Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Clasificarea generală a orașelor 21

așezăminte culturale, generând o creștere a scorului de 0,13

puncte. Cu toate acestea, vitalitatea culturală a Brașovului nu

poate fi pusă doar pe seama unei schimbări metodologice.

Chiar și în lipsa acestui subindice, tot s-ar fi poziționat în partea

superioară a clasamentului, pe locul 14 poziție similară cu

cele obținute în ediția anterioară a studiului.

După cum poate fi observat în Graficul 8, orașul se bazează

și pe sectoarele culturale și creative sau pe infrastructura pe

care o deține pentru a fi un oraș vibrant din punct de vedere

cultural. Nu în mod surprinzător, municipiul Brașov este prezent

și în topul primelor zece orașe în clasamentele dedicate

acestor dimensiuni. Ceea ce dezavantajează Brașovul, conform

metodologiei utilizate, este dimensiunea cheltuielilor bugetare

pentru cultură, fiind, de altfel, o caracteristică pentru care a

obținut scoruri mici și în ediția anterioară a studiului.

Graficul 8. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus

indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Brașov (2016)

1,01

Timișoara

Timișoara reprezintă singurul oraș din acest clasament

a cărui poziție a fost influențată negativ de adăugarea

subindicelui de așezăminte culturale, aceasta scăzând cu două

trepte. Însă această schimbare nu este una majoră, municipiul

Timișoara având performanțe remarcabile la nivelul celorlalte

dimensiuni ale vitalității culturale.

După cum poate fi observat în Graficul 9 (și prin comparație

cu rezultatele prezentate în graficele anterioare), valorile obținute

la nivelul itemilor ce măsoară cheltuielile bugetare pentru cultură,

industriile creative, participarea culturală și infrastructura

culturală sunt mari. Pe toți acești itemi, Timișoara se plasează

printre primele zece orașe. Unul dintre punctele slabe ține de

resursele umane specializate, dar chiar și în acest caz Timișoara

se poziționează în partea superioară a clasamentului.

Graficul 9. Scoruri obținute pentru subindicii care au compus

indicatorul de vitalitate culturală, municipiul Timișoara (2016)

1,24

0,37

0,0006 0,05 0,20

0,61

0,31

0,02

0,46

0,61

Infrastructură culturală

Cheltuieli bugetare pentru cultură

Resurse umane specializate

Participare culturală

Industrii creative

Așezăminte culturale

Infrastructură culturală

Cheltuieli bugetare pentru cultură

Resurse umane specializate

Participare culturală

Industrii creative

Așezăminte culturale

-0,51

Similar magazines