Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

26 Infrastructura culturală

Tabelul 4. Clasamentul primelor zece orașe cu cel mai bun

scor pentru subindicele de infrastructură culturală (2016)

Poziția

în top

(2016)

Oraș

Valoarea

scorului

obținut

Evoluția față de

topul realizat

pentru anul

2015

Populație

2016

1 Cluj-Napoca 0.751642 0 321687

2 Târgu Jiu 0.668949 +12 96852

3 Miercurea Ciuc 0.565067 +2 42120

4 Târgu Mureș 0.424051 -1 150191

5 Botoșani 0.389193 +3 122311

6 Brașov 0.367222 0 290743

7 Sfântu Gheorghe 0.351391 +5 65080

8 Timișoara 0.314519 +3 332983

9 Iași 0.305124 +11 362142

10 Suceava 0.27186 +13 116404

Observăm în tabelul de mai sus că în ierarhia primelor zece

orașe pentru anul 2016 regăsim cinci orașe care se aflau în

top 10 și pentru datele din 2015: Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca,

Brașov, Târgu Mureș, Botoșani. De asemenea, orașele Sfântu

Gheorghe, Târgu Jiu, Suceava și Iași erau foarte aproape de

a intra în ierarhia primelor zece orașe pentru datele din 2015,

regăsindu-se atunci pe locul 12, 14, 23 și 20. Aceste orașe

prezintă și cele mai notabile modificări în clasamentul de față,

realizat pentru anul 2016, orașele Suceava, Târgu Jiu și Iași

urcând 13, 12 și, respectiv, 11 poziții în ierarhia subindicelui de

infrastructură culturală.

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc în topul

subindicelui de infrastructură culturală, municipiul obținând și

pentru anul 2016 un scor relativ ridicat. Analizele în profunzime

au evidențiat că municipiul Cluj-Napoca deține o infrastructură

culturală diversă, obținând, de asemenea, scoruri mari și

pentru itemi care nu sunt comuni tuturor orașelor. În cazul

Clujului, acești itemi măsoară numărul unităților de operă și

numărul locurilor în aceste instituții.

Dar, în ciuda unei diversificări la nivelul categoriilor de

infrastructură culturală, există încă anumite tipuri de resurse

de infrastructură care nu sunt disponibile consumatorilor

(teatre muzicale, ansambluri artistice, centre culturale).

În plus, raportarea resurselor de infrastructură la volumul

populației sugerează că, pentru a asigura un nivel ridicat al

vitalității culturale, ar fi necesară o suplimentare a resurselor

de infrastructură deja existente.

Târgu Jiu

Municipiul Târgu Jiu și-a îmbunătățit considerabil poziția

în clasament, urcând 12 locuri și având al doilea cel mai

mare scor pentru subindicele infrastructurii culturale. Dacă

până în anul 2013 orașul a obținut valori negative pe scorul

de infrastructură culturală, începând cu 2014 Târgu Jiu și-a

îmbunătățit constant scorul pe această dimensiune, ocupând

locurile 22 și 14 în anii 2014 și 2015.

Punctele forte ale Târgu Jiului, care au contribuit la

creșterea scorului în anul 2016, includ unitățile de spectacole,

în special cinematografele și teatrele de animație, având

câte două astfel de instituții de cultură și un număr de locuri

peste media națională pentru fiecare dintre cele două tipuri

de infrastructură menționate. Comparativ cu alte orașe de

aceleași dimensiuni, scorul subindicelui de infrastructură

culturală al Târgu Jiului a fost scăzut prin itemi ce fac referire

la oferta de muzee și prezența centrelor culturale.

Miercurea Ciuc

Orașul a urcat două poziții în clasament, obținând pentru

anul 2016 un scor al subindicelui de infrastructură culturală

care îl plasează pe al treilea loc. Acest rezultat nu ar trebui să

fie unul surprinzător, întrucât în perioada 2010-2015 Miercurea

Ciuc a fost aproape constant în top 10 în ceea ce privește

dimensiunea infrastructurii culturale.

Similar magazines