Vitalitatea Culturală a Orașelor din România – ediția 2018

culturadata

Vitalitatea culturală a orașelor este un studiu ce are în vedere gradul de dezvoltare a orașelor din România prin prisma cererii și a ofertei culturale. Societățile prezentului sunt într-o continuă dinamică pe toate palierele – economic, social, politic, moral și, nu în ultimul rând, cultural. Motiv pentru care este important să vedem cum putem caracteriza orașele României din perspectiva vitalității culturale, într-un context în care economia creativă are o pondere din ce în ce mai mare pentru modul în care mediul urban se dezvoltă.

Ca punct de plecare, ediția 2018 a studiului Vitalitatea culturală a orașelor s-a bazat pe ediția din 2016 a aceluiași studiu (la care au fost aduse anumite modificări), precum și pe studiul Cultural Vitality in Communities: Interpretation and Indicators, publicat în 2006 de către cercetători de la The Urban Institute. Conform acestora, vitalitatea culturală poate fi descrisă prin prezență, participare și suport. Astfel, am încercat, pe cât de bine s-a putut din perspectiva datelor existente, să avem indicatori ce acoperă aceste trei caracteristici.

Participare culturală 45

dramatice sau la teatre de păpuși (animație). De asemenea,

în cazul Sibiului a fost observat că, în general, itemii pentru

care a obținut scoruri mari pe dimensiunea de resurse umane

sunt și cei pentru care s-au obținut scoruri mari în materie

de consum. Spre exemplu, numărul spectatorilor la teatrele

de păpuși (animație) este cel mai ridicat dintre toate orașele

acestui top (60.000 de spectatori în 2016; aproximativ 35 de

spectatori la suta de locuitori), fiind simultan și un punct forte

în ceea ce privește resursa umană angajată.

Botoșani

Participarea culturală este un punct forte al acestui oraș,

Botoșani aflându-se printre primele cinci poziții din anul 2010,

cu o ușoară scădere în anul 2012. Poziția pe locul doi din

această ediție demonstrează potențialul cultural al acestui

oraș, iar evoluția favorabilă a indicelui poate fi datorată

celorlalte dimensiuni ale vitalității culturale, dar mai ales

participării populației la activități culturale.

În cazul acestui municipiu se poate vedea cum interacțiunea

dintre dimensiunile analizate facilitează o imagine generală

despre vitalitatea culturală. Botoșaniul are cel mai mare

număr de spectatori la orchestre populare dintre toate orașele

topului (43.000 de spectatori; aproximativ 35 de spectatori la

suta de locuitori). Numărul spectatorilor la filarmonică și la

teatre dramatice îi asigură acestui oraș poziția a doua în top,

aceștia fiind și printre itemii pentru care Botoșaniul a obținut

scoruri mari pe dimensiunea resursei umane specializate.

Târgu Mureș

Ca și în edițiile precedente, municipiul Târgu Mureș s-a

aflat printre primele cinci poziții din top din punctul de vedere

al participării culturale. Evoluția acestui indicator este una

favorabilă, orașul aflându-se în anul 2016 pe locul trei în topul

orașelor cu cel mai înalt grad de participare culturală. Orașul

are cel mai mare număr de spectatori la ansambluri populare

(122.329 de spectatori) și cel mai ridicat număr de cititori la

bibliotecă dintre toate orașele topului (89.764 de cititori).

Numărul vizitatorilor la muzee este un alt punct forte, luând în

considerare și numărul populației (aproximativ 161 de vizitatori

la suta de locuitori).

Târgu Mureș reprezintă unul dintre exemplele pentru

modul în care infrastructura culturală facilitează participarea

culturală. Mai mult, este un exemplu al felului în care o

infrastructură culturală mai diversă contribuie la o vitalitate

culturală mai puternică, întrucât participarea la teatrele

de păpuși sau participarea la filarmonică sunt printre acei

itemi care au ridicat scorului municipiului, fiind elemente de

infrastructură culturală ce nu se regăsesc în toate orașele.

Cluj-Napoca

Dinamica indicelui de vitalitate culturală din punctul de

vedere al participării culturale a acestui oraș se menține într-o

tendință relativ constantă, acesta aflându-se din anul 2010 pe

una dintre primele cinci poziții. Cu o infrastructură culturală

diversă și voluminoasă, precum și cu resurse umane care să

gestioneze activitățile culturale, nu este de mirare că eforturile

municipiului Cluj-Napoca de a materializa vitalitatea culturală

într-o participare culturală efectivă dau roade.

Gradul crescut de vitalitate culturală se datorează

resurselor sale culturale, care prezintă cel mai înalt nivel la

nivel național, după municipiul București. Cluj-Napoca are cel

mai mare număr de spectatori la cinema raportat la numărul

populației (aproximativ 284 de spectatori la suta de locuitori)

și, asemenea Timișoarei, un număr foarte mare de spectatori

la opere (106.707 spectatori). Numărul vizitatorilor la muzee,

numărul cititorilor la bibliotecă și numărul spectatorilor la

teatre dramatice reprezintă alte puncte forte ale acestui oraș.

Târgu Jiu

Orașul Târgu Jiu se află pentru prima dată în primele

cinci poziții ale topului participării culturale. Evoluția acestui

indicator a cunoscut o scădere în anul 2013, după care a

Similar magazines