personajului gi a relagiilor cu alte personaje;
' - evidenferea trisiturilor gi a semnificagiei personajului;
- relevarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziunea asuPra temei,
construcgia personajelor, particularitdqi sdlistice).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
Scriegi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul
de mai jos.
,,Eu nu qi-am vorbit niciodati despre lucruri de aceste, dar trebuie sd fii Si tw orn,
fno, qisi te gindegti la viagi, cici nu pot si-qi vie mereu toate de-a gata. Astizi stau
aici 9i nu mi supiri nimic, dar imi fac eu insumi ginduri rele despre zhn de mine,
gi aceste gindurl nu-mi lasi tigna si mI bucur de ziua de astizi. $i poate ci gindurile
mele iunt degarte, poate ci ziua de mine are si fie tot buni, dar o voi pierde temindu-mi
de cea de poimine. $i cit vom sta aici, nu mai scap de nevoia aceasta".
Ioan Slavici. Moara ca noroc
1. Identifica$ adverbele din textul literar dat,precizdnd felul lor'
lqt

I
I
arl
2. Prccizaqi func$a sintactici a cuvintelor subliniate in texr.
3. ltcscrieqi ultimele patru propoziqii secundare din textul dat, precizind felul lor.
4. Scricgi cite doui antonime pentru urmitoarele cuvinte din textul litetar: a supdra,
tibnd (in text tignd), a pierd,e, a se terne.
B. (10 puncte)
Scricqi rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos.
l. llustraqi, prin exemple adecvate, alte doui valori rnorfologice ale cuvAntului
aoi, diferite de cea din text.
2. F'ormulaqi doui enunquri in care verbul a rdmkne si fie predicariv, respecriv
copulativ.
3. Scriegi formele pronumelui de intirire.
4. Formulaqi propoziqii in care un numeral cardinal qi unul ordinal au funcqia sintactici
de subiect.
C. (6 puncte)
Rcscrieqi corect urmitoarele enunguri:
1. Excaladarea Everestului a fost cea mai totald bucurie pe care am trdit-o din
plin.
2. Noul ales succede la pre;edenqia unei mari personalitlqi polirice.
3. O dati ce s-a oferit s5, organizez excursianici un pretext nu-l indreptlqea si
se eschiveze.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Relevaqi, pe scurt, metode eficiente de insugire a elementelor de construc{ia
comunicirii.
2. Explicaqi conceptul de curriculum.
3. Mengionagi caracteristicile jocului didactic in invigiminrul primar.
TESTUL 23
lqg
- rclcvarea doui clcmcntc dc originalitate a operci literarc (viziunea asupra tcmei,
construclia personajelor, particularitigi stilistice)'
Subiectul al Illea (30 de Puncte)
h. (14 puncte)
-s.ri.qiiitp"rirtl
p.ntru fiecare dintre urmitoarele ceringe referitoare la textul
de mai jos.
,,Fefi* avea acesr senriment, pe care nu gi-!explica.bine,.ci legiturile lui de rudenie,
oricit de indepirtate, cu Otilia, 9i de veche intimitate ii dideau dreptul tlt:l-
)urr""purririle ei. fascalopol nu-i era antipatic, dar viditele lui atenqii pentru.Ottha
i ;;-r#;;-;;"r,d"lo"r.. D'" la ir.,ceput ghiiise in Otilia o prietena de virsta lui, un
i*Jti"-i.in care-i lipsise. Ci o iate-d. opttpt.tece ani ar.ltaatit interes PtTtIy
un om in virsta, pAtea ciudat. Maicurios era cL ceilalqi nu erau scandaliiigi.i^.a-o;
Cort".he iar.a de-a dreptul incintat.gi specula cu umilinqi aceasti
"rr"-ii.
situajie, Aglae';i Aurica nutreau in priviri invidia"'
George Cilinescu, Enigrna Otiliei
1. Notagi predicatele din textulliterar dat,p.recizind.felul lor
2. Contiageqi o propoziqie subordonati at;ibutivi din text in Partea de propoziqie
corespunziltoar e.
3. Rescrieqi ti.i pr"-p-iqii subordonate atributive din ultimele doui enunquri ale
textului.
+. nor-.rlaqi un enunq corespunzitor altei valori morfologice a cuvintului el, diferiti
de cea din text.
B. (10 ouncte\
Scriegi'rispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos'
1. Scriegi cite dofi sinonime pentru urmitoarele cuvinte: antipattc, atenlte, a explica,
a nutri.
Z.'slrieqin litere urmiroarele numerale cardinale: 14,16,5018, 11069'
;:i;;;;i;ii p,"p;;iif* p",^ r,1j*-,il::d:ui adjective invariabile qi doui adjective
care nu pot avea grade de comPara[le'
! |
4.'Formulaqi p.op'oriqii; ;";. si existe un atribut verbal 9i unul adverbial'
Subiectul I (30 de puncte)
Redactagi un eseu, de doul-patru pagini, in care sd,caracterizali un personaj secundar
dintr-o operl literari aparqinind genului dramatic (comedie).
In realizarea eseului, veli avea in vedere urmitoar'ele repere:
- precizarea celor doui modalitili de caracterizare a personajuluiz caracterizarea
directi gi caracterizarea indirecti;
- exemplificarea modalitiqilor de caracterizare identificate, pebazatextului literar;
-- stabilirea tipologiei personajului si a relagiilor cu alre personaje;
- cvidcnlierea trisiturilor si a semnificaqiei personajului;
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunqu.ri:
1. Mog briciun aduce daruri la copiii cu minqi'
2. Si-mi scri daci vei venii la concert.
3. Prieteniii unei colege de-a mele obignuiau sd.viziteze Muzeul Mirii Negre.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
l.Prezentagi, pe scurt, strategii de formare a comPetenlelor de comunicare orali
9i scrisi.

!ol
2. lixe rnplificaqi dou.i rnodalitigi dc stinrulurc rr crcar.ivirllii elevilor prin studiul
linrbii yi litcraturii romine.
.1. I)rez.entali obicctivele ciclurilor curriculare ale invitimintului primar.
'TNSTUL 24
Subiectul I (30 de puncte)
Argumcntaqi, inrr-un eseu de doui-patrupagini, ca opera literari pdd.urea spknzuragilor
de Liviu Rebreanu esre un roman de inalizxpsihologic;.
ln rcalizarea eseului, veqi avea in vedere urmitoareie ,.p.rJ,
- precizarea a patru caracteristici ale speciei literare;
- cxemplificarea acestor caracteristici,-pe bazaoperei literare;
- prezenrarea personajelor (tipologii, rela$i dintre personaje, modalitiqi de caracterizare);
- argumentare a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune asupra_temei,
modalitr$ artistice de consirucqie, partiiulariteqi stilisiice);
- cxplicarea tidului operei literare.
Subiectul al Il-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
. Scrieqi rispunsul pentru fiecare dintre urmitoarele cerinqe referitoare la textul
oc mal ,os.
.
din elicopter iarna
"filmatd
apare/intr-un prim-plan atit de inrens/ ci i se vid
broboanele de sudoare scurgindu-se/ lent intre lujerii iegiqi din brazde/ prive;te, zipczile
cilitoare se-ntorc/ in escadrile din tirile id"/ p. .a"a qiranul .r, o "
9*." f.alvrfi,,/ in jurul gil,lul, freaci parbrizul aburit/ al cerului, pini ies stelele/ a venir "r-
iarna spune qiranul, e timpul/ si legim rotigele plugului irfoi de hirtie/ cu elegii
de.propergiu, a venit iarna/copii zice el si luim ascJnsorul/ sau pe scara rulantaii
coborim/ pini in magazinele, subterane de aparate/ electrocairice gi in sala/ d.e
proiecgie a ridicinilor si mai vedem."
Mircea Cirrirescu, Georgica a VI-a
1. Formulaqi doui enungurin care cuvintul lent sd" aibi alte doui functii sinractice,
diferite de aceea din text.
2. Idendficaqi gi scriegi propoziqiile incidente din textul literar.
3. Precizagi felul propoziqiilor subordonate din textul dat.
4. Transcrieti, din texr, doui adjective calificative (propriu-zise) care nu por ayea
grade de comparaqie.
B. (10 puncte)
Scrieqi rlspunsul pentru fiecare dintre cerinqele de rnai jos.
1. Alcituiqi cite un enunq potrivit pentru sensul fieciruia dintre urmitoarele cuvinte:
insolent/indolent, eroare/oroare, pensie/ pensiwne, releoa/re'uela.
2.Precizaqi funcgia sintactici a numeralelor din enunturile urmitoare:
a. ln sali erau doudzeci de parlamentari.
b. Al optulea mi se pirea mai interesant.
c. M-am imprietenit cu doi dintre ei.
d. Muncea cit doi.
e. Aceea era a treia dintre bijuteriile cele mai valoroase din muzeu.
f. La cele gase medalii olimpice mai adiugim una.
3. Formulaqi cite un enunq in care verbul a deveni si fie regentul unei propozigii
subordonate predicative, respectiv a unui complement circumstanqial concesiv'
4. Scriegi cite doul sinonime pentru urmitoarele cuvinte: intens,proiecpie.
C. (6 puncte)
Rescrieqi corect urmitoarele enunquri :
1. Nu fii dublicitar in situalia de fati !
2,Ydztse cu proprii ochi cum se creazl, din sticli, frumuseqile cele mai desdvirgite.
3. Administragia locali trebuie si-gi aduci aporfil la dezvoltarea turismului.
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
1. Relevaqi, pe scurt, tehnici ale muncii cu cartea, prin care se formeazi;i se dezvolti
capicitarea elevilor din inviqiminml primar de receptare a mesajului scris'
2.Prezenlagi, pe scurr, doui dezavantaje ale unei metode tradilionale de evaluare
(la alegere, dintre probele orale gi probele scrise)'
3. Menqionaqi finalitlqile inv;lemanrului primar.
I
51

$l
(). (6 puncte)
Itcscrieli corccr urmitoarelc enunturi :
l. o.pii din clasa iutii invaqi decii punctul gi semnul intrebdrii.
2. ( )arc va si zici, daci nu intirziam, ,,"._", fii ii;;;i;;;;i in
3. Ilineingclcs,
excursie.
a simgit si ea cum adie o boare plicuti de vinr.
Subiectul al IIIlea (30 de puncte)
l ' Prcz'entagi aspecte metodologice ale formirii capacirnqii de citire/lecturi
sa I.
in cla-
2. Definigi conceptul de curriculum.
3. Mengionaqi metode si instrumente de evaluare.
TESTUL 14
37
1. Menqionaqi citc un sinonim pentru scnsul din tcxt al fieciruia dintre urmi.-
toarele cuvinte: mlddios, aninat, aiurare, cumpdnit.
2.Precizeli valorile morfologice ale cuvintelor subliniate in text.
3. Formulaqi un enung in cari cuvintul aSa sd aibe aldt valoare morfologici decit
cea din rcxr
4. Scrieqi felul propozigiilor subordonate din textul literar'
B. (10 puncte)
Scrieqiispunsul pentru fiecare dintre cerinqele de mai jos.
1. Aldtuiii enunguri cu urmitoarele omonimei caP, colg, marcd, ronlan.
2. Formulagi cite o propoziqie cu un subsmntiv defectiv de numirul singular 9i,
respectiv, defecdv de numlrul plural.
3. Construiqi doui enunquri in care pronumele relativ care (crt gi fird prepozigie)
si aibi funcjii sintactice diferite.
' 4. Alciruiti o frazt.in care si existe o propoziqie subordonati condiqionali gi una
atributivi.
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentaqi, inrr-un eseu de doui-patru pagini, ci poeziile plumb
de Georg_e
qi
Bacovia Lacustrd
apargin ..rr.rrrrrlrri,;Lbofir..
In realizarea eseului, vegi avea in vedere ul_ero"r.l" reDere:
- precizare.a patru caracteristici .rrr.riri;tli-*-b;1il'
- exemplificarea acesror cara*erisric "1.
i, p, b^i^ t"*r.i;, iiiir"r.,
- relevarea ipostazeror eurui riric ;i ,ol.rlui *iir.*"i", ,-rtiru..;
- argument^rea a doui elemente de "
originalitate a operei literare (viziune
pra remei,
asu-
parcicularitigi stilistice).
Subiectul al ll-lea (30 de puncte)
A. (14 puncte)
,^ lt^tl:lt tuspunsul Pentru fiecare dintre urmiroarele cerinqe referitoare
cle la
mal textul
los.
,,A fost ceva aga de.neagteptat, ci arn ciscat ochii mari si am
rul ingepenit.
din mine
Regizo-
rimisese buimic'it. Ni.ioa"s iil;;
y1og1a{ig pentru intrarea
":;; -li?.n"iru rearizare cine-
unui personaj extraordinrrlnir-un
tinirului. ?igea.spre
iilm feeric ca
noi
ivirea
un erou^sorar, u1 feclo,
me.le curg6'nou,t*.tor,e,
iIGGJ 9i *ridior, cu pirul
cu braqe lungi in rninecile'iei;;;-;i;"de
anrnat pe
sub
umeri.
minteanul
Miilocul sub.qire, hncins"cu chirnir"ii":;;i;;; qinte
linia gi
strilucite,
mai mwlt
sub-
srarura lui d)sdoi.rsitlu-p"ir; r"*" uoiii.i"-gi fr-,rseqe. uita_
[?:tT[il1it[il:f
,ou,ep
tam s ; inc eapr'un b asm e;, ".-i"i.-o ^iu, ^,,,;t :; ;;
:
Vasile Voiculesct, Misiune de incredere
C. (6 puncte)
Rescriegi corect urmitoarelor enunguri:
1. Codriii incepuseri si fremete la adierea vintului.
2. ln lucrare o6t"*"t" inserarea unor documente inegrite de vechime'
3. Domnia sa nu a adus nici un argument.
Subiectul al IIIJea (30 de puncte)
1. Exemplificaqi o modalitate de stimulare a creativitiqii elevilor in studiul limbii
si literaturii romine.
2. Relevaqi relagia dintre curriculum gi evaluare.
3. Menqionaqi tipurile de evaluare in invigimintul primar'
TESTUL 15
Subiectul I (30 de puncte)
Argumentaqi, intr-un eseu de doui-patru pagini, ci opera literari Enigma Otiliei
de G. Cilinescu este un roman obiectiv.
Lnrealizarea eseului, vegi avea in vedere urmitoarele repere:
- precizare a patru caracteristici ale speciei literare;
- ixemplifi""t6" caracteristici, pe baza'operei literare;
- prezentarea personajelor "."ttor (tipologii, relaqii dintre personaje, modalitiqi de caracterizare)1
- argumenrarea a doui elemente de originalitate a operei literare (viziune.asupra
teirei, modalitiqi artistice de construcgie a subiectului, particularitiqi stilistice).

RASPUNSURI SI REZOLVARI
lrs
'n
1l
l,i
TESTUL 1
Subiectul I
' I Alexandru Lipuqneanul
de Costache Negruzzi
"
, Nu,vela este o specie a genului epic in proz|', mai extinsi ca dimensiune decit
t.hiqi'qi r.dtti decit iomanul, cu un iingur. fir nar^ativ, urmirind un conflict
Unic, -ri cu acqiune desfigurati in diferite locuri, intr-un timp limitat,la care
"on".rrtrat,
Darticipi personaje nu prea numeroase' unele complexe' -.
["-i"l'ir.i"r.rr" ,roartri, lui Costache Negruzzi ii este atribuit merirul de a fi crea-
@rul nuvelei de inspiraqie istorici.
Nurnela r{ Ir*oriru Ldpusneanul este structurati in patru capitole, fiecare cu cite
un motto: ,,Daci voi nu mi rrreqi, eu vi vreu... " (capitolul I),-,,4i si dai sami, doam-
;;1...; (cafitolul al Il-lea), ,,Capul luiJvloqoc rrrem..." (capitolul al III-lea) ti.'P.e
*t pie mulqi r- ti pop.rc gi eu..." (capitolul al-IV-lea). se.
\uv.9la
indiiiduelizeaz/prin
".i!"litr, coffiarl toriai puternic (hp,ta ditttt. voievod gi boierii triditori'
pe de o p"rr"i ti dintie boieri, ales Moqoc, gi norodul pe care ace;tia il asupresc'
-ai
fe de alil parte), ca qiprin construcpia personajelor..
' Cr rp"ii. i"""i"i epic, aceaste trurreh ari o dimensiune temporald redusd' Ea
"
evoci a doua dJmnie a lui Ale*andru Lipugneanu (1564-1569),iar acqiunease conceitr
eazd" asup ra p ersonajului principal. b im e n siun e d sp alitld cup rinde hotarul 9 i
,oetatea de scaun a Moldovei'
. -1i *rJiti n;U,u"lei se conrureazi conflictul social 9i sunt creionate Portretele
p.rrorr"f"lor'implicate. Aj-ury_ la hotarul Moldovei, insolit de armata otomani' Li-
,urrr..rr.t este iritimpinat'la Tecuci de o solie boiereasci, alcituiti din vornicul Moi"d,
o.ri.t"icul Veveiige, spirarul Spancioc gi Stroici, acegtia incercind si-l determine
lii"",""r! tr o"rr"" tui"eai"A gi sill atragi intr-o cursa, promiq6ndu-i sprijinul boierilor.
Intelisent, bun cunosciror al boierilor gi al situaqiei din qari, Lipu.gneanu
descoperi coilrplorul gi-gi afirmi hotirirea de a prelua tronul, printr-o replici deverriti'-ottoul
primului capitol gi rimasi celebri: ,,Daci voi nu mi vreqr, eu v{ v.r9q,
rispunse Lipugneanul, ai cirui ochi scinteiri ca un fulger, 9i daci voi nu mi iubiqi,

la
{'tl\r,1.ltll)('sc
l)rc v()i,;i voi rncrgc clri cu voilr, ori ljrr.I voilr voastri. Sd rni-ntorc?
N4,rr tlelir,rlrl ;i virinr.oarcc l)unirca cursul inclir:itl A! Nu mi vrea qara? Nu mr
vr t'Ii vrli, t'rtrrr inqalcg ?"
Airr.rr.s tl.rttttt,
,
l.ipugncanu ii ucide pe boierii triditori si le confisci averile, iar
,1,,-tttrttci l{trx:rrtda, carc ii mirturisise ci erainspiimintati de ameninqarea uneiiot,'r,r,ritc
v;xluvc (,,Ai si dai sami, doamni!"),iipromite ciiiva administraun,,leac
tlr' lricrr" 1i, clc ascmenea, ci nu va mai ao-ita omoruri.
.(,",tttf'lit'tul
aLingcpunctwl culminantin al treilea capitol, al cirui morro esre: ,,ca-
1'rrf ltri Moqoc vrem..." I ipugneanu ii convoaci pe boietiintr-o zi de sirbit oa.rela
I'i.scricii unclc, dupi slujbi, seinchini la icoane rila Sfintului Ion cel Nou
r'tr ltrt'lricuta srncrenie, ap.oi, pentru a-i amigi, le gine -oast.le un discurs evlavios (o ,,de;in-
(.ll;l cr,lvirltarc", cum ocalifici autorul), recunoscindu-gi faptele singeroase din tre-
( 1]t,l)('
..,.i: ht.1l.. justificd prin grija sa pentru linistea lnrii,igi cere iJrtare, folosegte
l)rl(tc t)lbllce sr n rnvrri la curtea domneasci, la ospiqul impicdrii : ,,Boieri dumnea_
vtrirstri ! De la venirea mea cu a doua domnie si pan; astizi, am aratat asprime citr-c
nrulqi ; m-am aritat cumplit, riu, vdrsind singele multora. Unul Dumiezeu stie
.1,c. r*r rrri-a pirut riu gi de nu mi ciiesc de aceasia; dar dumneavoasrri gtiqi ce m-a
silit nurnai doringa de a.vedea contenind gilcevile gi vinzirile unora 9i aftora, care
lirrtcau la risipa qerii gi la pieirea mea. Asi;zi sunt altfel trebile. goieiii qi-au reverf
f f f fr cunostrnqi; au vizut cd. turma nu poate firi p;stor, pentru ca zice Mintuitorul:
"
!2gs-yoi Pistorul, si se vor imprdgtia oile ,,.'
Boieri dumneavoastri ! Si triim dt acum in pace, iubindu-ne ca nigte fraqi, pentru
ci aceasra esre una din cele..zece porunci: *Se iubegti pe aproapele tiu'cipre
tirrc n si si ne iertim unii pe. alqii, pentru ci sunrem rugindu-ne Domnului
rostru Isus Hristos-_- igi fafe irrr.. - si ne ierre -rlritoii, ,roue gregal'e[, p;;;;;;
i;i noi gresililor noqrri."
. . Singurii boieri care nu se lasi amigiqi de arta simulirii 9i disimulirii voievodului
sunt spitarul.spancioc gi.stroici. B"inuind primejdia, ..i doi fug din g.^ie. - --
.Lipugneanu
dispune uciderea celor patruzeci gi gapte de voieri"venigi la ospipl
vo.ievodal, in timp. ce, retras inrr-un colt iu Mogoc,'se'delecteazd.vi,zind spaima^acestuia.
Apoi,.cu cinism, il intreabi pe vornic dacd apro..J"i ti"e omorindu-i. pentru.a-i
ciqtiga bunivoinqa, Moqoc ii aprobi fapu iingeroasa, spunind ci el insugi
ar fi intentionat si-l indemne.pe domnitor l" un are-Jrrea micei, dar ci irgelepc;.rnea
voievodului i-o luase inainte.
^ .c: acelagi singe rece, Lipugneanu il di apoi pe Moqoc pe mi,na mulqimii risculate.
Satisficut pentru ci a scipaf si de acest dug-an, ,roi..,odri ii oferi doamnei Ruxanda
lcacul de trtci promis - piramida din capetele boierilor ucisi, asezare in funcgie de rang.
ln cel de al tretlea caprtol, autorul surprinde comporramentul person ajelor aflitc
in situagii-limiti, pline d-e dramatism, pr"cu.n 9i sadismului Lipuqneanu, la;itatca
lui.Moqoc, manifesti,rile caracteristiie ale personajului coleciiv, mulgimea, gi
sensibilitatea doamnei Ruxanda..Personajele to*arrti.e sunt prezent;r. prin antitez.i,
scenele zunt singeroase,. replicil" - t'"l.rr"trte penrnr fieiarc tip de perso naj, iar
rru$carea epici - plini de dinamism.
Dupi si.ngerosul banchet,
,
domnitorul nu mai ucide boieri, dar conrinui si ii pedcpseasci
prin schingiuri gi prin confiscare averilor.
Pcnrru ca sc irn[r

I
ttl
llxiulea'l',tithii, Comoara, Moara ct't noroc,o cirpodoperl a gcnului. Autorul acorrl6
atcrrqie clcoscbitinvestigagici psihologice, urmirind rcfleciarea evenimenrelor in
lonqtiirr[l pcrsonajclor, dinamica lor sufleteasci.
)pe
1
r;r litcrari Moara cu noroc intruneste caracteristicile nuvelei, degi, spre deorelrire
clc altc nuvele, aceasta nu incepe cu o expozigie, secvengi ."r", in io-porlrrrtfl.ei
clescriptivi - prezentarea locului unde se afii circiumi- - apare abia in
tleschide rca celui de al doilea capitol. Nuvela incepe abrupt, cu dialogul dintre doui
;rcrstttttjc cse-nqiale, Gh!1e gi soacra lui, care reprezintd.doui aritudini de viagi, doui
rtrentrrlitili, doui poziqii etice, cea tradiqionali intruchipatS" de filozofia de viaqi a
lrtltrinci.gi.cea moderni, a lui Ghigi, dornic de schimbare de dragul prosperitigii.
(luvintclc bitrinei congin mesajul nuvelei,_exprimat foarte clar inia dl h inceput:
,,()rnul si fie mulqumit cu siricia sa, cici, dacZ evorba, nu bogigia, ci linigtea colil'rci
tc face fericit". Personajul igi argumente azS",incontinuare, oiitti", ,,Eu sunt acum
btrtrini, gi fiindci am avut gi am aiit de multe bucurii in via1i, nu ingeleg nemulgunririlc
celor tineri gi mi tem ca nu cumva, ciutind acuma la b;irineqe.rn ioro" ,ro.r,
sI picrd gi pe acela de care am avut parte pini in ziua de astdzigi si dau la sfirgitui
vicqii rnele de amiriciunea pe care nu o cunosc decir din frici... Mi-" gr.u si-mi pirlscsc
coliba in care mi-am petrecut viaga si mi-am crescur copiii 9i m"l cuprinde un
fel dc spaimi cind mi gindesc si rimin singurd intr-?nsa..." Aiiruiitrea bltrinei este
pe rfcct motiv.ati psihologic, ea reprezinti gineraqia v6.rstnici, legati de varri, de ffadiqic,
de stabilitatea de-o viaqi. Motivele pi ."r" le enumeri releie ingelepciunea populari
care pune preg pe calea de mijloc, pe cumpitare gi pe acceptai.a unri situaqii
modeste, dar sigure. Totugi, bitrina t u J. op.rrri proiect6lor ginerelui siu, este rolcranti
gi admite. punctul lui de vedere, indimnitrd.r-l re lupie pentru a-gi implini
nizuinqele:.,,voi 9tiqi, voi faceti, [..] voi facegi dupi gandul i'osiru' gi afiimind ci
it va spn;rnr ;i ii va urma ,,cu toat5. inima, cu tot sufletul, cu toati dragostea mamei
care incearci norocul copilului iegit in lume. Dar nu cereli ca eu si hotirisc pentru
voi". Pers.onajul esrc memorabil, un model de ?nqelepciune gi dragoste mateini. Ea
lc di copiilor toate libertatea de a hotiri viitorul ior .o-,rn, dar ilobfigi si igi asume
toati responsabilitatea luirii deciziei.
.. Replica lui Ghige (,,[..J ti riminem aici aici, si cirpesc gi mai departe cizmele oamenilor,
care umbh toati sepdmina in opinci ori desculgi,'iari, dacidumineca e noroi,
\i duc cizmele in mAni pini la biserici, gi si ne punem pe prispa casei la soare, privini
cu la Ana, Ana la mine, amindoi la copilas ,iard, d-tala tuitrei. Iati linigtea .oiib.i.";
pune in evidenqd intriga qi atitudinea lui de viagi. Ca cizmar nu cigtigi iuficient pentru
a asigura familiei o viaqi indesrulati, de aceea hotirfute si arende*ze circiuma numiti
Moara cu noroc, aflad intr-un vad comercial bun, dar in locuri rele. Togi drume,tii
se opresc la circiumi bucurogi ci au scipat teferi din pidurea nefasti.
Desfd;urarea acpiunii relevi destinullui Ghiqn si a[familiei sale, murare la Moara
cu noroc. Pini la ap3rigia simidiului Licd.,viaga lui Ghiqa decurge linigtit, in fiecare
simbiti seara se bucuri cu familia de cigtigul realizat:,,Sim6iti de cu seara
locul se g.qgf1si Ghiqi, ajungind si mai risuflel se punea An" gi cu bitrina sI
num€re banii gi atunci el privea la An4 Ana privea lJel, amindoi ",r
piiveau la cei doi
copilagi, cici doi erau acum, iar bdtrinaprivia la citegipatru ;i se iimqea intineriti,
Clci avea un gincrc harnic, o fati norocoasi, doi ncpoqci sprinteni, iara sporul cr:a
drt de la Dumnezeu, dintr-un cigtig ficut cu bine"- el fiind un circiumar harnic,
Fricepur qi cinstit, respecrat de togi mugteriii. Lici va declanga conflictul,lupta inirc
fo"d"i cinsrit al lui chiqe qi dorinqa lui de a cigtiga rot mai mult.
Lici intuieqte slibiciuniie iui Ghiqa, dragostea Pentru Ana 9i Patima cfutigului,
;i re va folosi de acestea pentru a ;i-l face complice. Prima intilnire dintre cei doi
itte o rr.rit"bila lupti iniare frecareincearci si-qi impund. auto,ritatea gi.orgoliul.
GhiF il avertizeazi:,,Daci egti om cuminte, cautl si te pui la buni inqelegere cu
nine", iarLicdii rispunde, cu cinism, ci lui ii este de ajuns ca orice om si simti ,,ci
vf fivai gi amar de ei daci nu-mi face pe plac", deoarece, adaugi el: ,,Mie nu mi s-a
Du lnci om in cale, farl" ca si mi-l fi curiqit din drum"'
'
Arunci cind simidiul ii ia banii fir; si-i numere, Ghiqi vrea si-l sfigie, dar se
rb,fne si-gi manifeste sentimentele de teamir ,,ii era par.cd-i seaci singele din vine
Clnd ,r.d." pe Lici la banii ce-9i adunas e Pa:.a at para, dar acum.era legat.gi.trebuir
si se stip'ineasci". Circiumarul nu sup-orte totugi batjocura gi se. repede la LicI
care, penrnr prrma oari, igi manifesti rpiitn". Aceasti relagie conflicruali, de permanente
intrecere pentru a{irmarea puierii, devine caracteristicl 9i revine adesea:
;Lici, tu rebuie sI inqelegi ci oamenii ca mine sunt slugi primejdioase, dar prieteni
iepr.irriqi" sau: ,,nu weau si crezi cdmi qii numai de frici, ci umblu si intru la invoiali
cu tine. Sunt gata si-gi fac pe plac".
Conform invoieli"i dintre cei doi, in schimbul banilor luaqi de slmidiu, Ghigl va
prirni porci furaqi de acesra gi de oamenii lui. Cu cat este mai antrenat in afacerile
h..rrr*. ale lui Lici, cu arar Ghiqi se instriineazi de familie, se indepirteyddg L1a,
devine irascibil, gi gata si izbucneas cd fdra motiv, iar in timpul procesului lui Lici,
devine sperjur, apliandu-l 9i accepdnd si fie pedepsiqi doi oameni ai acestuia, Buzi-Ruprn
gi Seite Bouarul, degi ;tie ci snmidiul l-a pridat gi bitut pe arendaq 9i a
omorit femeia Ei copilul.
Conflictul dinrre Ghip 9i LicI se deplaseazdin sfera conttiinqei circiumarului;
mai ales dupi proces, congtient de propria-i decidere morali, Ghiqi se autocondamni,
se zbuc^i.rri-ri irrrr. dorinqa de rizbunare, dar 9i de cigtig, pe de o parte, ;i luciditatea
cu care constati gi-gi motive azd, degradarea morali (monologurile interioare
frecvenre in cuprinsul nuvelei ,.rrrt .o*pl"tate de ampl-e analize pjihologice realizate
den"r"tor) r ,,.. Da - igi zise el - am primit porci de furat de la Lici, dari voi,
fiind pugi in locul meu, agi fi mers mai departe decit mine ori v-aqi fi aruncat cu nesocotinqlin
primejdie ,'. Era o amarnici dezamilgire.in aceste cuvinte'.. Perduse toate
brrcuriil.... L" ,rt-r urmelor, toate le ficuse din dragoste citre dinsa, din dorinqa
de a o vedea veseli gi mulqumitd, de a o feri de orice supirare, de orice necaz, de
orice gind riu. Ce-i pasi lui acum de Pintea, de judeciqi, de trebile arendagului, ce-i
p*a ie gindurile 6s'-9i va fi facind lumea. Cici mare-dreptate avea bitrina, cind
vorbea d"e lini;tea colbei: aici qi numai aici e limanul de_scipare cind,la nevoie, ca
,totdeauna, lumea te pirisegte" ; ,lartd.-m6. Ano ! ii zise el. Iarti-micel puqin tu, cici
eu n-am si mi iert cAt voi irii pe faga pimintului. Ai avut tati om de frunte; ai neamuri
oameni de treabi gi ai ajuns sl-qi vezi berbarul inaintea judecitorilor' $i n-_am
picituit nimic, Ano, dar cerul m-a lovit cu orbie Ei n-am voit si cred 9i si inqeleg,
lsz

$l
t'atttl ttti-iti aritlt calca cca buni"; ,,siinrranilor nrci copiii - zisc cl - voi nu mai
avcti (:unr lvuscscri pirinqii nogrri, un rari om cinstir. 1...1 uu nu mai pot sili pe ni_
Ittetti sa rru
-"-
lc z.ictr
r-'--
copiilor isrora: ..Tatil vosrru u1 o- ticilos! ;.;'--
'l'or nr:ri hotirit si sc razbune pe I.ici, Ghigd se " imprietenegte cu jandarmul pin_
ira, dirr atnini si-l demagte pe simidiu pentru ci nri se simte in stare si renunte
ln r:ip1igusi1. rcalizate.cu ajuiorul acestuii. se amigegte, h;;;;;"J-;-"r,a-i"ii,
Moarjt nurrrai citeva.llni gi spunindu-gi ci apoi, i"-preurr; cu familia fi;; ;;;;;;
csqtigati, sc va stabili inrr-un loc unde nn ,,$i- igi zicea |l - ,rr,
e u putinqi ca purtirile bune si nu stribati "rt.
cu vremea.....
"rr.,osiut: "ri"
Ou cit cste mai robit banului, cu atit il urigte mai mult pe Lici, al cirui caracter
diabolic il descoperi pe deplin. lncearci siigi linigreasci'congtiinq" pularrJ totul
pc scama firii sale slaLe: ,,$^i ! ce si-mi fac ? igi ,ir. ct iF i, ..1. din urmi. Asa
nr*a ldsat Dumnezeu ! ce si-mi {ac, dacde in mine..t, t"r. J..a, u"i;;;;;
Nici cocoqatul nu e insugi vinovat c5.are cocoate in spinare: -"i nimeni mai mul dec6t
dAnsul n-ar dori si n-o aibi".
Punctul culminant al conflictului, lupta lui_Ghige cu lumea si cu sine insusi, se
rnanifesrin evenimenrele din timpul saibitorilor de pagti. Ghigl ,,atit ,. ,i;;;; J;
ticdlogit li de slab in el insugi, incdt nu mai putea sd-gi deie seama ce poate gi ce nu
poate si faci, gi aga, incetul cu incerul, se liia in voiaintimphrii 9i ;; ; i.-
ncqi nepisare sosirea lui Lici". $tiind c5"Licv,, are asupra sa bani, aur "jr.pr"
gi arginririe
furati, o lasi pe Ana ca momeali. cu acesra, se duce sd-l aduci p" j"rrd"i-ripi"i""
aresteze,
:" :tl
galdjn{ ci : ,,Aga vrea Dumnezeu ! i9i zise el ; a;a *i_" fort r.arrd,rit.
['..] Dar ce si fac ? igi zise el in cele din urmi, daci Dumn.r"rr'rru mi-a dat gindul
cel bun in ceasul potrivit. Daci e riu ce fac, ng puream si fac altfel... s" g1.;u?gi" ,i
sc ?ntoarci la circiumi, unde o gisegte pe Ana singurd si o omoari, spuninju-i: ,simt
numai ci.mi s-a pus ceva de-a curmezisa in cap ii .; trr,
p.ot si te las vie i]r urma mea. -"i pot irii, Acu iari pe ti". - urme .l p.rt. p.tfir, -'".., lred c-am ficut riu
""
gi daci n-ag vedea dinfag.a ra ci eu re-am arurrl"t ." ,rn ticilos i" ur"q.l" i"t;;;;;
ca si-mi astimprr serea de rdzbunare. Daci mai adineaoari l-ag fi gisit, po"rJ .; te-ag fi ucis".
""
Deznoddrnhntwl.mvelej esre tragic: Ghiqi este impugcat de Riuq, Lici, intors la
circiumi si-;i ia chimirul.co.mpromigitor, pe care-l r'rir"r", ordoni incendierea Morii
cu noroc, apoi fuge, fiindcjeste in pericol de a fi prirrs de pinrea, 9i se sinucide
lzDlnou-se cu capul de un stelar uscat.
Cind se intoarce la Moara cu noroc, bitrina vede resturile incendiului. sti pe o
piatrr.impreuni cu.copiii, alituri de cinci cruci, plingind: ,,aga le-a fost j"*rtl"
cele din urmi, ea pleaci mai
'
departe cu copiii.
Imaginea este simbolici, imprimind
-
nuvelei un profund sens moral: au rimas
in.viagi numai cei neprihinigi gi iei cumpitaqi. A.eart'e imagine pune in evidenp mesajul
etic exprimat la inceputul nuvelei:^cuvintele betrin"i"p.nJr., care fericirea adevdratd,
este dati. de.,,linigrea c-olibei", idee pe care;i-o gi Ghigi inrr-un
moment de intens zbucium sufletesc, desi ea nu il mai poate "-int"gt"
ajuta sl se salveze, fiindci
este un om prea slab. Personajele sunt pirimag., d-. ,.."" i9i primesc p.i."pr",
v
lsg
Ghili esrc stipinit dc patirrra iubirii, apoiva fi dominat de patima banului; Lici cstc
$imat de patima putcrii, iar Pintea, de patima rizbunirii.
Nuvela dezviluie dezum anizareaomului stipinit de patimi. Firul narativ urmeagl
destinul gi transformirile personajului principal, Ghigi, care din om cinstit devine
ucigag ;i sperjur. Acgiunea este concentrati in pusta arideani, loc unde circiuma
rduce noroc, cu condiqia respectirii legii, a moralei gi a tradiqiei. Dimensiunea tem-
Dorald este redusi la citeva luni, puqin Peste un an'
-
ln nuveli apar personaje principale, secundare ;i episodice. Cel mai complex perlonaj
este Ghiqi.
nuvelei pune in lumini atit destinul ragic, cit 9i mesajul etic.
Subiectul al Il-lea
A.
l. a se tncruciSa: a se intretlia) a se intersecta.
A consun'ta.i a minca, a bea.
fermecat: vrijit, cucerit, fascinat, incintat, subjugat'
musteriu: client, cumpiritor.
2. Era fascinat de frumusegea peisajului montan (verb auxiliar)
,,A fost odati ca-n povegri, /-A fost ca niciodati, / Din rude.mari impiritegti, /
O prea frumoasi fati" (Mihai Eminescu) (verbe predicative) sau:
lmi plecea sd fiu pemalul mirii la risiritul 9i la apusul soarelui. (verb predicativ)
3. Hanul era ticsit cu giranii inapoiapi (tntorSi) de Ia un thrg mare.
4. ln textul dat cuvintul o este articol nehotirit. Acest cuvint mai poate ^Yearffmitoarele
valori morfologice :
- pronume personalrpersoana III-a, numirul_singular, forma neaccentuate'
genul feminin, cazil (ex.: Se intimpla s-o intilneasci adesea plimbindu-se
in Gridina ^cuz^tiv Botanici.);
- numeral cardinal cu valoare de adjectiv (ex.: Pentru filmul Piciul selectase
o fati qi doi biieqi.);
- substantia (ex.: O este vocali.);
- interjecpie (ex.: ,,O, tablou mireq, fantastic !" - Vasile Alecsandri)'
B.
l. Coateza i-a ficut un coc frumos.
l,n razele soarelui de iunie se coc ciregele'
La Gridina Zoologicd" au fost aduse doud lame.
Cele mai bune kme sunt cele marca Gillette'
Cdndigipuiin gind si scrii o carte, trebuie si perseverezi.
Pe stinca din deplrtare amzdritunpui de ciprioari.

ml
61
lntrcccrcrr s-a suldat cu un rczultirt ncilltcptilt.
- dezvoltarca capacitilii dc a comunica, folosind diferite lirnbaje specializate;
Mii gri.dcarn cu cmoqic ci fratelc mcu v:r {i soldat in trupele de eliti.
.- dezvoltarea gindirii autonome ;i a responsabilitigii faqd de integrarea in mediul
social.
2.
l(,1 i - pronume nehotirit: A crezut tot ceea ce i-a spus.
2. Principiul continuitdlii in realizarea obiectiaelor cadrw ale stwdiului limbii
- adjectiv:
;i
Tot mobilierul fusese comandat la Paris.
literaturii romkne tn ciclwl cwrricular ,,Acbizilii fwndarnentale"
- adverb: Ne fot povesrea despre cilitoriile sale.
-
Ciclul curricular
substantiv ; Era un
,,Achizilii fundamentale" cuprinde grupa pregititoare a gridiniqei
gi clasele I - a II-a din invdqdminrul primar.
tot vnitar.
tdrc i - adjectiv:^ln imprejurlri dramatice se dovedea om tdre.
- adverb:
ln ciclu curricular, principiul continuitigii se realizeazi prin:
Ii eram tare recvnoscrtor pentru cuvintele ei afecruoase.
"c"rt
adinc: - substantiv: Simqeain adhnculfiinqei o cutremurare./S-a cufundatin
,.-obiectivecomune;
*
adinc.
continuturi comune sau aseminitoare;
- adjectiv: Lacul era limpede
- metode gi mijloace didactice identice;
9i ad.Anc.
- adverb: Privind adhnc in
- necesiratea valorificirii achiziqiilor din invigiminrul pregcolar, in clasele primare.
ochii ei sl-i ingeleagi frdmintarea.
limpede: - adjectiv: ln lacul limpede
Acest principiu igi dovedegte valabilitatea gi eficienqa datoriti idealului educaqional,
particularitiqilor de virsti
se zireau pesti.
- adverb: Vedea limpede ceea ce voia sa obgini prin acqiunile sale.
9i specificului disciplinei Limba gi literatura rominl.
, In clasa I evaluarea predictivi are menirea si releve nivelul gi temeinicia achizijiilor
3._Dupi atita ploaie pdreal/ cd cerul se tnsenineazd.t/ (P, - propoziqie
din inviqimintul pregcolar, demers necesar pentru o bunl orientare a cadrului
didactic in activitatea viitoare cu copii.
predicativi)
Riminel/ curn ne-arn inpeles.2/ (P, - propozigie predicativi)
Situaqia devenisel/ ctun1 nu ne drteptarn.r/ (Pz- propoziqie predicativi)
. Etapa prealfabeta16, are ca obiective dezvoltarea capacitiqii de receptare a mesajelor
orale 9i a capacitiqii de comunicare orald. a copiilor. Activiti.qile de inviqare,
4. Propunerea lor nu-mi svSdea defel.
tn aceasti etapl, asiguri:
Prietena mea era de fel din Ardeal,
- dezvoltarea aparatului fonator, pentru ca elevii si pronunge gi si intoneze co-
'fect propoziqii, cuvinte, sunete ;
c.
- dezvoltarea deprinderii de a delimita propoziqiile din vorbire, cuvintele din pro-
1. Mi-ar plicea si revid plaiul maramuresean.
2. Maioul se udase din cauza ploii.
3. Am intilnit la Muzeul de Arti acelagi grup de englezi.
Subiectul al IIIJea
l. Obieaiaele ciclwrilor curriculare ale inodydmkntului primar
A. Obieaiaele ciclwlwi acbizipiilor fundamentale (clasa I qi clasa a II-a) vizeazS":
- asimilarea elementelor debazl" ale principalelor limbaje convenrionale (scris,
citit, calcul aritmetic) ;
- stimularea copilului in vederea perceperii, cunoasterii gi stipinirii mediului
aProptat;
- stimularea potengialului creativ al copilului, a intuiqiei gi a imaginaqiei acesruia;
- formarea motivirii pentru invitare, inqeleasi ca activitate sociali.
B. Obieaioele ciclului de dezvohare (clasele a III-a - a VI-a) consrau in:
- dezvoltarea achizigiilor lingvistice, a competengelor de folosire a limbii romine,
a limbii materne ;i a limbilor srriine, penrnr exprimarea corecti 9i eficienti
in situaqii variate de comunicare;
poziqii, silabele gi sunetele din cuvinte.
-
Deprinderea de exprimare orali se dezvolti prin exercigii
de formulare a propoziqiilor/enunqurilor
pebaz1^ de suport intuitiv gi lingvistic (cuvinte gi expresii date),
lrin povesti re pebaza textelor literare (povegti, povestiri), pebaza ilustra-qiilor 9i.a
lxperienqei de viaqi a elevilor s. a., metode gi procedee folosite in intregul ciclu de
achizigii fundamentale.
Etapa prealfabetard, pregitegte citit-scrisul (etapa alfabetafi), asiguri continuitatea
intre aceasti perioadi ;i inviliminml pregcolar.
. Etapa alfabetarl
ltt ceea ce privegte insugirea citit-scrisului, aceasti etapi beneficiazd. de achizitiile
pozitive ale etapelor anterioare ale ciclului curricular, de pilde (inaf.ard de cele
menqionate), copiii cunosc in oarecare misuri anumite litere, silabe; au ,,citit" imagini
(activitare pe care o vor desfigura in toate clasele primare, in special in clasele I
- a II-a), scriu elemente grafice care compun litere, scriu chiar cuvinte cu majuscule.
in insugirea limbii gi literaturii romine sunt eficiente urmitoarele metode:
- tradiqion ale: explicapia, expunerea (limitatd ca pondere) , pol)estirea s. a';
- moderne, formative : metoda euristicd (conversagia euristici), exercipiile (de
diverse tipuri), metoda descoperirii, jocwl didaaic etc.

ttl
I
( )orrtlilil rcttl;itci diclrcticc o constituic rccorrsidcrlrcr rclaqici cadru didactic-elev
lrli;r tt';rttslortnrlrca clcvului in factor activ, coparricipant la formare educativi gi prin
rsigrtrrrc;r ircccsibilitigii
activitiqii diferenqiate, personalizare, ceea ce justifici divcrsit:ttt';t
c,ttcgoriilor curriculare (curricwlum nrcler, curriculum aprofwndat qi cwrtit.ulwtt
cxtins).
. o li1apa
postalfabetari (clasa I dupi inviqarea alfabetului pini la terminarea
sci .r I V-r) trcbuie cla-
si asigure insugirea cititului corecr, fluentJi expresiv, a scrisului
t'orect, liz.ibil, caligrafic cu ajutorul conqinuturilor gi activitirilorie invigare adecvatc,
proprii gi etapelor.anterioare, prin metode formative, deja enunqate.
l)rogrcsiv, trebuie asigurati. activitatea conftienr;, continui, in ritm propriu a fiec;1rui
clcv, oferindu-i-se posibilitatea recuperirii, consolidirii gi dezvoltaiii aptiturlinilor
prin variatele tipuri curriculare.
Achiziqiile dintr-o etapl. a ciclului curricular reprezinti bazl, qi puncr de plecarc
pcntru achiziqii superioare.
.3. Exerci.giul este o metodi bazati pe actiune reali, prin care se execut;, o operrli^c
in mod repetat penrru a dobindi deprinderi.
In activitatea didactici, exerciqiul este o metodi fundamentali, prin care, con-
;ticnt gi reperar, se ajunge la:
- consolidarea deprinderilor;
- insu-girea noqiunilor,regulilor, teoriilor care se aplici in situaqii variate, asigurindu-se
transferul de cunoqtinqe;
- dezvoltarea unor capacititi gi aptitudini intelectuale si fizice, morale gi trisituri
de voinqi qi caracter;
- prevenirea uitirii ;i a confuziilor;
- stimularea capacitiqilor creative, a originalitiqii, a spiritului de independenqi
gi a iniqiativei.
Exerciqiul este o metodi adecvati tuturor formelor de activitate, care capdti o
importanqi deosebiti in perspectiva autoeducatiei permanetrte. ln funcqie ae aiferite
criterii de clasificare, exerciqiile pot face part. dir, mai mulre ."t.goiiit
- d up d f un c piil e in d e p linit e : exer cigii introdu ctive, p rodu ctive, de ip eragionalizare,
de dezvoltare, aplicative, structurale, de evaluare, corective ;tc.;
- dupd numdrul elevilor care participd la rezoloarea lor: exercitii individuale, de
echipi, colecdve, frontale ;
- dupd tipwl de actiaitate pe care tl preswpun: exercitii orale sau scrise,practrce
Ei combinate;
- dupd gradul de implicare a cadrului didactic: exerciqiidirijate, semidirijate, au-
todirijate sau libere;
- d.ulLgr/ul de dificuhare, exerciqiile pot avea grade diferite de complexitate
9i dificultate etc.
In gcoala moderni se imbini exercipiile de reproducere, care asiguri auromarismele
(formarea deprinderilor), cu acelea operatorii,prin care se reilizeazeffansferul
de cunogtinte, se dezvolti gindirea, operafiile inteleltuale si motorii, imaginagia etc.
ln clasclc primrrc, prin cxcrciqiilc rcproc{uctivc se formeaz automatismul scrirului
gi cititului corcct, fluent si rapid.
. 'Iipuri de exercigii de citire folosite in clasele primare:
- citire tn ;oaptd, in ritmul propriu fiecirui elev, prin care trebuie si se realizeze
citire conqtiend;
- citire tn lang sau citire pe sdrite cu voce tare: fiecare elev trebuie si citeasci, in
fiecare lecgie, cel pugin un enunr;
- citire seleoiad: pebaza unor repere prin care se asiguri ingelegerea mesajului
scris, se consolideazi cunosrinrele de limbe qi de literaturi;
, - citire pe roluri, care are menirea de a asigura citirea fluenti si expresivi 9i ii relai.eazi
pe elevi.
o Exercifii de scriere:
- copierea, scrierea dupi model exterior scris de mini; este tipul de exerciqiu folosit
in erapa alfabetari iniliali;
- transcrierea, scriere dupi lite.re de tipar; lipsegte modelul exterior de scris de
mind, elevii trebuind si gi-l reprezinre mental;
" - dictarea reprezinti o scriere in care elevii nu mai au niciun fel de model;
'
- autodictarea este o varianti a dictdrii.
, ln lecgiile de limba 9i literatura romini se folosesc o multitudine de tipuri de exercijii
prin care se realizeazi, obiectivele cadru gi de referinqi ale inviqiminrului prifher.
De pild;:
- exercipiul de identifuare a unor elemente de constructia comunicirii (pirqi de
vorbire, pirgi de propoziqie, semne de punctuagie, elemente fonetice gi lexicale).
. Ex.: Identifici, in urmitorul enun!, pirqi de vorbire (substanrive,verbe) ;i pnrqi
{e propozigie (predicat, subiect, parte secundari de propozigie):
Dupi furtuni vine si vreme buni.";
- exercipiul de exemplificare
Ex.: Spune/scrie doui subsantive comune gi
-
doui substantive proprii, la numiplsingular
gi la numlrul plural.
Sau di exemple de substantive determinate de unu-doui adjective, atir la numirul
singular, cit gi la numirul plural.
. _ Acest tip de exerciqiu este urmat de exerciqii de creaqie prin care li se soliciti elevilor
si formuleze enunquri,/texte/compuneri cu cerinqe indicate;
* exercipii de analizd morfologicd ;i sintacticd
Ex.: Analizeazi substantivele din urmltorul enunt:
,,A mers yestea-n lume despre Frumoasa-Adormiti."
Sau analizeazi substantivele, predicatele gi subiectele din urmitorul rexr:
,,A fost odati un impirat gi o impiriteasi. Ei aveau trei copiii. Mai aveau pe lin-
3l palaul lor o gridinl.foarte frumoasi. $i atit de dragi ii erau florile acesruimpCrat,..".
' Exemplele se pot inmulgir.
lCa exemplificare se aleg pttru tipuri diferite de exercilii riintre cele nrenqionare.
lrt

I
TESTUL 2
Subiectul I
La qiginci
de Mircea Eliade
, lncet-incet, Gavrilescu iese din amnezie, igi arninteqte tragedia vieqii lui: intr-o
teribih de varil, dupl ce argila
lovise in cre$tet (,,lovindu.-.mi ca o sabie in cregcapului,.),
s-a rlrdcit pe drumul vieqii, a pi.rd.ti-o pe Hildegard. ln-parcul din
,
'-
t ^,
lorrenourg, lOttenbUrg,
pe o oancd, banci, o O fati tati plingea Plangea in rn hohote. Gavrilescu bavrllescu se Se iusdfici: ,ustrlrca; ',efam ',erarrr
, eram fru"*fr gi aveam .rtt rnil"t de artist !'1(autoportret). ,,O fati abandonai
*p." inima. A- st1t de vorbi, am incercar s-o consolez-. A$a a incepu! traia
rnele. [.,.], Mi-arn sPus:

It I
Itr aee*sttr itlttl:lrc:ct c irt r.irttp,.posibilrr intr-urr splt(iu nutic,sc ajupgc la rcgisirca par
adisulrri picrtlut. lntrc cc'lc. cktui, planuri, ,aui si'ir:r^t, iii drumul birjarul
driear, sirrrlrol al luntrasului caron,la intiarca in borjeiul "r^"^rii qiga;ror se afli baba *
oerberul -. celc rrci fcre, ielele care qes confuzia p;r;;";t;1";, po, ri un simbor ar
ltrrcclttr', Qrrc ii ofcri treiposibile.exp-erienqe.*;rr""r,;"i.,1",p"ql"rculmral
alGre_
t'iei, af ()ricrrtului
indic sau al Vechiului T"sr"m"nt. Dacd arfi ghicit 9i nu s-ar fi ritacit
in trccur, ,,ar fi fost foarte frumos". semnificagiit. pot trimite gi spre
l'.rsrrrrrl.ptlrular Tinerete fdrd bdtrhnepe
""".tEi
si a;ap; fari';;;;";;;j care Mirrea Elia_
tf e il valorificase in nuvela Tinerepe firi tinerege.
l'roz.a lui Mircea Eliade igi rr. i;d;.inil e tn tradigie dar gi in prozaluiMihai Emi_
\cscu(sdrmanul Dionis), a,lui.I. L. caragiale lpouesiirile i""tJrii.";, innoieste fan_
tasticul rominesc adiugdndu-i dimensiuiea mitici.
Subiectul al IIJea
A.
l. trebuie - predicat verbal.
sd Stipi - predicat verbal.
nu era han - predicat nominal.
era cetate * predicat nominal.
2. dumneavoastrd - subiect.
acela - atribut adjectival pronominal.
de ici pknd colo - complemenr circumstangial de mod.
in cuprinsul lui - complemenr circumsranqial de loc.
3. niSte - articol nehoririt, numlrul plural.
nici - adverb de mod.
4. ferecat: inchis, incuiat, zivorit.
cwprins : intindere, spaqiu, suprafagi.
a oploSi: a se aciua, i se cuibiri, a se pripigi.
a nu avea habar: a nu-si face griji, ,,rrr_i plr".
B.
1. Mi-am depus roare economiile la bancd.
Uneori mi agez pe o bancd in Cigmigiu gi privesc lacul.
Protesorul parea un om drept.
Privea dreptinainte.
Mi lua drept cine nu eram.
Mi doare piciorul drept.
2. mai - substantiv: Mai este luna florilor.
- adverb : ce rnai faci? ; .ce mai freamin, ce maizbucium !" (Mihai Eminescu);
Mi se pirea totulmaifrumos.
T
3. Vorbca cu atita patos,r/ tncdt ne-a ardjit'pe tofi'2/ (Pz- propozilie consccutivi)
Ne-am pregitit atit de intens pentru concurs,l/ inch't eram siguri de oictorie'z/
(P2- propoziqie circumstanqiali consecutivi)
' 'Er" arita linigre,r/d,e ne yiuiau urechile.2/(P, - propoziqie circumstanqiali con-
!ecutivi)
4. cigtigitorii cursei ,,Formula unu" erau a.cettia. (nume predicativ)
pr.-l;I" penrru ace:;tia pireau substangiale. (atribut pronominal)
c.
1. Vom reveni inJurnal asuPra delincvengei juvenile'
2. Soluqia pe care am adoptai-o la congres avea.unele dezavantaje.
- t
t:i; ,#p;i olatoriei initalia, ,-" posibilitatea participirii la un festival
"rJnt
folcloric, ceea ce ne-a plicut tuturor'
Subiectul al III-lea
l. Tipuri de Proiectare
,,Proi"cta."" didactici reprezintilactivitatea de structurare a acqiunilor gi.operatiilor
care sistemului 9i a procesului de invigi.mint la nivel
"rlgrrri-frrn.giorr"iitat."
il;r;ilqp*fii./irrr"r-"diar
gi concret/operaqional conform finalitiqilor elaborate
in termeni de politici a educaqiei."l
ln practica gcolari proiectarea activitigilor didactice ia forma:
(1 fplanificirii calendaristice orientative ;
(2) proiectirii secvenqiale, pe unitiqi de invilare;
(3) proiectului de lecqie'
proiectarea activitiqilor didactice o realizeazS"inviqitorul/inviqitoarea dupi ce a
studiat temeinic progr"-" gcolard, a inqeles corelarea dintre-obiectivele de referingi
1i, ii t"oopA ,leiulil,corrginutu.i (ce tnpapd?), activitigi de inviqare (cum inaayd?)'
'
ii) pf""i{icareacaiendaristici anuali orientativi trebuie si fie un cadru in care:
- se stabilegte succesiunea parcurgerii conqinuturilor;
- se coreleazi conqinuturile cu obiectivele de referinqi;
- se stabileSt. *rr"o.drnqa intre demersul educagional proiectat de cadrul didactic
gi oferta de resurse didactice;
r. roUii.gr" timpul alocat fiecrrui conginut pentru a se realiza obiectivele de
referinqi.
planificarea calendaristici esre orientativi, permiqind modificiri ulterioare determinare
de caracteristicile colectivului de el.rri. Schi-birile efectuate vor fi menqionate
la rubrica ObseroaPii.
r(lristea, Srrrin, 1)r2:1roz ar de terrneni peclagrtgici, p. 385.
lut

l
Planificare calendaristici
Y
Resurselb actiaitdpii didactice cuprind :
* resurse materiale: manuale, texte auxiliare (culegeri, antologii, enciclopedii, plan-
Ee, tabele, hirgi etc.), materiale didactice, mijloace audio-video, locul de desfigurare
etc.;
- r|surse uflrdne: elevul cu personalitatea sa, motivaqia, capacitiqile inviqirii gi
de exprimare, cadrul didactic cu experienqa sa, influenqele comunitiqii etc.
- resurie proced.urale: forma de organizare a clasei, metode de organizare a activitiqii,
metode de invlgare, metode de predare, timpul alocat.
O unitate de inviqare poate cuprinde 3*7 lecqii.
l.t
Nr. Uniriqide Obiective
crt. invdqare de referingi
vrzate
Nr. de ore
alocate
Perioada/
Siptimina
Model
Unitatea de inviqare: ...
Nr, de ore alocate: ...
Ili ,,
Evaluare
(2) Proiectarea unitdpii de tnvdpare
o unitate de inoipare este o structuri didacdci rv* deschisi vwow'rr4 si flexibili,
toarele cu urmi-
caracteristici:
tr r
- este coerentd din punct de vedere ar obiectiveror de - referin - qd, vizate;
- esre unitard
--
din punct
----'l
de vedere al conginutului ;
- se defiEoard coniinu.u pe o perioade J" ii-p (una sau mai
Al
murte
ocarea.
ore
dmpului
de curs).
se r ealiziazepri, piiin.area anuali ;
- se finalize azd, cu o evaluar.^.
de proiectare pe unitigi de invitare consri in succesiunea
"",I:::!:]ogia
reror etaPe:
urmiroa-
- conqinunrrilor
!;-1"fjg*t
previzure de programa;
- stabrhreactivitigilor.de inviqare ."t. du" i",e^ltizar
- identificarea sffaregiei (modaiitegi
"a obiectivelor ;
Je organizare, fronral, pe
al,
grupe,
resurse
individu-
umane
{ maieriale) p.rrrr,.,J^lir^r"^'ii,*iirli".,
; "]:lf::l
b.i d
l::
e e,,aruare, i" n.qi.'
rn prorecrar""
J p" " ilfi ;;;'j."p.,ro,_*,,ea.
ilvitare se pune :l]:il.!;
."..nrui p.
nururi.
obi..drr.,
Demersul
,,r, p..o'qi_
didactic trebuie si raspunae urmiroarelor intreb;.ri:
De ce Ce voi Cu ce Cum
voi face
CAt s_a
? face ?
ir." ? voi face ?
"oi
realizat?
_
Identrtrcarea unei unitigi de inviqare se face prin tema acesreia. Temele ,,rrr,.rrrr*
^e
:::',:?Ttlf:::,:,tjt:
rezurL4Lr wtLt
*:l analiza'scop,,il-.,ii";-i,,-#ii.,_,i*
drtaDza scopurllor.rnvigi.nr, formuliri fie orisinale,
originale,
cadrului
!i_di,cri9, fie preluate di" Iista je .onqirr.rturi a programei
Actiaitdpile
sau din manuar.
de inrdpare reflecti corelarea ii"r* .uiJ*i""#
ginuturi;
l. ,;;riil;
reprezinti o.i"rrr"."" .ari"""
;;;;:
r.op, ,.;;;p;i;;;_a
"""-;r acdvitdtii.
$,l
I *
{'
$
t
5
il
tr
il(3) Proieaul d.e
$j\,
tii
s
t
il
elevii cu
lecpie esre o anticipare ideali, o perspectivi globale 9i completi
a lecqiei care cuprinde iuccesiune"
didactice, obiectivele concrete, detalierea
conqinuturilor, strategiile de inviqare gi "u"ni-.r,telor evaluarea'
Model
$coala: ...
Aria curriculari: Limbi gi comunicare
Disciplina: Limba 9i literatura romini
Proiect de lec$e
Subiectul lecpiei: ...
Tipul lecpiei: ...
inviqitor/inviqitoare : ...
Clasa: ,..
Data: ...

ol
s.r,l'rri : Curriculurnul poetc fi :
Qhicctivt opcralionale: pc parcursul qi la sfirgitul leqiei elevii trebuie: - cunicthm fonnal satt oficizl:. ,
(), sI ... - ir"*t"-'aforrr-t rn"cuprinde experienldor de invipre qi dez-
-ansemblul
, r, ,oltare indirecre, rezultate ale interac$uniieducrtnlul cu mrjlo.rcele_de comu_
nicare in masi, inreraciunea in mediul social, culrural, economic, temrhal' al
;, ...
n ". qrupului de prieteni' al comunitagu etc "l
Sriategii d;1aaie'
-kk*t
- i"1orr*t (non-formal), care seteferl la obiectivele 9i con$nuturi-
'y;::t:X:!:",*nversaqia,exerci{uJ,expricalia.jocdidactic,activitatein-
l*Uif*"XU;iftH:[tT*";tr;T'fr'iffJ*:'S"-q.:I
. Mijloace de indfimant:
---------- I
ia"itiil""aaii spoitiu'lanistice, ubere, centre de pregitire pro{esionall) 'z
Ribliografie: ................. Mai existi 1i alte cetegorii de curriculum, in funt{" q"
-yi': ::'1,"-"1;.,--.,^^
scenaiure4iei
**i:S'*,,11
:i;j,#,$,'rtlp*iff#ra :ff;
##r:'#xr!*::i:,J:i#:'i"-J:',L:iffi,Tfi.::#1i..".
*f,tnfffirffi'ru'*1m::i":fj::':l
?*:,1*.-*",,i,1. ,','",t'r*to*t* -:n:::;:x:,::;:;'::',:;;;L;#ili.'iH;;,erorcurricu,areaux
curnctulunTul suPort se relera la ansamDrul I
."f.g".i J. pro6l.-., culegeri de texre, indrumltoare didactice, atlas, dicqionare,
software educaqional etc.;
- curriculumul testat se referi la experienqele de inviqare 9i dezvoltate aprecia'
te qi evaluate cu aiutorul testelor sau al probelor de evaluare'
lrt
2. Sensurile conceptului de curriculwm
Conceptul
,
de cwrriculwm provine din limba ladnd (cuniculum- plural curricula
- ^,,alergare"r,rcursi."r,,dritm" ).
,,In accepqiune modernd,in sens larg, curriculumul nu vizeazd,numai conlinuturile
instructiv-educative incluse in prJgramele gcolare 9i universitare, pl"rr.rrii" Je
jnvitim{t gcolare gi u.niversitat., ptogr"-ele scolare giuniversitare, ma^nualele scolare
gt universitare, ariile de studii, ariile tematice, subiectele punctuale etc., ci gi sistemul.experienqelor
de inviqare si formare, direcre ji indir..t. aL elevilor gi uruae"tiior,
exPerlente corespunzitoare celor trei mari categorii de educagie, care se imbini gi
sc completeazd, reciproc: educagie formali, nefoimali Ei informail..r.
A;adar, in sens
.. l,arg,.conceptul de cunicwlum descrie'ansamblul proceselor educatrverfi
al experienqelor de.invigare in care este antrenar elevul pe duraia gcolarizirii sale.
In sens
- restri,ns, curriculum inseamni ansamblul documentelor;iolare de tip reglator
care cuprinde {a.te.le esenqiale privind procesele .dr.r..tirr" gi e"perienqei. de
inviiare oferite elevului de citre g.orie. De oLicei, acesre documenre siunt denumite
curriculum forrnal sar oficial.
I lrrnescu, Miron; Riulu, Ion, Ditlactica modernri, p.96.
3, Etape ale procesului suierii la clasa I
i;;ili ;it;; J. forrn"r. a deprinderii de scriere presupune urmrtoarele
' ; lt4Pe:
!,',--'^. irruirea literei,scrise pe o plangi, pebma analizei elementelor grafice care o
!,, compun;
... b. rlroli"orio sintezei elementelor grafice prin.scrierea demonstrativi pe mbli. de
r::!
citre cadrul didactic car. ,r.rbilii"azi
numelte elementele grafice,
^"giunea'
spaliile pe care se scriu, de unde incepe 9i unde se termini acgiunea gtahcl;
c. iirntifiiorro literei oroiiot, sunetwlui reEectia in cuvinte exemplificat: ^d. :irr.
elerri, in decupat gi in alfabetarul copiilor, in manual 9i in alte
"lf"b"t"rul
plange, afige' extrase, benzi decupate;
- i".r"iiii de i,,dlzirea mugchiloi mici ai miinii: ,,cintatul la pian", ,,frimintarea
piinii"r,punerea/scoaterea minuEilor" I'a' I
, d. simukrea tniirii litereide citre elevi impreunl cu cadrul didactic care expli-
. cn .I.*"t*le lrafice gi gesturile scrierii : se simuleazi scrierea in aer cu degetul' pe
f, Lrrr.e, in podril palmei iu stiloul gi ochii inchigi, apoi cu ochii deschigi;
e. scvierea litirei Ia tabld. de citre doi-trei copii;
I lonescu, Miron; Radn, Ion, ap' cit., y.97,
: Cristea, Sorin, Dicpionar de t,errneni pcdagttgici'

lI
I t', | ) t r r ) t I i r(,t r.r' gu I i l, tt t t ln t i t t, pr gr.,firr, ;
l trttt'tt',ritrc.tit'1,tlttprtrrroclcl,clccritrcliccrrrcc()pil,acclpuqiptrci
litere;sult
II('(',('5,ttc:
tttttttrtltrl buJiuidwal al scvierii: cadrul didactic.apreciazdcorecrirudinea, explir',lr
(()rcct.crrzi, rccomandi, demonstreazi acolo unde este necesar;
1tx dii,tctic cla relaxare, de inleturare a oboselii gi de preintimpinare a plictiselii;
rclrr;rrcrr, scrisului cu alte trei litere sau un rini:
c()rrtrolul si apreciereactivitilii fiecirui elev, evaluiri gi recomandiri.
irr lccliilc,lc'inriigare a unei litere noi esre necesar si se reacrualizeze literele inv'11ittc
ilrltcrior, si.se stabileasci asemini.ri gi deosebiri inrre acestea, pentru a se evir.r
c,rrl'uziilc. Periodic trebuie repetare_;i sistematizate literele insugite.
Itt Ittt>tncutul scrierii .rrrrir.telo, trebuie acordati ,.ri"rii'legiturilor dintl'c
litcrc gi scrierii in duct continuu, f;ri intreruperi, "r.r.1i"
perrtru a nota semnele diacritit'c'
Sc irnpune repetarea.gi..explicarea de maimulie ori a gesturilor grrfi..,-"
rlcrrrc'rclor componente ale liteielor si ale legiturilor dintre acestea.
. liortnarca.deprinderii de a scrie corect 9i Jaligrafic f,rrra"1nentalin evolu-
1i;r irrtclcctuali a elevului.
"ri.
I
TESTUL 3
Subiectul I
Amintiri din copilirie
de Ion Creanga
Ro,manul este o specie a.genului fpic
in prozd,,de dimensiuni mari, cu acgiune
1:ornplexi, destS.surati pe mai.multe planuri, inrr-o perioadi de rimp gi un spaqiu am_
plc, la care participi personaje nrrrrr.ro"r".-Romanul pr.ruprrrr. ,rrr'n"r"ror,'obiec_
trv sau subiectiv, gi imbinarea modurilor de .*pun.ri, descrierea, dlalogul,
rnonologul gi naraqiunea, care este dominanta. in ,rrril" ,o*rne descriereat;;-ii
rcdusa, iar monoiogul inexistent.
Opera literari Amintiri din copildri.e intrunegte trisiturile romanului, ale unui
r?mln memorialistic, ,,roman al copiliriei copilului universal,,, cum il aprecia criticul
G. Cilinescu.
, A.:t: roman.cuprinde patru capitole, fiecare incepind cu o expoziple: descriere
a loculur actiunii, schiqa de portrete ale personajelor implicate in acqiune.
tr,.J.-.nt de originalititea romanu^lui
. ,, este relaqia o)tor-norotor-personaj imphcat.
Naratorwl adult se transpune inpersonaj, de aici caracterwl subiicti,u, de'profur-rda
rezon angi afecivd" .rr-o-ci.ii " ;i de mandil" p.nrr., ,p"rr.rr"rrg, l" ,rr, ,p"6.r
la o li
comunitate exemplare: ,,Stau ciieodati gi-mi aduc ,rrrirr" ce vremi 9i ce iameni
crau in pirqile noasrre, pe cind incepusem 9i eu, drigiligi Doamne , a mdridica biicqag
la casa pirinqilor mei, in satul Humulesti, din ti"rg jr"pt p"rr. apa Neamqului;
lll marc gi vcscl, irnprirlitin trci pirqi, clrc sc qill tot dc uuor: Vatra Satului, I)clcnii
pi Bcjcnii. $-apoi Humulcatii gi pe vremca aceca r1u cra nurnai asa) un sat de oarneni
flrl cipetei, ci sat vechi ri.zigesc, intemeiat in toati puterea cuvintului: cu gospodrri
tot unul gi unul, cu fhcli voinici gi fete mindre, care gtiau a invirti gi hora, dar
;i ruveica, de vuia sarul de vatale in toate pirgile; cu biserici frumoasi gi nigte preo1i
gi dascnli gi poporeni ca aceia, de ficeau mare cinste satului lor" (capitolul I).
tltenii se disting prin vrednicie gi dragoste de viaqi. Din galeria acestora se desprind
elteva personaje semnificative, individualizarc {iecare printr-o trisiturS: pirintele
Ioln, care se ostenea pentru binele enoriagilor sli, a infiinqat gcoala, la care preda cu
il1re cinste bediga Vasile, fhc;ul ,,voinic, frumos gi ruginos ca o fatd mare". In antczi
cu acesta apare dascilul Iordache, ,,firniitul de la strana mare", care ,,climglnea
de bitrin" 9i ,,mai avea gi darul suptului"; printre gcolari se afli gi Smirdndiqa
lopii, ,,o zgitie de copih ageri la minte", silitoare, dar gi zburdalnici, ea fiind priirr
care face safteaua Calului Bilan gi a Sfintului Nicolae, ,,fic;torul de vinitii".
Fiecare capitol reia descrierea sarului, a familiei, din alti perspectivi, ;i complelQazd
galeria de personaje.
D e sfdsurare a actiwnii :
ln capitolul I este infiqigat satul, acliunea se concentre azi asuprainstruirii lui Nicn
anii de qcoali, in satul Humuleqti qi la Broqteni, cu vestitele peripegii: contami-
-
1trea cu riie de la caprele Irinucii, gazda acestuia gi a lui Dumitru, unchiul siu, dis-
Fugerea casei gi fuga cu pluta pe Bistriqa. Capitolul al Ii-lea surprinde atmosfera de
ftmilie, emoqia evocirii pirinqilor ;i fraqilor, jocurile copiliriei 9i intimpliri pline
dahaz tiiatul porcului, uratul la sirbitorile de iarni, furatul ciregelor de la mitu-
I Mirioara, intimplarea cu pupiza, la scildat, capitolul incheindu-se cu un auto-
Dorurer hazliu. Satul natal ;i familia reprezinti paradisul copileriei. ,,Nu gtiu alqii cum
-trtnt,
dar eu, cind mi gindesc la locul na;terii mele, la casa pirinteascl din Flumuleqti,la
stilpul hornului... la prichiciul vetrei cel humuit... la cuptiorul... si la alte jonrri
gi jucnrii pline de hazul si farmecul copiliresc, parci-mi salti 9i acum inima de
bucurie ! $i, Doamne, frumos era pe atunci, cici ;i pirinqii gi fragii gi surorile imi
ffeu sinitoEi, si casa ni era indestulati gi copiii gi copilele megiegilor erau de-a puturea
in petrecere cu noi, gi toate imi mergeau dupi plac, [Ar^leac de suplrare, de
Dtrci era toata lumea a mea !
'
$i eu eram vesel ca vremea buni, gi gturlubatic ;i copiliros ca vintul ?n tulburalca
sa".
Universul copiliriei se constituie din spaqiul gi atmosfera domestici, simpli, pistrltoare
de vechi tradiqii, exemplare, aproape mitizate.
Chipurile piringilor;i ale bunicilor se individtalizeazdprin citeva trisituri: Smarmda
Creangi, ,,plini de minuniqii", ,,vestiti pentru nizdriviniile sale", intruchipeazi
dragostea materni, imbinind iubirea gi ingiduinqa cu severitatea. Doregte si-gi
vrdi fiul popi gi este neinduplecatl in hotirnrea de a-l 9coli. Tatil, cu spirit practic,
realisq neincrezitor in feqele bisericegti care-i instruiesc fiul, ii transmite lui Nici
lngelepciunea experiengei de viagi. Bunicul, David Creangi, este susqinitorul inviflturii,
prequind cartea, iar bunica se induiogeazi de orice lucru, revarsd prisosul ei
de bunitate si iubire.
lzg

I
t4 l
Arlirrttc,t I'lt'trliirc'ltc ;rnii dc;corLi clc lrr I Irrrrulc;ti l;r l]ro;tcni, la lrilticcni (ca
lrrlolttl ll lll-lcrr) pina la sosirca la Socola (crrpitolul al lV-lcla), cg care se ir-rcheic
t,ttlt;rtttlf , Mtrltri vrcmc critic:r litcrari a considcrat Amintiri din'copildrie o operi lit('r.rr';1
rrctcr"rnirrat.i. ln _rcalitatc,.imaginca
finali este simbolici: t, SJ.ot" i"
r',lt ulir lui rnog I,uca, Nici gi Zaharii Gitlan se adapostesc sub un "jungi
plop mare undc
rt' 't,lttttasc o rnulqimc pcstriqi: dascili, tineri, alqii rnai virstnici cu peririqii lor, ,,pr"-
olr iir rrllrcni, gi mdrturisindu-gi unul altuia picatele !...", un loc gi b colectivitate de
l.t t,trc itrccpca o noui etapd. avieqii. Romanirl se incheie-cu iegirea din universul colril;rrici
;rritr drurnul la Iagi si.inrarea in marea viagd, atiniruiui (deznodAmaitulj.
f tt lccst roman cu puternici amprenti subiectiva, conflictwl se stabilegte intre o
ctttlturtitate traditionali bine intemeiata, cu norme morale sfficte gi cei caie le incal-
.,,1, il ci accgtia.iunt
f copiii neasti-p;rr6 (intimphrile hazlii) ,.r, ;;;;;;
tlrcir.dc,la proprirlc lor indatoriri: preoqi gi dascnli lacomi, viciopi, popa "d.riqii
oslobanu,
rl;rscif ul lordache erc., oameni hapsini (mog vasile gi mituga Mirrioira erc.). Biseric,r
Ei qcoala reprezintl, qinta neciuqitoarei critici a nararorului. Pwnctul cu[minant
,rl t:ttnflictului se afli.in capitolul.al III-lea - gcoala de catihegi din Filticeni gi bAtrril
clin casa lui Pavel Ciubotariul.
I)crsonajele pot fi grupate in doui categorii: personaje evocare cu dragosre, resd,uiogie
;tcct.i;.i
si personije pe carc naratoiul nn l" infitigate ciitic, c"lebru
f rtnd portretul generic al preotului schiqat de mog "gr.."zi,
Vasile: ,,Vorba ceea: picioare
guri de lup,
1jc.1al'
obraz de-scoarqr gipintece de iapd se cei-unui popd...'Bine-ar
l'i, Doamne iarti.-mi",.ca feqele.bisgricestisa fie mai aitfel!... Dar... vegi'fi auzit voi,
ei pop.a.are mini de luar, nu- de dat; el mininci side pe viu gi de pe morr. vedeqi
c.it de.bine triiegte Mecetul, feri si munceasci din'greu'ca noi..." Sa^u celebrul Tristrca,
elwul incapabil si inveqe dupi manualele vreriii ;i Davidici, mindrege de flecau
de la munte care n-a avut parte si se preoqeascl., ,,a murit, sirmanul, inainte de
vrclne, inecat cu pronumele conjunctive, peritu-le-ar numele si le piari, ci au mi.ncat
juvaer de fliceu!"
Romanul.Arninliri d'in copildrie se remarci prin arta naratied liportretisticd,prin
umor.qi or.alitate' Creangi a fost un neintrecui minuitor al vorbirii populare:'lexic
popular gi regional,,construcqii (f.ya7e) de tip popular, a valorifi."t pro'oerb ele, ziccri
(expresii) populare, interjecqii. Pentru caricierizarea unor personaje s"r., situ"-
[ii, naratorul are la indemAni zicitori, ex-clamagii folclorice, uieori imprecaqii g.a.
Apar frecve nt hiperbola, ambiguitatea, swbtnpelesul, jocwl d.e cwainte io"t" a."rtca
constituie elemente de originalitate a operei.
"tc.
t
Ultima noapte de dragoste,intdianoapte de rizboi
de Camil Petrescu
Conceptul de roman - vezi p.72.
Opera literari Ultima noapte de dragoste, tntdia noapte de rdzboi de Camil Petrcscu
intruneste caracteristicile romanului, ale unui riman swbiectia, realizat din
pcrspectivaP ersonajului narAtor, Gheorghidiu. Scris la persoana I, romanul
sc axeazS, pe doui experienqe fundamentale -stefan
de viaqi, experienqa iubirii ;i a cisniciei,
pc de o parte, si experienta rizboiului, confruntarea cu moarte", p. d. altd. parte',
75
r6col)stiruirc pi rctraitc cu profundi luciditatc dc citrc pcrsorrajul nar:ltor. Accstc
ixpcricngc de viaqi au deterrninat structura romanului, cele doui pirqi reflcctatc gi
ln-titlu, unirarea operei fiind asigurati de complexitatea personajului narator, perronaj
principal. Critica literari a apreciat ci prima p^rte a romanului are caracter
de confesiune, de jurnal intim, iar partea a doua se inrude;te cu un jurnal de tdzboi.
G. Cilinescu consideri romanul lui Camil Petrescu ,,o proza superioari. Pertonajul
principal, $tefan Gheorghidiu, este ,,un om cu suflet clocotitor de idei 9i
t
t' I L'l'- I v- l,
-
--
pmiuni, un om inteligent gi neprihinit totodati, plin de subtilitate, de pdtrundere
isihologica, dar gi naiv, cu inocenqi (gi cu talent) de poet, vorbegte despre dragosiea
lui, despre femeie, afa cum o vede el, despre oameni, despre nagterea pimintului
din haoi etc. gi din acest monolog neryos se desprinde incetul cu incetul o viaqi
lufleteascd, indeterminati dar reali, un soi de simfonie intelectuah, care te surprindc
prin exactitatea cu care elemente disparate se intreqes, care te incintl prin plicerea
ce poate rezulta din calitiqile psihice"'t
Prii tehnica retrospecliei, prima parte a romanului, compusi din gase capitole 9i
perrea a doua cu gapte capitole, fiecare cu clte un dtlu semnificativ, dezvlluie dra-
'nra
iubirii qi a cisniiiei din perspectiva experienqei rizboiului, prin {ine gi lucide invcstigaqii
psihologice.
In expozipie, capitolul intitulat ,,LaPiatra Craiului, in munte", se ptecizeazS, momenrul
inceperii acqiunii, primlvara anului 1,916, (retrospecpie) (intriga) 9i se descriu,
cu subtih ironie, celebrele fortificaqii de pe Valea Prahovei, intre Bu$teni gi Predeal.
Acqiunea din acest prim capitol este posterioari intimplirilor relatate in partea I-a
romanului, scriitorul apelind aici la un artificiu de compoziqie. Intimplarea de la
popori, discutarea unei crime pasionale, declangeazi ribufnirea pitimagi a lui $telrn
Gh.orghidiu, exasperat de pladtudinea gindirii camarazilor sii. Personajul e surcscitat
dii cauza doiingei de a-gi vizita soqia, pe Ela, a{lard la Cimpulung ;i a
incertitudinii in privinqa primirii permisiei. I se destiinuie prietenului siu, Oriqan,
Clruiaii explici ceinqelegel prin iubire: ,,O iubire mare e mai curind un proces
de autosugestie... Trebuie timp 9i trebuie complicitate pentru formarea ei. [...] Iubeqtintii-din
mili, din indatorire, din duiogie, iubegti pentru ci ;tii ci asta o face
fericiti, iqi repeqi ci nu e loial s-o jignegti, si ingeli atita incredere. Pe urmi te obig-
Ouiegti cu surisul gi vocea ei, aga cum te obignuie;ti cu un peisaj. $i treptat iqi trebuie;te
prezen\a ei zilnici. inibugi in tine mugurii oriciror altor prietenii gi iubiri'
Toate planurile de viitor gi le faci in funcqie de nevoile si preferingele ei. Vrei suc-
Cese cJ si ai surisul ei. t...] Orice iubire e ca un monoideism, voluntar Ia inceput,
patologic pe urmi"; ,,Trebuie si se gtie ci gi iubirea are riscurile ei. Ci acei care se
lub.r."",r itept d" viaqi gi de moarte unul asupra celuilalt". Dorinqa lui Gheorghidiu
de a rispunde chemirii soqiei sale este atat de mare, incit, dacd nu obqine permisia
cerutl, este hotirit sd dezerteze.
Restul romanului reprezintd,reconstituirea evenimentelor care determini drama
personajului, drama absolutului, consumati intr-un timp relativ scurt, de cind s-a
infiripaidragostea pentru Ela gi cisnicia lor de doi ani gi jumdtate. in prim-plan apar
f 0. Cilirrescu, IstorLt, literatu.rii, xttzine dc la arigini p'irt"i iu preztnl' p. 661.

