Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Clasificarea generală a orașelor 17

Alte rezultate interesante care au reieșit în urma

corelațiilor sunt cele care țin de cheltuielile bugetare pentru

cultură. La nivel general, aceste scoruri sunt asociate pozitiv

și semnificativ statistic cu scorul general de vitalitate. Dar, la

nivel individual, în perechi de câte două variabile, subindicele

prezintă corelații nesemnificative cu infrastructura culturală,

resursele umane specializate și industriile creative. Din

aceasta nu trebuie să se înțeleagă că cheltuielile bugetare

pentru cultură sunt inutile! Doar pentru că două variabile

nu corelează în mod direct nu înseamnă că nu există nicio

relație între ele. Aceasta poate fi indirectă.

Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca ocupă, ca și până acum, prima

poziție în ierarhia orașelor din punctul de vedere al vitalității

culturale. În general, scorurile obținute la nivelul fiecărei

dimensiuni a vitalității este peste media celor 46 de orașe

incluse în studiu.

Ce este evident în cazul acestui oraș este că înregistrează

performanțe impresionante pe partea de industrii creative,

în special prin dezvoltarea sectorului de IT. Al doilea

subindice pentru care a fost observat un scor mare este cel

de așezăminte culturale. După cum a fost arătat în Tabelul

2, Cluj-Napoca ar fi ocupat prima poziție a podiumului și în

absența sa, însă cu o valoare mai mică a scorului general,

ceea ce ne arată importanța lor în conturarea unei imagini

despre vitalitatea culturală. De asemenea, poate fi remarcat

că atunci când vine vorba de cheltuieli bugetare pentru

cultură, orașul a obținut un scor negativ, similar cu rezultatele

din ediția anterioară a studiului. Acest lucru poate fi atribuit

mărimii populației din oraș, la care au fost raportate aceste

cheltuieli.

Graficul 1. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus

indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Cluj-Napoca (2016)

0,75

-1,06

Sfântu Gheorghe

1,37

0,57

Infrastructură culturală

2,63

Cheltuieli bugetare pentru cultură

Resurse umane specializate

Participare culturală

Industrii creative

Așezăminte culturale

1,77

Atât analizele generale, cât și analizele la nivelul fiecărei

dimensiuni în parte denotă că municipiul Sfântu Gheorghe este

un oraș consistent din punctul de vedere al vitalității culturale.

Ce face ca acest municipiu să se remarce, cel puțin

la nivelul anului 2016, sunt cheltuielile bugetare pentru

cultură, având scoruri mari pe ambii itemi care au compus

subindicele cheltuieli pentru cultură per capita și ponderea

acestor cheltuieli din suma totală. La fel ca în cazul Clujului,

așezămintele culturale reprezintă un element de bază în

compoziția finală a scorului. O altă dimensiune importantă

este cea a resurselor umane specializate, iar dacă am ține cont

doar de ea, Sfântu Gheorghe s-ar plasa în continuare în top 10.

Similar magazines