Clasificarea generală a

Clasificarea generală a orașelor 17 Alte rezultate interesante care au reieșit în urma corelațiilor sunt cele care țin de cheltuielile bugetare pentru cultură. La nivel general, aceste scoruri sunt asociate pozitiv și semnificativ statistic cu scorul general de vitalitate. Dar, la nivel individual, în perechi de câte două variabile, subindicele prezintă corelații nesemnificative cu infrastructura culturală, resursele umane specializate și industriile creative. Din aceasta nu trebuie să se înțeleagă că cheltuielile bugetare pentru cultură sunt inutile! Doar pentru că două variabile nu corelează în mod direct nu înseamnă că nu există nicio relație între ele. Aceasta poate fi indirectă. Cluj-Napoca Municipiul Cluj-Napoca ocupă, ca și până acum, prima poziție în ierarhia orașelor din punctul de vedere al vitalității culturale. În general, scorurile obținute la nivelul fiecărei dimensiuni a vitalității este peste media celor 46 de orașe incluse în studiu. Ce este evident în cazul acestui oraș este că înregistrează performanțe impresionante pe partea de industrii creative, în special prin dezvoltarea sectorului de IT. Al doilea subindice pentru care a fost observat un scor mare este cel de așezăminte culturale. După cum a fost arătat în Tabelul 2, Cluj-Napoca ar fi ocupat prima poziție a podiumului și în absența sa, însă cu o valoare mai mică a scorului general, ceea ce ne arată importanța lor în conturarea unei imagini despre vitalitatea culturală. De asemenea, poate fi remarcat că atunci când vine vorba de cheltuieli bugetare pentru cultură, orașul a obținut un scor negativ, similar cu rezultatele din ediția anterioară a studiului. Acest lucru poate fi atribuit mărimii populației din oraș, la care au fost raportate aceste cheltuieli. Graficul 1. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Cluj-Napoca (2016) 0,75 -1,06 Sfântu Gheorghe 1,37 0,57 Infrastructură culturală 2,63 Cheltuieli bugetare pentru cultură Resurse umane specializate Participare culturală Industrii creative Așezăminte culturale 1,77 Atât analizele generale, cât și analizele la nivelul fiecărei dimensiuni în parte denotă că municipiul Sfântu Gheorghe este un oraș consistent din punctul de vedere al vitalității culturale. Ce face ca acest municipiu să se remarce, cel puțin la nivelul anului 2016, sunt cheltuielile bugetare pentru cultură, având scoruri mari pe ambii itemi care au compus subindicele – cheltuieli pentru cultură per capita și ponderea acestor cheltuieli din suma totală. La fel ca în cazul Clujului, așezămintele culturale reprezintă un element de bază în compoziția finală a scorului. O altă dimensiune importantă este cea a resurselor umane specializate, iar dacă am ține cont doar de ea, Sfântu Gheorghe s-ar plasa în continuare în top 10.

18 Clasificarea generală a orașelor Graficul 2. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Sfântu Gheorghe (2016) 3,42 1,77 potențiale, în curs de formare – elevi și studenți în unitățile de învățământ cu profiluri de arte. Graficul 3. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Miercurea Ciuc (2016) 1,47 0,35 0,41 0,87 1,01 Infrastructură culturală -0,13 -0,25 0,56 0,31 0,42 Cheltuieli bugetare pentru cultură Miercurea Ciuc Resurse umane specializate Participare culturală Industrii creative Așezăminte culturale Pentru municipiul Miercurea Ciuc, vecinătatea cu Sfântu Gheorghe nu este doar geografică, ci și în clasamentul vitalității culturale, fiind, de la o ediție la alta a studiului și indiferent de schimbările metodologice survenite, unul dintre orașele cu cele mai bune scoruri de vitalitate culturală. Punctul forte al municipiului Miercurea Ciuc este dat, la fel ca în cazul orașului vecin, de cheltuielile bugetare pentru cultură. Însă, după cum poate fi observat în Graficul 3, toate dimensiunile analizate au obținut valori pozitive, acestea fiind și peste media celor 46 de orașe. La rândul lor, resursele umane specializate reprezintă una dintre caracteristicile pentru care sunt înregistrate performanțe, Miercurea Ciuc obținând printre cele mai mari scoruri din punctul de vedere al resurselor umane Sibiu Infrastructură culturală Cheltuieli bugetare pentru cultură Resurse umane specializate Participare culturală Industrii creative Așezăminte culturale Municipiul Sibiu nu este doar unul dintre orașele care a deținut titlul de Capitală Europeană a Culturii, ci și unul dintre orașele care a deținut constant un loc în partea de sus a clasamentului vitalității culturale, indiferent de schimbări metodologice la nivelul dimensiunilor prezente și în edițiile trecute sau prin adăugarea unui nou subindice. Cheltuielile bugetare pentru cultură reprezintă, la nivelul datelor disponibile pentru anul 2016, elementul principal ce oferă Sibiului posibilitatea de a-și dezvolta vitalitatea