I
ttl
frlmintlrile gi sufcringcle lui $tcfan Gheorghicliu, rorturar de incertitudine: ilingah
roqia sa.ori nu(conflictul.intterior): ,,lmi!erreccarn timpulspionindu-i priereniile,
urmlrind-o, ficind probleme insolubile din interpretarea unui gesr, di; nuan[a
unei rochii gi din informarea liuntrici despre cine gtidce viziti,lar,rlur," dintre mitugile
ei. Era o suferingi de neinchipuit ."r. ,. hrinea din propria ei subsranqi'.,
. .singura certitudine a personajului era ci se cisitoriseri iin draeoste si ci a.u fost
fericigicit timp, ca studenqi siraci, au dus o exisrenri boemi. tq;
ceputul prieteniei iubit-o pe Ela, intirzia "iri"r"ii;ili;-
lot l:"
la intilniri, dar ,. si-q."
cl este iubit ,,atit de pitimag" de cia mai frumoasi 9i mai rivniti studerrte d.e -aj"ii, lairniversitate.
. .Desfdsurarea
acliunii p.rimei pirqi a romanului ilustreazi concepgia lui Gheorg.hidiu
despre iubirea absolute. D."gost.a lui s-a clidit pe orgoli.r, J'"i ;;;;";C;
timr, unitate sufleteasci: ,,femeia rc""rt, incepuse seimi f[ scumpi tocmai prin
bucur.ia. pe. care. eu i-o dideam, ficindu-md si cunosc astf"l pleceril
dc a fi dorit gi de a fi eu insumi cauzd. d.e voluprare...
".rr"r"al"i;
Odati cu primirea.mogtenirii lisate de unchiul siu, Tache Gheorghidiu, gi cupitrunderea
in aga-zisa lumeluni, high-life, $tefan descoperi ,r"pr"ridurrnlrt.rl ctip
al soqiei sale, are revelaqia discrepanqei dincie realitate gii-"girre, pe care el gi-o fe'-
cuse despre Ela.
. Cu impresionanti lucidimte, $tefan Gheorghidiu surprinde aceasri revelaqie si
deci drama: ,,Mi cuprindea o ne-sfirqiti tristegi vizind Jn nioi femeia p.'""r"
o credeam aproape suflet'din sufletui mey, "rru, lu
inqelegea ci poqi si lupqi ." f"aa4ire
gi firi crugare pentnr triumful unei idei, dar in acelgi timp re-qi li" rila ra o" iiemnn_gi
pentru o surni., fie ea oricit de mare, si lovegti aprig cu .o"t"l"t .
Gheorghidiu
.
descoperi, interesul Elei pentru batti, perriru lux, penrru petrecerile
in bandi, or.ganizate de verigoara lui, Anigoara, atricgiap.rrt* drrr, gi^frivolitate'
Pehffu snobismul noilor prieteni. Observi .o-p"r"!i" pe care Ela o face intre
el, so.1ul ei, preocupat de filozofie qi dezinteresat de lriiqa si ,nobii dirt
noul loranturaj: ,a[..J viaqa mi-a devenit curind o rorruri conrinue. -ondeni, $tiarn ci nu mai
pot trii feri, ea". O suferingi de neinchipuit a devenit excursia la Odobesti. oreaniz^te
de Anigoara de Sfintii Con-stantin gi Elena. De la plecare Gheorghidi., ofiservi
manevrele Elei pentru a se afla ahturi de tinirul Giigoriade, vag avocar; mare
dansator ;i rivnit de toate doamnele din grup i ,,am inreles irai tirziu, 'i-r"i *ort,
ci intrusul, in patima apropierii lor, eram^eu". Conversaqia in timpul drumului -.rli ii
includea numai pe ei. La O.dobegti, i-n timpul mesei, a avur penrnr brigoriade gesturi
pe care $tefan le considera manifestiri de intimitate: ,,d.."r" credlm cn feireia
care ne iubeste are, pistrate pentnr noi, anumite mici gesturi de mingiiere gi
frumusege, gesturi cfuoianoi le iem un anume inqeles si ne e o suferingl crincenb
si vedem cd,le are gi pentru altul". Descoperi ,,cu uimiie dureroasi" calp',la plinge
Pentru ci Grigoriad e ctrteazd" alti doamni din grup : ,,Mi chinuiam huntric ca ie
par vesel, *t-tl Puteam suporta prea mult minciuna gi ochii imi deveneau rrigti".
Gheorghidiu igi amintegte cind soqia sa i se diruia total, il insotea la cursuri ascultind
atenti teze dificile sau il ruga si-i explice iilozofie,iar acum o vedea licrimind
Pentru un om superficial Ei frivol: ,,Niciodati nu m-am simtir mai descheiat de mine
IIri scurt timp, la alti petrecere ?n,,bandi", $tefan, care nu se simte ln largul siu,
iSFe' soliei sale si meargS. acasi, ea nu accepti, de'aceea el va petrece seara in com-
unei femei de moravuri ugoare pinl,la sosirea Elei. Aceastl"Iapfi,, are drept
e prima lor despi4ire. $tefan Gheorghidiu descoperi cdviagaferi sogia sa eJte
tadevirat chin. Sldbeqte si esre nefericiq dar, din orgoliu, rispindegte zvonul ci
cb o viaqi de petrcceri. O va intilni intimplitor, desi adesea frecvenra locuri unde
I poate apirga qi ea. Ela nu ascunde durerea despirqirii, ,,indura parci o sufepeste
puterile ei".
alti intilnire cu Ela il face pe Gheorghidiu si ingeleagi rolul acestei femei in
Si: ,,Simqeam ci femeia r."itt" .r" in exemplari.rnic, aga ca eul meu, ca
hd iirea, ci ne indlnisem "
de la inceputul -." lumii, peste roare devenirile, amindoi,
sI pierim la fel amindoi"; ,,Pentru neine insi, care nu triiesc decit o sindatd
in desffuurarea lumii, ele [intdmplirile] au insemnat mai mult decit rlzf,,lle
pentru cucerirea Chinei, decit girurile de dinastii egiptene, decit ciocnirile
iqtii in necuprins, crci singura existenqi reali e acee a congtiingei. $i in organia4
gi ierarhia congtiinqei mele, femeia mea esre mai vie gi mai reali decit rt.l.l.
rirgitor de uriage, al ciror nume nu-l sriu".
dcarea este r,rrmatd de alte tribulagii. Dupi impicare, au perrecut o luni la
nla, ca alti luni de miere, dar curind teitrcep ierturile. Ela nu vrea si aibi
La petreceri incearci si-l evite pe Grigoriade, dar $tefan binuieqte ci se vid
I rn vreo garsomera,
ln februarie, fiinJconcentrar la Azuga, Gheorghidiu primegte o permisie, so-
.pe neagteptate in Bucuregti, consrari ci soqia lui lipse;te de-acasi"intreaga noap-
S.a ficut in mine un pustiu imens, un nucleu de dureri"), iar la sosirea ei
ineaga, filrd, alte explicaqii, ii comunici hotirirea de a se despirgi, convins cd ea a
:cut noaptea cu Grigoriade. Ajurrsese la o ristd, dureroasi cgnvingere: ,,Niciofemeia
aceasta nu mi iubise". A doua despirqire de Ela este gi maichinuitoare:
rtam din nou, in toate localurile, ca s-o vid, dar daci o giseam, plecam numai-
[, ca un cuqit infipt qi rimas in piept. De zeci de ori pe zi deveneam alb ca v^-
,din catza unui ami.nunr, care ar fi putut fi in legituri cu ea in cea mai banali
tre convorbiri. De altminteri, toati suferinta asta monstruoasi imi venea din ni-
Mici incidente care se hipertrofiau, luau proporqii de catasrrofe"
77
tmi, mai nenorocit. Am crezut atata vreme ci eu sunt singurul motiv de durere
de bucurie pentru femeia mea, iar azi descopeream ci ochii ei sunr gara si plin.
pentru altul, ci suferea;i ea, plipindi, ceea ce eu induram ros in adinc, de doui
e, dar ea pentnr un om care mie mi se pirea cel dintdi venit". Conform doctrinei
,,sotpl gi solia sunt predestinaqi de,la facerea lumii, [...] pesre catasrrofele
ii, unili gi egali unul cu altul, fagi-n faqi unul cu altul, ca in aciasti viagi, vor fi
vegnicia viitoare. E 9i una dintre cele mai frumoase imagini create de gindirea
ndneasci".
Spirit insetat de absolut, revelagia
pe care o triiegte Gheorghidiu duce
rpribugire liuntricd". Durerea sufleteasci
se repercuteazi giasupra
fizicului: ,,mi-euscati;
capul dur 9i gol si poqi lovi cu ciocanul in el, parci tot gitul plin

I
tfl
Clutr orice prilej de-a o vedea pc Ela, orice intAlnire cu ea ii era beneficl. Niciodat{
nu o v{zuse in prezenq altui btrrbat. La un momenr dar, Gheorghidiu afl; ci Ela
erte bolnavl, sc grlbeqte si-i trirniti cirqi, un buchet de flori gi o scrisorici. Ea r5spunde
cu demnitate, ascunzind atit starea sinitiqii, cit Ei jena financiari.
Sprc dcosebirc de Ela, care nu ascundea suferinqa despdrqirii, Gheorghidiu, din
orgoliu, mascheazdurerea coplegitoare, afigind cind indiferengi, cind viaqa de petreceri
pc care o duce. Alteori, dedicindu-se studiului filozofiei, are impresia ci existl
,,o lume superioarl dragostei si un soare interior, mult mai calm qi muk rnai luminos
in acelagi timp" - lumea metafizici.
lntt-o zi, iiutind prin sertare, descoperi scrisoarea Anigoarei p,rin care o ruga
pe Ela si doarmi la ea, soqul fiindu-i plecat lagard. Era tocmai noaptea cAnd $tefan,
cosit de Ia Azuga, nu o gisise acasi. Cei doi se ?mpaci si in scurt timp Ela se stabilegte
la CAmpulung pentru a fi mai aproape de locul unde era concentrat regimentul
lui Gheorghidiu. De la C0mpulung, Ela ii trimite o scrisoare chemindu-I. Este
momcntul cu care incepe romanul - incidentul de la popori.
Gheorghidiuobqine permisia, dar ajungind la Cimpulung triiegte dezemd.girea
Bl constate ci a fost chemat nu din dragoste, ci din grija penrru viirorul ei, Ela cerindu-i
si-i asigure existenla dindu-i o!"tte din cap"italui de la banci. $tefan devine
cu atat mai furios, cu cit afle cft gi Grigoriade este in orag. Riticind pe strizi se
intllneqte cu locotenentul-colonel care-i comunici intrarea Rominiei in rizboi si
se oferi sI il duci la unitate cu trlsura sa. ,,Simt cd sunt intre viaqi gi moarte", iqi
spune el, pentru ci trebuie si piriseasci ora;ul inainte de a o pedepsi pe Ela ;i pe
amantul ei. Pe drum, i se pare ci toate povestirile picante ale colonelului o au drept
protagonisti pe Ela: ,,E in mine o fierbere de gerpi innebuniqi". Suferinqa atroce il
determini si plinuiascS, dezefiarea pentru a-i pedepsi pe vinovaqi. Nu va reugi si
lnflptuiascl acest gind, ultima noapte de dragoste devenind intiia noapte de rizboi,
aga cum atrage atenqia titlul romanului,
Eroul devine participant la campani a care viza alungarea trupelor Imperiului din
Ardeal. Noua experiengi de viaqi, rizboiul gi permanenta confruntare cu moartea,
di alte valori dramei personajului, care va trii alti revelaqie gi alti deziluzie: .D:zma
rlzboiului nu e numai amenintarea continui a morqii, micelul qi foamea, cdt aceastI
permanenti verificare sufleteasci, acest continuu conflict al eului tiu, care cunoa$te
altfel ceea ce cunoastea intr-un anumit fel".
Primele impresii ale mir;iluirii, vegtile despre aruncarea in aer a unui pod cu
soldagi romini, convingerea ci va muri constituie un conglomerat de trniri psihice
gi biologice. Gheorghidiu ?nqelege cit de chinuitoare este asteptarea morgii care pindeEte
de oriunde. Observi lipsa de pregitire militari a comandanqilor, ordinele contradictorii,
deplasirile absurde, artileria ajungind si tragi in propriile trupe. Soldagi
9i gradagi sunt fascinagi de ordinea gi exactitatea cu care se desfigurau manevrele inamicului.
Li se ordoni si treaci Oltul sub tirul intens al artileriei nemqeEti, astfel ci
unii vid cI un soldat ciruia ii fusese tetez^t capul continui si fugi. ln timpul unui
atac puternic, soldagiigi ascund capul sub un pod ori sunt acoperiqi de plmintul
riscolit de explozii (capitolul ,Ne-,a acoperit pimintul lui Dumnezeu").
Naratorul este terorizat de zgomotul asurzitor al exploziilor: ,,ln clipa asta am
aWt impresia ci s-au ciocnit doui locomotive, cu un zgomot de iad si am vizut doui
ule crcscute intr-un munte de fum. Origan trebuie si fi fost ficut praf, cu oamelui
l cu tot", , ,,Nervii ,,I\ervll plesnesc,
Plesnesc, pimintul pamanrul gi $l cerul se despici, desplca, sufletuli sulletul a iegit lesrt din dln trup
revini imediat ca si vedem ci am scipat. Nu indriznim totu;i si dezlipim obrade
pimint"; ,,$uieriturile groaznice au ceva de garpe de fier, de venire intinsi,
n direct ameningitol "...
cici plesnesc in detunituri memlice, care sunt ca niqte
i deasupra omenescului, ricnetul din rirunchi al intregului fier din univers";
m asa, sub cerul vast 9i pimintul nu vr€a si ne primeasci. Trisnete vin mein
noi dar fhcirile nu le vedem, cici inchidem cu incle;tare ochii"; ,,Animalic,
nenii se string unii lingi altii, iar cel de la picioarele mele are capul plin de sin-
Nu mai e nimic omenesc in noi"; ,,Exploziile, ca pribugiri de locomotive inrouna
intr-alta, imi infig, cu lovituri de baros, cuie in timpane gi cugite in miduva
inirii"; ,,Creierul parci mi s-a zemuit, nervii, de atitaincordare, s-au rupt ca ni;-
sfori putrede. Nu pot nici mdcar si-mi dau seama daci oamenii din jurul meu
t mereu aceiaqi, daci au cdzttt, gi ciqi" etc.
Din discuqia cu un prizonier neamq, Gheorghidiu afli regulile rizboiului, iar acecare
nu le cunosc sau nu le respecti, precum a ficut armataromini, provoaci jertinutile.
nu sunt eroi.
Asemenea lui Stendhal (in romanul Mdndstirea d.in Parma, descrierea luptei de
tUVaterloo), Camil Petrescu creeazd, o imagine zguduitor de realistd a rizboiului.
nticitatea este realizati 9i prin includerea in structura romanului a unor fragde
ordine militare, a unor extrase din presa vremii g.a.
Grozdvia rizboiului il face pe erou si-gi schimbe perspecriyaz drama incertituii
este acum estompatl, locul ei luindu-l drama combatantului aflat clipn de clisub
amenintarea mortii.
Gheorghidiu e rlnit in lupti, iar dupi insinitogire pleaci la Bucure.gti, unde infrea
cu sojia sa nu-i produce nicio bucurie. O observi cu riceali, ii judeci gesile
gi vorbele: ,,[...] totusi imi trece prin rninte, ca un nour de intrebare... Dar daci
b adevirat ci,mi ingali? Daci din nou am acceprat o serie gregiti de asociagii?
e o simpli coincidengi, ca de pildi atunci cind am intilnir pe colonel, ca atain
viaqi ? Dar nu, sunt obosit gi mi-e indiferent chiar dacd e nevinovari".
:Serisoarea anonimi p'e care o gisegte il ingtiinqeazi de infidelirarea soliei, precirdu-i
momentele rendez-vous-urilor: ,,Ce n-as fi dat altidati pentru ca'si am cerinea
ci mi ingali. Crrm agteptam la pindi, cu fruntea arsi gi pumnii crispaqi".
Deznoddmkntul aceStei drame este despirqirea. Trecut prin experienga rizboiui,
Gheorghidiu e calrrt gi privegte cu luciditare in urmi: ,,Mi gindesc halucinat ci
fi putut ucide pentru femeia asta...". Ii deruiegte Elei i-ncn o sumi ca aceea pe
'e Ela i-o ceruse la Cimpulung gi casele din Constanga. Ii scrie ci-i lasd rot .ee"
existi in casi, obiecte de preg, cirti, lucruri personale, dar ;i amintiri, ,,adici, tot
utul". Ca ;i iubirea lui Ei despdrtirea este absoluti, $tefan renunqand la tor, de
"anulind totul, desprinzindu-se cu torul dd povestea lor de iubire.
Coffiawl interior se desfisoarl pe fundalul unui conflia exterior, realitatea so-
-polidci a vremii, pe care naratorul o reconstituie cu un acut siml critic: dezbarrile
politice din parlament, lumea politicienilor;i a afacerigtiloreprezentati de unchii
ache ;i Nae Gheorghidiu, de Vasilescu Luminiraru, discuqia din uen (?n timpul
oriei la Curtea de Argeg), participarea Rominiei la Primul Rizboi Mondial.
t,

*1f)lementele de originalitate decurg din conccplia scriitorului despre literaturd'
din idcalul sdu artisic de autenticitate aflrmat in eseul Noua structurd Si opera lut
Marcel Proust:,,S1 nu descriu decit ceea ce vid, ceea ce aud, ceea ce inregistreaza
riiluiif" *.1., ce gindesc en... Aceasta-i singura realitate,pe care o?ot povesti"'
".."
ijii u..rrtr -i'realitateZ conftiin{ei mele, conpinitwl rnew psibologi,c.... Din mine in-
;r;i; ; pot ie9i... Orice a9 i".. ..r. r,., pot descrie decit propriile mele senzaqii,
p.opriil. rneie imagini. Eu nu pot vorbi onest decit la Persoana intAi..."r.
Subiectul al Il-lea
A.
l, tntuneric vs. lumini
a incepe vs. a sfirgi, a termina, afinaliza
etern vs. vremelnic, temPorarr trecitor, efemer, pieritor
cel dintki vs. ultimul
2. fu - verb predicativ.
'n-a fost - ,terb Predicativ'
era'verb predicativ.
nu fuse - verb Predicativ.
e (stdpknul) - verb coPulativ.
3. de vdzut - subiect exprimat prin verb la modul supin'.
-
iitoi nrpt"re - atribut adjectival exprimat prin adiectiv, precedat de articolul
adjectival.
iatd '*itt - predicat verbal exprimat prin interjecqie' .
-'""iplement .irc.r*rtattiial de mod exprimat prin adverb de mod.
4. ,,s-o priceapi" - propozigie subordonati atributivi'
',,Caii
int rtt.ri" ca o mare feri-o r^zd" - propozilie subordonati circumshnqiald
"r^.rn de cauzi.
,,Care s-o vaza" - propoziqie subordonati atributivi'
'"Cu- din chaos fa." *n-i" - propozigie subordonati subiectivi.
,,iari el devine Tatil.,' - propoziqie subordonati subiectrvi.
B.
1. Dupi atita efort depus, trdgea n(d'eid'e ci va reugi'
Se ibserva pe t.tett .n* ju-atorii trdgeau de timp'
Penrru fiecare fapte reprobabili, orici om trebuii tras la rdspundere..
Vinzitorul se obiq.tuii. sd-i tragd pe sfoard pe cumpiritorii neatenqi'
Mi uimea cum trdgea foloase din orice situaqie'
r Orrrnil pcrr.cscu, |'eze gi, antiteze, Eseuri alese, Bitrliotcca pentru to1i, Editurn Mincrva, Buculcirti,
l()71, p.22,
I
Orntrl curi6s trdgea cu urechea la ccca cc se auzea dincolo de u|i'
l)up.i un antrctriment dur, abia isi mai *dgea sufletul'
Sc hotiri sd *agd un Pui de sornn'
Vizindu-l pe marginea pripastiei, 4 tras o sperieturd gtozavd'
2.lwi - pronume personal, persoana a III-a, numirul s.ingular, B!r.ru.l 11as99lin'
ior-" accintuad: i"t".tgia /zi fusese liudabile (cazul genitiv) / Lui i s-a
incredinqat o misiune importanti (cazul dativ)'..
lwi - articolhotirit, proclitic:^Creaqia literari. a luiMihai Eminescu teprezin'
ti contribuqia rtmheasci la patrimoniul cultural universal.
3. imi pdreal/ c5" cerul Si pdm^,ntwl alcituiesc un templu maiestuos. 2/
P, - propozigie subordonati predicativi.
' 4, lntr-o fracgiune de secundi se produse miracolul'
Era o irac;ie cu mai multe zecimale.
Doui skmbete la rind mersese la munte.
. Pe feqele copiilor apiruseri zhrnbete'
,, c.
" 1-.
1r, conrinuare aritudinea liderilor sindicali era de neingeles.
. 2, Agreezideea spons orizdriitinerilor muzicieni'
3. SJanunqi averse in citeva zile succesive.
",.
I'
Subiectul al III-lea
i l. Tebnicile muncii cu cartea, din perspectiaa formdrii capacitdsii de receptare a
'ulwi
! mesaiulut scrls scris
, ln lecqiile de limba gi literatura romini integrate, famlliatizatea, orientarea in sem-
;il';;hrt iil;;ii;;;;].,
'".t."; seTmbini cu formarea ei dezvoltarea deli
i. *-""icare orah gi scrisi prin insugirea, de citre elevi, a cunogtinqelo strnqeror
istice, a cuno$dnqelor despre construirea comunicirii orale 9i scrise cu anumrrepere.
'iiinr.ttit."
textelor literare trebuie tealizateurmltoarele comPonente ale lectuexplrcatlve:
, Titirea integrald a textului literar:
- i"rai, ti.""?e elev descif reazd, prrn.efort propriu, individual, textul literar, citirea
in s,oapti urmlrind rezoliare" .rrof ..ritrg., de exemplu: si identifice cuvintele
gi expresiile necunoscute sau numele personajelor 9'a';
- citirea integiale cu voce tare a textului de citre elevi;
o citirea pe fragmente Ei analiza acestora. La.clasa aIl-a, fragmentele
,
:""J:ii!]
ii;;;;:tJ* Sriirt didactic, elevii rrebuind si recunoasci personajele 9i :." Potextul
narativ. ln clas a III-a, eleviinvaqi si delimiteze texftl literar
".rr."r.a i;?;F;" i.fi." 9i si identifice diaiogul ca element constitutiv al textului
lsr

I
t2 l
llilt'ilriv' lrt clas,r ir lV-a, clcvii idcntifica rlctcrnrinanlii spaqiali
tcnrpolali ai
,rcliunii, rriisiturilc fizicc i morale alc pcrsonajclor;
o ltrtttcstirea rtrald a textwlwi naratia (clasa a II-a) gi formwlarea planulwi simplu
rlc idci (clasa a III-a), a planwlwi dizaohat du iarigt^ra a IV-a);
' scric_rea planwlwi de id.ei, planwl simplw (clasa a III-a), planul d.ezaoltat
l lV-a);
(clasa
t c'itirea model cfectuati de cadrul didactic;
o utnuersapia generalizatoare pe baza textului literar;
o c'itirea seleaiz.td a rextului literar;
o J'ormularea mesajwlwi texrului literar;
t citirea integrald de incheiere a textului literar; ori de cite ori este posibil, se
poate realiz a citirea dramatizatd, foarte agreatd de elevi.
lrt gcncral, textele literare se studiazi in unirigi de invigare, mai multe lecgii, cel
pulin doui lecqii.
Prin textele literare se imbogiqegte gi se activizeazd"vocabularul elevilor; acegtil
iqi insugescsensuri conotativ-e al" unor cuvinte 9i.*p..ri;, sinonime,,rrrlrri-"
i;i orrtonime. Elevii pot memora unele expresii care le-ru plecur 9i le por i.f"ri r"
vorbirea lor curenti.
l)rin.povestirea
.
orali 9i scrisi a textului lirerar ;i prin formularea ideilor principalc,.clcviii$iinsugesc
srrucruri gramaticale, igi formea^zi gi J";;i;t;;;i#;;;:;
Pritnare. Textele literare studiate pot constitui suport pentru diverse dp"ri a" "o-p"".r;.
2'.ln lecgiile de limba si literatura romini crearivitatea elevilor poate fi stimulatii
prin activitigi de ?nviqare agr-eate de elevi, de pildn si compuni o convorbire re-
Icfonici saf. printr-un J9.^*d9 rol: ,,Report"rrl gi i"i"l"i.""qii,,, ,,GhiJ-i"
rrruzeu/Gridinazoologici". in funcqie de nivelul clasei, se acordi r rlr; rro-"i
puqini libertate de inigiativi copiilor. Daci este necesar, creativitarea -"i
tc fi stimulati gi orienrati prini-un plan de idei, "..tior" poi-
sub forma Je intrebiri:
Reporterul: - Cum te numesti ?
- Unde locuieqti ?
- Ce aptirudini consideri ci ai ?
- Cum igi petreci timpul liber?
- Ce reprezinti sporml pentru tine ?
O caracteristici.a acestui jo_c o constituie posibilitatea schimbirii rolurilor ;i a
antrenirii in discuqie a mai multor participangi.
Alti
.
posibilitate- de a stimula gi valorifica potenlialul creativ al elevilor o consrituie
compunerile libere nararive, descriptive gi mixte.
Pornind de la textul literar narativ, li se soliciti elevilor si-gi imagineze ale intimphri;i
personaje sau alt final.
Creativitatea se poate dezvolta si prin diverse exerciqii lingvistice, de tipul:
. cxcrcitir.r tlc sutrstituirc: intr-un tcxt clat li sc ccrc si inlocuiasci anumitc cuvintc
ctt sinotri nrc/atrtouimc ;
. cxcrciliu dc alcituire a unui text folosind:
- expresii care congin comParaqii;
- figuri.de stil inviqate;
- anumite expresii oferite ca suPort etc'
Penrru stimularea creativitigii se pot folosi mijloace audio-vizuale moderne care
asiguri -- un climat educagional optim.
"R1,"
activitiqi de invlqare Prln care se s-ttmuleazi creativitatea elevilor sunt comp";;;ii;gr"i
aif".liJ. ini.p.rd.ngi.: de la compuneri cu suport intuitiv (pebaza
ie ilustraqiiigi ,rporrl"rical (iuvinte gi expresii date), la compuneri narative 9i descriptirne
cu'inceput/sfarql, a"i, compurreri cu temi/titlu indicat, la compuneri t1U9-
;;:T";;il;;'d" fiU.'i"r. iniqiaiiuei elevilor (de la alegerea temei;i a titlului,la
"
tipul de compoziqie).
3. In sensul cel marlare,eaaluarea"
--"i --- -:-----"
r
- vizeazS,totalrtatea proceselor gr proouselor care misoari natura qi nivelul performanqelor
atinse de elevi in invilare;
- apreciazi-er.r* in care rezultateie invlqirii sunt in concordanqi cu obiectivele
educagionale ProPuse ;
- furnizeazi'datele vederea adoptlrii celor mai bune decizii educaqionale.
^...r"r"-in
Evaluarea influenqeazinviqarea.
ir, ,. folor.r. metode rradiqionale care isi dovedesc viabilitatea, 9i anume
probele "u"lu"r" scrise, probele orale gi pr".ii.. qi metode alternative, complementare'
"'"ff;;;-.i;i;;;;.i;
r;ri*,r. foior"r. ca instrumente de evaluare diferite tipuri de
itemi. '--
i" ttry:--fS@*rlr!!gf9P.{ezi14 elementele comPonente ale unui instrument
1+-fi7_,@*
de evaluare.
Acegtia pot fi:
- simple intrebiri;
- t.t (cu sau fera elemente grafice) urmat de o intrebare;
"n.rnq
- exerciqii gi probleme;
- intrebiri structurate sau de tip eseu'
elementele de mai sus' dar 9i tipul de rispuns
lttt-l*rl,-!:yil:"Prezintl;i
.gt$ili?i" piriea?e"ului, deci item =.tntrebare + rdspuns attePtat'
Orice item testeaz1.6.ri ,", mai mrrlte obiective. Formularea itemilor este precedatl
de formularea obiectivelor ce vor fi tesmte'
Tipul itemului este determinatde patru factori:
- nivelul gi tipul de rezulmte ale inviqi'rii;
-
-.a"fitlqili
concrete prin care pot fi valorificate rezultatele obqinute prin testarea
cu ltemll resPectlvl;
- caracrerisricilelevilor care vor fi testagi 9i specificul disciplinei;
Irg

ul
::l::11.:,:ctiv pcntru Prriccrarca gi rrdrrrinistnrr"cir ircmilor, ca gi pcnrru admi_
q.r
, .,ntstr.ilrcA
prclucrarca rczultatclor obgitrutc.
( 'f itstlrcarca itcrnilor sc rcalizcazd,pc baza mai rnultor critcrii, cei
liind:
mai importanti
obicctiuitatca in notare $ tipui de rdspuns o;;ripi*.--"-
r l)irr punct de vedere al obiectiaitdpii tn notare,
rclc {g!$iisc-qladlliin urmiroa-
carcgorii gi subcategorii:
(l) itcmi obiectiai:
: f:l :: 1:!:l: d"111(,1de"irat-fals, da-nu,
_ corect-incorecr);
trcml cu alcgere multrpli;
- itemi de tip pereche;
-
(2) it e mi s e miob ii aia i :
- itcmi cu rispuns scurtl
- intrebiri srrucrurate :
(3) itemi subiectiai:
- itemi de tip rezolvare de probleme;
- itemi de tip eseu srructurat;
- itemi de tip eseu nestructurat.
t.ln funcai.e de tipwl d.e rdspwns atteptat,itemii se clasifici astfel:
(t) itemi al ciroi rispuns irt. r.[..irt a"rr-o tirriJ"'"ptir"i,
(2) itemi al ciror rispuns trebuie .l"bor"ti.
Exemplificare
(1) Item obieaia de tip perecbe
' obiectiv de evaluare: elevii vor fi capabili sr aleagi dinrr-o listi adjectivele po-
_,
trivite penrru substantivele indicate.
Enunq: Alegegi
,
din coloana B adjectivele potrivite penrru fiecare
coloana A.
substantiv din
A.
B.
oameni
scund
pisiri
cdldtoare
copil
inalqi
vestmi,nt
mtcr
cintitoare
inqelepgi
albe
alb
mic
ascuhitor
(2) Item subiectia
'obiectiv de evaluare: elevii vor fi capabili si prezinte trisiturile unui personaj
dintr-un rext narariy studiat
Enung: Prezinti principalele trisiruri ale personajului...
| [)intrc ircesre tipurr' cle jtemi sc aleg dtxrrii
I
TESTUI,4
Subiectul I
Tesrament
de Tudor Arghezi
Genwl liric cuprinde totalitatea operelor literare, de obicei in versuri, in care eul
creit@@rime direct sentimenteie, stirile sufletegti, atitudinile faqi de lumea exterioari
gi faqn de transformirile sale interioare'
Arta poeticd esre o operi literari care cuprinde un ansamblu de precepte referitoare
la creaqia poetici. ,;
Tudor Arghbzi gi-a exprimat convingerile artistice adesea, in poe'ji - arte Poetice,
unele a;ezate in fruniea cite unui volum, in eseuri ;i interviuri. Poezia Testament
este arta poetici argheziand care deschide volumul Cwvinte potriztite, apdrut
in 1927.
Ewl liric apare in ipostaza poetului congtient ci menirea sa este si lase carno;-
tenire valori 6stetice i^r" r"ptrrrnti o inilgare pe treaPta spiritualitigii. i;i implinegte
menirea prin cartea niscuti din ,,seara rdzvrdtitl", din idealurile stribunilor care
,pe brinci;ru iegit la luminl, s-au inilqat pe treptele vieqii din ,,ripi gi. gropi adinci".
ifoetul este depozitarul vieqii 9i aspiragiilor ,,robilor,cu saricile pline/ De osemintele
virsate-n m]ne". Ca purtitoare a acestui tezaur de istorie ;i spiritualitate, cartea
poetului devine ,,hrisof' gi ,,treapti" pentru urmagi. Procesul de transformare a bunurilor
mareriale in valori spiritulle implici trudi, sudoare; ca si se,preschimb-e ,,sapa-n
condei Si brazda-n ielimu5,,/Birrinii-au adunat, printre plivani,/Sudoarea
muncii sutelor de ani". La rindul siu, poerul, in laboratorul lui, trudegte la fiurirea
limbii poetice; printr-o indirjiti gi indelungatl striduinli, din graiul ?:"-1+"Tnuri
pentiu vite" plimide;te ,,cuvinte potrivite",- sintagmi care semnifici limba
poeric; Si definefte volumul in fruntea ciruia se afli poezia Testament.
'
Prin abundenF de verbe: ,,am ivit", ,,frimantate",,,am preficut", ,,ficui", ,,am
preschimbat", ,,torcind", ,,si-mbie", ,,si-njure" 9i de metafore: ,,cuvinte potrivite",
,,leagine';,,visuri gi icoane", ,,din zdrenge, muguri si coroane"' ,,veninul strins
[,,.] miere", iese la iveali miracolul creaqiei
'
Poetice.
IJniversul poetic se-nalgl ca ,,Dumnezeu de piatri" din ,,cenuga morqilor 4i1."?-
tri", ,,hotar inalt, cu doui iumi pe poale", aminiind datoria ,,fiului" (urmagului) de
a-i continua opera. Versurile ripiezintFt o definigie metaforici a creaqiei Poetice.
,,Dumnezeu" 6ste simbolul spiritualitigii, epitetul ,,de piatrl" sugereazi duhul pottic
ridicar din factorul rerest;u, cele ,,doui lumi pe poale" pot semnifica coexisten-
- ta lutului, a materialului gi a spiritualului, prin care lutul se transfigureazd'.
Cealaltl component il a ,,cdrqii" , a poeziei, este conqinutul ei ideatic' sentimente
tr:
si aspiratii ale omului cu care eul liriCse identificl. ,,Durerea noastri surdi gi amafI"
ievine sunet de ,,vioard" care conqine, in armonia ei, acidul care-lface pe sti-
$
$.pfin si se zvircoleasci, simqindu-i lucrarea corozivd: ,,a ittcat/Stdpinul, ca yn laP
injunghiat". Cuvintele ,,stipin", ,,rob" nu trebuie inqelese cu sensului social, ci cu
lru

a6I
t rl t'orrot:rtiv: ,,stlpinul" esLcititorul, ccl cirrc lcc(:pteirz,i poczia, iirr ,,robul" ccl
( Jr('.;r crcrt-o prirr sr"rfcrinqi;i rrspiraqii -,,striiburrii",,,bi.trinii" gi poctul truditor.
_'l'ttclor
Arglrcz.i a dcscopcrit frumuscqi poctico in spaqiul urirului gi al degradantrrf
rri;.eslc eclcptul aga-numirei ,,estetici a uritului" pe c".e a reprezentat-o genial
lrtretttf lritttc:cz Charles Baudelaire (in volumul Florile rdului). Universul uritului
rgr,uc clcl'irrit in poezia argheziani. printr-o suiti de metafore inedite: ,,Din bube,
rrttr.cllrritrri si noroi/Iscat-am frumuseqi si prequri noi./Biciul ribdat se-nroarce in
, trvinic/$i_izbivegte-ncet pedepsitor/Oarrit" vie-a crimei tururor./E-ndreptiqirea
r'.rrrrurci obscure/Iesiti la lumind din pidure/$i dind in virf, ca un ciorihin de
rrt'1ii,/l{oclul durerii de vecii intregi".
lrr fragrncntul citat, ca de altfe'iin intreaga poezie, aproape fiecare cuvint devirrc
rrrctafori, verbele, abundente, exprimi fascinantul pioceJde poetizare a vieqii, a
sirrrlirii.Ei.gindirii umane, de nuntire a inspiraqiei (,,slova de foc") cu rruda geniali
.r poctr.rlui creator al unui univers spiritual (,,slova fiuriti"): ,,Slova de foc g'i slona
f .ttrritri/Irnpirechiate-n carte se mdritd,/Ca fierul cald imbriqiEat in cleqte./Robul a
scris-

3!l
itl 'lccstc: vcl'stlri coll8cstionatc dc idci, dar cccu ec donrinl estc jubilrrl,ia;;i afcctarc,r
ttrrt'i. trtitri srrfcrirrlc croticc. Sub accst aspcct, pocrrrclc igi rneritltitlul. ivtai rp..uio
tiv qi cu tr nrctafori rnai abruptd, Nichitasun.r.u prrnJ i. u"rrrrri .tr-ut q;
lcrrltclriliVicircscu"$i varsi cu.preficirorielacrimi in trigt. "i-"11"i
lalrric" ..-""9i, J. ,;--
;rlitrtc rafinari", definegte cririiul Eugen simon (Scriitiri'r:iia"; de ozi, ry rr,ri".,. "
sul pocric din accst volum.
l)oczia, care a dat.titlulintregului volum, poate fi interpretati, deopotrivi , ca erotrc'l
9i ca artd poeticd, iubirea fiind o .al. i. cuno"gr.r. ii .rniu.r, al'creaqiei poeticc.
lrrtilnirea cu iubirea, a ,,pov€st€" eul liric o exprim; -cirei
,,in dul."ie ,;ii.i;i.;,
clevirtc inspira.qie. Iubirea insumeazi frumosul din toale r}.r.t" *;rr."qiii.,;;;"1
rialc qi spirituale, toate configureazi evolugia ,,idilei...e;;;;;;;;
9i id""l
iubid to;;i;. "D;;
11v11ra.', ;i muzi, s-a plam;dit ,,dinti-un bolo""rr;;, ,dirrrr_o p^rer"
.rccstc sintagme
;
metaforizeazd,inefabilul feminin gi poetic. versul ,,p"r^rrl ti" il;;;l ^^^r;;;
'-r,rj:l.ti'j reperar de patru ori (laitmotlz), sugerea
iu'6irii
rf tccva, in.slera ^p^ti1i^ ,i;;.;;;;i;
poeziei; de asemenea, poarti iarcadulcelui'stil clasic,'o ..-
renronic pi curtoazre.
"""-"
Strofa a teia exprimi revelagia poetici, iubirea devine muzd, ce se va rransDune
i, vcrs.printr-un fenomen de. rransfigurlTj ,o secundi., o ,".""aa/irr;i;i;;i;;
revclal-ici] / eu l-am fost zdrit in unia./ El avea .og."ri f""aa.z Inima incet mi-afundi".
cuvintul wndd semnifici dubla reflectare il;;ll";;j;poi in poezie, ;"iu.r_
surilc au valoare incantatorie,-prin care se pregeteste trrrri.rrd"rrtalizarea dupi
scufundare adinc in inimi ;i dupn anihilar." titfig"rilor;i-"eilil;ffi. .;;""-
sirc blestemati si zeiasci a.creaqiei (,imi-este fo"ri. re"'.j,Jrpe;;r";;t;;;;;;5;
cretuluiin abstract. Starea d" r"_rpi;. d
.;n b";4;J"il in actul creariei sale,
clrr_gi ipostaza de damnar, exisrenri gi in poetica "r.ti"i.
- .lpostaza cu care se incheie discursul iiric .rt" aceea
i1ti1s acontemplatorului: ,,Stau
ri lung''.Sub oriz,ontul poeziei,,,pe sub soarele pitic, aurit si .rr il:
-oz"ic..
il.:.t"t:l-"B.".e
rubrrea, desr rreci.roare, ,,pasul trece,.,.nasre poezie, de viage poeru_
lur; ,,eu ramin" consemneazi absolurul pe care-l ..t..i.9t" eul creator prin
iubirea-muzi gi prin crealia sa - poezia.
, Sttu.tnt"l, poezia in dulcele stii clasic este clasica, cuprinde cinci catrene, primele
doui strote cu aceeagi monorimi, in celelalte rrei strofe monorime diferite, i*i u.rrul
iz,olat ,,Pasul trece eu rimin", vers concluzie gi versul ,t doil."-,,p"sul tru i. a"*"1_
goari", vers laitmotiv, conferS. modernitate poeziei, amintind d,e^tehnica simbolistd.
$i prin acesr poem, Nichita stinescu ne surprinde, igi relevi i""p"ir"bll.i.;;
tcnle creatoare, atit.prin intuigii gi.viziuni poetice, cir gi prin instruirente
jongleazd, genial cu ideile gi cuverbul (slova poetici). ' '
"rtirtice;
Subiectul al IIJea
A.
l. a proceda: a acqiona, aface.
prelios: valoros.
bdgare d.e seamd: arenqie, griji, precauqie, prudenqi.
.
ljc
rt
I
t:
:!
I
2. astlt'l ,rtlvcr [r dc nroc{.
rtritt' nrljcctivprouou'ronxl nchoti,rit.
Jc -- pr()r)Lurrc rcflcxiv.
inlduntrwl (sticlci)* prcpozitie
3. ln text, a fi este verb copulativ.
Intre aspectul Bucureqtiului ;i al Parisului este o deosebire ca de la pimdnt
la cer. (aerb predicativ)
Pelt^1 apor-tul siu la dezvoharea aeronauticii fwsese rdspldtit cu prerniul
Nobel. (verb awxiliar)
4. ,,si procedezi astfel" - propozilie subordonati subiectivi.
,,s{.spargi
gitul pregioasei sticle" - propoziqie subordonati cornpletivi
lnolrecta.
,,si se foloseasci de un ciocan" - propozigie subordonati subiectivl
,,cici substangele depuse se intariseri ca piatra" - propoziqie subordonata
circumstanqiali de cauzl..
B.
1. Anual se decerneazi premiile UNITER.
A apirut ,,Anwarul astronomic".
Nici in situaqii dramatice nu-qi pierdearapiunea.
isi lua ratia zrlnic|.de vitamine.'
2. mai - adverb de mod.
lui - pronume personal.
3. Acuzagia tmpo*ioa fiecdrwia dintre delincvenqi era sustinuti cu probe temeinice.
(atribut pronominal genitival)
Dorirya lui este de a cdnta la pian. (nume predicativ exprimat prin verb la
modulinfinitiv)
4. Locuqiuni:
. swbstantivale:bl,gare de seami, aducere aminte, luare-aminte.
n verbale : a duce cu vorba, a face cu ochiul/mina , a da de-a dura, a da mina,
a-gi biga minqile in cap, a da bir cu fugiqii, a-gi da seama, a-gi aduce aminte,-
a o lua,ra zna, a o lua la goani, a spila putin a, a o face latd", a av ea de gind.
. adjectiaale: de geniu, cu minte, cu stare; (betaie) in lege, cumsecade, din
cale-afarl,.
. adverbiale: calea-valea, cu de-a sila, cu totul, din nou, pe neasteptare, de-a
'pururi, din cdnd ?n cind, din ce in ce, pe ici pe colo, aga gi aga, cor la cor,
pas c,u pas, cu dinadinsul, intr-adevir, gata-gata, mai-mai, de jur imprejur,
de aceea, nu de alti s.a.
C.
1. Vroia si continue colaborarea cu cigtigltorul concursului de urbanism.
2. Orice artist igi creeazd, o lume proprie.
}il.
I

s0 l
t
.1. Itt ttttttt;ir'trl viitor irl r"cvistci ,,1)rictcrtii rrostri" vir ill)iirca un irticol clcsprc rcll(:t
tcrrrc:l ccl u lclor.
Strbicctul al III-Iea
l. Mctode Si instrwmente de evaluare
" !lr' i'"q4c'r'j;d1i;4d$.-ir'!
I rr cvaluarc se folosel c :
c metode traditionale:
-- probcle scrise;
- probcle orale;
- prbcle practice;
\i . mctode alternatio e/ complementare :
* obscrvarea sistematicS. a comportamentului elevilor;
* invcstigaqia;
- proicctul;
- portofoliul;
- :rutocvaluarea.
Mctodele tradiyionale vor rimine mult timp metode de evaluare frecvente. Se
ptrrrc problema asiguririi unui echilibru intre probele scrise, orale gi practice.
Probd inseamni orice instrument de evaluare proiectat, administrat 9i corectat
tlc: c:rdrul didactic.
Probele orale reprezinti metoda de evaluare utilizatd, cel mai des in clasi. Prin
,rccstc probe se realizeazd.:
- interacgiunea directi profesor-elev;
- flexibilitatea modului de evaluare: posibilitatea de a alterna intrebirile in funcqie
de calitatea rispunsului;
- posibilitatea justificirii rispunsurilor;
- evaluarea comportamentelor din domeniul afectiv;
- feedbackul imediat.
Pentru realizareaprobelor scdse trebuie indeplinite urmitoarele cerinqe minime:
- stabilirea scopului probei si definirea obiectivelor operarionale;
- alegerea tipului de item corespunzitor fiecirui obiectiv. In aceeagi probi scrisi
este recomandabil si se foloseasci doui-trei tipuri de itemi;
- scrierea itemilor, respectand principalele ceringe;
- elaborareadecvati a schemei de notare (analitici sau holistici);
- comunicarea si discutarea rezukatelor cu elevii 9i pirinqii;
- proiectarea unei strategii de ameliorare a dificultatilor constatate.
Probele practice au o aplicare mai restrinsi in cadrul evaluirii. Prin intermediul
programei, elevii sunt informaqi despre temarica lucririlor practice.
,,Observarea sistematic d. comportamentului eleztilor in timpul acdvitiqilor did
actice este o tehnici de evaluar e care furnizeazd. o serie de informaqii utile, greu de
obqinut pe alte cii".1
I Stoica, Adrian, Eta|uarta 1trttgresu.lui scolar,p.I25
(ladrul cliclircti c irt rcgistrcirz.;i nccstc i nl'orrr t:rqii irr :
- figa dc cvaluirrc (calitativi);
- scara dc clasilicarc;
- lism dc control (vcrificare).
ln fiSa de eaaluare sunt consemnate date factuale despre evenimentele cele mai
importantc obscrvate de cadrul didactic.
Scara de clasificare con{ine clasificarea comportamentelor unui elev intr-un numir
de categorii, de exemplu:
- in ce misuri elevul participl la discuqii ?
. niciodati . rat . ocazional ' frecvent o intotdeauna
- in ce misuri comentariile au legituri cu tema ?
Scirile de clasificare pot fi numerice, grafice gi descriptive'
Lista de control/aerifica.r este o rnetodi de evaluare prin care cadrul didactic inregistreazi
numai prezen\asau absenqa unei caracteristici sau a unei acqiuni, de exemplu,
elevul a ur-ainu a urmat instrucgiunile; a cooperat/nu a cooperat cu ceilalqi etc.
-
LgsgiSgjg-este o activitate carc dureazi mai mult, nu doar una-doui ore de
curs. Elevuf'primegte o sarcinl prin instrucqiuni precise ; rezolvarea sarcinii necesit[
o gami laign de cunogtinle gi capacitiqi. Elevul are posibilitatea si aplice creativ
cunogtinqele gi si exploreze situagii noi.
Cadrul didactic poate urmiri procesul, realizarea unui produs sau/gi atitudinea
elevului.
lnsemnirile investigaqiilor se referi la:
- strategia de rezolvare;
- aplicarea cunostinlelor, principiilor, regulilor etc.;
- acurateqea inregistririi gi prelucririi faptelor;
- claritatea argumentirii si forma prezentirii.
PrciesJelesre o activitate mai ampld decit investigaqia; incepe in clasi prin defiil;ilffiFlegerea
sarcinii, chiar piin incercarea de"rezol'"arel elevul se ionsulti
permanenr cu cadrul didactic. Proiectul se incheie prin prezentarea in faqa colegilo,
,"pottului asupra rezultatelor obqinute. Ca qi investigagia, proiectul poate- fi
individual " sau de grup. Tidul/subiectul este ales de profesor la inceput; dupi ce elevii
se deprind cu iceit dp de activitate, igi pot alege singuri titlurile/subiectele.
In timpul realiztrrii proiecrului se evalueazi:
- alegerea metodelor de lucru;
- utilizarea corespunzitoare a bibliografiei;
- rrilizareacorespunzitoare gi in siguranqi a materialelor gi echipamentului;
- acurateqea tehnicl;
- corectitudinea solutiei ;
- gener alizarea problemei ;
- organizarea materialului intr-un raport;
- calitatea prezentirii ;
- acurategea figurilor.
,,PqrLshkul reprezinti un instrument de evaluare complex care include rez;ulta
tele ielevante obqinute prin celelalte metode gi tehnici de evaluare. Aceste rezulta-
I

e2 I
lr' 1rt ivt'st' pr=olrclc orirlc, scrisc ;i prlcticc, observ:rrel sistcrnici a corlrp()rranrcnrc
l,'t st'.,1,u-t', proicctul, autocvaluarca, prccun) q;i s:rrcini spccifice fiecirci disciplinc" r
f )rrtololiul, ,,cartca dcviziti" a elevului, urnlirc$tc progresul acestuia de la urr
:;('nr('str-u l:r altul, dc la un an de studiu la altul sau de la un ciclu de invitimint l:r
,rltrrl. Strttctura gi elernentele componente ale portofoliului sunt, in mare parte, sralrilitc
tlc cadrul didactic. Totusi, elevul are libertatea si adauge materialele conside-
| :tt(' rtcccsarc.
1n cualuarca portofoliului cadrul didactic trebuie sd aibi in vedere urmitoarele:
- sri sc asigure ci portofoliul a fost realizat de citre elevi;
.' si adune piese din portofolii penrru a compara reahzdrile diferitelorgeneralii;
- sa ccarl elevilor si" autoevalueze portofoliile;
- sri informeze pirinqii asupra portofoliilor elevilor pe mi.suri ce ei le realizeazS,.
A tt toaaaluarea
(ladrul didiitic trebuie si sprijine elevii in dezvoltarea capacitiqii lor de auroe
vrrluarc, in raport cu obiectivele si standardel educaqionale.
n utocvaluarea comportamentelor din sfera afectivi se realizeazi prin chestiorrirr
c pi prin scirile de clasificare.
Informaqiile rezultate din autoevaluare se vor compara cu informaqiile deqinute
clc cadrul didactic despre elev prin alte metode de evaiuare, care se pun in poitofoliul
clcvului gi se vor ptezenta-,periodic, pirinqilor.
Un portofoliw cornpletrebuie si mai contind, informagii despre activitiqile exrrapcolare
ale elevului, orienrarea lor profesionali, datele personale, compedqiile gcol,rlc,
rczultatele obqinute, feedbackul din partea pirinqilor g. a.
Existd portofolii elaborate sub indrumarea cadrului didactic qi portofolii standartlir.ate,
a cd.ror formi este decisi de un centru acreditat.
2. Rolul exercipiulwi tn formarea capacitdpii de receptare a mesajulwi scris
Receptarea mesajului scris in clasele primare, adici procesul insuqirii cititului corcct,
constient, fluent gi expresiv se realizeazd.prin variate metode, ponderea cea mai
rnare avind-o metodele formative, intre care exerciqiul gi-a dovedit eficienqa.
ln clasele primare se pracdce mai multe tipuri ale exerciqiului de citire:
- citirea in Eoapti, in ritrn propriu, care presupune descifrarea textului literar de
citre fiecare elev. Pentru a se asigura citirea conEtienti, li se cere elevilor realizarea
unei sarcini de invigare: de pild;, si reqinl numele personajelor sau ake
nume proprii, si sublinieze cuvintele necunoscute sau si scrie expresii/structuri
lingvistice care le-au plicut (le-au reqinut arenria), srructuri lingvistice care
exprimi dimensiunea spaqiali si temporald g. a.;
- exerciqiulecturii integrale cu voce rare, in lang, pe sirite g. a.;
* analiza textului literar presupune explicarea cuvintelor gi a expresiilor necunoscute
gi exerciqiul de utilizare a acestora in noi structuri, povestirea orali,
exerciqiul de formulare a ideilor principale qi a mesajului etc.;
I Stoic:r , Aclrian, op. cit., p, 131 .
-. r'tn alt tip der excrc_i1iu cstc accla clc crcativitatc, dc Ia tipul ccl rnai sirnplr-r dc
excrciqiu lirrrttullrca unor cnunguri cu cerinqe indicati -, la alcituirea unui
tcxt, pii.ni" la conrpuneri libere.
. - I')xcrciqiul, fiind o metod5" de executare a unei ac{iuni in mod repetar, duce la dobALrdirca
unor deprinderi, de pildi deprinderea de receptare scris - rextul
literar. Prin exerciqiu se repeti funcqii minrale (psihice) gi " -.ral.rlni motiice.
ln activitata didactici, este'o metode fundamentali, p.i., care constient
"".r.iqinl
;i rcpetat, se ajunge la:
* consolidarea.priceperilor.gi deprind.erilor;
- insu-sirea nogiunilor,regulilor, teoriilor care se aplici in situalii variate, asigurindu-se
transferul de cunoEtinqe;
- dezvoltarea unor capacitdti gi aptirudini intelectuale gi fizice, morale 9i trisituri
de voingi qi caracrer;
- prevenirea uitirii 9i a confuziilor;
- stimularea capacitigilor creative, a originalitl$i, a spiritului de independenti.
sr a lnrqlatrver.
Exerciqiul este o metodS, adecvatS,tuturor formelor de activitate care capiti. o impprtanp
deosebitl in perspectiva auroeducagiei permanente.
3, Obiecthtele ciclurilor cwrriculare in inadpdmkntwl primar
Pentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 1, subiectul al III-lea, iternul 1.
TESTUL 5
Subiectul I
I O scrisoare pierduti
de I. L. Caragiale
' Genul dramatic cuprinde opere destin ate reprezentirii scenice. Modalitatea fun*
dlmentale de expunere este dialogwf iar struciura operelor dramatice se compune
dlnacte, scene gi-tablouyi.DupS,aspectul de viaqi surprins, narura conflictwluigi'serrlmentele
vezite in sufletul spectaitorului, respectiv al cititorului, oierele dramati-
!f pot fi clasificate in : tragedie, contedie, dram/,farsd,aodeail, meloiramd.ln teatrul
godern, operele literare dramatice nu mai con{in scene si tablouri, ci numai unul
u mai multe acte; chiar dialogul poate fi diminuat in favoarea monologwlwi.
este o specie a gentilui dramatic
- -Comedia
care provoacl buna dispozigie ii risul prin
t#qigarea rno."r.urilor, ,r-no, tipuri uman" ,"., unor situagii ,r."rr"pr"r., amuzan-
3ln comedie se ridiculizeazd.vicii.
" Asadar, comedia "
are acgiune gi deZnod;mint vedc;
.a forme de comic, umorul 9i ironia ;.a. Comedia poate'fi inprozdsau in versuri.
Sursa comicului o consdtuie discrepanga dintre aparengi si esenti, dintre ceea ce
ilOr si pari gi ceea ce sunt in realitate personajele. Surse de comic sunr mora','urile,
fllacterele, situaqiile in care apar personajele, ca 9i limbajul si numele acesrora. in
funcgie dc aceste elemenre, comedia poate fi de caracter, de moraowri, de intrigd.

tf
Capodcrpcra crcaqici lui L L. Caragiale, O suisoare pierdutd, aptrruttr in 1884, estc
o conredic de moravuri. Titlul indicl intriga,pierderea scrisorii de dragoste a lui $tcf*n
Tiplttcscu, adresati Zoei Trahanache, anime azi campania electorali, scrisoarea
fiind folositi ca armi politici de citre Nae Caqavencu, geful opoziqiei.
Prin terna comediei, lupta lui Nae Caqavencu pentru obginerea candidaturii dc
elcputat, autorul dezviluie coruplia din viaqa publicl 9i de familie, manevrele politice
cle la sfirgitul secolului al XIX-lea.
Acpiunea este simpli: in capitala unui judeq de munte se .desfigoari campania pentru
alcgerile parlamentare. Doui gruplri politice se lupt5'pentru a-9i impune canelidatul:
gruparea guvernamentale, in fruntea cireia'se afli'prefectul $tefan
'f ipitescu gi ZahariaTrahanache, prezidenrul numeroaselor comitete gi comigii, sus-
1in candidatura lui Tache Farfuridi, avocat, 9i gruparea din opozigie, condusi de Nae
Calavencu, care doregte candidatura, fiind susqinut de discilime.
Autorul, care mirturisea: ,,simt enorm 9i vid monstruos", intrebat de un prieten
cine invinge in aceasti lupti polidci, rispunde ci unul ,,mai prost decit Farfuridi
gi mai canalie decit Cagavencu": Agamemnon Dandanache,,Gagamiqi".
,,Odiseea" scrisorii pune in evidenqd carac[ere gi moravuri, creeazd, situaqii comice,
precum: intrunirea electorali gi bitaia in viltoarea cireia Caqavencu pierde
piliria in ciptugeala cdreia se afli scrisoarea. Lipsit de aceasti armd, electorali, Calavencu
se umilegte in faga Zoei, rugind-o si-l ierte gi si-l salveze, fiind ameninqat
d,eZahariaTrahanache cu o poligi pe care o falsificase. Accepti si conduci manifestaqia
organizatS. in cinstea norocosului adversar, Agamigi Dandanache, gine un
celebru discurs impiciuitor: ,,Si mi ierqi gi si mi iubegti! pentru ci togi ne iubim
!ara, toqi suntem romini!... mai mult, sau mai pugin onegti! In sinitatea iubitului
nostru prefect ! Si triiegti pentru fericirea judeqului nostru !", ,,Dupi lupte seculare,
care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru realizatl... Iati avantajele
progresului ! Iati binefacerile unui sistem constituqional".
Apariqia Cetiqeanului turmentat, ca;i senilitatea, ramolismentul lui Dandanache
creeazi" alte situagii comice.
Coffictwl apare clar din prima sceni a actului I. ln ziarul Rdcnetul Carpapilor,
al cirui director coproprietar era, Nae Cagavencu anunqe ci va fi sus{inut in alegeri
de o personalitate marcanti a judeqului, pe de alti parte revarsl critici la adresa prefectului.
$tefan Tipitescu nu se lasl gantajat ugor, cu atit mai mult cu citZaharia
Trahanache, ciruia Cagavencu ii aritase scrisoarea, crede ci e plastografie. Prefecrul
comite abuzuri: ordoni poliqaiului, Ghigi Pristanda, si-l aresteze pe Cagavencu
gi si-i percheziqion eze casa pentru a gisi scrisoarea compromiqitoare, ii oferi
adversarului siu, in schimbul scrisorii, diferite funcqii gi o mogie aparginind judeplui.
La refuzul acestuia gi la rugiminqile Zoei, amanta sa, $tefan Tipitescu cedeazi,
promiqind susginerea candidaturii lui Cagavencu. Va cfutiga lupta electorali
Agamigi Dandanache, care, spre deosebire de Caqavencu, nu va inapoia scrisoarea
compromiqitoare pentru a o folosi ;i altidati.
Punctul culminant al conflictului este plasat in scena intrunirii electorale, moment
in careZahaiaTrahanache anunqi candidatura lui Agamiqi Dandanache. Ur-
95
neazl incitierarca, iar Caqavcncu picrdc amra dc Aantaj. Deznoddmhntulil reprezinti
manifcsmqia in cinstca noului deputat, moment in care adversarii se impacd.
Comicul d,e moravnri este dat de triunghiul conjugal: TahariaTrahanache-Zoe
Trahanache-$tefan Tipitescu gi de moravurile politice.
Comicul de caracter, ca gi cel de limbaj sunt amplu reprezentate prin tipurile de
personaje: p refeaul abuziv cu aparenli de onorabilitate * $tefan Tipitescu; tipwl politicianwlwi
r)ersnt, desi zaharisit, care clameazS, moralitatea, dar este un so[ incorno-
- Zaharia Trahanache; tipwl politicianulwi demagog, fira scrupule, ,,lirritor"
comenteazi autorul) - Nae Cagavencu; p oliticianwl veros, senilizat *Dandanache;
pliticianwl prost, ilogic, incoerent - Farfuridi; femeia imorald - Zoe; poli;aiul wmil
nsuofulos" la datorie, corupt pentru ci are ,,familie mare si renumeragie, dupi bumici"
- Ghiqi Pristanda. Singurul personaj cinstit este Cetiteanul rurmentar, perj
simbolic, intruchipind electoratul turmentat de politicienii corupqi gi demagogi.
Cel mai savuros comic este comicwl de limbaj: celebrele discursuri ale lui Farfuli
gi Caqavencu. Cu exceplia Zoei gi a lui $tefan Tipitescu, toate celelalte persoje
vorbesc incorect: pronunli gresit neologisme franquzegti, nu cunosc sensul
ra, construie sc f.raze incoerente si incorecte:
Farfwridi:,,Am n-am treabi, la douisprezece trecute fix sunt la tribunal", ,,Iutridarea,
dar urisc pe triditori", ,,Din doui una, dagi-mi voie; ori si se revisci,
primesc! dar si nu se schimbe nimica; ori si nu se revizuiasci, primesc!
atunci si se schimbe pe ici pe colo ;i anume in punctele... esenliale... Din aceasdilemi
nu puteqiegi... Am zis !"
Capavencw: ,,Industria romini e admirabili, e sublimi, putem zice, dar lipsegte
desivArgire. Soqietatea noastri dar, noi, ce aclamim ? Noi aclamim munca, rraiul,
care nu se face de loc in lara noastrd!", ,,Pdni cind si n-avem ri noi falitii
rgtri ?"...,,,Scopul societiqii este ca Rominia si fie bine gi tot rominul si prospe-
1", ,,Dupi lupte seculare, care au durat aproape treizeci de ani, iati visul nostru
1..
Nwmele personajelor este o modalitate indirecti de caracterizare aacestora gi surde
comic: numele Tipdtescu relevi faptul ci personajul reprezintd un tip caracistic
viegii politice a vremii, Zabaria Trahanache semnifici zaharise'ala,incetineala
gindire;i in reacgii, aga cum sugereazl. gi ticul sIu verbal: ,,Ai puqintici ribda-
", ,,Si n-am parte de Zoigica" ; Cataaencu - numele are ca rd"dS.cini cuvintul cacu
sensul ,,femeie rea cicilitoare", deci este tipul demagogului, Farfuridi - nume
scoate in evidengi pladtudinea gindirii, prostia, Brknzovenescu - personaj gters,
in sugestia gastronomi cd., r epr ezinti politicianul incapabil, nulitate ; Agamemnon
Gagamiqi, cum spune Trahanache) Dandanache reliefeazd", prin compacu
celebrul conducitor grec antic gi, prin contrast, senilitatea gi ridicolul per-
'gamiqi,
iului. Numele Dandanache cuprinde in structuri cuvinwl dandana gi,
ir, aparigia sa, pretengia sa de politician imparqial, cu toate partidele gi in
,te' parlamentele, creeazd. incurcituri,,,dandanale".
Titlul comediei completeazi intengia critici a autorului. O scrisoare privatd, inare
etect critic sporit: demascl imoralitatea in viaqa publici (;antajul politic)
viaqa personali.

ta
Subiccttrl nl ll-lea
A.
l,asuJ'la:astinge.
a o I ultto s (a o luptwo s) : senzual.
durere: chin, patimi, suferingi.
a simpi: a percepe, a trii.
2. ,,cind cu gene ostenite sara suflu-n lumnnare" - propozigie subordonati circumsranliali
de timp.
,,cici [...] ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagi scoate de durerir' - propozi-
1ie subordonati circumstanqiale de cauzl..
,pcrdele-ntr-o parte c6nd le dai' - propoziqie subordonati circurnstanqiali de timp.
in odaie luna varsi peste toate voluptoasa ei vipaie" - propoziqie subordouatl
circumstangiale de timp.
"gi
rpc care insi la simqim ca-n vis pe toate" - propoziqie subordonati atributivi.
3. [,..] dureri simpite toate ca-n ois.
4, de - in text este prepoziyie.
t conjwncpie swbordonatoare: ,,De vorbiqi, mifac ci n-aud." (Mihai Eminescu)
o interjeclie: Se auzi optit: de!
t substantizt: De poate fi prepoziqie, conjuncgie, interjecqie...
tot - in text este pronwrne nehotdrkt (apare la forma de feminin - toate).
, adaerb : Md" tot intreba...
t substantizt: Iot este adverb"
. adjeaia pronominal: La miting se adunase fot oragul.
B.
l, luminos vs. intunecos, obscur, innegurat
in biografia lui era un moment obsiur.
nemwlpwrnire vs. mulqumire, satisfacgie, plicere, mingiiere
O confruntare de idei ii oferea satisfacpie.
a regresa vs. a progresa, a avansa, a evolua, a inainta, a propigi
Cit. a esolwat omti!
zgornot vs. linigte, td.cere; calm, tihni
In peisajul montan gisea intotd eauna tibnd qi implcare.
2.Era un gerllde cripau pietrele.z/
P, - propozigie subordonatl circumstanliali consecurivi.
Mi fascina apusul soarelui,l/incit mI credeam intr-o lume de basm.2/
P, - propozigie subordonati circumstantiali consecutivi.
3. mi- - pronume personal cu valoare de pronume reflexiv.
cu - prepozigie simpli.
ceea ce - pronume relativ compus.
dcea - adjectiv demonstrativ de depirtare, numirul singular, genul feminin
4. gdnd - girrclire, gindit, ginditor(oarc), negindit, rcgindit, regindirc
c.
a. Revenca in discuqie problema deszipezirii.Capitalei'
b. Prim-ministrul a .*ili.., tuturor sinistraqilor i."" c" va intreprinde guvernul
B:lT# i#i?"rruq1.r
". inrervenite, insiqideea organi zdrii expozigiei de picturi
era compromisi.
Subiectul al III-lea
l. Proiect d'e lecPie
Model orientativ de Proiectpentru clasa a II-a
Scoala
Aria curriculari: Limbl 9i comunicare
Disciplina: Limba gi literatura romini
lnvalator.....
Clasa a II-a
Data............
Proiect de lecqie
Subiectul lecpiei: in lara Pro;tilor de Alexei Tolstoi (II)
Tipul leqiei.'mixti
Scopuri:
- d""rnolt"rea deprinderii de citire coredi, fluenti gi expresivl, in ritm proprtu;
- dezvoltarea capacitiqii de receptare a mesa;elor scrlse fl orale;
- f;;;;;;; J.piind.rii de exprimare cor€ctt fonetic, lexical 9i gramatical.
obiecthte opeiapionalet: pe parcrrrsul ;i la sfirgirul lecqiei elevii treblie.-,
O, si citeajci corect, fluent gi expresiv, resPecdnd semnele de.punctuaqre;
02 si foloseasci in exprimarea proPrie cuvinte drn,texl;
insylng
O" si rispurrdi cor..t, fo.retic,ie"ical 9i gramaticala inrebirile adresate;
o; ;;;;;.a . J i.,.J frerar, reqinind ionqinurul acestuia/pe.baza unui plan ;
O: ;;rli;;; *p, C a*p uI mir a.colelor, rap ortind-o. I a conqinurul textului ;
"u
O:; #;;i"Jf*rer"rile fizice gi morale ali personaielor pe baza informatiilor
furnizate de text;
O, ie ..tollre in scris, corect' caligrafic cerinqele formulate;
Ol ,i a.rpri"ae r.**l.tiilr.rar (invigltura pentru viaqi), apreciind
consecinqele intimPlirii' -"ri;"i
Stratepii -." didactice
M;:"';;;; jroiratt conversaqieuristici, exerciqiu, joc didactic, explicaqie,
'
instructai.
. Actiaitat;e; frontali, independenti, pe grupe'
. Mijloace de inadpdmi'nt:
- p;p.rg" Buratino, ilustraqii cu personaie animale, diapozitiv/diafilm, casetl
audio etc.
r Nu se vor re alizatoateobiectivele intr-o lecgie, ci numai acelea corespunzitoare tipului de leclie'
l9?

