Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Clasificarea generală a orașelor 19

culturală, valorile înregistrate pe acest subindice fiind cu mult

peste media celor 46 de orașe. Și, similar cu ediția trecută a

studiului, participarea culturală și resursele umane specializate

reprezintă alte două dimensiuni pe care orașul excelează, fiind

și doi subindici care în general sunt puternic corelați.

Graficul 4. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus

indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Sibiu (2016)

1,41

1,00

modificări destul de mari, prin adăugarea unor noi itemi. Acest

fapt nu a scăzut scorul, ci dimpotrivă, l-a îmbunătățit. Un alt

aspect pozitiv din punctul de vedere al vitalității culturale este

participarea culturală, demonstrând că eforturile întreprinse

la nivelul celorlalte dimensiuni reușesc să se materializeze prin

consumul cultural al evenimentelor și al produselor culturalartistice

din cadrul lor.

Graficul 5. Scoruri obținute pentru subindicii care

au compus indicatorul de vitalitate culturală, municipiul

Târgu Mureș (2016)

1,14

0,20

0,57

0,25 0,25

0,42 0,39

0,77

0,41

0,25

Infrastructură culturală

Cheltuieli bugetare pentru cultură

Târgu Mureș

Resurse umane specializate

Participare culturală

Industrii creative

Așezăminte culturale

Municipiul Târgu Mureș ocupă în anul 2016 poziția a

cincea în clasamentul vitalității culturale urbane, înregistrând

scoruri pozitive la nivelul tuturor categoriilor care au compus

indicatorul general de vitalitate.

Ca și în anii trecuți, resursele umane specializate reprezintă

unul dintre punctele forte ale orașului, fiind chiar al doilea

oraș, din cele 46, conform acestui criteriu. Reamintim faptul

că metoda de calcul a resurselor umane specializate a suferit

Craiova

Infrastructură culturală

Cheltuieli bugetare pentru cultură

Resurse umane specializate

Participare culturală

Industrii creative

Așezăminte culturale

Municipiul Craiova ocupă la nivelul anului 2016 a șasea

poziție în clasamentul vitalității culturale, fiind un oraș foarte

dinamic, cu o evoluție constantă, după cum arată și datele din

ediția trecută a studiului. De asemenea, este și ultimul oraș

din acest top a cărui poziție nu este influențată de adăugarea

Similar magazines