Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Resurse umane specializate 35

Graficul 19. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Alexandria (2014-2017)

scor pentru acest interval din timp, în 2017 fiind înregistrată

o scădere semnificativă a subindicelui cheltuielilor bugetare

locale pentru cultură. Ca urmare a acestei scăderi, municipiul

Oradea se poziționează în 2017 în jumătatea inferioară a

clasamentului.

Graficul 20. Dinamica subindicelui cheltuielilor bugetare

pentru cultură, municipiul Oradea (2014-2017)

-0,05 -0,07

0,51

-0,02

2014 2015 2016

2017

Oradea

Datele la nivelul anului 2016 poziționează Oradea pe locul

al zecelea în ierarhia cheltuielilor bugetare. Cu toate acestea,

observăm o variație mare a scorurilor pentru perioada 2014-

2017. De altfel, scorul obținut în anul 2016 este cel mai ridicat

-0,63

6. Resurse umane specializate

0,35 0,47

-0,76

2014 2015 2016

2017

Odată cu globalizarea, orașele lumii trec prin tranziții, se

dezvoltă, se confruntă cu diverse probleme, iar acest lucru nu

mai permite utilizarea acelorași moduri de gândire, de acționare

sau de implementare a strategiilor. În contextul acestor

transformări, orașele devin „sisteme noi emergente bazate pe

cunoaștere, muncă intelectuală și creativitate umană” 48 .

Reinventarea orașului într-un hub al creativității este

necesară pentru îmbunătățirea calității vieții orașului, deoarece

din punct de vedere istoric, creativitatea a fost dintotdeauna

sufletul unui oraș” 49 . Deși orașele industriale au avut parte

de oameni creativi, aceștia nu și-au putut utiliza abilitățile la

potențialul maxim. Datorită transformărilor existente la nivelul

48 R. Florida, ‘Cities and the Creative Class’, City and Community, vol. 2, no. 1,

2003, pp. 15-16.

49 C. Landry și F. Bianchini, The Creative City, London, Demos, 1995, p. 11.

orașelor și tinderea acestora către o economie bazată pe

cunoaștere, creativitatea este un aspect important al secolului

în care trăim, în sensul că poate sprijini afaceri inovatoare

sau resurse umane specializate ce pot sprijini la rândul

lor o dezvoltare economică durabilă. În contextul acestor

transformări, cea mai importantă resursă a oricărui oraș sunt

oamenii. Locația și resursele naturale, aspectele cele mai

importante în orașele modernității industriale, sunt înlocuite

de dorințele, motivațiile, imaginația și creativitatea oamenilor

ca resurse urbane 50 .

Resursele umane specializate sunt un indicator important al

vitalității culturale prin faptul că oferă posibilitatea de a urmări

capacitatea unui oraș de a forma viitori profesioniști pentru

50 C. Landry, The Creative City: A Toolkit for Urban Innovators, ed. 2, London,

Earthscan Publications, 2008, p. XII.

Similar magazines