Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.
Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.
Clasificarea generală a orașelor 15
Tot pentru o prezentare generală a indicelui de vitalitate
culturală, au fost efectuate o serie de corelații între scorurile
obținute de către orașe la nivel general și valorile pe care
le-au primit la nivelul fiecărei dimensiuni separate a vitalității.
Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 3.
Ce au evidențiat analizele de corelație, în primul rând, este
că scorul general al vitalității culturale corelează pozitiv și
semnificativ statistic cu toate componentele sale. Acest lucru
oferă legitimitate modului în care a fost construit indicele de
vitalitate culturală și subindicii folosiți. În al doilea rând, poate
fi observat cu care din elementele sale componente scorul
de vitalitate corelează mai puternic. Rezultatele din Tabelul
3 arată că cele mai puternice corelații sunt cu subindicii
de resurse umane specializate, infrastructură culturală și
așezămintele culturale.
Tabelul 3. Corelații între scorurile generale de vitalitate culturală și scorurile obținute la nivelul fiecărui subindice
Scor indice
Vitalitate
Scor indice
Vitalitate -
AC exclus
Scor
subindice
Infrastructură
culturală
Scor
subindice
Cheltuieli
bugetare
Scor
subindice
Resurse
umane
Scor
subindice
Participare
culturală
Scor
subindice
Industrii
creative
Scor
subindice
Așezăminte
culturale
Scor indice Vitalitate 1 0,941 0,747 0,584 0,820 0,626 0,623 0,737
Scor indice Vitalitate -
AC exclus
Scor subindice
Infrastructură culturală
Scor subindice
Cheltuieli bugetare
Scor subindice Resurse
umane
Scor subindice
Participare culturală
Scor subindice Industrii
creative
Scor subindice
Așezăminte culturale
< 0,001 1 0,770 0,631 0,817 0,742 0,656 0,465
< 0,001 < 0,001 1 0,199 0,801 0,699 0,526 0,418
< 0,001 < 0,001 0,185 1 0,205 0,248 0,013 0,267
< 0,001 < 0,001 < 0,001 0,172 1 0,689 0,616 0,514
< 0,001 < 0,001 < 0,001 0,096 < 0,001 1 0,432 0,156
< 0,001 < 0,001 < 0,001 0,934 < 0,001 0,003 1 0,321
< 0,001 0,001 0,004 0,073 < 0,001 0,300 0,030 1
Note tabel:
Tabelul conține două tipuri de informație, separate de diagonala colorată cu negru. Deasupra diagonalei sunt prezentați coeficienții de corelație Pearson. Sub
diagonală sunt prezentate probabilitățile de eroare. Tabelul este unul în oglindă.
Coduri de culori:
Celulele colorate cu verde indică faptul că între cele două variabile există o corelație semnificativă din punct de vedere statistic, cu o probabilitate de eroare mai
mică decât pragul convențional de 0,05 (adică 5%).
Celulele colorate cu gri indică faptul că între cele două variabile există o corelație care depășește pragul de eroare de 5%, dar eroarea este mai mică de 10%.
Celulele colorate cu roșu indică faptul că între cele două variabile există o corelație nesemnificativă din punct de vedere statistic, cu o probabilitate de eroare
mai mare de 0,1 (10%).