Itl
IlibliograJ'ia:
- Alcxci'l'olstoi, Chcipa de aur;
- Irraqii Grirnrn, Poaesti;
- l,tltl 9*i?gi,, ursulpdcdlit de awlpe (pcntru text gi indrumiri metodi ce,vez.r
rlo.ca l4ftu, Lrteraturd pentru cei mici. Lr.sslsgie de texte comentate, in_
sopited.e sugestii metoditr. Gr;dln4a - chsere'I-Iy, H;;;;itas Educalional,
2005, pp. 48-51 ).
l. Momcntul
organizatoric
2. Verificarea
temei scrise
l. Captarea
atengiei
4. Anun(area
titlului lectiei ei
a unor obiective
5. Dirijarea
invigirii
. Enunturile exclamative
scrise acasi vor fi verificate
din puncrul de
vedere al continutului si
al regulilor grafice.
.5e pot prezenta siluete- vrzlonare
de, persona.ie animale: - ordonare/plasare a
vulPe, motan, urs etc. siluetelor ih plange
sau,planfe cu im.agini- conversatle
oln oasme, povestlfl cu - joc didactic
aceste personaie. diapozitiv,
diafilm'sau ioc
- audigie sau vizionare
didactic: Recunoiste
personajul
. Aprofu^ndarea textului
hierar in lara Pro5tilor
de Alexei Tolstoi '
. Obiective:
- si povesteasci textul
pe bazainsugirii conqinutulur;
- si citeasci pe roluri,
inqelegind .iomportarea
persona;elor;
- sa mveqe ceva. Pentru
viati, apreciind ionseciniele
intimplirii:
- si-gi aleagi un personaj
preterat,
. pityea integrali a textulul
llterar
* instructai: realizarea
climitului educaqional
- material didactic:
s'Juete de personaje,
plange, caseti audio,
video, diafilm etc.
- activitate frontala si
individuali
- expunere
- scnsa
* individuali
- formativi
- orali
- frontala
- individuali
- Pe
gruPe
- tormatlvi
r Se analizeazi textul pe
* orall
baza intrebirilor:
- frontali
- Despre cine este vorba - conversaqre
in aiest text literar ?
- formativi
- Ce face fiecare personal
t
- exerciqiu
- Ce trisituri ale fiecirui
personai desprinzi pregitit
- materialul didactic
t, 'e | ' .
_
I I
d1n taptele fr vorDele
sale ?
- Citeste fraementele- exerciqiu de citire
din iare se ?esprind selectivi
trlsituri ale personaielor
!
- Explici de ce vulpea i - problematizare - orali
se idreseazi lui B?atino
spunindu-i ,,deg-
- exercllru
- frontali
teptufe giinqeleprule" !
- conversalle
- CumsecomportiBuratino
?
. Citire selectivi:
,,Citegte ultima replici !"
o Citire pe roluri
. Joc didactic : Jocul rimelor;
,Spuneqi gi alte cuvinte
iare sl rimeze cu
ix, mix, drix, de exempl:u:
fix, chix, pix, tix,
dix, nix etc."
. Citirea integrali a textului
literar
oPovestirea integrali,
orala a texrului literar
r Imaginali-vi ce s'a intimplat
in continuare !
. Joc de rol: Iniqiaqi o discutie
intre doi colegi despre
piqania lui Buratino'
Pot interveni in discuqie
qi algi elevi, adresind intreberi,
formuhnd rispunsuri;i
aprecieri.
r Momentul de scriere:
- Transcrie ultimul
enun! !
- exercrllu
- joc didactic
- exerciqiu
- problematizare
- exerciliu de creagie
- joc.de rol
- actrvrtate Pe gruPe
-'pregetirea printr-un
joc de,migcare
- orali
- individuali
formativd
orale
- orald
- frontali
- formativi
- orali
- frontali
- Pe gruPe
- scrrsa
- Iormatlva
- individuali

D
6.Irccdbrckul
7. Arigurarea
retenqici
a
tronsfcrului
t. tncheierea
rctivitlqii/lecqiei
2 ) 4 5
o5
-::"'#l'
l",i;:::::
mentul lui Buratino !
- Explici titlul !
. Conversaqia de incheiere:
Ii se cere copiilor si
spuni proverbe.
. Tema pentru acasi (exerciqiile
2 9i 3 de la pagina
67, Limba fi literatura
romind. Manualul pentru
cksa a ll-a,Marcela
Peneg, Editura Ana, Bucuregti,
2004).
. Defilarea personajelor
- exerciqiu
- problematizare
- conversatie
- explicatie
- elevii iau siluete de
personaje si interpreteazl,
un joc de
migcare. Pot realiza
aceasra gi firi siluete
sau migti, doar
mimind.
- joc de migcare
- joc de mimici
- frontald
- orali
- formativi
2, Tipuri de eaaluare
Evaluarea este parte integranti a procesului de invigimint, in interacqiune cu celclaltc
componente: predare, invatare.
ln r.nr.tl cel mai i^rg, uoolrorio,
,,- vizeaz6, toalitatea proceselor gi produselor care mi,soari natura gi nivelul performanqelor
atinse de elevi in inviqare;
- apreciazi misura in care rezultatele inviqdrii sunt in concordanqi cu obiectivele
educalionale propuse ;
- furnizeazl datele necesare in vederea adoptirii celor mai bune decizii educa-
Iionalg."l
Pentru cadrul didactic evaluarea reprezinti orientarea in planificarea invilirii
giin alegerea metodelor de evaluare.
Evaluarea influengeazinviqarea ; rezultatele pozitive intiresc motivatia inviqirii
gi sporesc increderea elevului in propriile forqe; arati ce trebuie si inveqe elevul,
cum sl invege, relevind eficienq activitiqii sale.
I Strrit:ir, A

I
0rl
ln funclic de tipul dc rdspuns ageptdt, itcmii sc clasifictr asdel:
(l ) ircrnri al ciror rispuns este selectat dintr-o listi de opliuni;
(2) iterni al clror rispuns trebuie elaborar.
Iixe mplc:
o Itemi obieaiai, adici itemi al ciror rispuns trebuie selectar dintr-o listi de op-
1iuni.
Obiectitt d,e evaluare; elevii si fie capabili si recun-oasei definigia substantivului.
.
[lnun1; Cum se numeste cuvintul care denumegte o fiinqi, un lucru, un fenomen
al naturii ?
Opgiuni:
a) adjectiv; b) adverb; c) pronume; d) substandv.
o Itemi semiobiectizti - elevul trebuie se construiasci rlspunsul. Acegti itemi se
clasifici asdel:
- itcmi care soliciti un rispuns scurt;
- intreblri stnrcturare.
f)e exemplu: eleviitrebuie si adauge cuvintul/cuvinrele care lipsesc din definigie:
,,Vcrbul este partea de vorbire care aratd....,,....."
sau ,,Pentru fiecare literi scrie, in spagiuliber, litera mici de mini corespunzi-
'"*i:.. p
R... r v... v 2... z
ln evaluare se recomandi sd se formuleze diferire tipuri de itemi. preferabil itemi
cu inalt grad de obiectivitate,.degi existd, in cazul acesr&a, riscul ghicirii rispunsului.
Pcntru a se realiza o evaluare eficienti, in cadrul disciplinellimba ;i iiturrturu
romAni, trebuie utilizaqi gi itemi cu rispuns consrruir de iltre elevi, itemi subiectivi
de tip eseu strucrurar Ei eseu nertruit,.trat
I
TESTUL 6
Subiectul I
Povestea lui Harap-Alb
de Ion Creangi
Basmul este o specie a genului epic, popular sau cult, in care se nareazi,intimpliri
fantastice ale uttor petsonaje imaginare (feqi-frumog'i, zf,ne, animale ndzfl;iy,ane
etc.), aflate in lupti-cu forge.ale riu[ui(simb olizate prin balauri , zmei,vrijitoare
ctc.) pe care le inving in cele din urmi.l in funcqie de autorul individual'sau colec-
I Dicl:ionar de termeni literari, p.49.
103
!iv, basrnul sc clasif ic[ in cult Ei popular. Ca structuri, basmul cult, degi este o creajie
originali, nu se indcplrteazi foarte mult de modelul basmului popular. Existi o
firuagie inigiali, urmattr de intrigi, de acgiunea propriu-zisi;i deznoddmint. Caracteristice
oriclrui basm sunt: ptizengaformulelor tipice (iniqiale, mediane gi finale),
o gami ,,de metafore specifiCe gi de personaje-cheie"r, d-e obiecte gi cifre magice, o
iemi narativi care cuprinde trei probe de voinicie gi finalul, nunta ca incununaa
virtugilor dovedite de protagonigti.
Basmul este ,,o oglindire a vieqii in moduri fabuloase" (G. Cdlinescu).
Povestea lui Harap-Alb a apirutin revista Coworbiri; literare la 1 august 1877.
Un elemenr de originalitate a basmelor lui Ion Creangi este tocmai impletirea
losului cu realul li aceasti caracteristici este evidentdin Poaestea lui Harap-Alb.
Ca orice basm, incepe cu formula iniqiali: ,,Amu cici era odati intr-o qarl un
i, care avea rrei feciori". Expoziyia cuprinde ace stiLforrnwld inipiald care plaseaacgiunea
in aremporalitate gi aspaqialiglls gi di citeva indicaqii despre personaje.
rtele mai mare al Craiului, Verde-impirat, avea numai trei fete ;i niciun fecior
e si-i urmeze la domnie. De mulqi ani cei doi fraqi nu se mai vizuseri, iar verii
se cunoscuseri. lmpiratul Verde, fiind bitrin, i-a scris Craiului, fratele siu, si-i
I .\
' I
^
pe cel mai vrednic fecior pentru a-i urma la domnie (intriga basrnului). Craiul
ttn;tiinqeazi pe feciorii sni gi-i suPune unor incerciri de voinicie.
L' Desfd;urarea acliunii a.cltunu. basmului basmulut cuprinde cuprmde incercirile incercarlle
la care Craiul Urarul ii ll supune pe
i sii pentru a constata curajul;i destoinicia lor gi mai ales peripegiile lui Harap-Alb.
rmportamenrul Craiului, impirlgia lui par atitudinea gi gospodiria unui qiran iniir,
a unui pirinte nemulgumit de feciorii lui; limbajul personajelor este popular,
numeroasi zicale ce relevi menmlitatea gi ingelepciunea omului din popor. Fiul
mare, alungat de un urs grozav care l-a ,,virit in sperieqi", s-a grlbit si se inrci;
,,duci-se din partea mea cine gtie", ,,doar n-am a trii cdt lumea, ca si mogesc
pimintul", Craiul, posomorit, iqi caracterizeazd fiul prin proverbe : ,,nici tu
etti de impirat, nici impirngia pentru tine; gi decit si incurci numai aga lumea,
i bine si gezi deoparte cum zici, cdci mila Domnului: "
lac de-ar fi, bro_agte sunt
le ,... Asa-i ci ne-am incurcat in slibiciune ?" Es,ecul celui de-al doilea {ecior
intimpinat cu batjocuri: ,,- Ei, dragul tatei, a;a-i ci s-a implinit vorba ceea:
,iri-mi de giini, ci de ciini nu mi tem rr", degeaba mai stricaqi mincarea,
"[...]
ii mei... Si umblad numai aqa, frunza frisinelului, toati Yiaqa voastri, 9i si vi
dagi ci sunteqi feciori de craiu, asta nu miroasi a nas de om'.. Cum vid:eu, frate-meu
poate culca pe-o ureche din partea voastri: la Sfintul Aqteapti s-a implini dorinqa
I Uahl de nepogi ce are! Vorba ceea: La placinte, inainte,/ $i la rizboi, inapoi"'
,Numai fiul cel mic suferi, se friminti cum si indeplineasci dorinqa tadlui. Poit
de Sfinta Duminici, pe care o milostivise, ii cere Craiului hainele de ginere,
:le din tinereqe qi alege acel cal care minincd ji',ratic. Astfel pregitit, fhceul ine
grozavul urs care-i iese in cale la un pod. La despirqir e, tatal siu, Craiul, ii di
a ursului in care se deghizase ;i il sfdtuiegte si nu se insoqeasci cu omul spin 9i
se fereasci de omul rogu.
Idetn, p.49.

I
t04 |
l)r'trrtrtrl l'cciorului sprc irrrp:irnqia lui Vcrdc-irrrprirlt qi sprc irrrp:ir-atul l{o; cstc
r.irrtlrolic,_r"cprczinti tlr,umul l'ormdrii tindrului pcntru viaqi, lupta dlntrc bine gi rnu,
,lrunr inchciat cu rasplata fireasca: nunta si pedepsirea riului, a Spinului.
l,ipsit rlc expcricnga vielii, fliciul riticegte drumul spre unchiul siu si va fi nevt'it
srl-l toctncasci slugi pe Spin. Hnqigurile pidurii in care rlticegre t|,.nd,ru| siml',iltzt:,tz,i
tlificuluqii vielii. Naivitatea gi imprudenqa il rransformi, in slugi a Spinului.
Irrt'lris dc rccsta in fintini, unde fusesc atras prin viclegug, va fi elibeiat cri condi-
1i,r srr q;i schirnbe identitatea. Din acest mornent, feciorul craiului devine Harap-Alb,
i.rr Spinul
^
se de drepr fiul Craiului.
Ajuns la impiriqia lui Verde-impirat, prinlesele il privesc cu antipatie pe Spin,
vilzind cum se comporti cu Harap-Alb ,,gi din ceasul acela au inceput a vsrbi ele
irt dc-clc, gi..Slinul de fel nu samini in partea lor, nici la chip, nici la bunitate; si
c;t I lrrrap-Alb, sluga lui, are o infigigare mult mai plicuti gi samini a fi mult mai
()ttlcllos. Pcsemne inima le spunea ci Spinul nu le este vir gi de aceea nu-l puteau
rrristui. Aga il urdse_ ele de tare acum, cd daca ar fi fost in banii lor, s-ar fi lepidat de
Spiin, ca de Ucign-l Crucea".
.
Spinul va incerc_a si scape de Harap-Alb dindu-i porunci tot mai greu de indelrlirrit:
sa aduci ,.siliqile" dln gridina ursului, capul si pielea cerbului"b;tut cu pielrc
scurnpc gi, in fine, sii-o a4uci pe fata impira^tului Ros. De fiecare dati este ajutat
tlc Slinta Duminici gi de calul siu nizdrivin. in drumul spre impiratul Ros,'Har
rp-Alb se arati milostiv, generos 9i bun gospodar: cruqi viala fuinicilor si improv.izrcaztr
un stup pentru roiul de albine; ca rlsplati, va fi ajutar si indeplineasci doui
tlirt inccrcirile la care-il va supuneimpiratul Rog: si aleagd"macul de nisip in timgrul
nop{ii gi s.iidentifice pe fita cea adevi,rati dintre cele
-doui identice ." inf;gig"-
le . Noblegea gi darul prieteniei apar evident la intilnirea cu_cele cinci personaje grotegti,
irr lrrczentareacdrora naratorul relevi arta portretisticS",fantezie gi inventivitite verbali.
Acestea suntpersonaje anapoda, au irisituri supranarurale, simbolizeazl, calrunitili.
naturale (Gerih, Setili), calamitiqi sociale (Fliminzili) sau aspiragii ale
ormcnilor, doringa depigirii limitelor (Ochih, Pisiri-L;qi-Lungih), cu ajirtorul cirora
indeplineste toate corvezile la care il supune impiratul Ro!: supravieguiegte in
casa de araml, inrogiti, datoriti lui Gerili, consumi uriaga cantitate de mincare si
biuturi impusi de impirat sub amenintarea mor[ii, ajutat de Setih gi Fliminzili,
irrOchili 9i Pnsiri-Liqi-Lungili descoperi as cwzdtoareafeter nl,zdrivane 9i o aducc
impiratului..Trecirrd toate_probele prin care se contureazi un portret complex,
t:orespunzitor idealului moral popular, Harap-Alb mai este supus unei incerciri de
cdtre f.ata impiratului Rog: calul lui pi turturica ei trebuie si se intreaci in incercarea
de a aduce api vie si api moarti gi trei smicele de mir dulce ,,de unde se bat
mungii in.capete*-. Izbinda-va fi a caluiui, intruchipare a experiengei de viaqi, a inlclepciunii
gi devotamentului. Fata ii urmeazdpe ciudaqii pelitori la curtea impiratuftri
Verde, undeildemasci pe impostor. Acestaii taie capul lui Harap-A16 (pinctul
culminan.t). Calul il omoarl pe Spin (il in;face cu dingii, se inakd,in-vizduli gi-i di
drumul de-ac_olo), iar fata impiritului Ro; il readuce la viagi pe Harap-Alb. Urrneazd,
nunta lui Harap-Alb cu fata impiratului Roq (deznodimintul). Formula de
incheiere.lipsegte din basmul lui Creangi. Ultimele cuvinte ale basmului sugereazi
similitudinea dintre universul real qi ceI imaginar:
105
,,$i r lirrur vt,sclirr rurirrtr.clii,;i acr-rur mai qincir-rca; cinc sc duce acolo bc gi rnanirrc:ri.
lar pc la rroi, cittc arc bani bc gi minincd,iar cine nu - se uiti qi rabdi""Cuvirrtclc
,,pc Ia noi", ca gi forrnula mediani ,daria si mai vedem" [noi] ce se petrece
h masi dupi plccarca lui Harap-Alb", antreneazi cititorul/ascultitorul in acest spectacol
al formirii gi al maturizirii tlnirului.
Personajele se grupeazlin mai multe categorii: Harap-Alb,personajul,principal,
pcrsonajul ."." rJfoi-eazi; personaje care testeazS, calitiqile personajului principal
gi, in felul lor, il ajuti si se formeze: Sfhnta Dwminicd pu-ne la incercare rnilosicnia
feciorului de impirat, apoi izbinda sa asupra fizicului gi forga spiritului, Sph.nwl
ii testeazi onoarea gi-l ,,ajuti" si-gi dezvolte calitigi latente: inteligengd, destoinicic,
bunitate, curaj qi mai ales capacitatea de a vedea dincolo de aparenge. In mod
spccific, face acesr lucru gi calwl: el vegheaza, cind qi cind mai rostegte o incurajarc.
Fata tmpdratulwi Rog reprezinti farmecul feminitiqii, este- nizdrivani pentru cI
are intuigii-gi darul anticipirii, in realikte, acestea sunt manifestirile experienqei de
viaqi. Rolul ei reprezinti puterea dragostei de a face si renasci omul iubit, si treaci
intr-un cerc eiistenqial superior, marcat prin nunti. JurimAntul impus de Spin
feciorului de impirat de a-l sluji ,pini vei muri gi iar vei invia..." anticipeazi destinul
personajului, afa cum fata implratului Rog qtie ci va avea nevoie de cele trei
smicele de mir dulce, api vie gi api moarti.
Semnificapiile basmwlwi sunt profun de: podul marcheazd. trecerea spre alti lume:
podul sub care agreapri craiul deghizatin urs, podul cu nunta furnicilor-reprezinin
rlte rrecere, spre o mai profundi maturizare, pddwrea-labirintin care fiul craiului
se riticegte este o probe pe care acesta, imatur, nu o trece, este 9i inceput al
drumului iniliatic, fknti.na semnifici coborirea in infern, eroul pierzindu-gi identitarea,
devine rob, condigie care-impune o traiectorie spirituali noui la capitul cireia
esre deplin format. Coborirea ?n infern se incheie cu moartea iniqiatici, o
cxperienli -
capabil; si duci la un nou mod de existenqi.
Spre deosebire de basmul popular, in care predomini naraqiunea, descrierea gi dialoguf
fiind aproape absente, in Poaestea lwi Harap-Alb exrstanumeroase dialogwri amwzinte
(ceatiadin casa de arami) si ample descrieri (de pilde poftretizarea celor cinci
personaje grore$ti). Alte elemente de originalitate sunt wmorul;i stilul oral datorat abundenlei
de interjecgii, exclamagii, onomatopee,zicale,constnrcqii populare, calambumri.
,,Mulqimea expresiilor tipice in scrisul lui Creangi zugrivegte o naturi rustici ;i
1o"irh, un stilist abrrrrdent, folosi"d formele oralitlgli. Int"eresui estetic al cazului lui
Creangi esre ci in el colectivitatea populari a devenit artisrul individual incintat si
pluteasci pe marile ape ale graiului obstesc."1.
-
,,Unic prin geniul-lui.ora1, Qr.eangi.apare,_p_rin neasiminata lui putere de a evoca
viaqa, un scriitor din linia realismwlwi lui Negruzzi, riminind un reprezentant
tipic al Junimii, prin acea vigoare a congtiinqei artistice care il gngtle aqa d.e strans
cn M"io..rcu gi iu Eminescu, bucurogi din primul moment a fi ghicit in el o congtiinginruditI".2
l' 2 Tuclor Vi;rnu, .l rra'pro zatorilor rc.'rn ini, l, pp. 15 | si | (> 1.

t0t
Subiectul al Il-lea
A.
1, lrr luptl.a izbit cu toati forqa flancul drepr.
Nc-a izbit infigi;area lui rivisiti.
2. i-vcrbpredicativ.
in jur - loculiune adverbiali.
r/z - conjuncqie subordonaroare (,,incit,,).
de - prepoziqie simpli.
3. ,,dc-mi pare" - propozigie subordonati circumstantiali consecutivi.
,,cd aud" - propozigie subordonatoare subiectivi..
4. S-a intimplal aga cum mi-aminchipuit.
cum ' adverb relativ, introduce propozilia subordonati circumstangiali de mod;
in subordonatd, are funcgia de complemenr circumsrangial de mod
Nu qtiu curn se numegte acest castel, dar mi-a plicut mult.
curn - element de relaqie, introduce propoziqiaiubordonati completivi directi;
in propoziqia subordonari are funcqia de nume prediCativ.
B.
l, aducere aminte, bdgare de seamd, facere de bine, tragere la sorpi, lware cw asaft.
2. Ploui in averse. (subiect nedeterminat)
Ew si Maria m€rgem des la teatru. (subiect multiplu exprimat prin pronume
personal ;i substanriv propriu)
3. foame - subiect.
e - predicat verbal.
mi- - complement indirect gi subiect logic.
4. Odatd plenuisem o cilitorie in jurul lumii. (adv.- ,,cindva")
Iqi spun o datd, nu de mai multe ori. (art. + s. f.)
N wmai tu ai putea si-mi spui adevirul despre cele intimplate. (adv.-,,doar" )
Nu mai frecventa clubul artigtilor! (adv. i adv.)
C.
1. Ideile pe care le-a susginur in discurs creeazd, deruti in rindul opoziqiei.
2. In curind vor dispirea monedele de cincizeci de bani.
3. Se fii demn ori de cite ori imprejurarea o impune !
Subiectul al IIIJea
l. Strategii d,idaaice de formare a capacitdpii d.e receptare a mesajwlui scris prin
efort intelectual propriu al elevwlii
Formarea capacitiqii de receptare a mesajului scris se realizeazdprin strategii didactice
moderne care presupun:
| 107
a. dctiaittili dt inv,ipare l:rontalc pc grupe, gi individuale,bazate pe efort intelectual
propriu al clevului;
b. metode didactice preponderent moderne, formatiae precum: metoda exerciqiului,
metode conversative, conversaqia euristici, brainstormingul, problematizarea,
metode de comunicare scrisi; jocul didactic; inviqarea dramatizatl. etc.
c. mijloace de tnvdpdmhnt modeme, audio-vizuale.
Condipiile realizdrii acestui obiectiv cadru sunt:
o participared. conttiantd a eleaului,prin efort intelecrual propriu, in ritm propriu
qi constant; de pildi, in lecqiile limba gi literatura romini, fiecare elev si citeasci
congtient, corect gi fluent cel puqin un enung, de asemenea si formuleze cel
pu{in o propozitie referitoare la mesajul scris receptat (textul literar citit).
Actul ciritului rebuie imbinat $i cu acela al scrisului. Fiecare elev sI scrie cuvinr
nou-insugite gi si formuleze enunquri orale 9i scrise'
Ori de cite ori'este posibil, elevii trebuie solicitaqi si-gi exprime opinii referitoala
textul citit si analizat.
. relalia siimwktipd acadrului didactic cu elevul, rolul inviqitorului fiind ace.
la de diriior, iar al elevului de participant activ gi congtient.
Cadrul didactic trebuie si asigure climatul educativ adecvat, succesiunea fireasa
acriviriqilor de inviqarebazate pe obiective de referinqi clare, corespunzitoasi
mobilizeze resursele umane ;i i; valorifice resursele materiale - mijloacele de
iqimint. De asemenea este necesar si se creeze condiqii Pentru afirmarea capailor
tuturor elevilor.
Exerciqiul de cirire selecrivl 9i dramatizati imbinat cu exerciqiul de exprimare a
>r pireri personale ;i cu metoda conversaliei euristice dezvolti capacitatea eleui
de receptare a mesajului scris.
lnsu;irea iemeinici a ie*telor literare constituie baza pentru exerciqii creative -
puneri libere care valorificl in grad maxim capacitatEa de receptare 9i de exprire
a mesaielor scrise.
ln activitatea de invigare un aPort deosebit il are jocul didactic. Se pot realiza jo,-
i didactice de tipul: ,Regine Cit mai multe expresii frumoase din.textul literar",
ine reciti cel mai expiesiv ?",,,Recunoagteqi
peisonajul !", ,,Spuneqi impresiile/pie
despre..." 9.a.
2. Rolul jocwlwi didaaic in tnsu$rea cititului la clasa I
Citirul giscrisul sunt activitlqi intelectuale complexe, conttiente, de lungiduracu
implicagii volitive gi afective. Copiii trebuie si depuni efort congtient ;i contt,
reb.ti" si ingeleagi ceea ce citesc qi ceea ce scrlu'
Cititul gi scrisui ,rrnl inrtrrrtttente ale lucrului cu cartea' ale muncii intelectuale,
dezvolti gindirea, spiritul de observaqie, memoria,limbajul, imaginaqia 9i voin-
Aceste suti difi.il., necesitl efort congtient, presuPun exersarea voin-
"ciirriUqi
si congtientizeze eforatl, este jocul didactic, Aceasti metodi creeazd. motivaqia
igdrii, model eazd trisilturi de caracter, dezvolti imaginagia, voinqa I' a.
I

I
106 |
.lrltcglilt

-l
110 |
faqa judecnqii dc apoi cu congtiinqa datorieiirnplinite: ,,Doamnc, tu singur qtii cc-r
fost pe inima mea, ci-n tine am crezut, ci nicio degirticiune nu s-a lipiide sufletul
meu, ci am stat zid neclintit in faqa piginilor... Dar toli m-au pirisit... Doarnne, os6.n.
degte-mi dupi picatele mele, ci nu mi osindi de pacea cu turcii spre mintuirea sirrnanului
meu popor!" qi le transmite urmasilor un principiu de polidci interni gi
extcrni, desprins din experienqa unei domnii indelungate 9i zbuciumate: ,,Bogdanc,
turcii sunt mai credinciosi ca creqtinii cuvintului dat,,. fineti minte cuvintele lui $tcfan,
care v-a fost baci pini la adinci bitrineqe... cd Moldova n-a fost a strimogilor
mei, n-a fost a mea gi nu e a voastri, ci a urmagilor vostri g-a urma;ilor urmaqilor
vogtri in veacul veacurilor. A ! nimic.., Bitrin, bolnav ;i neputincios... Mantia asra c
prea grea... S-o poarte altcineva mai tinir... Bogdane !... $i voi, mirturie a ceea ce ali
vizut, spuneqi girii [...] ci voinqa mea e si se ungi Bogdan de cind sunr in viaqi... Cil
voinla mea $-a ei a fost pururea una..." Dupi ce agazd" pe Bogdan pe scaunul girii qr
ingenuncheazi., se rostogolegte pe treptele tronului.
Domn, autocrat, dar cu inalti congtiinqi patriotici, oferd o lecgie de istorie $i res.
ponsabilitate contemporanilor si urmasilor (finalul tiradeiin care definegte sentimen.
rul patriotic), are forga morali de-ainsciuna un domn tinir gi de-a-gimpune voinlr
(,,voi mirturie a ceea ce ajivizut" ), igi creeazi cadrul legal de pedepsire a cornpio.
tigtilor. In lupta dintre $tefan-domnul gi $tefan-omul, invinge congtiinqa datoriei im.
plinite cu pregul vieqii. Pwnctul cwlminant al conflirtwlwi social se plaseazl in aceastl
scend maiestuas romanticd, dupd, cumpunawl culminant al confliaulwi interior il con.
stituie scena ard,eriipe viu a rdnii cangrenate. frcfan igi domini slibiciunile biologi.
ce, igi depigegte suferinqa fizicl, rostind rugiciunea Tatdl nostra gi povesdnd cum e
fost ucis tatil slu, Bogdan, de citre propriul siu frate, Petru Aron, la Riuseni.
Ca om, $tefan a picituit, are copii nelegitimi gi nu le-a spus adevlrul. Datoria
de pirinte gi-o indeplinegte, trimiqind pe Rareg la mama sa, Riregoaia, pentru a-i
cere incuviinqarea si se cisitoreascS, cu Oana, fata de la curtea domneasci. Aceste.
ia ii mirturiseste ci-i este tatI, simulind ci vorbe;te in somn. in acest fel cei doi afll
cl sunt fraqi.
Deznoddmkntul creeazd. altl sceni'intens dramaticit, tragicS. chiar. Aflat pe pa.
tul de suferingi dupi operaqie, $tefan aude ovaqii care-l aclami pe $tefinigi, nepo.
tul nevirstnic. Boierii complotigti, crezind ci el a murit, incearci si-l ristoarne dc
Pe tron pe Bogdan, incllcind voinga lui $tefan. Acesta, cu prequl vieqii, ii va ucidel
,,Pe l-Ilea l-am mi,surat cu privirea... Murise inainte de a-l izbi!... Dumnezeu si-l
ierte... Dumnezeu ?... Dar cine e de vini ? Io, $tefan voievod am suit pe Bogdan pc
tron.., Io, $tefan voievod, i-am a;ezat cu mAna mea coroana strimoEilor mei... El fu
de fagi^ qi vizu ce vreau eu, ;i tot sfatul, ;i toati ogtimea... Sufletu-mi nu vrea, gi ca
un scos din fire se arunci in sabia mea... Cine e de vini ?... Se cutremura Moldova
gi-o pripastie se deschise... $i cu acest sfint oqel oprii curremurul gi umplui pripas.
1ixt. (S-aud.e: trdiascd d.omnwl
"Sd Bogdan !) i... i... i... Da... ! S-a implinit legea ! (Sco.
board treptele Si aruncd sabia).li-ai implinit menirea ca gi mine !a ln stil romanric
este surprins ultimul proces de congtiinqi al lui $tefan-domnul care moare rosdnd
numele Moldovei.
| 1t
, .sccnelc
dcja nre.njionate ca dramaticc, ca gi accsty'nal tragic,dar aporeoric atriburc
accstei opcre literare caracter de dramd.
. .
Aceastl piestr de teatru are in centrul acgiunii un personaj monumental, roare celelalte
gravitAnd gi evoluind in raport cu acesra. $tefan cel Mare simbolizeazi voievodul
p.ajrio-t,.congtiinqa lucide, treazd", in slujba intereselor girii. De la primul
moment (fin/ul actului tryth.i), cind se bucuri de sosirea ort..rilo. care rispunseteri
prompt la chemarea domnirorului (,... O ! cum ," lr"rri apele in Siret, lga vin
raiele in Suceava la chemarea voievodului lor !" ...,,Si nu sece izvorul nostru !,,),
fiind in prirnejdie, la ultima fapti, uciderea trideiorilor, personalirateacesru-
apare- in comple-xitatea gi mireqia sa. El se bazeaztr pe forga Ei fidelitatea armarei
a noii boierimi formate- prin recompensared bravurii gi a pairiotismului dovedit
de lupd. Degi bolnav, pleaia sr apere gara.
-clmpuJ
$tie ti fi" rog penrru Doam-
Maria,.la care apreciazi sprijinul devotat (,$unt furtre doui sibii ...'io"-rr", g-"*"
lAmindoui m-au slujit cu credinqi. P-amindoui mi-am pus nddejdea"), in ciuda
rfidelitngilor; Fe.Irrru
fetele orfane, ale ciror tagi muriseri pe cimpul a. t"pd, este adelg.cregte
[liriltei
la curtea domneasci. Stirnegte admiraqie chiar gi dusmanilor
complodgtii ii recunosc mareqia: ,,Mare a fost... ci de mlrirea lui nu mai sufla
iciun boier...", il numesc ,goimanul",,,ochiul vulrurului bitrin clipegte inci... vdrt
vipii, mi frigea cu privirea lui". Cei trei boieri, paharnicul Ulea, itolnicul Drir
gi jitnicerul stavir, vor purerea, sunt nemulgumiqi de politica lui $tefan: ,,Boier,
igr, qiran supus era rorJrn-1 ?n faga lui", ,,Mogiile le impargea numai la ogteni...",
n supugi ii ficea r5;zegi, din rizegi boieri sadea..." Aci;tia pindesc moarrea vo-
,dului pe- c-are o inrrezrresc in semne,prevestiroare: gipEtul bufnilei, miqa care
inci bufniqa, apoi aceasra esre inhiqati de un vuhur, iaiun ogrean sigeteazi vul-
I gi el cade-n pripastie, o vacd din turmele domnegti a singerat inligtar, luna
un cearcin ro;u, ciinii au urlat, o femeie a niscut un copil cu picioare de ied,
ea care se schimbi brusc (,,se bolovinird rrori negri cufiLe catrinul, ci se-nruca
noaptea"), iar in formele pe care le iau norii, boierii complotigti identifici
balaur care inghite un motneag cu plete lungi.
In construirea personajului $tefan, aurorul valorifici legende, eresuri. pentru fe-
: de lacurte,-pentru Doamna Maria, 9i pentru oamenii lui credinciogi, $tefan este
sonaj legendar. Fetele cred ci, arunci cAnd s-a niscur, $tefan afost scildatin sinde
gerpoaici gi de vultur__ca ,,si se srrecoare_gi si se inalqe... Este ,preaslivitul
ru.stlpin", ,lmpiratul", Doamna Maria il vede pe gtefan cirlare'pevoitig ca
arhanghel".
Titlul dramei, metaford, reprezintd" alti modalitate indirecti de caracterizare a
iului care a fost ,,soarele Moldovei".
Doctorul $mil ii admiri curajul gi sripinirea de sine: ,,oqelir... in aer, in lupti...
trupul dumnealui numai cresriruri... Am mili n-am griinqa... Rana de la picior ii
te trupu_l dumnealui... in viteazul ista, o purere care scapd medicinei... b voina
voit slobod pinl la sfir;it..."
Credinciosul Hirman mi.rturisegte: ,,voinqa miriei-tale, voinqa qirii ... De n-as
eniqn-agfivrutcevreamiria-ta.$-apoi,,,",,,,pot;....

112 |
Subiectul al ll-lca
A.
1, fdpturd: fiinqi, creaturi.
rdbddtor: rezisrent.
a se feri: a se apira, a se proteja, a se pdzi, a evita.
nealn: PoPOr, natiune.
2. lor - pronume pe-rsonal, persoana III-a,-numdrul plural, cazul genitiv, funcgra
sintactici" de arribut pronominal
ahe - adjectiv pronominal neliotirit,-numirulplural, genul neutru, cazul acu-
,
zativ, funcqia sintactica de atribut adjecfival.
'"
cel mai adesea - adverb de timp, gradul superlativ relativ de superioritate (cel
;ffi"J*ff :.'ff :::'"ffi;i*;*)'ru"ceiasintacticidc
de ci,ntec - substantiv comun, simplu, genrrl.n.u_t.rr', numirul singular, cazul
acuzariv,' precedat de prepoziqia simpli de, neatticurat,Tunciia sintactic;
de complemenr circumstanqial de catzd,.
c.
P1 - propoz.iqic lubordonatl circunrctanliah concesivtr.
Fiet/ce-o fi/z, ev tot nu cred/3
P, - propozigic subordonati circumstanliale concesivi.
Nu a ob$nut Oscarull/, cu toate cd era un actor renumit.z/
P, - propozigie circumstangiali concesivi.
4. S-a intors deoreme. (adv.)
Nu se sinchisea de arernei putea si ploui, si ningi... (pt.p. + s. f.)
1. Lansim un nou concept care se numette ,,dialogurile democratice", ceea cc
relevi progresul pe drumul democraqiei.
2. Inslgi pregedinta Clubului Femina gi-a exprimat dorinqa de a se reintXlni, cu
prilejul zilei de 8 Martie.
3. Vlzuse numai o secvenli a filmului.
Subiectul al IIIJea
I 113
3. E un omfdrd grijr. (atribut adjectival)
E de rnirare cum a devenit o celebritate. (nume predicativ)
4. ln text, ace;tiaeste atribut adiectival.
Acegtia erau campionii. (subiict)
C-ampioni i. e r au i c e Stia. (trr.tr. predicativ)
M-"- intilnir cu acegtia. (complernenr indirect)
intrevedere a cu acert'ia ftrt .fnrir".ii"a. (atritut pronominal)
"
B.
l. Semdnau ca doui picituri de api.
Pe doui hectare semdnau griu'.
Pe o stradi inrunecoasi i-aw tncoltit ciinii.
Au incolpit zambilele in jardinieri.
De mai multi vrem e ii tncolpiserd in minte nigre idei ciudate.
2. Se anunga o vacan\d de vis. (articol nehoririt)
A cumpirat o carte gi doui caiere. (numeral cardinal)
O, nu lua hodriri pripire! (interiectie)
N-o mai vizuse de^mult timp. (pronume personal)
3. D-es1 eram conains d.e importanpa proiectulwil/, totnu mi hotiramz/si particip
la realizarea luiJ /
P, - propozigie subordonati circumstantiali concesivi.
Orice-ai spunel /, tot nu mi convingi.z/
l, Rolul jocului didacticin dezvoltarea contpetenlelor de comunicare orald
Unul dintre obieclivele gadru.al.e aplualuluj curiculum esrcdezvoltarea comPctqfsh
dq comunicare orald, obiecdv realizabil pe inqreaga dur19q l prgcesului in-
Itrucuv-eclucatlv.
""Dintre metodele moderne, formative, eficiente ?n inviqiminml primar, un rol
important il are jocul didactic, fapt deterrninat de particularitigile de virsti ale elevilor
gi de specificiul procesului instructiv-educativ.
Obiectivele cadru ale inviqimintului se intercondigioneazi, competenqa de comunicare
orali determini receptarea mesajelor scrise 9i competenga de comunicare
scrise.
ln clasa I, dar gi in celelalte, a II-a - a IV-a, trebuie sporiti ponderea jocurilor
didactice.
didacdc s.e-
.IdT io. crge^ap{ motlvaqia irrv494rji,.sq -dezyolti gindirea, 1e.moria,
tpiiitul de observagie
de cooperare, atenlia, limbajul, imaginaqia, voinqa. Prin dezv6lfarea
stipinirii de sine, a spiritului competitiv gi de respect al coechipierului se
modeleazi trisituri de caracter.
Pentru dezvoltarea competenqei de comuni care orall se pot desf;;ura jocuri didactice
precum: jocuri de dezvoltarea vorbirii/de educare a limbajului: Jocul sunetelor,
Jocul silabelor, Jocul cuointelor, Jocul rimelor, Spunepi cht mai muhe cuvinte
care incep/conpin/ie termind cu sunetwl.,/silaba/ sau care denurnesc fiinge/lucruri,
Sd credm cht mai rnuhe cuainte din silabe !, Complete'azd cuai.ntul/propozipia !, Ew
tntreb, tu rdspunzi",
Se pot organiza gi desfigura jocuri orale cu tntrebdri, de tipul: Cine gtie ckpigd !,
Cine dspunde mairepede chstigd!, jocuri gbicitori, jocuri d.e ffealie, jocuri de rolin
care copiii trebuie si-gi construiasci ,,rolul" 9i si-l interp eteze cdt mai convingitor,
ln acest dp de joc surlt antrenate gindirea, memoria, limbajul, mimica, gesticulaqia,

II|l
I
I
irrragirralia
irlcctivitatc'l clcvilor.-sc por (leslivurrr jocuri
ral ilt
dc rol
,tt'siurte!, prezenpi
prccu' lleporte-
ra dcschitriie) targrrri/iipLriiu';)u
r rr carc
,orru,
sc
La
alrorucazi
muzeu
rolurilc s. at.
vorbitor-as.itrarur, i. .l,l"u"uea"pri"a.r." ;; t;;
vv vJrvrJe'
rrrtrrric;rrc rlrali,
t)trttl'ru i'rboqilirea ;i activizarea vocabularului elevilor
tlitf
se por desffuura jocuri
acticet cle vcrificare
.a sinonimiei, antonimiei, o*onliiii
(
(fi,rit
onccprc
ase folosi
opcra{onale).
aceste
lificienqa jocului didacdc este conditionatn de. gJ.a{ul in care
ze
elevii
situaqia
congti entizea-
de ir,vilare gi de crearivitatea cadrur"i?ia".ii.. --
2' Etalte/ monl'ente didactice de forrnarea deprinderii d.e scriere corectd la clasa I
Pcntru rezolvarea acestui srrbiect,,r.ri reit.rl-i, r"ui..*i lirii:r.liffii
3. Finalitdpile tnadpdmintwlwi primar sunt:
- aslgurarea educaqiei elemenrare pentm tod copiii;
- formareapersonalitigii copilului, rer;*;il;i;.il
Ei rrr-.rr siu
tare;
de dezvol_
- inzesrrarea copilului cu acele cuno;tinqe, capaciriqi gi atitudini
muleze
care si
raPortarea
sti-
sa la mediul socrar gr natural gr si permiti continuarei
cagiei.
edu-
TESTUL 8
Subiectul I
larna
de Vasile Alecsandri
Pastelul este o specie a.genurui riric, ?n versuri, eminamente
se
descriptivi,
contureazi
in
un
care
tablou dinnaturi:.p.riveligti, momenre
din universul plantelor sau al animatior, pii" irrr"r*"JiJ;er"i" "t" """i se ""oilil';il;;
rncnrele
exprimi
gi stirile
senti_
sufletesti ale eului liric. '
Incontestabil, cea mai valoroasi creagie lirici a lui Aleclandri
care
sunt
poetul.surprinde
pastelurile, in
aspecre ale naturii'rural" irr-..l" p";*-";_pun,
anotimpul
trecvenr
iar_na (Mez.uf.iernei,.viscotyr,
in
saniq,
(Dirnineapa, Noaptea)
variiiif**;ii, momenre. are z;ei
,,i munii_specifi.. ,"tur"i( iiiirr;ir,'i,ik';"ii;rii,'cirii)ij,
tenomene ale naturii (Tunetul, Viscolwl) q.a.
Poezia larna este un paster in ."r", pri' descriere,poetul
ponderefi
creeazd, imagini pre-
aizuale, domiriate d. .rrlorr.i,iu;, ,p.ai*i.".-"""r.r
sul
iernii,
fulgilor
de dan_
de qea din timpul ninsorii
,,Din vizduh cumplitaiarni cerne norii "6rrrra"rr,.,
de zdpad,i,,,
Lungi troiene cilitoare, adunare_n ce, grdmada...
Epitetele,,cumpliti", ,,lungi troiene cdldToare'.(al doilea epitet are valoare
sonificare),
de per-
ptrtoiifirorro,,ce:rne norii de zdpadd" fixeazdtun asp.ct al anotimpului
'
r3
- rrirrsolreir gi lr"igul, Verbclc la tirtrpul PrcT,cnt ,,ccrnc",,zbor",,,pltttc'sc.",
cotttparaqia
,,ca un roi'clc fluturi albi' configurcazi dinarnica fenomenelor' Primul ta-
'blor'rr^rrrlnitc fiorul frigului, sporit qi di verbul la gerunziu, ca 9i de personificarca
din versul ,,llispdndindJiori de gheaqi pe ai qirii umeri dalbi".
Ninsorile abundente, fenomen specific al momentului, sunt sugerate prin repetipii,
enumerapie, prin adverbul iari: ,,Ziua ninge, noaPtea ninge, dimineaqa ningc
iarl!" Contemplind mirificwl tablou hibernal, eul liric igi comunici fascinaqia prin
aceleagi mijloace poetice : epitete, Personificare: ,,Cu o zale argintie se imbracl mindra
9ard" .Iilirrro"r"" produce inclntare, dar $ u;oard nelini;te, c-hiar nostalgie filozofici"Lagindul
treceriiviegii: soarelepersonificat, ,,rotund qipalid" se ghiceqte printrc
norii de -ninroar., it cornparapia ca.re utmeazi are incircituri nostalgici: ,,Ca un
vis de tinereqe printre anii trecitori".
Natura eite t.ansfieurata de fenomenele naturii; memfora ,'ocean de ninsoarc"
exprimi inecarea peisaJului in albul imaculat. Impresia este amplificatl de repetiqic
9i irin enumeraqie^: ,,pe camp, pe dealuri, imprejur, in depirtare", ,pe intinderea pustie",
,,firi urme, flri drum".
Peisajul miriiic infioari sufletul sensibil al eului liric, prin cromatica gi misterwl
siu: ,,ca fantasme albe plopii in;iraqi se perd in zare",,,Se vid satele perdute sub
clibucii albi de fum", Sub iazele soarelui tabloul capdtS. strilucire: ,,doritul soate
strilucegte Ei desmiardd oceanul de ninsoare"'
Enl iiric'apare in ipostaza de contemplator extaziat de naturi, revigorat de apariqia
saniei cu zurgilii, ca manifestare a bucuriei de viaqi.
Anotimpul iarna incinti gi infioari, deopotrivi.
Versifica;ia constituie alt mijloc poetic de exprimare a sentimentelor 9i stirilor
sufleteSti stimulate de farmecul'naturii. Versurile sunt lungi, cu misuri de 15-16
silabe, ritmul trohaic, iar rirna imperecheati.
Vasile Alecsandri este considerat creatorul pastelului rominesc. Rimine remarcabili
aprecierea exprim at|, de Titu Maiorescu in articolul Direcpia noud tn poe.zia
gipro"i ro*hnd (tiZZ): ,,Pastelwrile sunt un gir de poezii, cele mai multe de o simiii"
,9" de curati ;i de puternici a naturei, scrise intr-o limbi aga de frumoasi incit
au devenit fa.A comparare cea mai mare podoabi a poeziei lui Alecsandri, o podoabe
a literaturii romine indeobqte".
I Mezul iernei
Poezia ,,Mezwl iernei" se inscrie in seria celor mai frumoase pasteluri inchinate
anotimpului alb.
poeziei indici faptul cipeisajul hibernal infdgiqeazd
.Titlw!. caracteristicile aces
rur anorrmp, surpnnse in pienitudinea manifestirilor acestora'Tarnatotstlpinitoare,
pe pimbnt Ei in ..r, ,^" anunli printr-un ,,ger amar, cumplit", prin ,,trisnetuf'
.op".iior. ,,ln pdduri rrasnesc siejarii; . ,,rn g.t amar, cumplit". Cele patru strofc
ale poeziei - p"rtn secuenle descriptiae - comPun un,,tablou mire!, fantastic", rcmaicabil
prinirmonie gi echilibru clasic. Natura insigi devine un temPlu inrprcsio

faI
nent' liste a imaginc panoramicd intr-o noapte geroasr, cdnd ,,stclclc par ingheqa_
te, cerul pare ojclir". Epitetcle ,,amar,,, ,,.u,nplit:i,,,i;;fi.i;;;;., ,,oqelir., plasticizea_
zA imaginca staticr, inciemeniti,
a iernii .8rji.ira prin merafori: ,,Iar
-ono..o-n pare-un lan
1*:*::tt:i}-11:.a*piisrrilucitoare/
de lir-"r,t.,ri ce scarqiie sub
rlLlPtiil: alzu/e, mergnnd spre
tlLrllTr--f
translucid, se asociazd,,rnrogilo, o,n_
cltwe redate prin verbe la timpul prezent, cu structuri sonori acuta: ,,trisnesc.., ,,scir_
1A i e". I magi lea
panoramici -capiti amploare, ."pri"a-'.-.ri-pon.r,r" ale spaqiului
ler:stry: p.rduri, cimpuri, sate, ghicite prin fu-urile arbe"r.'. r" inalgi in
hul scintcios"
:,,;.i
al unui ,,templu ir"i"rtor". Natura ,. ,"cr"liz."zi: satele devin fielii,
muniii devin altare, copacii codrilor-tuburi de orgi din care crivigul scoare
!'note-ngrozitoare". In acest templu impresionant ,,luna"igi aprinde farul tainic de
lurnini";
,,O! tablou TnI.!,
fantastic !... Mii de stele argintii
ln nemirginitul templu ard cavecinice feclii.
Munqii sunt a lui altare, codrii organe sonoare
Unde crivigul pitrunde, scoqind iote_ngroziroare...
Enumerapia ;i repetipiile din strofa finali readuc imaginea srarici, incremeniri,
eare fascineazd euf liric contemplator: ,,Totul e in .rZ.lirrrir., tare ri^tiiiiri
glrs./niciun zbor in armosferi, pe zepad,i'n;.i"" f Ultimele versuri ale strofei finale exprime ideea'Je "r:;. miscare, specifici vieqii:
ec vld?...inrazalunei
,,Dar
o fantasmd se arata.../ E un l,rp'c" r. iu"je arr;;;;il;
rplimintati'. Interogapia retoricd subliniazi '-----t--
,,flntasmei"
."iui ill", surprins de apariqia
"-oqi"
gi licengele
- ,chiar poetice, ,,lan de diamanturi", ,,organe sonoare", sunt modalitlgi
de realizare a armoniei, a echilibrului.o-po"ifio"1l-- l-^
Poezia,in ansamblu, ilusreazi. caracterisricii" rp".i.i f"stel, esre d.escriptiod,imaginile
de naruri exprimi stiri sufletegti, extaz, dai gi fion irr"ti.risrii.
versurile celor patru catrene au misura a. is - r o ril"u", rii-"lit.rr"ic, rima imperecheati.
Subiectul alll-lea
A.
l, uneori vs. deseori
tntortocbeatvs. clar
spate vs. fatd,
a oorbi vs. a ticea
2, sau - conjuncgie coordonaroare disiunctivi.
podte - adverb de mod.
re - pronume reflexiv.
undeva - adverb de loc.
3, uneori - cotnple mcnt circumstanqial dc timp exprimat prin adverb de timp.
de a se conainge - atribut verbal exprimat prin verb la modul infinitiv, timpul
prezent, diatezareflexivi, precedat de prepoziqi a simpla de.
cele mai tntortocheate - atribut adjectival exprimat prin adjectiv provenit din
verb la modul participiu, genul neutru, numirul plunl,
cazul nominativ, gradul superlativ relativ de superioritate.
prinsparetecasei-;?T:ff
ffi ffi:fff 'e'*f :iJl?l1li,iil'l,il1
genitiv,.precedat de locuqiunea prepozigion ale prin spatele,
4. Poatel/cd nu inqeleses e rc*/ ceea ce-i spusese prietena ei intr-un moment de
sinceritate3/.
poate - adverb predicativ, regentul propozigiei Pr.
P, - propozigie subordonati subiectivi.
B.
l. Tcoturi: Dunirea mai flcea doud coturi pini si se verse in Marea Neagri.
cot (coate: Haina era roasi in codte.
\ coli: A cumpirat d'oi copi de stofi'
erc 1-arc€: Pe cercul din dreapta a trasat doud arce.
\arcuri: Mergea de parc-ar fi fost pe arcuri.
2. ln haosul din sali, profesorul se dovedise din cale-afard de calm.
,,O, pagi, cht de darnic egti." (George Coqbuc)
Vai, ce bund este aceasti prijituri ! (propoziqii exclamativ echivalente cu superlativul)
Era o splendoare de rochie.
Frumos d,e marna focului.
Alte exbmple: puired de bogat, fript de sdrac, swpdrat foc, frumoasd rdu, o
bltzd cu totul si cu totul albd, arbicunoscut.
3. in sali se auzeau vociimpotiaa dumneaei/d'umnealor' (ca;zul genitiv)
A reugit la examen datoritd/ dumne alui/ dwrnn e ao o astrd' (cazul dativ)
4. ce - complement direct.
-pi- complement indirect anticipativ.
pie - complement indirect.
doresc - predicat verbal.
ea - subiect.
dulce - adjectiv in cazul vocativ, firi funcqie sintactici.
Romknie - substantiv in cazul vocativ, firi funcgie sintactici.
I
I

tfl
I
(:.
l. A coborit cu dificultatc la staqia Rcinvicrca.
2. l)ropriii lui prictcnil rcneagi.
J, lruscs chcrnat la prepedinqii 9i agtepta in anticameri.
Subiectul al IIIJea
l. s'trategii didaaic.e de.insusirea elementelor de constrwcpia comunicdrii
Itrsltptrca elementelor de constrrcgia comunicirii inseamni invigarea corecta
lirubii
a
rornine sub aspecr fonetic, lexical 9i gru;ud.J;if;;;;"- a.p'ri"a.rr J.
rrrunicarc
t_
orali 9i scrisi.
elevii igi insugesc noliuni fonetice gi gramaticale
,,,.,I::l:l^Ojimar
d,e6azd,,igi
tro[iticsc
im_
lr act*rzeazi vocabularul prin sinonimie, sl omonrmle.
Irr irctivitatea didactici la clasele i-a IV-a ,..."r"ir" "rrto"rri-i.
f"rrl p" ."rr.rerul aplica_
tiv-funcgional al elementelor de construcqia comunicirii,i.
ticc adoptate s}n! preponderent formative. se """", srrategiile
imbini activitiqile didac-
d" irrrr;g"?.1r;;;[,
Pc Hrupc ai individuale. Se folosesc diverse merode
pe descop;r*;;i
rransfer de informagii,.pe acqiune reali ori simulatil -;i..;;';"ate aJi.a
'',t,1:^.1:.{::coperirii gi-probiema tizdrii, metoda -..arl;;;;I;;i';: a joc,rrui didactic.
insugirea nogiunilor de fonetici ",.;r;i,j;l;i'ii
. ,l.n
metoda de analizagi sinteie fonerici au".
rcallzarea
t"
ortoepiei;i ortografiei-erevilor, completati, prin exercigii d"
,rali gi de scriere, cu variaiele.sale tipu': coplere, transcrlere gi di.t"r"z".r;;i;;;: ";;;;;;
re' Dc asemenea' se.utilizeazd'larg exercigiU b" a"rpetqir. ; .""i"relor in silabe.
n..l.r.yr,t-bogigirea gi activizirea vocabular"tri'.i"rii*, ur, ,ot deosebit il
c.xercrjiul
au
(exerciqiul.de identificare, de exemplificare, exercigiul d" ,.rbri;irrl;,;;
dc creagie) gi jocul didactic, de tipui: Ne jucim, ,pi*"r*-rai'*oi *rrt" cuztinte
ac.elas.i
cu
sens (cu sens opws)/ crvinie cu aceeasifo;;;,i;r:";;riaryurirr r^it"rrt
aintelor q.
r*
a.
ln insugirea noqiunilor..gramaticale, strategia didactici este mai complexi gi sub
1:p::'"1 complexitiqii 9i diTicultaqilor conqinir"nlor 9i r"U metodelor diil."tjtitl
a r_o:m:lor de organrzare a resurselor umane (elevi) si materiale: miiloace-
"rp..r.rt
tc de invitimint, siruaqiile. de inviqare care presupun inqelege;; ,;ii;;il;;,
recunoa$terea in contexte noi, transferul in situagii noi dJ comu"i;";..
purile "."rtoru
iij
de exerciqii gi de jocuri didacrice sunr mai yariare.
Je pot realiza activitigi de inviqare precum:
- formularea de enunquri interog#ve, excramative, enundativel
- formularea de enunguri-rispun"s l, intr.ban ,rt t;;;;;;;ilrifi.a'd,r_r. elemen_
tele de construcgia comuniiirii insusite:
- exercigii de descriere a unor obiecte, ferro-erre, fiinqe;
- exercigii de realizare a unui dialog;
- exerciqii de inlocuire a unor cuvinte gi expresii cu sinonime, antonime etc.
- exercigii de redactare a unor te*te ,,aiatirr-e:
- activitigi de comunicare pe baza unui plan de idei;
- exercigii de consrruire apropozigiilor s^imple gi dezvoltate ;
- cxcrcilii clc utiliz.arc it"r conrexre diverse a achizigiilor lexicale noi;
- iocuri clidacticc, joc de rol etc'
tr'i;;;;;l Ji-a".ri. cep1taimportanql mijloacele de inviqimint moderne, audio-rrir.r"le
care facilitea z5,invdgar6a, creeazlun climat agreabil, ii relaxeazd gi-i sensibilizeazi
pe elevi.
2. Tipuri de itemi
Pentru rezolvareeacestui subiect, vezi Testul 3, subiectul al III-lea, itemul 3 9i
Testul 5, subiecrul al III-lea, itemul3'
3. Relapia dinte cuniculuyt si.gr)4\ilule.',,
curriculumul, in sens extins, ca proces, are trei comPonenete: prorectare, lmoltjmentare
( predare-inviqare), evaluare'
t'"R;ffi;d;';;;;;;iJil*
qi se relevi din perspectiva comparaqiei dintre
starriardele curriculare 9i standardele de evaluare'
"rr"l,r"re
Stand.ard.rl,nnirik , se referi la curriculumul intenfionat, de zutoriti-
PtgP."t
Uf. qi l^ iiirl"*ul implementat, realizatde cadr.ele didactice la clasi'
"J"""ti.nale
.:'" ;;;;;;;;;i; ;; ;;t"tare se referii" c""ic"i"*ul adici la rezultatele elevilor;
aceste a aratd St;, elevul sd facd. Ele sunt performanqe minimale sau pe ni-
"atins"'
"i
velul de dificultate'
I.T. Radul distinge patru tipuri de rezultate 9.o1"1:'. .. .
- cunogtinq. (dite, fapte, concePte' definiqii' formule 9'
".,rirrrlrr.
"?1
- capaatatede aplicare a cunogdnqelor in realizarea unor acllunl practrce' a unof
demersuri teor^etice, concretizatiin priceperi, deprinderi, stipinirea unor moduri
de lucru (tehnici);
- capacititi irrt.ie.t r"l", e*primate in elaborarea de raqionamente' putere a de,atg.r'-"rrr"r"..gi
de interpretare, independenqa
gindire' capacitatea de a etectua
operaql logrce, creatlvrtatea I' a'
- trisituri d. p.itott"litate, atitudini, conduite formate'
Stand,ard.ele curricukre vizeazd :
- oili..ri r"le generale gi obiecrive_le pe cicluri gi ani de studiu;
- disciplinel.ibligatotii-9i disciplinele opgionale; .,.
_ obieitivele transdisciplinare gi obiectivele pe dtsctplme;
- .orrqir,.r'.rril";;;ilipiin" 9i grupe de discipline (de exemplu, limbi moderne,
gtiinge etc.);
- numir orientativ de ore (unde este cazul)'
Aceste standarde sunt cuprinse in Curriculumul Naqional'
Obiecrivele ..p;;i";;'";noze ,ef.ritoare Ia rezuliatele invigirii; standardel
relevi - qintele obligatorii de atins'
Obi".tirrele dJevaluare sunr sinonime cu obiectivele operaqionale.
I LT. Radu, Eoaluarea in procesul didaaic, p' 80'
It

I
rI0 |
St -r
r tr Itr.tl clc ctl ucrrqionrrlc sunI t.lcccsarc pcntru :
.lsrlltil.urerl cgalitil.ii d.c i;ansc ir"r matcric dc cducaqie;
rrronirorizirr.ca calitiqii educatiei ;
susli ncrca rcformei in invigimint ;
t'ir.sl)lrcr{a evaluirii gi varietatea abordiriror metodologice;
,lcrirca clc sprijin recuperatoriu elevilor care nu *i"ir.fr?ririile agt"ptrt. forrrrulalc
in standarde;
rc.irlizarea de comparaqiinternationale.
I i v ir I r.r a rca rczultatelbr gcolare s e r ealizeazd :
11 c]asa, ca parte integranti a procesului de predare_in vd\are;
l'l cxarncne' efectele acestora manifestindu-se in cadrul sistemului educalional
qi in plan cultural,.gcolar, chiar gi politic. R";;i;r;;[ exameneror au infrut'n1i
asupra activitiqii didactice desfeguiate la clasi; pirinqii qi elevii.unt ini.r.rrri
rl:-..:"1 la. examene, de aceea
;l:. cadrele didactiie igiia'.pi.rre i;;r;;ir*;;
lurrcIrc de cerintelexamenelor.
f rrflr'rcnqa examenelor asuprl curriculumului este denumiti efectut backuash, pen-
I r'rr 'r irvca cfect pozitiv, curriiulumul evaluatrebuie re fi; ;t;;;i apropiat de
Irrrrrul
curricuintcnlionat.
De aceea rrebuie foros.ite gi arte forme;;;rli;;5ruffi;::,
cv;rluriri
:urgnre
pe parcursul unui ciclu de invegm-ant)5 n.r"r"ri
r
definirea
i. r,stlrqt'ard;lor ;i a obiectivelor operaqionale, pr."". qi "il ilurrritrt", cla_
merodelor si
'r rcrllllcllor de evaluare'-t'mbunitiqirea calitiqilor instrumentelor de evaluare.
I i fccrul pozitiv se realizeazd,si prin :
- oferirea unui feedbacL prompt gi eficient;
- corecti a..io, inietesaqi' elevi, l*m":
piringi, public, asupra modului de
dcsfisurare a examenelor:
* comunicarea diferenqiald, a rezultatelor examenelor;
* alocarea resurselor umane si financiare necesare,
Procesul de evaluare presupune:
* mdsurarea - un demers evaluadv cantitativ:
care datele ob.qinute prin
,, ^ --,1!J!r,11!lo^
_ !ri"
misurar€ sunr
(lc
raporrare la un
crlterll
ser
sau norme' Pentru a se emite o judecati de valoare ,ezultateloi.
scopul.final al evaluirii esre ruarea unor decizii .arr"gioirr.,- "ru^pt"
"-
Evaluarea curenti. 9i examenele au drept scop:
- monitorizarea progresului gcolar;
- dngnoza rezultatelor scolarel
* certificarea nivelului de cunogtinqe gi capacitigi la sfdr;itul unei perioade lungi
de instruire;
- selectarea elevilor
superioari de ?nvigimint sau
gram particr,", ;3ffj;;?rf,t"O'U
Penffu un Pro-
- prognoza performanqelor viitoare ale elevilor;
- orienrarea gcolari 9i profesionali;
- morivarea elevilor pentru activit;gile de inviqare.
Evaluarea se realizeaid,printr-o diversitate de instrumente de evaluare.
w
I
TESTUL 9
Subiectul I
Mara
de Ioan Slavici
Roman al unei familii gi al dragostei, opera literari Marainfdtigeazi destinul Marei
Birzovanu Ei al copiilor ei, Persida si Trici, 9i reprezinti o izbindi a creagiei lui
Ioan Slavici gi un moment important in dezvoltarea literaturii romine.
Titlul romanului este justificat de prezenga personajului Mara, personaj complex,
voluntar, memorabil, aflat in prim-planul acqiuniintr-un numir de capitole, semnificativ
intirulate, mai apoi cedind acest rol Persidei, dar riminind permanent o
prezenqi. Mara intruchipeazd trisiturile unui personaj exponenqial ;i al unui cod
moral propriu scriitorului ardelean, care face elogiul viegii, al dragostei, al muncii,
rl tradigiilor, dar gi al tolerangei religioase 9i nagionale.
Mara, ,,muiere mare, spitoasi, greoaie, cu obrajii bitugi de soare, de ploi gi de
v0nt", domini o parte din acgiunea romanului. Rimasi viduvi cu doi copii, ,,siricuqii
de ei", voinici gi harnici, lupti cu greutigile vieqii cu voingi gi persevereng
dorind sI asigure un trai 9i un viitor bun copiilor ei, cu care se mindregte chiar gi
cind zburdilnicia lor ii pune in pericol: ,,Mult sunt sinitogi gi rumeni, voinici gi
plini de viaqi, degtepqi gi frumogi: rii sunt, mare minune qi e lucru gtiut ci oameni
de dai Doamne numai din copii rii se fac", ,,Tot n-are nimeni copii ca mine !".
Acgiunile Marei artlabazl. dragostea pentru copiii ei. Din munca si priceperea
ei cigtigi bani pe care-i chibzuiegte cu griji, zilnic pune bani in cei trei ciorapi: unul
pentru Persida, alul pentru Tricl gi al treilea pentru zile negre. S-a spus cI Mara
devine avari pe misuri ce agoniseqte tot mai mulqi bani, cu atit mai mult cu cit spiritul
de prevedere gi chibzuinqi o imping uneori la fapte reprobabile (momentul in
care il sfetuie;te pe Trici si profite de slibiciunea pentru el a soliei lui Bocioaci,
sau cind micEoreazi, suma de bani oferiti la botezul nepotului ei gi o pistreazi cu
mare bucurie). Experienga vieqii a invigat-o pe Mara prudenqa, cumpltarea, dar gi
toleranga, i-a dezvolat un puternic simq al demnitlqii. Mara s-a sriduit si faci oameni
respectaqi din copiii ei, gisind modele pentru fiecare intre oamenii care i-au
plicut: ,,Aga are si fie Persida mea !"; ,,Aga are si fie Trici al meu !".
-
Fire autoritari in alte imprejuriri, pentru copiii ei are multi inielegere gi, odati
ce au crescut, le lasi neingriditi personalitatea, dreptul la independenqi. Cind Persida
se indrigosteqte de Naql, Mara, degi nu este de acord cu aceasti legituri, nu-gi
impune voinga, lesindu-i fetei libertatea opgiunii: ,,Eu, zise Mara, umiliti in ea, sunt
o femeie proasti gi nu gtiu ce si-qi fac ;i nici cum si te poviguiesc. Am ficut ce am
putut 9i dupi cum mi-a fost priceperea; acum insi mi-a venit rindul si mi uit in
gura ta". Degi pare duri, in realitate Mara are un suflet sensibil, o incontestabih dragoste
materni: ,,Dar tu n-ai si cauqi mulqumirea mea, ci fericirea ta, care mie-mi este
mai doritd". Desigur, nu aprobl fuga Persidei cu Naql, dar, intr-un fel, este gi mindri
de fiica ei, ,,cici nu e nimic mai frumos decit ca femeia si se dea intreagi birbatului
pe care-l iube;te ;i si iee asupra ei, cu ochii inchigi, sarcina vieqii grele".

