Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Cheltuielile bugetare pentru cultură 33

Graficul 14. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Miercurea Ciuc (2014-2017)

Graficul 15. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Sibiu (2014-2017)

2,23

1,47

1,78

0,89 0,97

1,41

1,70

0,88

2014 2015 2016

2017

2014 2015 2016

2017

Sibiu

Pentru perioada 2014-2017, subindicele cheltuielilor

bugetare pentru cultură la nivelul municipiului Sibiu

înregistrează o creștere graduală (Graficul 15). Scorul obținut

pentru 2016 plasează orașul pe locul al cincilea în ierarhie. În

ciuda creșterii raportate între 2016 și 2017, aceasta nu este

suficientă pentru a schimba poziția orașului în clasament. Cu

toate acestea, valorile înregistrate de Sibiu atunci când vine

vorba de cheltuieli bugetare pentru cultură au fost întotdeauna

pozitive și peste media obținută la nivelul celor 46 de orașe

incluse în studiu. Pentru Sibiu, ponderea cheltuielilor bugetare

pentru cultură este itemul pentru care au fost raportate valori

mai mari în cadrul indicelui, plasându-se din acest punct de

vedere pe locurile 3, în 2016, și 4, în 2017.

Timișoara

Orașul se plasează pe poziția a șasea în clasamentul

subindicelui cheltuielilor bugetare pentru cultură. Dintre cei doi

itemi care compun scorul final, valori mai mari sunt raportate

pentru cheltuielile totale pentru cultură per locuitor (atât

la nivelul anului 2016, cât și la nivelul anului 2017). Graficul

16 sugerează o variație în timp destul de ridicată a scorului

pentru acest indice la nivelul municipiului. În ciuda unei ușoare

scăderi între cei doi ani incluși în analiză, aceasta nu afectează

poziționarea orașului în ierarhia din 2017.

Graficul 16. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Timișoara (2014-2017)

0,86

0,59

1,24 1,14

2014 2015 2016

2017

Similar magazines