Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Cheltuielile bugetare pentru cultură 31

5.1 Rezultate

Cele 46 de orașe incluse în studiu au fost ierarhizate în

funcție de scorurile obținute pentru subindicele cheltuielilor

bugetare locale pentru cultură (2016). Clasamentul complet

poate fi consultat în Tabelul A3 (Anexe). Tabelul 5 prezintă

datele pentru primele zece orașe din clasament, acesta fiind

urmat de o descriere a fiecărui oraș din perspectiva subindicelui

cheltuielilor bugetare pentru cultură.

Plecând de la cei doi itemi folosiți, poziția unei localități

în această ierarhie este determinată atât de procentul din

bugetul local alocat cheltuielilor pentru cultură, cât și de suma

pentru cheltuielile culturale ce revine per locuitor. Ambele

componente influențează scorul final al subindicelui la nivelul

unei localități și, tocmai de aceea, vor fi semnalate situațiile

în care una dintre componente determină într-o mai mare

măsură poziția unei localități în clasament.

Tabelul 5. Clasamentul primelor zece orașe cu cel mai bun

scor pentru subindicele cheltuielilor bugetare pentru cultură

(2016)

Poziția

în top

Oraș

Valoarea scorului obținut

Populație

2016

Sfântu Gheorghe

Orașul se plasează pe primul loc în clasamentul

indicelui cheltuielilor bugetare pentru cultură, la o diferență

considerabilă față de orașul de pe locul al doilea. Pentru 2016,

Sfântu Gheorghe a avut un scor ridicat atât în ceea ce privește

ponderea cheltuielilor pentru cultură din totalul bugetului local,

cât și în ceea ce privește cheltuielile totale pentru cultură per

locuitor. Dacă din 2014 până în 2016 observăm un trend

ascendent, datele din Graficul 11 indică faptul că în 2017 este

înregistrată o scădere a subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură. Această scădere face ca în 2017, municipiul

Sfântu Gheorghe să ocupe locul al doilea în clasament, fiind

surclasat de municipiul Arad.

Graficul 11. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Sfântu Gheorghe (2014-2017)

1,59

1,78

3,42

2,31

1 Sfântu Gheorghe 3,421 65080

2 Craiova 2,005 305689

3 Arad 1,797 179045

4 Miercurea Ciuc 1,473 42120

5 Sibiu 1,408 169786

6 Timișoara 1,237 332983

7 Slobozia 0,863 53085

8 Călărași 0,823 77576

9 Alexandria 0,513 52101

10 Oradea 0,465 222736

2014 2015 2016

2017

Craiova

Datele din 2016 plasează Craiova pe locul al doilea în

ceea ce privește cheltuielile bugetare locale pentru cultură, ca

urmare a unei creșteri semnificative a subindicelui față de anii

2014 și 2015 (Graficul 12). Datele pentru 2017 indică faptul că

orașul ocupă în continuare unul dintre locurile de top ale acestui

clasament, în ciuda unei ușoare scăderi a valorii indicelui.

Similar magazines