I
t|rI
ln ccle nrai dificilc alc 'n,',ncnt"le
crsrricici Pcrsidci, Mara o consolcazi, asigu
r ittrl-o cl-pi va gisi ugor un alt barbat pentru ci ea are o zestre considerabill:
s ou$tii,
,,Aost,r
dar sI n-o spui niminui. Nu egti tu oriqicine!.,
,11 tiPdl faptului ci la un moment i"t n.qinnii Mara rrece in planul al doilea,
tttf ttl principal revenindu-i Persidei, prezen\a "l
ei rimine semnificativi,, ea intruchi
Iteazr intcrr{ia morali, mentalitatea lui Sla"ici. Persida ii mirturisegte-, ,,bac-a, fi toli
e x tine, n-ar fi in lumea aceasta decit fericire !". $i Hubir ,a
g[ cind sc uita in faga seninr a Marei. cuprinsi de simgimint"t " "ili;;;;ii "."*
i_;;il;;, "ri,,
pe toli la un loc ai cicopiii ei sunt cheaful.care-i gine'srringi.;";[l; "e'aarrr"
upoilrii, oarecum pe zburate gi vorbea rir gi apisat ca o impirdteasi". Mara -a"ari'i; a fost
eapabili si-i accepte pe Hubdri gi si recunoasa taqrul
ce gi'obiceiurif. jir"figi" i",
sunt frumoase, fiind, in intengia aurorului, model h" b,rrrj.orrvieguire;rgi";;i;.-
G' Cilinescu formula urmitoarele aprecieri in Istoria literatwriiromkne de la oriyt:i!:f!,t:
prezent:,,cu muh inaint^ea lui Rebreanu, slavici zugriveqre
sufletul girinesc ;";.;;.
p":j: munqi 9-"
gi cu atita dramatism incit roman'ul
cap.odop.eri.[...] firanii lui, observag.i fdrd.cea mai mici pirtinire, dupi ";dr*p; "
mli tirziu al lui Rebreanu, sunr egoigti, avari, indiritrriJi, -.'roaril a.
d,rE-jnogi gi totdeodata
icrttrtori ;i
b.uni, adici au acel ame-stec ie bine gi a" r;" ." r" afle la oamenii adeviregi'
['..] Mai vie decit togi este Mara. Ea infagigea zi," ripul comun al femeii marurc
mynq,i gi in genere al viduvei intreprinlitorr"';i
9: !:::.
aprige. proporgia *""rri,
dc zgircenie 9i de afecgiune materni, de hotdrire barbiteasii qT d. s.nti*"rrr liabiciunii
femeiesti e frcuti cu o arti desivirgitd gi intr-un stii sec ce ropegre rermeniidialoguluidi"lectal,|e','a"J"-r".tqiculoare^|o,.^,|e.,..i.----'-r-Y.
"l
Subiectul al Il-lea
A.
l. -s aSa de negri - predicat nominal.
sta,,t - predicat verbal.
pare - predicat nominal incomplet.
sunt izvorul - predicat nominai.
curge - predicat verbal.
aSa-s d.e negri - predicat nominal.
\
\
2. adh.nc: profund.
tatntc : ascuns, enigmatic, misterios.
a curgei a se scurge, a trece.
a acoperi: a inveli.
3. ,,incat.imi pare" - propoziqie subordonati. circumstanqiali consecutivi.
,,cind seara stau culcaf cu capu-n poarata" - propozigii ,rborJorrate.ir.r--
stanqlala de tlmp.
,,ci ochii tii, adincii, sunt izvorul" - propozigie subordonard predicarivi.
;iilffi ffi ;:Jnffi'Jff
'j'J:fffi::n::nlp*'"'*''";ffi i"a
4, frnmoaso - subsmntiv provenit din adjectiv,, cazul vocativ, firi funcqie sintactici
-asa - advcrb, impreuni cu prepoziqia simpli de formeazd gradul superlativ absolut
al adjectivului negri, care este nume predicativ.
imi - pronttme personal, persoana I, numirul singular, cazul dativ, forma nelccentuatl,
funcqia iintactici de complement indirect, subiect logic.
tainic - adverb de mod, funcqia sintactici de complement circumstanqial de mod.
B.
1. emis - omis
manej - menaj
concrzre - concesre
stajie - staqiune
areleva-arevela
solitar - solidar
2. insusiqi-a anungat demisia. (pronume de intirire, funcgia sintactici de subiect)
I-a indemnat pe ei inSiSi si,-qi expuni proiecrul de urbanizare.
(adjectiv pronominai de intirire, funcgia sintactici de atribut adjectival)
3.nu - adverb de negagie.
s/ - conjunclie simpli, marcl a modului conjunctiv.
a - prepozigie simpli, marci a modului infinitiv'
tn - prepoziqie simpli.
-rru - pron'me perional, persoana I, numirul singular, cazul dativ, forma neaccentuatd.
mei - adjectiv pronominal posesiv, Persoana I, numirul singular, un posesor'
mai multe obiecte posedate, cazul nominativ.
4. Se gribeal/ si ajungi la srudioul de inregistriri,z/ dacd. nu voia3/si rateze marea
ocazie a lansirii.a/
Pz - propozigie subordonati circumstangiall de scop.
P, - irrofozigie subordonate circumstangiali condigionali.
c.
1. Au conviequit mult timp, aga ci ii cunogtea bioritmul.
2. Cngi copii lipsesc astizi motivat ? ,
3. Obierv; inflacar^reacu care prietenii no;tri igi exprimi opiniile despre rntzicd'
Subiectul al IIIJea
1. Specificul procesulai sctierii la cksa I
Demersul didactic de forrnare a deprinderii de scriere (etapa alfabetard) Presure
parcurgerea urmitorilor paEi:
- intuirei literei (scrise peb plangn) prin analizarea elementelor grafice care o
compun gi pe care cadrul didactic le explici gi le numegte;

I
tl4 |
- realizarea sin.tezei elementelor grafice prin scrierea demonstrarivtr a cadrului
didactic la tabh, insoqitd de uerlaiizarea acqiunii;
- identificarea literei asociate sunetului in cuvintele exemplificate de elevi, in al
fabetaru I mare.decupat, in alfabetarele copiilot, i,,' il ;* ;i;;;#;
$e sau extrase, benzi decupate $. a.;
-rrrir;i
- exercigii de incrlzire a mutchilbr mici ai miinii: ,,cnnratula pian,., ,,frimintatul
piinii", :,Tillsiierea'i
degetelor,.Dpunerea El'r.o",.r"" *;nrrEilor" g. - simularea srierii literei de citr-e elevi,impreuni cu.Jrul did;;;i;,;;jl ".,
cl elementele grafice ;i gesturile scrierii:^se simuleazi scrierea in .., d*.
t.ul, p: banci, in podul palmei, cu stiloul inchis, ." ;"hii i;;rrti, "",
." ..i;,
deschigi;
"p"i
- scrierea literei la tabld de citre doi_trei copii;
- reamintirea regulilor tebnice ;i grafice;
- scrierea tn caiet,.dupimodel, a catl trei litere, de citre fiecare copil;
- controltrea indfuidiald a modului in care a scris fiecare.opil d" iatre cadrul
didacdc care apreciazi corectitudinea, explici , demonstreazd,
acolo unde este necesar:
"or""t"^ti,recomandi,
- iocul.didactic de relaxare -.rt. preferabil sI se desfiqoare un ioc didacdc dinamic
care si. comPenseze caractirul static al actului scrisului, [rirg.l"J
fel nevoia de.mi;care
""
.specifici gcolarului
-i., i"ri*ra"J".il"r.J""i; - --------
preinrimpinind
i'
plictiseala;
- reluarea scrisului cu alte trei litere sau un rind:
- controlarea gi aprecierea activitiqii fiecirui elev, exprim aiea evaludnlor si recomandirilor.
ln lecqiile de invdqare a unei litere noi este necesar si se reacrualizezeliterele invlgate
anterior, si se stabileasci asemlniri gi deosebirinrre acestea. periodic (la intervale
de dmp stabilite de cadrul didacticj trebuie t.p.rrr.li sistematizate literelc
lnsuglte.
ln
.
etapa alfabetari elevii invagi si scrie lirere, c.u.vinte gi propoziqii. Dupi insugirea
a doui litere, de exemplu liierele d rr.rn, coprr pot ,.rr. ,ii"u.';t ;;il;.'i;
tervine dificultatea de a .reiliza
legitura dintre lit"r" gi mai apoi scrisul in duct
continuu' fird intreruperi, pentru semnele diacritice. Cadiul didactic trebui.
si demonstreze scrierel,c*plicand.l"gitura "'trot"
dintre lit"r.. Tr.btrie reperari de maimulte
ori explicarea gesturiloide realizire a elementelor grafice gi a'ele-errtelo;
ponente ale literelor gi ale legiturilor dintre
"
,."rr"r.
";;
cadrului didactic
,^_11ltt-"1"n{?'atenqia
trebuie orientati spre amintirea regulilor.tehnice
gi grafice ale scrisului gi spre controlarea modulur rn care acesrea sunr
aplicate de citre elevi.
Pe misurd ce scrisul se automatiz eazd,, atengiaelevilor se va deplasa de la elementele
grafice gi regulile tehnice spre semnificalia cuvintelor 91
" fop"riqiilor. La aceasli
poerformangi se ajunge dupi un timp indelungat gi dup; numero"r. .*"rrlri.-
-
", jtl .,":" I se pune accentul pe scrierea corecre, lizibili gi, pe cit posibil, caligrattci'
ln clasa a II-a se continui exersarea scrisului corecr gi-lizibil, dar se
portangi scrierii caligrafice. ln curriculumul la deciziagcolii (cds) p";;" ".ordel--
fig*;;,
optriorrali Orligrafia, Abia in clasa a lV-a elcvii por ajunge si scrie repede,
tr dcprinderc deslvirgindu-se in clascle ulterioare din ciclul de dezvoltare.
2, Creatiaitatea tn studiul limbii Si literaturii romkne tn tnztdpdrnhntul primar.
lecqiile de limba gi literatura romini, creativitatea elevilor poate fi stimulati prin
ivitnqi de invigare agreate de elevi, de pilda si compuni o convorbire telefonici
priltr-un joc de rcl: Reporterul gi intentieaagii, Gbid la rnnzett, Grddina Zooiczi'.
In funclie de nivelul clasei, se acordi mai multi sau mai puginl libermte de
iativi copiilor. Daci este necesar, creativitateacestora poate fi stimulati ;i orienprintr-un
plan de idei, sub formi de intrebiri:
Reporterul:
- Cum te numesti ?
- Unde locuiegti ?
- Ce aptitudini consideri ci ai ?
- Cum iqi petreci timpul liber ?
- Ce reprezinti sportul pentru tine ?
O caracteristici a acestui joc o constituie posibilitatea schimbirii rolurilor gi a
rii in discugie a mai multor participanqi.
AltI posibilitate de a stimula si valorifica potengialul creativ al elevilor o consti-
: compunerile libere narative, descriptive gi mixte. Sau, pornind de la textul lite*
narativ, li se solicitl elevilor si-gi imagineze alte intimpliri si personaje sau alt
Qreativitatea se poate dezvolta gi prin diverse exerciqii lingvistice, de tipul:
r exercitiu de substituire: intr-un text dat li se cere si inlocuiasci anumite cuvinte
cu sinonime/antonime:
o exercidu de alciruire a unui iext folosind:
- expresii care conqin comparaqii;
- figuri de stil inviqate;
- anumite expresii oferite ca suport etc.
' Pentru stimularea crpativitdqii, se pot folosi mijloace audio-vizuale moderne care
ri un climat educaqion4l optim.
Alte activitigi de inviqare prin care se stimuleazi creativitatea elevilor sunt comrerile
cu grad diferit de independenqi: de la compuneri cu suport intuitiv (pebazi'
ilustraqii) gi suport lexical (cuvinte gi expresii date), la compuneri narative gi decu
inceput/sfirgit dat, compuneri cu temi/dtlu indicat la compuneri libecu
maximum de libertate a inigiativei elevilor (de la alegerea temei ;i a dtlului,
tipul de compoziqie).
i. Finalitdpile tnvdpdmi.ntului primar sunt:
- asigurarea educaqiei elementare pentru toqi copiii;
- formarea personalitigii copilului, respectind nivelul si ritmul siu de dezvoltare;
= inzestrarea copilului cu acele cunogtinge, capacitigi;i atitudini care si stimuraportarea
sa la mediul social gi natural gi si permiti continuarea educagiei.
I'

-ir I
TESTUL 10
t
Subiectul I
Sara pe deai
de tvtihai Eminescu
Conccprul gen liric- vezi p. 85.
G. Cilinescu afirma: ,:9p.i" literard a lui Mihai Eminescu cre$re cu toate ridicinile
in cea mai plinr tradigii ;i este o exponenri deplini, cu roate romantice,
a spiritului autohton".
"sp".tel"
Ca.poet romantic, Eminescu abordeazd temele 9i speciile lirerare caracreristicc
acestui curent literar: soarta omului de geniu (Luceafirul, Scvisorile I fi, iiirrtro
ryagylui.cdldnytn stele-g.a..), sentim.trull i,rbiiii gi rinat.rrii,
d,iliei existengiale a omului gi sensul istoriei (poemul Mernento mori, -.air.gi"ffi;;;;;-
Rupdciwhro oru,
dac, Andrei M"l,tl,ofl,("v.r.;".5i cod.rul, icrilorile I,IIl)1,rr.air"gi" lui (cu rnQrye zilele.-pi adaogi) 9i asupra morgii (Mai am L'n singur' d.or).^ "ffi;;il;; E'
,,_,,9-ll {"pltn al culsurii rominesii' (Constantin Noica)
" ""}lorrt spagiul
timca
qi adincimile
Pljg:li:'
spiritului.r-.rr,,
Dra[tlle lnlmll' totul la tncandescenqa
1i.pri-;r;[',r.i.,,ir,rr-.oriiii"t.i;i unei ttiiri totale 9i a unei nevoi de "iabsolud.
"unoagt.rc
Lirica eminesciani ,,cunoagte tovird;ia -mdngdietoare a omului cu narura Ei adormirea
chinuitoare a.congtiintei de sine in ritmuiile gi legindrile .i *"**..:; Grdor
Vianu), armonia eminesciani este expresir
-.tri.id " cornuniunii omului cu
natura. Sentimentul iubirii este calea refaclrii intregului sufleresc prin cuplul ar[etipal
gi prin integrarea in natur i. Poezia Sara pe de"al, prin t*,gin7 o;"i)ir, )"iiriye_
+i cinet-ice, o{er{ spagiul gi atmosfera propice implinirii, poribil" impti"i.i.
ln aceasti poezie, ipostazierea eulwi liric esie acee" a indrdgostituiui. ".mi
Eul lirii, congtient
de scilrdarea sa de intregul cosmic, existenqial, tinde Ia reciptigarea intreeului
prin iubire. lntr-o atmosferiiilice,la ceasul t"i"i.
iiu sacru,.ax is rnundi, este posibili implinirea cuplului "ti"a;dE;;;iffi;;;;-;;";;-
zldemelancolie,-pulseaziinritmuliuiosaldorului: -iticlintrl"g. ;.r*e "-i-b;r-
,,Sara pe deal buciumul suni cu jale,
Iurmele-l urc, srele le scapiri-n cale,
Apele pling, clar izvorind in fintine;
Sub un salcdm, dragd, m-agtepqi ru pe mine...
George Munteanu (in volumul Sub semnil lui Aristarc) definea d.orulinsensul
cu care il reglsim in lirica eminesciani, ctr ,,.< stare de spirit'r, necodificati, .r"r.a.rd
ca iarba gi perpetuindu-se ca imemorialul n obicei al pimintul
ti poate o-maingeleapti, aEezare a raporturilor "i ",
dinre * i"i"t' parre > iipiit gi .. intreg ,,"],.pr.-
"_
zintd" o nelimirati ,,deschidere .spre
lduntru Fj afard, rpr" .,lrro"gterea,re"stinghiritl
de nimic ;i prin nimic impiediiari", ,,Dorul ro-arr"i. e sirijuit in partea rii Jirspre
vechime de seninit atea' Mioripe4 iar in partea lui dinspre iontr-io."neitate de
seninitatea Luceaf5.rului".
Atmosfcra pocz.ici Sara pe deal este mioritici 9i cminescianl, in acelagi timp. AIneazl,
desoierea cadrulii impregnat de vrajI, mai amplu in primele patru strofe
iversuri din fiecare catren) cu exprimarea stdrilor swflete;ti, atribuite personari
liric feminin (strofele 1,2), apoi personajului masculin (4, 5), Pentru ca ultistrofi
si consemneze triirile cuplului.
Cadrul exterior, peisajul rustic, devine panoramic prin miscarea de inilgare, turle
urci dealul, seara, in ritmul sunetului jalnic-duios al buciumului, a9a cum initul
va trebui si-l urce minat de ,,o iubire cd,parau. Irnaginea cosmicd apare
bati de stirile sufletegti ale fetei indrigostiter pe cdre iubirul gi-o inchipuie agindu-l
coplegiti de sentimente: in'strirfa a doua akerneazd" versurile iare comcadrul
exterior cosmic cu acelea care comunici emoqia indrigostitei. Elementele
ice vibreazi" de uman gi sacralizeazd trditea omeneasci:
,,Luna pe cer trece-aga sfinti gi clari,
Ochii tli mari cauti-n frtnza cer rard,
Stelele nasc umezi pe bola'senini,
Pieptul de dor, fruntea de ginduri qi-e plini."
Aceeagimbinare intre cosmic si omenesc regisim in strofa atreia, imagine exivl
a cadrului exterior, marcat de vechime gi taini, sacralizat prin sunetele clorlui;i
ale toaciii ,,[...] toaca risuni mai tare, / Cloporul vechi imple cu glasul
'mrarl Sufletul rnetr arde-n iubire ca para". Murmurele fluierelor de la sdni se
erd in depirtarea qi ceaga viii;devin tot mai intense armoniile rnuzicale ale satui
arhetipal, corespunzitoare sentimentelor eului liric, comunicate direct prin comi.a,,arde-niubire
cApara",rePetilidinterjecgiei Ah!, alocuqiunii adverbialetn
ind qi prin simetria versurilor l-2 din strofa a cincea. Impresia de strivechi, de
-f.1t.
Ei simbolistici mitici se realizeazd" nu numai prin metafore-simbol: deal,
2m, clopot,ci ;i lexical prin fonetismul popular sara,prin arhaisme fonetice: tm-
, h 6 uri, p rin inVers i uni : sta- o o m, sp wn e - yi-a o i.
Eul liriC, pentru a acce{e la implinire, trebuig s{ urmeze o cale, o migcare mitif
. t I I t I
f
I'
,'
^
- -
1{!n ; din vale si a;ungd a;ungI pe deal sub satcamul salc2mul stravecnl stravecht
- ax6 axrs rnuncu rnwnclx - 1 €st€ este o clnetldfectivl,
a spirirului care tinde spre intregire: ,,Suflerul meu arde-n iubire capara",
h ! in curind pasu-mi spre tine gribqte"; ,,Ore intregi spune-qi-voi cit imi egti
". Gesturile ili si gi goaptele tandre conduc spre extaz: ,,ne-om rezema capetele"
vom adormr" ; somnwl (metafori) marcheazd" refacerea intregului spirireci;tigarea
sentimentului totalitigii, exprimati in versul final, interogativ gi prin
mai impresionant: ,Cine pe ea n-ar da viaqa lui toati ?".
Eminescu arribuie timpului verbelor sporiti incdrcituri emogionale. Verbele la
prezent, un prezent etern, consemneazd o stare de fapt: nevoia de intregire,
cuno"gtere. Sunfdouizeci 9i doui de predicate la dmpul Prezent, patru predicao
ri-nitl timpul viitor cere.exnrimi care exprimi posibilitatea
nosibilitatea
ca si Ei predicatul oredicatul -.n-ar ,,n-ar da". dV",llmodul la con-
la
-optativ, timpul prezent. Jocul acesta al timpurilor verbale relevi, pe de o
aspiraqia, pe de alti parte, posibilitatea implinirii dorinqei.
Semnificagiile
mnrtrca(ule poeziei poezlel c cipdtd"profunzime
pata prolunzlme pri Prln raPortarea ra la intenqia lnten[ra iniqiali rnrlrala a a-Po-
po-
lui. Aceasii Aceasti idili idile ficea ftea pirte parte din poemul ooemul Ecr Eco (1872),varianti a poentei Ondina,
I clntecul tinlrului indrigostit, ceea ce-i atribuie valori mitice gi de triire eroarhetipali.
Spre deosebire de poezia Lacul,incare intilnirea nu se produce (,,Dar

nl
nu vine,.. Singuratic/
.In zedar suspin gi suflr/ Lingl lacul cel albastru
cu flori de nufir") / lnclrcat
$.d,c Floare alb)sti,retrlirc a uiei iubiri totale, desrrrmare in
("fli te-ai.dus.,
Itp
dulce.minune, / $-a murit iubirea noasri. - /Floare-albastril
ilosre-albastrd!... /.'I'otugi e.ste rrist in lume!,,), Sarape deal se apropie de poezia
ca.rcxprimi
P?:inr1,
nevoia permanenri de iuiire 9ia.,..afri;'r;;;;ri;;_
lul totalltelll Prln lntegrarea in natura ocrotitoare ca o mami ("A-dormin de armoniE/
codrului biru^t, de ginduri,l {ori de rei d.-arupra noasri,/ or si cadA
rAnduri-rinduri")' Alteori-natu ra/pedureapare in iposrlzi de iubiia
rc, care incearci si-l re.gini pe copilul-pring fn univeisul ei de basm "e;;;ri,*-
ti j. i.piirir.
(,,o, rimii, rimii la mine, / Te iubesc atir de mult! / Aletaie i;;;i;;Ji(rr-ri
eu gtiu si.le-ascult; [...] Anii tri se par ca clipe,/clipe dulci ,. pa, ca veacuri...).
Versificaqia este alti modalitate prin ."re pb. rit ,"itii^r^armonia, muzicalitatea
cadrului exterior in perfecti concordangi cu triirea ^ interioari.
,,, P.oezia conqine;ase catrene. Ritmul estecomple*,lrrr.oii"-b urmat de doi dactrh
gr un rroheu; rima: imperecheati; misura: 12 silabe.'
Subiectul al IIJea
A.
l. ii cimpia D"T.|L cu cigiva :,,.:
ani inaintea celui de-al Doilea Rizboi Mondial,
umpul era toarre rdbdiror cu oamenii" - propoziqie subordonari subiectivi.
se apropiau" - propoziqie
"care
subordonaii atributivi propriu-zisi.
2. ,rcare se apropiau" - apropiate.
3. lntext, ckpfua are funcgia sintactici de aribut adjectival.
cei.prezengi au hotirir
9:f:::d!l:re
sd, viziteze
'Castelul peles. (subiect)
L-am
.zair pe cipioa dintre olimpici. (complement direcr)
Am discutat cu cipiaa dintre grevigti. (complemenr inJiiect)
Ace$rr copii erau numai chpiva din lotul de gimnastici. (nume predicativ)
Era distrat din cale afard,
2,lnsemnat: ( 1) important, mare, decisiv, fundamental, deosebit, influent; (2) marcat,
notat.
(1) A trnit un moment tnsemnat din viaqa lui.
Obqinerea diplomei de bacalaure at a reprezentat un mom ent tnsemnat din
Ylala er.
(2) Pe harti, obiectivultnsemnat dadea alti perspectivi asupra misiunii de indeplinit.
3. Se exercitau presiuni asupra fiecdruia dinjuriul interna{onal. (caztil genitiv)
Datoritd fieidruia dintre ei va rezulta o construcqie moderni 9i impresionanti.
(cazul dativ)
4. Ar fi fost minuna{l dacd ar fi petrecut aacanla tn Delta Dundrii'2/ P2 - propoziqie
subordonati subiectivl introdusi prin conjuncgia dacd.
c.
1. Mai ticeti odati!
2. Bineinqeles, era un guri-casci!
3. $tirea ci sosegte pe stadion extraordinarul fotbalist a creat un neagteptat
du-te-vino.
Subiectul al IIIlea
l. Eficienpa jocului didaaic tn studiulimbii ;i literaturii romkne la clasa I
Pentru'tezolvarea acestui subiect, vezi Testul 6, subiectul al III-lea, itemul 2.
2. Instrumente de eaaluare
Pentru rezolvareaacestui subiect, vezi Testul4, subiectul al III-lea, itemul 1.
3. Tipuri de itemi
Pentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 3, subiectul al III.lea, itemul 3'
It*
B.
l. t localiuni substanthtdle:
Au fost sisrate ludrile de cuai.nt.
Ca totul si fie corect, soluqia pdrea a fi traperea la sorti.
cuvintele lui deveniseri, o luire in derideie /o luare peste picior.
Atitudinea ei pirea bdtaie d.e ioc.
o locutiuni adnerbiale z
Nervos, se plimba de colo pind colo.
Se intilneau din chnd tn cind.
Siruajia se schimba de la clipd k clip,i.
I
TESTUL 11
Subiectul I
Baltagul
de Mihail Sadoveanu
Conceptul rornan -vezi p.72.
Opera literard Baltagwlintrunes,te caracteristicile unui roman obiectio, c! narator
omniprezent Si omniscient gi este o naragiune la persoana a Iltr-a.
Romanul esre alcituit din 16 capitole. Capitolele I-VI prezinti agteptarea lui Nechifor
Lipan de citre familia sa (soJia lui, Vitoria, gi copiii Minodora;i Gheorghiqi);

I
tml
capittrlelc.Vll-Xlll * rcfaccrcir tlrunrului rrccsruiir clc cirre Vitoria, insolitit dc Ghcorglril.t;
ulti.rclc rrci. capitolc p-rcz.i'ti gisirca ;;i pedcpsir.a ucig"lilor. I'spirat dirr
vnriarrrc ale baladci Mioripa,-f.apt evid"e'qiat ii d.,rro,rorrl ,,sri;A;;;;;i;;7M;;
t'hearnlt u' ci'c", romanul arra o apopae a transhurrrangei.
llornanulirrccpe cu oparaboh UiUii* din care se desprind caracrerisrici ale oierikrr.qi
ale viegii lor, paraboli pe care, igi amintegte vitoiia, o spunea cu plicere Li_
pan.la.pctrcceri. 'rehnic". r.trorp".qiei ierrirre adesea, fiind mijlicu J"."iu"i;;ir;"
a celui disprrut - Nechifor. i*"p"t"! capitolului x-t.r .o- pt"n^ta
r,arca gcncrici a ciobanilor, oameni de la munte, punindu-se "t
in evideng; i";.;;;;;^ "^-ri"rrri--
Acestora ?n ciclurile narurii, modelarea lor de citre condigiile narurale. h."gd ,;;;
,,lu1i gi ncstatornici c.1 apele, ca vremea, ribditori in suferingi ca Ei-n ierni cumplite,
{rtrr grijiin bucurii ca gi-n.argilele ror de cup.ror, pi#;il-i; Lry*;;;'il5;t;
gi datinilc lor de l" :"::p*yllumii, ferindr-r. i. .r.r-rrri "ir. 9i deiame"ii a"'i"
clmpic gi venind la birlogul.l or ca fiarade codru [...], stau in fala ,."..I,ri ;-. ;i:
nrtr ca din 1l_rupg1:
cel mai adesea se desmiard;9i l"c.ite d..ant". a" pr.i"n". al"
era gi acel Nechifor Lipan care acum lipsea...
lxpozipia ]Prinde Ease capitole in care se precizeazi, locul acpiunii,satul Mdeure
de pc valea Tarciului,.timpul -roamna cind N.iill;; il;;;;:;
"ste"gr.pr", ::.ut.l dupd-asigu-rarea oilor la locul de iernat. sunt prezeritate personaj.l.;ri;.i;;[,
Vitoria gi Nechifor |p"n,.."-":l:
personaje ,r.urir.., Gheo'rghig;, ira;"'.a.."1"r]
gatul Mitrea, preotul Daniil MilieE etc.
f n roman apar numeroase descrieri de naturd, aspecte caracteristice ale anotimpurilor:
roamna' iarna,-primivara (de exempru., mo-.nr.il fr.cedent J"r..p1ri.i;
osemintelor lui Lipan ?n ripa de la Crucea tafienilor), in Jrmonie desivirsiti cu
starca suflereascr a eroinei. la plecarea vitoriei pe d*-"1 hi N;"hif;r, ;ii,'';]';;
lii (hotirirea ei provine din dragoste" p.rrtru^r"og-;i pentru ,a*erj ,"-i-fril;;;
ra, soarele strilucea; pe misuri ce perunde in iniern - drumul f"pt"; .riiri""r. _
vremea se inriutiqe5te.
cu cit;e apropie de adevir,
,
de locul crimci, natura se primenest e, aparein
ctoarea er drn primivari, de aceea suferinga vitoriei .rt. splen-
r
Ei ,fhgieto".".
f)escrierea apare gi in reali"area portretelor fizice gi -"i
Necbifur,,,omul cu ciciula bruniirie.., -or"i. "r. p.rro"";ao.
,,merter la vorbi.., .r" .hip";, .ri _.rrr"_
1tr neagri, ,,groasi, adusi.a.oali [...] inf;gigareindesati
spitoasi...-
vltgrra Ltpln, cu,,och_ii ei c;prii in care parci se rarfr|ng.n lumina castanie a
pirului, erzu dugi departe", ,,Nu^mai erat6,nira, dar avea o fr'rr-.rr.g. neobisnuiti
in privire. ochii ei pluteau ca-nrr-o usoari ceaqin dor,.rl g.rr.lo;il;t;t ;;;'fra"_
te in cirligage".
Acpiwnea se desfigoari prin interferarea planului retrospectiv cu cel al prezentului
narativ, dimensiunea iemporali gi.cea spaqiale-este l" d.sf;gurJ;;;;;
nimentelor participi .t r-".o"rdpersonaje, deiipuri diferite, "-pie,
i"r"to*l utiiizeazerc,ar"
modurile de expunere : naraliune obiectir.td (povestire la persoana a III-a), descrierc,
dialog, monolog.
Intriga-romanului consti in hotirirea Vitoriei de a reface drumul birbatului ei
pentru a afla adevirul. Desfd;urarea acpiuniiincc.pe cu pregitirile Vitoriei p.n;; J;
mul ,,vic1ii ;i itl nror1ii", la capatul ciruia, sivirEind ritualul tradilional al inmormAntirii-
manterii,'."i cci rioosrt ripps;tt isi igi va eisiiinistea g;siiinigtea
de veci,
iar criminalii, demascaqi,
demascaqr, igi ili vor primi
pedeapsa. Acest drum sim6oLc ai iniqiatic necesiti purificare fiz-ici gi su{leteasci, de
ic.., .roir," merge la minlstirea Bisiriqa, se inchini la icoana Sfintei Ana, de la care
primegte ,,sfar,., Ja gi de la pirintele.Visarion, posre$te douisprezec.
Y.1t: i;i nrg.
luri Ul"ii ,recesari'drumuirri, vinzindproduie, asiguri goqpodaria, lisati in grija
CUri banii necesari drumulut, lrdnzdnd Prgctgse) aslgura gosPoqarla, lasala ur Srrla
rrgaului Mitrea, pe fiica sa, Minodor* 9i z.tt.." acesteia le duce la ministirea Viraticului.
Daci acqiunea romanului este destul de simpli, drumul adevirului este mai intorrochear:'de
la Migura la Fircaga - Dorna * Botca - Cruci - Vatra Dornei -
Sabasa - - Suha.
Nararorul zugrivegte locuri ;i oameni, inf{igeazi dadni gi.obiceiuri, romanul
av0nd caracteristici etnografice, psihologice gi chiar caracteristici de roman de aventuri
gi polilist.
C"pitrt.te XIV-XVI constituiepz nctw.l culrninan t, descoperirea osemintelor lui
Nechifor,,,impuqinat de dingii fiarelor" Ei de zno ddmh.ntul, inhumarea rimigiqelor
pe-attr"t,ri'"onfotrn datinei cregtinegti, reconstituirea crimei lapr.aznic prin poves-
'tirea
Vitoriei, demascarea gi pedlpsirea ucigapilor' Dar viaqa trebuie si continue: voiunt".a,
Vitoria il va sprijini p. ?irl seu, Gheorghiqi, devenit birbatul familiei, si
conduci sospoderia.
ln ro,i"n se perinde numeroase pcrsonaje; personaie principale: Vitoria - exponenti
a unei colectivitngi arhaice, intruchipare a moralei-populare: frumuseqe suh.r."r.A,
dar gi fizicd,, dragoste de adevir'^devotament figa.de tradilie, isteqime,
inq.l"p"i.rn", silpanir.d. ,ilrr., renacimte, intuigie, mai p.resus de toate dragoste pentru
so! ;i credinqa in Dumneze u; N echifor Lipan, degi a!s.ent, dispirut, este.Prezent
pe rot parcursui acqiunii; personaie seiundoie, Gheorghili, subprefectul Anastase
'Brl-.i, pirintele Daniil, do-nui Iorgu Vasiliu gi mai ales soqia acestuia, cucoana
Maria, b"litrt", Bogza;i Ilie Cuqui; personaje episodice: baba Maranda, negustorul
David, Mo; Pricop, sogiile ucigagilor'
Romanul Ba6agwl)1nspirat din ioi.lor, dar mai ales din cunoaqterea vieqii, aduce o
viziune profundi vieqii gi a mortii, este inonumental, o adevirati monografie'
Origi"alitatea "iri." romanului consti in aceasti ztizinne asupr-a oiepii r.urale, impregnattde'semnificagii
mitice. Criticul Alexandru Paleologu a descoperit.elemente mitice
egiptene : Vitoria ar fi alt[, ipostazd a zeitei Isis, care-gi crutl sogul,.zeul L)strts,
.g" face Vitoria (,,rrebuia si afle daci Lipan_s_- ainllgat in soare ori a curs pe o
",iapa'),ciinele
Lupu ar fi Anubis, Gheorghigi - Horus'
^ D" specificitatea constd,ii arta nd'ratiad, arta portretisticd qi mdiestria
descvierilor. "r.-.nea, Nu trebuie neglijare particularitigile stilistice: fraza stdoveniani este
ampli, are un c racter ceremonios'
^Criti".rl George Cilinescu observa: ,,Acum suntem in Dacia, in.teritoriul munrenesc
al oierilorila punct de plecare. Intriga romanului e antropologici' In virtutea
transhum".rq"i, pirrori, tur'rne, ciini, migreazi in timpul anului calendaristic, in
ciurar. de p;gutre gi adipost, intorcindu-r.'i" *.tttt. la dite intru vesnicie fixe' Cazul
din Baitagwl e, in punctul de plecare, acela din Mioriga" '
L

Iul
Subiectul al ll-lea
A.
1' cimpul semantic a.l rnisternrui: nepdtruns, ascuns, ad.kncimi
tt4ne cdtd (zare),
d.e tntuneric,
taind.
in_
c.
1. Vor displrca cauzele ale ciror consecinqe le suportim atit de greu'
2. Acestea sunt probleme greu de rczolv*..
3. lngelegea perfect ci fusese un cobai.
133
2, adincime: afund, profunzime, strifund.
a a ^micSora:
dimin-ua, a scidea.
sfAfi: ceresc, divin, d.r-rr.r.i.rc, sacru.
a se schimba: a se preschimba, a ," pr.fr.., a se rransforma.
l, ahora - adjecdv pronominal nehotirir.
nepdtrunsului _ substantiv provenit din adjectiv.
pi - conjuncgie coordon"to"r" .op"l"tiu;.
tot - pronume nehotirir.
1i (mai mai) * adverb de mod.
Subiectul al III-lea
l. Proiea de lecpie
Model de proiect pentru clasa I
$coala
Aria curriculari: Limbi gi comunicare
Disciplina: Limba gi literatura romini
lnviqitor....
Clasa I
Data............
4' ,,cum cu razele ei albe luna nu micgoreazi" - propoziqie subordonati
stanqiah
r'vrvzrrL Juuu circum_
de mod.
"cr' tremuritoare mi.regte- gi mai tare ,"ina nopgii..
rI
- propoziqie
circumsrangiall
subordona_
de mod.'
,,ce-i ne-nqeles" -propozigie subordonati atributivi.
,,cici eu iubesc ri
{.^.i;1"-.ii
;i b"r" ,j _or_ir,t.i _ propoziqie
tI circumstanqiah subordona_
oe cauzd..
B.
,, O.!:j::l,oare spera. un ci-9tig la lorerie. (subiect)
rarronul nu era o.yicine. (nume predicativ)
ln domeniul medicinei era cineia. (nume predicativ)
Ag vrea si-ntreb pe cinev a.. inr""-ie tff tr."?hplement direct)
2. o - interjecde.
tablou - substanti
;;;; : :;i:iiffi;,11;i,:'*o'"
lantastic -. adjectiv propriu_zis.
Lonstruclla exclamadvi are valoare superlativi.
3' a lua in serios, a lua pe nimic, a o lua inainte, a1i Iua nasur
de ginduri,
Ia purtare,
a i se
a se
lua
rua
o piatri a"p. i"i"ra, a-gi rua rispundere^a,
pii, a-gi
a-9i lua
lua cim-
tilp{iga
' E Yr rs. r4'Yu'ucrsi
4' Era-linistitor 1/ si asculgi muzicdde Mozarr 2/ gi si,visezi o croazierd,pe Marea
Neagri. r/
* llll - propozigii subordonare subiective.
si contemple piscurile muntelui 2/
i{ft|l\.rlllt"rrl 9i sd,asculre cantecul pisi_
Pz ;i P: * propozigii subordonate subiective.
Proiect de lecqie
Swbieaul:Sunetul;i literele i de tipar gi de mdni
Tipul lecpiei: formarea de priceperi gi deprinderi
Scopuri:
- dezvoltarea deprinderii de citire corecti, fluenti, in ritm propriu;
- dezvoltarea capacitijii de receptare a mesajelor orale gi scrise;
- formarea deprinderii de exprimare corecti fonetic, lexical gi gramatical;
- formarea deprinderii de scriere corecti.
Obieaioe operipionale..pe parcursul ;i la sfirgitul lecqiei elevii vor fi capabili:
O, si citeaJci in mod corect, in ritm propriu, cuvintele din coloane;
02 si recunoasci litera de tipar gi de mini corespunzitoare sunetului I in pagina
din Abecedar si in alte surse;
O, si pronunge corect sunetul i silabe qi cuvinte in care se afli aces[ sunet, Pe
baza modelului invigitoarei ;
Oo si rispundi corect la intrebirile formulate de cadrul didactic;
05 si scrie corect litera I gi celelalte litere invigateizolat in cuvinte gi in propoziqii.
Strategii didactice
. Metode Siproced.ee: conversaqia euristici, analiza si sinteza fonetici, explicaqia,
demons tragia, jocul didactic, exerciqiul.
. Mijloace de tnvdydmknt.:
- ilustraqii, plange cu imagini gi cu litera i de tipar gi de mini, alfabetar,jucirii
in a ciroidenumire se afla sune$l i in diferite poziqii (iniqial, in interior, la
sfirEit), caseti audio, video, cirqi de pove;ti g.a'

||l
Bibliografic:
- Ilralii Grimm, Albd-ca-Zdpada;
- ltrn C.rcangi,, Capra cu trei iezi (a se vedea textul Ei indrumirile,metodicc
dtn Lfierat,,tyd pe-ntru.cgi mict Ant-ologie de tuxte comenta.te, tnsopite de su_
gcstii metodice. Gr,ndinipd - clasele t-Iv deFlorica Mitu, Fiumanitas Educaqional,
2005).
Fltnpclc /Errcnimente
leitici / didactice
Obiective
oPeralionale
l,:::"
Scenariulectiei
Conlinuturile
inviqirii Strategii Evaluare
1 2 fr 5
.
l'""'"'
Rezolvarea unui puzzle
3. Anunfarea
titlului lecqiei qi
a unor obiective
r. pirjjgqS
rnva[aru
o2
o3
sau
. Completarea unor desene
a ciror denumire
conline sunetul I
r Pronunqarea qi scrierea
sunetelui/literei i
. Se rejine din enunt o propozigie,
de pildn,
pra avea trei "Ca-
iezi".
r Identificarea sunetului i
9i a.poziqiei acesruia in
cuvrnte
rnstructal
pregitirea materialului
didactic; realizarea
climatului
educational
din fragmente de
ImaSrnl, Prrn asamblare,
se realizeazd.
imaginile unui animal,
ale unor personaje
din basme
cunoscute, al cdror
rum.e. conline sunetul
,
desene incomplete
eonversatre eunstl-
^X
anali'2tr gi sint ezi,tone[rca
delimitarea cuvinte, ]
ror care contrn sune- |
rul I din,propoziqie I
oespar[lrea cuvln- |
telor in silabe
I
pronuntarea sune- |
tului
I
demo.nstragie
I
exercrtlu I
l
I 2 3 4 5
ol
o2
Iocul didactic'. Denu-
,
mefte llort, antmale,
Persoane
- joc didactic:
copiii trebuie si
spuni cit mai multe
cuvlnte, oenumln
de flori, animale,
persoane. care congin
sunetul ,
' Intuirea imaginilor din I - observare
Abecedar
I- conversalie euristici
'Ghicitori; de exemplu: I- ghicitori care si. illgtreze
rmagrruIe oln
,,Cui ii pare dealul vale I
Si valea deal ?" I Abecedar
'
(Iepurele)
|
- conversaqie
sau:
I
,Fie mare, fie eui, , . ..
Fuge sus de umbra lui.' ]
-
(I.purele)
, Formulare de propozitii * exerciqiu
cu acest cuvant: EPurerc
I
- al{abetar I
iau
t Reproducere de versuri
.rriorarrta, adecvate
imaginilor
. Se intuie$te Iitera i mici
de tipar
- benzi decupate din
. Corelarea sunetului cu zrare
I
litera de tipar - plan$e cu litere de I
. Alcituirei de silabe 9i iipar 9i de mini I
cuvinte din literele alfabetarului,
la tabh qi de qi elementele grafi- |
unde sunt desenate I
fiecare elev in banci I
ce din care se com- |
I prr acestea I
I - observare I
| - explicagie. I
I - conversaFe
. Citirea in goapti a | - exerctllu
coloanelor de cuvinte | - conuersagiepebaza
. Recitirea cu voce tare aI
cuvintelor din cocoloanelor
de mai mul-
loane
te ori I
. Citire pe sirite, selectiv
- exerctltu
. Intriirea literei I de
|
mini
l- d*-orrrtr"qi.
r Simularea scrierii | - pregitirea. .scrierii
. Actualizarea regulilor I prrn exerclqll oe rntehnice
;i grafice cF'lzire.a mugchilor
r I mrcl al maln[
Scrierea la tabli
I
II
- frontali,
orali
- frontaii,
orali

5. ljeedbackul
6. Asigurarea
rctcnfici gi a
trEnsferului
7. lnchcierea
s$ivirifii/
lecgiei
o5
ol
o2
o4
Scricrca lit.r.ilnEiG
r Moment de relaxare
o Reluarea scrisului cu alte
trei litere, apoi un rind
r Se scriu cuvinte
o Recitirea coloanelor de
cuvinte din Abecedar
r Recunoa;terea literei de
uPar
. Conversaqie de inchelere
r Tema pentru acasi:
copiii desene azd,/ coloreazd
obiecte a ciror
denumire contine sunetul/litera
i
- cxcrciqiu
- explicalie
- demonstraqie
- joc didactic
sau
- joc de miscare
- exerciqiu
- explicaqie
- controlul gi evaluarea
scrierii
- decupaje din reviste
pentru copii
- citirea coloanelor
de cuvinte
- scrierea literei gi a
cuvintelor
Model orientativ de proiect pentru clasa a II_a
$coala
lnvigiror
Aria curricuhrr; iil;; ;; ;;;;;;;;
Clasa
Disciplina:
a II-a
Limba qi lireratura ;;t;
Data
- evaluare
formativi
- individuali
- scrisi
- orali
Proiect de leclie
S11b;e,c1ul
le9ffi: in lara pro;tilor de Alexei Tolstoi (I)
rormarea de priceperi gi deprinderi; achizigie
it!";:::f*'"
de informagie
- dezvoltarea denrinderii de citire corecri, fruenri, expresivi,
- dezvoltrrea
in ritm
capacitiqii
propriu;
d; ;;;;;.1"'il"r"jrrtui oral
- rormarea
Ei scris;
deprinderii.de exprimare orari $1r.;iJ;;r;i^iii, pun., de ve_
_
dere fonetic,
- "'*-
lexical q; gr",ri*ir"i.
obiectiae operarionare.:p?;;;;;;l gi la sfirgitul lecgiei elevii vor fi capabili:
O, si citeasci corecr,.flllnt;i expresiv cel pugin o unirare
semnele
logici, respecrand
de punctuagre;
o, si explice semnele de puncruaqie din text, pe bazacuno$dngelor insuqite;
O, si foloseasci in exprimarea proprie cuvintele insugite di' t"*r;
o, si rispurria la intrebari,'pe banainsugirii/ingeregerii
textului "or..i conqinutului
literar;
or si reqini core* numele personajelor din textur lirerar:
C)1, si cxplir,c scriercir unclr cuviutc cu litcrd nlarc, pc baza regulii insugite;
O, si citcasci sclcctiv, corect si expresiv, pebaza cerinlelor formulate;
O, si idcr-rtificc in tcxtul literar ;i si pronunqe corect cuvinte cu grupurile de litere
ce, cl qi cu litera x;
O, si formuleze corect, in scris, cite o propoziqie cu cite unul dintre cuvintele
identificate.
Strategii didactice:
o Metode;iprocedee.:
- conversaqieuristici, exercigiu, joc didactic, joc de ro1, joc de miscare, explicatie,
proble malizar e, instructaj ;
- activitate frontali, individuali, pe grupe.
. Mijloace de tnadpdmknt: pdpuqa Buratino, planse, ilustragii, caseti audio, siluete
de personaje etc.
Bib[iografie:
- Fraqii Grimm: Poaegti;
- Petre Ispirescu: Bastne;
- Ion Creanga: Capra cw trei iezi, Pungwta cu doi bani (vezi textele si indrumirile
metodic e din Literatwrd pentrw cei mici. Antologie d,e texte comentate, tnsolite
de sugestii metodice. Grddinipd - Clasele I*IV de Florica Mitu,
Humanitas Educaqional, 2005 ).
- Alexei Tolstoi: Cbeipa de awr.
gtapcle /tsvcnlncnte
leidci/ didactice
l. Momentul
organizatoric
!. Verificarea
' temei scrise
i. Captarea
atentiei
Obiective
operanonale
Scenariul lectiei
Conginuturile
invilirii
Strategii
Evaluarc
2 3 4 5
.Realizarea climatului
educaqional
. Prezentarea unor imagini
din povegti cunoscute
. Completarea unor plan-
se care reDrezrna -t oecor
ctrn Dovesil cunoscute cu
Personarele Potrrvlte
sau:
. Si recunoasci povestea
sr autorul De Daza rnret
t.
grstrar[ auoro.
- instructaj
- pregitirea materialulur
drdactrc
- pregitirea .elevilor
pentru Ieclle
- conversatre
- exPllcalle . .
- mlnrexPozrtle .cle
carte Penffu coPlr
- Planse, .srluete cle
Personare
- caseti audio cu inregistrare
unui basm
- conversalre
- joc didactic
- scrlsa
-individuali
- orali
- individua-
IA

l
4. Anungarea
titlului lecliei gi
a unor obiective
t. Dirijarea
lnvlgirii
o1
o,. o.
o5
o6
08, oe
uctr dirr mcrnorie
cintccul cocosului
(Pungula (t'unputa cu doi dot lani) banil
'rc.;;;;
i"u.Id"pi"i
trei iezi jE Ion Creangi).
r Textul In lara Pro5t'ilor
de Alexei Tolstoi:'
- si citeasci corect si
expresiv textul;
- sd recunoasci personajele
textului literar;
- si explice semnele de
PUnCtuatle sr ortogra_
tla etc.;
- si observe.;i.si analileze
lntultlv lmagmea
oln manual:
- si citeasci'textul in
mod conEtient 9i si.
retind numele personajelor;
- si identifice cuvintele
necunoscute:
- galbeni;
- preJdcuti;
- rniracol:
- vrclean.
r Se explici cuvintele, se
tormuleazi propozigii cu
acestea sr lr se cere coplilor
sI le scrie in caiet^e.
. Copiii citesc cu voce
tare cel puqin o unirate
loqlca.
o Li" se cere copiilor si
rispundi la urmdtoarele
intrebiri:
- Care sunt personaiele
din textrll literai?
- De ce Buratino se intorcea
bucuros acasi ?
- Cu cine s-a intilnit el ?
- Ce l-a sfituit vulpea ?
- De ce creded ci-vulpea-avea
vocea prefdcuta
i
- Ce vrea si faci Buratino
?
o Citire selectivi
. Copiii citesc gi.scriu cuvlnte
care contln gnrpu-
:-ile ce, ci qi lirera"x. ^
- conversaqieuristicd - frontal
- exercitriul de citire
individuala in
toaPti
- explicalie
- exercr$ru
- exercigiu de citire
- exgrciqiu
- exercltlu
- conversatre
- oral
- formarivi
- orali
- frontali
- formativi
- scrisi
* individuali
- frontala
- orali
bl Feedbackul
. Asigurarea
reten{iei
1 7 J 4 5
8. incheierea activitiqii/lecqiei
. Copiii spun cit mai I - exerciqiu
multe cuvinte care con- |
qin grupurile ce, cl. I
. Copiii spun nume de I
- joc didactic
persoane care conlin I
grupurile de litere ce, cz. I
. Elevii spun propoziqii I
care rimeazi, de exem- |
plu, uldmul cuvAnt este I
acela care cuprlncte gru- |
pul c4 sau.licerax: cincil
*Pang[c, ]- oPlnc, -|
dulcl - culo, - pit -l
fix - linx, ir (x) - dx I
etc,
l
. Citire selectivi:
o7 - Citegte propoziqii interogative
!
o2
- CiteJte formula de salut
!
- exercrtlu
- Citegte ceea ce spune
.vulpea cu vocea preficuti
!
| - Citegte toate propo-
I zitiile exclamative !
l. Citiva elevi primesc bi-
I t.qJt. p".".d sunt dese-
I nate migti/capete de
I copii care exprimi diver- - joc didactic
I seitnri suflitegti. Elevii
I rebuie si redea prin mi-
I mici respectiva stare su-
I fleteasci, apoi si
I formuleze propoziqii.
I Copiii care n-au primit
bilegel sunt
I
,,spectatorii"
care aPrecraz
I
PfrnaPta-
I uze sau note lnterpreta-
I rea colegilor lor.
01, 03 |
or' ou
. Citirea 91 conversaqia de -.exercrlru .
incheiere
- conversadre
06, 07 I
| . Tema pentru acasi:
-
|
re ciieasci textul lite-
I rar cu atenqre;
| - re transcrie doui
I enunquri exclamative.
l' CoPiii .deseneazi un
I Persona, rnctragrt.
- orali:
- individual;
- perechi
- Pe
gruP: _
- lormatlva
- orali
- individuali
- formativi
l- oral;
l- indivi-
I duah
l- formativi
- Citesc gi
scrlu
enunrul
care le-a
plicut.

sr
Morlcl orielrtntiv de proiect pcntru clasa a lll-a
$,,,a1,r
Ar i'r t'trrr.iculari: Lirnbi qi comunicare
Fis,'iltlirr;r; l,irnbn pi litcratura romini
subiectut tccpiei; - Ftgrite
"*,,,!o'ili:r* tn,nescu:
lnviqitor
Clasa a III-a
Data.
* Substantivul, parre de vorbire. -----'
Tipul lecyici; mixti.
,\t'tlturi :
dcz'u'lrarca canacitiqii de receptare a mesajeror orale ;i scrise;
, . d1'ruolt"rca capaciuiii d. .or".r;.
r)t't('cItae operatronarert'pe parcursur.;i
"^;rl;;r.
Ia-sfir$itur lecqiei
(), sir citcasti
elevii vor fi
corecr,
capabili:
fluenigi.expr;;i";;ipugin o unitate logici;
t'r,;;'.I],i.l"rteasci/si rispundi" i"itJi.';
textului
".i"r.".."i"'l3iiiir,.,rul
t',
definiqia substantivului ca parte de vorbire
:l.I;lfleze
pebazaexemplelor
On si identifice substantivul in diferite conrexre;
c)q si foloseasci. in
()o -od .or..i*Lrr*c.iti i' Jir.rir. ,ituagii si scrie
de texte
comunicare;
date sau create p. b"r"-r.ror cerlnte (repere).
,Strategii didaaice
' {^ii?!,'"!gr:::ri:';::::,'iiT,tl'euristici,
exercisiul,
anatizasi sinteza, jocul dio
Actntitdpi de invdpare; frontal, pe gmpe, individual.
' Mijloace de inadtdmknt: arbum/r,elroduceri dupi
fige
tabrouride
cu citate. fise de $tefan Luchian,
".tiuit"t"ina.'rr."l."ra,
caseri.
lui
cu inregistri.ri
George dr,"r.r,
din muzica
,.".
Bibliografie,.
- Album de reproduceri dupi tablouri de $tefan Luchian;
- Pcrre comarnescu, $tefa; LuJl"i, nir"uTineretului, Bucureqti, 1960.
Et,rpclc /Eucni-".rt"
lcctici/ didactice
l. Momentul
organizatoric
Verificarea
temei scrise
nRealizarea clirnarului
educagional
. P rezentareatextului na_
rativ
. Cuvintul - parte de
vorDlre
- pregitirea materialului
didactic
- conversaqie
- auorlle
- formativi
- individuali
l. Captarea
atengiei
f. Anunfarea
titlului le4iei Ei
a unor obiective
5. Dirijarea
invilirii
t 5 T 5
or
o2
or
o4
ol
o1
o,
. Audilie: un fragment
din Rapsodia 1 sau din
Poerna rom6.nd de
George Enescu
. Observarea unor reproduceri
dupi tablouri de
$tefan Luchian
. Florile omeniei dePetre
Comarnescu (consohdare)
. Substantiaw/, parte de
vorDlre
. Florile omeniei dePete
Comarnescu
. Formularea mesajului
pe baza rispunsului la
intrebiri.
. Selectarea din textul literar
a unor enunturi care
cuprind substantive.
. Exemplu:
a) ,erauhcrimidebwcwrie
gi induiopare..!';
,la.crimi. ce. linigtesc
r.nund 9L llmPezesc
oclif (substantive comune);
b) li se cere copiilor si
spuni numele personajelor:
Paulina Cocea,
George Enescu,
$tefan Luchian (substantive
proprii)
. li se cere copiilor si alcituiasci
propozigii cu
alte nume de persoane
sau de animale care si
aibi diferite poziqii in
ProPozlgle etc.
. Formularea definiqiei pe
baza exemplelor care
ilustreazi caracteristicile
acestei pirqi de vorbire:
felul, numirul.
. Aplicarea cunogtinqelor
insuqite in alte contexte
album cu reproduceri
dupi tablouri
de $tefan Luchian
Petre Comarnescu,
$tefan Lwchian
diferite exercigii de
citire: in lant, selectlv
etc.
conversatie
exercrqru
exercigiu
problematizare
analizd.
conversaqie
conversatle eurrstl-
. elevii trebuie si
spuni ce exprimi
urmitoarele cuvinte:
lacyimi, bwcwrie,
induiosare
(diferite stiri sufletegti);
inirna,
ochi (organe ale
omului);
. elevii vor descoperi
cd unele cuvinte
denumesc
obiecte, au forme
pentru numdrul
singular gi plural.
exerclul:
. de completare

i"l
6. Feedbackul
7. Asigurarea
retengiei
I 2
I 5
8. lncheierea
activitlqii/lecgiei
o5
o6
o,
o5
o6
. Un exemplu de exerciqiu
de completare: Fisa
numirul 1.
. Formulare de propozitii/
texte cu urmitoarele
substantive: Bucurestt.
Fdt-Frumos, mknd, iooe;tx,
catete ,.a.
r Li se cere elevilor si
spu.ni cit mai multe insusrrl
Potnvlte obrectelor
denumite de
urmitoarele substantive:
chntec, oacanyd, jucdrii,
prieteni q.a.
. Se desfigoarl jocul didactic
Fr um u s e pe a cwlo -
rilor.
FiSd personald
o Completeazd spaqiile puncrate:
Numele elevului
Numele pirinqilor: - mama
Calitatea: elev la
o Se rezolvi o fiqi de activitate
independenti:
Fiqa numirul 2.
o Tema pentru acasi:
Fiqa de ictivitate independenti
numirul 3.
. Audilie
ffililliilliiliiiirll rir l ; u.:ir. i,',',ll
r de ffansformare
. de identificare
. de creagie
- descoperire: elevii
ingeleg caracterisricile
substantivului:
felul; numirul
- exerciqii
- joc didactic
- joc didactic Frwmuseyea
culorihr: elevii
denumesc unele culori
gi le folosesc in
colorarea unor desene
(realizate de elevi
la lecqiile de educaqie
plastici)
- explicaqie
Ffua de activitate independenti numirul 1
- tatdl
ANEXA 1
Adrcsa:
. Complete azd tabelul urmitor cu substantivele scrise in spaqiile punctate:
Substantivul Felul Numirul
Fiqa de activitate independenti numirul2
Unitatea de tnadPare'
r 1. Texrul narativ Frarn, wrswl pokr de Cezar Petrescul
. Delimitarea textului in fragmente logice;
ANEXA 2
a) Transcrie substantivele din textul urmetor, precizind felul lor.
b) Scrie forma de plural a substantivelor aflate la numirul singular gi invers: forma
de singular a subsmntivelor la numirul plural din textul dat.
,,Lupul ii spuse ci era impiratul pisirilor. Ci el cind venea a fura merele, aduna pIsirili
cele mai agere la zbor gi cu ele in stol venea de le culegea".
(Petre Ispirescu, Lwpwl cel ndzdrdvan)
Ffua de activitate independenti numirul 3
ANEXA 3
Tema pentrw acasd
a) Formuleazi enunquri cu urrnitoarele substantive: judrii, Scwfipa-RoSie, povestire.
b) Completeazi tabelul dat cu substantivele din textul urmitor:
Substantivul Felul Numirul
,,Demult, mo;neagul acesta fusese cirmuitor al qirii' il izgonise din fruntea impiriqiei
acelagi z.tteu ."te-o ripise gi pe Dumitrana. lngeleptul sta cufundat in
ginduri, risfoind cirqi din vechime gi se hrinea cu laptele unei caPre ntmiri,Zoica,
aciuatd pe lingi el de mulqi ani".
(Victor Eftimiu, Pdwnasul-Codrilor)
Vocabular:
ckrmuitor = conducltor, domnitor.
Proiect de lecqie
Model orientativ de lecqie de Limba qi literatura romani integratd -
clasa a IV-a
Lo,

ffil
r [)ialogul ca clcn-rcnt. con.stitr"ltiv irl unui tcxt narativ;
r l(ccu'.i.grc'rca v@ dcrcrrni'anqilo' uvLLr rrrrrr

l
- ln jocul dc rol^,P:-" inrerviur", ccre doud pcrsonaje, ,,rcporrcrur.,
por infiripa un
Ei ,,inrcr
diarog
l:"]l-lif': clcsprc rccturi, rarguriif i. .*r*'rol.i"..i'r
uc clrc $.a.
,;^,:::f_:.? p'reddrii-inrdpdrii unui swnet Si a literei corespunzdtoare
rcnrru rczolvarea acesrui subiect, vezi restul 2, subiectui al Ilt_lea, itemul 3.
l' l) e z aa antai e/ aa antaj e,are unei meto de trad.igionare de eoaruare
tn sens
, targ,
r! narura ginivelul iaatuarri'i;ir^ii'r";;itr;;;;;;',:d*"riirod,rr.to, care misoa_
performangelor adnse a. ir."ii"i"u"igo:rr,
cere rczuhatele
misura
invigirii
in
sunr in concordangi ; ;bi;;rili;.a;";i";;i";;;;, ^pr"riazi
furnizeazf' datele necesare in vederea ra"prall ."r";;;i;;""
(
deciziieducaqionale
Adrian Stoica, Er aluar e a.p gr r r ulri ; rilo;. D ; i;,; ;;;; i; p ra
Evaluarea
cticd).
intereseazi deop"otrivi - eriii, p;ri"6 i; .rar.i; didactice.
Evaluarea influenqeazi ?nrrigarea. lr, .rr"irr"r. r. idfor"r.
gi-au dovedit valabilitat.",
- etod.e tradipionale care
prot" ,.+, pro[. or"i";GiJb; practice,
alternatioe
ca
comPlementare,-p....rqi
metod.e
obseiaarea sistematlicd acomportamentului
vilor, ina e stigaiia, proie
ele-
i auto evaluarea.
lvre[odele ffadtponale "ii vor fi "rr"fA:irt, metode de evaluare frecvente, in ciuda unor deza-
]ti'iii;o^rl discinlinei rimba 9i riteratura rom,nr evaluarea se re?llizpvzinrrqprs
bc orale gi probe scnse.
dr:;:r!'":3fii[ffi:r:iIe instrument de evaluare pro-ieet1t, 3{q1in-ieqrpt ;i 99r99.gat
- Pro.ba orald tiprizinti metoda de evaluare utiliz,r,drcel mai des in clasi. prin
tl probi se realiieazd.:
aceas-
- interacqiunea,directi profesor-elev care uneori constituie avantaj,alteori
d,e z av antai,
un
daci. relajia nu es re productivi ;
- rlexrbrlrtatea modului de evaluare datoriti posibilitnqii de a alterna
in
intrebirile
funcqie de calitatea rispunsului ; aceastarep-rezintd wn aaantaj,oferind
vului
ele-
.sprijin,. suporr suplimentar penrru r".ilu^rr^sarcinii didacdce
- posibilitatea jusiificarii ;
raspunsului ,"prezi'te d;;;.;;;., un aztantajar
tei forme
aces_
de evaluare:
- evaluarea comportamenrului din domeniul afectiv; aceastr caracteristici
te fi un
poa-
dezaaintaipentru copiii emorirri, irrt..iorirrtii'
- feedbackul imediat constituie u r;;;;;i i;;;;;'ffi:
ln practica gcolari ,r"u"i. i-ui""i. "
dt.;;il;re tradiqionare
moderne,
cu
alternadve,
acelea
cu scopul.ealize.ii -o.aa, urrei evaruiri obi.;;. prin
ta activitatea
care se va orien_
de predare-invilare in etapa urmitoare.
I'roba scrisd trebuie.si indeplineasci urmitoarere condigii/ceringe
-
minime:
stabilirea r""Lyl,"i probei 9i definirea obi..ti.,n.lor-opi,. gor"ie; '--'---"-'
- alegerea tipului de.item corespunzit;, fi;;;t;;i#;:i, aceeasi
si
probi
esre recomandabil
scri_
si se foioseasci doui-trei;tp;; ;; it"rni, of,i..ii"i
miobiectivi
,._
gi subiectivi;
- elaborarea adecvati. a sciremei de notare (analirici sau horistici);
- comunicarea 9i discutarea rezultatelor cu ele-vii qi pirinqii;
- proicctarca unci strategii de ameliorare a deficienqelor constatate.
t";;;l;.f"ie t. .pti.? tuste formatioe care relevi, periodic,.p.rogresul gcolar
,i .fir|i..JU'""(ri ,,"..i". conrinlerii activitiqii; teste simative (finale) adminjs-
;r;;i; rfargir"l r;.i t.rioade lungi de instruire (semestru, an-gcolar, ciclu de in-
A;#;;t;i ." p.i'.r.ipal scop ,rlt"r." elevului; reste inigiale in care se evalueazi
nivelul p..iotttt"ntilor "" inaintea unui program de instruire'
--
i" oioU"le scrise se folosesc diversi tipuri de itemi. Iternii reprezintd, in sens rer"a*i.ot"ponentele
unui instrument de evaluare; aceqtia pot fi:
- simple intrebiri;
- un enunt urmat de o intrebare;
- exerciqii gi probleme;
* intrebiri siructurale sau de tip eseu.
ln sens lirg, itemii reprezinti ointrebare,. plus. rispunsul aqteptat.
Orice iteni t esteazdunul sau mai multe obiective de evaluare.
Orice evaluare are drept scop misurarea obiectivi a progresului gcolar' Din.acest
pun.i J" u.J.r. itemii sdmiobiectivi gi cei subiectivi n9 pot.asigura obiectivitatea
in notare, acesta reprezentind un dezavantaj. Itemilor obiectivi li se obiecteazdposibilitatea
ghicirii rispunsului corect.
I
TESTUL 12
Subiectul I
Scrisoarea I
de Mihai Eminescu
t
Romantismul a tost o ,,migcare spirituali, cultural-artistici, de mare complexitat.;i;;;pH.*tinJ.r.,
*"nif"rt"tintoate domeniile artei: literaturi, pictur^I,
llltl=
rure, *rrri.i coregrafie, iilosofie, esretici, istorie, lingvistic{, d,rept, economie poltttci
Drecum siin modi, .;;p;;;;;.;tul ,o.i"l, pregltit ia sfirgitul secolului alxvlll-lea
'(preromartismul), dar deznoltat plenar in prima jumitate a secolulut al XIX-lea' culminind
intre 1810 gi 1849"t.
Caracteristicile romantismului :
- cultivarea r"bi;;;irr""i.ri, opn, obiectivismului clasic, adici primatul eului
irrdirrid.r.l, al viegii afectirre, af sentimentului gi pasiunii, al sensibilitlqii spontane
gi sincere;
- ,"-", nelinigtea interioari, dorinqa de evaziune , fantezia creatoare descituqa
te, p.rrdrrl"r." i*" \rirtuqigi vicii, nonconformism, melancolie' nostalgie' pe-
;ir"'i;;, predilecgia penrru naruri, pitoresc, feeric, exotic, dar ;i pentru mistere
tl)ictionar de t(:nninologie literari, F.clitura $tiirrlifici, Tlucuregti, 197A' p' 284'

l
fatttitsttrc, cxirltitrca trccutului istoric.nllionrl, prcguirca valorilor naqionale (mi
turi, e_rcsuri, istoric, naturd, folclor) ctc.;
'- --- "
'- extindcrca univcrsului artistic prill tcmc noi, categorii si atitudini
dirc (uritul, estetice inc.
gro.rcscur, ti;;;;L;"*rrii.rfu..l,
riate din
prin
categoriile -a.abrur,
person aje va-
sociale de jos (artigti ;b;ilr;$qi,-...9.ro.r
-------;-''rv!r' \ si prostituatc
P'a');
- irnbogiqir..
prin forosirea limbajului
IPIFartistic
-'---'-"-.'-'*^
popurar,
tic;
arhaic,
stilul
argo_
retoric,
t
exaltat:
- cultivarca precum "i::11,":.dee
antiteza,hiperbola, alegoria
I'lxisti
s.a.
un ,,romantism.permanent", un spirit romantic, ca si un clasicism atem_
Poral, dcfinite, primul, prin.subiectivism, sensibilitate,
prin_ec.lrilibru,
conrraste, aldoilea
iobrietaie, olimpianis-,
"*ir"r.,
l'udor
,
vianu aprecia ci rom'antismi -orr-.ntalitate.
,ominesc a fost in buna
tism
misuri
clasic,
un
intruclt
roman-
cuprinde
""-..o"r":l;..;.;;i;;;;;,
*-t
romantismul
ra origini, curentur
a apirut ia o reacgie impotriva .r"trrir-"r"i1
Jvrarere nostru romantic, Mihai Eminescu, a avur o aspiratie crasici (,,E1 ar frin_
se'n vers adonic limba lui ca.9i Horagi"", - sni'oiu)iif.,f,; perfectiune:
celc cinci scrisori,scris.oarea
a creat
fii"d o speci.."r;i;;;;;;.iJrtj;;.
considerr
George cirinescu
ci ideea scrisorilor i-a fost'suferati poetului d. Hlr"qiu (model
fecgiunc artistici)
de per_
9i a evidengi"t depistabile in intreaga "r"-a"atri
creagi
nI' Influenqa
eminescia-
cea maievidenta ,p"r. ir i'-^ oarea Il,incepurul
la
poemurui
inccputul rrimigind
scrisorjilui Horr4i .air. tut....r".
Pcrpessicius stabilegte ci ciclul Scrisorilora fost definitivat in
in
1gg0
rltr
gi
ordine
proiectat
decit cea.in care au in revisra conaorbiri "pt;;;
tfterare.
srisoarea I darcazddin anii srudentiei u.ri;r.r.i is] {-it):il,
cosmogonia
ra,,d.p"eyr se pre_
:]:.lp_1de
indici, 9i chiar
,i""o".^t,prn
trvc careva
$r tragmenre -"ii"";"r.i:;;;
mo_
din sfera poemului Memento'ii-r^ir"^pe
moment).
rerminat in
Folma
acel
definitivi eite eraboratintre ta)g--igc'"-
In scr$ortle I, II, III apare destinul social al omurui superior: savantul, poetul,
ia societatea in
Il^tl-*t:Tln_raprorrare
care se simre.rr, .*i1", (scyisorile
f n a trera'
I,II),iar
pnn contruntarea trecutului
/' --'
eroic cu prezentul decizut, epigonic.
sctisoarea -I debuteazd cu o imagin. ,,o.rrrrri, d-;i;;;i d. luna
z'I meditagia
care stimulea_
gi infiriparea visurui, ti...r., a;" u,nfri ob;;;(,,Doar
urmeazi' lung-a
ceasornicul
timpului.cirare" j, in timpul subiectiv. Eliberat
pului,
de sub
generalor
tirania tim-
al durerii, rransgreseazi
"ut
spagiu si
mogonie
timp,
gi
pini la
istorie
cos-
umani in totalitatea -'.a;ir,it ei. Luna,. ,,stiphna-mirii..(astru romanrismului), specific
a imensiri.tii, ,,varsi peste_toare volupto'asa .; r.epr.)
tea amintirii
r" ii"t"""p:
o vecie-ntreagi scoare/ D. d";;;i, 19 Ir._r^ll. ,rrnp_
toate"'
ca_n
schopenhaueriana
vrs pe
voinli de a_ trii, sursi.a'dure.ilor,
tagic; Iuna,
"rte irrrrins; prin medi_
,,sandirilor dand .id;;gr" ."1il;;;;;in "iaie';, .eterori"
tru a dcscopJri
astrari pen-
tainele
teu netor, pulseazi aceleasi
"ieqii.
iihe;;;;;;,'p"ter'ic siu ,r"u, fog* ori sirac, genial
dorinqe. Indifeient d. for-" J. rrr"li"rrrr",
nr este
esenra
aceeasi,
uma_
ca si,egalitatea oamenilorin fata
iegit din
;D;;i'rr"pr. osebire
urna
re_au
sortii-/ Drcopotrivi-i ,rffi"qte r^zata;; -;.iii, g.n;ut morqii;/ La aceragi sir
de patimi deopotrivi rii;; ;;;i/ F;,ffii;i;; *?;rli;"
*.lii neghiobi
",,
!.,
Soarta inqclcptului, a savaurului, constituic tcnra principale a meditaqici..Prin antitcza
dintrc'aspcctul fizic insignifiant, rnizer gi mintea.geniali, apoi prin imaginea
cosmogonicn giapocaliprici, p6etul stabilegte premisa dramatici a destinului omuluide
feniu, ,,Ut.;qiu ig" este, girbovit gide nimic,/ Universul firi margini e
".tln
dege"tul lui mic,/ Cici iub frunte-i viitorul gi trecutul se inchea.gl,/ Noapte-adinc-a
vecinlciei el in qiruri o dezleagd;/Precum Atlas in vechime sprijinea cerul peumdt,/
Asa --' el spriiini lumea 9i vecia intr-un numir."
in odaiq" siricicioasi, cu haina roasi in coate, cu ,,bumbacul in urechi", ,,intr-un
calcul firi'capit tot socoate gi socoate", savantul pitrunde in tainele facerii lumii'
cind Totwlera potenqialitate : ,,lips! de viaqi si voinli", ,,pitruns de sine.insugi odihn."..1
nepitr-uns". intrebiri irridr-.trt"ie,.impenetrabile frimintd min-tea geniali
care, in iniunericul inceputului (,,in sine impicati stipanea eterna Pa99")l intreved.
,,pun.r.rl de miqcare"^ - Tatii care declanq eazd geiezainfiqi;ati mitic (suportul
fiiii Imnut c.reayiiidin Rig Veda). Cosmogeneza se constituie intr-o imagine plastici
dominate de lumini: lDe-atunci negula eterni se desface in fegii,/ De atunci
risare lumea,luni, soare si stihii.../ De itunci gi pini astizi colonii de lumipierdute/
Vin din sure vii de chaos pe ciriri necunoscute/ $i in roiuri luminoase izvorind
din infinit,/ Sunt arrase in viaqi de un dor nemirginit". Aceasti imagine a genezei
va fi reluati in Luceafdrul.
A doua intrebare fundamentali al cdrei rispuns il cauti cu infrigurare savantul
este menirea omului in univers. Rispunsul reprezinti o satiri tipic emines ciandt ,,Tat
in lumea asta mare, noi, copii ai lumii mici,/ Facem pe plmintul nostru mulunoaie
de furnici;/ Micioscopice popoare, regi, o;teni ;i invigaqi/ Ne succedem genera-,
1ii qi ne credem Mugti de-o ii pe-o lume mici de se misuri cu cotul,/
tn ,.." nemlrginire -inuttaqi;/ ne-nvirtim uitind cu totul/ Cum ci lumea asta-ntreagi.e o clipi
suspendai Ce-ndxriru-i gi-nainte-intuneric se arati". Dominat de dorinqe ne-
*erginit., orrnrl devirre grandoman, lipsit de misuri, de aici sarcasmul necrutetor'
.r, ittd..priqit crl cnt astfel de iameni, societatea intreagi, condamni la nefericire
"ia, -"i mingile sirilucite, geniile preocupate de trecurul qi viitorul universului. Cugetitorul
intrevede apocalipsului,_inflgi;at.intr-o imagine zguduitor de
-o-eintul
frlastica, un joc cromaric ce .edi^treceiea de la dinamic gi vital la inert: soarele deirirr.
,,riirt si rog", apoi ,,se-nchide ca o rani printre nori intunecogi", planetele.se
inviri haotic, ,,i"i"p.t""r-a lumii" (metafori a cerului) se innegreqte,-ste.lele pier
ca fr..g61zeleto"-rr"],,Timpul mort gi-n-tinde trupul 9i devine vecinicie.", displrind
lumina, principiul vital, t6tul recade in ,,noaptea nefiinqei", ,,Cici in sine impicati
reincep-eterna pace ...".
in io.ietate"^clidite pe ,,dorul nemdrginit" (metafori pentru ideea filosofici schopenhauerian6,voinya
i, i trAi1, geniuleste neinqeles 9i nefericit: ,,Poqi zidi o lume-ntreagi,
poqi s-o sfarimi... orice-ai spune,/ Peste.toate.o lopati de qirini se
depune".\ici contemporanii qi nici urmaqii nu-sunt dispugi si recunoasci valoarei,
omului de'geniu. Necrologul nu va fi tec.rttolgtetea meritelor, ci prilej
de -eregi" de afirm"are a valorii ace-luia care il roste;te: tl vorbi vrun mititei,/
Nu slivindu-te pe tine ... lustruindu-se pe ell Sub a numelui tiu umbri. Iati
"lustruire", "[..']-
,o, ." ," aqteaptl,./ Ba'sd vezi... posteritat.t .t1. inci ;i mai dreapti./ Nepudnd si
te ajungi, cr rLi vrea si te aimire ?" Neputind si inqeleagi strilucirea 9i sacri-
"-o,
I rcs

-r
FI
ficiul omulu! d9 8eniu, urmag.ii vorcruta shbiciunile omenegti gi vor minimaliza mcritele,
reducindu-l la dimensiunea lor medio.rl ,,C-"i folif*ni .u- sunt '
si dinsii ...
fyllgulit e.ficcare/ CI n-ai fost mai mult ca da'sul,; ,,T;;;. ;;il;;trjiffii;-
tl€t ehtnuiil Mult mai Tll! 1i
vor atrage decit tor ce
'fonalitatea
ai gindit...
discursului liric trece de"la compasiunea diioasl: ,,O, srrmane !... Drin
earc destraml,iluziasavantului
a-i fi recunoscuti-genialitarea,l;i;i;;i;;r;I#,
prin chipurile pedant-ridicole careli asumi merirul?e tr"Uiii valoarea savanrului.
Medimiia se incheie cu trei idei filosofice care se t.ger.r.1" "
o -----i"rreaga
ttegcianl:
"r."6. .u-
r ,,Clci e vis al nefiinqei universul cel himeric.....
t
"$i Pe togi ce-n asti lume sunt supusi puterii sorgii/Deopotrivi-i stipinegte raza
ta gi geniul monii".
r ,,Neputind si te ajungi, crezi c-or vrea si te admire ?..
l'nmul vers relevi p:rpetua devenire a univ-ersului, al doilea _ soarta omului, in
F::?:il' supus morgiifal ireilea - destinul nefericit a. g.ii",;il;;;;:
rnletes.
"t "-"1"i
Poemul este romantic prin temi, prin motive: motivur nocturn, selenar, cosmic
(cqcm,ogonia giapocalipsui), motivuiii-pului 9."., prin,Jrrr"*r fil"rofi., pri" oropnn
hmbajur poetic,
:^:o-:1|lirezer'
in care construcgiile interogative, e*clariative
$ punctele de suspensie au mare valoare emogionali.
Poemul c rPrinde gapte tablouri, uldmul reluind t"blo.rl nocrurn
-
care declanseazl
meditagia. Periplul.temporal pornegte din prezentur meditagieir;;";.;;;;i_
cosmogeneza, viitorul indepirtat gi reintoarcirealaprezent - iaUtott ' no;;;;i i"-
vocffea lunii, verirabih
t
mule.
Versurile poemului au misura de 15-16 versuri, ritmul este trohaic, rima imperecieati.
In poem apar rime inedite, de mare frumusege: ,,Iatd,_|,, / ,,Tatdl,,_,i#;_
:: t-Lrf:f:!1: tr pronume cu un subshnriv comun, devenit substanriv propriu; verbe
cu substantivei ,tece"/ ,,p1ce",,,gindesc../,,omenesc..;
verb Ei prorrrira aa,ubrt"n_
tiv comun: ,,recunoasci^-1",/ ,dasi,Frl,,..;plgrf-i:.I;r# ; ;.1U,
*djectiv gi verb : ,,-nrre agd" / ,,seleagd"';"dj..d" dimi";;i;;i9fu;;""me: "i.ii..V;;;;;;:;,
,,miriter../,,e1..
l,e.
Subiectul al IIJea
A.
l. a d.iEdrea: a pieri, a se stinge.
a relua: a reincepe, a continira, a urma.
generoiitate : mirinimie.
/ost: Sens, noimi.
2. vrei s|t vii inPiaqa Festivalului, la concertul tinerilor muzicieni ?
tn piaqn se gisesc qipuivii.
Ji-am dat banii, acum sunrem chi,
Am fixat geamurile cu chit.
Pescarul Iona a fost inghigir de un clir urias.
3. lui - pronutne personal.
cine siie ce - loiuqiune pronominali.
uhimii - adjectiv propriu-zis.
niciun - adjectiv pronominal negativ.
4. ,,omul [...] si qini la rosrul lui" - propoziqie subordonati subiectivi.
;ahi;drorr.ri #;;i". ;;i;.. ,-t "ieg.
d" el!" - propoziqie subordonati
circumstantiali concesivi.
B.
l. destins - distins
ll priveam cit ere de destVh*
Profesorul a aplrut distins 9i surizitor.
insolent - insolit
Tinirul vorbea insolent gi gesticula penibil'
Sdlul insolit al ultimului siu roman ne cucerise'
Provene* - Preuenea
houl me,, coleg de serviciu pro aened din qinuturile maramuregene.
MF, prrornro oii d" cite ori blnuia ci mi Pagte vreun pericol'
2. Pentru inau.gurarea expoziqiei nu-mi convenea nici o datd dintre cele ProPuse
cte organrzatotr.
Niciodaid nu mi-am dorit mai mult ca acum si vizitez Venegia.
3. glont, cuc, buStean - adverbe de mod provenite din substantive prin conYeriie
(schimbarea valorii gramaticale)'
bdrbatd - adiectiv.
4.Pdreal/cdnu va cigtiga intrecerea,2/pentrt ci luase startul gregit.3/
P, - propoziqie suboidonati predicitivi.
P, - propoziqie circumstanqiali de cauzd".
c.
1. Eu continui si susqin cre$terea TVA la alcool'
2. ochii albasri ai fetei celei nou-venire in clasa noastri ne fascinau.
3. in ceea ce privegte deficienqele intreprinderii noastre, este necesar un nou Program
de redresare.
Subiectul al IIIJea
l. Descrierea unui ioc didaaic
Dinrr" metodele blzarcpe acqiune simulati (metode de simulare) in invigimintul
orimar sunt eficien te: iocul iidafuic qi tnvdparea dramatizatd..
"-'
i"l"rii, [ia.iiii t"pririnti o metodi care i*bitti activitatea intelectuali cu elede
j6", ajutorul cirora copiii nu mai congtienrizeazd efortul,
-;;;aiil.ii',r",
"r,
pentru ci invaql jucindu-se'
I rcr

ilI
llr lecliilc dc lirrrba pi litcratura rorrrirril s. rlcsr.rp.,rrrr j'curi dc clczvoltare a vor.
]. [i!Qll,;;:t;[' l*ii*l*l1]1"r i1r;,;ii'il""i.." ll'li'";f a. ""'
la dc'scopcrirea -;1."..'
tr.i, Pe .ii l.au.,,uc, dc ra general
unor
t,
cunogri'1r,
I)c excr'plu.
,ji.ili;lijlcc
la crasa r, p"t;",.."ii.i1j".ji;;p
belor, sd recumJo.cur swneteror,Jocur s,a_
'u'i,Dunr,*^rrr;iili"i"ti.l .o-pt"r"r. cu jocuri de miscare, evenrual o.,
lliry,Tlil,,J#::#ffi',',fJn:kir:x;'i;;.il''*uiii;ffi #;.::
l)c'rru asisurarea;a*p,"rli J"
tc reiliz.a
.iri.. a. , ,rirl;'$i;;lr.a
Jorit titot111i, iv,
corecrd, fruenti, Se poa_
talrf lt cstc scris, lnra*'r)iiuuii,' r"r*i*"r,|riirretc.
de pe un jeton/oc
ntJd;, cr1* t"l *niiun elev dosparte cuvintur in sirabe, ceilalri
;il?JHT:*;:.ln:a"i,
pl-", "ioi
doua "
siiabi, .,,,t,.1",
astfel in.lt s; .",_
fe-te
fra-rc
c4rrc
I
V
ca.r-te
Pdr-te sa-te car_ne
pe-te se_te car_tof
si-te car-tiler
su-te car_na_aal etc.
Dintre acesre cuvinre r,l trei-patru,
piilor
acesrea
"l"s
fiind
si spuni substandve,
cit mai multe
Ii se
iniugiri
cere co_
pii.i"ir"
te, apoi si formuleze
a"""Xie
propozigii "u;.*.rr.
de acesre cuvin_
""""'qiriiu" ;i i""-glii*,.-,''i
,, .Acest
joc t" otg ni."irad;;t;;;:lo.ra.r..r,"r,_qe
de cidre, cind se constari. de_
:f:..',t;ljt;:n:t.#jn
citirea p" sitabe ;fi,i.g,"ii ilil;;fi,
sau cind incepe
ori de cite ori este posib', acest joc poate fi.completat.cu-joc
emttere a unor onomatopee,
de miscare, joc
in funciie
de
d. .r"rtrrrrt"tea cadrului didactic.
2. Tipuri de proieaare
Pentru acestui 'ezoluarea subiect, vezi restur 2, subiectul al III-lea, itemul 1.
3. Finalitdpile tnadpdmintulwi primar sunt:
- asrgurarea educaqiei elemeniare penrru toqi copiii;
- tormarea perso"aiitig:1::llt:t'1.'p."a"a
- lnzesrrarea
;:.i;i
copilului qi ritmul siu de
cu dezvothre;
acele capacitigi
ze raportarca sa ra "urrogtirrq., ii care
mediul
si stimure_
sociar gi ,,atrriar i,ip;#ril;;;;""r"" "lr"a",
educariei.
L13
biectul I
Luceafirul
de Mihai Eminescu
Conceptul gen liric - vezi p. 85.
Genul epic cuprinde operele literare in care naratorul prezinti realitatea existen-
Umane mijlocit, prin intermediul evenimentelor, prin succesiunea faptelor unor
tonaje intre care existi anumite relaqii. Prin urmare caracteristicilepicului sunt:
o poveste", ,,nu e limitatd in timp" (dupi cum susqinea Aristotel). Se mai poanelimitarea
in spaqiu, obiectivitatea (povestirea la perdoan a III-a) sau su-
(povestirea la persoana I), amploarea acgiuniin funcgie de care se clasifici
iile genului epic.
)enul dramafic cuprinde operele literare destinate afireprezentate pe sceni. Hesusqinea
cd genul dramatic ,,uneste in sine obiectivitatea epopeii cu principiul
iectiv al liricii", este o sinteziintre epic gi liric. Se caracterizeazd,prin concen-
'ea conflictului gi prin rolul esenqial al dialogului, uneori gi al monologului.
:.Sintezi a gindirii poetico-filo zofice, ca gi a temelor 9i motivelor romantice,emilgciene
qi, in acelagi timp, culme a rafinamentului expresiei poetice, poemul Ln'
'uI arelabazd basmul rominesc Fa ta-n grddina de awr, cules de Richard Kunisch,
icat de Eminescu intre 1873- lB74 (perioada studiilor la Berlin). Poemul are
versiuni, autonome, realizate intre anii 1880-1882, etapa apogeului creaqiei
,inesciene gi a capodoperelor sale: Scrisorile I-Y, Glossd, Odd (in n'tetru antic).
Versificarea basmului, poetul opereazi o serie de modificiri: zmeul nu mai este
monstru puternic, ci pirsonaj romantic - demon, fiinqi chinuiti, ,,IJn mort frului
popular).
Os cu ochii vii"-, tinirafatl, prinqesa din basm, seamini cu personajele feminii
specifice creaqiei eminesciene. Poetul
,".dy""lj"rdiJoeul
g4o.-"*:1,
re-miurgul din poemul' Lwceafdrul),a schimbat finalul basmului, ,,zmeul' i,li:y din poem
razbriepefaiade impirat rostind un blestem, nu prlvilind o stinci (finalul basnajele
sunt lirice, ipbstaze ale eului creator/eminescian. Luceafirul, eon,
Poem al cunoagterii prin iubire, Lwceafdrwl sintetizeazd" strivechi elemente folice
(credinqa ci omul este reprezentat in plan cosmic de steaua sa, dragostea peste
dintre un pimintean gi un astru, elemente ce se regisesc, de exemplu, in Legenciockrliei);1
motive romantice (motivul cosmic, motivul mirii, motivul nocturn,
I
.
I
. .'
'
-
I visului, motivul codrului, motivul cosmogenezei, motivul iubirii interzise'
dvul inger-demon, motivul florii etc.) intr-o ultimi gi totali aventuri existeni,
inceriare de cigtigare a unidqii spirituale, prin depigirea ,,cercului strimt".
Prin tema iubirii gi a cunoa;terii, poemul este o creapie liricd ctt un fir naratirt
racteristici a creatiei epice) gi cu peisonaje (ca in creaqiil epice gi dramatice), dar
crea-
I "'rt

