Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Participare culturală 43

individuale sau sociale. La nivel individual, activitatea culturală

este un traseu extrem de divers și variat pentru dezvoltarea

personală a oamenilor de toate vârstele, ce conduce către

abilități sporite, încredere și creativitate 67 , iar la nivel social,

o activitate culturală diversificată poate duce la un consum

ridicat de cultură, ceea ce sprijină dezvoltarea culturală,

artistică și economică a unui oraș.

Relația participare culturală socializare culturală / artistică

este extrem de importantă în sporirea gradului de participare

culturală. Astfel, pentru ca un oraș să dețină o vitalitate

culturală crescută din punctul de vedere al participării, trebuie

să existe posibilități de formare și socializare în domeniul

cultural și artistic. 68

7.1 Rezultate

Graficul 21 prezintă în ordine descrescătoare primele zece

scoruri obținute de orașele incluse în studiu. Comparând

rezultatele obținute la nivelul acestei dimensiuni a vitalității

culturale cu cele din cadrul altor secțiuni din acest studiu,

observăm că într-o oarecare măsură rezultatele sunt în

concordanță atât cu clasificarea generală, cât și cu celelalte

clasificări individuale. Pe de altă parte, participarea culturală

ar trebui să reprezinte expresia practică a vitalității culturale,

prin care oamenii se angajează în activități de consum cultural.

Astfel, diversele modificări survenite de la o clasificare la alta

indică o serie de imperfecțiuni pe care le are subindicele

construit de noi în a surprinde participarea culturală în

ansamblul său.

67 F. Matarasso, Towards a Local Culture Index. Measuring the Cultural

Vitality of communities, p. 8.

68 Ostrower, F., The Diversity of Cultural Participation. Findings from a

national survey, p. 51.

Graficul 21. Clasamentul primelor zece orașe din perspectiva

participării culturale în anul 2016 69

Sibiu

Botoșani

Târgu Mureș

Cluj-Napoca

Târgu Jiu

Timișoara

Râmnicu Vâlcea

Galați

Miercurea Ciuc

0,31

Pitești

Sibiu

0,25

0,38

0,46

0,43

0,57

0,55

0,77

1,00

0,98

Orașul Sibiu se află din anul 2010 printre primele trei

poziții ale topului vitalității culturale din punctul de vedere

al participării culturale. Acest indice s-a menținut stabil pe o

perioadă îndelungată. Deloc surprinzător, între anii 2010 și

2015, participarea culturală a reprezentat, alături de resursele

umane specializate, punctul forte al vitalității culturale din

Sibiu.

Orașul are un potențial ridicat de consum cultural, în

special în ceea ce privește participarea la cinema, la teatre

69 Pentru clasificarea completă, la nivelul tuturor celor 46 de orașe incluse în

studiu, vezi Tabelul A5 din Anexe.

Similar magazines