Harta 2. Subindicele infr

Harta 2. Subindicele infrastructurii dedicate activităților culturale (2016) Infrastructura culturală 25

26 Infrastructura culturală Tabelul 4. Clasamentul primelor zece orașe cu cel mai bun scor pentru subindicele de infrastructură culturală (2016) Poziția în top (2016) Oraș Valoarea scorului obținut Evoluția față de topul realizat pentru anul 2015 Populație 2016 1 Cluj-Napoca 0.751642 0 321687 2 Târgu Jiu 0.668949 +12 96852 3 Miercurea Ciuc 0.565067 +2 42120 4 Târgu Mureș 0.424051 -1 150191 5 Botoșani 0.389193 +3 122311 6 Brașov 0.367222 0 290743 7 Sfântu Gheorghe 0.351391 +5 65080 8 Timișoara 0.314519 +3 332983 9 Iași 0.305124 +11 362142 10 Suceava 0.27186 +13 116404 Observăm în tabelul de mai sus că în ierarhia primelor zece orașe pentru anul 2016 regăsim cinci orașe care se aflau în top 10 și pentru datele din 2015: Miercurea Ciuc, Cluj-Napoca, Brașov, Târgu Mureș, Botoșani. De asemenea, orașele Sfântu Gheorghe, Târgu Jiu, Suceava și Iași erau foarte aproape de a intra în ierarhia primelor zece orașe pentru datele din 2015, regăsindu-se atunci pe locul 12, 14, 23 și 20. Aceste orașe prezintă și cele mai notabile modificări în clasamentul de față, realizat pentru anul 2016, orașele Suceava, Târgu Jiu și Iași urcând 13, 12 și, respectiv, 11 poziții în ierarhia subindicelui de infrastructură culturală. Cluj-Napoca Cluj-Napoca ocupă în continuare primul loc în topul subindicelui de infrastructură culturală, municipiul obținând și pentru anul 2016 un scor relativ ridicat. Analizele în profunzime au evidențiat că municipiul Cluj-Napoca deține o infrastructură culturală diversă, obținând, de asemenea, scoruri mari și pentru itemi care nu sunt comuni tuturor orașelor. În cazul Clujului, acești itemi măsoară numărul unităților de operă și numărul locurilor în aceste instituții. Dar, în ciuda unei diversificări la nivelul categoriilor de infrastructură culturală, există încă anumite tipuri de resurse de infrastructură care nu sunt disponibile consumatorilor (teatre muzicale, ansambluri artistice, centre culturale). În plus, raportarea resurselor de infrastructură la volumul populației sugerează că, pentru a asigura un nivel ridicat al vitalității culturale, ar fi necesară o suplimentare a resurselor de infrastructură deja existente. Târgu Jiu Municipiul Târgu Jiu și-a îmbunătățit considerabil poziția în clasament, urcând 12 locuri și având al doilea cel mai mare scor pentru subindicele infrastructurii culturale. Dacă până în anul 2013 orașul a obținut valori negative pe scorul de infrastructură culturală, începând cu 2014 Târgu Jiu și-a îmbunătățit constant scorul pe această dimensiune, ocupând locurile 22 și 14 în anii 2014 și 2015. Punctele forte ale Târgu Jiului, care au contribuit la creșterea scorului în anul 2016, includ unitățile de spectacole, în special cinematografele și teatrele de animație, având câte două astfel de instituții de cultură și un număr de locuri peste media națională pentru fiecare dintre cele două tipuri de infrastructură menționate. Comparativ cu alte orașe de aceleași dimensiuni, scorul subindicelui de infrastructură culturală al Târgu Jiului a fost scăzut prin itemi ce fac referire la oferta de muzee și prezența centrelor culturale. Miercurea Ciuc Orașul a urcat două poziții în clasament, obținând pentru anul 2016 un scor al subindicelui de infrastructură culturală care îl plasează pe al treilea loc. Acest rezultat nu ar trebui să fie unul surprinzător, întrucât în perioada 2010-2015 Miercurea Ciuc a fost aproape constant în top 10 în ceea ce privește dimensiunea infrastructurii culturale.