4 |
1ie rlintii, nspir ri la.irrrpl:::::-:::ll pri' iu'irc, triieqte visur
oglindinrlu-sc
cxisrc'nqa prcafrum.as"i
'rorqii,
,,screa de rcpaos,,,
fcrc'd.l;il;;;;, ;;apabil
tnurirc pc'tt'u . ,,ori dc iubire";
si renunqe
,,Da. rni
ra r,,,
voi
cu vccinicia sunt lcgat,/
"5::i;";!.""i,
nr;.nnd
ci voi sr
o
mn
alti
dezle
lcsr.;/
ge.,, -f i,ni,rtr irri,
aspiraqic, conrcmpldnd luceafirur,
?n frumusei..
,r" r.rr.l"'t,ia "";.a *,
t"b#';#hfi;
rilin, ,,Biiar din flori gi de pripas, t Oar
ffi;i'iil:rf,1'
prin 171:-:-yn,"i."..frrf:,i" ..o.r.o'erd
catilina 9i se inalgi spiritual' Pentru
pe sirre
togi cunoasterea se
gi
rearzeazd.
uls; pcntru Luceafir visul setei
prin
de ,epaos,
ztisarr
,,O;r,.hror, i.
nr-aq intoarcc
am
1cJrao.s..-./ $i din..pro,
arary($
m-am niscur,zl,rn-.'11^n1
rniurgulii oferi o lecgie d. .uno"Et.i. punand r" risrnurui) condigia exisrenqiari . ,r"-.rritoril., ;-;;;; "rrii*?p;;::bd::#i:;._"r;
numai doar dureazi'..y vint/ Deserre id:iF -71q,:j;i;; "-l"lr.ril"r, murirori: ,,lri
prigoniri au
de soarte,/ srele
Noi nu avem cu noroc/ gi
nici timp, nici"d,/bi;cunoagrem
,,cici tolise nasc spre a muri/ moarre.,,.
$imor spre a se na;re,.. Nr-ir.,di-_^r"iiro.r;ffit.i
de deasupra"), Demiurgul ii reaminteri.
carc-l -"r,i.""1 ;,rl"r;i,#; r orn
stipinea {iind. contaminat
urtarea
de uman, de sinc
prrn eranur sdu erotic.
Fata de impdrat (numiti astfel ori de
t ::: if :i:*,o-" n,i, *,, r u ;, i*,1 u ffi
seara, conremplind marea si cerul, i: +FiffJj:i1:il,li:::3: | ;;: ll ; I
..rno"gt".,,.,rir"l d"lrr.-.]lli). p"r,duland
lest gi teresrru, inrre chemirile Luceafirului'l
intre cc-
..r.
zbuciumul:,,Dar un luceafir, rdsdrit/ "r.j";'Eaterrr,
ea igi desriinuic
Dir,ri;d;;rrj;;;iiil
Singuritilii mdrii;//.girtainic
orizonnemirsinit/
genele r9.p_recl cect
valuri trecl ci.ritorind spre ddnsur;
r.l-pr#insul/ c6nd
/iLucegte.-rn
are apei
,re'spus,/
alunge,/ Dar se inarqi tot mai sus,/ "-oi
Durerea
ca sa
si_mi
nu.-f plrr,,'d"
reci/ Din rumea ce-r desparte.../ rn veciil 99;";r"l..zi rrisr cu
voi razc
iubti -nvici/
Ea
va riminea
insl,si numegre aceasri iubire
departe...,,
,,farmec sf6nt/ 9! n' i;"iio.
care trebuie triir prin depiqirea
pri."pe.,,
cercurui
farmec
rr_11Tr i"iqiri, pri" ,rfuepa$rrea
tru om rindne limitati. Fata de impirat
care
nu-l
pen_
poate urma in v,
poare numai sd, pdstreze r;trr i-piii-;iiiiorrt.,
pe Luceafar,
,,visul de tu..r.lillttte
uldmainvocare/chemare a ruceafirurui,.roriire J. i"rrl.
tilina,
i-perar,
matcheazd.limira umani a.
deveniti
cunoa;rerii
ci_
ner
$i.;.;il;"irii"'i.ru;rr"
fata depi;ise un ,,cerc strimr",
cu
casa (prima.$i
un conse_
d;;; .l;_;";h.;;f#l"t),r;;
descoperise identitatea, dar gi rimita iniiurii, "
,,cringul" /pidurea, spagiur mitic tilgaqi^r.*ui'inrr_.r" cerc
al cup_rurui;rilio"i.
mai larg.
i" ;;#u
rul ipostazdluceaf;1
trebuie si devini sreaua norocoasi a^cirerinei; ;6il;l;,iu.eaf;,
necind pe-o razd,/p.drrunde-n codru
blind,/Aru_
si ?" gind-,iivo;;:;'t
penriu d; ciralin, fata esre
ineazd,!,,
sreaua norocoisi,.r;-i;;i.iliui,
rea dint6i";i ,,visul din urmi": ,,cu farme."f r"-l"ii,..;z'cii,airile " i-pri"irii, ,,iubi_
Revarsi linigte de vecil.P.e no_aprea-mea
stribate_mi,/
de parimi.,.
Cele trei personaje lirice, Luceaferul. faia de impirat
la
- cdti.lina,
o cunoasrere superioari. inbazacnreiafiecare
citilin, acced
i;"il;#1'd.
remi a poerrului fiind tema
rorrrrl
proprie romanrismului
lui, o
_
alti
soarta,omului
menqionatdininsemnarea
de geniu _
poerului pe o fili
temi
reprezinti desrinur omului de ".*rn.rr.rffi,^iJg""a, Luceafirului
geniu care devine nemuritor, drr-rru poate fi fericit.
155
cstc Ai scrnnificaqia versurilor din l'inalul pocrnului: ,,'I'riind in ccrcul vos-
Strimt/ Norocul vi petrece,/ Ci cu in lumea urea mi simt/ Nemuritor i;i rccc."
mul este construit pe antitezalimitat-nelimitat, muritor-nemuritor, inger-dcrtrott.
in gi Citilina, pirgi antitetice, dar;i i simetrice
cu celelalte doui tablouri, al cloi-
- zborul cosmic al Luceafirului gi dialogul cu Demiurgul (cadru cosmic) - i;i
I al patrulea - idila din codru, care se apropie de planui_cos-mic-prin.spaqiul
ic al cringului, iar prezen\a Luceafirului consfinqegte rostul celor doui lumi.
lntre spiritul univeisal, Demiwrgwl- Marele Tot - qi om - parte - se interpu-
Luceafdrul (Hyper-eon), ca mesager al destinului uman.
ln actul cunoagierii prin iubire, Luceafirul a descoperit imposibilitatea coborilui
in cercul strimt si menirea de a rimine stea cu noroc pentru obiecrul patimii
lnqelegerea destinului il face ,,nemuritor;i rece", adici senin' Aceasti interprceste
sulqinuti gi de poemul Pouestea magwlwi cdldtor tn stele in care Eminescu
mi convingerea ci geniile sunt fiinqe f;ri stea, f;rl ing er de pazd, neinqelesc dc
nii [or, solitare, dar stele luminitoare pentru oameni.
lnilgarea spirituali a lui Citilin prin iubirea pentm Citllina, deveniti stea penel,
ca gi a fetei prin ,,visul" ei ,,de luceferi", este expresia mitici a autodepigirii
afle, a stripungirii cercului strimt, ?n acela;i timp a mdreqiei omului in permaincercaie
de trecere dintr-un cerc strimt intr-altul'
Sintezi lirici, epicd gi filosofici, poemul Lucea{irulincheie grandioasa operi emiciand,
realizati in trecerea lui meteorici prin lumea efemeritigii. Intilnim in poem
le-cheie ale universului poetic eminescian: aiswl (crt multiple semnificaqii),
zborul, steaua, ochii,
Poemul Luceafdrwl este desivirgit gi sub aspectul rcalizlrii artistice.
Subiectul al Il-lea
A.
1. tnadlmd;ag: invilmigeah, ingrimideali, imbulzeali, inghesuiali, aglomeratie'
rdpede: rapid, urgent.
a tncwnjura: a da ocol, a ocoli.
a se prind.e: a se lipi.
2. de trei ori - complement circumsanqial de mod, exprimat prin numeral
adverbial.
;tergi.ndu-se- complement circumstanqial de timp, exprimat prin verb la modul
gerunziq diateza reflexivi.
cu mi.na - complement circumstanfal instrumental, exprimat prin substantlv
comun, simplu, genul feminin, numirul singular, cazvl acuzativ,
precedat de prepoziqia simpli cu, articulat cu articolul hotdrit a'
suspini.nd - complement circumstanqial de mod cu nuanqi de timp, exprimat
prrn verb la modul gerunziu.

$l
m'4lt ti bina - cotrtplcrnctrt circurnsrnnqial cle tirnp, exprimat prin loculirr=
iar - compt,"::l*:f#1fiiiTf
-"r,
exprimar prin adverb de m,,l
3. ln text, acela are funcqia sintactici de atribut adjectival.
Liderul grupului este acela. (nume predicativ)
Pe acela l-am intilnit adesea la concert. (complement direct)
Acclaimi vorbise prima oari despre clubul Fiorr.r-d.-colil (r"ur..t)
De la acela am cumpirat doui cirgi interes""r.. 1.o-pr.-."r indirect)
4' ,,de nu eram eu" - propozigie subordonati circumstanqiali conditionale.
B.
1. S.osise clipa cea mai emopionantd dinviara mea. (adjectiv la gradul superlrr
tiv relativ de superioritate)
ceea ce-mi povesrea vecinul mi inreresa cel mai pwpin (adverb la gradul su
perlativ reladv de inferiorirate)
2. ln interpr etarea solistei am sesizar o notd falsd,.
Fetiqa care plinge a obqinut o notd mici la test.
Mi se pirea ci existi mai multe cdi sd. rezolv'Im problemele - apirute. --r
Se cl'l imediat ce-i relari scenariul spectacolului.
Glumele lui risuflate mi supunea u la ad,evirate torturi.
Unele torturi expuse in galantar nu mi imbiau.
Pe mirigte rimiseseri snopi de griu.
O snopi in bitaie.
3. cre dinpd : ne.credinli, ateism ; infidelitate, inseliciune, trddare.
d.tnatntea : drnapoia; posterior; dind;r;tul.
morocdnos : comunicativ, prietenos, sociabil, expansiv, exuberant.
a. accepta: a respinge, a dezaproba, a reproba ; i ,efiiza, a recrrza, a renega.
4' Intengia lui era t/si-gi dea doctoratul2/ca si-si creeze faimi in domeniul sociologiei.:/
P, - propoziqie subordonati predicativi.
f1 - propozigie subordonati circumstanqiali de scop.
Nemulqumirea noasrri afostl/cd nu s-a'aprobat .r.dit.rl solicitat 2/ca sd,inceapi
construirea unui centru cultural modern. 3/
P, - propozigie subordonati predicativi.
P, - propozigie subordonati iircumstantiah de scop.
1. Copiii din clasa intii invaqi doar/numai punctul gi semnul intrebirii.
13. Caievasizici, dacd nu intirziam' ne-ar fi luat gi pe noi in excursie.
3. Bineinteles, a simqit qi ea o boare (adierea plicuti de vint).
Subiectul al IIIlea
l. Aspecte metodologice ale formdrii capacitdpii de citire/lectwrd in clasa I
Citiiul este un p.o".t psihomotor de transpunere a unei structuri grafice cu inintr-o
structurl sonori cu semnificaqie.
Scrisul reprezinti convertirea unei structuri sonore cu inqeles intr-o structura gracu
sens.
Cititul gi scrisul sunt activitigi intelectuale complexe, conltiente' de lungi duracu
implicaqii volidve 9i afective. Copiii trebuie si depuni efort congtient gi con-
, trebuie si ingeleagi ceea ce citesc gi ceea ce scriu, numai astfel aceste structuri
istice devin funcqionale, permiqind conexiuni gi transferuri de sens, precum gi
nifestarea creatividqii.
Cititul ;i scrisul sunt instrumente ale lucrului cu cartea, ale muncii intelectuale,
dezvoliA gindirea, spiritul de observagie, memoria, limbajul, imaginaqia 9i voin-
Aceste activititi intelectuale sunt dificile, necesiti efort congtient, presuPun exerea
voinqei gi o motivaqie interioari.
Scrisul esre o activitate mai dificili, intrucit necesiti, pe lingi eforml intelectu-
$i un efort fizic maimare decdt citirul. $colarul mic depune efortfizic foarte mare
r cauza unor acqrum mudle, participi la activitate cu analizatori neimplicagin acest
(buze, limbi, picior g.a.). Imposibilitatea coordonirii migcirilor determini ritlll"trr
i. scriere, intreruperea migcirii miinii gi, in consecinqi, instalarea oboselii'
Condiqia reugirein formarea deprinderii de citit-scris este asigurarea unur incet
bun, pozitiv, createaincrederii in sine gi a motivaqieintrinseci'
Cadrul didactic dispune de variate mijloace gi procedee de creare amotivaqiei peninviqare
la gcolarui mic, pornind de'la caracteristicile virstei gi de la caracterisindividuale:
nevoia de cunoagtere, curiozitatea, afecdvitatea (acele particularitiqi
copiilor descoperite in etapa evaluirii predictive 9i chiar pe-parcursul
-activitiqidiiadice
desfi;urate in clasi gi in afarl clasei). Spre exemplu, se pot.folosi: .
- metoda modelelor: copilul este atras de adult 9i, in special, de celebritiqi; i se
pot oferi modele de pirsonalitiqi 9i de copii geniali din diverse domenii:_gtiinql,
artl (scriitori, muzicieni, artigti plastici, ictori), sPort etc. Cadrul didactic
insugi esre un model. in funcqie-de profesionalismul, tactul pedagogic,
sensibilitatea gi de aptitudinile sale, inviqltorul/inviqitoarea devin un exemplu
de urmat in viaqi sPre care copiii asptri;
- iecturi expresive sau unor casete cu inregistriri ale unor fragmente
"ndiere"
literare (in interprerarea unor actori indrigiqi de copii); acestea le trezesc ce-
I lor mici emogii care pot constitui motivaqia Pentru invigare;
..- inregistriri video atragdtoare gi educative, filme pentru copii, desene animate
sau poveqti care stimule azd" nevoia de cunoaqtere 9i curiozitatea ;colarilor;
L,,

-Trl
::l:]i::::l:"*
i s,rtr
:::f::jli r:':l'lll:ir.r
poveiiti crcare dc copii, activirag
il.:llli:':*:,i:".1T,jrl licar.c
sunr ti,a,.tc,ur.,rg,{,",,," p.,rrru
i,tr'trri de.simdare, clc pcr:spicac;r"r",
iJJrri,
J. lvltate
r ilir rrror
"r..ri"l $.a. care pot duce la :tFg=
ivirlici pentru inviiare.
At'esrc ;rctivitiqi tr:cbuie se fie ffiedare sau
r
urmare de scurte conversagii dirr crrB
'rl)tri sit inqelcagi nccesiratea alf"bet;rerl.
Ltsttltrca cititului implicn parcurgerea
('.nrl)onclrrc
urmdtorilor pagi (realizarea
alc cititului): -
urmeroar(,hrf
rcc"',od$erea literelor dupi forma, orientarea gi locul lor in cuvint. Recun.;r5=
asociata i"toia."una cu recunoagrerea
:::::rl;.::rTebuie
sunetutui p" .ri5
cinzpwtwi'uizuat
- trecered, i:,:::,t:;:l:'":i:;:j1':^i.'.'::li':'u
de
de
citire
la silabd
de o sitabd; s,taba;
la cuah.nt. A.";#;;-
lcasi I c a gi contir'r'r'i..-"-.,^ ^r ^-.--r.-- ,
ii
c o n qi
-'-Potenti """"'.{J'ri"",iili'"^!'
ajuti
nu
pe
rul s emanri
copii si inle=
""l ..,.,,an
r, .i -^;: i.,i;; r. n#;** : J ri'"T I ".:r"Jif
^sarrzarea
aCeStUl pas este Un x act JJl[= tli
ll.:!"n..':fff:::nl
:::ltl t]:..ttrd. efort sp.orjt din partea elevului,
"1i1,;1;i;1;i.,,,,ii,
s.e se realizeazdT"
.reatizeazd,lent,
,- prin '.,.,"
revc,riri
re.,^,,i,i
iffi:nfi
'I'ocmai dificultatea :'Ji,'"",'":?:l:;'*::i:l:Fr'::iyi;;:;;"ff i";:i::.'#;"":ffi
acesrei com
:
c a re c op', a .;,.",.
iri 1l,l,ill,iJ.?lliffi I if lilT|:;f*:m :l l:
rcct;
m propnu, congtient qi co_
- l;'.11.r:TT?1:
yl,^dtficit, consti in.d.etimitarea
tte fiecdrui cua6 cuvhnt din propozi.
yy.diy frazd ;i inpelegrrro ,rrrilri orrirrio.
f :::l 1l,t:'tui esre rpr;ji*i;i fr.if ir"i J" .hectivele reatizare i
;:':':'?"::::':r:::':ii+;i;1rr**rilffiffi :H:::"#'".?i;J,'i*|1l;,
';"ii-T; j;"I;::"'i j":i:1":l::*:'','ry:l:F:tril;. jJHH:'ff
scrls;
'.,ii:,T"?J:::,t^yt':r;;fi ;;il#;".#ilf f TffiT*#::f,il' i - se exerseazl, memoria;
iiTi::"i#,lilifl;iia""t"
'!il:',?.'ff ::iT,1'Jr3i'::i:1:::::Ii;:#il:#;'Ti"iffJ""'Jl&.,',,,
r".iu,;;;;;I;.;1. r#;::':,iTil.;i,',:'''.#li; ":".'iil'fl viagtr" a elevilor;
la 75 de iuuint" in total.
' pregititoare a cititurui, 3jl:::;nga
elevii descifreazd
pnu' crrrnd
texrur,
trecare
prin
in
efort
goapti.
pr."
cadrur didactic o"uii.,e,";il;.
pil descifreazi textul
ci fiecare
torrsri"rrr. -
co.
'Y:f;^'i:;::f:;a^textwlui
cu voce tare de citre copii, prin citire in lang, citire
" Familiarizarea cu textur se face.prin analizafexicard,
vinte gi
prin
expresii,
expricarea
daci
unor
este
cu_
."rrrl, prir-ir*eDarl sl raspunsuri.
' Recitirea de citre erevi arterne azd. cuexercigiul cidtului
lo gul/ si
dis
cu povesrirea
cuqia euris tici, sau dia-
p.'rr'" .i .i"; ;"
viqirurii
b"t;;ili
penrru viagd/ amesajului
;r:"d;sprinderea i',
r
,rrr,rr_, de
se practici
rexr.
diversele forme de cidre: ;i;i;;
unei ,,p. sirire..,
unitigi
citire
logice
selectivi,
ca.rispuns
citire
penrru
r
o i'tr.b"r";;;.;;"i;;r"J"r.
rispuns al cadrului didaitic
penrru un
r* rt .t.v.
cu
cu
atit
cit,."J"ri"
mai multe actlllted "trui mai complex,
formative po.r ii.r""r..
nadvi s"
sau
.rrit]r.""e-gi
cirirea cu
citirea
voce t".",
arter-
,rr-"rg a" liiir*i" ;#ffi;? gand, citirca
de tip ,,ptafcti", iu carc un elev, c{upa cc a citit o propoziqie' nulne;te un coleg
O[ continue lcctura. ln clasa I, textele nu trebuie si congini dialoguri, de aceea
nu se poate practica citirea pe roluri, foarte agreat de copii. Citirea in lang, in
ordinea aqezdriiin banci prezinti dezavantajul cI unii elevi sunt atenqi numai
la fragmentul (unitatea logicn) pe care il vor citi, dupi aceea li se diminueazi
interesul. Condiqia insuqirii corecte, congtiente a cititului de citre elevi este exersarea
citirii in fiecare lecqie de Limba qi literatura romini de cltre fiecare copil,
prin efort propriu, in ritm propriu. Daci existl elevi cu dificultigi de
pronunqie, citire gi/sau scriere, se creeazS, gi alte posibilitiqi de realizare aperiormangelor
minimale sau sunt cupringi in proiecrul curriculumului de aprofundare.
Cu acegti elevi se pot organizajoctrididactice, precum: Sdculeywl/Caseta
cu swrprize, in care existi jetoane cu imagini de obiecte, iar pe verso litera de
tipar sau de mAni cu care incepe sau care se afli in structura cuvintului-denuntit.
, imaginii. Cu literele de pe aceste jetoane, copiii alcituiesc silabe, apoi
combini diferitele silabe pentru a compune cit mai multe cuvinte. Ei trebuie
si citeasci silabele gi cuvintele formate. Cu aceste cuvinte vor alcitui Propoziqii.
Prin aceste jocuri didactice li se formeazi elevilor cimpul vizual de o silabe
si de un cuvint.
o.secvenqele de citire vor fi urmate de o conversaqie prin care:
- se consolideazl insu;irea conqinutului textului de citre elevi;
* se pregitegte descoperirea, de citre acegtia, a mesajului textului;
- se ioniolideazd deprinderea de comunicare oraltr;i de receptare a mesajului
.- se stimuleazdimaginagia prin raportarea textului la aspecte din experienqa de
- se incurajeazi spontaneitatea gi originalitatea;
- se inliturl monotonia, se pistreazL motivagia inviqirii'
o Mornentwl scyierii:in funcqie de etapa din procesul de insugire a citit-scrisului
in care se afli elevii, exerciqiul de scriere poate consta din redarea de litere, silabe,
cuvinte sau propoziqii simple din doui cuvinte, apoi din trei gipatru-cinci
cuvinte. Cuvintele pot fi mono-, bi- sau trisilabice. In etapa postalfabetari, copiii
pot scrie un proverb adecvatexrului, un enunq din text care le-a plicut cel
mai-mulr etc. irr timpul desfiguririi activitiqii cadrul didactic va avea in permanenql
griji:
- si controleze gi si indrume individual elevii prin aprecieri, explicagii, demonstrare
gi evaluare stimulativi;
- si ii ajute pe gcolari si se relaxeze dupi un efort intelectual gi fizic mare;
- sI asigure inceputul bun gi continuitatea in activitate con;tienta;
- si alterneze metoda exercidului cu alte metode formative.
in fiecare lecqie trebuie realizat feedbackul (conexiunea inversi) care direcqioi
activitatea didactici in continuare gi asiguri evaluarea curenti, formativi care
relevi nivelul de performangi al fiecirui elev'
I trt

I
||0|
Ptin tema pentru acasd sc va asigura atit rcqinerea, cit qi transfcrul achizitiil,r
lllevii trebuie si citcasci gisi scrie acastr penrru .or,roiia";;;ril.].]ffi].",,.
te 9i pentru a sc asigura continuitatea inviqiriigi "-gi
in ..f
insrituqionaliz.at,
"li.li-rt.d,ri"giorr"ia..a,
Lecqiade Limba.gi literatura romini se poare incheia printr-un joc de relaxr'e
seu prin alt mod de interacqiune comunicatirri 1no've.u"ti i.-"Jl;;;;;;tr;i:,;
sonori ctc.).
I
2. Conceptul de cuniculwm
Pentru tezolvateaacestui subiect, veziTestul 6, subiectul al III-lea, itemulJ,
3. Metode Si instrumente d.e eaalware
Pentru rezolvare acestui subiect, vezi Testul4, subiectul al III-lea. itemul 1,
TESTUL 14
Subiectul I
plumb
de G. Bacovia
Simbolismwl este curentul literar apirut in Franga, dupi. 1gg6, in cadrul miscirii
,,decadenqilo r", ca reacgieimpotriva roma'tismult'fi
ezia" sondirii eului inrim pe car eir swgereazd 1n1r"*irirr-"r..il;:;".
ptin ,i*iorrrr, corespondenre,
calitate,
rnuzt_
prin sinestez:1, yi:y imaginiiogi, n"ia^"rir., .""""r."rri., prin'repetiqii,
laitmotioe, refrene. simbolismul-a curti"'ai p"";l; e';; qt ;;;;;i;;
irirr, ffi^r
g'a' Din simbolism s-au desprins, ulterior, zuprarealismul.
"r-.tir-uigi
Simbolismul
rominesc, apirut la sfirgitul secolului al xlx-le;;;ti ;"nit""q"
i.""-
1a (susqindtor asiduu al curentului gi primnl t.o."ri.ian a -ir, fost
"*iiIi"
Alexandru
Macedonski),_a cunoscur mai multe etape. p^rintr" po.glid" r - -i-- pr"stigig se numiri: Di_
mirrie
---
Anghel, Ion Minulescu, Emil Isac g.a.
:
Alexandru Macedonski gi-a dorit sd devini poet simbolist, a cultivat tehnici simboliste
in multecreaqtll:::l::., de pild; i" p;"^"i i;;iea d.e decembrie, rotuqr,
structural,
r -
rimine un romantic
cel mai mare simbolist
-Bacovia,
romin, a fosr caract erizat d.ecriricul Nicolae Manolescu
asder: ,,simbolist prin formagie, Bacovia ifi a.fffir" epoca, apartinind noeziei
romine moderne ca unul dintre marii precursori... i;;;;ir;;;;;t:j;;;'.rfi",
dezolante, al iernilor care copreges_c prin omerul
descompun cadavrele din orig gi al pri-a.t "b"rl;;;, ;il;il;;iilrt;5;i#;r.
pl,ruio"r. gi ,r.rrrori.", "rilor
B;;;;i;"-
altul, sentimentul singuritiqii,
1"r:::3,^::^::meni
srarea de prnbugire inr"rio"ri
oe lnadaPtare drsperata.
I,
Printre cele mai reprezentative poezii Pentru lirica bacoviani se numlrul poe-
I Plumb, care a dat dtlul prirnului siu volum de versuri, apirut in 1916'
ln cele doui strofe ale polziei eul liric sugereazi un univers liuntric terorizat de
ritate. Discursul lirii evoci o realimte exterioari macabri (cimitir, cavou, sidecor
morfuar) in prima strof6, corespondenti pustiului sufletesc 9i deznidejinrerioare
a eului, sraie e"ptimati prin simboluri sugestive. Construit prin tehnrca
iei, a simbolului (,,plumb"' ,,caYou",,amorul intors", ,,aripi de plumb") 9i a
rruvlsrsr \rrrrsrrrv t ,rv4' v$ t ,rar:^v^ s' , tr"'r- -- r------- / t
ei, versUl bacovian este concentrat, simetric, cu repetiqii care creeaZd
muzicalitate deprimanti, obsesivd.
Poezia are labazd, aga cum mirturiseqte soqia poetului, Agatha Grigorescl Baia,
o impresie puternici triiti de acesta la irrmormintarea unei rude, cind vizicarroul
Sturiegtilor din cimitirul din Baciu. Atmosfera sinistri, stranie' care
obsedat pe poet, a fost transpusi in poezia terrninati in 1902'
Cuvintul-cir eie, plurnb, t"p.t"t de gise ori in poezie' este corespondentul stlrii
rfleregti de insingurare gi paiesire idtr-un spagiu inchis_, rece 9i infioritor, cavoul.
ul liric iqi comunlci o gami largi de senzaqii 9i stiri sufletegti: in lini;tea morminili,
senzaqia de frig amplificatl(,,era vint") se asociazi senzaqiei auditive, scdrqiiiil
coroanelor de plu-6, gi celei vizuale,decorul plumburiu (,,sicriele de plumb",
flori de plumb", ,,cor,oarele de plumb") sugerind aplsarea sufleteascl' sensul meiforic
allimbolului ,,plumb", repetat in fiecare strofi de trei ori'
I CoborArea in proftinzimile sufletului deprimat duce la deznidejdea imposibili'
ilgii inbiriir ,,Dor^mea intors amorul meu de plumb", la spaima terifianti a singurigliii
(,,gi-am incepur si-l strig"), culminind cu sentimentul morqii: singur lingi
"SjaT
mori... gi era fr{g..." (ideeahorqii triiti senzitiv) ,,$i-i atirnau aripele de plumb"
- sufletul ttn este capabil de zbor, ,,aripele de plumb" atirni,invinse, neputincroase.
-"i
. ln sfera semnificaqiilor poerice se inscriu gi verbele la timpul imperfect,marcAnd
acqiunea durabili, ceea ce ielevi izolarea eului liric intr-un spaqiu liric inchis, ostil,
firi putingi de iegire la lumini (,,cavou"): ,,dormeau",,,dormea",,,stam",,,era",,,scir-
giiau", ,,Stam",,atirnau". Repetarea verbului ,,a dormi" 91 st1- repre"jnti.alti
"a
modalitate poetici de sugerari a captividqii eului in spagiul mordficirii spiritului'
Expresivitatea gi melodicitatea versurilor se realizeazd nu numai.prin sensurile
conotitirre ce relwi hipersensibilitatea eului liric, ci gi prin construcgiile concentrate,
prin paralelisin siniactic, prin repedqii gi inversiuni, prin punctuaqie: liniuqa de
paizd,mai ales punctele de iuspensie. Cele doui strofe sunt construite simetric:
,Dor-."l, adinc sicriele de plumb " // ,,Dormea intors ainorul meu de plumb". Predicatul
este urmat de corfrplementul circumstanqial de mod, ,,adinc"/,,intors", acest
complement surprinzindiontinuarea pribu;irii eului intr-un somn_ce-l apropie de
Repetaria sintagmei ,,flori de plumb" cu care incepe al doilea vers din fiecare
strofi reveleazd"un univers interior ttaumatizat
-o"ir..
Versificaqia contribuie, in bunl misuri, la sugerare acestor triiri ale eului liric:
cele doui strofe-catren au misura de 10 silabe, ritmul iambic 9i rima imbrlqigati,
masculini (accentul cade pe silaba care rimeazd).
L.

1t2
t
l,acustri
dc G. Bacovia
ln univcrsul liric bacovian revin c'teva motive (noaptea,
tlattc qi
ploaia,
morbide
aspecte
ale
depri
anotimpurilor, irrrtr,r-.rra. muzicale)
z.ci qi scntimentului
coresponcrente nevr()
singurntigii.
. Ca gi in poezia Plwib, gi aici sunt doui planuri care
rrtersecreazi
evolue azd. paraleldar
ca semnificagie:
se
p.ran.wr exteriir,
;i
t"-ii ji a;;;;;i,
"i
cuprnse de po_
sittquritate, tristeqe gi
SrrrsrdLc
apisare.'
us oDsesla Pluvlali:
rn poezia Lacustrd, ie la titru,gi pini la urtimur vers, se
rlisolugic.
sugereazi
Prima
un
imagine
univers irr
".rt.
,,De-ar6rea
ri.r plingind". Teroa"rea ".rditirr;: ""pd il;louand,/ Aud mate_
ploii i;;;;*"ili1" (;;D;:;#;'r.;i;,
lc crcqtc gradar,
si incomensurabi_
de lasenzaqii organice (,,$i p?.;;;;;;
rrri izbeqte-un val-..
#laili
,,gi simt...?), il
ffi;;;i;;;;;
d;i p'rih;i;iliilliiro*r,,
ci n-am tras podur de ia er mr se parel
mar"), ;ili;;l;;gi"a"du;;;;_'o io.ui,",g;
sugerari
racustri. Tre_
:::i,?jiTpylui,
p'in repetar"" pri-irt,ri
7'alrtlc' sparmele care,
";;r;;;l;;r],rofa, amptifici
cumulate,
sen_
duc Ij sentiment"t
simt cum de atita
,i-rr.i ;;;;lilri
-9rra
il$;
"t::i1^l!fti,ai;:Ilitugesc..),
conduc la
,,gol istoric"
^o
,,un gol
este
istoric...
consecingi
Acest
a"rr;rui.ii lumii, dar gi
rrcscienei
un rivnit sf6rgit, asemeni,emi_
,,sere de rep.aos". pt;b"ji.."'i.rlr
eului in sine, inrr-o ""r"rior;;;;hi;il
azi cupatrunderea
riire de ,Ji".i-b. Ail;;r,
interior
".u;""]r; a" pr"n"r
hipersensibilizat
exrerior
(,,Toiir.Crj,
inrr_un
,., asteptind....,),
qii il trimiti
senrimentul
menrala
singurata_
inceputuri';;-sr";;l"gu.r,'Ei me
Ic Iacusrre."
dr..1;;;;;ils;""i;ilft:_
Locuinta.racui.;;;;;il;;;rri;;t;rl#,;rrirr,i.rui,
ontologici gicu
cu
unicitar.",Jt;i,""ririrlo_-.rrrrr..
singuritatea
i ,i
In discursul liric se remarci tehnica corespondenqei
fozat
: planul
de fenomenul
exterior meramor_
pl"ui"l .tt" rr"1 interioriziri,
"*fr.i" naturii atribuindu-i-se
:\,:,1,i:!^',:::',:(::::,1*-'"'^'::)''t";i'iio.';iil"t.l;;ru;.;#ilobsesiapruviah:
:-111i:-*"eti: ,Aud materia pl?.".gi"i;. si_b.[il;.; ;iir';T)"*consdtuie ma_
nrtestarea exterioari,a]i"]-:.i:ibilitaqi intrare in panica r;"guriragii,
,c pune.in
iar
evidenti
gorur istoo
damnati nevoie de repaos absolutl
predicate,
Din cele
cincisprezece
saisprezece
sunr I" d-puffr ezent, parceun prezenr
pul trecuq
etern,
dintre
unur la
acestea
tim_
,,aud" se ,"p"ie de trei ori, ,,sunt singur..
duce-un,gind'
de doui ori,
de doui ol. pri-r ,,md
ri.olll" ,.p.r;, ugor modificari,
ti, versul
in
diferir
ultima
fald.
stro_
de nlma rtrofe ,.r*; srarea psihorogici
sirind,
a eurui
tot
riric;
aqteptind", ,,Tor ffe_
e^',rident ,r"r,rf"..ao" pr"rrrl i"r"ri8r.
atributul
s. ,"peti,
adjeciivar
de asemenea,
,,atatea",
atita ploaie"), se repeti '.;;ifi.a;^dJ;"J;;Ti riilrratua nopti,,,
l"
,,de
culini. lerbyl ,B[";;i;;plasat
Rima -oJuig"*y|.,
in
nu rima mas-
cea mai "rtd.onr.t"nti;
ex"presivi rimi este acee alciruiti
(,plouind",.gla"gal.rJ;.,-,oi'r.prand..)
din ver_
cste *,llg:lfi.u
9i substantivul
lambrc, rar misura ,,g6.nd.,. Ritmul
e de g_9 silabe.
"["'] poezia bacoviani aparqine expresiilor celor mai specifice ale simbolismului.
$i tehnica sa se rezolvd excrusiv.cu pe care;.o"1,
acea sumi
simbolisri
a sugestiilor
i le_a oferit,
care vin din muzici, -ii.r..r" di"."lo"r.";;;;i;
atmosfera
j;il;;;i;i;
confuzl, a inconstientului, toate corrsecinlele impresioniste,
-"rTpi.*ri
6lrora apoi rcnrpcramenrul poctului lc-a adiiugat aura.fanati a dcstirrului sitt, sar-
!ar*"t li rnant'ia dccrcpita, funebrul -acr dainnat". (I. Ncgoitcscu' ,,Poczia lui
$u.oui"'1, in vol. Scriitori moderni, Studii Si insemndri ctitice, EPL, Bucurcqti, I 9(r(r,
p, 137.)
Subiectul al Il-lea
A.
l. mlddios: suplu, graqios, mlidiu, zvelt'
anin at : agdgat, atir nat,
cump dnit : potrivit, echilibrat'
aiurare : delir, halucinaqie'
2, inele - substantiv comun'
ie;ind - verb la modul gerunziu'
mai muh - adverb de mod, gradul comparativ de superioritate.
. d,esdvhr;it - adverb de mod.
3. in text, ara esteadverb de mod'
N-am maiv6zut ata omincipiginat! (adjectiv invariabil)
4. ,,Ce am clscar ochii mari", ,,gi am inqepenit" - propoziqii subordonate circumstanqiale
consecutive, in raport de coordonare coprrlativi.
,,si inceapi un basm" - propoiiqie subordonati completivi directi.
,,ci trebuie" - propozigie subordonati subiectivi'
,,si-l turnez" - propoziqie subordonati subiectivi'
B.
1. cap
Alat din cap aprobator'
CapwI rlscoalei a fost pedePsit.
colp
Ciqelul mi-a infipt w colg in,deget. :
Stdtea supirat intr-w colP'
marca
fn C.t-""ia nu se mai folosegt e marca, ci euto.
Produsul este de marcd (de firmi)'
roman
A apirut rtnronlan excepqional despre cilitoriile cosmice'
Imp^eriul roftian se extinsese pini la Pontul Euxin'
2. . Eacdese drurne giiin Bwcegi. Am o casi de vacangl in Bu;teni' (defective de
singular)
. Pir"ea un om de o mare bundtate. (defectiv de plural)

irl
r Am cumpirat din piala rnazdre, pdnwtjer, ruri. (defective
ntdrrtr, pdstdrnacpi
de plural)
arrc zarzav.r
t, o Nu fuscse un.spechcol care sd.minc6nre. (subicct)
' p'of"o'i tin"'i kil::l'il;;ii'e
d'u la care'aveamlari p..te'qii. (comprc,
r De la Tirgul.de carre am cumpirat
rru
publicaliile
lucrarea de
de
doctorai,
careavearnevoie pc'
1""_ir._.nt indirecr)
: ilX?::i?i:i;XX:H:d7ti:t.':,^07'1/ voiparticipa cu picturle 2/ pe ca*
P, - propoziqie subordoffi;#;stanqiali
llr - propoziqie principali.
t,J - propoziqie subordonad aributivi.
c.
condigionali.
t. Codrii inceouseri si freamite la
2.
adierea
ln lucrare
vintului.
otra.u"ra irrr"rar.a ,..rrrl,
l.
ao..r_ente
Domnia Sa
innegrite
nu a
de vechime.
"du, "iri"r,I.ffi.nr.
Subiectul al III-lea
:l,li:iffiI"ll-f"*:': :ilt:'';' il'^"'tti':j^.i:,, arari ce rrebure si inveee erevur,
etr crenq activitdqri
E
acestuia'
a aluare ao."r. 1l,o
- fgrmal;9i informatd;
- lormatiod Ei sumatiad;
- obrcctiztd qi subieoiad:
- criteriald gi normatioi.
Eaaludrile forrnare, tyri.za19 de instiruqii specializare,
surile, evaluiriie nationare
sunr examenele, concur_
$i.hi";;d}rii.dfu";;dH;ilnspecgi'or
, Eaatuarea,e,\:.? ra crasi.
ztnti straregia :;;"
#ii*",u
de
d"-;;i.";;ir.ri.".
evaruare c.ea mai f...u.ii,
Aceasta repre_
vr pnn care
,"
se
,"^Iir.izi,;tffi;;
asizuri feedbacrrur
activitiqle
.onunurr.
cu
Aceasti.;;il;;;;
ere_
Eaatuarea
funcgie formativi.
elev
a"
sau lacunere,
^,;*i:(^::TI;:;il.g;"
deficiengere """i;d;.*. ;i:,'i prosresul
sale in inviqa.e.
unui
scopur acestei evaluerr nu este nora_
':fi:{fi:!:';:i:X:;:::te
de stimutare a neatiaitdpii eteoitor tn studiut tim-
Pentru rezorvareaacestui subiect, vezi Tesrul 3, subiecrul al III_lea, iternur 2.
\ Relapia dinne curriculum $ evaluare
Pentru rezorvareaacestui ,"L;iir-,'"'J)i restur g, subiectur ar III_lea, itemur 3.
S.Tipuri de eztaluare
Evaluarea infruengeazi inviqarea; r.4r1r."]:-oozitive intdresc. motivaqia inviqi-
| 1C5
ci feedbackul imcdiat, cu scopul cregterii performanqei gcolare. Evaluarea forntivl
trebuic sl fie permanentl, continul.
,. Eaaluarea obiectiad gi subiectivd se baze.azl pe criteriul obiectivitiqii in notare.
, Evaluarea c'riteriald este strategia de evaluare prin care rezulhtele sunt comPa-
1te cu standardele sau cu criteriile prestabilite'
Evaluarea normatiad reprezinti strategia de evaluare prin care rezultatple ele-
)r sunt comparate intre ele in vederea ierarhizirii' . ..
P.;r* a-j,riealiz^o evaluare e{icienti in cadrul disciplinei Limba 9i literatura rotrebuie
utilizate cit mai multe tipuri de evaluare 9i de itemi, cu rispuns conde
citre elevi, itemi subiectivi de-tip eseu stnrctura! 9i eseu nestructurat.
'
TESTUL 15
Subiectul l
Enisma Otiliei
de G. Cilinescu
Conceprul romdn - vezi P.-72.,
Op.i"'tir.r" rd Enigma Oiihei de G. Cllinescu intrunegte caracteristicile romanol
titbi.rtiv, fiind s&isa la persoana a III-a. Naratorwl, omniprezent $.o.mniscient,
i. Jir4.r* dq acdune, conduce acqiunea obiectiv, dupi un plan prestabilit, de aceea
to.O"iitit circul"ti, incepe gi se incheie cu o imagine aseminitoare, descrierea
iasei lui "ste
Cosmche Giurgiuveanu.
Cilinescu recurge la tehtiica balzaciand,in expozigie menqionind momentul incep.tii
r.ti""ii (,,intr-l seari de lainceputul lui iulielgOg, gy puqininainte de orele z.e2e"),
l!5g;iile"Cin lo".tl' Bucuregtiul, strada Antim cu arhitbcrura hibrid;, casa lui Cosi.rh.
Ci.rr*iirn""rru qi pe unul'dintre personajele principale, Felix, ,,un tinir. de optt*"...
in unifoimi de licean, ,itrinsi bitt. p. mlie, ca un vegmint_militar",-iar
^"'i",
,g"1.*l nr. Ei foarte inalr gi gapca umflati ii dideau un aer birbitesc 9i elegant"' taqa
irivenill gi ,,aproape feminini", cu piru! lung, misliniu la ten.gi.nas grecesc..
'-- O.*i"i, ihnetitt, abia sosir in Capitale, cauti adresa tutorelui sau, Costache Giursiuveanu.
Primirea pe care acesta i-o face teptezintd intriga romanului 9i pune in
Evidenga rrdsirura piincipaln a personajului: ititudinea neprietenoasi 9i temitoare,
specifice omului i" se gtie pindit de aceia care-i vor avetea' La intrebarea trriasctr
a tinirului, ^i^, moq " Costache ie un rispuns nlueitor PentrU ace$ta: ,nNu-nu-nu
qtiu... nu-nu std nimeni aici, nu cunosc.,"'
'
Desfdsurare actiuniicuprinde experienga de viaqi Pe care o triiegte-Felix, *
la
rorit"i'i,iiii g"cur.sti p.rrri., a urmaiaculatea de 9i pinr la plecarea otiliei
cu Leonida Pascalo-pol, dupi moartea lui Costache' -edicin;
:
Corfllaul, predominant familial, dar cu implicaqii sociale 9i morale, se concretizeaz|-in
lupta pentru averea lui Giurgiuveanu.
Ca $i ele lon gi Pddurea sph.nzurapilor
sphniurapilor ' de Liviu Rebreanu, Enigma Otiliei
Ei roman
incepe cu o scen1-cheii: salonului Costache Giurgiuveanu, prilej de portretizare

H cgt0rvA pcrs()rirje.: r,c'nidir I)lscrrrrprr *.
(,^rlc'c, rrr,,qrcrrrl lrogat,
si'ri.rr 'r'urca_--.s.1ur
Agr;rc,r"ulc:r -- s.ra rrrr
AgrJ"r, Auric,r - riica
l)in prirnul
sotilor Turca.
rnorncnr, I'clix dcsco!.;;lip;.i.
gruvoanu
,r".ii""il,r;r.
gi'l'ulca,
aceste
imprcsii
familii,
confirmate,nni
Giur
,aJi*
taehc,
,il f ,."i.i"
turorclc
.i fal Aglaei],
mcu, cste
mos
tot
Cos
aga de avar. gi. de .lipsit
rurprindc
de sirnq
csrc
familial.
ci pe-toqi,
ceea
aiciin'Bucuregti,'ii
ce
y;.a r',p!rg i."roiia"ri,"rea de sinse. 'ri
lr
iillll j '1 J :.:ffi';jll';*r pa"dd; ;.. "iar, ri ;;:il;J;;t r i ilil;;:;il .,,
lL? i l',ln'ilT,:'J#;$T r fi
H'J$" 4 i ;i;r;;;;;" " "i"i.' i" ;;;;:;; "ry' ; o^ ; I )easupra tuturor se afli ?nsi prezenta benefici
grf*egre
a otiliei,
imediat
de care Felix se indri-
si cireia ii cere dovezi;. i"bi;;;;;;;;;;.',
Pasc*l opol,
interzice
considerat
vizitele
rival.
rui
Acliunca se desfigoari pl.doui planuri principare, dererminate
tcrne balzaciand
de cere
a.,mo;tenirii
doui temc:
gi a paterniugii ;i i.-" i;;i;ii;;-"ntice dintre Felix
'liratc pcrsonaiele, prin caracterul qi acqiunile lor,
rrul
decid
otitici,
sau influengeazi
fiica vitregi I"i
desri-
e;;;;i;r;*u: "
costache,;;;;;"_r" de
si de avcrrizirile rui
sora sa Asrac
li.i:u
n"qi",!i""r.r9. r..;;;i";'#."rr;rr
lia, lnccarcd totusi
s-o infieze pe
si-i dti_
vr.a.
qi'u1i "rig,rr"'uiif,.ui
," ;;;;;;;
vrca si-i ri ."r.,
construi"rb
iar cu banii ob_
our.i;;"rij;fi;;j;ili
eccepti si depuni
r"r."ropor,
o sumi
cu
de
greu
bani d.rnrr d.i#;;;;1.i.r.,,
ugl \a caremai
9i Leonida ceva. Naratorul
ada_
prezinte."r"";r"riaiil;:;""td"
Pentru construirea
avarului.
casei, mog costache se cearri cu qiganii
mollri, eventualele
pe cirimida
cheltuieri
de la de_
r.;r;;; i" conrul lui
punz.rtor
Felixiumbli
vara,
imbricar
fapr penrru care
necores_
areun arac d.^rp;eL;J;.:
lceea ttl
C;';;;;;';;';;;;;::;;::;
care mos Costache, imobilizat la pat, igi.Jr. lh.iu
phccrc
g"ilutern
golescimara.rude[
vd,zindcu cdri
r;i;;;;;i" r^rr,in timp
besc despre
ce savureazd.bunititile,
moarrea bornavului.
vor-
Agli. ;.upa casa milirdreste:
ajcin c"ie ,,Nimic nu se misci
ei nimeni
'l'j"tl"*:
;;";;;.. ir.uri.
srm in
,elil"#
casi un bolnav.firi_simltire,
si pizim, n_o s; ii_
.rr. ,r.,,"d;,;:;i;,
nia ci, srriini
.,
sunt
,riu;ri
otilia
in
giFerix.
casi... rn opi_
sra";.; i."qiu.ir
are
,p;"".";e
bani mulqi ascungi
i. ilar.a", qtiind
in casi. p;iil-;;
ci aceita
,riu;.i,r'"."-oriiiip."rru
nevoia ei de a iesi din armosfera
cosmeticq pi
r"iolr"ta de
tache gi, in lipsa fetei,.cotrobei; " ""r";;;;f#r;-fi"gr,"r"
p. mog cos_
t.i;;;r;, a"r..i.ra"f#i
c{ moarrea bi.trinurui. pleaci
,i'rlru, 9i astfel provoa_
riniqtit s-o anun{e pe
companie
Aglae .e
bitrinului.
o;ird;;;;;f
cu toati
,;;;;
vigilenqa ei, {si".
n.., oiqine
aceea gi
arrerea
inmormintat""
lui Giurgiuvea_
11lt
o ri". irr.ioasiii trebuie ri.ir.tr.ri"r.;
[rnut ceea ce urmS.rise.
fere
Momentul
se fi obinmorm6.ntirii
est.
concomitenr
o tragi_comici.
cu acesr pran,.s.e a.rfaqoat; povesrea d" "rri-r.."e
lia,Blecarea
iobiie
fetei
dintre
cu n"r."ioporir p-""rii,irrf..inta
Ferix Ei oti_
gi deruta rinirurui.
In ptanuri secundare s" afla *p.ir."q"
cu Georgeta,
ilu;afrliu;i;i,,l'lffii"T,lis,m.u
criza erotici
n"ri,.,
9i .e.c,rr
sohaqki, nebunia rui -"iil-ori"l "l lui Simion
ri; i;l;; 1};;i;;r".iil"'X'i;
ii-,;;;;; irfi;;;;;.i;;;;i,"""r
evariqia devenid inumani
care dovede;te
Agr".i,
jur. ,irt. b"b"
Birbatul " iirl'.rrru,
ei innebun."
""u'r9-rrr;,
in riu, pot si
ti fir?;;i..r,i.. i.;
"r"ri.ir,il"ji.r.o,.;rrr", de in-geri.,,
l 167
unc \Wcissrrr,rntr c,rrc-l cluscsc lrr spitrrl ;;i rr trcbuit si pLitcrrsur u'isurr' ln acclaqi
Ig sc siruelzir viirll gi cisnicia lui Stinicri ltaqiu qi a Olirnpiei, cealalti fiici a soqi-
'l'ulca, nr()ilrtea f iului lor, Rcligor, din lipsi de ingrijire 9.a.
Punctwl c'ulminant al conflictului este rn"rcat de imbolnivirea lui Costache Giurgluveanu.
' Mo"rr"" bitrinului (deznoddm2.ntwl) incheie rapid acqiunea romanului' Otilia
vrea si-i dovedeasci lui Felix iubirea ei, de aceea vine in odaia tinirului, dar acestA
o respecti prea mult, incit nu vor avea o-noapte de intimitate.. A doua zi, Felix
qlseste un bilit de la Otilia, care plecase definitiv cu Pascalopol la Paris.
' F.li* va face carierd, gi o cisitorie striluciti; rizboiul este un prilej de afirmare
Drofesionali 9i sociali. Siinicl, imbogiqit prin banii furaqi de la mo; Costache, p-ar-
'Vine prin politic;, se desparte de Olimpiiqi se casitore;te cu Georgeta' De la Stinicn,
Felix afli ci Otilia a divorqat de Pascalopol ;i a devenit sotia unui conte in Spania
iau in America.
. irrrr-o cilitorie la Constanqa, Felix se intilneqte intimplitor, in tren, cu Pascaiopol,
foarte imbitrinit. Acesta ii-arata o fotografie in carelelix nu.o recunoafte
p.^ Oiiti", atit de schimbati era. El igi amintegtJ ce-i spunea fata: ,,noi nu trlim detiq.in.i-g"te.ani".
Pascalopol ii confirmi lui Felix ci Otilia l-a.iubitrnult. Retriind
vdttti r-i"tiri, gnndindu-t" l" Otili" cea de demult, Felix conchide: ,,Nu numai Otilia
era o enigm?, ci qi destinul insugi." Revine pe strada Antim,. revi".And casa lui
,trnoq Costache: ,,era leproasi, innegriti. Poarta era lin.uti cu un lan!,9r curtea toati'nipidite
de scaieqi. f.{u mai pirei si fie locuiti". Felix retriie;te momentul sosirii
la^tutorele siu: ,,I se peru ii 1."ttt lucioasi a lui mog Costache apare la uqi 9i
vechile vorbe ii risunari limpede la ureche: u Aici nu sti nimeni ! ""
Ca elemenr de originalitaie, in romanul Enigma Otiliei, dominant realist, se interfereazd
elemente r6mantice,virsta gi iubiref lui Felix ;i a Otiliei, vizim la,conacul
rustic al lui Pascalopol, intilnirea cu cireada de bivoli, imaginea Bdriganului, cu
elemente moderniste, psihologii patologice: Tid 9i mai ales Simion Tulea.
Alt element de originalit"i.it. dat-de tipologia personajelor. Clasicului tip.de
avar i se ad,augd.trlsitirri individualizante, dl;i z[ircenia rirnine caracteristica dominanti:
*oE-Costrche, Aglae. Tipul arivistului, Stinici Raqiu, nu este un monstru'
ci o lichea simpatici. Fermeiitori, iu instabilitatea gi enigma v6rstei, sunt Felix 9i Otilia:
rational qiambitios, dar inocent in problema sentimentali, ca 9i in cea profesionala,
primul, lili"le, inconstanti, sensibiii gi cocheti, fire de artist - Otilia; ea le pare
atat iui Pascalopol, cit gi lui Felix o tindrl, fascinantl _9i
de neinqeles, o enigmi-
, Stilul romariului este elevat, cu predilecqie pentru lexicul neologic si ftazaingriiita,
bine construiti, deseori ampli'
'
incinti descrierile ample, discrierea oragului, a caselor, a interioarelor, a peisajului,
dar gi portretele
Subiectul al Il-lea
A.
f . inimi albastri, (om) de inimi, din toati inima, a-i ride inima, a-i merge la inimi,
cu inima uqoard, a avea tragere de inimi, a-;i deschide inima

2, rwela, miile - numerale cardinalc.
ele aceea - locuqiune ;J;il;il''
fu fapa - locuqiune prepozijionah.
3, l:,i ain inrotdcauna la timp.
Anr biut un ain foarte i,1...
lrr faqa nrinisdrii s-a.c_onsrrui t o poartd
Ana poartd
nov|..
azi o rochie
"*'
^ti^rrri,.t
Vor n-agi fost invitagi la petrecere.
Voi plcca miine.
$m. primit un dar frumos d.e ziua mea.
Poqi si pleci, dar si nu stai _r.rir.--'^"'
4. ,,care vine Ia t":,f,l1ir
\* _ propo.ziqie
trage
subordonati
in atribut adjectival:
atributivi; se poare
,rrenita la
con_
irtaria Radna...
"sd se inchine" - propo.zigi" r"Lori"nrte.ir",r-riangiari
po are c onrrage in complemenr
de scop (finali);
.i".,r_s se
t"r,r, *i;;;;T;;:* a se ?nchina...
B.
l' s-a ridicat prin munci.gi corectitudine. (,,a
A ridicat paharul.in
promovar, s_a rearizatprofesionar.,)
ci;:i;irilii#ir.r,,ui
La somaqie,
1,," toasrar.,).
a ridicat miinile i"-;;.
Frrr si-qi dea i;
seama-
" predat..)
La congresur !:tj;;;A;;;!.,i,"" uorbi rare..)
ecologigtil o, s-oi rid.icat"maimurte
tate (,,a aduce
probreme
in discugie..).
de stricti actuali_
In decembrie aa fost tngbepate r"i"tiit?1.",., fost mentinute la acelagi nivel..)
2' carte: carte de identitate, carte de munci,
vizitit,
om
a
de.carte,
da cirtite
carte
p. f"f;,
pogtard,
; i;
carte
;;#,
de
;
deget(e):
o" in cirqi.
a aveariq;:{$
pula"), i:;F;;.i:" juca
a (nu)
pe
r" d1-lypu
cineva pe
leget
degete
(,,a
(,,a
.iur"
mani_
(:".":) pe degere
,;.rri."rJe
(,a ."d;1, a gti/acunoasre
pnr"), stTiuno":er"io"rr"
a umbla
ut"ia;3-;;;;;;Ji:s"re
in virful degetelo,
(,,a fi pu_
f ," ,. fu,r;grrr),
^i"il.l^ra"glru, mrc, a pune
rutier'
ffiiil::l:H*fl'*t
a simsit ci.-i ingheapds^ngele
vene, (,a in-
L:i *rb:efr miiniie si picioarele d" s"r.
f i,, #l;;:: J*:::: *;;;i ;# ur' ;r;L'fi
;i ;1,;
ffi p,i,,,," d"g"-
3. un nu Stiw ce \ r
un nu.' gti, ir*)locugiuni
substantivale'
4,14 - paisprez,ece.
17 - gaptesprezece.
l8 - optsprezece.
'c.
l. Nivelul de cunoqtinqe al elevilor lasi impresia dezinteresului lor faqi de leczuri
2. Mn sfiii sI recunosci o si aibi dificultdqi cu echipa adversl,
3. Nu pot si spun ce m-a impresionat mai mult.
Subiectul al III-lea
l. Strategii de formare a capacitdpii de comunicare, orald fi suisd
Procesul de predare-inviqare poate fi considerat o forml specialI de comunica
comunicare didactici, comunicare $colari.
$colarul din clasa I are deprinderi de comunicare formate in familie Ei in gridide
copii, totugi la;coali intercomunicarea trebuie si se rcalizeze in activitatea
lactici, prin influengele educative din acest cadru organizat, Comunicarea gcola
se desfigoari intr-un cadru instituqionalizat, sistemic, care asigurl egalitatea de
;e gi tratarea diferenqiati, personalizati. Emiqitorul este cadruldidactic, deqini
de informaqie suficienti pentru situagia de comunicare, iar receptorul * elevu
o anumiti motivalie, care cunoa$te pargial codul, trebuie s[ decodeze, grai mult
mai puqin fidel, mesajul Ei si accepte rolul care, succesiv, se schimbi:
- rolul celor doui surse se schimbi alternativ, elewl trebuind si devin6 partisi
' pant activ al unui dialog productiv;
- codurile celor doi factqri ai comunicirii emipdtor (E), receptor (R), nu sun
identice, de aici rezulti necesitatea adaptlrii permanente la partenerul de dialog
- in canalul de transmisie intervin perturblri;
- nu este constant o participare acceptati, activi la comunicare din partea ele
vului, uneori gi a cadrului didactic, fapt determinat de:
. natura mesajului;
. interesul agenqilor comunicirii;
. calitatea canalului de transmisie;
.
, contextul s.itugqional, in cazul comunicirii orale, qi de contextul obiecrului
comunlcanr, ln comunlcarea scnsa,
Procesul comunicirii didactice se concretizeazd prin obiectivele cadru, obieeti'
vele de referingi, conqinuturile gi activitiqile de invigare prev[zute ln surriculum.
Specificul comunicirii in inviqimintul primar consti in insuqi faptul s[ elevii pa
receptori gi ca emigitori trebuie si-gi insugeascinstrumenrul comunicd.rii, codul,limba
qi elementele nonverbale.
Experienqa de comunicare a elevului este redusi, deficitari sub aspeetul pronun"
qiei, a deprinderilor de receptare !i exprimare de mesaje orale gi scrise. Caracteris
ticile comunicirii la clasa I sunt deteiminate de factori psihopedagogici. ln clas
I, elevul igi insu;e;te cititul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea, prin efort

irrtolectunl gi fizic tle lurrgi clur.,rril, c:orrr
'ulr.urpi.t
i"";;;;,
I st'irrrb,grllcqrc
r.,.i..ii; aclriziqia
s;J;;l;,,i:t'rcttt'
li'gvisti,,r
,ricil:rtr
il,,.1;i:'l'i.ffi:'il|l"illli:;jl';l1:.1.,1,',
pondcrc foarre,narc i ,
Itri ei dc ua'.i.tatc,-i,'ril;;b' ;:r#;j:ff;1il::;x:,i: j! :::g:nitarea
sru r,,
itrlluc'1erc pozirivi ,ru,,.griiue,
i"T#).gi., pJr
de
fi.r,
*,, .i;:ilil*:.ffii. indiferenr,
.,",r.i,i";;.il;ffi:.isie, ,";,".r11T-r.r"
de domi"";"_;ifiiespingere,
r"r,,
i,' u."a*,. n.;;;ii;;:3:[1:::','.-::,::*:,*:,."utu'"*in""asi tc,^,earrebuie si alrr
l 'a clmcle I * a IV-a rr.uui. riij" pr.a"-inanre
Ei activittrgilc or tr"irlr:-;l;i;;il5i.ii
merodere, mijloacere didactic.
gr at*rqici dc
.o,r...r-intriti.,..,
scurti durati
i-aginagiei, memorici
"i"pi'3r,
i.".r r.r J";ilil;r;'ui de fanrastic. Acri
I:il,]j, *:ffii:T-:[*lff# [:,J.li:: :i:]:rl:;; ;.ff -"i,imizi,
*"i in,.
carrrctodedidacdce,'"b;i;:;;;ff;:H',f ]j)tr?);|i,,n*,oratd,.ii,,t
I T:'T',".: ii ff ;jmTr f ;;t [ li'' -l ^' ",
m e v o d s a, * * )n o r e s cy i s d :rns rru i
(2) itemi semicibiectivi :
rid;,;il;;;*lXl".*::i::!fr:::':^:;;;TT:,4,;::::;;:/,;,:i::i:;;X:,
- itemi cu rispuns scurt;
cipiul, ac$une simurati t^ t;**',
In fiecare lecqie
i"*ii'ArAoniu, inadparehramatizard
se pot.crea situagii J. .o-un. E.a.
pc cxpcrienqa de viaqi a p.
^ubir^r"i.-r.*r.t. din manual.
"l.u'or, a;a"m.ffi"f*. pri,'
-t;;;."
variate tipuri
fi !:;. : i H/:# :;';:; :,'i* ::, *o, i n,.,i. i e i ;; i "
; i ; j ",,.
o. u,i d i d i. i ;
ltarte, Jocut ,urtn,rii"J|2i:,'::
E" intyeb,
:::'"!:!:.i'
iu rdsPwnzi, spriii;;;;;
sens'Jo.cul
clcvii igi
cuainrclor
formeazd,
cw
r::::.-'nk;i
lnpeies opus,Jocuri d.e rol.
s.,i"r-it"ffi y,,"":lilll';ffi:fiu:il:,i:J:::::1!;,i,if '
aioia"irtniirit cititutui corecr, ^:;'ueroLr
,_,.,?iftL.r3;,T.J;ru,*Uri.
"jl;i-;ie;;iilil',"'.i#:,',ffiru,.":rukf
conerient gi fluent,
ltii:*.f .,:..5
incercuiegte
l1tirfff ''ffi r::",:r"x,:'nT*:['#t[*r:rI"]:,1,:."conceperii
srrategia
didactici trebu;. ,el".r"ii'il".rr.r,,
re a realitiqii,
situalii
de exempl",
ire coriunicare
.,.;ii;.;."*
de simura-
tare care si
.orrrroruu
cuprindi formule
*r.];;ibe,
a.
dialoguri
,rni-rii" utili_
J;";;;; ri,r".i_u si si lirseasci
i1|{p ?.4* i"J: :::1 J?:il ;Tfi 1"t i::t
: r* ;;:
i il i#,.' i'* u i ?;?,
.;, i
t..hp1, afig 9.a.
' lnvltagie, scrisoare, texte non-lirerare:
Eficienga srraregiei didactice ares
vensa
esre condiqionati de
si de miiestia pr"f.r;onrti;;-;;;i;il:,il.,
ue creativiratea,
creatrv de consec_
! Tipuri de proiectare
I'enrru rezorvareacestui subiect, vezi restur 2, subiectur al III_lea, itemur 1.
!.'l'ipuri tlc itntti
ln ,*, rastrins, irantii rcprczinta clcrncntclcomponellte ale unui instrument dc
,luarc. Accqtia pot fi sirnple intrebiri, enun! urmat de o intrebare, exerciqii gi promc,
intrcbiri structurate sau de tip eseu.
ln ttrt larg, itemii reprezintdintrebarea gi rlspunsul agteptat,
Conceptul de item este strdns legat de acela de obiectiv; orice item testeazl unul
mai multe obiective.
Clasificarea itemilor se realizeazS.pebaza multor criterii, cele mai importante fi-
: obieaipitatea in nota.re qi tipul de rdspuns atteptat.
a. Din punct de vedere al obiectivit,igii tn notale, itemii se clasifici in urmitoacategorii
gi subcategorii :
(1) itemi obiectivi:
- itemi cu alegere duali;
- itemi cu alegere muldple;
- itemi de dp pereche;
- intrebiri structurate ;
(3) itemi subiectivi:
' - itemi de tip rezolvare de probleme;
' : itemi de tip eseu structurat;
- itemi de tip eseu nestructurat.
' b. Din punct de vedere al rdspunsului
ayeptat, itemii pot fi:
(1) itemi al ciror rispuns este selectat dintr-o listi de opgiuni;
(2) itemi al clror rispuns trebuie elaborat.
Exemplificare:
. item obiectia cu alegere duald:
A dacd enunqul este adevirat gi.F daci enunqul este fals.
A - F Personajul Albl-ca-Zltpada apare in basmul Cenwsdreasa de Fragii Grimm.
A -
F lJn text poate fi format dintr-un singur enun!.
. itemi subiectizti:
- Alege cuvintele potrivite din lista datd pentru a completa urmitoarele versuri:
,- Ce te legeni,
....... ploaie, ....,.. vint
Cu ciengile la....... ?"
. (Mihai Eminesc
(cod.rule, plopu,le, bradule, fdrd, d.wpd, fdrd, pdmint, mal, sol)
- Identifici, in lista urmitoare, doui perechi de cuvinte cu sens opls: cutezdtor
d e s ch ide, ii cep e, m ulpumir e, tn drdzn e p, s e cun dar, curaj o s, sfh,r; e St e, princip al,
inchide, nemulpumire.
- Alcituiegte doui enunquri cu aceste cuvinte identificate.
. item semiobiectia:
'
Partea de vorbire care denume;te obiecte (fiinqe, lucruri, fenomene ale naturii
etc.) se numeqte
H
-

TESTUL 16
Subiectul I
I Morometii
de Marin Preda
Concep.tul roman _ vezi p.72.
In activitatea literari a lui'Marin Preda, ca gi in literatura
romerii (volumul
romini, romanul
I, apirur
zly',
in 1955 9i volumul al II-l;;;;ei)
te, fiind o.up;
o,capodoperi
un loc aprr
a.prozei de jupr .l ooit."
precedat
niri.ili."irar.
de nuvele (publicate
Romanul
in ,rolum
aJ,,rr
in 1948, ,ub titlu,tcare
inia'i)ireo
aduc
din pamantur.t)
ilspecte
psihologicq inedite p.nr* lumea ,,rr^1i.""'.'
wPera uterard Moromepiiintnrnette caracerisricile unui
tiv (naraliunea
roman, Naratorul
este la p"rroarr" obicc
rri-ri,urprinde imaginea
ligtca-Gumepti,
" complexi a saturui si .
din cimpia D";erii,;;;-""
foarte ribditor ,,se pare
ru o"-.rrii;
ci dmpur cra
,i"t,;;;;;gea aici -o-.r,tierrd f;r; conflicte
Volumul al doilea.surprinde
mari,,.
disparigi"l*.i,rralAl""f.,
m0nt gi de tradigii. Noui *i"rmea,legati
sat.riiejte de p;t_
doui momenre istori.. _retorma
1945
agrari
9i rransforrnarea
dirr
,,soc,ialisri"'a agrifultr;il;;;'iffi]lruni-.rrre
nedrepre, venige ca
violente
un rivrlus
qi
p.r* ti?;i. In.centrur acqiunii
mete' ci saruf rominrsc.intr-6
nu se mai afri Moro_
perio"d; dte *iza,"ruh;;i;;;oriu,
radicale ale sistemului,-instituqiil".'1;;;"lrril.;$i-4ip.;;j;
a. ffansformiri
specifice acesrora,
,,.lr"pozeio prec.izeazd.momenrul.d..lrnjirii ,.qiunii, L ir,."-Eiiur
brri seara, cu verii, intr_o cigivaninaintea
sim.
izbucnirii ..fi a;-;i'D;il."ri;;1";
I)' Prin tehnica
vi""irj
comPortame-ntisti, naratorul
i""j,
realizeazd.schige
fii din prima
de porrrete:
cisitorie cei
a lui
trci
Ilie M;r;;;;;, p.araschiv,
pe prispi,
Nili 9i Achim,
altul in
se
casi
culci
gi
unul
al treilea in ieslea cailor, in agteptarea
Morornete
cinei,
si deshame'
$i lisindu_l
gari,.
pe
apoi ;r* li ri po^rtei"ui.pra^"a
cu care si discute.
"".r, ^
si,
Fetere,
aparitcineua
Ilinca pi rita, merg l";;ild;;.
gie a lui
dit"",
Moromete, pregiteste.in*,
.., de_a doua so_
irr l-p ce Niculaie,
tot*g;l^r-11-.:nvingd
copilul ei cu Moromere,
p. r."ri"
ate duce Ia qcoali. Inci din aceasti secvenqi se intuiegte conflictul familial, rnatat
in citeva familii prezente in actiune: Moromeqii, familia Bdlosu, Bogoghi-
Birici q.a.
Desfdsurareacpiunii prezintd" evehimente ca: tiierea salcimului, discuqiile podin
poiana fieratului Iocan, izbucnirea conflictului social intre gdranii sdraci,
Ion Jugurlan, gi qiranii proprietari de pdmint, unii cu dorinqa de imbogi-
: Bilosu, primarul Aristide g.a., premilitara, incasarea ,,fonciirei", Rusaliile, sfiranului
gcolar, premiul intli obqinut de Niculaie gi de Irina Bogoghini, seceriqul
ieratul, fuga lui Paraschiv gi a lui Nih de acasi cu caii, cu o part€ din banii obi
pe vinzarea griului gi cu lucruri din lada de zestre a fetelor, conflictul din fa-
Bilosu, fuga Polinei de-acasi., cisitoria ei cu Ion Biricl, b5taia acestuia cu Tudor
ictor Bilosu, la secerig. Pentru a-gi obqine zestrea, Polina va da foc casei pirin-
Alt plan narativ urmiregte familia lui Vasile Bogoghini care, fiind bolnav, vinde
,artgdin pimint lui Tudor Bilosu, pentru a se intirna in sanatoriu. In lipsa lui,
iii, V;tice gi Irina, trebuie si iasi la munca cimpului, la secerat. Cind tatil lor
cd" ar vrea ca Irina si devini asistenti medicali, V;tici se bucuri, stiind ci-i
lui restul de pimint.
Problema pimnntului este sursa conflictului din familii. Majoritatea giranilor din
tea-Gume;ti sunt mici proprietari de pimint, improprietSriqi dupn Primul RIz-
Moridial. Jelul lor este sl-gi pistreze pimintul in ciuda datoriilor la banci qi a
:iirei". Unii dintre qlrani, precum Moromete, sunt mulqumiti cu ceea ce au, i;i
it si faci politici. Alqii, ca Tudor Bilosu gi fiul siu, Victor, vor si agoniseasmultd
avere. Bllosu vrea si-gi mirite fiica, pe Polina, cu un giran bitrin 9i urit,
acesta nu cere avere. Fata il iubegte pe Ion Birici, fhceu harnic, dar sirac, gi
la el acasi. Pentru a-si obqine zestrea, intri in conflict cu familia.
Conflictul social devine sesizabil in relatiile lui Ion Jugudan, qiranul silrec, r5"-
s neimproprietdrit, cu sitenii gi cu autoritiqile.
Punaul culminant al confliauluiilreprezinti fuga lui Paraschiv;i a lui Nili de-ai,
aqigaqi de mituga lor, Guica. Asaltat de ,,fonciire", trebuind si pliteasci datola
primarul Aristide, nevoit si cumpere a\i cai gi si-l inreqinl pe Niculaie la gcoali,
Moromete se vede obligat si vindi o parte din piminc, ceea ce va produce o
funda schimbare de atitudine. El nu ingelege unde a gregit, de ce nu a reugit si
pimAntul intact ;i familia unit[. Nu-gi inqelege fiii 9i doringa lor de indei.
Nu mai participi. la intrunirile din poiana lui locan, nu se mai bucurl de
sarului ca de un spectacol, se retrage in t[cere. Din Moromete cel qtiut timd*
chipul din lut, asez^t pe o policioari din fieririe, ficut de Din Vasilescu.
Sub impactul evenimentelori lumea iluzorie a lui Moromete se pribugegte. lnsinnelinigtit
si derutat, se refugiazi pe piatra de hotar a lorului siu: ,,fugise de
guritatea de acasi gi din sat tocmai pentru a gisi aici lini;te si o singuritate desdsiti".
Moromete igi crease iluzia cd avind pimint este liber. Inqelege primejdia
L,,

