Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

12 Aspecte metodologice

I5. Numărul spectatorilor la teatre dramatice (la 100 de

locuitori)

I6. Numărul spectatorilor la teatre muzicale (la 100 de

locuitori)

I7. Numărul vizitatorilor în muzee (la 100 de locuitori)

I8. Numărul cititorilor la bibliotecă (la 100 de locuitori)

I9. Numărul spectatorilor la opere (la 100 de locuitori)

I10. Numărul spectatorilor la cinema (la 100 de locuitori)

2.5 Industrii creative

Sectoarele Culturale și Creative sunt grupate pe subdomenii

de activitate conform cadrului Raportului ESSnet Culture al

Eurostat 24 și adaptate modelului propus în studiul Cartea Albă

pentru Activarea Potențialului Economic al sectoarelor culturale

și creative din România, ediția 2016 25 , unde aceste subdomenii

sunt încadrate ca sectoare culturale și creative după cum

urmează: Biblioteci și arhive; Patrimoniu cultural; Meșteșuguri

și artizanat; Artele spectacolului; Arhitectură; Carte și Presă;

Arte vizuale; Audiovizual și multimedia; Publicitate; IT, software

și jocuri electronice; Cercetare-Dezvoltare.

Aceste sectoare sunt reprezentate de artiști independenți,

societăți comerciale, organizații neguvernamentale și instituții

publice.

Itemii utilizați pentru calcularea indicelui pe dimensiunea

economiei creative sunt:

I1. Numărul angajaților din sectoarele culturale și creative

(la 1.000 de locuitori)

24 ESSnet Culture, ESSnet-culture. European statistical system network in

culture. Final report, 2012, http://ec.europa.eu/culture/library/reports/essnet-report_en.pdf

(accesat la 9 iunie 2018).

25 C. Croitoru et al., Cartea Albă pentru Activarea Potențialului Economic al

sectoarelor culturale și creative din România, București, Pro Universitaria,

2016.

I2. Cifra de afaceri a firmelor / companiilor din cadrul SCC

(raportată la numărul total de locuitori ai orașelor)

I3. Profitul firmelor / companiilor din cadrul sectoarelor

culturale și creative (ponderea profitului în totalul cifrei de

afaceri)

2.6 Așezăminte culturale

În cazul așezămintelor culturale, metoda de colectare a

datelor a fost prin chestionare autoadministrate pe platforma

online. Chestionarul a conținut mai multe secțiuni, referitoare la

infrastructura deținută, personalul angajat, buget și cheltuieli

și publicul participant.

În total, au fost utilizate patru variabile pentru a măsura

activitatea așezămintelor culturale:

I1. Numărul de așezăminte culturale, cu și fără personalitate

juridică (la 10.000 de locuitori)

I2. Numărul total de persoane angajate (la 1.000 de

locuitori)

I3. Bugetul total anual (raportat la numărul total de

locuitori)

I4. Numărul total de participanți la evenimentele

așezămintelor (la 1.000 de locuitori)

Alegerea celor patru variabile a rezultat din dorința de a

maximiza numărul de orașe pe care le putem include în analiză.

Această maximizare a avut în vedere lipsa non-răspunsurilor la

nivelul itemilor analizați. Astfel, din cele 46 de orașe incluse în

studiu, secțiunea dedicată așezămintelor culturale va prezenta

rezultatele obținute la nivelul a 24 de orașe.

După cum poate fi observat, variabilele nu sunt utilizate

în acord cu valoarea lor absolută, ci prin valoarea lor relativă

fiind calculate în relație cu un anumit standard (de obicei,

numărul de locuitori). O astfel de practică este utilizată în

demografie pentru a vedea impactul real al unui număr de

evenimente demografice ex. naștere, deces, căsătorie, divorț

Similar magazines