Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

32 Cheltuielile bugetare pentru cultură

În ceea ce privește scorurile obținute separat pe ce doi

itemi, municipiul Craiova a obținut un scor mai bun pentru

ponderea cheltuielilor pentru cultură din totalul cheltuielilor

decât pentru cheltuielile totale pentru cultură raportate la

mărimea populației. Chiar și așa, Craiova a obținut scoruri mari

pentru acești itemi comparativ cu restul orașelor, plasându-se

pe locurile 2 (pentru ponderea cheltuielilor pentru cultură

din totalul cheltuielilor) și 3 (pentru cheltuielile totale pentru

cultură raportate la mărimea populației).

Graficul 12. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Craiova (2014-2017)

privind ponderea cheltuielilor alocate pentru cultură (și primul

loc pentru anul 2017).

Graficul 13. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Arad (2014-2017)

2,23

0,88

1,47

1,78

1,33 1,31

2,00

1,77

2014 2015 2016

2017

Miercurea Ciuc

2014 2015 2016

2017

Arad

În 2016, municipiul Arad ocupă locul al treilea în clasamentul

subindicelui cheltuielilor bugetare pentru cultură. Între 2015

și 2017, observăm din Graficul 13 o creștere graduală a

scorului, Arad obținând în 2017 prima poziție în ierarhia la

nivel național. Atât pentru scorul din 2017, cât și pentru cel

din 2016, sunt semnalate valori mai mari pentru cheltuielile

totale pentru cultură per locuitor comparativ cu ponderea

bugetului local alocat pentru cultură. Cu toate acestea, dacă

ierarhizarea ar fi fost realizată separat pe itemii care compun

această dimensiune, municipiul Arad nu ar fi scăzut foarte

mult în top, întrucât, pentru anul 2016, ocupă a patra poziție

La nivelul anului 2016, Miercurea Ciuc ocupă poziția a

patra în ierarhie. Graficul 14 indică o variație anuală destul

de mare a subindicelui cheltuielilor bugetare pentru cultură

(de la 2,23 în 2014 la 0,88 în 2015, urmat de o creștere până

la 1,47 în 2016 și 1,78 în 2017). Însă trebuie remarcat că

indiferent de metodologia utilizată pentru a analiza această

dimensiune a vitalității culturale, Miercurea Ciuc a obținut

întotdeauna valori pozitive și peste media celor 46 de orașe.

La nivelul celor doi itemi care compun subindicele, scoruri mai

mari sunt înregistrate pentru cheltuielile totale pentru cultură

per locuitor, pentru care ocupă locul 4 în 2016 și locul 3 în

2017. Nici la nivelul ponderii acordate pentru cultură din totalul

cheltuielilor bugetare nu se depărtează de poziția ocupată în

clasamentul agregat pe această dimensiune, ocupând poziția

5 atât în 2016, cât și în 2017.

Similar magazines