I
Itt I
,,do a-pi picrdc Pcntru totdcautta linigtca $i clt' ir rrr rrrrri purca si se intclcaga cu .,r
Inrrlll'-; o prtme,;dte tnal marc dccit accca dc a picrdc pirnintul este prim{dia clc r
nu.sripani abisul din congriinqa sa, de a zdrurrci,-,a credinga - --r-- in pacea gi armonia l*.
rrrii,.(vol. I)
, Acqiunca romanului este densi, alerti, se desfigoari intr-un interval scurt, de sapl
bsti prl':i durninici seara,.fuga Po_linei la Birici. ffi;;.;;omenr acqiunea se clc
ruleaz.lt lcnt pin^i la fuga fiilor lui Moror,nete, d.rpe J"r. s. rfarq.gr. brusc, nararor.ul
nten[ionirrd ci in urmitorii ani gospoaetir qa.;".rr.l.otrUn.ri si se ruineze, M,,
roltlctc intri intr-g lungi, stare depiesivi din care-l vor scoare marile rs.rd.riri ll..
cc avea si izbiucneasci peste
:Y.rb"t_"]"j
trei ani, ,,U-p"f"u ,"""l;Ua"#l'i;;:;
noqdm4ntuD.
-l
l)imcnsiunea temporah se extinde prin imbinarea prezentului narariv cu rrec'
tul,.tirnpul
r--"-'
amindrilor gi al povegtilor iui M;.;;;;;.
I n roman exista numero.ase personaje : principale - Ilie Moromete, personai corn
plex,.liran inteligent, un tip .ro' in liieratura noastri,
carc lupti penrru pisrrarea
Y""''"
proprietiqii; personaje ,.;;;;;;;;i -ir"ip;;;;i#il;,;ii,;,,,
6#;;'
. originalitatea romanului constein noul tip ie persorr"i ci."ide auror. tiranul
nric proprietg dlpirninr, in complexit"t.", d"rrrl'r;-"fari;;i-;iril;;;i';;i;;
personajului
:f_:_ql:._,Tllativ5.,{armecul
Moromere, arra naiativi, i" g"";r;i;;;;
q':t,t_l a satulut
il"*,i
;r acele aspe-cte care pot fi considerate replici la iomanul 1or,
oe Llvtu Kebreanu. In romanul Morornetii echivalenrul cuplului Ion-Ana este cuplul
Ion Birici-Polina Bilosu, dar persona;"i. tr1-ni"ri; i;;;;';ru#i,,J;;;;
tudini inverse acelora rebreniene. ton giric/n" .;.;;;;i; d. o"*.r,,re: Dersonarur
v-olunrar, cap.abil si infrunte licomia gi auroritare" tri irJ'", rif*;::;;lt;;:;;
sl Anci, victimd a etdhti ei, vasile Baciu, 9; ;"f ii"t"i]." ;itil';;;;il;;J;,,
o simpli surli de obqinere a plmintului mult " r6vnit.
Originali-este viziunea
"tnpru satului: ,,crrrzimea,cit gi josnicia, omorurile si spdrrzuririle
intilnite d.es,la Rebrianu gi sadoveanu, gi e*isi"ir., a"?,r"1i;;il; i#
nilor, nu gi-au gisit loc gi in lumea mea scildaiji" f"-i*'ererni a zilei d,ii*e;,
spune
-
Preda.
ln ambele volume evenimentele principale se desfigoari in rimpul verii, prezen
tul narativ se interfereazi cu trecut"l. i" "ol"r"rl
sunt dramatice
gi se sdcced rapid. Ilie Moromete_d".rri.re prr.iet-"i-o..l"i
"iilil.; ",r"ni-.rrt.le
p"p"l;;;;;;,
idealuri strdvechi, ,,oinul si rimini om", cum,ierr"rir.ii.,.riito*1, ,r" .umr
Ilie Motometei ,,Pini in clipa din urmi omul e daror si qini la rostul lui, "nr-
chit
cr rostul ism cine gtie ce s-o alege de el !", iar ceea..-r J.i".gl. p" i;;;p;;-
denga: ,,Domnule... eu rordeauri"
"i;;;
"- a"r'o ui"iil"J.o""i."re r..
Punctul cwlminant al conflictului interior il'r.pr;;i;;;;.Jitrqir, mireq drama_
tici, a l'i Ilie Moromete: ,,de ce se intimpli..""'."r.li"ii-pre si cu- ,.
putea gd daci tot ceea ce avea si se ?nrnmple in viitor re se'intimple -ai "t., ori".-ri
face ? oare asta si fie schimbarea veqnici.a L-ii p. lrr: ""." ."*iri ta"ei ri-;i;.;t
poate ci alqii bitrini cind tu n:.9tiai ni-i" "-J
"or.ri.ii*
li ri".Lrr- I Aga si fie oare ?,,
Funaul cu min1nlal conflictului farnitial (volumul I) il constituil fuga feciorilor
lui Moroinere Ia Bucuregti , iar a coffictuiui sociail ("oiu-"l ,r a.li."iril;;;
175
cotcl

I
til|
La Multiplex s-a inaugurar o noutr sah cle proiecpie.
Le Muzeul Jrranului Romin se anunlase o proiecSie de imagini etnograficc.
!9 findcau la alte forme de protecpie a consumarorilor.
Marrorului principal i se asigurap,rotecfie.
2, a fost - y.rl auxiliar; ajuti la formarea diatezeipasive.
prea - adverb de mod.
rnuh - adverb d9 mod; impreuni formeazd, gradul de comparaqie.
dlteptat - ad;ectiv provenit din verb la modul participiu.
3. ,,De te-ndeamni..
',dc te cheami" -. propoziqii subordonate circumsranqiale concesive cu nua'
1I de condigionale.
4' Adesea tsi aducea aminte de apusul soarelui la marginea mdrii. (locugiune verbala)
Din cknd tn chnd, (locugiune adverbiale) nu lua in seamd(locugiune verbah)
observagiilei riuticioase.
II urmireap ds cu pas. (locuqiune adverbiala)
c.
1. Mn bizui pe propriii mei ochi in distingerea nuangelor.
2. Acqionau factori complecgin acea escr-ocherie.
3. Se dovedea incl o daU duplicitar.
Subiectul al IIIJea
l' Forrnarea capacitdyii de receptare a mesajului scris prin efort inteleaual
priu
pro-
al eleaului
Formarea capacitiqii de receptare a mesajului scris se realizeazitprin strategii
dactice
di-
moderne care presupun:
e' dctioitdri de t\o,ilaye frontare, pe grupe, gi individuare,bazarcpe efort intelectual
propriu
-
al elevului;
b' metode dida.aice preponderent rnoderne, formatiae precum: metoda exerciqiului'
metode conveisative, conversagia #riru.i, ur"irs-torrrri'gur, probrematizarea,
metode de comunicare scrisi; j.ocul did"cti., ir*ap*" ar""-jrir"re
c. m_ijloace de tnodpdmint moderne, auiio_rrizurL. '- "'
"ir;
Condipiile realizdrii acestui obiectiv cadru sunr:
o participarea constient.d
-a eleoului, prin efort intelectual propriu, in ritm oropnu
gi constant' de pild; in lecaiile de limba 9i literarura
citeasci consrienr, cbrect;i cursiv cer pugin il;;;;;. --l"iii"i-.'"rJ",,
,r.-.r,"" si formu_
leze cel Puqm o propozigie referitoare la mesajul ,"ri, ,"."ptat (te156ul literar
citit).
Actul cititului trebuie imbinat gi cu acela al scrisului. Fiecare -----
tele elev si scrie cuvin-
nou-insugite gi si formuleze enunguri orale 9i s.rise.
l1
Ori dc cite ori estc posibil, clcvii trcbuie solicitali si-9i exprimc opiniilc rcfcrirc
la tcxtul citit qi analizat'
t relatia stimula.tiada cadrului didactic cu elevul, rolul inviqitorului fiind acela
de dirilor, iar al elevului de participant activ 9i corytient'
Cadrul didt.U. trebuie se asigure climatul educativ adecvat, succesiunea fireasr
activitiqilor de inviqarebazite pe obiective de referingi clare, coresptnzil.toasl
mobilizez. ,.rrrrr"i. umane gi in valorifice resursele materiale- mijloacele de
int. De asemenea, este necesar si se creeze ocazii pentnr afirmarea capaciilor
tururor elevilor.
Exercijiul de citire selectivi ;i dramatizati.imbinat cu exerciqiul de exprimare a
r p;i"lip.tsonale gi cu metoda conversaqiei euristice dezvolti capacitatea eleide
reciptare a mesajului scris.
in*q;r"" lemeinice i.*t"lo, literare constituie baza pentru exercilii creative -
iiif.r. ."r. valorifici " in grad maxim capacitatia de receptare gi de exprire
a mesaielor scrise'
ii .a de inviqare un aport deosebit il are jocul didactic..Se pot realiza jo--
i diJ".ri". -lii"iil de tipul: ,,R.qin.qi cit mai multe expresii frum-oase din textul literar",
ine iecita cel mai r.ri r ?';,,,Recunoagteqi
pirsonajul !", ,,Spuneqi-vi impresiile
despre..." "*f
9.a.
2, Exercigiul este o metoddbazatd" pe acliune reali' prin care se executi o actruin
mod repetat pentnr a dobindi deprinderi'
ii r.ii"ir"i* Jii".tiA, exerciqiul este o metodi fundamentali prin care' con$tient
repetat, se ajunge la:
j consolidarea deprinderilor;
- in*q;., noqiunilor, reguliior, teoriilor care se aplici in situaqii variate, asigurindu-se
transferul de cunogtinqe ;
- dezvolmrea unor capacidqi gi aptitudini intelectuale gi fizice, morale qi trisituri
de voinqi gi de caracter;
' - prevenirea uitlrii 9i a confuziilor;
- itimularea capacitaqilor crearive, a originalitiqii, a spiritului de independenq
gi a iniqiativei.
n*'.r"iqi"ieste o metodi adecvatl tuturor formelor de activitate care.capiti.o impor"*fn
ieosebiti in p"rrp..tiva.autoeducaqiei permanente. itt funcqie de diferite
iriterii de clasificare, acestea pot fi:
-- -*
a*...iqii irrt.odrr.tive, pioductive, de operalionalizare, de dezvoltare, aplica-
,iuq riru.g,rrale, de ..,ri1.r".., corecrive itc. (dup; funcqiile indeplinite);
- exeicitii individuale, de echipi, colective' frontale;
* exercigii orale sau scrise, practice 9i-combinate;
- exerciiii dirijate, semidirijate, autodirijate sau libere;
- exerciiii cu grade diferite de complexitate gi dificultate etc.
ir;;;;i;
se imbini exerciiiile de reproducere, care asiguri automatis
mele (iormarea -odErnn deprinderilor), cu cele operatorii,_prin care se realizeazi transteru
;;;il.r,riie, se dizvolti ginlirea, operaqiile intelictuale 9i motorii, imaginaqia etc

I ll,;'lil[iij,'::i::;,1'ilj],::':i:1.1i,,"]rr,rtu,:rive
i. q.i eit i hri ..,r..,, ri;*ilirlp,.r.
se rorrncazi autonrarisrnut 5-c,,
',i;l,i:,,1",
::,:T'.r:,g; i i,.'i"i ;,"
",
in c
',.::':i,i:",:::,i1;,:H:. propriu ,r ri..a,,iliJ,il;Tl. I as c I c pri rnare :
ze trebuie
'rv crtrrca Lrrrr sd congticnti;
uull$ttcnta:
si 14 se Js reariz,
lcallz('
voce
iJ'r'fr'i"'::l:#,::,:::::,tu
tare;
rc lcclic,ccl
fiecarelev trebuie si citeasci in ricc;r
puqin un enunq;
* citire selectiid pe baza unoi ,.o.." nrin .^ ","o ^^i^-- .v ^ ,
.$cn.s, sc .onsolid.aja:##T"i:,q:i:il.-Jr,.,asiguri ingelegerea mesajului
Hi: ;:::i::'i:Y:
"::::""'$ ffi ;'::::'i:l-'ffi ;;
- ;;:':;: ;;:':,:;: * ""; ;';i;; il ;ry,l':' ff .::'i'THIJ e i "*p,", i u ; e i i; ..
. Exercilii de scriere:
i{i';ii;:;:fi1*:tT':'",1!lt"do' scris de mini; este tipur de exercisiu r,,
- transcrierea, scriere dupi litere de
mini,
tipar; lipse-Ete
elevii*:.b":rd modelul ,a
exrerior de scris 9;_f ,.i*rir,r" crt,
_.nr"l;
- ::::;:,:::::,lT,T,:rT
if 'r"' " *" r ""i
i "'? r a u n i c i u n rer d e m o d e r ;
, .l r rcclrre de limba gi riterarura romini se folosesc o
tJ'JrT[ se reat,izeazd'
mu*itudine
obiectivele
de tipuri de exer_
;lH l"i* ei J"-'.iJ;;;il;".eirninturui prio
Exercipiur de identificare a unorelemlTe de construcgia
de piopoziqie,
comunicirr lpergr d.
[j:ot*'pirgi
"o'n"'J. puncruatie, eremenre fonetice si lexicar
Idcntifici pirqi de vorbire (substanrive:,:ii!:r
9i pnrgi,de propozigie (predi-
. fi'#3';?i;'ii::?la"; a.lffizisie) in u,mfro,ul enunr: ,,Dupi iurtu.
Lxcrulw de exemplificare :
^.rufiii"'""#*ffil1"]:
'"-""e si doui subshntive proprii, la numirur
' Di' exempre de substar,'riu. J"r..-inare
rul de
singular,
unu-doui adjective, atit ra
. c6t gi t" numi_
"r*a.ripfrr*i."'
,.
Acest dp de exercigiu este .rr*"id.
vrtor
exercigii
si tormuleze
de creaqie
enunluri/text"Z.._j"r.n
prin care ri se soriciti ere_
cu cerinqe indicate.
o E x e r c i pii d e a n a ti z d * " *l i" ei;' ii li"i, n tr;,
,,A mers vestea_n lum" despie
t
f*_.rrr_ndormid...
si -analizeze
subsmntivele.'
"A fost odati un ilpt-r1, gi o impiriteasi.
Ior Eiaveau. rrei
o gridin; copiii.
ro"r.J'J-o"ri. Mai aveau pe
g; r6n_
iXrt;]:::'
de dragi ",a,
ii erau ftorile acestuiim_
t si. analizeze predicatele:
o sd" analizeze subiectele etc.
3. Obiectiuela ciclurilor curriculare ale tnodpdmhntwlui primar
r. Obiectiaele ciclului acbizipiilor fundamentale (clasa I qi clasa a II-a) vizeazd:
- asimilarea clementelor debazd aie principalelor limbaje convenqionale (scris,
citit, calcul aritmetic);
- stimularea copilului'in vederea perceperii, cunoa;terii 9i stipinirii mediului
apropiat;
- rii*.trl"re" Stimularea potenqialului creativ creattv al copilului, coptlulut, a intuigiei lntur9ler 9i 9l a imaginaqiei;
lmagmallel;
- formarea motivirii penrru invlqare, inqeleasi ca activitate sociali.
b. obieoivele ciclului de dezvoltare (clasele a III-a-a VI-a) constau in:
- dezvoltarea achiziqiilor lingvistice, a competenqelor de folosire a limbii romine,
a limbii materne qi a liribilor striine, p"trtru exprimarea corecti gi eficienti
in situaqii variate de comunicare I
- dezvoltarea capacitiqii de a comunica, folosind diferite limbaje specializate;
- dezvoltarea gindirii autonome 9i a responsabilitigii faql de integrarea in mediul
social.
TESTUL 17
Subiectul I
Noapte de decemvrie
de Alexandru Macedonski
Atras de curentul simbolist, pe care l-a flcut cunoscut in lumea literelor romi-
;i gi l-a teoretiztt, Alexandru Macedonski a aspirat,sl d.evini el insuqi scriitor
'ri*bolirr, totugi, structural, rimine romantic. Ciclul Noyfi-lor reprezintd.un argument
cl Macedonski este scriitor romantic cu numeroase influenqe simboliste. Ideea
'Noppilor
o gisise la poetul Alfred de Musset, romantic, tematica acestui ciclu este
romantic1, in-ato"-ra mijloace artistice, de asemenea, sunt romantice.
Poemui Noaptea de decemarie reprezintd" un model de imbinare a viziunii 9i a
mijloacelor artiitice romantice cu cele simboliste.
Poezia arelabazd poemul in prozi Meha Si Meka, publicat in 1901, in ziarul
Romhnul,care valorifii; o l"gettde orientali, spaqiu exotic, atractiv deopotrivi pentru
,o-"rrtici, parnasieni gi si-mboligti. Poemul in prozi este o paraboli; unui prinq
arab, Ali-berr-i4"ho-"t-ben-Hassan, tatil slu ii tlansmite in ceasul morqii indemnul
d" a nu se abate niciod attr de la calea cea dreapti. Visul prinqului este acela de a
merge in pelerinaj la Meka, urmind dr.rmul cel irept,.plin de primejdii..in acelagi
timi"r, piinqul, pornegte 9i cergetorul Pocitan-ben-Pehlivan. Urmind un drum ocolit,
bocii"r, la Meka pimdnteascl. Prinqul gi alaiul lui strilucitor pier in del.n,
rot rEi pri"qirt are viziunea cedqii, ct o fatamorgana. in timp ce prinqul accede
"1""i.
i, ,,iVI.k"'..reasci", Pocitan ajunge'la ,,Meka plminteascdn, aceasta fiind semnificagia
titlului poemului.
I rze

fro I
ltttet'ia^N.oa1ttu de dcccnzariaborc{cnzl\ rn',1,r frrrrdnrncntali
tonrtn
a rornantismulrri.
nefericird a.gcniurui - poctur, p.i,., p,.r,.:...r;"i;;;;;i;;r*. (specific
nrului) se
romanris
construiJsc doui imagini opuse:'cadrrr ,";r.r,-rlricicios
rArrc^
qi
p.ctr.rlui
dezolant
- qi decorul eitic, opulent,,r;t;;i;;;:nagaaaui _
teqte emirul' l)e asemenea' in andteze sunt prezentate odaia "*"a. ,,.0
l'1"'
,,pustie gi
cu focul
albr,.,
,'scrumit" in
,,morr-
vatri qi inspiragia.po.trrlrr;, li i^retevie..,
nril " crre-l rranspune
,,arhanghel tr.
in iposta.za emilurui dT; B;;;;j:"no-"nri.
crrrtrlrri
este
irr ;i finarur p.,
carc, iontra, idealului .rr.ri.,imuoliri, p iri"l'i.ptird
rrrtrltti'
simbolurile
[)incolo
po,:
de acest elemente, po"-ut..rt" consrruir prin
l)rin
mijloace
rehnica
simbol'isrc,
corespondengei, spaqiull; itrr.riorirr;;;;;{;;
rerpu'dc
poeturdamnat
cadrul
ii c'
eiterior: .urot." purtrte d".';;;i;;
rrici"' criv{qul *o ,"u-"gii.., ,,rupii groaz
care ,,qipi",.rrrgi", j-r"'orrri,
,,urgia. *r..'gi-n g;ndu-i,
c rcce in. cl, ;-afard,/$i lurr,r
9i pe 9lI.:.7 $i beinarutrg.gt"'o #"i"i.a g[;"s,7i; trr-it.
lrunrca i-o
umbrei
cer.../
chiar
$i luna e rece in .i ,i p. cer... intaini_ ,ia, versul
hr, spccific
laitmoti,r,iz

lml
,,Cc-adurrtr-ntr-irrsul,. \
,,()c strrutl"
t
,,Cc au cu dingii plinsul., J - P'opo'i1ii subordonate atributive.
,,SI.spuic"
I
,,Cc iace-o guri muri" J - ptopozigii subordonate completive direcrc.
4. Dcodari se a.uzi: o (subiect exprimat prin interjecqie)
Discuqia cu dhnsii ne-a limurit rrnpra iituagiei cieate- (atribur pronominal)
B.
1. Bunicul meu era un om airtuos,
Ascari a cinrat la radio un airtuoz al pianului.
ln orice imprejurare, un om educat se comporte d.eferent,
Degi erau cei mai buni prieteni, adese apiieau d.ifirende.
2, docill - adjectiv calificativ.
docil2 - adverb de mod.
3. cum vremea se inriutiqis e,t / am aminat {rym9da
pe muntele Fdgiraq. 2 /
P, - propozigie subordonati circumstangiale d,i
"iuze,.
Estebiner/cum te-ai gdndft. z/
P, - propoziqie suboidonati subiectivi.
lntrebarea etal/ cumva rezolvadificultngile ivite in timpul experimentului 2/,
P,
)
- propozigie subordonati predicativi.
se gindea adesea t/curn sd-ispuni 2/ce o nelinigtea in relagia lor.3/
P, - propozigie subordonati completivi indirecti.
4. S-a comis a fraudd de milioane de euro.
Mi se pirea un proiecr insignifianr.
Partidul din opozigie a irrtr-odus moliune a,,Sinistraqii,..
Era un om musculos, dar suplu.
c.
1. Fuseseri innoite marcaiele rutiere.
,. putut rosti citeva cuvinte, fiind ll:1.:-
complet uluiti de frumuseqea peisalulut.
3' Planul grupirii din opoziqie a fost dejucat, a;a cum s-a anuntar in mass-media.
Subiectul al IIIJea
l' Strategia mnsoliddrii ;i sistematizdrii in procesul formdrii capacitdpii d.e receptare
a mesajului scris
Formarea capacitigii de receptare
, a_mesajului scris gi oral reprezintd,obiective caclru
ale lntregului proces instructiv-educativ, acesrea fiindba)e a autoinsrruirii 9i a
autoeducatiei permanente.
I trt
l' clasa l, srrategii didacticc forrnativc se i'suqcqtc citit-scrisul corcct 9i con-
:nt, dcpriricl*r" 'rirr .unrolidati gi perfecgionati in clasele ulterioare, cind. se ":Tdn.
ii .iiir". cxprcsivi. ln clasele primare se practici diverse tipuri de citire: citirea
goapd, prir, .a.e se urmdreqte. elev sI descifreze, pr!n.efoJt t:.Xi:t"ti:9i
".ifi""^r"
li,ri fripri", mesajul scris, citirea cu voce tare, in lanq, pe sirite, in gtafeti etc.,
mati ie &pli""t"" unor cuvinte gi expresii gi de conversatie' Povestire pentru ci
i irebuiJ se inqeleagi textul citii. Pentru aprofundarea texrului se foloseqte conqia
euristici, citirea selectivl gi jocul didactic, de pild; Gd^se$e,tn te:t :dspun-,
lotriait pentru intrebdrile..., Citegte enunSul care exprimd.o tnttebare, Intoneazd
st enunl pentru a exprima u,imirea, bucuria'.. (enunt exclamativ) "1t' ... I
Ori.. t&t citit trebuie analizat pentru a i se descoperi semnificagia' - Exerciqiul
tului (receptare a mesajului scrisise imbini cu elemente de comunicare orali prin
," *rrrolid" azd receptarea. insugirea unui text literar sau non-literar impune
:rarea in sistemul cunoltintelor acumulate anterior, necesitl realizatea transfe-
.fi d. ..rrrogrinqe. Atit prin activitili frontale, cit 9i prin activitate Pe gruPe sau
ividuale se'vor stabili ionexiuni cu alte mesaje scrise receptate anterior' Aceas-
situajiedeinviqareserealiz'eazdinlecqiideconsolidareqidesistematrzareacu-
;ri;;;ior nu trebuie si fie o.simple'reluare, prin,lecturi' a textelor studiate, ci
'; i^;; Ji" ""re p"rrp".riva unor alte conexiuni posibile intre ele, pe baza unor noi
i"irlti a. i"Jeg"r. 9i a unor metode formative, Pfe.cum conversaqia euristici, im-
,"te.L citirea selectivi gi citirea dramat',zatd,cu problematizarea gompletati cu exeriul
oral gi scris de exprimare a unei opinii evaluative sau a unei pretennqe.argumentate
iotiurte), de un joc didactic, de pilde Cine stie chstigd - joc concurs !
Mesajeie scrise ,ecept"r. gi pot constitui supgrt, modele pentru di-
"p-f,rndate
;fi;t J"-"o-pnti.ri, de la simplu risiuns la intrebiri legat: de.text, la comi
iibere; d. fragmente din textele studiate pot.fi.utilizate Pentru
,rSir." de citre "i"-.rr.a, elevi a elemenielor de construcqia comunicirii..Aceqtia vor ?nqe-
,]'',1;;;r;;;i".t. 9i adjectivele sunr numeroase in texte. descriptive, iar verbele
textele narative, ri le va facilita redactare acestor tipuri de compuneri etc'
"""^
i-;;iiifi; .;nsolidare 9i de sistemarizare trebuie.si. conqini siruaqii 9i materiale
il. i""air" sau cel puqin se fie folosite in situaqii de comunicare 9i de recePtaactice,
de creativitatea cadrului
I noi. Frin acesrip de lecgii se inlituri uitarea, se dezvoltl 9i se nuanqeazd",memo-.
l,'t.-J"r6fre gatidir.r divergenti, se stimuleazi creativitatea, inigiativa liberr ;i
lorrt"ni a elerrii'or. Aceste lecqfi trebuie sI fie dinamice, si actiuizeze pe toqi elevii'
niifi.tiq, lecgiilor d. 9i sistematizareste condiqionati de nivelul.de
"onroiidare
[etir" gi temeinicie a elevilor, de valoarea formativi a metodelor si materialelor
didactic'
2. Metode Si insnumente de eaaluare
Pentru ,ez,olrarraacestui subiect, vezi Testul 4, subiectul al III-lea, itemul 1'
3. Etapele preddrii-tnadpdrii unui sunet ,;i
a literei corespunzdtoare
i" p"r';o"d', abecedari, la clasal, elevii igiinsugesc_cititul qi scrisul, printfort procongtient,
proces de lungi durati prin care ei trebuie si parcurgl urmitont pagt:

"ru I
n' recunoa$lerca $utlctului/litcrci
irt divcrsc ('o'tcxtc, in vorbirca curelti, in irrr.r
Bttll etc. ;
b. pronurrqarca/scricrea corecta:
.^..:
::l'jli:i, :: :g.li a sunetului/literei in exprimarea proprie.
fi Hl : l ::.y.,.:, ::,il::::!l j:i: . "_pr
;;*'"
#i'5 J;,, in,erec,u ar g i,
il :;, T :1 I ::,. ::: T lh: I o, o,ii a.,,,",f ,i".'.^"
" ff i ;#;1,H;::':lH;i,:', : I
I ::;:,::;:::: : "'::::i :,,.mnific asie 1 ci titut ; ei c onverti
in
re ; ;;;r", ;;; ;;;;.
1e I c"- i' tr- o srrucruri gr
:,,
aficd ; ;.Ji ;r;i;.
l)crrrcrsul didactic al predarii-inviqirii unui sunet/a unei
rrc
litere
crrrrrunicarea
trebuie si im'i-
orald" cuiceea scrisi..
Prin rnetode formarive, activitigi fronrare gi.individuale,
clactice
ca gi prin
adecvare'
materiale cri
.ofiii rrebuie si pronunge
"ti:::,.j-:ri-drriu.,
gi si scrie corect, si
't"i:r::^:1Lr^"1rria exprimare cuvinre care conqin surreiul/ritera ce
il] sccventa
rrebuie invihtc.
de caprare a atengiei, se creeazi motivalia invigdrii
sideragie
daci
particularitiil"^*
se i"u i;;;,;.
ii rp..;ri.ir"i." Jir;ipii"i. prt"
r4 dc pild;, bazatdpe -:l-l;ru
con
observarea
ersapie ribr
de viagi a elevilor,lau unor aspecre
prin din
."d;"r.".rrrii-i'registriri din experienla
-.dirrii*l'rrj-*a,or,
audio, de film, aunei scurte diapozitive vizionirr
etc.,.printr-u" j;.-;;;-r tizarc,printr-o surprizi
personaj de basm
- apariqia
(copil,
unui
adult), J,eghizaterc., erc. -, se poare
rc' o
delimira,
propozigie, din vorbi
apoi un cuvinr.car-e conqine rrrtr"r.rl'.. i"uui. i"";j",.
d. Prin metodi fon-eticd, anariticoui"rlryar. pro*le J.rrrirrrut, se desparte in
;j:h;:
identirici p'ozisia';;.;;i;1i" .";", ai"iir.ffiin,.,ior, lairireit),
cadrul didacdc trebuie si.pronunge de mai multe ori sunerul,
dc articulare,
explicind
cu arengie
modul
deoseb^iti t" frf consoaneror.
gi ^*g"rea
Elevii
ei de
trebuie
mai multe
si pro_
'unge
ori ,rrr,"trrl, mai pugin in cor, ;; ;;t;: individual.
' Elevii vor trebui si spuni cuvinre .., gi ,i r.Jo.-.rt.r"
acele cuvinte, "..1"""., propozigii
dupi ..^1.-".,
cu
despirgir in silabe ;i au i;;;;i'fi;;,
Acesr
pozigiasunetului.
momenr al lecaiei det'i'e mai atracriv qr.iu r: J.rr"r,"-e
didactic,
sub
iar
formi de joc
cind esre posibil r.rb for-" unui joc d.
e. se asociazi
onomaropeeror.
sunerul literei coresp unzdtoarepe care copiii ";;;;
qi,
o vor
o idendfici
vedea pe o
in
pran_
alfaberarul mare Ei in cei p..ro";:;;li'ir, ,u.".d ar. La ta-
^ bli 9i fiecare elev in banci alcituiegte ,ilaf.'9i;;;il*"iil
f. Secvenga urmiroare consti in intuirea imaginii dt;;il;;, "lf"brrrr*.
sagie pe
o scurri.
baza
conver_
acesreia, in care se vor f"lori';;;;;;;;;;
gat sunerul de invi_
9i care figureazd,in coloanele din
----r-'
manual.
se citesc: ritlul,litera de ripar, apoi coloanele de cuvinre,
urmate
descompuse"in
de citirea cu"intl.lgr
silabc,
irrtegr"l. ln primele lecqii
face
de cirire,
lectura-model.
cadrul
in lecaiile
didactic va
urmitoare'*ro, d.r.ifr" inili.i,^;'*t"d fiecare in goap-
11 P-ttl efort propriu; rJrmeazd, citirea cu voce tare, in l"ng,
tru a
p.
tr.anrrenaqi
,lrrre, selecrrv,
toqi
pen-
copiii penrru cafiecar,e si
certitudinea
citeascid"qii*rrr, si
ci fiecare
se formezc
sila inzugit sunerul gi litera;;;;;;;;;#;..
I)upI un moment de relaxare, se trece la intuirea literei scrise de mini pe o plan-
;1, ahruri de nrodcl fiind reprezentat elementele grafice.care o compun. Cadrul diic
explici ,lici scrierea
literei, aridnd peplangi litera gi elementele grafice pe care le
apoi exemplificl scrierea la tabli, verbalizind gesturile gr1fi9e.
Se'realiiea4i preg;tirea momenrului scrierii, prin exerciqii de incilzire a mugchilor
miinii, prin slmularea scrierii literei (metoda acAiunii prin simulare), scrierea in
ter cu degetul, verbalizAndu-se scrierea pe banci, in podul palmei cu stiloul inchis etc'
g. Sciierea a trei litere alterneazdcu momente de relaxare, dupi care se reia scrisul.
badrul didactic trebuie si indrume gi si aprecieze activitatea fiecirui copil pentru
a se asigura invigarea (insuqirea citit-scrisului) corectl'
ln inchJierea lecqiei se realizeazd recunoafterea sunetului din inregistriri audio,
recunoa$terea literei in benzi decupate din reviste pentru copii'
'l
TESTUL 18
Subiectul I
Ion
de Liviu Rebreanu
L,,
Conceptul ronTd.n *vezi p.72
Operaiitera ri,Ion de Liviu Rebreanu intruneqte caracteristicile romanului obiectiv
(fiind scris la persoana a III-a). Naratorul, omniscient ,Ei omniprez.e.nt, se detageazi
de acqiune, conduce acqiunea obiectiv, dupi_ un plan de aceea
.prestabilit,
compoziqig romanului este circulari, incepe gi se incheie cu o imagine aseminitoa-
,r, drrnirrra drumului care duce in satul Pripas;i respectiv descrierea drumului
care iese din sat gi se pierde tn soseaua nagionali, imagine simbolici ce semnifici integrarea
existenqei individuale in marea viagil a omenirii: ,,Drumul.trece prin Jidoviqa,
pe podul de lemn acoperit, de peste Someg, 9i pe urml.se pierde in goseaua.cea
m*t* Ei fern incepur..."; enungul conqine doui simboluri literare consalrerci drtumul/soseaua,
podul,
G. Cllinescu aprecia asdel romanul lon:,,opera unui poet care cinti cU solemnitate
condiqiile generale ale vieqii, nagterea' nunta, moartea. Romanul e ficut din
cinturi, vidit cad-enqate in stilul marilor epopei...'". ,,Hora in sat, bitaia intre flic;i,
tocmeala pentru zestte, nunta qirineasci gi nunta invdqitoreasci, na$terea la cimp
a copilului Anei, moartea bitrdnului Dumitru Moarclg, spinzurarea circiumarului
gi a Anei sunr rnomente din calendarul sempitern al satuluin miqcitoare prin calitaiea
lot elementarl. Ion eunpoem epic, solemn ca Un fluviu american, o capodopertr
de mtrreqie linigtiti".
Romanul e compus din doui pirgr: Glasul pdmfrntulul (cuprinde 9ase. capitole
cu titluri semnificativ e) gi Glasul iublii lgapte capitole, fiecare cu cite un titlu sem-

tllf
nifir'ativ)' in prim'pln'ul ncqiuniiafllindu-sc l.rr rl (ilir.rctapului,
r'ele t'ruA parirni:.[,rtirna
pcrso.ajsfiqiat
pe'"anturui
tlr,
()onl'lictul
9ip,r,i,,,,,'i.,iri,.;i]"""'o'
sociir.izb,ucncEte ra t oi
rrrg,r'af
.i;rrrn,, ,..',er.r",cic
ic a romanului,
ai al stratificrrii
tablou
sociare in
r:r
,".ai"t;;il;;;b'r"i"
vasile tsaciu il batjocoreEte
1r*poripia).Bogdrand
qi'l
$i-l pe Io,.plrr;;';;;rr.
tl'regrc ca gincre' "-.";"qe sirac si
cio.nit."
de aceea rrrr
dirr,.. uog",
|'r,.dar.gi
Ei sirac se manifesti
al i nrcli ghengiei
la nivelul qirari
_sarului ; pr"otul"gi fi,";gr.r"f
D e sfd
."'"
s urare a a cpiun ii : Ion, fric;ui hil;;ffiltr#
u, frumos,
Pdnrintul
iu beste pitim,r.
oi ,"un:1' o privire setgas;,
19u
Ion cuprinse tot locul,
1ca . plircerc atir
cnntirindu_r.
de mare uizarrdu-pi
Sin,'
pim6nt"r,'i"la, ii
9i ri-l irnbrrgigeze.
si
I
cadi in genuncrri
se pdrea ;;i-fi;.r, p€nrru ci era ".ri.a
presirattr cu
al lui.
rrifoi,
Iarba
unduia
deaii,
osreniri
grasi,
de ricoaieadi-i".rji:N"
$e un snroc dc fire
se puru
gi le
sti.p6ni.
mototori
Rup
pitimag i" p"r,"J;.
tle pimi'r
ni-i;;il
care
."
fusese
mare trisreqe
r.r gi
lotur
;;;- ii'"pgg1"ea
z'isti "l vecinului,
ispitci de
si-io'
a recupera
Lungu.
o parre
Nu rc
din lotl T;ilL;il
ge la judccati J^)i"," r^prpenrru.
cu simion qi
care
i'" fi
ajun_
rri;*r;q;;'ir;;;;;'iriliir."
ittdrlz'rtcatc si-liainapoi.'Deji
pedepser acesta nrl
;;;;;"ir era
rf,vrra
draga,
ispititoare",_Ion-err..ongri.ni
oricit ar fi fost de aspri. ca.
ra.,ra r;rnan"-tot sirac,'cistegimea lui nu u,
'rreazi nimic daci,nu are pimin,, ,,-ut, pe."a"i;.
fiul irrviqitorului
iri?#", gi de
din.prip;;;;;;
Titu Herderea,
i.
la
sa, zenobia.,care
sirlcic tra'i,
ii
dra'ul-r;ii.-;;;";;'unar
reprogeazi:
-"in". ,,Tot
de
tc s-o seduci
v*il.
pe
Baciu,Ion
Ana, fiica "rri"i
se
acestuia,
hotirig-
renunqand.
pe
la Florica,
carc o iubea'
fata trumoasi,
Naratorul
dar
prez.intifrF,,mintirile
siraci.
sui[*rt
"i.iU Ion: ,,Deodati Ion
:jtfi ,JJ[[,;T|J?,HX?|'.J: i,-b;;;;;asi piminturile adormite, ingini ca si cind
- Ce si fac ?...-Trebuie s_o iau pe Ana !... Trebuie !..
Muncegte cu rivni, oscileazitirr. ;uuir.";;;;; Frorica
,,Gindurile insi Ei nevoia
il framantair
de pimint:
m"r.u- igi'ri.." dil.;il;.
cit, nu va aiunge niciodati r; -"i a", ci, robodnd ori_
.i.."ur. ya
pe sd
la "tpa.gi
zicd,u,
allii, ir.tri
si mirnceasci'!.:,;"ili;rt si fie vesnic sluea
p. ?-r;;;i;;;;;""
ceapi degerati, daci "l,j;
lui
n-are
nu preteste-o
si er paminimuir,;i;.1;.r#;,
gl-il tirF Dragosrea .
,,dragosrea nu ajun_
adaosul.,A.ir"..,r;,r;Lil;il
zrce a$a se pomenea "rr-"i temeria. gi
cu gindurile
?ndati ce
dupi Ana-." E;"ldi;
se inscriu inrre
p"rr."";"r"i,
acesr
desdnur
gi
siu
acela'ir, ."r. h"l.;;;il.te?r
-o,i.nt
ar vieqii:
"a.r,a,
,,pi_
:il:'l : a", pu,"1"l1!:: B,,
tr-ar ! n;_1",,i;;;il;,#:;i
penffu cine
e al tiu...
si-l
Dar daci
fy":.ir.i, parcd,... zdu ola"' aga.|.,,,,,."
gi-e pe.lume
r folor-i" roros
drag
pimint,
nu-i
daci
al tdu
cine
?..
"Lc
c
Patimii pimintr,rlui Ion ii sacrifici iubirea. o
le
seduce
Baciu
pe Ana
se vine ;i agteapti
la er si:;.;;;;;il"rr"
ca vasi_
zesrre.
vasile
Nu
Baciu
este impresionat
o srilceste
aflind
i" uet*" ci
p. ai,", u,
dinre bogat gi sirac.esre invergulati. +-T *u"a.ii.".i'"9" ii trebuie. Lupta
vasile g"r;u'ii.rreri"l"
un vrijmas. cum a fost Io.,,
dinsui
in care
i" ,ir"r.{
,,simre
everea. De aceea fierbea de "; rui";iElf,i..r4.,tu i
uri
azi.
.hi".
ii
r,.r-"i
vrea
mai aprigd, penrm:-r-.1.r1 it;a,rd;:i:!t;;;; revarsasupra Anei
Ana,
d. ,rfl"irri'l-Li-.;p.rrr"
Ion pretinde tor pimintut -lirer_"*.
a se cisi.tori
tu;
cu
va's;ie Br"ir. ii;;;i"air"rg; zbuciumiri, da_
intcrvcnlici preotului Bclciug, tatil Anei prornite ca va da pimintul dupi nunpromisiunc
pc care nu o rcspecti, de aceea Ana este alungati de la unul la celigi
bituti dc amindoi. Ameningat de Ion cu judecata, Vasile Baciu acceptlsitreacl.
nintul pe numele ginerelui siu. Nici viaga lui Ion, nici a Anei nu vor fi mai litite.
Chiar la nunti, privind-o pe Ana, ,,fata aceasta uscati, cu ochii pierduqi in
, de plins, cu obrajii gilbejiqi, cu pete cenugii gi care, impopogonati cum era asi,
r, pirea parea gi sl mai mar uriti", urata--, se miri mlra caod,ata c5" odatl" cu piminturile pamantunle trebuie trebure s-o accepte accePte ;i fl pe
Ion ar fi dorit si fugi in lume cu Florica pe care inci o iubea, ,,Dar tot atit de
ii venird in minte piminturile gi adiogi in sine, cu dispreg: " $i si rimin tot
ic... pentru o muiere !... Apoi si nu mi tri.sneasci Dumnezeu din senin ?,r".
Ana va nagte la cimp. in faqa miracolului nagterii, Ion triiegte stlri contradictoin
fiinqa aceasta gingavi, e inlinguit pentru totdeauna de Ana. Atunci se infuria
: ,,simgindu-se ca gi cind s-ar fi inilqaq igi ficu repede cruce de trei ori", ,,in subdrbatului
qigneau remugciri de-abia stipinite... Stitea stingaci... iar sudorile
curgeau de pe timple...", ,,Ion se uiti lung ;i aproape infricogat de omulegul cit
r pumn, foarte rogu, cu ochii inchigi din pricina luminii, cu buricul negricios lecu
o agi murdari. intinse braqele-si-l ia, dar se opri deodati uimit...i; ,,Ion se
rsomori, fir; se inqeleagi de ce. Gindurile i se zbiteau in minte incurcate ca inlo
plasa. Plinsul copilului siu il supira gi-l bucura in acelagi timp. Simqea o minie
ci odrasla lui ricnegte aga de poruncitor, dar apoi indad i se limurea ci de-acum,
i se infiqiga in suflet chipul Floricii, rumen, ademenitor, care il chema gi apoi se
gea brusc, ca o sperangi pierduti firi sclpare".
La nunta Floricii cu George Bulbuc, vdzind comportarea lui Ion, Ana inqelege
acesta n-o va iubi niciodatl", cd o urigte gi nu-gi dorise altceva decit averea ei.
li de violenqa soqului gi a tatllui, Ana se sinucide, spinzurdndu-se. Bucuria triumi
de-a fi obqinut tot pimintul lui Vasile Baciu, ,,mulqumirea pitimagi", planue
de a-l face mai roditor nu au durat mult timp gi Ion este cuprins de disperare,
ndu-se ci moartea Anei s,i, mai tdrziu, a copilului Petrigor (care nu fusese inijit
cum se cuvine) il vor face si piardl ceea ce a cigtigat cu atnta zbucium gi cu
crificarea iubirii Qtunctul culminant).Ion iubea cu patimi pimintul, ca pe o fiin-
: ,,stipin al tuturor piminturilor, rivnea si le vadl si si le mingiie ca pe ni;te
ovnice credincioase... Dragostea lui avea nevoie de inima mogiei. Dorea si simtl
Iutul sub picioare, si i se agaqe de opinci, si-i soarbi mirosul, si-gi umple ochii de
culoarea lui imbiti.toare".
'
,,Suflerul ii era pitruns de fericire. Parci nu mai rivnea nimic gi nici nu mai era
nimic in lume afari de fericirea lui. Pimintul se inchina in faqa lui, tot pimintul...
i tot era al lui, numai al lui acuma..."
,,Lotul negru, lipicios, ii qintuia picioarele, ingreunindu-le, atrigindu-l ca bralele
unei iubite pitimage. Ii rideau ochii, iar faga toati ii era scildati intr-o sudoare
caldi de patimi. Il cuprinse o pofti silbateci si imbriqiqeze huma, si o
crimpoqeascin sirutlri. Intinse miinile spre brazdele drepte, zgmnluroase gi umede.Mirosulacru'ProasPItgiroditoriiardeasingele.
Se apleci, lui in miini un bulgire gi-l sfariml intre degete cu o phcere infricogati.
Miinile ii rimaseri unse cu lutul cleios ca nigte minugi de doliu. Sorbi mirosul,
frecindu-gi palmele.
L,,

l
. A.poi.incct, cuccrnic, fir:i sii-gidca scarn,r,
l;lsl iu genunchi, igicoborifruprc,r
r^t j:t:brr.t.cu voluptate de pimintur u.r. $i-; ;'.;;;rl.."rr" gribiti simli ,,,
Il(lr rcce, amcutor...
Se ridicd dcodati rufinat gi se uiti imprejur si nu-l fi vd,zutcineva. Faqa insi ir
rArnbca dc o plecere ne.sfirqitl.".Imagineaceasta este o rranspunere artistici a urrcr
Bcene petrccute in realitate: scriitorul vi,zuse in satul Prislop un gdran in straic tlr.
sirutind pimintul. Romanul
::*l"ir:
Ion are.;,"*t;;;spiraqie r.aii"r""
rulut ardelcnesc,
",
Naratorul continui notarea senzaqiilor gi a gnndurilor lui Ion (analizapsiholt,
gic{): ,,se vedea acum mare 9i puternic, ca un u"riag din basme care a biruit, in lu'
te grele, o ceati de balauri inerozirori.
Igi infipse
..
mai.b.ine picioaiele in pamint, ca;i cind ar fi vrut si potoleasca
dirr urmi zvircoliri ale unui dugman doboiat. cc1
$i pe"ra"r"iparci se clitina, se i.
china in faqa lui..."
..l)isperarea
este triiti cu aceeagi intensitate pdni in momentul in care afli ci, i,
calitate de mo;tenitor al copilului, nu va pl.rde pa-a"*i. i"rrgi, ,bil, p..or.rin,,t
cilq obdne Pentru biserici iedarea dreptuiui d. p.opr;.i"i" irir"r.rt in care Ion mor
re rara a avee urmasl, ceea ce se qi intimpli.
Odn:l saqisficuti. patima pimintului, se reaprinde cu aceeagi intensitate iubirc.r
pentru Florica, degi aceasta ira
"
miritati cu Georgc Bulbuc, ,,i\rli.
Florica", ,,ce folos de pimint, daci cine gi-e pe i,,i-r.;;; ;-i -r-";;;;-"^
"l tn,., i". a; hp;;;
::.1:i,. :l ^9::lg. -.r"b prerexrul ci are nev6ie de sfaruripentru cuhivar., peia,,
tulur - Pentru^a o.vedea pe Florica. AflAnd ci birbatul ei pleacn de acasi., '1rirr. i-roror.,,
ta ca. oloaga savista, cye. se oplogise la casa lui George,fla plrnuf lui I""
gtiingeazi pe. soqul Floricii, ;;:ii;
," inroarce acasi, il Ju.prirri. "..it,
p" l* i" i"i.i" g; r
omoari, lovindu-l cu o sapi (.deznoddmintu,l). Aceas" i*u i"lri*gar.-. ii a.
termini pe-sireni rill^.orpi imeasci Ei si-l laude p" r"" Je r"r.r;
nic".
;6;;;r;
,,Ion fu coboritin
J;;
pimintul ."r. i-, fost prea l*g;,-uir.rica a clgtiga, ior.rrii.
care fuseseri ale lui Vasile Baciu.
.
ln construc{ia romanului autorul foloseste rehnica interferirii planurilor si telr
ntca echrvalentei. Concomitent cu derularea vieqii lui Ion 9i a s;te"i, ,#.; ,i
"ho"
bogagi, cu relevarea"o"fli.i,rlui;;.;;;p", aspecre ale vieqii t;ffiffiifi
pas'
fifiiril
aspecte ale vieqii din oragul Armadia,.ale vieqii polidce, gi corrflicml.,a
lional, intre romini gi unguri etc. Aspecte ii" pt*"i Jri".-nr,"i "p"r. jer;.r.gti au echivalerrr
in planul intelectualilor:-echivalentul horei a'"-i"l.J. th"r dilA;;;i;-;;
lagiile conflictuale,dinre Ion ;i vasile 8".i" ; ;;;;rp.;;"ril in animozitatea
tre familia
di'
Herdelea 9i preo;yl Berciug. casa familii H"ra"r." ,. ,?r" p. ,*"",,r
bisericii; ei se tem.ci priotur le va lua J"t" fi-; ;;i;;g;. i;girorur zahariaHcr.
delea este suspendar i" ,rr-"r. a unui d"n"nr,;fi;3;r;.'ron ,. cisiroreste
Ana
cu
Pentru averea ei, I 'arlr.a, fiica cea mare a inv;qitorului se va urit" ." pi."*i
d_,.Einu-liubegte' penrru
9::iq:lt|?1l
ci acesra nu-i pretinde zesrre. Totusi, accs
ta luDlncr-o' trrnd om cumpatat si demn, o va face si-llndrigeasci.
--"r:t::il
"l1t^fy-.1oase pers.onaje: principale, secunda're gi episodice.
nea se desrasoara in Actir.r
,;urul personajului principal, Ion.
Criticii l.l. l,ovirtcscu gi G. Cllincscu pun in evidenqi trisiturile caracteristice ale perrajului
4rsrur donrirrat uvrrrrr dc ncvoia de pimint: isteqime, hirnicie, viclenie, lipsa de scrupule.
Liviu Rebrcanu cste considerat creatorul romanului rominesc modern.
Subiectul al IIJea
A.
l. dar - in text este conjuncqie coordonatoare adversativi.
dar - substantiv (,,cadou"): Am primit un dar frumos de zi:ua meapui
- intext este forma regionali a verbului ,,a pune" la indicativ prezent' persoana
I singuiar'
pui - substantin: in curte erau m:cJgi pwi de giinl.
mai -in text este adverb de mod.
mai - substantiv: Mai este luna mea preferatl.
2. de (-a; trdi) - conjunc$e subordonatoare.
ca - adverb cu valoare de prepozigie.
mwlte - adjectiv determinativ.
de (supdrare)- prepoziqie simpli.
cu - prepozigie simpli.
arzhnd - verb la modul gerunziu.
3. ,,De-ag trdicabradu-n munte" - propoziqie subordonati circumstanqiali condiqionall.
,,Dactrte-ag vedea trzind" - propoziqie subordonati circumstanqiali condiqionali.
'' ,,ri te strig" - propoziqie subordonati circumstanqiale de scop (finaln)'
,,Ca si i ruudpaie" - propoziqie subordonatl circumstarrqiali de scop
(finala). ^rii ^
4. o Erabine 1/ dacd aveai echipament potrivit Pentru munte'2/
P, - propozigie principali.
P, - propoziqie subordonati subiectivi.
. intrebarea este 1/ d.acd va cigtiga la concursul Tinerelor alente.2/
P, - propozigie subordonati predicativi.
B.
l. irnp ortant: neinsemnat, neglijabil, mirunt, derizoriu, neimportant'
lo ialitat e : necinste, nesinceritate.
2. Propunerile lor se dovediserd eficiente,
Mi se pirea solugia Perfectd.
intreago asistengi aplaudi frenetic.
Frunzele rnoa.rte alcituiau un covor moale'
L,,

ilol
l, trosc - subiccr cxprinrat prin intcrjccgic,
studiind - complerncnr .irru-rtrnliai instru,ncntal.
4. ,,De treci codrii d.e aramd, de departe vezi albind..u +-,,trecknd. cod.rii de
gram(, de departe vezi...." (complemenr circumsrangial condiqional, echivr
lc'tul propoziqiei subordonate .^ir".r-rt"nqiale condigionale contrase)
c.
1. orice om poare contribui/avea un aporr la intreginerea curdreniei oragului.
2. I s-a comunicat nurorii mele rezultatul la examenul de atestare pe posr.
3. Continui si cred ci acesr articol e de neinlocuit.
Subiectul al IIIlea
l. Specificul procesului scvierii tn clasa I
Conform Curriculumului Naqional, elemenre de scriere isi insusescooiii in in
vrgrmintul.pregcolar, scriu elemente grafice Ei chiar litere de tipar.'in .l*;i;;
lortftci achiziqia pozitivi de Ia gridiniqa de copii, in etapa pr"^"lfrb.t"ri ";
exerseaz1
scncrea elementelor..grafice: linii, pun-cte, noduleg, bastonadi, oval, cirlig, semiogi
combinaqii de elemente grafice
I1,l|tr
care compun litere. concomitJnt, copiii
corecri a sunerelor
lllr,nsuleslpronunqia limbii, ;tiut fiind faprul ci, in generall i'
llmDa romana se scne aga cum se pronungi.
Etapa alfabey|rd, ce3 mai importand din clasa I, se desfd;oari in intervalul nc,
cesar.inviqirii alfabetului limbii-romdne, insusirii citit-scrisuiui qi muncii cu carrca,
cititul gi scrisul sunr activititi intelectual-morrice, .o-plo., trebuie,t J;ri;t
actividqi congriente, conrinue, de lungi durari penrm elevi. peiangl.fort,rfd".
citi gi a scrie, acegtia trebuie si inqelea[i rt*.rrrril. lingvistice, ,r.r-""i ...rt.^
devrn tuncqronale, permit conexiuni, transferuri "rtf.l Ei creaiivitate.
Scrisul, convertirea unei structuri sonore cu ingeles intr-o strucfuri grafici cu sens,
trcbuie corelat cu cititul. ln predarea-invigarea integrate, in aceeagiiecqie se realizeaz\,
dtire/lecturi, scrie-re gi comunicare. Actul scrierii ieprezinti urmarea fireasci
a cititului. Elevul ingelege gi regine mai temeinic ceea cel citit, dau gi ,;ri;.
-
Atit in.etapa.prealfabetari., cit, mai ales, in cea alfabetard,elevii igi irrrg"r.,
. reguli tehnice:
- pozitia corpului in timpul scrisului;
- modul in care trebuie si qini gi si foloseascd inscrumentul de scris (stilou, crcion);
- manevrarea miinii.fdri migciri inutile care conrribuie la instalarea oboselii;
- orienrarea caierului (suponul scrisului);
. reguli grafice:
- inceputul gi incheierea migcirii grafice;
- resPectarea formei, a dimensiunii,.a grosimii, a inclinirii elementelor graficc,
iar in etapa alfabetari, a literelor 9i a-elementelor de legdturi;
- respectarea;i incadrarea corecti in spaqiile grafice;
- respectarea distanlei dintrc litcrc, cuvinte, propoziqii;
- agcz.arca corccti in pagini: titlul, alineatul.
Insugirea acestor reguli, familiarizarea elevilor cu cornponentele citirului gi ale
isului reprezinti instrumente ale autocontrolului.
Demersul didactic de formare a deprinderii de scriere presupune parcurgerea ur-
- intuirea literei (scrise pe plangi) prin analiza elementelor grafice care o compun;
cadrul didactic explici si nume;te elementele grafice;
- realizarea sintezei elementelor grafice prin scrierea,demonstrativi a cadrului
didactic la table qi verbalizarea acliunii;
- identificarea literei asociate suneaiui respectivin cuvinte exemplificate de elevi,
in alfabetarul mare decupat gi in alfabetarele,elevilor,,in manual, in alte plan-
;e, afige sau extrase, benzi decupate din reviste pentru copii;
- exercigii de incilzire a mugchilor mici ai miinii;
- simularea scrierii literei de citre elevi, irnpreuni cu cadrul didactic, care explici
elementele grafice ;i gesturile scrierii; se simuleazi scrierea in aer, pe banci,
in podul palmei cu stiloul inchis;
- scrierea literei la tabli de citre doi-trei copii;
- reamintirea regulilor tehnice gi grafice;
- scrierea in caiet, dupi model, a trei litere de citre fiecare elevl
- controlul individual al scrierii, de citre cadrul didactic care apreciazS.corectitudinea,
explici, corecteazi, recornandi, demonstreazd.,dacd" este necesar;
- joc didactic, joc de migcare relaxantl
- reluarea scrisului cu alte trei litere sau un rind;
- controlul 9i apreciere activitigii fiecirui elev, evaluiri 9i recomandiri'
ln lectiile de invitare a unei litere noi este necesar si se reactualizeze literele inanterior.
si se stabileasci aseminiri si deosebiri intre acestea.
in clasa I se pune accent pe scrierea corecti, lizibih 9i, pe cit posibil, caligrafici.
in actul scrierii seutilizeazi trei forme:
- copierea, scrierea dupi model.exterior. de mini;
- transcrrcreA, scrtere dupi model exterior scris cu litere de tipar;
- dictarea/autodictarea, scriere firi model exterior.
2. Relapia dintre curricwlum ;i evalware tn inadpdmkntul primar
Pentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 8, subiectul al III-lea,
itemul3.
3. Tiowri de itemi
ln rirs ,rrtans;, itemii reprezintd,elementele componente ale unui instrument de
evaluare. Acegtia pot fi sirnple tntrebdri sau enun! urmat de o intrebare, exercipii Ei
probleme, intrebiri structurate sau de ip eseu.
In sens larg, itemii reprezinti intrebarea gi rispunsul agteptat.
Itemii se folosesc numai in probe scrise. Uneori se extinde folosirea itemilor gi
la probele orale.
1,,

l
Conceptul
.
dc itcm cste strins lcgat de acela cle obiectiv gi este precedat de obicc
tul de evaluarc.
Clasificarea itemilor se realizeazi in funcjie de mai muhe criterii, dintre care ccle
nrainrpcrrranre sunr: obieaiaitatea in notare qi tip"t ir-iliiini'osrrpror,
Din punct de vedere al-obiectivitiqii in rrotare, itemii se clasifici in urmitoarcle
cntegorii gi subcaregorii:
t, itemi obiectiai
(l) itemi cu alegere duald
Exemplu:
Obiectia de er.taluare :
- identifice, in cele doud liste, verbele.
^sI
i lll::r:ui.Ute .,{ daci enunjul este adevirat 9i F dacd enunqul este fals:
In ltstele,.. sunt numai verbe.
r A - Fl merge, scris, citire, indoire.
r A - F: deseneazi, inalqi, incintar, qintea.
Q) itemi cu alegere multipld
Exemplu:
Obieaia de eaaluare:
- sI identifice corecr parrea de vorbire.
Cu$ se nume$re paitea de vorbire care denumegre obiecte ?
:
A. adjectiv;
B. adverb;
C. pronume;
D. substantiv.
(3) itemi de tip pereche
Exemplu:
Qbiectitt de evaluare:
- si recunoascd cuvinte cu sens opus.
.
de cuvinte .rri"r,, opus,
*?]t1i,ryrerhea
rrasind o sigeati de la prima la a
OOua coloani.
domestice I veseli
noi I uscar
inverzit I vechi
trigti I silbadce
pl;pinde
b. itemi scmiobiecti'tti - itemi cu rdspuns scurt
t;ff:::'du
,ootno,,:
- si aplice corect conceptul operaqional'
. ct"i"ia. propoziqii legate pritt inqeles formeaza
c. iterni subiectioi
(l) item de tiP eseu strwcturat
Exemple:
Obieafu de eoaluare:
- tiia."rince doui trislturi ale personajului'
. prezentali doue tresituri ale fetei *ogrr.rg,rLri din povest ea Fata babei Si fata
moyeagului de Ion Creangi'
Obiectirt de eaaluare:
- si alcituiasci ProPoziqii""
. Formuleare .rr.rnqtr"riifi.ti"a urmitoarele exp resii : p rim do ar d' timp wr ie' s o a-
,t *la"sairtor,plimbkndw-se pe malul mdrii'
(2) item d'e tip eseu nestucturat'
i,*emplu:
Obieaia de evaludre:
- si prezint. intr-rri't"*t propriu trlsiturile oPuse ale celor doui personaje'
: "tir5#ffi#birile dinlre cele doui i*, pJttttaie ale basmului Fata babei
Si fata moSneagulul de Ion Creangi'
, TESTUL 19
Subiectul I
Revedere
de Mihai Eminescu
Conceptul gTyl-lt:i, - vezi p' 85'
clorici. Din copi-
Este cunosc.r, tnr.,","l tttiMitt"i Eminesqg.pentru creaqia fol'
lirie l-au incanr", porr.i'iit,^i;;;;;t;*ai"q" fil"perst\ii"a ascultat cimiliruri' povesri:
,Cici ,-,.,
*!.iie7 Povegti 9i doi.t , ghicitori, eresuri,
Ce fruntea-mi d. -;-r,Ja"r,;;;il;a abia-n1elese, pline de-nqelesuri-" (Trecu1
1y
"opiii-"r*i"*aj
i";ii.i"iieti*tif" pti" qarl', in Ardeal' la Blaj pt""'1 Provrncr
1:l^1t^t-"^t::"-tte'
ile rominegri ,trebet.rre;;;il"
;;t"1 ca efect
""ut caiete intregi de creagii populare
consemnate de poet. Ca membru.al sociedqii orientul, in 1869;i-a asuma
iarcina de a aduna p..ii p.p""lfi;f ln;1dout. i" perioada.studiilor la Viena' dar
mai ales la Berlin, atdiazltcursuri 91 cltelte lucriri de psihologie etrricl' il interesea
t18

legile rle dcz,volt
a
irr rellqie
unui.prlP't,
.u .rrr'Llt;,1vr^qii-spiritu3lg
ct.$tiinqa de sinc a unui popt,r
r 6 rn t u r,,n-', n, i.$i ll :,:';l,,llir ??ff 'J#i j H,[[ :*: epl;]f
rffi I'i
l
] i
oreagia cmincsciani .ongiri.
"u.ilro"r"
eremcnrc popurare pe niveruri difer.ir..
i; il'il i*i,i : Lt',T;;AffiiF p oetic p opurai ri,i,i,,"iLT.ril.u *T
1.,
,,V{d cerul, lan albastru, sidit cu griu de srele..
(MureSanu,lg72)
,,Cind rorsul s_aude l_al vrijilor --.'^4v^ caier.. vqr
(Mortua es\ lgTl)
p"-un
1,p.u fir dj lgTlniqi/Voi cerca
(I'loare
de mi iubesti..
albastrd,7g73) '-" ' "'
,,Pc-un deal risare luna ca o vatri de jeratic...
Surt-i sara cea-de
:r"_13,^J.;i";# ;;.
lnfunda r"re
migcarea_.r creaqi intre stuf ia rczdturd....
Atunci in tri in ."fi a;;';;'.rj;"r",i*r,.i
Lumina
t"ir;
cu mucul n"g-intr_urr frarU ," ,;, oDair....,
( Cdlin _ file din'poaeste, tB76)
.
Elemente folcrorice ryi91T *"agia
burul
eminescipi
in revisra p"m;ta, {e ra poezia
id{ej'i"
De-ag aoea...
p";_'
(d,e-
f
R
Luceafdrul(l
eo e dere, apiruti
8s3).
ti nz g,' ini" *rre
drupute
a"
din j"*tft
care
:
,1111.1.nn.i,!;],;
;#a popurari o rio rio, co _
nruniunii omurui
pjt"d""r
cu narura,
"rlrriij"r.g"r
cu
c;reia
codrul,
ii adaugi.;;t;;;il"Tiosofici,
ideea co_
timpului, unel eremenre poetice: t"*rllidri
senrimentul
ezia este originali
il;;i,
p'in
,il;*;
ru[rtil'ririr?ri.'- io.ri.a forcrorici. po_
naruri
;;i;ili;l#
- si prin rafinarea
r o-.,rri raportat Ia
lule !/ ce mai faci. ar;gri"i"'i7ii"iil -ijror."io. n..r5"iv..J;h;;'rl"re ,,oriorio, codru_
cut/
.u"a nu te-am
$i de cind nu'te-am
vi iut/
c;tatl
Muk.tvreme
Muitliu-" a ffe_
,- u-brar...L a""i" r, poezia Reaed.ere
"- codrule, codrugule,/ c" f;;;,
tl vreme
at"srgrr.J-a--
au trecut/
d.'.ari -ri ne-arn
$ll,O^::.lO __"_
vdzutl
q.pe"at,/ ""
Mul_
Marcarea diarosurui
Multi lume
qi prin
am imblar...
semne
fic al poeziei
de^punciuagi"
care June^in;prr;rj;l;iJ.r-"rri,
."r;;;;rur medirariv_filoso_
in general, este
efemerur-qi
ciriror itt
eternur;eur liric, omur
zin,'
,ira"iro.,..um
eternut' ln "*i*.nie, esre
ciuda,famiffiffi,^;i.gd*rii
definii-de codru, care repre_
"f*i;;;, #;;;"te prin diminutive_
iir,: ::n;;::*J H';;;lff ;;i*,r t I t et ;;,ii ;'il iy., " u, p en,
btar"),r',i-p".i"i;'-;#ri;;;i;';'#:1,.;:fi:i,',t"Xt::,j:j#1,:.t*.t",1.:
ru eu,
,,ce mi-i rdnea, a"r."."riii,ffir
esre adaos "ara r.a*.i" p"ifi;i;. penffu
existenqiar .r..-r om, dmpur
a. ,rarp;r"r
"p-ropi.
inevitab', de aceea, forosind o ca_
:risticl lingvistici arhaicl, apare verbul ,a trec€" la plural: vremc au tre-
"Yylla
, pluralul vcrbului cxprime percepqia subiectivl a timpului. Arhaismele, fdneii..
r* gramaticale, au rolul de a iugera trecerea timpului 9i consecinqa acesteia pentru
J*irr.nfi umani. iodrul, in iposta"za sa eterni, oferi o lecqiexistenqiali eului liric,
.---^-:.^ :J^^^ .:*^,,1,.: :*^l^^^k:l
imaginea succesiuniianoiimpurilor, ii transmite ideea timpului.implacabil, ^^-- conndu"-l
citre conqtientizarea efemeritlqii: ,,- Codrule cu riuri line/ Vreme tre-
[a, ur.-" vine,/ Tu iin tAnlr precum egti/ Tot mereu intinere;ti". Pentru codru, ca
init.g, vremea nu are ,.nr, ,,^C. mi-i vremea". El se inscrie in circtritul existengia
Jt.rnl'd. veacuri rrece prin aceleagi cicluri: stelele se risfrnngin lacurile sale, viniul
igi ,rrrn"azi, calea, dind glas frunzelor, Dunlrea ceea ce exprimi continuarea
vieqii; toate aceste" rrlttt elementele circumscrise sferei eterne in opozigie. cu
:urg:,
Cri. .oatU .orrr.-rr."ri menirea existengiali a omului: ,,Numai omu-i schimbitor./
Pe pimint riticitor,/ Iar noi locului ne ginem,/ Cum am fost aqa riminem".
in .i.td"^l"giturii de suflit dintre om gi naturi, raportat la acesta, omul i;i inlelege
vremelnicia.
Poezie a cunoagterii gi a sentimentului timpului, Reaedere surprinde cri.mijloace
folclorice, mediiaqia eului liric care se redescoperi pe sine raPortat la codru, element
etern, eu taportat la noi, acel noi care ,,locului ne ginem", r_eprezentim
durabilitatea existJnqiall, ne comPunem din plan terestru qi cosmic:-,,Mare.a 9i cu
riurile/ Lumea cu pustiuril e,/ Luiagi cu soarele,/ Codrul cu izvoarele". Eul uman
igi capiti identitatea de sine numai in relagie cu universul terestru gi cu cel cosmic.
'
lvieditagia transmire o aritudine senini, de constatare inqeleapti a unei realitlgi
oxistenqiale. Tonalitatea stenici a poeziei se realizeazd. gi p-{il versificaqie..Cele trei
srofe inegale, adecvare fluxului afeitiv, au misura de ;apte silabe, ritmul trohaic (specific
creaqiei populare) gi rima imperecheati.
Poezia niaidrrt remine un model de valorificare geniali a folclorului.
Subiectul al Il-lea
A.
1. a sfdtui - a se consulta, a chibzui'
a cumpdni- a chibzui, a gindi, a socoti, a judeca'
2. asupra - prepoziqie ;cere cazulgenitiv.
altddatd - adverb de timP.
ahul - pronume nehotlrdt.
amkndoi - numeral colectiv.
3. ,,pe care urma" - propozigie subordonati atributivi'
,,si apuc;m" - ptopoiiqie'subordonati completivi directi.
,,.e"fit invljasein gi pe Mattia" - propoziqie subordonati circumstanqiala de
cauzd,.
,,si citeasci harta" - propoziqie subordonati completivi directi'
,;i nu-gi mai inchipuia ca altddati" - propozigie subordonati circum-
' stanqiali ".nma de catzl,'

;:1fl',l.:lt*.iffiiliiilf'.t''#:1#il:-*'' l"' I c{ec^r pentru dcgctur" - p.,
,,clre srrrbar_o gosca.. -,iropor;qi" subordnnatl arribudvi.
'cere rrcce de la un pas ra altul" - propoziqie u"u*Jon"ri
4. A vcau
atributiv'.
ur^::::.:Iosite. ", (,, expres ie..,,,infi.risare,,,,,chip..
S-au descoperit ruinele uno, iirc
)
antice.
l* i
(,,subreran,.)
trebu ie *i" i iit-ii ^;;;#;
pixuri,
$i-a gtcrs urn a clf, multi dibicie.
r\_a tasat mc.r o urrnd de tristeqe. (,,umbri..)
Dc cc ai venir la
,
urrnd? ("il;i;;;,c.\"'"'"
Nu gtiam care dintre.er va cngtiga concursul.
Sc auzea un scartd,rt d,e care. (,,ciruqd..)
circulatia orin pasurTihuga a fost inchisi
Trcbuia
din cauza
ftcut
viscorului.
in pasd;il;r.
(,,rreciroare..)
il*.rr..,,,acgiune..)
B.
l. dojand: admonestare,. impuhre.
mild: mizer)
necdz:
"i.i,'i',:'d11,.;,lll',lli,filff::',:;ffilH.;,i',111,,j;.tlrantropie.
, d-tiincbipui: a_giimagina,r_Ji'rlpr.r.";;;;:9;;;;,rrr,"r.or."p".
2, tu: nu are funcqie sintacdci (*,.
pers.
exprimati
a II_a, numiru-l ifl:]liq
pri'pror,.u..
singulai,
p.rrorrrl,
cazur vocatrv.l.
a lurnii _ atribut,.rbrtrritiil' ffi tiual.
3. foc: a se face^{o,c, a^trece prin foc gi sabie,
drept:
cu
drept
foc g.a.
ca r"-a""r."I .r ii!, ..rrrant, a lua pe cineva drept...
a'fscultind discursur adversarurui, pregedinrele crubului ,,oamenii obezi,, se fdcu
de-a lungul istoriei lor,
$illf,rY%:e'
au {o* ilecute prin foc;i sabie.
Avea un t up drept ca luminarea
)-a supirar, r:
-(r:! r. 1", nr!.,(,p :
b uni
Yroia
drepmte,.
sd fie luat diept rp..irrirt'in.ib.r,r.,i.;.
)
1si fie considerat)
c.
1' ln secolul al douizec'g1 s.-au reali-atextraordinare
2. Avea doar/numai
descoperiri
o steu;.;
gtiingifice.
u"
3.
r; ;;
Fumuriii
;;qpfi;;
ochelari
;:"1:".'Jnoas
ii did.;;;;oli,lu, c i.
un aer misterios.
Subiectul al IIIJea
l, Tehnici ale muncii cu cdrted
Penru rezolvareaacestui ,ubi..r, vezi restul 3, subiectul ar III-rea, itemul 1.
Receptarea mesajului siris in clasele.primare, adici procesulinsugirii cititulyi;o--
congtient, fluent gi expresiv, se realii-e:aziLp.rin variite metode, ponderea avdnd-o
formfltive, intre care exercigiul gi-a dovedit eficienqa'
ln clasele primare se practici mai multe tipuri ale exercigiului.de citire.: citirea in
in ritm propriq, cite p.erupune descifrirea terului literar de citre fiecare elev.
a se asrgura crurea conqtienta, Ii secere elev.ilorealizareaunei sarcini de inv[-
; de pilde,Ie reqini numele personajelor sau afte nume proprii, si sublinieze cu-
,r?curror"ute sau si scrie expresii/structuri lingvistici caie le-au plicut (le-au
atenqia), structuri lingvistice care exprimi dimensiunea spaqiale gi temporali;.a.
. Exercidul lecrurii integrale cu voce tare, in lanq, pe sirite,s.a'
r Analiza textului literai presupune explicarea cuvintelor gi a expresiilor necunoscute
nOSCUte qi $l exercigiul eXefClFUl de Oe utilizire Utlflzafe a ac-estora
aCeslora in ln noi nor structuri, sLrucLulIr povestirea Pt,tvsrLrIsa orali, urcrdt
' exercitiui de formulare a ideilor principale qi a mesajului etc.
. IJn alt tip de exerciqiu este acelide creativitate, de la tipul cel mai simplu de
exerciqiu'- formularea uner enunquri cu ceringe indicate - la alcituirea unui
' text. pdni la compuneri libere'
E*erciqiul, fiind o merodl de executare a unei acgiunin mod repetat, duce la dobindirea
unor deprinderi, de pildl deprinderea de receptare a mesajului scris - texrul
literar. Prin eierciqiu se repeti funcqii mintale (psihice) 9i motrice.
' In activitatea didactici, exerciqiul este o metodi fundamentali, prin care' con-
$tient gi rep.etat,
:
se ajunge la: r , r ,
- consolidarea priceperilor gi deprinderilor;
'r - insuqirea nogiunil&, regulilor,ieoriilor care se aplici in situaqii variate, asigu-
' rindu-se transferul de cunogtinqe;
' -
dezvoltarea unor capacitiqi gi aptirudini intelecruale ;i fizice, morale gi trisituri
de voinqi qi caracter;
- Prevenrrea irea ul uitirii pi confuziilor;
- stimularea
capacitiqilor crearive, a originaliriqii, a spirirului de independeng
$r a lnlqlatlvel.
Exercitiul este o mercdi adecvati tuturor formelor de activitate, care capitfl o
imponanqi deosebitin perspectivautoeducagiei permanente.
3. Tiouri de eoaluare
Pentiu rezolvareaacestui subiect, vezi Testul 5, subiecrul al III-lea, itemul 2'
TESTUL 20
Subiectul I
I Ion
de Liviu Rebreanu
Caracterizarea p ersonai ului I on
Dupi cum mlrturise$te Liviu Rebreanu, personajele sale sunt ficqiuni in care a
trattspus trlsituri ale unor persoane reale.
H

ill
ftersonajul principal al romanului lon reytrcz.int{ clestinul
prtr_1a
glranului srrp6nit
p{mintului gi
tlc
de patima iubirii.
G' crlincsc u, in Istoria literaturii rornine
ctr le la .origini pand tn prezent,afirrrrl
,,lon nu c insi decit o bruti, crreia giretenia ii gineio.6e
comia
d.gtepriciune.,,
lui de zestre e_ cenrrul lumii ,,r.?l
gi el cere .r, ir,o..rrqa
tudirre
,irrri dovedind
calmi"' o
Nu
ingrati
din.intelig;it i-;q;, seducerii, ci vr
caracteristici
din s'r viclenie Yrlrsrut
"rr"
instincrual:r
ruslrucf,ual;l,
oricirei fiinte riduse".
E' Lovinescu spune insi ci ,,Ion este expresia instincrului
tului, in
de stipinire
slujba .u'l:1._e:1"_"
a pimi'
cedurali qi, 1ii;1s9;li ascugiti, . .rr;;;;; strinsi,
cu
o viclenie
deosebire, o voinqfimensi: nimic pr

U
viall strrvechi' perso'aj-cornprex,
,b:nixrir
rparc in exemprarimtea
i;iq!;"'il"f#l[i$r$,t1"-*;;:*:i,l'ffi itiiftii#{i:
sa arit prirr epe cea bunl, Totugi, existl o anume dozl de gelozie. lndrzierea nejustificatl,
uperstijiile, plrstijiile, visul premonitorru, premonitoriu, anumrte anumite semne numar numai de ea guute gtiute (vrsul (vis_ul
riu ,,care
n.re directr) ."::1:.rr:..azi frumusiqea
p*er se
j;rancii
lmpuns-o in inimi g-a tulburat-o gi mairmult. Se ficea ci vede pe Nechifor' Lipq
rrsfr'nge
,o.aiii',',,ochii
lumina cas.ranie
ei ciprii, in care
rl, dar avea o frumusege ,r.obir, rruitiii " farriqi,'.i;"d;;".p;*e....Nu llare, cu spatele intors citre ea, trecind spre asfinqit o revirsare de ape", cocogul a
pri'ire.
mai era
Ochii
tdni_ lntat
ei plute
,,intors cu pliscul spre.poartil" ,,semn de plecarel') ii dau.convingerea sfir-
[[fi T:nni:,':ln:"'*5f ffi *'aauf ";'1;,';;"'*14.'!;'"iiiill,i'i;
s-o
eele "o"ria.r*
.;lrJrt,
de pe Ia noi sunt
,,r.*.;r;r;;i;il;
rnai pri.r.no*],'i"r*.,'rnril si fie de pe al,u rume;
ri-#i"rr"gut.,'
siici.Acestpo*.,",,.,."-fili",i""di'"1,
r citi in suflitul oamenilor: *f,llli"*:"!?ff il:tf;f;;;i::
d
,:M;;;r;,
u I o m
rebuie
u r u i.. o
sa fie f;rm;l
":l; i L:_ il;# *rj tio
"*," po i .,. ;;;;ili l.iil;il ill,l"lll i ;
srpuir'nraf
iiiii;:'.'':iiflf'.:?ftffi'i::i,;;.Jigensavitorili,fli."p"."ain:regocier""p,J-
i;;"onunri..cario,-ui#di:t}::t"il.f;
goric, frcandu-r
::#lrrui#;;Th:
,.,:;It',::'tr:LT?:J:i:-T:il;j ;r*nr" g{1i,,",-.1i,,.,,i-"n,eror, in iposriunca
a. '''"'i".[ii;J;;;;,;*" il ;,".":il,il?:;:,T::l;.riur
sociar, .;;;;;-
crima ei de a face
tr sta 'e uiu-i. in faqa "-Jiiirr, ,Lair",
soaretui ,,cu
"r,r"iil##::fffi*1JffH:l
o;";u
vr, de$i
*'ii'n,*'+F;:^fi;ii,illr,";i
nestiutoare de_:"r:";;iiliqp.l*r inteligenqt
rrqu a. o"Ji6.9i.,i'or.a,rar,_9i
nad_
bine sogul.
^Vitoria
stie si ac[ioneze i";irurri'i;;r.g",
tt descoperi
ceidoi
airli;il.f;il*_ut
asasini, di*;;;B;;;#ji:cJili,li"i,.prae
rui Nechifor si
decir auto_
if:llqi[T::i:L::; i];:i:TiiJ ff"' evi d en s*as ; iu ii -
o,a*,
""- "- a,
ca oameni care ",,.
i"unitliii J" oiJilr,opur," respe*area
si faci
o admonesr""zi
r:11:llt:
p"r,rr,r. ci incearci
"i;;;;;:
nigoarr"
rt
din
;:1H;U;:Tl';'.L,11X$ryi,,l*:
scrisoar* rri
vali
ciiqn'a.T;;.r, 9i bluzi, rrde-r"1r"r"
u.i .*"r
fffi-
,*-i"i91r1, ,,Iqi arir eu coc,
gtiut de acesrea qi-n regea noasrri rii:i "-u, ti.i bunici-ta, ,,ic, our,,.;_mea
trebuie se
n_am
portarea copiilor,
tre;egu;t-;;?.
dar accepti ffi;dmite
ceea ce
nour
imbunitigegrl
in com_
qesalr caii, dupi moda.noua". tn"in* gJorrr""r.e vezi
-r"."i"r,*.Gh"orghigi...
de
grijr si o duie i'ciurarea rui Nechifor, viroria are
ghig are dragosie "" Y*:l^.^:l.ir r"..li."rt - minisrirea viraticur. penru
li Gheor_
$.r,"g9r..
aparre,
ma penrru viari.
o.roti'd*i.
Ea gtie
iil;;ffi'itor
ci iiur .,r"'re#,i"-,,."pur
pentru a_I
r"-ili"i;i#""b'.r.
for_
cultive increderea
,;_t cireasci, si_i
limiti (uciderea l,:r.ri t;:i;;;#J"asci
tatilui,
oamenii gi si
descoperire. se descurce
or"-irrt"lor
in siruatii
neasci' inmorminhrea,
acesruia in
p"d.piit.r.r-i""rib;i;ir;";;* ripi, vegherea .r"sri_
rir,i"r,,, Gheorghiqi iese
;i::#?.',1f:,tJi,ti:Hfi'#[l;"1;T;:,t'." A,r;;i;;;i;;'i,io,
^tVi,oiiei comca
mintei ei se ajute gi bragul lui si lucrezrcrtatea' "Totugi va gisi t"
ca sogie, Vitoria
-iil"i;;;;;
r unor infidelitrgi ,r. "rr"-ria.ia'ir;#1111:1. In ciuda
rogutui,
unor
."
confricr" do_.rrir"
;r*.iiii."rrifor se
ri
ir,ro.ri#rordeauna
"" ra ea ,,ia
itului uagic al birbatuluiei: ,Timpul stitu... Sirbtrtorile qi.petrecerile solsti$ului
iarni i-au fost pentru intiia oari striine gi depirtate.., Ea insl se socotea rnoarca
gi omul ei care nu era lingi dinsa. Abia acum inqelegea ci dragostea ei se pis-
ca-n tinere[e.* Toate acqiunile Vitoriei sunt'anirnate de d'ragoste: pentnr so!,
rtru colectivitatea din care face parte, adicl,dragostea pentru tradiqie, pentru ade.
,: pentru dreptate - aceasta este calea vieqii ei: ,,N-atn si am hodini cum'n-are
I Tarceului, pin'ce l-oi gisi pe Lipan'!. Inspirat .din variante ale baladei
rale Mioripa, Sadoveanu dezvolti motivul ctrutirii oierului (mottoul ,,StiPastipine/
Mai cheami gi-un cine", rolul ciinelui, al balugului, semnificaqia unor
nimente gi a unor personaje dezviluie incdrcitura mitici a romanului). ..i .,.i
Izbinda itt t"*eraia ei incursiune in viaqa sociali, coborirea tn infern, iriipune
urificarea. Vitoria merge, insogiti de Gheorghiqi, la ministirea Bistrila, unde se
rchini la icoana Sfintei Ana, de la care primeqte putere, sfaturi de la pintele
Visarion. Sfat si oi intirire ii dn dA si ti pirintele detir.rcl. Daniil. br"iitJinainte'de Inainte pli:bare, plecare, potteg-
poste$-
^primegte
rirrtele
fi douisprezece vineri. In drumul ei, adesea cere gi primegte intirire de la Sfinta Ana
si de la Dumnezeu. Drumul de reconstituire a ultimelor zile din viaqa lui Nechifor
lelev; adeviratele calitiqi morale ale Vitoriei: inteligenpd Ei tenacitate. lgi pregitegte
minuqios plecarea, cu impresionantil stdphriire de sine qiperseoerentl. Minodora
6p afln in siguranqn la miniitire, gospodiria o lasi tn grija irgatului Mirea. Nu are
lncredere tn auroritigi; de aceea iste convinsi cl numai prin prirpriile'fo4e vaafla
Edevirul. Se amestecl in mulgime, poposegte in circiumile in care se oprlse gi Ne-
Ehifoi, aduni informaqii de la cei care-t cunoscuser5, se orienteazi dupi semnele vremii
gi se bazeazdpe forqa credirigei sale. Cigtigi ajutorul circiumarului Vasiliu gi a
Soqiei acestuia, cucoina Marioara, de la care afh cI doi oieri din apropigre, din saful
Doi Meri, se imbogiqiseri peste noapte gi prin viclenie le trage de limbi P-e soiiile
acestor". ll g;segte pe Lupu, ciinele lui Lipan, Ia un gospodg li. cu ajutorul
acesruia, descoperi osemintele birbatului in ripa de la Crucea Talienilor. Intuiqia,
inteligenqa gi a6ilitatea psihologici o ajuti si-i determine pe ucigagi'si-gi tecirnoas'
ci fap1a. Asisrase la interogarei celor doi oieri, ii'sugerase subprefectului Anastase
tsalmbz cum si conduci alrcheta. La inmormintarea lui Lipan ii cheami gi'pb ucif;agi,
gi pe subprefect, iar la praznic de dovade de calidqi:de detectiv:'sub pretext
ii vrea ia-i vada baltagul, il dezarmeazd peBogza. il indeamnl si bea ln cinstea riposatului,
apoi, cu uimitoare stipinire de sine, recbnstituie crima, povestind.comiierea
faptei iu o e:iactitate care-l mire gi-l itrfioari pe ucigag. Prin insinuiri inteligente,
Viroria'il determini pe Bogza si se autodemagte, apoi rostegte implacabil acuzagie:
,,Gheorghiqi, vorbi cu mirare femeia, mi se pare ci pe baltag e scris singe gi acesta-i
omul care a lovit pe tatu-tiu",'
,Sugugat" de ciini in tiltimele momente ale vieqii, Bogza recunoa$te crima gi-i
ceie ieriare viduvei. Vitoria gtie ci nu sti in puierea ei str ierte o asemenea faptI, de
aceea di o replici semnificativi: ,,Dumnezeu si te i'erte".
l,o

ill
ln rcgiunilc e*le, nu,a avut rirnp
b
de
u i E,
dczntdcjdc
{* e, trp
pi
a n:::iii|
de boc.
J; i;: t g;Idi:
ttrs I tntensci sufe-rinqe care-i sripi'negte ;I,.;rj,; [ il:ilff ffi,#iJ:: IJ;
fiinqa, d, pildt ;;;
tui Nechifor, Dupi,iniru;;;.;;rffiii'rrr.r r",ir*,ririir.ruiui, Virorir, av6nd co,r
oescoperl osemintcl,,
llff"i1?,1fii;;i11i'i";ffiil;r,ijllif,ri,, r,.,iifri"ii,oarere parasrase, c,,
ilTi;#llli'itf iiiTTiilffi T:lii'iffi
";#i,1:'TJ:'yi:frf,f
qliffilHi:1111ff::ff
'J?ffi Hl-ca
si de. arre personaje pi mai.ares indirecr
iiptomiri., ir l.f umil, "oi,
dar rir.r-.oljlo-Tri interioare),'prin li-b;i, iil;.i
roi rncu'.'ie a viesii't;i\ffi ,i; ff l,fflrtffi:l',:,H iese victorio;l ;i; ;;
I
illoromerii
de Marin preda
Carecterizarea lui IIie Morornete
- Romanul MororTepiia fo^st considerallflnur
lui, in care complexiarer
rornan psihorogic
rufl.ruluifrJnrr. din rumea
decurge
saru_
lrqiilo*o.i't-'.b"omirejif;til;il;ffj: dirriar""te.ul complicat al re_
rlbdltor or*rnii; p_",i"il;";;;;.n;ilr, ,,,,_pur ero
"u
viaqa se scurg€aicr tird
foartc
conflicte rnari...
. Marin pred adupe r";il;;i&ft. o imagine inediiJ"'r"rurui
ei un nou tip
- rn rorn4n apare mai pu'in caracterizarea
do ordin mo'a[ predominr-ca /ire*d,doar notarii fugirive,
dai,;uo,[o i,iii,iii'riirln
mai ares
lilrp"rru*enrari, pre_
-
In oxpozitia romanului, nararorur contur^eazi personajere prin corrlporrarnenrul
&iitrT,'ifii,Ili:::ir:U,* lm aeariir," pa,n, ," i"1i.1q*"h rup,.r* h-
ronrjclorfemininevol;;.;;di;liil"?u."romintr.'cinsteingaleriaper-
f,i i ilXf#T,Hiili: p iop'i eii' a' p i*a",, "i,n'
;;;';;". *s u r d is o r u si ei m ii-
ffi:iliiJiff:lor' adeuilltit"' """.-*prrilo, p"rro,'";rfi;iiffi" rduatizareaacesru-
momcnrauroriratearuiruro,l*r[ffi',,:1!i[*|;#,ffi
rcmnificative
,rff i'*:':li*:
'"u" aititiil^iFil[r.1Ti:,.tr ,!l pe prag.ca un sripin, supravefftxff'Jln$!!frffi
";b;';il;; riJ"'iuna familii se va?esrrima ii fi i,e.,,olt
ill;iiTi'd#fi :::Tiilll{:_t!H?iru,ff ffi f; t'H,1il;l::tl:,1;il,*xi
;f,,i:ifff t,l-*lt'l;l;ff I'j:Tillt,i"ri.,,,uiut'i;;,;.aritozo,rasidea
nv4lrfl darwl duim!!!:::iqi mascheazi neplicere4 de a discura cu vecinul sXu.
c l!1Til'fffflnl*i#r,-l#t'.',;i.-a;i;ii'*Lr,i?ilti;rjp"#:
aE e ze ro".i i'*, ci ;;;i;ii;il##T ffi lH,Ti ;i itrJiJlt:: tru::i :; n
203
jde a-l plrlsi rapid pe Bllosu, ferea-i da rlspuns clar, degi se hotlrlgte ca.a
t zi sL talc salcimul. Decizia lui Moromete il mirtr pe Nih, ciruia acesta ii di
rlspuns nea$teptat: ,,Si se mire proqtii", repetat de Nih atunci cind 9i Paraschiv
si gtie cauza iiierii salcimului, Adesea comporta-rea lui Moromete le pare Ca-
*
: + t.
t' w
--
, fiilor sii ori unor consiteni ciudati, ,,suciti", in realitate, aceasta se explici
complexitatea personajului, care, spre deosebire de ceilalqi, are simpul rtmorucunoigte
,,plicJrea de a glumi inteligent", calittrqi demonstrate in discugiile pogi
in comenrariile lui lJcitirea artiiolelor din presl (la intrunirile duminicale
lavt
poiana lui Iocan ,,Descoperau toqi, Cocoqiltr, m4ma, fetele *- pfinn 9i cei trei fii
hari ai lui Moromere - i; tatil lor avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor
i scipau, pe care ei nu le ?edeau"
). Chiar sosirea
lui la fieririe este pregttiti cg o vgitabiie
inirare in sceni: se lasi agteptat, simuleazi mirarea: ,,Se apropiau de fieririe
iMoromete fu intimpinat de departe cu exclamaqii, Iocan abia deschisese 9i poiana
ira plinl.... to$ gehgiogi Ei parci neribditori, Dar Moromete nl*i lut ln seam[, nu
rc gi'abi si se duii li ei. Se opri din nou pe o podigcI, il pirxsi pe Dumitru lui Nae
I intra in curtea cuiva. Abia peste o jumitate de ceas iegi de acolo, Era.ras proaspit.
, .- C" e, mi, ce v-aqi adunat aicea? se miri apoi clnd ajunse tn poiana fierlriei,
Buni dimineaga!"
Aceeagi abilitate a disimul;rii se desprinde din rolul jucat cu agengii fiseali, ve--
nid si incaseze ,,fonciirea". Chemat de Ilinca din poiana fieririei, Moromete intrtr
fn'cutt" 9i o strigi pe Catrina, degi gtia ci ea este la biserici, il strigl pe Parasehiv,
gi el absent, ignorindu-i pe cei doi agenqi, apoi pe neagtePtate se intoarce spre ei gi
ipune sec: ,,N-am!" Le cere o qigari, privegte indiferent cum Jupuitul completeazl
chitanqa, o primegte, o privegte meticulos gi o agazi pe prispi, in timp ce fumeazi
linigtit. La insistenga agenrului rdspunde ingenuu ,- Pei nu qi-am spue ci n-am ?!
zise Moromete nevinovat. Ce si-f fac eu daci n-am ! De unde si dau ? N-am !" Jocul
continui, sunt manevre de viclenie qirlneasctr; plata datoriilor e aminati in sPe.-
ranqa ci statul le va anula, aga cum se mai intimpfase. In momentul in care agenqii
vor si ia lucruri din casi, ciruqa, intii intreabl ironic: ,,- Crezi ci ai s-o poqi duce ?",
apoi de o mie de lei gi ,,maincolo aEa, mai discutlm noi !", explicindu-le ci Achim
pieaci la Bucuregti cu oile 9i va trimite bani, Exasperat, Jupuitu il caracretizgrye diiect:
,,Rasi de om ca dumneata n-am mai pomenit ! Slrac nu egti I Copii mici n-ai !
Bolnav nu egti ! Atunci cum ? Toari lumea pltrtegte loturile, numai dumneala p ln--
tinzi ca gaia-maqu de mai bine de cincisprezece ani !,.,"
Dup;'plecareagenqilor fiscali, Morbmete ii spune vecinului, cu satisfaclieopilareaici,
cu naivitite: ,,L-am picilit cu doul suie de lei',' I-am dat numai o mie,
idAugl apoi cu ciudati veselie gicu o voce sctrzuttr" , ceea ce il deconetteazd pe Tu=
dor flloiu gi-l face si-l urasci: ,,Bilosu se uiti la el cu o privire-rece qi buimaea,
Nu inqelege". Gln-er Moromete ? lqi bltea joc de el ? FIrl sl-qi dea seana daci se
irrg"li ,"rr"rru, vecinul lui Moromete avu ptnt* intiia oari binuiala ci Msromete
se'gindegte la el, la Bilosu, cum s-ar gindi Bxlosu la nirnic, adiefl aga, ca Ei eAnd Bi=
losu nici'n'ar fi... gindind astfel Bilosu simqi deodattr c[ il urigte pe aeest om gi ei
ii doregte si-l vadi venind la el la poartl ca s[ se roage, iar el, Tudor Biloeu, s,i ce
uite surd, disprequitor, in aer, aga ium se uita de asti dati Moromete", Atitudinea
gi glumele lui Moromete il iriti qi-l inverquneaztr pe vecin,
E

l0|I
I')irinrulatria c$te pcntru Morotnctc.'u.'ur'ai
doua o ar'i
lui clc
uerurr, apirare,
de accea
ci a devcrrir
l* pr*
a
..l"rii";". ,*li;';;;;,
nile' reacliile lui imprevizibil.
sunt a..*iri.' Atiturlr
tttullunrire
,,i-i ut6"r-i;;;;;';il;
gi iritare car ei ii srirnea
srareaceasra dc
rds"i . riil" cilililre
Morolrrete ea o numea succarr, 'r.
era ir.rtr-adeua, o.,.."rn
tlc i'sugi "..ulgr_ii
dar eraparci,
faptul
nemuljumit
ci cra nemulqu-it mai nrtrlr
J.-"..1 ceva care ii itirnea de fapt nemulqunri
il'l:i:x:r:,'i,lil' T':^"dea.satisfacsia-cind il "J;; "p,;;;;. starea aceasta - c.,
Moromc," *.,J:ffi:iliT::T?rliil!!i 0.,",".0i" ,,nevoia de a se convinl;,.
ct $i cclc mai into-rrocheate gindun p"r .i'pei"';;;.-i;r;.'i",
gur, el rispunde
o.
ci n-are
ce vorbegre
.u iirr"
sirr
discuta, Et in rrr sensil qvrrrur .; v4 ,ri_.rrl rr|rllgrll
glrrdurilc,
nu merid str-i asculte
celc doui loturide pimdnt ii dau lui Moromere
cerea
iluzia
dc
libertiqii,
a contempra
seninirare
satur, viaqa,
si ol,i
g.1 sr"r.r,i.11.u;;;;;?rce
pe prispi
poliricd oi de a_ri
l-.::::-_q::lile
cu prieienii, Co"coeile,
re
o.,,i;t* tlrj
ca aceea
jv"r, spunind
despre
isrorior
'osrrme'
familia numeroasi'a r"ii;;; piri.e
turii tui ta munre,
,"u
plecai
pcrvesrea aven-
proccdar Bilosu, ".,,a f""e.o;,rr:;;;;;"i;; ;.ajrig.^urni
ci din spirit
buni,
a.
cum .
atras
momenr
"".r,iu.e.gi
d;
de seninitati_1i-ite"er"
Intr_un
r p"".gril"r ";;;;;r:ur. asemencir
rr-*i*9r;;;Tugurtuo, r! lui Moromete imprumur venit
porumb. si_i cea-
,,b.." .."ir
prrlscascl
,i-i* p.''frgr.r"r,
gindul
gi ir
g6
ficuse
b"t.
sI
"-ti-"i ;". a. .i
a lor cu atita seninitate.,
i;j;ili!#li orrrr."., pe
incit
ap aceasra
era cu neputingi s.i-nu-gi
cra de fapt
dai seima
bucuria
ci
gi
acesr
ribertatea
fel de a
ror.
fi
olie a1 Tai
fi
Dumitru
avut
lui Nae, ;i.nigte parare,
n-ar
cum
mai fi
spunea
d;;;;;.-nici pentrutc
ei,
se pare
nici
ci
penrru
chiar ajunsese
argii. Moromc-
acoro; adici si-;i
ros'
rri'i;;;,,|.,
avea copiii sinitogi, ";r"ge
ce avea. Era
avea
srni_
doui loturi a" p-l"i
f{cea plrcere
i;;;_
si stai
degtepr
a1;9f9;:f"g"'r'" cu care iqi
r*u"il;;;;t"i;;;"
tcr asculh povesrirea
o-
lui
supdrar
Morom"ae
nu pu-
J;;;r: pisice
r.ca
fare
lui s;;;;r.
- qi pe lingi
o cripi
roare
de supira_
"..:;;;;-ri.r', ;i u" om
urma
bun.
urmei, de
,,[...] ce
ce.se
om ciudat
purta
! Dar
el
ra
aga. de.prierenos ?
era
se intreba
cu Jugurlan. Nici
Jugurlan, nici prieten,
rudi
nici nu
pri^eten cu un priege"
Moromere
a.-ifili
ii di griu i-p*,,,uJlui1.rgurl"n,-iar rugurlan!..
ragia:
acesra i9i exprimi
,,Moromere'
direcr admi-
suse er'cu
intensi.
erti ";;;;;rti,
uite, ascurti-mi aici.,. dum_
1;11a lingurul
care meriri rn ai nu jou; r"t*trt.ir..i:'E"irrr
a,;uri consireanul. pe
ci Moromete
acela care
isi
se cerra cu,"qi, i;;;;;;"
lumea afla gi
ili;;;iffi"T#
se 9i ." i"g.r.r. ,ri-i'o,n acea.sri
Dar
neobi;nuiti
aceasd -ii;
int6,mprare.,.
seninjtate iluzorie .rr"-u,r..or;,.rtu.,rrri, Niculaie J.
Moromete,
fira; a. piemierea
pe care tatil
rui
siu ,,u-t ur" i" f*Jili;J;..., se agtepta si fie
*,1.1'::.1.r.r,r,,,f
ir",
rulburati, ".-urrp,ii, li&^rr.r"q ffi ;
ce
;fi
era cu
,i in linistea
Nicuraie
sa
ista?
ne_
De'und; ildr#i'ii.j
cu gcoala?
", povesrea asta
$i ce vroia Ia ur-,
a lui
ur-.il"ll,,pripldirul
scen aia
de e1.,.
acolo, mi-a
cdnd l-am
secat
vizur pe
inima.,. ci nici nu spune... eu ?iceam c_o sdJ
uimit gi
lase repi.
tulburat d.
,*";,i:.y"romete'
"eobip'J;il;;hr.,
se agezi tacut lln-
'l'ributar urrci irnirgini pcrsonalc dcsprc farnilie giviaqi, autoiluziondndu-se, Monu
inqclege conflictul familial gi social care mocnegte, nu se ostenegte si-gi
toasci qi si-gi inqeleagi copiii, de aceea lumea lui iluzorie se pribugegte prin flga
iorilor la Bucureqti. lncearci si-gi pistreze umorul, spunindu-i lui Scimosu, de
care afli despre intenqia biiegilor: ,,De ce se* fugigi, friqioare? le-ag fi spus. incet
putegi si mergegi?" gi cu o tristege aproape duioasi, iicatacterizeazl.,:' Bniegii
i! exclami Moromete cu un glas de parci n-ar fi stiut ci avea blieqi. Bliegii mei,
le, sunt bolnavi... Sn fugi de acasi ? De ce asta ? Nu i-am lisat eu si faci ce
'? Absoluti, absoluti libertate le-am lisat !"
lnsingurat, nelinigtit gi derutat, se retrage pe piatra de hotar a lotului slu ;i measupra
evenimentelor pentru a le inlelege 9i a le stipini: ,,Era cu desivirsife
singur", ,,fugise de singuritatea de acasi gi din sat tocmai pentru a gisi aici linigte
i o singuritate desivirgiti [...] se crezuse un om liber, stipin pe linigtea ;i bucuriisale
gi iati ci libertatea in care crezuse se pribugea, iar nelinigtea gi spaima ameilinqau
si-i ia locul. El, care nu se indoise niciodati de limpezimea minqii lui, cizuse
ln capcand". igi crease singur capcana - iluzia ca mica pioprietate gi inteligenga sa
tezintd o lume stabili, crainici, ,,Se dovedea ci gre;ise hsindu-se atit de mult in
voia firii lui. Nu trebuia acum si gre;easci, lasindu-se pribugit in nelinigte si tea-
.mi." Moromete inqelege primejdia care-l pindegte. El, cel senin, sociabil gi comu-
,nicativ, era in pericol ,,de a-gi pierde pentru totdeauna lini;tea gi de a nu mai putea
p[ ge ingeleagi cu oamenii', o primejdie mai mare decit aceea de a pierde pim,in-
1tul. Revigorat de contactul cu pimintul,,ca o regisire de sine, Moromete inqelege
calea ce trebuie urmatl; ii trebuie stdphnire de sine, acea ,ghndire necrupdtoare care
dlice inSelegerea pini la capit gi care love;te gi arde pini la os credinqa in pacea gi
,armonia lumii. lugurlan d avut intotdeauna dreptate". Moromete gtie ci trebuie si
,pitrunde in intunericul care se adincise in sufletul siu, si-i inqeleagi noima gi de-a-
:colo si iasi revigorat.ln zadar le explici fiilor, ,,bolnavi de avere", ci munca lor gi
strddania lui au fost aceea de a pistrapimintul ?ntreg qi familia uniti. li mirturisegte
lui Nili in stil moromegian; ,,* O, mi-e sufleml plin de bucurie, Niln. Me duc si
mi laud!"
Nevoit si-i vindl pimdnt lui Tudor Bilosu, acesta ,,nu avu totugi satisfaqia pe
rcare gi-o dorise: Moromete ardta ca gi atunci cind vinduse salcimul, nemlburat gi
nepisitor". Totugi Moromete nu mai pardcipd la discugiile din poiana fieririei, nu
lnai este vdzut pe prispl sau pe stlnoagi, nu a rndi e auzitpovestind sau rispunzind
),cu multe cuvinte la salut". Lupta pentru apdrareavechilor lui bucurii se sfir;ea. Se
reffage in ticere. Din Moromete cel de dernult rimisese pe policioara fieririei doar
capul lui din lut ars, fecut de Din Vasilescu. Descrierea acestui chip, realizati la inceputul
romanului, este o anticipare a destinului dramatic al personajului gi a evoluqiei
sale: ,,Era capul unui om care se uita parc[ in jos. Faqa ii era pugin trasi. Nasul
se prelungea din fruntea boltiti in jos spre birbie, drept gi scurt, cu ceva din linigtea
ginditoare a frunqii. Era el, Moromete, aga de... a;a de serios, gi de... Da, el era,
dar parci era singur, firl familie, fire Iocan gi Cocogili, firi Dumitru lui Nae gi...
firl parlament".

n|I
Ilie Morome,:_:::!:rrf: pe parcursul acliunii,
rv.r
in scnr
ur elenrerrt
opus lui
comun:
,fugurlan, cu e ir c
rl rtu dc a fi, de a vca.r "MirJ,".i., ga".rd;;;i;;;;t;;,;r. aveacel fer
[u.*rii.li-i"pr"r.;r;.;iil;;;u
uimit.r
rugr.
tulburrr-1i,
ochi
se limpezi
dovcdea
si rrr,
cl nu ingelegJ ni*i. cind altcine ve erala
llie
fel
Mororncrc
cu eI...
esre ut p.rror,r] memorabil, ,;;li;;,;"-;tre
bilr rn{icstric,
scriitor
Marin preaj
cu ineg^r,r
indr -eit#'." ::.":::*,}i*iiioirro*nr, (re72):
totdeauna am admir*
,,Sctt
aau",o ar""Fe preex$tentd,
c'piltrria,
care
ci qi
ml-a termecat
maturitatea:
nu
eroui nullJl
pr"i"i1t;.'u.or";;;;,-;;;;"
lrttrl Accst sentiment
"trr"rin rearirare, a r,,rr
'rcu,
a rimas ,r"aif9i;;;ilfi
c,ruzintca,
il'iJ roari viaga,
cat gi josnicia, omorurile 9i de acct,*
Ei spinzuririle intilnite
rrrrveanu,
des la Rebreanu
ei existente,
si s.r
de alder.gi in viaqa
sctrldari
liranil.r.;;;;;;ir
in
l
lumina
*^i;-i"iiiJ)i,,
eiernd a ,ii;;;, ;;;i,. ciat.,l .rr!
ginalitlqii
.ri-a.rinire
lui Marin.preda,
a artei si or i
demonstiri. a";il;;^r;l*
" --"
Irr volumul al doilea ^t'uoiolrntiio),personajul
nu
fapt, evenimentele
are aceeasi
-mai
strrlucire. I )r
il depigesc. r"-iiil;t"""^r"iri r;f"";rrrrir"t.*
du-sc la Bucuresti
familiei,
s.i-9i^convin#
ducirr
fttt ;e. se intoarci,
rninr.(rcficuse
p.r-iii"ar-re o
lotul
parre
din
din pi
; ""r";;;ili;;
stirnegte
eI bticlii "inde),
ura Lar'ner
o vdr alunga.,ri
care se rerr(.
iii.
"rt.-"*rriq"-is..t
;:iil;f,. Ni..,t"i" si meargi
fco4i, depi are posi6ilitatea
ra
fin"";i;t ;_r i"rrdi"t. r rco4 Pr
Dinamica ev^enimentelot absurie
"."gr.p,rie-gi
ii d"r.rt."re;
p i e d c
incearci
Ni cut aie
si se apr.
- deveni t ".,i"i
J i il *"il;-; ;i *j#ffi
religie a acestuia
il':;i'";A; TJ::
si cu cit .tr" ,o.i.t"t., care iesfiinga
proprietari
categoria giranil.r
de pimint prin cooperativizare,
-"iluii sistem in *;.;l-;;,
cere nu
care
munce$re
munce$re si
este
cel
recompensar Ia fel.. observi p"rindrr*
lor gi
uimitoare
nedreptifile comise. oi"a
;;*;;;
pri""ipii ,e-an ,.il;li;;*rJi sare; rifuindu_se "
un imaginar Biznae,.Moromere
.,,
ii; rp"i"'
qinr
,,pa; il;6;
la
iir,.rr-u
rostului, chit
omur
ci rostul
e dator s,r
nJt"L".
rpui cr noi suntem
9ri;
ultimii i;j-;3d;t"."rt.., ,,ci ru vii
girani
gi-mi
de p. t.r-. gi .i
cl
rrebuiE
n-ai fi
r;
tu
airp;r.-.
ultimur prost $i de ce
de
crezi
pe lu,i. gi a.ir"u; "e'-ri
i.,I.
eu ?""' tr"u,ri.si dispari,
,,Aga ci vezi,
nu
ier."1"poi Moro-te in glas;;;;;;gre cre srne neacoperi_
:i_3[*,r:t11,:T1I,:.':.:il;;;,i"..,n iiaieeri... D;;;;;
gr-mr
rac,
spul
ci tu
mre
vii pe
ci
urmi
nu mai am niciun rost pe lumea- asta...
nae
$i ce-o
? si minr,nci,
ce-o si mininci,.mi
mi, Biz_
rimpitur., .i.i"*irur.r.-.1.
nesfdrgiti, aproape
cu
peiinteasce
un fer
"pa"rind
de m1i
p. ,iii-"r .""a";;.;;;f,t#a
ria mintati"."1,,i
p"r.e cu jale
barn^";"'ii,;;;;;;;;;;ilffi;ffirpre
mize_
rezervatd' in viitor qiranil.or....Maiar,
soarra care re era
zise tvtoro-.t" i"ia"p"rr",
ceva' am eu
crescut ror am ficut
sase copii gi re-am ginut pimintul pini in
pe m'omentul
tine si te
d"-f"r,;.-
vedem.d"igq;ii' d;;
ri*J';i'pyqi'a.-.iail... or ra-;i steargi picioare-
J:,-ry^::t:: n-ai etiur s; faci;i;;;;i..." uoro*.i"
vtrrzar'" girineasci r.'r._. ci va bazatd.pe
dispirea ci-
tradiqie milenard, pe proprietate,
gi o_inlelipciune
muncr, pe o morali
popular-.r - -----;-- ""'
cehlalt princiniu de viagi care r-.a cdrduzitse regis.egte
face
in declaragia
doctorului:,,bomnul.... pe care i_o
." iord..iii" dus o viagi independenti!..
Miregia tagicd, a personajurui Moromete "-
consri in procesere
intrebirile
sare de
p.
conqtiinqd,
c-".. 9i i. pur,.i,,d;;;;;;;;i-pr"a'.t'.""r."i"r"-pri
Ei mai ares cum
Subiectul al ll-lea
A.
l. cine - in text este pronume interogativ-relativ.
A cigtigat la concurs doud cine romarttice' (substantiv)
d.ar - in text este substantiv (,,cadou").
Vin la petrecere, d.ar nu stau mult. (conjuncqie adversativi)
mai - in text este adverb de mod.
Mai este luna mea preferati. (substantiv)
Bunica bltea rufele ctunmai de lemn. (substantiv)
voi - in te)ft este verb auxiliar.
voi nuveniqi in excursie ?(pronume personal, persoana a II-a, numirul plural)
cap - in text este substantiv (parte anatomicl)
Hbria a f.ost cap al riscoalei.
Am inviqat la feografie despre Capul Horn. (denumire geograficl)
2. orice - atribut adjectival.
cht - complement circumstanqial de timp.
cine - subiect.
tor - adverb fari funcqie sintactici,
3. ,,Cit voi fi" - propoziqie subordonati circumstangiale.de timp'
,Se-."i tot cint dorulamar" - propoziqie subordonati circumsmngiali de scop,
,,Ca Cn si firr fiu tot amdrit1" tm;Liit?" - propoziqie orooozitie subordonatl circumstantiali circumstanqi de scop. scoP.
,,Ci qi-oi face grajd de piati6" -- propoziqie subordonati circumstanqiali consecutivi,
4. ln text, cuvinrul ch.t areurmdtoarele valori:
* prepozigie (,,ch.t qi acas"')
- idverb duYgrt (,,chtvoif{')
Yenea Venea ckt cat plltee de repede. rePede. (conjuncgie)
(conrunclle/
Rezultatufunei impirqiri se numegte c,ir. (substantiv)

l0l I
(Jt e ceasul? (pronurnc intcrogativ)
CEt I fost s-a,tcrminat. (pronume nchorir6t)
Cdr btnct a obginutl (adjectiv nehotirit)
B.
l' a se face foc (de supirare), (a avea) un foc ra inimd, (a
cinra)
se face
cu /o c si pard), (a
foc
''
- careprin.originea
!j:.r:i:e
lor sunr forme de comparativ sau
nor,
superrati
exter"r.or,
vi anlr
inteior, rrfri:,r, optim, posteior, ,upiir, suprern,)t
- adjecrive
n, utiiri,',,
care prin sensuror'n"
'asen-?.enea,
compaiaqia:
,rug, 1*-i,
cornpret,
*o!^,,,lrr:l:-1nh,
itt
general, perfect, desivirsit, aefnxc, popesc,
resc, petrolqer muncirtt
etc.
3. repe(e Ygtg:l
(adverb). Mersul r.eryd.eobose9te. (adjecdv)
$efulil repede pe subaliernululuir de aceasti *"nif.rt"r". (verb)
4' a' patruzeo'- nume predicativ, exprimat prin numeral cardinal
stantivali.
cu valoare sul,
b' cu noud - gomplement indirect, exprimat prin numeral cardinal
re substantivali.
cu valor
c' al zecelea - subiect, exprimat prin numeral ordinal cu valoare
d.
substantivali,
sase - colglementindirect, ixprimat pri" ;;;;;;i.ardinal;
c.
,;:i;:T:;til:i':::i!ri,"#,T#L:::..#iff *ff*_era,cardi
nal cu valoare substantivali.
f, tn.patru - complement circumstangiar de mod, exprimat prin numerar
dinal cu
car
valoare substantivali".
g' unul ;i unul - nume.predicativ, exprimat prin locugiune adverbiald.
h' una'- numeral cardinal carb inrri^in ,t*itrrr"
una ;i bund, predicatul verbal.
loilgiunii verbale o ginea
1. Dis-de-dimineagi s-a prezenrat la bazinul de inot.
2. Se indnde
"'"-
o foaie gu.pgire din frd"J-
3' Valoarea descoperirilorarheologice "l""tui
de li sucidava fusese unanim
ti de
recunoscu-
citre lumea stlrntrtlce.
Subiectul al III-lea
l' Aspecte metodologice ale dezoobdrii competengelor elementarc d.e comanica-
_ re orald ;i scvisd -
Slrategir.d3 formare a capacitdpii de -comunicare,
orald ;i scrisd
Procesul de predare-invigare poate fi considerat:c, o fo.-i.rpeciali
care'comunicaredidacticd,comrlnicare;colari
de comuni_
$colarul din clasa I are deprindcri de comunicarc formate in familie qi in grldiniqa
dc copii, totugi la gcoile intercomunicarea trebuie si se realizezeinectivitate
didactica, prin influenqele educative din acest cadru.organizat g,i extragcolare.
Comunicarea gcolarl se desfigoari irttr-un cadru institu-ti onalizat, sistem care asiguri
egalitatea de ganse gi trataree diferenqiad, personalizati. Emiqltorul este cairul
dldacric, deqinitor'de informaqie suficienti pentru situaqia de comunicare,
iar receptorui - elevul, cu o anumiti,motivagie, luttoaqte parqial codul, trebuie
sl decoheze, mai mult sau mai puqin fidel, mesajul 9i si accepte rolul care' succesiv,
se schimbi:
, - rolul celor doui surse se schimbl alternativ, elevul trebuind si devinl participant
activ al unui dialog productiv;
- iodurile celor doi facro.Iai comunicirii emipdtor (E),receptor(R),,"Y su-nt identice,
de aici rezulti necesirateadaptirii permanente la partenerul de dialog;
- in canalul de transmisie intervin perturbiri;
- nu este consrant o paftlclpare acceptati, activi la comunicare din partea elevului,
uneori qi a cadruluididactic, fapt determinat de:
- natura mesajului;
- interesul agenqilor comunicirii;
* calitatea canalului de transmisie;
. - contextul situaqional, in cazul comunicirii orale, gi de contextul obiectului co-
, municirii, in comunicarea scrisi.
Procesul comunicirii didactice se concretiz eazd pr\n obiectivele cadru, ob.iectivele
de referirrqi, conginururile gi activitiqile de invilare previzute in curriculum.
Specificul.co-unilerii in inviqiminrul primar constl in insugi faprul ci. elevii,
ca receptorl gr ca erniqitori, uebuie si-gi insugeasci instrumenml comunicdrti - codul,
limbe ;i elementele non-verbale.
b"p"rienqa de comunicare a elevului este redusi, deficitari sub aspectul Pronunqiei,
aieprinderilor de receprare gi exprimare-de-mesaje orale gi scrise. Caracterisii.ii.
.o,i',urricirii la clasa I sunt determinate de f"ctorf psihopedagogici' ln clasa I,
elewl igi insu;egte citirul gi scrisul, instrumente ale muncii cu cartea' Prin.efort in-
,.i..r,rrl qi fizic de lungi durate, con;tient. I se imbogigegte achiziqia lingvistici sub
aspect fonetic, lexical gi gramatical'
^ Trebuie avut in.ued"r-. gi faptul ci la virsta gcolari mici au pondere foarte mare
implicaqiile afective ale relagiei de comunicare, provocate gi de eterogenitatea grupuiui
ti de varietatea influengelor educaqionale'
Lo,
'
Raporrurile de comunicaie pot fi de-influ€ngare_pozitivi. sau ne€ativi, de atrac.-
gie, de^irrdiferenli sau de respingere, relaqii de colaborare, de emulaqie 9i competitie.
de dominare-supunere etc.
'
ln elabor mea/ale[erea strategiei didactice, invdgltorul/inviqitoarea trebuie si aibi
in vedere acetti factori gi aceste caracteristici.
La clasele I - a IV-a trebuie si fie predominante metodele, rnijloacele didactice
Ei acrivitiqile de invigare adaptati gindirii concret-intuitive, imaginaqie.i,
gi ar"r,ii.i de scurie duratl co--piilor, nevoii lor de afectivitate gi de
-.*orili
"
fantastic. Activitiqile de comunicare trebuie si includl togi elevii, 9i pe aceia

nrri intcriorizati,
l;i!.:ftt''
anrrenindu-i
dircrire j'euri didacricc, jocuri
Cle cu
ruetode didactice trebuie
terergrtivc
str aibi r .
gi cle instruir";;i.;:.,1u.., Pnontatc mebdcle de ,
;; r,i,,
:'r;i;i;;.zitiei,
t.il;;;;"ji;:T:,:,li:*),ffi;,;:,:,-",o,t,-J,'io;;#:;':f;;,{l(;,:ii.
f tfttt,,Prin televiziune;r;;;;;;'i7:::^:' c3munic?rg oral-oizuatd, i"r,rrir.
',0.:: o""
;;;r
H:;;;tt
:lf ii[*l":';iii,i'!;:r:::];::i:;g;;i1{'/;;i!"i,;,ffi ,^iiiiii;rrn,
if;llT{llxfi 'f:ila;;'".,p"dff :ft1ffi1',:.';'J:,'"::r,:1",*:i,:a*
;;"!;i:i:ii*ii*:ifiii:i:::ii:iiMi':::;n;:ril)i;*;:.
;;;";" Joiqica..
ef evii tl; t"r^"^Zt!r cu acek;i t"t, 1ory,l. *r*rrti, ,u';;;;L, opus,
sc
Jocuri d.e
va
rot
imbin...r3 capactarea exprimirii orale;i ..ri;;;;;.re, fluenre.
( ? .e:" ri"ffi::b#f i::ifi::::':d; ii" o: grupe ri .u'",""" i"ii"iJ,"ie.
tcrtcle litcrarc riind puncte a"pi".#pJlil:il:ll:Jj:.1"TffTf:-"t"-"1;;inuent,
l. :!it:,,: fi :!ii:' o *o'" ;';;Hili
::.:
I h G;; i:':, '; i
diu.rscli. etapa instructtvi il;t;: ::j:lrezintd' necesari il* "Tiill i
in
ji".:.".:T*=+l'ru;mt1ffi
;.,?,ffi ru;ri#3"*y!!fi ;:";
,r .upliiJ. rorn,ilI;'t"Y'si conceapi con.,_orbiritJ-L'iJii",
l["*r, urili,"re care
1i.l"i, ,l fu.l tlyq
,.iT-bdt, ;i de adresar",:1]lr.l.qila
9i ,e h.gl"sci pardciparea la
,.
; J;;;;;;...'"tai bine pentru mine ! l;i pierde.minlile,.atit mai riu Pttttt
',:1,-.,$i",,il'l"uf;iiTi1l,f3:::,1::J.:'oire 'in"qii
dil'?i"q" ro,, si rormure- ! Mi arestea 25., atdt -"i mai bine pentru mine ! coana Joigica, mal cumrnte ca toql' ma
Htrcren[a
u.,,1.ei,iiJ;il'ft1',:f"','i:1f#tTr.,:*#:,?["'.ffitllfftj':#;
sffategie
;t;iililiti.or, iril--i gata si-i sirut mini cu resPect"' M3.loB'n-ai ce-i
i."a'*.ii."6 an .""Jntul,f':"Neplecut surprins intilnindu-l p. Ttp;'ttl'
911
!-!:"d, Si,instrurnenrc
tavencu incepe .rn dirc.rrs demagogic pe care prefectul il intrerupe caiegoric: ,,Ei!
de eaaluare
;'il;;-i;"l",
Cagavencile"! istea sunt bune Pentru.guri-casci"' Eu"sult
""".
subiecrur arrr rea
;'i;.:;::';::;""'uil"i#fTJ';rexut4,
itemur
;;i;;;";" d-ia ,a-l imi'eii rpe rece ?". Rezisti ofJrtelor flcute de acesta, func-
1.
""
'entru rezorvarea
;tt ,To ;-J,i-.i" i"Ai, ;tEi'for-,rl."tr ferm preten-qia:
"[';;1 v191u ceea ce merit in
acesrui subiect, vezi resrul 3,
;;;"ii;r;'J; *&;;;;i, u.de sunt cel dintii"' intre fruntaqii politici""" vreau"'
"["']
subiectur ar III_rea, itemul3.
ffi;;;;l d" i;p";r"c' ;Mi se cuvinel".gi-i promite.inapoieiea. scrisorii
lfli itr"^t
fi ales. Se inspiiminti cind prefecrul devine ameninqitor;t.vtolent $l strrga la re-
TESTUT 21
;;siJ siriqi! Mi omoare vampirul! prefectul asasin! o,*::]-
: "aj"iiir
-: 1..-x
eti*ai"ea lui Tipitescu se schimbi trePtat, de la aparenta. amabtlttate 9r bunaao""aa
ap"laii't
""i"il. el. gi stimabile dJe Caqavencu" domn"'
'iubite "onorabile
;;1;'fil;il#;lilFi;'cel" de apropiere: onencaqavencule', la izbucnirea violenti:
,,Mizerabiie!", ,Migel! Migel!". Intervine Zoecare ii declari susqrnereacan-
;fiiltt. ,,Eil;;;; .i.l;.J 9i .u barbatul meu; mie si-mi.dai scrisoarea"' Primeqti ?"'"
i;;;;" rca Zoei, fipatescu cedeazd:,,(cu h otdrh.re ) Domnule Caqavencu, eltt
f::::**": Iersonaj urai ;ilffii'Z;ti, .tii'""riaiaatul lui neneaiahari3...pti" al.meu! Poimine
esti deputar!..... Degi accepti compromisul, Tipitescu il disprequieEte pe caga-
Nae cagaoencu
"lflt.9i
,i*:[:"."'i1i:tiij':tt"" ale comedie i
oe
o.1,1is9ne pierdutd seari
1r.rr.L fi toate lumea'politiie. Cetiqeanului turmentat ii spune si-l voteze pe
si Nae cari
."m.
parvenire
J. il-ililt"
declangeaz; r;rurgii.oii.i,'r".r.9ii
a. Crir"""iu.., Pentru aga alegitor, mai bun ales,nici ci se putea,"'
conflicru_ ".".r"t'ifJ
_-
Comportameniul la intrunirea electorale, discursul completeazi c^ractenzarea
,";.;;'j'"i;i. i" if-p"i Jir*rul,ri adversarului siu, Tache Farfuridi, este turbu-
Subiectul I
t 8ffffio*,ri,lo"'u
[.{ae Calavcncu, avocer, director'proprietar al ziarului ,,Rlcnetul Garpaqilor", preil:f;;A;;,
.l So.i.tigii enciclopeiice-cooperative ,,Aurora economici romAil
i*'U"re pe ietlqeanul tur*ettaq furi scrisoarea de amor
;dil;"-il;l;i"i"i i;;h"i'".h.9i iubita luiTipitescu,prefectul judeqului, ei
ca armi'electorali, ameninqind cu publiiarea ei in gazet^ sa, daci prefri;
*.rsqirre candidaiuta- Personajul este catacterizarmai
prin ""-i fapte, ""i atitudini, relagii cu alte perso-naje,limbaj,;ru*l-
,,_,
i;;;;";;i" ;;d;;l pi.i"","t"i, C"q"-r.n..t-pro.teiteaze in nurnele Constitugiei
i"u domiciliului. Ameningat cl va fichinuit, nu vrea si vorbeasci decit
"iof"rir , Congtient de abuz gi de violenqi, Pristanda, poliqaiul.vrea si
;;; b;#;i;ta lui Caiavencu, ti c.ie iertar. punind totul pe seaql,dif:tl?^
;"#t"t
f# scrofuloei la datorie' D-vo-astri gtiqi mai bine
";i;";;^J;G
i1,-. ;1; i" rie"r"l i i.il : t _ti *_u :.:l_:l: j:l':.d'fi j,i
l.'o"'^i^ffii;riiiiirl me rogs; pardonaqi...". De fapt, ::.,t il admiri I :,: :".'Jffi pe Caqa- -
: ,,Mare pigicherl Srajnic prefect ar-fi ista"; ii spune slugarntc: gazeta
"eu
'oastri o citesc ca Eoanghelia totdeawe" '
il;;l; ;;pJ**t"i, C alavencu. se 9 i vede. invingitor. JVlon"b gll : i:-gll:
erridentl trisiiuri ." i"""ttut", ipocrizia'9i vanitatea: ,,1n sfirqit, capiruleazi ! Se
;;"-lrf'.l i.- r"[ii"t, r"u-f"t,'"^.nerabilul nenea Zaharn
!ra.d,e.). g*ci-I,*z de,
proclamindu-mi candidat al
I .tt

ilIl
cu suslin]rrorii stri,
h[il:H:eunit
ir intrcrur)r pc or*or, ii crri reprici ironicc, ?r r r
Ifircursul lui caqavencu' atitudinci]li
de demagogi.,
t" timpur
in.rrtu.i;j};fr"#'T'*r1roo* cuvinttrrii reprezinti m.tr"rc
Ee AdAugI caracterizarel
indirecte
diiea,i,
ie cardderizare,
pr;" ai;r"ilit,
cir.r,r ri
;;;;"i;"ri:rSizorareare
"caqavcncu(ia pozd,
aurorurrrr
prne pdtdria ",r, ,'u'i*)ononpa pr;nirr'*;'tr,rrii
Ia o p)rte, si suie ra sr,; i;; tribund: i'rirrrt ii lp;,""r,r")i,
rtt
si Ie asaz.d pe trib)_',i,;p";;;;i[
;l,r*f a, hhrtii
u"i,iy.i,1i;trrg,
;i
,y saz.,tr
tea' Estc emogionat, t"sty,.'pi
,irgonpa
rufi;-"irrr*r*
aaocdpeascd
cu emopia
frutt
cumplctd' Cu sras tremuia)':o,i-rirrrr
roT" po* a-r birui.
o""r"t;ri'."rJ.
idr,,,,
iigJ4, .Fragiror!... (pr,i,
iit!|,'rJkr"::i#*i*"ff :::l'.**;;;":iifi"^eamiapuciaqa,,r
t.a r e' ) c a o r i c "
io m ar,, . "
;.i.. ;i u ft'rtT,]r ::'rt"H l'"T ;r{!::::ll!:::rrr::
'-
:
'iir:I!';'tr1#::'3;to::,rffil';rr:r-;;;@;,;::)r;i',,.ie'i)ii',^
--' -:----- -
, ',
;pil;t;;;
cit (Ptinsi" t ibot.
ei !"'
Aplauze
la progresul ei !... la
sc dcclarr
&r;;;r";;i.l]t'"t
ultt"ptoir"r;* 'ii;;;,,1
,lii"itrir*isq spune ci vrea ,,progresur cu orice prer,,.
i:6Tn ff#il*#ffi
,t' "mi,,^mu 1 ca,,,"'u"riu r, .","' ;,; r; i ;
fjtemzice,l;!Ltr:.u,:*a",a"a.iil;:ilifi ,H::r;,^;::^1*#lili.Xr,,*
trttgtt nogtri?""' odati .n*grra .r"aidatura,
r{'ei schimbe aritudinea;
surprir" nu el cel
,,c^s^u"n
"f
numit
i1lir;nini;;;tr!r;;if'rruor..,.., "rre
il facc
urnreezd inciierarea gi er igi pi"ra" piri*i" ir,
dupi
.iptu;.,
carc
teva zile se ascunde,'r"ga1jy-rl;il'"ill ra cdr:eilse ali scrisoarea.
polijei
c6_
satveze, cade in *""u".ii
farsificate,
i,, rr;'i;i
apoi vine
:::re
ra
rerrare:
zoe sF,_l
"zoe(rkzind"): scoard-t.,-"ju u;iu"tl.u gi-"rusine. (cuton-aspru;)
".(cu
dignitare): Egti un om_riu... mi-aiorr.air-o...
scoali_re!.,,
p-o dovedesc. Acuma su",
E;:;ffi;emeie
r"ri.ire... p"qt3-i buni...
p"re
am sd
putur' Nu qi-a aiutatDumnez.",
a".a *i"r,ir ru__i
p""r.l'.,
faci riu gi n_ai
torcreauna, .- ru rtl,l::I-11.";ip;;;;.3m.,.
.1r,;i "gii il;;:, eu voi si_mi ajute
trrtl' ii.promite sprijin
Ca{*,oencu
in_rriitoarele,rr."*iI! esre mutqumit cd,Zoeil
organizadtin
se um'egte acceptind si conduci,
'rrcsta.lra cinsrealesului iJ ,orr"gr.
ma_
nurur demagog, incurr,
u' discurs,caracteristic
o adevirad ."""til,.,,v";"r"b;i.;;
poridcia_
ca acestea micile pasiuni trebuie,nJirp'"-r+
TL^r;^trn impreiuriri
iubegti l ;", r"iiil?,.r.""1.su me iergisi -(expansii) q:1*" ci togi n. ir'ui- qara,
sa ma
mar puFn onesrit (r,!::::::,ii,l
to.gi ,unr.- ,olini,-mai murr, sau
lu i nos .3,"ji"etatea iubiJ;t;;;; prerecr!
tru Si triias-
;i
!" gi
i.".ltli::::'J:?
conti n ud,.etari
:"*
ndu - ei in cur tura :,, Du p i tu o -
,,uin.r,"",irililt,t,:,1j3il!tfi:.jiii.:t,il:,"',1,,'";il*"l::T:H*i',?,,*lf;i:
prin replica poligaiurui, crriti priir#;,
gtonal ! Muzica
;,
!
care
**::1,:,
se.incheie piesa:
9i prin iffi ii,
,,curar consdtu_
aitind in iurului Capaaenci
r^la "gizo
:,,7o ai d lut
si lui fi"iiyirlrr, iu,,rr-irhfiT;i::;::f;r;r;t;
Tff!:.*"e face gestur * ,upTrri;.7ir'i;"r*"nache
conte*fu a, ra o parte mi5_
Lim b aj ul p e r s.on aj u l ui, m od alitat: .t: j*:":3:
-r.11,.r.1.]j..T: 1""t:: ::* _
p.rtiirafutui 9i'demag.ogia,-fiind-ti sursi savurgasi d9
'a ::ii:' !:^::t:;
p.rronnj.lor comiiJi, N"" Caqavencu vorbegte incorect,
, -pronunqi
--.,,:-.^l^.^^^l^^:^- rcestora-.eiunsind
foloSeasci
it-r'I"i"*i.'r*ofogi.., -., nu ^,,-nacte cunoagre sensul ""r"rrl
acestora, ajungind si foloseasci
v r
-- -^---1--^
,brrrrd., il"riirrt.', ,,Dupr lupte seculate.care au durat aProaPe tterzecr
( r--r-.^.-:^ -^*a-x o crrhlimi nrrtem zice- dar lipseste
rni.,,". .,Industria romini -^^,.t*:".kili ad-it.bih, e sublimi, putem zice' Pse9te
r..^. | | t
"
desivirgire" 1 citeazl maxime, dar le atribuie altor personalitigi ql: nu
everglre'-
,,nemu-
| clteaza maxlmcr qar rc aLrruurs 4rLUr yw^rvr'.'.^'"*1.^.:'
I Gambetia" a spus ,,scopul scuzi mijloacele", ci Machiavelli in lucrarea
Lts
N';;;i;;".sonajului su gereaz6{9T"gggit plicerea cu care
Tqili.:""iry:, "-9'
.o"ai si surr!", .rrrr,"rp.rn"" lvtihalEminescu (in poezia Criticilor me)rv;-
iii ".i de cuvinte.,, fl"irra. Calrye.ncu gonqine
i;qp1ne c;:yanni cal!
"U.qil ,\f;;
i. *i. .r;i6r.;;;;1. i"i-;ili.. * ,,imb"ti" de plicerea limbuqie,i este personajul
-x :- ^^*^^lio .lo Cetiternrtl firr-
,"pr"r.r't"tl in comedie de ^o."^-oirrl personaiul Cedqeanul turnelimurit
"i;;;;;'i,
Pentru cine voteazi'
'' Caracterizarea personaiului $tefan Tipdtescu
ln comedia O sctisoare pierdutd apare o galerie.de personaie din sfera politici,
-ii".'i"dividualizare.
-'
Aurorul foibsegte cele doui modalitlqi
;llPutt '#;;;;;;;iit,
rePre,zentatlvet r -e r::--r --^ :.-):..^^+y. ^-*.^-^i^lo crrnt cr'creriT-rfe
pr"p""derenti fiind cea_ indirectd: pcrsonajele sunt caracterizate
oiii".qi""., fapte, gesturi, limbaj, nume. Caracte:rizarea directd constr
"rii"Jini,
inindicayiilescenice;iregizorale. , ,.
Unul'dinrre p".ronrjil. principal este prefectul judegului, $::{T Tipitescu.
Aga cum sugereizi numele - Tipitescu -, prefec.tul este ttpul Polltrclanulul aDuziv.
prezent ir, ,o"r.l.i. p"rr,r'a"t. coirediei, are autoritJte asuPra palidului
si a intregului judeq, tiiiegte situagii gi sentimente determinate de relalt't'le cu
"1"
'
;; ; ;; ;;;;;i": E;'i p ri-, i"r'.qin e relaqii am o ro as e cu zo e, s o qia p ri e tenulu i
siu.'Zaharii Trahanachi, ";;'l sub obladuirea indulgenta acestura' toql trer strdancl
ili.;;. 6il;il;i;.;''peZoe 9i pentru a o sa"lva.de scandal iipropune si fugi
i.pr.,r'e, dar o ;i do;*.!t. p.nrt,r neglijenga de a fi pierdut scrisoarea de amor:
d;
"#';,at;itp;i
il;;;ii, Je-qi tpt' ai'pt, mi aqteptam!""' Lui rrahana-
''''
;ilti;;;rtTou.riau f;i;;."i.; fiind legaqi prin interese comune ei complici in
manevrele
"'"e;;;lfii"i, politice'
Cftiqn Pristanda, este ingiduitor, tolerindu-i necinstea (afacerea cu
steagurile), dar Ei autoritar.
"* fil;i;,;U;t;;;;;rea ilegah a lui Nae Casave.ncu gi perchezitionarea.locompromigitoare.
Tipitescu este impulsiv.
asresiv adversar gantajist p" c"t"-l disprequiegte, ii stopeazi
-"i;i;i;;;il;il-i-otfi".irrisoare.a
"., "..r,
il;;;"J;-.*"eifr, iar ii oferi diferite funcqii (un Jo.c
in Comitetul pe-rma-
;.il:-;;*,fi:
starului, locul de primar, cel de epitrop -.eforf,.:'ti
proprietate
"";;;l publici: ,,Nu se poate!O sd^-i rup oasele!"' Il rmp"E;
-oqirZivoiul, iif arr1"I, i-, lVrea si ne omoare, trebuie si-l omorim !") in schimbul scrisorii
compromiqitoare.
H

Itr I
zrhrrir Trahanache insugi recunoa$re impursivitrtea
Altminteri
prietenurui
bun uliti-a.qt.pr,
sru: ,,E iure r
lr;:.tf:IP:t!
cu.r.r., i.. iute, nu face pcrrrrri
ut zoe sunt singurele personaje care
,.rll:fitliffit:t
vorbescorecr, sunt niEre
Prefectul tli nir^1a;;^1Tlir-"r gTi {.
cite ori
lernur ,urmenrar
ii este
ir
tulburat
enerveazi
interesur.
qi-r di-afarl
ccr.l
elcctoratul si democragi"
iiil; ioiiri.i"" care respccri
prnia ", tr.fui ,i ,ite
electorali.
o uinJ"-o'iro"re,
Orgolt* "riiuJi,l" milcar in corrr
"r. "" .".portamenr gi concepgii de stipin absolur
:l j *t' :l.ll:,: i: :d; ; i"ii" "ihr.,; ;;;i;;;; d. jf, ".,,,*, ati,a vre', e
1i;;;!:q;'';i:f#+:8,il!:t:';lTH:i'ili1'jj[ilit**lf *l'
se r""ai'"e ;;;;
fiL}J,3-danache,ienilizat,
;; ;;**;:r ra altul, ci rotosep t c
atitudinea,
,", ff:fi:::tlffilllt:
"gTryliTenrul. dupi
.cum ii dicteazi intere
p.e
nlndu-i
adversari,
c"rer."r,ul'-ft:.1j:t]-d]Treguiegte de pilJepe cagavencu, spu.
c.j.*n.J--.;;;#:"]
jurmentat:
"f';J 1e-fu' :i-li dai votul^ I"t;;";i#;
natd in brdge", ,singurd, agitatt', ,zdrobitd", nhotdri,td", 4l6ngi.nd"', ,,rertenindu-i
toatd energia,", ,,cu eneigia qeschndd' , ,rugdtoare Si foytl ernopionatf , ,t'iu.?:
fdtoare", ,,rn2rzgirt", ,,d.hnd un pipdt si uiti.ndu-se pierdutd.in toate pdrpile";
' ,duperati' , ,,nerioasf , .intorchndi-se' spre el cu o .prioire
de' disprep' Si ameninPdio,rir'
, ,,rAzAid", ,,cu digiitate", personafiarcaZoei-seimplinegte prin ac1iunile ei,
prin aiiindiruo oJto, peionaje faia de ea, ca gi prin limbai. Femeie voluntari, Zoe
igi impune interesele gi deciziile, folosind armele feminitiqii, cuvintul duios, dar 9i
autoritar,lacrimile, dar mai ales firmitatea' i
Rolul Zoei este recunoscut de toqi: pentru Farfuridi ,,partidul nostru" inseamni
,,madam Trahanache, dumneata [adici Tipltescu], nenea Zaharia, noi 9i ai.no;tri..."
Pentru slugarnicul poliqai, Ghiqi Pristanda, ordinel eZo.ei au prioritate, chiar in poiia"
lif"f"T siu, prefectul'Tipiiescu. ZahariaTrahanache ii acordi incredere absoluti.
Este relevanti replica acestuia dati lui Farfuridi gi Brinzovenescu care se.tem
cd Zoe gi prefectul videaze interesele partidului, susgindnd candidatura opoziliei :
,,Ai p.rqinii"i rlbdare... zic: pentru minl.sl vie ciniva si binuiasci pe.Joiqica, ori pe
a*iiul b;ni.i, tot una e... Di opt ani triim impreuni ca fraiii';:" Replica lui Traha-
e ambigui, nu e evidentfaci el gtie-de relaqia prietenului siu cu Zoe qi ac-
sau daci pur gi.simplu e naiv'
*Lucid6,
dtrza qi autoritara,Zoe'ii ordona lui Pristanda sl-l elibereze.pe.Cag
vencu: ,,[...] si si nu vii fdr|,cagavencu. Poarti-te bine cu el. Ia o-birje 9i-vino in-
,r-.tipe".iii
bine interesele gi dispune de mijloace si gi le satisfaci. Este
itotarid
".rno"gr"
si sprijine candidatura lui Caqaven{ pentru a1i salva onoarea' Lui Tipntescu
ii declare respicaq ultimativ, dupi ce prin lacrimi incercase induioqareacestuia:
,,Finice, daie mi iubegti..., sjap[-mi, scapr-m{ de rufine.!"' lasi-mi in
nenorobire..; si mor in rugine.'.. Omoari-mi pe mine care-te-am iubit, cate am je1-
fit qotul pentru tine... M-ai adus la moarte.-Pel1* .."(bo9ar(1)mi.omor inainre
de izbucnirea scandalului, astizi, acum, aicil-Qtknge)... ori mi iubeqti 9i eu triiesc,
.- ori nu, gi afunci mor.,. dar nu voi si mor pine nu voi fi luptat cu toate imprejurtrrile
gi am si lupt ! cu tine am si lupt din toate guterile, cu tine..."
,,b;, il e,i. Eu sunr penrru CiFvencu, baibarul meu eu toate voturile lui trebuil
st iie p.rir* "l.g Caqarr.ncu, In sfargii, cinelupti cu. lupti cu mine.'. Aide,
!ata191cu
Finiqi, - lupti, zdrobegte-mi, tu, cate,ziceai cI mi iubegti ['
O tt*ti.nea dlrzenie il face pe Tipitescu sd cede2e' Ferml este 9i cind afle ca
Aeamiti Dandanache, candidatul de li centru, a obqinut susqinerea tot prin 9l"t"j'
,,fr t ;J se poate ! Vom lupa contra oricui..' vom lupta contra gu'iernului !" Devine
ironic-incisivi cind Dandanache ii spune ci nu a restrtult scnsoarea Pe cate ar
putea-o folosi gi alti dati'
^ Aflar in mare impas dupi ce a pierdut scrisoarea gi fiind ameninqat cu poliga- falsificatl,
Caqavencu iautn sprijin liZoe. Aceasta il umile;te, il dojene9te, ii pretinde
ri.o"Ju.a manifestaqia in cinstealesului, dar ii gi promite ajutor in viitoarele alegeri :
ffii"iii pxi daci ai vrut si-mi faci riu qi n-1i putur... eu am si fiu tot buni ca 9i
oattl..n-.- Du-te si ia loc in capul mesei: fii zeloi, aita nu-i cea din urmi Cameri!"
'
Finalul fericir al'comediei --toqi adversarii se impaci Pentru ci ii unegte ceva
doting" Ju parvenire prin politicS, ir, ,"rt togi sunt corupqi - scoate in evidenqi, in
nache
mcepori,iciJr;;;i"il1.'i,-,.?11"T,1i:tiiT:LH1::,:il,**f,T,,ff
cepti aceasti iituaqie,
jI
Agamigi Dandanacher t"i. p.nt- .ii. ,*rffi;.
pc care_o
atitra
iubesc...
vreme linrgtea
Ce lumeti. mea gi
t"-.,""i.r_"!..
a femeii
De fapt, ironia .:igl r"i.*rrir.i.rprjra.
" gi
u ono ra b ile ",,,
din
s timabil
apelativere
e'.r
(ticuri verbare)
:'-.^"::l ilt't&ffi :r,lffi
$tefan Tipitescu :llr.r,i,
a gtiut sl imbine'amoTrr
".,
advers ari.
da il
gi
caracte
isce'siu'ea
iizeazaeTacr.:
politicr. Ghigi pristan-
:T$i": *ogi.,
gica,
f;iF,
trai neneaci,
frd;:ffi
cu banii f"i frrir"r"til... Joiqica, coana
babachii...*
Joi_
concluzionind' person";"iar*tr;**i."r
rlizanre
pri" i;isituri
- impulsivit.t.,
si atitudini
,uio,it.t.-,,
individu-
- gr pnn trisituri comune .f;* .;;:iii;;"riJl:,un"r"
cu a prieteniei
arfl-politicieni.- necinsre, rmorarrtare, parvehirism.
fi mt':lltlmn'.*t# i ;m ie" i;#"':tffiT"e un p ers o naj m e -
I
__ _ . -EtE Hvulr!4.
C_aracterizarea personaj ului 1oe Trabanacb e
. capodoperi a creagiei caragiariene
pnrdatd
9i a literaturii
nu
rom6ne,
gi-a pierdut
comedia o scrisoare
".r,r"iir.r.r,
d"r;:!{';d"i
t.';:ir-li:liei
ffi,fft,"i,*.
ardstice: tipologie,
poritici,
s;r;;i. comrc. ,:
rn gare'a de personaje'
aceitei
'roanaJoigt.r" aparte.
comediie moravuri.
c,a personaj
o*gi 1t:,ri-_loc principar
r"
ar
politici a "i.qa
viemii femera nu are drepturi
,i ar_
;:1'"ff1,ffiT1'rfr;.::f'Jiil;i;"il;;;JJft i:';:ffi arrahanaclie,ei
- caracterizatd direct prin ind.icapiire scenice^si
el stigind*, Zoe .i;i
ye{izorare,tnecatf , ,se repede
fring, *ai,ni[r;, ra
"-i.ipna sd se jeleascd
si cdzi.nd.u_i ca lesi_
l,

f
rcel.li rtil rubtil aruziv, imoratitarea din viata pubricr gi privrtr.rcrsonajurcer mai
ffi'tri,* nT:ff ;trff - e;;"" t"u''"n t* t -' i,iJ in il In s hrtat..
"o"n i I
nume comun,
,,rrf]?i'ij:H:?ift,
relevi faptul cd, ea reprezinti o categorie so_
( lrncte rizatl direct gi indirect, mai ales prin
naie,
relagiile
zoe r{mine
ei cu
un
toate
personaj
celelalte perso-
dui'1{ dc auror ei si-i,"tirr; a;;;iiJ'rpr"r"ror.
-;r;;;il1;i;;;ffi;i;;;"u"r,
p'vrt cu ingi_
I Apus de soare
de Barbu $tefinescu Delavrancea
Caracterizarea lui $tefdn cel Mare
Pentru ,"rol"i-riacestui subiect, vezi Tesul Z, subiectul L
Subiectul al Il-lea
A.
l. ln texr, rnai esteadverb g..*9i.
mai
emaiera gi dinsul..)
- substantiv:
e lyT"lg trrii i,"""rr;;t"-fi;.j
Vroia.si plece in Iralia
fi"at
in l"i ioi."-'
1r.g.;
o ln atelier, fg lalgi altl unelte de
r
dulgherie, era
ln gi
unele un
regiuni mai.
ficatul este denumiirnai. ' --'y' sL' "'qh
r,rl i''ihi.if ix,H:i1:*l#:;-a
de indicativ, timpur imperfect, persoana a
ira - subsrantiv: Triim tn ei r.hi_berilor.
u.i esteverbul a pnteala forma
,-.1l,Hlrl
de indicativ, timpul prezenr, persoana
prr - substanriv: ln curre sunr mulgi puide ragi.
ln rext, lui este *r:::t_f,r:1it proclitic. (,firi voia
- pronume
luilici..)
personar, persoana III-a, numirur ,iril;rlli
2. nimeni - pronume negativ.
tut - arficol hotirit proclitic.
,u- conjuncgie.coordonrrori.
copulativi.
era - verb predicauv,
in zadar - iocugiune adverbiali de mod.
pl - adverb de mod.
dau rui cartea.
3' "cici ["'] mai rrebuie" - p.ropozigie subordonati circumstangiari de cauzd.
"si re faci gi om ar rui rici" j
oi*""itie subordonati
Dpenrru ca
subie*ivi.
si pogi sta la Moara-..r'orot., _ pr.;;;ir,i.;"#il;;ri
stangiali de scbp (finali).
circum_
B.:l
4. a i se face frici, a i se face o favoare, a se face luntre qipunte, ase face foc,
a i se face dor, a se face galben, a se face stipin, a se face deEtept, a i se
face de duci, a i se face loc. , , ,
1.tntext,afiesteverbpredicativ.(,,maieragidinsul,.)
La Muzeul de Lrtdsint exptuse corrrori culturale romineqti qi universale' (verb
auxiliar)
Risiritulsoareluilamaregs1gimpresiondnt,(verbcopulativ)
* atribut pronorninal : doringa
'l
fiecdruia/ei/aceleia,
- atribut adjectival: doi copii.
- atribut substantival genitival : copertele cdilii, plilcerea le clurii,
- atribut substarrtival prepozigional: ciriri de munte,
- atribut adverlial: casa de,acolo, hotiriqea de-atunci, iubire cq de.a
sik, ivirea/ aparijia, p e nedrtePtdte
- acribut verbil ; Interesul pe ntru citit/tnvdpat, nevoir de a Sti, pletele abia in'
cdrangind,lebada rnarind,, cu ochii lucind.
3. Ningea cu fulgi maril/, de rednai2/ cd, $unt stele cdzdtoare,'l
P, - propoziqie subordonad circumstaniiali consecutivi'
Privea at0t de intens, r/de te infiora.2/
P2 - propozigie spbordonati circumstanqiald consecutiv{, , '
,,Qi1I blrsanL, l / De egti ndzd'rdrtand 2/ $i de-a fi sd mor t/" (Miorifa)
Pr gi P, - propoziqii subordonate circumsanliale corrdiliona'le.
,De aorbipi 1/ MI fac 2/ ci n-aud. 3/" (Mihai Erninescu)
Pl - propozigie subordonati circumstanqiali condi$onaltr. i
Nu gtiu 1/ cum s.a intimplat?/ de am nitat florile newdate, rl
, P3 - propozigie subord.onatd subiectiad.
Primiria Municipiului Bucureqti are obiceiul 1/de organizeazd serbdri dle iernii,
expozigii period,ice, thrguri de carte, ?/
P, - propoziqie subordonati atributivi.
4. Formele pronumelui demonstratio de identitate
M. F.
Sg. N-Ac acelagi acenaqi
G-D aceluiagi aeeleiagi
Pl. N-Ac acelat_l- . acaleagi
acelorasi aceloraqi
,
'::;:
I | 217

n!l
I
c.
l' ln calitatee pe care,o. ar, .sp-un bnicairor s6 ruptc pcnrru medalia orimpic,r
1. l1^.ll i.i cxpediiii la pol Jl"No;;' i;;"..cp tatr unanim.
r. \,oregn suroru mele au optat pentru cursul di informadcl
Subiectul al IIIlea
1' P.rincipiul continuitdgii in realizarea obiectivelor-cad.ru ale studiului lirttl,tr
- si literaturii romhne tn cicra;t cui;i;uii,
Penrru rezolvareaacesrui
,aiiiitriiT|"'iI*rrrrtr"
subiecg
"*rir*rrut r,,,iui.r*i"iiii_r.r, ite'rrrr l
2. Tipuri d,e exercitii
Pentru rezolvarea icestui subiecr, vezi resrul 1, subiectul al III-rea, itemur I
3_, Tipuri de proieaare d.id.acticd
Pentru rezolvareaacesrui subiect, vezi restul 2, subiectul al III-rea, itenrrrl r
TESTUL 22
Subiectul I
Alexandru Lipusneanul
de Costache Negruzzi
C aract erizare a do amn e i Raxdn da
ln nuvela istorici Alexand.ru Ldpugneanul de costache Negruzzi,
literaturii romine,
capodopcrl a
doamna Ruxandi.rr, u' personaj secundar,
tt"
ierme' antiretic
personajului.principal,
pcrr
i:::ilt:_.1
At":

FI
grin frptc |i limbaj, Vo.rnicul facc partc - aliruri clc postclnicul Vcvcrili, sptrtarul
lptncloc 0l )trolcl- dtn solta veniti si-lintimpinc pc Alcxandru la Tccucigi sr-i
somunic ctr lara nu--l vrea domn, Fermitatca lui tlpuqncanu, voinga lui de ficr d.
*.1i redobindi rronul, ii determinl pe boieri si-l arragintr-qcursi, ,feruinau-t,r,l
rcllunle ,_.]]:lf lr sprijinul o6rei turcegti turcesti
h'prijinul Ei qii; s; se s.e increadin eI. Cunos"ana"-i
cunoi;il:iti";;dpi,; bine. Lxnus
i1,l-Li l:,1..c
un po*r^er sugestiv-pi, mai ales, lui Moqoc, .;r";;;;; d;il;il;;J,,
celorlrlli boieri i{-i c6qrige-bun;voin1a,
irui.rt r;dir". u{ravul ba", ,,Dar tu, Moioace ? invechit in zile rele, d"piittr'" "L,in;i;;;;t;Iitffi;,;;;
ir [iocoi l" toffin,
nii, rrrr aivindut *r f .urLru,L pre prE Despot, r.,c$por, m-ai m-arvanout vindut gi sl pre mine, rnlne, vel vlnde gi st pr. pre i;;;;, I'omsa;
".i.,ilnd. ,drr:rn;, spung_ml
fl rrn nX+X-X', )^ t-,.^-^ ^r.^-f -- -^
--o.
n'ag tr un ndrrriu de frunre, cind m-ag i-, increde I ^in tine ? Eu tjiert inse, c-ai indriz
nit r crcde cfl iar mi vei putea lngela" ii ii fegedu;egre ci 4u-l va ucide, fii"a"_i trl
buitor: ,,ca sd mi ugureii de bleitemurile nJrodului".
. Sadsftrcut
promisiunea obginutd, Mogoc se comporri lingugitor 9i lipsit de demnitate,
spre deosebire de ceilalqi boieri din solie: ,,siruti mina] aiemeni cinelui, carc,
ln loc si mufce, linge mina care-l bate".
- .
In capitolul al treilea (cu mottoul ,,capul lui Moqoc vrem...,,), conflictul dintrc
Moloc ai Lipugneanu pe de o parce, 9i Moqoc gi mullimea
"r.tptli; d" "er. "r.rio,
ry d3 .alta
parte,.ating punctul culminant..La osprguiin care, iin porrrr,." domnitorulul
sunt ucigi cei patruzeci Ei gapte de boieri, acesra il ia deopJrte pe Motoc si,
llltsflcut, ,,savureazi" spaima boierului. Cinic, il intreabi daci a ll.ut bine ci a sclprt
de ac^egti_dugmani, slugarnic ai ipocrit, incercind si-gi ascundE groaza,,,silindu'se
a ride", dar clinginindu-i dinqii, Jvlogoc rispunde ci el insuginiengionaie si-l
rfltuiasci pe vodi la aceasra, insr inqelepcirrrr." io-nului i-o i""r. in"i"r;.;Mt-
;rvul gurtezan", cum.Precizeazi+naratorul (caracterizare directd),incearci sI cigtite
asdel bunivoinqa lui Llpugneanul, neEriind ce soarti il asteapte.
Alarmati de zvonuri infrico$itoare, mulgimea vine agitetiri" .urt." domneas-
1|: l-lpuln:anu
trimite armagul.ca sd afle ce.v.re.a mulgiriea. Dupi un momenr dc
uluire, mulgimea,
"intr-u.n
glas", cere cap_ul lui.M9!o.-, cel caie-o asuprea
jecmlnea. Incercind-si-gi salveze viaqa, Moqoc devine
gi-o
lag, se lamenteazd., ,pd"cd,-
tosul de mine", promire si construiasci o biserici, sr se roale Nisciro"r.i a.'b"--
nezeu gi si posreasci pini la sfirgitul zilelor. Se stridu-iegte si-l induplece pe
voievod argumentind ci este mare boier, iar cei care-i cer capul sunt pro$ti. Dezgustat,
Lipugneanu il trimite la moarre, rosrind o replicr rimasi celebri :',,progti,
da mulqi".
- _ Dispregul vqievodului esre total, ,,nu re mai boci ca o muiere ! Fii romf,n verde !,.
vrea si cngtige
*p:
timp gi bunivoinqi, motivind ci nu esre pregitit sufletegre.
t1 te mai spovedegti ?
"9.
ce-ai si spui duhovnicului ? ci egti un tajha, pi ur, .,inzltor?
o gtie.toati frl3
Moldova. Haide I luaqi-l de-l daqi norodului, qi-i ipuneqi ci
rcest fel plite;te Alexandru vodi celor ce pradl, gara,,.
-
Caracterizarea direqti a personajului si realizeezi qi prin aprecierile narahrului.t
,,ticditulboiprdcnea cft putea"l dus mulqumii ,,rnii mult mort decer;iu;, ,;;
cdlowl boier,.," este lingat delceasta, care-l ovaqioneazi pe voievod,
,ln realizare",p.tronil.lor principal. 9i ,ecuodrre, individuale $i a personajului
colectiv, Costache Negruzzi gi.a demenstrat mliestria artisticr ."r. ii aiigur; ,ol
important ln istoria lircraturii romine.
""
Caracterizarea personajului colectizt (mulgimea)
Personaiul colectia reprezirrti oameni transfiguragi artistic care acqioneazd ci:un
grup unitar, cu manifestiri gi ps.ihologie sp.ecifice'
'
^ ,. . --^._y
bortn.h. Negruzzi erte tcriitorullate introduce in literatura romAni_persona
id J..ti" tin n'uveli: mulgimea, tirgoveqii) care apare,-in capitolul al III-lea.(cu
;",r."i ,,Capul lui Mogoc ur.rrr...";,"1" currea voievodali, ca urmare a zvonurilor
ci - acolo se pett'ec evenimente ciudate'
N"r"ror^.tl surprinde conTportarnentul dgfinitoriu al acestui tip de personaj (caructerizare
indirectd).lntre6aqi de arma;ul trimis de Lipugneanu ce vor' oarnenrr
;;;a;; clif; uluiqii,,Prosrimea r;mase cu gura ciscati. Ea nuose agtePta Ia a;emenea
intreiare. Venise fira si gtie pentru ce a venit 9i ce vrea. Incepu a se.strlnge
in cere, cete qi a se intreba unii pe ilqii ce si ceari._In sfirEit,.incepuri a Striga-""
-
Revenindu-gi din uimire, mulqimea se jeluiegte de povara blrurtlor, de,eturnle
.ornir" J"lrorrricul Motoc. Odatlrostit numele acestui boier, toqi cei prezenqi constati
ci acesta este dupmanul lor comun gi-atunci toate glasurile se ficurd un glas
si acel slas striga: ,,Capul lui Moqoc vrem!'
'' i'"i3r"i it;:;; ;;i.;;d;;; ;tli".ide ci sunr proeti, neascunzinduli dispreq
si ura fali de multime. Voievodul este congtient de forqa mulgimii:."Proqti,.da.mulit
Forqa dezlinquitl a mulqimii agitate devine inspiimintitoalg,,,,Jicilosul boter crzu
in Ur"q.t" idrei acestei ,nrrli. capete, care intru o clipeali il fecu by.."t"' Sintlqma
"u
,,idrei acestei cu multe capete" consemneazi o trisiturd caract€flstlc- persona
iui"i ..t.lriv - forqa distiuctivi. Scriitorul a intuit.gi a infa$9,at cy-t,al.t,
comportamentul personajului colectiv care trece gradat de la.agttaUe haotlca la ul-
;;;:;1;;;;;f;i'i;i;'*ii", n.'ig"." la cruzime. iip.,er,.rr',., bi'nuise ci.faptele. sale
;;;;*i;;Jii-"" ;i civa'avea"neuoie de ,,un qap isplgitor", de ace€a ii promises
lui M"ofoc cI nu va pieri de sabia sa, fiindu-i trebuitor si-l uqureze de ,,blestemur
le -- norodului" ^M;i;t;;i.r,'nJUt.""" (capiiolul I).
l."duc. personajul colectiv in literaturi - qiranii rlsculaqi
(in romanul Rd.scoala).
Subiectul al IIJea
A.
1, riu - adverb de mod, de negaqie (repetat de pari.r ori in text)'
niciodatd - adverb de tirnP.
pl - adverb de mod.
'rnereu
- de mod de continuitate.
de-a gata "drr".t - locuqiune adverbiali de mod.
astdzi - adverb de timP.
aici - adverb de loc (repetat o datd).
Doa.te - adverb predicativ.
'mkne* adverb de timp (repetat o dati).
astdzi - adverb de timp (repetat o dati).
tof - adverb de mod.
poimhne - adverb de timP.

II
cir - rdverb dc mod.
mai - rdvcrb de mod.
2, trebuie - predicat verbal.
sd fii om - predicat nominal.
pi - advcrb de mod fdrd funcpie sintaaicd.
tr - subiect.
Ano - substantiv propriu in cazul vocativ, fdrd funcaie sintacticd.
l' ,,str mr bucur de ziua de.asrizi" - propoziqie subordonati atributivi.
"cl gindurile mele sunr degarre.. {
,cl iiua de miine are
- propozigii
sI fietot
subordonate
b,-'*7
subiective.
,,cit vom sta aici" - propozilie subordonati circurnstanqiali de timp.
1, a supdra vs. a bucura, a mulqumi.
tignd (tihnd) vs. agitaqie, ,,eiinigte, frirnintare, ingrijorare, teami.
a pierde vs. a cigtiga, a reglsi.
a se teme vs. a spera, a avea incredere.
B.
l, Voi in text este verb auxiliar. (,, o voi pierde..)
Am discutat cu zoiproiecrur Je modernizarei oragurui. (pronume personal,
persoana II-a, numirul plural)
El ao,t td' mr convinga de iunere sare intenqii. (verb predicativ - ,,a dori..)
2, A rdrnas incintat de frumusegea gi silbiticia peisajului monran. (verb
pulativ)
co-
Fiind bolnav, a rdrnas acasi. (verb predicativ)
!, Forrnele pronurtelui d.e tntdire
Persoana I
Persoana a II-a
t;rr*, ,
Persoana a III-a
;:i'o'" '' " '
4. Au venit doi dintre concurengi. (numeral cardinal cu funcqia sintactici de su_
biect)
Al cincilea din rindul din fagi a fosr un sportiv faimos. (numeral ordinal cu
funcjia sintactici de subiectj
c.
1. Escaladarea Everestului a fost o bucurie totali pe care am triit-o din plin.
2, Noul ales succedi la pregedinqie unei mari personalitiqi politice.
3. OdatI ce s-a oferit sd organizeze excursia, niciun pretext nu-l indreptigea si
se eschiveze , ,
I
Subiectul al IIIJea
'7. Metode eficiente de tnsugire a elementelor de construclia comunicdrii
Pentru rezolvareacestui subiect, vezi Testul 8, subiecrul al III-lea, itemul L
2. Conceptul de cuniculwm :),
,Pentru rezolvareacestui subiect; vezi Tesrul 2, subiecrul al III-lea; itemul 2.
3. Caraaeristicile jocului didaaic in tnodpdmhntul prirnar : ' :
In inviqiminrul prirnar jocul didacdc capiti pondere aparte at$t datoriti parti.
lariti$lor de virsti ale gcolarilor, cit,si datoriti specificului procesului instruc.
v gi al disciplinei limba gi literatura romini.
Jocul.didactic este o metodi de acqiune sirnulatl prin care copilul.invafi jucin-
, necongtientizdnd efortul intelectual 9.i fizic, este, participant activ; igi satisfaroie
de joc; ioc. de relaxare- relaxare, dar si gi de cunoastere.
cunoagtere. Jocul Iocul didactic creeazd, rnotivatia rnotivaqia
nevoie
ir, conferi atractivitate activitigii de inviqare, facrlheazl,irtsugirea citit"scrii
gi dezvoltarea capacitigii de comunicare. Prin joc didactic se dezvolti g6ndicu
operaliile ei, spiritul de observaqie gi de cooperare, aten{ia, memoria, limbajul,
ginaqia, voinqa. ln jocul didactic se formeazi trislturi de caracter: stipinirea de
, spiritul de competiqie, respectul penttu coechipier gi pentru adver$ar, ribdacorectitudinea,
spiritul critic gi autocritic (micar incipient).
Jocul didactic trebuie integrat organic in structura lecqiei; se desfegoari ori de
e ori se soliciti eforturi intelectuale mai mari sau se simte instalarea monotoniei,
avind menirea si capteze atengia elevilor, sl dinamizezelecgia" si ofere rela.
si-i determine pe copii si-gi insugeasci cunogtinge, sl-gi dezvolte deprinderi
ri a congtientiza dificultatea, efortul psihomotor
ln inviqdmintul primar se pot rcaliia mai multe tipuri de jqcuri.
o Jocuri senzoriale (viz'ual-nrotorii, tactile, auditive), de exemplu, pina:uz /vitz/pi-
" piit copiii trebuie si recunoasci anumite obiecte sau aspecte ale naturii, sI le
.denumeasci, si realizeze analiza gi sinteza fonetici, si spuni'irtsugiri ale ace-
, lor obiecte, si forrnuleze'ptopozilii. Jocul acesta poate corttiriua cu joc de rhigi:'
care prin care se redau anurnite rnigciri riunice ale unor fenomene ale naturii,
ale unor animale, insoqite de onomatopee caracteristice.
o .Jocuri d.e obserttaie a naturii, ca pregitire pentru activitbgi de cbmunicare orah,9i
sctisi (compdneri descriptive 9.a.). Intr-un anumit fnoment al lecgiei li se
cere copiilor si ^priveasce pe i.r"arira !i si spuni ce aspecte tle naturii obser'
, vi, si descrie acele aspecte.
. Jocar|d.e dezooharea oorbirii, prin intermediul cirora se reilizeazl'ortoepia
copiilor, de exemplu : Jocul sunetelor, Jocul silabelar, Jocul cuoirttelor etc.; se
'l
I
I
I|
229

il|l
dez.v'lttr deprinderilc dc co.municarc, rrc pildi j.curilc: spune cit mai mult , u. Ijarfuridi aclmitc tridarca, ,,claca o ccr intcrcsclc partidului", Ei prictcnul sir"r IJrinointe
care conlin snnetul,../silaba/ care aratd acpiuni/insisiri etc., sd cred,t ,rl ,o*,."rc' completeazi , ,,D^, cel puqin s-o gtirn 9i noi" ! Farfuridi are o concepqrc
mai muhe cuainte cu silaba/silabere..., compleieazi ,iriiirt)propozipia !, I r si mai ,,nobild" t ,,De .l-' toti"""'"
cu strabunii noqtri' cu Mihai
lntreb, tn rdspunzi! etc.
"ce.a "- "pt'"t
. po,, desfigura
P.,^.l,rT:"""j f " jocuri. brauul ;i $tefan cel Mare: iubesc trd'dare.a, dar urisc pe tredatorl"'
orale cu inrebdri, de tipul : Cine Stir ,,t; Farfuridi si Brinzovenescu vor si trimiti o scrisoare la centru pentru a anunqa
,!!!,,,,?!!f^r^punde mairyele cijtigd!,Jocuri_ghicitori,Joturi de crea1ir.,1,,, trf;;; C"nqinutul J.f.r,"i ii p"re amicului BrAnzovenescu tare" si nu are
',Prea
curt de ro, ln care copru trebuie si-;i compuni rolul gi si-l interpreteze cir rrror curaiul s-o semneze. ;J;F;rd;ai iiina"ttnni s-o semneze: ,Jrebuie sa ai curai'
ln acesi tip
;,o1vi1qlto1.
de joc sunt anrrinai. ririil"lrr. g}"i^ir.", ,r,
llT_ol/l! Timica, gesriculaqia, imaginaqia,
." trebuie s-o iscileqti: o dlm anonimi'
afectivitatea. se p"ot a.rragu." -*,,,, ;,,. ,,, i
:.-....:,-p^t::i1 R -ir,.! BRANZOVENESCU: Aga da, o iscilesc!
E o r te r u l tn a cpi un e, p r e z e n pi k de s ch i d e i e a T ir gu, l ui/' t: x
ztgrct de carte/a Muzeului...
1,,, FARFURIDI:Oiscilim:Maimulqimembriaipartidului"'
g.a., in care se arrr.erneazdrolurile.ro.f,itor-rr.1,,1 BRANZOvENESCU: Da, daci ne cunoaqte slova la telegraf ?
tiltor, se exerseazi deprinderea de cotnunicare orali,
t FARFURIDI: Punem pe altcineva s-o scrie"'
Jocuti didactice de siionirnie, antonimie, omonime (fitrit ase folosi acesre c:()'
cepte
Este evidente i"."h";;,;;"rii^ iif"qir"ea
operaqio.nale) prin care se imbogiqegre,
celor doi politicieni, de meserie avocaqi'
se aciivizeazdgise dezvolti v,,
cabularul elevilor.
Incapacitatea de a gindi, incoerenla, prostr?. si incultura lui Farfuridi se desprind ^9i
o Jocuri-concurs in care dominanr
il; J;;;;J. ,.fri"i, ,,Eu, am n-am si-ntilnesc pe cineva, la zece fix mi duc in
este interrelagionarea pardcipangilor. Ace,rr
tip. de activitate trebuie rirg...", eu, ,r-'| itrltiii"ro ti doisprezece tr^".rrt. fix mr duc la tribunal"' qi
si. creeze atmosfera/co"aigiit" .oi"p.,igii srirrru.
"$i "*
"'""i
ll,.-':: Aceste i9c11i se finalizeazi cu stab-ilire";;;.1";Girlri^9i
urmi nu trebuie "'uno, ;,,
mai ales din celebrullao Jit."tt de la inirunirea electorali' Discursul este incoerent,
intrerupt de rumoarea 9i
ll?J':,i|.ill$]ra.d1n
si fie inhibaqi, ci inc*urajaqi
de enervare auditoriului din mijlocul ciruia se aude
si particrl,e
9r la alteintreceri gi-si
qi
fie
vocea lui Nae
cigtigitori. dffi;ner.ab$i.tgr
s1-9i expunl propriile idei politice' Epui-
Recompense irebuie se primeasci fic,i*
o.1.,.1*n.d"r $i.fe,1en9iat,
in funclie
;;l;l;;r;ruperi,
incearc; te dit.ut" proble'tta revizuirii Conde
participare, de performanqele realizatc.
"r.raa'J,'frrfuridi
r'rlclenla roculul dtdacuc este condigionati
;ilti"i
de constientizarea
9i i"gii
intrerup6ndu-se' inecindu-se, reu$e$te si rosteasci
siruaqiei de invilrrre,
" "i;;;;.;i.. p.or,i"
;;;ffidi;;;"41..;;;]il;;;;
ei incitura: ,,(Foarte asndat, se sterge, bea,
iar se yerge Si s4u loni't irr".iknonoi,
a urntdrit cw mi'na taaul sacadelor ora'
'iorlrr'
TESTUL 23 ;
otr'lul; nr:ry"riill.--nioro ;i aplawze tn funl, condwse d'e
rasete
;i skshituri n grrpi,;i'ht e;;.;;;rr,, ctoioirkliri Trabanache de abia se rnai awde.
.Brk'nzottenescu;
Dwpd ce s-a mai ," *"ti; )prind.ere:)Daqi-mi voie ! Termin indati!
mai am doui vorbe de zis. lzgo*ot,l-i'oce)'Iatir'dar
Subiectul I
"pili"ig?;;lrl,, opinia mea' (in ypyemd'
ireri ,, iU"rrao ,o'ir-t*i;*1',) df doui una, daqi-mi voie' ori si se revizuiasci,
primesc! dar si rr.r r. r.hi-be nimic; ori sI nu se revizuiasci, primesc! dar atrnci
ii," ,.rrr-u.";;i ;;;.io, 9i anume in punctele... esengiale... Din aceasti dilemi
nu puteli ieEi... Am zis!.. Dupa cum se po,t. ob,.,va,indicapiile scenice subliniazi
Cnracterizdrea personaj nlni Tache
i""I'r*irrr." inr.t""r.r"ie g .i,tru*fn a',rorbitorului' Totuqi Farfuridi mai are puterea
si-l intrerupi pe caqavencu in timpul discursului 9i sI comenteze ideile libera-
Farfaridi
avocar, membru almai
,,",}:-li.l?dTldi,
multor comirete gi comiqii, esre tipulp. le ale acestuia, e*puse confuz' Chiar if acuzi de corupqie:.
utlclanulurncult, corupt gi prost.
__,_n:1t_:Tjll"t1." garayte.!.iat d!ryc1, prin indicapii scenice gi regizorale ,,FARFURI DI (izb ucnind,) : Iascutegte-mi cu moTturile d-tale ! onest d-m ? Pe
Ei ind.irctr
pnn tapte' atrtudini,
dr;;;;; R;;;r"i c;;;;;l;, p. a. ,r,iparre chiverniseala_confraqilor, pe de o parte
opoziqie Ia toarta, pe de alti p"rt. t.q.hirea la buzunar !'.' Urli tirgul, d.omnule""'
relaqii cu celelalte personaje, opinia alto, pirsonaje desprc cl,
prin limbaj 9i nume.
*
di"
ffil;l;i;i;;;;til, F"'i'iiai un pahar de eampanie, toastind in cinstea
gruparea guvernamenrali,
_--If: l1l:
esre prerendent la deputigie. Er gtic c,r
'iJ'^a
se compune
lTttdYl din ,,madam Trahanache, dumneata
'neneazal-ta lui Agamiql Dandanache.
rra'
[Tipirescu],
nor gi ai noqri".
caracterizarr^iriilr'rraa personajului prin prezen:areafaptelor,
Observind
" l.::"ili!:
vizitele lui ZahariaTrahanache, a cianei Joi;ica pi
a poliiaiului Ghigi Pristanda la
salegiarelaliilorcualtepersonaje,colegide.p.artidgiadverl"l:'.comPl
Nae Cagavencu, se teme de rddare. Incercirile dc-r
limuri chestiunea cu Tipitescu
limbajul gi numele Numele f'"'rf.,tidi suger.eazd platitudinea gindirii sale'
gi Trahanach" n"-r ,nrirra., J" *..u ," t oreia;r. ,l
personalitar." "c"r*ir.
trimiti
l,rl F"rfrrridi este pusi in evidenqX 9i
o depegi la cenru.
de.piietenia cu Iordache Brinzovenescu,
.., ."."'"jJi;t;;;;;Gl,r. gt.rr, iiptit d. personalitate, lag, incult'
I zz

inolprtrit, Iordrche ur:li::.r.scu comprcrcaza
pr.el
personaritstea
trtrrturilc, gi rui
numere
Farftrridi,
BrinzovenerJ,
?i nuan
rulltrtee
0..,"i,.,'u,r;;;i;;;;;;nomicr,
intelectualr; ne face rE
sugercazil
n. r-inr-iiot"xprcsra: ,,nu face nici o brinzi...
ee.nctcrizarea personalului Zabaria Trabanach e
zrharia Trahanache, ,prezidentul comiteturui
rl, eornitetului
permanenr, comirerului electrr
$colar,'c-Jmit:!,iir1i;#i'ui
ireazf rutorul pe pagina
"t"tro, comitetesi comirii..,
de cum prc
prezentari ap"tronrj"ior,;{; r,p"r;Jiiu.irn,.,r.r; .,reisrt,
desiincet in reacqii,
ilriilT;tji:.:ii;.n'r,
ara cum relevi ticul siu verbal ,,ai pu_
Personajul este caracterizat direct,prin indicapii.scenice
he e mi$at" gi si regizorare:
ipi exorimi pd,reread"rpr. ,,Trahana_
corupqia-societi.gii,
n)' clnd li vorbeste
4lacid. (calm,
tuirip;i"r.uil;;;;;r;r
bla_
o1r.r,,
tdignerea",
,,innuntot:,,"),o-bio stdphnindu_5t
,,biruit di" ,;;;;;;)i i)L"i)-;"d.iglare*,
nticl rrbdare"' zic: ,,si mai--indignat,
Denrru : ,,Ai pu_
mine si ui. .irr*" sr binuiascipe ul Flnicl toruna ^E .... Joiqica, ori u' pe om ami-
cu care nu rriiesc de ieri,
ll' o jumltate de aLhlieri, de an
rriiesc dupi ce
de m-am
opt
irrr.rr"t doua oari..
I cr f*gii,
De opr "
ani triim 9i niciun rninrtrr-;-.*rtr
impreuil;;ul
isra micar ard.,cariu..,.. ,
ri:,ff:tl*,;fiI'i.?,Y'11' {uledilrili "'ui,,s.-r'.,*;r. "..",i{rnlici
scot in
i.i.i'itaiJ.;i;;'J-fl%",,|H:?i;il,"i.T:l?'ft
^dJr. iux.#g,r"''J1,:x3fi
:^?-no' fi prietenul lui, giefan Ttpr;;; ir,r.r.rul perso'aiir determini si in-
:!:,1f ::.i.'rt prietenie,. aceasti. convieg"ir. a.
rf vrtrtea
ofi;;i.'fi"*;,
sa; vrzind rrrTo.,11."
i.' ,,.fir."rci
rui
pare
ripiiescu
himb
cetri
are
zoe,o
abilitarea
.or,riJ*i
de a,descop"ri
pr"rirg*l5,
o
i"
poriie farsificati
Depi imoral,
de Nae
Trahanach.
caravencu.
.orrdr-.ri .o i'dtgrr"r" corupqia societigii. personajul
ftec intrarea in sceni prirr.rr*et*"i-.".r.g:
ti e morat,
,,A! ce
nu
corupti
mai sunt
soqietate!...
pringip;;;;;;"i-i.,'i#r*;;iiJ"r*resul...
Nu
:c fiu'meu de la facurtai. rtitl;i.rilr,;;;;;*,
Bine
vezi,t6"ndr,tinir,
irtl zice: < Tatigo,
dar copt, serios
"na"
;;.
fl, ve sI zici "" " -o;;i;, " c.oryntie 9;, o
cit
,or;.,"
nu le
te
are
f^repringi-
! ,, Auzi a_r, *iqJ;", irrf"lrri"...-,
Pnn caracterizare Aair^"-rr;, t^1lr;:,:.";;.-rramenrul,
trje, limbaiul, relafile
numele,
cu celelalte
se pun
per_
i., euid"nqeirisirurile ;r,ai";j.rhiranre ale perso-
.:I: ldmitind priereni. ;r;; l;il; ." ripur"..,r,
rdamnr
Trah"r,a"he
corupgia sociell11-in
este imoral, da,
care esre sdrp^al
rura.: pronungi yt;rji ;;lrt*. ii*i";.,r
greEit numeroase
relevd in-
c.rrrinte,',,soqi.rir.[,
rrp'marea sa apar
,pri;6;;;..,
cacofonii, nonsensuri
,,enreresul..,
,."., ti.uri
e",
,ri.b"i.1
,,sI n-am pitte de "r" ,"i puginrici rdb_
Joigica...
cu Farfuridlii,nra"ro-oenescu, care-r suspe cteazd.pe
rcr
Tipitescu
,,nifilistului"
de
de
ridare
cagavencu,
in fa-
," .o''porid autorita., ii "a,'orr.rt.azd:
,,ce sun_
.11?::,'u, -i.'os I va"bo"fi $:;:
;:il'i
Itmrnte$te
nu-.
calirarea
Zavragii ? nu...
de.,1na{
cauzaei ?
poriticieni:
nu.....
lnule,
,,D-voastri,
sunrem
,ali.a
onorabili...
,""tem
Ivti
cedgeni,
;i;;;;i ffi sunrem stilpii "ui,
nbrii Comitetului
prr..ii,
permanent,
proprietari,
ai ComireruLi ;i;;;;r;i, ;ft#;r"tui scolar, ai
122
Comitcrului pentru statuia lui Traian, ai Comiqului agricol 9i eqctera' Noi votim pcntru
candidatul pe care-l Pune pe tapet partidul intreg... pentru ci de la partidul intreg
atirni binile qerii Eide la binele girii atirni binele nostru"'"
irahanache prezideazirintrunirea electorald 9i cu greu pilste1ztr ordinea, amintindu-le
ci,,Sunt cestiuni importante la ordinea zilii", adresindu-se asistenqei cu
apelative .orrr"r" meritelor lo'r: ,,stimabili! onorabili !", apoi ,,rwgdtor", .,,foarte.afaf,ir'
, ,1oorr, dulce" incearci si-l derermine pe Farfurid"i ii.-gi incheie discursul'
La semnalul stabilit de Tipitescu gi dat de poliqaiul Ghiqi Pristanda, Trahanache
anunqe numele candidarului-surpiizl, Agamgr_nn9n Dandanache, ceea ce va declanga
beiaia. Acuzat de Caqavenctr,de tridare, Trahanache tiposteazl' vehement:
ai puqindci ribdare, siimabile ! Mi scogi din qiqini... Eu falsificator ? Pe mine,
"Rpti,
;#rp;;.';r"bil, p" orn venerabil, s[ vie inir-o adunare publici, si mr faci
falsiiicator.. cine'?'(rumoare -ine, mare) cine? (Cu energie:) Un plastograf patentat !"
Lui Agamiqi Dandanache ii vorbegte cu mindrie despre siguranq alegerilor: ,,D-ta
n-ai niciJ grijl, rnergem la sigur, la noi opoziqie nu incape... suntem tari, stimabi-
1e... tari... fru o sa aimaioritaie, stimabile^"... ,,unanimitaie o si ai, stimabile"' 4ltgerile
sunt bine organizate Ei supravegheate, aga incit gruparea guvernamentali s;
obqini victorie siguri.
cu naivitate, iesigur, sirnulari, Trahanache ii povestegte luiAgamiqi gantajului
Caqiu.rr., care apla'stografiat o scrisoare de amor a prefectului, amicul siu citre
Zoe. Torugi la matrifestaiia in cinstea alesului, condusi de Caqavencu, accepti url-
;1" ;";;;i": .ln sdnitatla venerabilului 9i imparqialului nostru prezident, Ttahanache'.
El insugi toasteazdin sinitatea prietenului siu,,Finici, prefectul.
--
N"-.t"p"rro"rj"lui este alti *odaiit"te indirectd de caracterizare. Prenumele
Zahariasugireazi zahariseala,imbitrinirea, trisituri accentuati de ticul verbal ,,ai
puqintice ribdare". Numele frahanache, prin sonoritate gi sens, subliniazi aceeaqi
trlsituri.
C aracterizarea p ersonaj ului Agamigd' D andanach e
Agamemnon Dandanache,,vechi luptltor de la 48", este_tipul politicianului corupqienil,
ramolit, incapabil si-l distinge pe Tipitescu de Trahanache, ceea ce creeazd
mereu situaqii penibil-comice.
P.rrorrrjrrl esi. iorocterizat direa, prin indicapii scenice ;i regizorale ;i indirect
prin fapte, atirudini, relagii cu celelalte personaje, opinia altor personaje despre el'
prin limbaj gi nume.
'
Agamiqn Dandanache ,,vorbegte peltic gi sisiit", are ticuri verbale,.,,puicusoru-
1", ,r.t,rro*Ie", povestegi. irr"o"r.* cum era si rimini firi colegiu, el care-s,iafirrn'ase
mari politice: ,,Cum iqi spui, si nu m-aleg,pu.ictmorule, nu merdza"'
Eu, familia -erii" d" la patruzsopt... lupla,lupri;i d;-i,;i da-i qi lupta"' 9i eu mi-nqelegl
tocmai -.", acuma sd iemii pe iinafaia. .. fdrd coledzi !.'. ;i cit p-aqi, neicusorule, si
nu m-aleg,,." . .
Dandinache nu inqelege ironia Zoei Ei relateazdcum a obqinut susqinerea
9a.ndi;
daturii, folosind g".rajnl,""" gi Cagavencu: ,,Gisegte-mi, mi-nqeledzi, un coledzi, ori
dau scrisoar ea la Rdzb oiul..."

|
Prrliticirrrr crr
^.,,,1,'ar,
fl$x rrrcritc,,,irr
rrrtl..irrrparlial...;
tr:
;;,
crt t'rtc Putca adrrrirc.si
prrticlclc, ca rurrri
s1, r e trc,scr, i.",r; ii;;;;il, ilil,H.ll::,lf
'u;;::t:l.l''il"''clt.'
t at Z.ei: illil
,,ourrr r. pnrr., '::'::iit;.'.':l-'.:]tlttttt. 1,,,",.,, scrisoarca
.oni;;;.;
gi-i spunc rri
rraui ,,"r,.,i. ;;ffi#:.1:"fi-:J:1il.iil ;;n;i;:;i, p;;". si rac asa pr",,;, r
,'.,1[i;';;ii:i:TL$J:ttffi;;i., ,,E,;,,,pi,, a", e un om onesr.., asa cu,,,
llllr'tlll ttlon.log, Tipitescu insu$i recunoaste
r tr: ci ar fi fost de preferat "gi
I 'rlcg pc a' agrn,ige Dil;:;"._1"."'p"nr*'.in.-j,..;ri.
catavc'
lrfrFtei rnca pi a fcmeii pe care
de atirea vremc
urrtc " ;"U"r..- Uld.:ilgrr,"*ii""r",
cari,
si te vezi
''rr'
si-ti cer ierrare ci gi-am
rd,zbu.
nr^efe.rit pe neicusorur, pe puicusorur Dan_
: tl ilI; ;"'-:
:inT:*il;;;;. ij.';t# ljifi:#r a r .."- ". ";,;,
gi Zoc c ,,agicati..:
"ai rin.ul ""1r,
n; r";i,;-o;.:r"iru" d. Agamiti, carc
i.i,Tlllt;';Ti"tff;**'
pisrreazd'l'i-,*..r.'. c" t..b.,i" rni".a or,"rr,rr caraven-
.,.-1'il1*iichc repetd mereu ci esre amegit;i obosit de ciritorie, dar er esre, mai
$i
,r,i:ryrylii#';*kT:^?LI,:|_,;IH;,ff ol,,,illl,",,j,le1li.-",n,p,ri,
f [:-.._ll"-frinlos lAn, exacr
esre p"rron.yui;;;;;;';" atit de ramotit .rr" '.o,r, personajului,
cum a fosr ca_racter ou
lie
d"
clccjir caqavencu". ^ui'Jr_ ,,maip."r,
N.r-"r"
J..iiEJj.lilj?i*:ff_
provoaci
or;;;;i"
apariqia
r;J",rtil."*#;,
rui in regedinq"
Jr'd"r,"u"
a" pe
i"i.r'."ra"*
care
i"
o
torald' bazatd'pe gantaj,
iip"ir'Jr*.ir,
rdJil;J;;i-;;or,
luptd
cer "prig"
elec_
mai lipsit de merire, cer mai riu.
Cdracterizdrea personajului Ghitd pristanda
. Ghiqi Pristanda este.tipurpoligaiurui.servil
tlc circ ori partidur (adici
,,scrofuros ra datorie..,
,,m"dam
prezenr
t;;h;"".h;;;."*;#i"
ori
executi docil ordiner. 9i .onr Finicd..)
i[;:]'t"'
n'";
",".'r.;;;;il;.ii". a"., ,."rt"" ,r,.,,
Personajul este caracterizat direct
in dire
prin
ct
indicapiire
: fapte, adtudi"i,
s.cenice
r"l"gii si regizoraregi
;; rf rJp..l.""ie,
mai ares
Ghiqi prista Iimbaj,
nda apare.ru".
.,rr_".,
iffi-it..ru
rezcmar in sabie,
, p,*"i,
Ia
i'r,
ordinere;;f;;ffi:sr.r*
;;;.., mai spre ugi, sti
rior,.rJ^Ei;;;obi reacqiire pre_
i:Ti:H:{ffi il:H,i' "t'i If i'"ir" -,i ^1,"r
R d cn e t w t c o rp a pi h^ n c are s e anu n ri
*',iii:illtaiiffi *[]ri]ff :*?i:i?,'";''iii*i:**i;:*rviff :;
Permanenr
ierareade
,,PRIsTANod i o" - "]"]]' "::i":: :'1*e
an cteeazd situagii comice :
irp^rEi
su gi sangele
&1
poporului
ffi l?"eata
r... a.1"" i...
IT|TANDA: Curat misel!
TIPATESCU: Murdar!
PRISTANDA : Curat murdar !..
A doua trisituri care sc dcsprindc din prima sccnl cste incultura. Pristanda nu
illclcgc cuvintul ,,vampir", tt.t-l Ptot nttqa corect, nu-i cunoagte sensul' Limbajul
personajului se distinge prin incorectitudine'
Mai in glumi, mai in-serios, Tipitescu verifici cinstea poliqaiului in afacerea cu
steagurile. l\..rt, incearci si-gi justifice hoqia pini ce prefectul il aduce la ordine:
,,Gh"iqi... apoi nu mi orbi de la obraz". Ghiqi aplicl sfatul inqelept-al soliej sale,
plingindu-se ci misiunea de poligai este grea: ,,Grea misie misia de_ poliqai'.. $i conu
Fmiie cu coanaJoiqica mai stau si-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste,
zice: ,, Ghigi, Gfiige, pupi-l in bot gi-i papi tot, ci situlul nu crede la ;l flimind... "
Zic: curat! De-o pildi,-conul Finici: mogia mogie, foncgia foncgie, coana.Joigica,
coanaJoiqica: trai^neneaci, cu banii lui Trahanache... (luhndu-Si seama) babachii".
Dar eu, unde ? famelie mare, renumeragie dupi buget mici".
Pristanda ii rapofteazilui Tipitescu ce e a{lat spionindu-i adversarii politici, executi
ordinul abuiiv al prefectului: il aresteazi pe Caqavencu, ii perchezigioneazl_casa
pentru a gisi scriso"r* ,,4- p,tt mina pe d. Caqavencu... Cind
"o-p.omiqltoare:
"- "r-rrfi, beieqii de l-a umflaq striga cit putea: * Protestez in numele Constituqiei
! Asta e violaie de domiciliu t. " 7ii:. Curat violare de domiciliu ! da umflaqi-l ! '
l-au umflat. L-am rurnat la hirdeul lui Petrache. M-am intors cu birja acasi.la el,
am ciutat prin toate colqigoarele, am ridicat dugumelele, amdestupat-urloaiele sobii,
am ,"obi, cripiturile zidului: peste putinqi sI dau de scrisoare' M-am intors la
poliqie, l-am scotocit prin buzunaie, Peste tot: nu e g_i nu e. I,-am ameninqat cd" am
po..ttril de la conul dnice si-l chinuiesc ca Pe hoqii de cai". degeaba: nu.spune deiat
,ru-"i gi numai coanii Joigichii. O caut ;i nu o gisesc; acasl nu-i, aici nu e..'"
Zoeilconvinge pe Ghile ,l-i ordinele chiar incilcindu-le pe ale prefecmlui,
cu ,,Daci qii la tine, daci qii la familia ta"..., formati din ,,unspre-
""".nt.
zece suflete", "rg.r-.itnl
Lui Nae Caqavencu vrea si-i cigtige bunivoinga cerindu-i iertere;i motivindu-gi
faptele prin obiigaqiile misiei: ,[...] cocoane Nicule, poftiqi... (umilit) Eizl,tn,lipa.tdorr"qi,itt
consid"eraqia misiei mele, care ordond,(serios) si.fim scrofulo;i la dato.rie-
D-voastri gtiqi mai bine ca mine... aga e poliqaiul: tati si-qi fie - trebuie si-l ridici ?
il ridici! n-ai ce-i face: e misie. De aia(foarte rwgdtor) mi rog si pardonaqi". -
Din slugirnicie qi interesat si obqini bunivoinga lui Capvencu, Prismnda il asiguri
ci citJqte gazetalui totdeaun a ca Evanchelia, cd,,altele am eu in sufletul meu'
i"r. d" ! ,r-"i ..li face: famelie mare, renumeraqie dupl buget mici'."' $i chiar il admirl:
,,Mare pigicher ! Strajnic prefect ar fi dstal (I ese arunchnd prirtiri furi;e de admiraqie
cdtre Capaaencu)' .
la datorie, poligaiul este cel care dA semnalul 9i conduce discret inci-
la intrunirea electorald. Lui Trahanache ii spune : ,,Cone Zahatio, d5.-i zot I
Trebuie si-l lucrlm pe onorabilul, pe d. Nae Cagavencu; ordinul lui conul Flnici.'.
Sunt la uqi, cind oiiugi de trei ori, d-ta proclami candidatul 9i iegi pe portiq;..' qi
pe urmi-i treaba mea..."
'
Pristanda il minte pe Tipitescu pentru a-l putea ad-u9e pe. Calavencu l.a Zoe. e
dispus si suporte consecitrqje t..tt.l fapte, gtiind ci astfel are de cigtigat: ,,Am minqit...
nu-i adevirat ci-l cheami minigtrii. $tiu ci o si mi ocirasci, o si mi bati ci
I zze
H

FI
l'*m trirttis la caivcrzi pc ptrrcqi, dar lasr si[ rrrii ecdrasc{, str
rele
md bati...
nrcu ?
Nu
Nu
e mai-'r.r
c stlpinul rncu, j. f r.rr. "
"'i',tii, .t;': il.;;fii,ct" d-u,oa*ri, coani -1, j:l'jjJ]]: ctr $r unsprczecc sufletc ? L-arrr
Picsa se irrchcicu.o replici r.-"iriJii'ui a poliqaiului.
EetA
La
iu
manifestagia
ci'srca alcsului,
organi
Agimigd Darrda'alh", ;;J;;J;'d;;;;".u,Ia
ta care
[irre urr cliscurs in care
accs
eiogi
progrcsului,
^Lebi"et^iitii. riri.-"irii."'"i*ii"nal gi
rcplica
avantajcle
lui Ghiq"a care reia
rului, cste un ""ro-riir;;iddr'illifi.,
fir,"tut discur.
".."r,r{..;1tife pairr.e'-"c"ry"rconstitugion al!
A dcvcnit
MuzicalMuzica
rnemorabil
!..
limbajul p.rrol";utui,;;;;;;;;l;
olllsnlc'
p?""""qii
tronsensuri.
gresire, de
cacofonii-g.a.:
ptc
,,vine itr-"ia..ai,
f u loq.i la darorie",,,renu-eragi..,,,,rurp"rarfi ;-;;-"''r^v'rwtrl.r
-",ri"r'oij, I ,,nimni..,,scro.
personajului,
..., Iutt.b
alti'moialiti'r. ind;r..d de caracre
tut
rizare,sugereazi
cr accsta reprezinta
fap
categoria slujbagilor
irrculji, Iagi, oriiind gata
lYpqi EJr"r,
si-"qi tred,ei.eriapirii i"s ,q" r. ai;;;;;r.prure
""..r,;;;iil"Ji!,:#;ir
ca roarc pcrsona'iele
rnreresc.
d.in comedia ilic;;"g"L, il e;# prtrl'd"
Muhe ii'tr.
.rr"
replicile
memo_
r;i" ;;;;;;Ll
'abiI' citirorilor/spectarorlor.
-"-ori"
Subiectul al IIJea
A.
l. aaea sentiment -.predicat verbal, exprimat prin expresie verbali.
nu explica - predicat verbal.
dddeau drepal - predicat verbal, exprimat prin locuqiune verbali.
sd cenzureze - predicat verbal.
ntt era antipatic - predicat nominal.
se.pdreau scandaloase _ predicat nominal.
ghicise - predicat verbal.
lipsise - predicat verbal.
ardta interes, - predicar verbal, exprimat prin locuqiune verbali.
se pdrea ciudat - predicat nominaj.
mai curios era - predicat nominal.
nu eraw scandaliiapi - predicat nominal.
pdrea,tn chntat - pr edieat nominal.
specula - predicai verbal.
nutreau - predicat verbal.
4. ln tcxt, cl cstc pronumc personal. ("purtirilc el") -
Ul, ce-^uspus copiii cini le-ai .o-.rtti.rt rezultatul concursului ?(interjecaie)
B.
l. antip ati c, dez agreab il, neplicut, rr._t_"|:Iit' respingito r, s cirb o s'
atenlrcicurlozltate, interes, preocupare' ptecauqii, prudenqi, griji' vigilenql'
bunivoinqi.
a explica:* le-rrri, , clarifica, a limpezi, apteciza, a demonstra' arezolva' a
soluqiona.
a nutri: a (se) alimenta, a (se) hrini; a avea, a Purta (sentimente pentru"')'
2. 14 - paisprezece.
16 - qaisprezece.
5018 - cinci mii oPtsPr€zece'
.
11069 - unsPrezece mrl galzecl tl noua'
3. . ad.jective inrtariabile: a.serneneA' r.oz, a*oce' eficace'
Ne revoltau tsernenea comportdrt'
Si in acest sezon se poartd culoarearoz'
in iurnalele TV se prezintS'intimpliri utroce'
ir;J;;;i";ia".ri..'-oi.rn. ,rrnr'eficace in formarea comPetenlelor elevilor'
. adjeaiae ca,re nu pot ar)ea_ grade. de cornParu[ie: anterior/posterior, principil,
oral, orr*rrio, cornplei, wnic, aesnic, perfe.a, tragic etc'
f i.cqiil. anterioare am invigat p-ropoziqia subiectivi'
p.i;"Ir";"te " rinipal din romanril Ion de Liviu Rebreanu are un destintragtc.
Examenul oral este stresant'
Orice om este unic in felul siu'
VeSnicd neinqelegere !
Mi se pirea o sculpturi2 erfectd' .
Nu-qiixprimase gindul complet/intreg'
4. Avea plicerea de a citi. (atribut verbal)
r ! ,\
Concirtul de ieri a fost o incintare' (atribut adverbial)
l,
2. ,,acest sentimenr, p e care nu Si-l explica bine,, _ inexplicabil
1,1,1 t".ro. feminin care-i lipsise.. - absenr
3. ,pe care nu ;i-l explica bine..
,,cilegirurile lui de rudenie, oricit de indeparrate, cu Otilia,
gi de veche intimitate ii dideau dr"prrl.
,,si cenzure ze,purtdrile ei care_ i lips'ise.,
,,care-i lipsise"
propozitii
subordonate
atributive
C.
1. Mog Criciun aduce daruri copiilor cuminqi'
2. Sn-mi scrii daci vei veni la concert'
l. Pii.r""ii unei colege de-ale mele obignuia.u sdviziteze Muzeul Mirii Negre'
Subiectul al IIIlea
7. strategii d.e formare d cornpetenlelor d,e cornunicare orald $ scrisd
Pentru ,""olu^r"i i""ruri *bi".i, vezi Tesrul 15, subiectul al IIIJea, itemul 1

-1 2, /u!aelalitdpi tle stintulare a credtinitdlii elcuikr
[rentru rez.o
I
r, o,u1,,,.;1;:,:l::;:::,;,;:o;i::;i;ii,,li,ili,,r';,ilX;;:H:)rrr_rea,
itcrnur 2
pen rru rc?.o I varca r..r rui :ff;r;
TESTUL 24
Subiectul I
la!1rea sphnzuragilor
de Liviu Rebreanu
r.;i L*,J i',' ?*i{"*tar III_rea, iremur | .
Conccprul ro?nltn _ vezi p.72.
Lrcator ar romanurui rom-inesc modern
aliz'eazrgi
obiectiv,
primul prin
roman Ion (rg2o),Rebreanu
a" re_
romanul lon, d'espre ^iii lrir,liogiru, pdd.wrea sphnz,urag,or
a cirui (1922).
i";;;iri".rr vorbegte,
ca si
ruor erc mai 9i .oir"rr-ut pddurea
murte surre d"Inspir"g., spknzura_
vlzind i-pr"r;"
o fotosrafie cu o_ped"r.
irr.i"iJ *'.;* autorur
i" a triit_o
a 6st ffir"*gi, ,r+il;;;;#i";"rrr., fratere siu, Emil
l*::."r,
spinzurar p_enrru .l ir,."r."r. sd rreaci din arm
oas rea romnn eas ci. afl atd rab n
tirnpul primurui
a" nea
Rizboi -e, "r"me
p rop
rtrr"Jl"i,
r'. n.."rlri :i::::;Hffii,l
i].-i-. r. prezintit?n romanur carztarur.
,,,lfrffl"i;!#7";r#'"f :;i;;;i;"p;;s#;#ffi :i:i.rpicg,rat,dezert
ema rdzboiurui (primur Rizboi Mondiar) esre rerevati nu prin scene de lupti,
ci prirr armosreri ,t y.11y ilil'.ai'ia4r;
i;;;;;;;;f,i!,1po,,",,ei"1, Apostol
.'Ti;qf *i:JkT::#i'J'i{i!;lii7{,::"',:;;",;"i;r,l#'".i
Naratorul este omnisc;""' r; "-i;p*
zent, nareazi.obiectiv ?ntr-un roman cu
-n*po,ipa;;;;
jl"'#,r:ff
spinzurarea i:',"iilffi T,'*m*1k,ri".,.":;;"-
:J::".'jili#l;if,1:""': incepe;i '. ii,-,"e_ll,ol1"d,,e aseminitoare: spinzu_
g{tegte c"hului Svou"i".
sapi
i"ikn
groapa
.. ,ordrgii
9i pregitel; tragicur
de
.".";-."r,
un "o-,rl.rgi
prutonier
nu avea responsabiliiili,i
"p"r" ro.ot.n;;;;il;"rror Boroga. Desi
seazi de stadiul 1.t""*uritii-spanzuririi, acesra,
pregitirii din
gi
excis
irrcearci
d,e zer,se
ird.inicia
inrere_
gtrearrguiui. o;" se schiqea_
"*p.rigie
;:{J"ililliiffi:,ii"'ff
:ffr;'L',','.fi
rprff;#i;iii;,compretatprin
scena spanzuririi este r.-;ifi;;iru"aiilp,.rrr.rut
,""T:f::jj,c1-inceput
de vedere
at
ar
rizei
confricturur.
ar rin;i;npa.
care se
"Juo cerul cenusiu de toamni ca
:oarea
un cropot
noui gi urias
sfiditoare,
de sticri
infipti.
aburiti,
t"
sp'nzuri_
gul spre cimpia
satur,.ri,
neagri,
irrira*-lragur
i"q"p'"ri;.i-..r3'." -rrgi".;
cu arbori
$rrean_
arimii. supravegheaqi de un
caporal scund, ncgricios, qi ajutaqi dc un qiran cu faqa piroasi gi rogie, doi soldaqi
bitrini sipau groapa, scuipindu-qi des in palme gi hiciind a osteneali, dupi
fiecare lovituri de tArnicop. Din rana pimintului groparii zvirleat lut galbJn,
lipicios..."
Cipitanului Klapka, sosit cu puqin inaintea executiei, Bologa ii spune cu mindrie
cI a ficut parte din Curtea Marqiali: ,,Eu insumi, degi sunt o fire excesiv de qoviitoare,
de data aceast am constiinta pe deplin impdcatd.,absolut pe deplin..." Citatul
reprezintl, o dutocardcterizare din care se desprinde o trisituri definitorie pentru
personaj, congtiinga datoriei, gi convingerea sa ci cehul Svoboda trebuia condamnat
la moarte. Apostol Bologa este convins ci rizboiul este generator de energii gi
continui si se prezinte cipitanului: ,,$i eu sunr ofiger de rezewd.,intrerupse locotenentul
cu mindrie. Rizboiul m-a smuls din mijlocul cirqilor, de la Universirare,
unde aproape pierdusem contacrul cu viaqa reali. Dar m-am dezmeticir repede gi
mi-am dat seama ci numai rizboiul e adeviratul generaror de energii !"
Replica lui Klapka-,,$i eu care credeam ci rizboiul e un ucigitor de energii !"-
il jignegte gi-l face si roseasci. Autorul noteazd" stirile.lui Bologa in timpul execuqiei
gi apoi manifesdrile crizei de congtiinqi a acestuia: ,,se ficu roqu de luare-arninte
gi privirea i se lipise pe faqa condamnatului. igi auzea begile inimii ca nigte
ciocane gi casca ii stringea qeasta ca ;i cind i-ar fi fost mult prea strimti si indesati
cu sila. O mirare neinqeleasi ii clocotea in creieri, cici in vreme ce inEira crimele
gi hirtia ii tremura intre degete, obrajii sublocotenentului de sub streang se
umpluri de viaqi, iar in ochii lui rotunzi se aprinse o strilucire mindri, invipiiati,
care parci pitrundea pini in lumea cealalti. Pe Bologa, la incepur, privirea
aceasta il infricogi gi il indriti. Mai pe urmi simli limpede ci flacira din ochii
condamnatului i se prelingea in inimi ca o imputare dureroasi... ochii omului osindit
parci il fascinaserl cu privirea lor disprequitoare de moarte ;i infrumusegad de
o dragoste uriagi".
Apostol este atit de impresionat de atitudinea condamnatului (iar privirea
acestuia il va urmiri obsesiv), incdt tncepe sd se tnd.oiasc de justegea
"condamnirii
gi a convingerilor sale: ,,Bologa se cutremuri iar. Un frig dureros ii cutremura
inima. $opti cu teami: - Ce intuneric, Doamne, cg intuneric, s-a lisat
pe pimint...
Glasul lui gerpui ca un scincet de bolnav gi se stinse in oftirile vintului."
Prin tebnica acumuldrii se surprinde drama conflictului interior, declangat de
fizboi gi de zbaterea personajului intre simsul datoriei de ofiger in armata austro-ungari
qi sentirnentul apartenenpei napionale la oastea romdni (conflict napional
9i politic).
Desfdsurare acpiunii urmiregte evoluqia conflictului interior, comportamentul
lui Apostol in siuaqiile-limiti create de rizboi.
Dupi execuqia cehului, discuqia de la popoti gi vestea ci frontul se va mura in
Ardeal intensifici nelinigtea gi incertitudinea lui Bologa. Incearci si evite mutarea
sa pe frontul transilvinean unde ar ajunge si lupte- cu armata romini, printr-o
fapti eroici: distrugerea reflectorului rusesc. li cere generalului Karg
permisiunea si rimind pe frontul rusesc, dar nu reugegre si-l convingn. Fiind
I
| 233
H

'l
renitr Pcntru
I
un.l]rrrlP eviti situ.aqia inrposibillr in
frprn
enre il aducc rizboiul. pcnrrrr
sn eroici prim-cate nrcdaria'dc
cruce cu evlavie, ridicind ochii in sus. Ccrul era ncgru ca gi pimintul. Crucca insi
;"1. i;;J'il;;,il;'r.liltorului
cn pi ochii lui svoboda.:
?l obscdcaz;r,
,.[..J i;;r]i.;ii
li aprinsese in suflct lumina increderii, iar impicareaii aratd calea...". Se riticeqte gi
r-isiri d;;r;i;;iiu-i""
rrirr *clirreaori,
albe
strirucinJ.,
pe carc o,,,,,
u" f;;i;,r-.
esti prins de locotenentul Varga. La judecati, zidirnicegte prin mirturia sa incercirili
disperate ale lui Klapka de a-l salva, este condamnat la spinzurare
a.per*"..;,"."ri.
rga e a'cl ca privirca
si strilucirea
lui svoboda
isc p,i
,u[ ,rr.rng,
;i, in a9-
cind
eopil{rie,
." ,,.d.rrr"
la biscricd,.ir
pe care a
ir;;;;iJ
avut_o irl
rrargirra
teprarea execugiei, triies,te cind speranga unei salviri miraculoase, cind neribdarea
rugiciunea
rnonrentul
cirre
in care
Dumnezeu...
igi recapitiincrederea
Irstt. de a se sfirqi totul mai repede.
in sin!: $i in aceste momente sufletul slu este sfigiat de stiri
r6nd se va pune
,,err-" era
de-a
sigur
curmez4.rt
ci, mai ctr
,orrr.i.d.ra, J1i
cil ln suflct, in lumini i se ciiea ...- '-
-"*'t""r"
-"i ;;;;r""r.i sufletul, fii'rl
gi ginduri contradictorii.
,,Viaqa e un povirnig cu un capit in cer gi cu celilalt in neant. Omul trebuie si
T'otugi destinul personajurui -a"iuir"r.;
tor, "*. *rr,ro, faci imense sfo4eri si stea in picioare, iar cind a inceput privilirea, nimeni nu-i mai
f.rrrr' ci
comire
Bologa
fapte
esre
contradictorii.
un tip
o.
rovli
pita;, poate reda echilibrul. M-am amigit cu vorbe, parcl viaqa s-ar cilluzi cu vorbe..."
in,ilil;;;"rr)r"L
misie de convalescengi,
Farva, inrr_o p", -
il pilmui;;; p" fostul si.u coleg, piligieEu,
Totugi ajunge la concluzia ci ,,Iubirea triiegte ve;nic, fire inceput gi firi sfirqit...
Prin iubire cunogti pe Dumnezeu
putcrnic' rupe logodna ajuns
cu'Mart" or'
iio-g, pentru
(Aposrol ci
;i te inalqi pinn la ceruri.,'"
aceasta
ajunsesJpe
vorbise ungureiir(.
'
fronr ca.rolrrrrt", penrru
lncearci si-i scrie mamei sale o scriso are, dar tot amini,
a-i
Poate ca o speranqi de
rajos)'
demonstra
Reintors
Marrei
in iatul
ci. esre
ru*",""J.
cu
i"r_;r" izbivire.
*obilizat,se
rect, dar,
[.r".rg
fiind la
ci nu
coroana
lupti crr
d.'-.r'iqii, f"r"ir;;;;';;;;;"r"r
DrumuL spre locul execuqiei il parcurge aproape incongtient, din cind in cind
tusrro-ungarii
cu
ucide
care
pe romdni.
armar,r
se i"d.agort.rJ$ir;fi;;aica
observi, t.".ttto"qte cite ceva cunoscut, abia igi migci picioarele, este ajutat de preotul
Boteanu pe care-l qine de brag ii nivllesc in minte ginduri absurde, nu gtie unde
perului Vidor la
Ilona,
care
fiica
ste in
gr.
gazde, i"ei"gr. o crize
tul
mistili,
Boteanu.
de pre.
"t"qa'a.r_se
merg, nu recunoatre glasul preotului, se pomeneqte lingi spinzuritoare, o atinge
se zbuciumi intre nevoia de a fi bun rom6n-gi,
intii-rphtor, avind senzagiaie este o piele de garpe, priveqte linigtit mulgimea, observi
deci,
toriei'
d.e
Disprequl
a dezerta,
cu
gi
care
simqul
ir privis.
da
rr p.irorri.r,.onq;, .o;il,
cul congtiingei:
ii )gua.rie
lroapa
pdnd in adirr
i ,,vdzupimnntul deschis ca o rani uriti, gilbuie", apoi cogciugul, cru-
,,in suflet i se zuarco'lea un
.." cJt.t-ele siu:
iad cu
,,Numele i se pirea striin gi se intrebi aProaPe supirat: .. Oare
limbi de foc.....
,,congtiinqa cd toare nizuingele gi srridaniil;
cine si fie Apostol Bologa ?,".
i;i;;;;-ror
cioase
aqa de neputin_
9i firn rost ca gi zvircoliril. r""i rdme
in timp ." i r. citegte"sentinla pe care n-o aude, vede alt medic decit Meyer, il
ii nrpidea
lmpreuni din
cu
ce in ce suiletul,
consrarareamard ci viaqa
r..,rttorgG pe Klapka, apoi pe groparul Vidor cu obrajii scildagin lacrimi, aude o
omului . il;;;-bili
care
dacn
si gie
n_are
vegnic
u.
dr."pt" cumpini
voce care-i spune sI se urce pe scaunul neobservat pini atunci, se temea ci nu va
inrre
ltTiff:Id'
iumea dinliuntru qi ce,r putea migca iicioarele, dar se simte luat in braqe gi sirutat pe obraji de citre Vidor.
ln drumul spre generalur Karg,-trecind printr-o
L^ur" rr^pi scautr se love;te cu capul de
padure,
ftreang, p;leria i se lasi pe ochi, o scoate
qi o atntt.e in groapl, aude plinsul disperat al lui Klapka care se bitea cu pum-
o imagine
vede
terifianti-car"J
mulqi spinzuraqi,
'o".obrZa",-,"'a..a"gi
_omf sp6nzurar
ce o proresrare
de nenumirare
nesfirgiri...>
ori,
deodatigi zise : ; nii in piept.
sr.t"il
clipr igi
._;;;,,.;l;i;.
aminti cu o
i;;;;i
precizi! .hi"utorr. cum a vorat ,,Aiuttci Apostol fu impresurat de un val de iubire izvoritl" parci din rirunchii
piminrului. Ridici o-hii spte cerul gintuit cu pugine stele intirziate. Cres-
fost
cond^amnarea
de trufag ci a
cehului,
avut.o'o"rea
c6t ir
sd faci parte din c;;;";
cat, din
il;;;idi,
exces de zer,
s-a
si
amesre_
cum a', o ".r- tele munqilor se desenau p" c.ti, un feristriu uriag cu dingi tociqi. Drept in faqi
epucat greangul " -f"e +;;;;;;";;lir." execugiei,
incercindu-l
cum a
daci e destul de rezistent...
lucea tainic luceafirul, vestind risiritul soarelui. Apostol iqi potrivi singur ttreansul
cu ochii insetati de lumina risiritului. Pimintul i se smulse de sub picioa-
ir, amarrdoui
lea atingereaspri
palmele
a funiei.
sim_
Amirrtireal..rrr" i se preficu
mdnt de
in
rusine
suflet ihtr_un simri-
$i pirere de riu atit de..,-pri, ie. iEi simgi.trupul atirnind ca o povari. Privirile insl ii zburau, neribditoare,
a. sv ;;;;;;;";;; r'urLratur'
lui Dumnezeu
p arcd arfi stat
in in
ziua judecigii fata.
J. spre'strilucirea-cereasci, in vreml ce in urechi i se stingea glasul preorului.: -
Punctul culminant al coffiauluiinterioril
"o"i;1"'tr'r'
reprezinti
Pri*"qt", Doamne, sufletul robului tlu Apostol... Apostol'.. Apostol..." (deznoddrni.ntul)tea
Margiald
numirea
care
lui
urma
Bologa
sr judece
in cur-
de
9i,;.f"J"-"Jffi;;;;'ier""r
spionaj gi tridare.
romini acuzati
Amplele descrieri 9i invesrigaqii psihologice conferi romanului caracteristicile unei
se intoarce in satul ocolind !r:.",
pidurea op"t" d. analizd psihologicd,primi in literatura romini. Tudor Vianu il aprecia astfel:
ilJ;;.. Aproape incongtient,
de spinzuragi,
nit, cind
dar
rrebuia
nu gtie
si rimdni
de ce a ve*
p"rrrrn ,,scriitorul manifesti o imaginagie capabili si cuprindi vaste ansambluri,-o ascugime
a inqelegerii psihologicJ coboritoare pinl in datele elementare ale fiinqe
s[-i spuni ceva
ia
Ilonei,
o harr.d,;
dar
vrea
nu.gtie J., .li"ga# #.;;;;d"'Ap.stor
cbnduci pe porecile
gi se
munterui;
oferi si_l
omenegri, o'vig6are gi o t"*iitticie a puterii constructive necunoscute inci in literau)ranoastri.
Avusesem mulqi povestitori pini atunci, dar nu inci un ".p';;rir,'8.j";;;;;;.Ju ,i"a.r.rteze: ,,rsi ficu romancier

la renrul nroclcrn al cuvinturui, accra carc,, i-se pcrrrivc$re rui Balz.ac
Tchtoigit)osroievski,
gi rui Zora, rrrr
ruirhom* M;;;;c.rr*.rrtr.,ylpri;R;;."nu
mlnere rc
romanur
engrena in circuitul mondial ,'r g"nurui Ei,;rir;;iifiil" l.ri, fi.cca p.ar,,
'.
din pirul rcelor faptc.dcrcaqie izvordte,la sfirgitul p;ffii;i nirfi,i
ruirrga
Mondial,
mai generali
din .,r
dc a realizasdlul major al culrurii n.Ui""rr'
din lucrAtorii
d.rr.r,ea
acelui
"o"r*.
urrrrl
rnomenr". (Tudor ii^iu,1rrnoi, Epi, B;;;regti, 1961, p.2B).
Subiectul al IIJea
A.
1. ln text, lent arefuncqia sintactici de complement circumstangial de
gAndu-se
mod. (,,scur.
lenf')
A-ccst copil este lent in gindire. (nume predicativ)
Mersul lent rc face sd observi lucrurile in,.r"r*,. din jurul
jcctival)
tiu. (atribut acl
2, Propoziqiile incidente din textul literar: ,,spune qiranul..., ,,zice e1.,,
l. ,,ci i se vid broboanele de sudoare scurgindu-s e/ lentintre lujerii iegiqi
brazdc' "
dirr
- propoziqie subordonarr circrimstangiali consecurivi..
,,pe.cind giranul cu o $osea asfartatd/ in jurur gdr;i;i7f;;;;i parbrizur
rit
abu
/ al cerului" - propozigie subordonai;
rir'p.
,pini ies srelele" - propozigie subordonata "ir.i-rr""giJiJ.
circumstanqiah de timp.
,,si legim,roqile pluguluin foi de hirtie /.; ;6ii;" p;frlrqiu.. -'propori
jie subordonati atributivi.
,,si mai vedem" - propoziqie subordonari circumsrangiali de scop (finaln).
4. adjective calificative care nu por avea grade de compararie: intens, cdldtoare
r u lantd, s ub t eran e,
,
e le ctro ca itice
B.
1. Tdnirul era insole_nt, se vedea cd era prost_crescur.
Se dovedise indolent in orice {Ftcea.
'
Dintr-o eroare, fusese respins la selectie.
Aveam orodre de crimele p. ."r. l. ,r"d."- in filmele de la TV.
Iegise de curind lapensie.
Voi petrece revelionul intr-o pensiune montand,.
Discursul releaa un om cultivat gi inqelepr.
Numai intr-o situaqie limitn i ," rrorio aievirul.
2. a. doudzeci - subiccr.
b. al optulea - subiect.
c. cu doi - complement indirect.
d. cht doi - complement circumstanqial de mod.
e. a treia - nume predicativ.
[. sase - atribut adjectival; una - complement direct.
3. Degi talentat, el nu deveni ceea ce-gi dorise atit de mult.
deti tdlentat - complement circumstanqial concesiv, regent nu derteni'
ceea ce-;i dorise atkt de muh - propoziqie subordonati predicativi, regent nw
deveni.
4. intens: puternic, strilucitor, tare, viu, aprins, strident, violent.
proiecpie : oglindire, reflectare.
C.
1. Nu fi duplicitar in situaqia de faqi !
2. Vizuse cu propriii ochi cum se creeazdin sticli frumusegi desivirgite.
3. Administragia locali trebuie sl-gi aduci contribuqia la dezvoltarea turismului.
Subiectul al III-lea
l. Tebnici ale muncii cw cartea
Pentru rezolvarea acestui subiect, vezi Testul 3, subiectul al III-lea, itemul 1.
2. Dezaaantaje ale wnei metode tradipionale de ettaluare
Pentru rezolvare acestui subiect, vezi Testul 11, subiectul al III-lea, itemul 3.
3. Finalitdpile tnvdpdmkntulwi primar
Pentru rezolvareaacestui subiect, vezi Tesml 7, subiecul al III-lea, itemul 3.

t,
ll
Bibliografie
l,!, Cnrricwlwm,Napional. Programe gcolare pentra tnrtdydmi.ntul primar, Bucureqti,
1998.
t,\, Dic1ionar d,e termeni literari, Editura Academiei R.S.R', Bucuregti, 1976.
'*,Dicpionarul explicitio allimbiiromh.ne,Tnstinttul de Lingvistici ,,Iorgu fordan",
Editura lJnivers Enciclopedic, Bucuregti, 1998'
, DicSionarwl ortografic, ortoepic ti morfologic al lirnbii romkne,Editura lJnivers
Enciclopedic, Bucure;ti, 2005.
, Ghid de'eaaluare... IvmC-SNEE, 2000, 2001.
, Gramatica limbii romhne, vol. I-II, Editura Academiei Rom6ne, Bucuregti, 1956'
, Gramabica limbii romhne, vol. I-I! Editura Academiei Romnne, Bucurqti, 2005.
Mioara, Gramatica pentru to;i, Editura Humanitas, Bucuregti, 1997.
i, Marin, Dicpionar de antonime, Editura Vox, Bucuregti, 2000'
3ir, Gheorghe ; Felecan, Nicolae, Dicgionar de omonirne, Editura Vox, Bucureqti,
2004.
Cllinescu, G, Istoria literaturii romine de la origini pi.nd in prezent, Editura
Fundaqiilor Regale, Bucuregti, 1941.
Cerghit, L, Metode di tnvdpdmilri,Editu,^Didactici gi Pedagogici,Bucuregti, 1?8o.
Cotianu, Ion, Limba romknd contemporand,Edittra Didactici gi Pedagogici, Bucuregti,1985.
Cristea, Sorin, Dicpionar de termenipedagogici, Editura Didacdci gi Pedagogici' Bucuregri,1998.
Crisrea, Sorin, Pedagogie generald - rnanagernentwl edwcayiei Editura Didactici 9i
Pedagogici, Bucurefti, 1998.
Felecan, Nicolae, Dicyionar d.e paronime, edigia a II-a, Editura Vox, Bucuregti, 2002.
Hristea, Theodor (coordonato r), Sinteze de limba romi.nd, Editura Didactici gi Pedagogici,
Bucuregti, 1984.
Ionescu, Miron; Radu, Ion, Didaaica modernd, Editura Dacia, Cluj, 1995'
Landsheere, G.; Landsheere, V., Definirea obiectivelor edwcapionale (trad.), Editura
Didactici gi Pedagogici, Bucuregti, 1979.
Manolescu, Nicolae, r4r ool*lNor. Eseu despre romanwl romi.nesc, vol.I, II, III, Editura
Eminescu, Bucuregti, 1991.
Marcu, Florin; Maneca, Constant, Dicpionar d,e neologisme, Editura Academiei Republicii
Socialiste Rominia, Bucuregti, 1978'

240 |
Mitu, Florica, Lecpii de e'ualuare interclisciltlinard,irr rcvisra,,luviqiminrul prirrr.u
1 -4/ 1997, Editura Discipol, Bucuresti.
Mitu, Florica, Metod.ica preddrii-tnadpdriintegrate a limbii si literatwrii romirrr ttt
inv cigdm hnt ul .primar,
Editura Humanitai Educagiona! Bucuresti, 2006.
Negoiqescu, I., Scriitori moderni. Studii ;i tnsemndri critice, EPL, Bucuiegri, 19()(,.
Parfene, consrantin, compozipiile in yoald, Edirura Didactici;i p.d"gogi.e, tt,,
curesti,1980.
Popeagi, Vasile, Ped,agogie, Editura Mirron, Timigoara, 1994.
Radu, Ion, Eoalwarea in procesul didactic,Editura Didactici gi Pedagogici, Bucurcqt r,
2000.
Seche, T uizai Seche, Mircea, Dicyionarwl de sinoninte al limbii romhne, Editura Ac,r
demiei Republicii Socialiste Rominia, Bucuresri, 19g2.
Simion, Eugen, Scriitori romkni de azi, vol. I-II, Editura Carrea Romineasci. lJu
cureqri,1978.
Stoica, Adrian, E'ualuarea cwrentd 5i examenele. Gbid pentrw profesorl, Editur.r
ProGnosis, Bucureqti, 2002.
Stoica, Adrian (coordonator), Evalwarea progresului ;cokr. De la teorie Ia practi
cd, Editura Humaniras Educaqional, Bu-uresti, 2003.
Vianu, T,trdor, J wrn al, Editur a pentru Literaturi, B ucureg ti, 1961
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor romhni, vol. I-II, Ediqie ingrijiti gi introducere dc
Geo $erban, Editura pentru Literaturi, Bucuresti, 1966.
Vianu, Tudor, Despre stil Si artd literard, ediqie ingrijiti gi prefaqi de Marin Bucur,
Editura Tineretului, Bucuresti, 1965.

Cartea de fa!5 se adreseazd in"prirnul rdnd ," .
institutori|orfnvEf6tori!or,abso|ven!i|or;ieievilor.=''.
coiegiilor cu profil vocaf ional pedagogic, specializarea
institutor/invdtitor, care se pregStesc in vederea
suslinerii concursului penttu octl'parea posturilor ,' ''
vacante in inv5fEm*nt, ',
,' ::' ..
Dar, deoarrece cuprinde numerease modele d*l"r"uri .' 't , "'
|iterare,c0ncepteopera!iona|edefinite5i.li
exemplificate, exercilii cie limbd romdn5 (toate
adaptate ln conforr"nitate cu cerinlele Diclionarufui
".'..-
ortografic, ortoepic si morfologic al limbii rom6ne,
editia 2005, 5i ale Gramaticii limbii romine, edilia
2005) si foafte multe elemente Ce metodicS, prezenta
lucrare poate fi un instrument de lucru util si pentru
cei care se pregitesc pentru examenele de
perfec!ionare,deob!inereagrade[ordidacticesau
pentru examenul de definitivat.
tsgN 978-973-6S9-078-9
rsBN 574-171*LA1-B?8-=
,ll$!ffilU